Cuvânt cĂtre cititor
Salonul de carte, un subiect de discuţie de Valeriu HARABARA
C
a o tradiţei la începutul lunii septembrie, se organizează Salonul Internaţional de carte la Chişinău. În acest an salonul de carte a fost dedicat în memoria emeritului poet Grigore Vieru. Cu această ocazie a fost organizată o serie de manifestaţii, ce au avut loc pe parcursul zilelor de 31 august-3 septembrie 2009. Aceste manifestaţii au fost însoţite de lansări de carte, inaugurări ale unor expoziţii de fotografie, prezentări ale lucrărilor lui Grigore Vieru, cât şi dezvelirea bustului poetului, sculptat de Ion Bolocan. Acţiuni care pot să ne bucure, deoarece adevăratele personalităţi ale culturii noastre pot să dăinuiască în memoria noastră doar prin comemorarea lor şi promovarea valorilor spirituale pe care le-au împărtăşit. “Bun venit la Salonul Internaţional de carte 2009!” - aşa începe catalogul-program a Salonului de carte din Chişinău, în acest brevet fiind pre-
zentat atât programul manifestaţiilor preconizate, cât şi enumerate editurile care urmează să particpe la expoziţie. Simţi un sentiment de optimism atunci când observi multitudinea de edituri care activează pe teritoriul Republicii Moldova, unele din ele fiind prezentate sub o formă publicitară, enumerîndu-se atât succesele editurilor cât şi principalele lucrări care au fost editate pe parcursul activităţii sale. Optimismul, cu încetul, dispare odată cu intrarea în sala de expoziţii, observând numărul redus de vizitatori, absenţa unor edituri autohtone şi multe dintre cunoscutele edituri de peste Prut. Majoritatea cărţilor expuse erau titlurile cărţilor anilor precedenţi, cu greu regăsindu-se cărţile editate recent. Printre noutăţile editoriale pe prim plan se evidenţiază lucrările lui Grigore Vieru printre care ,,Taina care mă apără”, lansată la editura Princeps, din Iaşi. Dacă luăm în ansamblu titlurile cărţilor prezentate, ele se refereau la diverse domenii, însă se accentuează unele segmente de specializare determinate de cerinţele pieţii. Propaganda politică privind integrarea europeană şi-a găsit expresie în preferinţele editurilor. Ca urmare apar
o serie de traduceri ce se referă la UE printre care ,,Puterea de transformare a Uniunii Europene”, de H. Grabbe, ,,Economia integrării europene”, de W.Molle. Materialele date au, cu precădere, un conţinut didactic, însă au ca scop familiarizarea publicului larg cu evoluţia politico-economică a Uniunii Europene şi perspectivele extinderii Uniunii Europene în spaţiul Sud-Est european. Cît priveşte propagarea concepţiilor creştinortodoxe, ele au fost mai puţin reflectate în anul acesta, însă merită să reflectăm asupra unor lucrări recent apărute, printre care ,,Cugetări duhovniceşti”, care prezintă o lucrare importantă pentru fiecare familie creştină. Această expoziţie a fost prezentată în mai multe surse de informaţie, care au trasat punctul său faţă de problemele editurilor autohtone. Printre esenţialele probleme enumerate erau scăderea numărului de titluri editate, scăderea vînzărilor şi dezinteresul din partea societăţii. Ca urmare, apare întrebarea: Care este cauza acestei decăderi? Multe din edituri găsesc răspuns în consecinţele crizei economice. Este oare aceasta problema esenţială... sau aceasta este o scuză, rădăcinele
problemei fiind mult mai adînci? Noua conjunctură economică şi-a lăsat amprenta asupra vînzărilor mai multor titluri, însă dacă privim situaţia din Republica Moldova, atunci observăm că ne-am aflat permanent într-o criză. Una dintre probleme constă în poziţia editurilor care nu sunt învăţate să lupte pentru fiecare cititor, să prezinte ceva nou şi să posede capacitatea de a demonstra utilitatea materialului expus. Dezinteresul societăţii faţă de literatură a fost determinat de lipsa de cultură, educaţie şi tradiţie de a citi o carte, fapt care poate fi încă schimbat. Nucleul tradiţiei urmează să devină familia, părinţilor revenindu-le obligaţia de a îndruma pe copii şi de a le implanta dragostea şi stima faţă de carte.