Sacralitatea în artă

Noli me tan gere! SACRALITATEA ÎN ARTĂ

Text: Pr. Andrei Dumitrescu

Evenimentul Învierii a fost un moment dinamic pentru apropiaţii Domnului. Prietenii și ucenicii lui Isus trec prin stări sufletești deosebite atunci când află că Isus a părăsit mormântul și a biruit moartea. Durere, nedumerire, neîncredere... toate acestea se regăseau în inimile Apostolilor în momentul morţii Domnului. În schimb, una din femeile pioase, care l-a însoţit pe Cristos cu toată inima, până la cruce (cf. In 19,25), Maria Magdalena, avea nevoie de liniște. Simţea că durerea pierderii lui Cristos nu poate fi liniștită decât în faţa mormântului unde Domnul a fost depus. De aceea, „în prima zi a săptămînii... pe când era încă întuneric” (In 20,1) Maria Magdalena merge ca să plângă în singurătate și liniște. După ce descoperă lipsa trupului mort și dă de veste ucenicilor, ea se întoarce la mormântul gol. Nu are liniște, nu are pace până când nu înţelege ce s-a întâmplat. Abia după ce i se spune pe nume, ea Îl recunoaște pe Cristos, dar Acesta o împiedică să Îl atingă (cf. In 20,16- 17). Cristos nu vrea să o respingă, însă acum, după Înviere, Mântuitorul vrea să o formeze pe ea și pe ucenici să înţeleagă altfel prezenţa Lui, dincolo de vălul sensibil, și să devină vestitori ai Lui în lume (cf. Mt 28,19-20). de Correggio Pictură în ulei pe pânză Dimensiune: 130x103 cm Tabloul se află în Muzeul Prado din Madrid (Spania). Noli me tangere! (cca 1525)

Acest tablou, realizat de artistul renascentist Correggio, prezintă întâlnirea dintre Cristos și Maria Magdalena. Domnul este reprezentat cu o atitudine învingătoare, cu un trup spiritualizat, luminos, care transmite divinitatea Lui. Întregul cadru este luminat de evenimentul Învierii, semn al participării întregii creaţii la victoria Domnului. Maria Magdalena este îngenuncheată de uimire și îl contemplă pe Isus, care o trimite la Apostoli (cf. In 20,17). Acest aspect din marele eveniment al Învierii, reprezentat în manieră renascentistă, ne ajută să ne apropiem și noi de Cristos, biruitorul morţii și al păcatului.

Correggio reprezen tan t de seamă al barocului span iol

Antonio Allegri (1489-1534), cunoscut mai bine sub numele de Correggio, a fost unul dintre ultimii mari artişti ai Renaşterii târzii. Lucrările sale se remarcă prin personajele viguroase, peisajele complexe şi dramatismul compoziţiei. Este un maestru al tehnicii clarobscur şi a avut influenţe în stilul rococo.

Correggio (autoportret)