Un semn de recunoștință pentru o vizită luminoasă

„Un semn de „Un semn de r r ecu ecu noșt noșt ință pentru ință pentru o vizit o vizit ă ă lu lu minoasă” minoasă”

Text: Iulia Cojocariu

La data de 16 iunie a fost dezvelit la București un monument dedicat vizitei Papei Francisc în România, vizită desfășurată între 31 mai și 2 iunie 2019 la București, Iași, Șumuleu Ciuc și Blaj. Pe soclul bustului care îl reprezintă pe Sfântul Părinte este scris: „Papa Franciscus in Dacoromania,

XXXI Maii – II Iunii MMXIX”.

Bustul de bronz pe un soclu de piatră a fost ridicat de Arhiepiscopia

Romano-Catolică de București, în colaborare cu Primăria Municipiului

București și Nunțiatura Apostolică din România. Acesta este așezat la intersecția străzilor Sfântul

Constantin și Grigore Cobălcescu și a fost dezvelit de Mons. Miguel Maury

Buendía, Nunțiu Apostolic, de Mons.

Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, de Daniel Tudorache, primarul sectorului 1, și de Oana

Zaharia, director al Administrației

Monumentelor și Patrimoniului

Turistic. La ceremonie, bustul a fost binecuvântat cu apă sfințită de către

Arhiepiscopul Mitropolit Romano

Catolic de București, Aurel Percă, și, de asemenea, au fost intonate cele două imnuri, al Statului Vatican și al

României.

Bustul este o lucrare a artistului plastic Darie Dup, care l-a reprezentat

pe Papa Francisc zâmbind și care a afirmat că „Papa Francisc este un om cu mult umor și am dorit să obțin asta. Asemănarea se obține ușor, dar starea din interior este un lucru mult mai greu de redat; asta m-a preocupat și mă bucur că am reușit.”

Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis un mesaj cu ocazia acestui eveniment, prezentat de către consilierul prezidenţial Sergiu Nistor. În acest mesaj, președintele afirmă: „Vizita de stat, pastorală și ecumenică a Suveranului Pontif în România, desfășurată sub îndemnul «Să mergem împreună!», are o semnificație majoră pentru relațiile României cu Sfântul Scaun, anticipând aniversarea din acest an a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale. În fața provocărilor contemporane, cetățenii români au primit vizita Sanctității Sale ca pe o încurajare de a se împlini prin înfăptuirea binelui comun, de a contribui la o societate a dreptății și la o lume a iubirii dintre oameni. Beatificarea la Blaj a episcopilor martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, săvârșită pe istorica Câmpie a Libertății, a consacrat izbânda societății noastre împotriva «unui sistem ideologic tiran și coercitiv în ceea ce

privește drepturile fundamentale ale persoanei umane».” De asemenea, președintele a mai amintit că „Papa Francisc a chemat umanitatea la solidaritate și la depășirea fracturilor economice și sociale.” Și a continuat: „România, «Grădina Maicii Domnului», așa cum o botezase cu două decenii înainte Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea, a fost locul ales de către Sfântul Părinte pentru a pleda pentru o societate care să-i cuprindă pe toți membrii săi, oferindu-le șansa unei contribuții creative, participative și solidare la construirea binelui comun.” În încheierea mesajului său, președintele a spus: „Bustul pe care-l inaugurăm astăzi nu este un monument, căci el nu rememorează trecutul. Mai degrabă ne aflăm într-un loc al întâlnirii cu noi înșine și cu celălalt, pentru a simți și învăța că, așa cum spunea Sfântul Părinte, «noi aparținem unii altora, iar fericirea personală se realizează făcându-i fericiți pe ceilalți».”

Mons. Miguel Maury Buendía, Nunţiu Apostolic în România, a spus despre inaugurarea monumentului dedicat Papei Francisc: „Este pentru mine o bucurie și o onoare să îl reprezint pe Sfântul Părinte Papa Francisc la inaugurarea acestei piaţete-monument ce îi este dedicată

ca amintire permanentă a vizitei sale istorice în România, în urmă cu un an. Aș dori să mulţumesc sculptorului Darie Dup pentru nobilul bust pe care îl dezvelim astăzi. De asemenea, aș dori să mulţumesc Arhiepiscopiei Romano-Catolice și Primăriei Municipiului București pentru promovarea iniţiativei de a-l ridica și de a-l amplasa în această frumoasă piaţetă, ce în viitor va fi dedicată Papei, astfel încât să ne rămână mereu prezent mesajul pe care el l-a adresat tuturor românilor: «Să mergem împreună.» În cele din urmă, aș dori să transmit un gând de recunoștinţă din partea Sfântului Scaun și a mea celor care au lucrat pentru realizarea acestui monument comemorativ și a ceremoniei de astăzi și să doresc tuturor o grabnică și bună revenire la normalitate, după această lungă carantină.”

Înalt Preasfinția Sa, Mons. Aurel Percă, a reamintit în mesajul său cuvintele rostite de Papa Francisc înainte de sosirea sa în România: „«Vin în România, țară frumoasă și primitoare, ca pelerin și frate… Vin la voi pentru a merge împreună. Mergem împreună când învățăm să păstrăm rădăcinile și familia, când avem grijă de viitorul copiilor și al fratelui care ne stă alături, când trecem dincolo de teamă și suspiciuni, când lăsăm să cadă barierele care ne separă de alții.». Și a continuat: „Da, Papa Francisc a venit în România «ca un pelerin și frate», într-o «țară frumoasă și primitoare», și a plecat foarte edificat, încărcat cu multe impresii și amintiri frumoase, pe care deja le-a evocat în câteva rânduri. Iar credincioșii-pelerini au putut să trăiască adevărate momente de har: credința lor puternică i-a făcut să reziste eroic pe ploile torențiale care au fost abundente în timpul vizitei, credincioși care nu s-au speriat nici atunci când i-a lovit grindina. Iar răsplata a fost pe măsură: «minunea» soarelui strălucind din nou pe cer și în inimi a făcut ca mulțimile să fie mai bucuroase, mai pline de emoții la întâlnirea cu urmașul lui Petru, o întâlnire, o celebrare și o sărbătoare a credinței, pecetluită în final de apariția curcubeului la plecarea Papei Francisc de pe aeroportul din Sibiu.” Mons. Aurel Percă a mai spus că „amintirea vizitei Papei Francisc în țara noastră este una foarte proaspătă. Încă mai vorbim despre ea, încă mai persistăm în acel spirit de încântare amestecată cu uimire, care ne copleșea pe toți în zilele peregrinării lui prin România. Călătoria Papei Francisc în România s-a bucurat de un mare succes popular. Episcopul Romei a călătorit pentru a întâlni diferitele realități ale țării: Biserica Catolică Latină și Biserica Greco-Catolică, Biserica Ortodoxă, biserica majoritară care l-a primit cu respect și simpatie. Pelerinajul Papei în România, dincolo de mișcarea geografică, a fost și o invitație la un pelerinaj interior, o inimă la inimă, la o întâlnire cu ceilalți. Călătoria Papei a fost ocazia unei invitații adresate tuturor românilor la fraternitate, la simplicitate, la prețuirea celuilalt, fără a se lăsa paralizați de diferențele comunitare sau confesionale.” Referindu-se apoi la ceremonia dezvelirii și binecuvântării monumentului dedicat Papei Francisc, Mons. Aurel Percă a precizat că „astăzi suntem aici pentru a aminti un eveniment istoric, dar poate este mai corect să spunem, pentru a pecetlui această pagină de istorie din viața țării și a capitalei noastre prin inaugurarea acestui bust dedicat Papei Francisc”. De asemenea, a mai spus că acesta este un moment „deosebit cu amintirea încă vie a vizitei Papei Francisc în București și în țară. Pentru a nu uita această vizită istorică și pentru a transmite generațiilor viitoare memoria acestui eveniment, sunt bucuros că astăzi putem așeza aici acest monument.” Iar în încheiere, Înalt Preasfinția Sa a adresat mulțumiri tuturor celor care s-au implicat în realizarea monumentului și a evenimentului.

PS Mihai Frățilă, Episcop grecocatolic de București, a adresat salutul său către cei prezenți: „Împrejurările mi-au permis să fiu prezent la toate cele patru momente ale vizitei în țara noastră a Papei Francisc de acum un an. Ca Episcop greco-catolic de București, delegat din partea Conferinței episcopale pentru organizarea vizitei, am simțit evident o realitate mult mai nuanțată. Vizita pastorală i-a oferit Papei Francisc șansa de a percepe comunități de credință bine reprezentate, trecute prin aspre persecuții, dar conștiente de harul de a putea duce ștafeta credinței mai departe. Imortalizarea vizitei pontificale prin acest bust în centrul Bucureștiului ne inspiră, așadar, speranța. Și ne invită, în același timp, la recunoștință. Recunoștința față de toți aceia care au făcut posibil un asemenea eveniment. Prezența Papei Francisc a constituit o mărturie specială în favoarea bunătății. Dezinvoltura lui spontană, simplă n-a avut nevoie de exegeză, de traducere și nici de publicitate. Acest dar al firescului Episcopului Romei a fost urmărit cu prețuire de societatea românească. Înainte de partajări de tot felul sau de supremații nebănuite, gustul pentru bunătate și cinste ni se revelează inevitabil din existența universului în care trăim, ne situăm unii față de alții și învățăm să ne respectăm. Bunătatea readuce la Lumină mai mulți oameni decât retorica sau moralismul, care nu

pot oricum schimba pe nimeni fără ca bunătatea să le fi fost prin preajmă. A fi bun înseamnă să-i pui pe ceilalți în locul tău și să te uiți spre Dumnezeu. Ne revedem după un timp de izolare care, dincolo de recunoașterea precarității noastre, ne-a făcut să redescoperim bucuria fraternității. Familia, cuviința vieții, cumpătarea, generozitatea și răbdarea sau grija față de semeni, șansa de a observa comuniunea, dar și riscurile ne-au pus la încercare existența amenințată. Dezvelirea bustului Papei Francisc sub aceste auspicii ne comunică și mai mult, începând de azi, sensul unei fraternități de care avem nevoie. De la București, la Blajul Micii Rome, prin Iași și Șumuleu, vizita pontificală a permis realității românești să primească o consacrare memorabilă a unei demnități sufletești care a căpătat încă o dată chemare și valențe universale. Să putem, așadar, merge cu toții împreună!”

Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul a transmis mesajul Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. În acest mesaj se consideră că ceremonia de dezvelire a bustului Sanctității Sale Papa Francisc se dorește a fi „inaugurarea unui semn de recunoștință pentru o vizită luminoasă”, cu referire la vizita efectuată de Sfântul Părinte în România, între 31 mai și 2 iunie 2019. Vorbind în continuare de această vizită, Preafericirea Sa a amintit în mesajul său momentele vizitei care au marcat vizita la Patriarhia Română, la Palatul Patriarhal și la noua Catedrală, ceea ce „a reprezentat un moment memorabil pentru credincioșii din țara noastră, atât catolici, cât și ortodocși”. Vizita la Palatul Patriarhiei în sala Conventus rememora o altă vizită desfășurată în aceeași sală, în care s-au întâlnit Papa Ioan Paul al II-lea și Patriarhul Teoctist. Vizitele pe care le-a efectuat Papa Francisc „reprezintă expresii solemne ale cooperării noastre practice de până acum și ale celei prezente. Totodată, ele sunt și semne de speranță pentru viitor, în ceea ce privește misiunea noastră comună în societatea contemporană, atât de profund marcată de secularizare și individualism.” În finalul mesajului său, Patriarhul Daniel a spus: „Am fost impresionați de frumoasele cuvinte de apreciere pe care Papa Francisc ni le-a adresat nouă, personal, precum și ierarhilor, clerului și credincioșilor Bisericii Ortodoxe Române, atât în timpul vizitei în România, cât și la întoarcerea Sanctității Sale la Vatican.”

Oana Zaharia, directorul Administrației Monumentului și Patrimoniului Turistic, a arătat în discursul său că „acest monument dedicat Sanctității Sale Papa Francisc este un simbol care va dăinui multe veacuri de aici înainte, este o dovadă a gratitudinii noastre față de Sfântul Părinte. Inaugurarea acestui bust este un pas important în demersul de a păstra intactă recunoștința noastră față de Sfântul Părinte.”

Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte, a subliniat în discursul său faptul că anul în care a avut loc vizita Papei Francisc în România a fost „un an cu multiple semnificații pentru țara noastră. Se împlineau trei decenii de la Revoluția Română din decembrie 1989, eveniment care a marcat fundamental destinul cultelor religioase din țara noastră.” O altă semnificație remarcată de secretarul de stat pentru culte este aceea a împlinirii a trei decenii „de la reînființarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, desființată abuziv de regimul comunist în anul 1948”. Și cea de-a treia semnificație se referă la împlinirea a 20 de ani de la vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea. În încheierea discursului său, a spus: „Pe parcursul celor 3 zile, Papa Francisc a transmis un puternic mesaj de pace, de armonie și fraternitate, de coeziune și incluziune socială, atrăgând atenția, mai ales, față de cei aflați în nevoi: copii, bătrâni sau bolnavi; a știut să arate cât de importante sunt pentru societate, în general, promovarea coeziunii și a solidarității sociale, ca valori fundamentale. Vizita Sfântului Părinte a fost un succes nu doar pentru Biserica Catolică, ci și pentru întreaga societate românească, care l-a primit pe Papa Francisc ca pe un mesager al păcii și al dialogului spiritual. Trei zile, sub cerul României, au domnit pacea, armonia, fraternitatea, respectul reciproc.”