Sfântul Ġorġ Preca

Restituiri

Marele gânditor Mahatma Gandhi spunea odată că „un mic grup de spirite hotărâte, înflăcărate de o credinţă neabătută, pot schimba cursul istoriei.” Trei publicaţii recent intrate în spaţiul editorial românesc vin să ne prezinte tocmai astfel de spirite, implicate în lupta cu istoria tulbure a secolelor XIX-XX. Poate că, privind strict la durata limitată a vieţii lor, destinele din aceste pagini ne vor apărea drept înfrângeri – mulţi au murit în închisoare, alţii au îndurat ani lungi de domiciliu forţat; alţii, în fine, au luat drumul exilului ori au purtat pe umeri umilitoare ambigutăţi și compromisuri, într-o perioadă în care tot ce construiseră se prăbușea, iar decizia de a fi/rămâne catolic putea fi o alegere pe viaţă și pe moarte. Credinţa lor nu a rămas însă fără rod – acest

Text: Liana Gehl

lucru îl vedem acum, după ce istoria și-a luat suficientă distanţă. Tocmai de aceea, efortul de restituire depus de autorii lucrărilor este unul deosebit de salutar.

În primul volum, Biserica și școala: din istoria învăţământului catolic în România (Sapientia, 2020), autorii Dănuţ Doboș, Petru Ciobanu și Iosif Gabor (+) oferă pe parcursul a 461 de pagini o viziune vastă și documentată asupra a ceea ce au însemnat pentru România două veacuri de învăţământ catolic. Strâns împletită cu acest volum este biografia Alexandru Theodor Cisar – Arhiepiscopul martir (Ed. ARCB, 2020), în care Dănuţ Doboș face o evocare profund umană a acestui mare ctitor – între altele – al școlii catolice din România Mare. Ambele volume sunt prefaţate de ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop de București, care salută iniţiativele arătând că vin „într-un moment cu totul special din viaţa noastră, când avem nevoie cu toţii de mult curaj, dar și de mici bucurii spiritual-culturale, așa cum [sunt] și aceste lucrări istorice”.

Al treilea volum de restituiri, apărut în luna iunie, este numărul dublu 17-18 al revistei Pro memoria, editată de Centrul „Biserica și istoria” al Arhidiecezei de București. Cele 288 de pagini ale revistei cuprind trei secţiuni de articole axate pe două perioade istorice majore, cu puternice înrâuriri asupra vieţii catolice din România: Marea Unire din 1918 și prigoana comunistă. Secţiunea „Din istoria Arhidiecezei” cuprinde studii de: Petru Ciobanu, „Alexandru Theodor Cisar, păstor și părinte pentru catolicii din Basarabia”; Alexandru Ciocîltan, „Corespondenţă Raymund Netzhammer”; Daniela Mare, „M. Clementine Meyer IBMV, martiră în închisorile comuniste” și „Nunţiul John Bukovsky, un diplomat care a rămas om”; Radu Ciuceanu, „Pace martirilor, slavă eroilor! Egon Francisc-Xaveriu Haider”; Dănuţ Doboș, „Catolicii din Câmpina” și „Părintele Egon Xaveriu Haider”. În secţiunea „Vladimir Ghika” scriu: Luc Verly, „Vladimir Ghika și naţionalismul. Chestiuni despre rolul jucat de Vladimir Ghika în formarea României Mari” și „Vladimir Ghika în 1918: între acţiune și diplomaţie”; Iulia Cojocariu, „Vladimir Ghika. Activitatea publicistică”; Narcis Ispas, Luc Verly, „Catolic, român, prinţ Ghika”. Revista se încheie cu recenzii semnate de Andrei Dumitrescu având ca teme istoria Bisericii „Sfânta Elena” din București, figura preoţilor Rafael Friedrich și Ivan Sebastian Petre, precum și a franciscanilor închiși în perioada persecuţiei comuniste.