SPIRITUALITATE lectură
Restituiri Text: Liana Gehl
M
arele gânditor Mahatma Gandhi spunea odată că „un mic grup de spirite hotărâte, înflăcărate de o credinţă neabătută, pot schimba cursul istoriei.” Trei publicaţii recent intrate în spaţiul editorial românesc vin să ne prezinte tocmai astfel de spirite, implicate în lupta cu istoria tulbure a secolelor XIX-XX. Poate că, privind strict la durata limitată a vieţii lor, destinele din aceste pagini ne vor apărea drept înfrângeri – mulţi au murit în închisoare, alţii au îndurat ani lungi de domiciliu forţat; alţii, în fine, au luat drumul exilului ori au purtat pe umeri umilitoare ambigutăţi şi compromisuri, într-o perioadă în care tot ce construiseră se prăbuşea, iar decizia de a fi/rămâne catolic putea fi o alegere pe viaţă şi pe moarte. Credinţa lor nu a rămas însă fără rod – acest 26
ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2020
lucru îl vedem acum, după ce istoria şi-a luat suficientă distanţă. Tocmai de aceea, efortul de restituire depus de autorii lucrărilor este unul deosebit de salutar. În primul volum, Biserica şi şcoala: din istoria învăţământului catolic în România (Sapientia, 2020), autorii Dănuţ Doboş, Petru Ciobanu şi Iosif Gabor (+) oferă pe parcursul a 461 de pagini o viziune vastă şi documentată asupra a ceea ce au însemnat pentru România două veacuri de învăţământ catolic. Strâns împletită cu acest volum este biografia Alexandru Theodor Cisar – Arhiepiscopul martir (Ed. ARCB, 2020), în care Dănuţ Doboş face o evocare profund umană a acestui mare ctitor – între altele – al şcolii catolice din România Mare. Ambele volume sunt prefaţate de ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop de Bucureşti,
care salută iniţiativele arătând că vin „într-un moment cu totul special din viaţa noastră, când avem nevoie cu toţii de mult curaj, dar şi de mici bucurii spiritual-culturale, aşa cum [sunt] şi aceste lucrări istorice”. Al treilea volum de restituiri, apărut în luna iunie, este numărul dublu 17-18 al revistei Pro memoria, editată de Centrul „Biserica şi istoria” al Arhidiecezei de Bucureşti. Cele 288 de pagini ale revistei cuprind trei secţiuni de articole axate pe două perioade istorice majore, cu puternice înrâuriri asupra vieţii catolice din România: Marea Unire din 1918 şi prigoana comunistă. Secţiunea „Din istoria Arhidiecezei” cuprinde studii de: Petru Ciobanu, „Alexandru Theodor Cisar, păstor şi părinte pentru catolicii din Basarabia”; Alexandru Ciocîltan, „Corespondenţă Raymund Netzhammer”; Daniela Mare, „M. Clementine Meyer IBMV, martiră în închisorile comuniste” şi „Nunţiul John Bukovsky, un diplomat care a rămas om”; Radu Ciuceanu, „Pace martirilor, slavă eroilor! Egon Francisc-Xaveriu Haider”; Dănuţ Doboş, „Catolicii din Câmpina” şi „Părintele Egon Xaveriu Haider”. În secţiunea „Vladimir Ghika” scriu: Luc Verly, „Vladimir Ghika şi naţionalismul. Chestiuni despre rolul jucat de Vladimir Ghika în formarea României Mari” şi „Vladimir Ghika în 1918: între acţiune şi diplomaţie”; Iulia Cojocariu, „Vladimir Ghika. Activitatea publicistică”; Narcis Ispas, Luc Verly, „Catolic, român, prinţ Ghika”. Revista se încheie cu recenzii semnate de Andrei Dumitrescu având ca teme istoria Bisericii „Sfânta Elena” din Bucureşti, figura preoţilor Rafael Friedrich şi Ivan Sebastian Petre, precum şi a franciscanilor închişi în perioada persecuţiei comuniste.
