Maria – „steaua Rusaliilor

Cu MaMa noastră CereasCă în luna Mai

Punctul culminant al lunii mai: Rusaliile

Se deschid înaintea noastră două luni intense, din punct de vedere liturgic și al devoțiunii, care ne dau ocazia să trăim și mai mult cu inima și privirea îndreptată spre cer, pentru a contempla Misterul pascal în toată manifestarea sa și în formele sale expresive.

În această lună mai avem, alături de Crăciun și Paște, solemnitățile cele mai importante ale anului liturgic: Înălțarea Domnului, Rusaliile, Preasfânta Treime; în luna iunie vom avea solemnitățile Preasfântului Trup și Sânge al lui Cristos și Preasfintei Inimi a lui Isus. Sunt sărbători care completează și luminează mai mult Misterul pascal celebrat în Paștele Domnului. În aceste solemnități ne întâlnim cu Vestea cea Bună pe care Cristos continuă să ne-o dea în fiecare zi. Punctul culminant al lunii mai este însă solemnitatea Rusaliilor, cu care se termină Timpul pascal, desăvârșirea Paștelui lui Cristos. În această zi vom celebra coborârea Sfântului Duh asupra Mariei și asupra apostolilor. În acea zi, Biserica încă adolescentă sau chiar copilă primește Mirul ei, ba chiar Rusaliile reprezintă maturitatea Bisericii: înainte ea este incapabilă să vorbească – închisă de teamă în Cenacol –, dar apoi zgomot, acel vânt, acele limbi de foc, se deschid larg porțile acelei săli și se deschid și limbile apostolilor care, în proclamarea marilor fapte ale lui Dumnezeu, sunt înțeleși în orice grai, deoarece au fost făcuți capabili să se exprime de acum în limba universală a Iubirii. Rusaliile Maicii Domnului

În luna mai suntem chemați la privim la „steaua Rusaliilor” – Maria: împreună cu Ea suntem invitați să

trăim în așteptarea revărsării Duhului Sfânt, așa cum au făcut apostolii în așteptarea Rusaliilor, care „într-un cuget, stăruiau în rugăciune împreună cu femeile și cu Maria, mama lui Isus, și cu frații lui” (Fap 1,14). Printr-o veche tradiție creștină, luna mai este luna Preasfintei Fecioare Maria și această coincidență este minunată pentru a trăi împreună cu ea primirea darului promis de Fiul ei, pe Duhul Sfânt.

Scena Rusaliilor este paralelă cu cea a Bunei Vestiri. În Buna Vestire (cf. Lc 1,26s), Maria, din inițiativa lui Dumnezeu, l-a zămislit în sânul ei feciorelnic pe Fiul Dumnezeului etern, iar „Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi”. Maria a jucat un rol fundamental în nașterea trupului fizic al lui Cristos: este Mama lui.

La Rusalii (Fap 2,1s), Maria învăluie Biserica care se naște prin lucrarea Duhului Sfânt, care face din Ea mama Trupului mistic al lui Cristos.

Maria însoțește primii pași ai Bisericii care se naște la Rusalii: ea se roagă pentru ca Duhul Sfânt, deja coborât asupra ei în ziua Bunei Vestiri, să coboare și asupra apostolilor, la Rusalii, pentru ca să iasă din Cenacol și să meargă să vestească Evanghelia în orice colț al pământului.

Și astăzi, ea însoțește Biserica în misiunea ei, și de aceea „este cinstită și ca membru supraeminent și cu totul deosebit al Bisericii, chipul și exemplul ei desăvârșit în credință și dragoste, iar Biserica Catolică, ascultând de Duhul Sfânt, o venerează cu afecțiunea pietății filiale ca pe o mamă preaiubitoare” (Lumen gentium, n. 53).

Chiar de la începuturile sale, Biserica a venerat-o totdeauna pe Maria cu titlul de „Născătoare de Dumnezeu”, „sub a cărei ocrotire credincioșii aleargă rugându-se, în toate primejdiile și nevoile... Diferitele forme de pietate față de Născătoarea de Dumnezeu, pe care Biserica le-a aprobat în limitele învățăturii sănătoase și adevărate, în funcție de împrejurările de timp și de loc și după firea și mentalitatea credincioșilor, au drept rezultat ca, prin cinstirea Mamei, Fiul, pentru care toate trăiesc și în care Tatălui veșnic «i-a plăcut să sălășluiască toată plinătatea» (Col 1,19), să fie cunoscut, iubit, preamărit precum se cuvine, și poruncile lui să fie urmate” (Lumen gentium, n. 66).

Nu putem fi creștini fără a fi mariani, deoarece Cristos a intrat în istorie prin medierea Mariei. Duhul Sfânt a coborât asupra Bisericii și asupra lumii prin mijlocirea Mariei, care se afla în rugăciune cu apostolii în Cenacolul din Ierusalim. Iar transformarea noastră în Cristos are loc întotdeauna prin lucrarea Duhului Sfânt, prin colaborarea Mariei. Relația noastră cu Maria nu este un „articol de lux” în viața creștină, dar o necesitate vitală. Creștinul nu poate trăi fără Maria, care este Mama lui Cristos, Mama Bisericii și Mama noastră.

luna mai – trăită la şcoala Mariei

Așa trăiește poporul creștin în timpul anului liturgic legătura cu Sfânta Fecioară și mai ales în frumoasa lună mai. Viața creștină poate fi privită din multe perspective. Totuși, când o contemplăm pe Maica Domnului, putem vedea în ea ceea ce Dumnezeu dorește să realizeze în fiecare dintre noi. O privire, deși trecătoare, către Maria, făcută cu tandrețe și dragoste, este capabilă să pătrundă în inima cea mai împietrită a omului.

Biserica Mamă îi invită pe fiecare dintre copiii ei să trăiască în luna mai într-o relație intimă cu Maria, oferindu-i toată devoțiunea noastră filială.

Calea privilegiată ar putea fi cea a recitării zilnice a Sfântului Rozariu. Practica pioasă a Rozariului să ne ajute să ne facă să intrăm mai profund în contemplarea misterelor lui Cristos Mântuitorul răstignit și înviat.

Rozariul este rugăciunea care ne ajută să ne gândim la Cristos trecând prin inima Mamei. Parcurgând, prin misterele Rozariului, viața lui Cristos, repetând salutul îngerului, Maria ne va învăța să-l contemplăm pe Cristos. Și la școala Mariei cuvintele și lucrările lui Isus, învățătorul și mântuitorul nostru, vor rămâne imprimate în inimă și minte. Nu există școală mai bună!

Timpul pascal pe care îl vom mai trăi timp de trei săptămâni în luna mai să ne stimuleze așadar la perseverență și la unitate, în timp ce implorăm din partea Cerului darul Duhului Sfânt și invocăm totdeauna mijlocirea și ocrotirea Născătoarei de Dumnezeu. Suntem chemați să îndreptăm privirea noastră spre ea, într-un mod special în această lună.

Preacuratei Fecioare Maria, care totdeauna însoțește și veghează asupra Bisericii, vreau să încredințez într-un mod special „comunitatea” cititorilor revistei Actualitatea creștină, pentru ca pe toţi să vă călăuzească și să vă ocrotească mereu, și să fie pentru fiecare dintre voi semn sigur de speranță și mângâiere.

Cu binecuvântarea noastră arhierească,

† Aurel Percă Arhiepiscop Mitropolit de București