SUFLET TÂNĂR
Pagini realizate de Centrul Diecezan pentru Pastorația Tineretului
Iubiți de dușmani
E
ste posibil așa ceva? Tu ce crezi? Printre credințele sale, Platon o avea și pe aceasta: „mulți oameni sunt iubiți de dușmani și urâți de prieteni”. M-am oprit puțin și am început să mă gândesc la prietenii mei, dacă aceștia m-ar urî din spatele prieteniei pe care mi-o arată. Și, din fericire, am constatat că nu... în proporție de 90%. Dar m-am dus apoi cu gândul la posibilii „dușmani”. Știi ce am constatat? Că nu sunt chiar dușmani, sunt cel mult persoane despre care aș putea avea impresia că nu mă simpatizează prea mult. Cine poate avea doar admiratori? Am putea vorbi de dușmani dacă ne gândim la opozanții lui Isus, cărturarii, fariseii, unii din grupul sacerdotal, cărora Isus le cam încurca liniștitul „stil de lucru” și care au ajuns să se coalizeze pentru a-l da la moarte. Sper ca nici tu, nici eu să nu avem parte de asemenea persoane. Știi ce mi se pare interesant? E faptul că proiectăm asupra unor persoane titlul de dușman, dar poate ne pripim cam mult. Poate îl
considerăm dușman pe colegul de la muncă cu care ne punem într-o amăgitoare competiție. Sau poate unul dintre părinți, care nu îmi satisface o dorință, sau poate rivalul care dorește aceeași persoană pe care o placi și tu, sau chiar cel care aleargă spre același singur loc liber din autobuz. Oare el se simte dușmanul tău sau te vede la fel? Poate ar trebui revizuite „setările” în această privință. Culmea! O asemenea persoană ne poate fi de folos: ne determină la reflecție, căci conceptul de „oponent” este o alegere proprie; dacă suntem în competiție cu ea, ne poate ajuta ca, dorind să o depășim, să ne extindem limitele; dacă te ofensează, vei învăța să devii indiferent la asemenea vorbe; poți avea ocazia să o evaluezi și astfel să o cunoști mai bine – vei constata că nu sunt diferențe mari între voi; Nietzsche avea și el o vorbă: ceea ce nu te doboară te face mai puternic. Chiar crezi că ai dușmani? Pr. Marian Blaj Oficiul pentru Pastorația Tineretului
Twitter: @Pontifex Duhul Sfânt ne învață să privim pe toată lumea cu ochii lui Dumnezeu și să-i tratăm pe frații noștri cu blândețea inimii sale. (Papa Francisc)
TINERII ÎNTREABĂ
Cum crezi tu că va fi judecata universală?
A
m încredere că atunci când ne vom înfăţişa în faţa judecăţii din urmă vom primi multă milostivire. Papa Francisc spune: „Dacă ar trebui să-mi înfăţişez judecata îmi vine în minte… o îmbrăţişare. Domnul mă va strânge în braţe şi îmi va spune: aici ai fost credincios, aici nu prea; vino însă, să sărbătorim, pentru că ai sosit. (…) El este «bolnav» de milostivire, nu poate să nu ierte. Nu aş îndrăzni să-l privesc înainte de a mă fi îmbrăţişat.” Ca să creştem în această încredere că milostivirea lui Dumnezeu este nemărginită, avem nevoie să cerem asta cu stăruinţă în rugăciune. Şi acest lucru nu este mereu simplu. Uneori nu ştim ce să cerem în rugăciune sau ne este mai uşor să rămânem cu această stare de vinovăţie, păcătoşenie, nevrednicie, decât să privim chipul Milostivirii şi să acceptăm că suntem păcătoşi iubiţi. Să cerem harul să ne lăsăm atinşi de Cristos în rănile noastre adânci, pentru a înţelege cu inima că vindecarea noastră înseamnă să primim tandreţea milostivirii Lui cât mai mult. Sr. Gabriela Lungu FCJ
IULIE 2021 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ
17
