Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
INTERNET: http://www.ziarulromaniamare.ro • e-mail prm2002ro@yahoo.com • https://www.facebook.com/corneliu.vadim.tudor
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR
D-na Ana Birchall vrea sã-ºi ,,repereze“ onoarea numai cu bani Scuzele nu o satisfac. Fiindcã, spune dumneaei, obþinerea despãgubirilor de 40.000 de euro de la urmaºele lui Corneliu Vadim Tudor reprezintã singura modalitate prin care îºi poate dovedi integritatea moralã, aceasta fiind suma exactã menitã sã compenseze ºi suferinþa creatã fiului (care, la vîrsta de 7 ani, ar fi fost foarte afectat de speculaþiile apãrute în presã). Fiindcã alte pagube nu ºtim sã fi existat de pe urma ,,atacurilor” Tribunului (doamna nu ºi-a pierdut locul de muncã, nu a suferit vreo intervenþie chirurgicalã, sau vreo vãtãmare corporalã etc.). Se ºtie cã daunele morale sînt acordate nu doar ca o mãsurã de penalizare a celui ce a adus atingere imaginii unei persoane, ci ºi pentru a-l descuraja pe acesta sã mai apeleze
la mijloace similare. Numai cã, în acest caz, pîrîtul a murit, deci, aceastã a doua condiþie a dispãrut de la sine. Prin urmare, pentru doamna Birchall nu conteazã cã omul pe care l-a dat în judecatã a decedat, ea vrea neapãrat 40.000 de euro de la cele douã orfane (ambele studente, rãmase fãrã sprijinul material pe care tatãl lor îl asigura familiei), chiar dacã acestea nu au avut nici o implicare în scandal. Oare cît de moral este sã declanºezi executarea silitã pentru a obþine reparaþii morale de la niºte fiinþe care nu au nici o vinã? Asta rãmîne sã decidã, pentru omul politic Ana Birchall, electoratul dumneaei. ,,Primul om care a preferat sã înjure în loc sã dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizaþiei” (Sigmund Freud)
ANTOLOGIA PAMFLETULUI ROMÂNESC
Pluguºorul 2 006 Aho, aho, copii ºi fraþi, Nu ºtiu ce mai aºteptaþi ªi nu vã mai deºteptaþi ªi cum de îi mai rãbdaþi Pe liberali-democraþi Sã vã lase nemîncaþi? Bãsescu ºi Tãriceanu V-au batjocorit tot anu’. Un beþiv ºi-un poponar Ticãloºi ca ei, mai rar! Ei petrec ºi þara arde Bãga-le-am în fund petarde! Ei fac chef la „Cireºica“ ªi voi nu mîncaþi nimica. Ei au jucat tontoroiul Iar pe voi v-a luat puhoiul, Ah, lovi-i-ar cataroiul! Amîndoi s-au aliat Sînt fãcuþi dintr-un aluat Tot cu ochii la furat. Alianþa D.A., mãi, vere, Moartea-i pe douã picere Numai mincinoºi ºi hoþi Vedea-i-am la zdup, pe toþi! Dintre molime, se ºtie Cea mai rea ºi mai zbanghie E „ciuma portocalie“.
Pentru împrospãtarea memoriei
ATENÞIE LA UNGARIA! (I)
Întrucît a trecut vremea teoriilor ºi a menajamentelor, vom intra direct în subiect ºi vom derula filmul amestecului brutal al Ungariei în viaþa internã a României. Pentru a înþelege în profunzime toate imixtiunile vecinilor noºtri, este necesar sã mai deschidem o datã cartea de Istorie ºi sã vedem similitudinile pe care le are anul 1990 cu anul 1940, miza fiind aceeaºi: Transilvania. Atunci, ca ºi acum, agresivitatea propagandei maghiare a cunoscut forme paroxistice. La 8 mai 1939, generalul ungur Werth Henrik, ºeful Marelui Stat Major al Armatei horthyste, a conceput ºi a expediat pe adresa guvernului proiectul privind atacarea României
Aho, aho, fraþi români, Puneþi biciul pe pãgîni ªi pe mafioþii care V-au adus la disperare ªi au fãcut dintr-o þarã - Falnicã, odinioarã Republica Cãpºunarã. Fie ca-n 2006 Sã ieºiþi, români, din case Sã daþi la bandiþi la oase. Sã cereþi, cu fermitate Alegeri anticipate. Sã-l fugãreascã Poporul Pe clovnul Pazvante Chiorul Sã-l zboare din Cotroceni ªi sã-l batã cu coceni Pe pod la Mãrãcineni. ªi sã-i dea salam cu soia Elena Udrea din Troia. Sã fugã ºi Tãriceanu Cu Peugeot, sau Deltaplanu’ Sã-i dea un ºut Mircea Geoanã În fundul lui de vãdanã. Iar Funar pe Marko Bela Sã-l batã-n cap cu umbrela ªi sã-i strige: „Bãi, acesta, Ia mai du-te-n... Budapesta!“. Alelei, români creºtini,
ºi anexarea Ardealului. Iatã în ce consta „Planul Werth“, pe care, la dimensiuni superioare, politicienii de astãzi ai Budapestei încearcã sã-l punã în aplicare: „Budapesta, 8 mai 1939. Strict confidenþial - m. p. 50 st. m. 5 - 1959 K. Pregãtirea operaþiunilor militare împotriva României ºi executarea sistematicã a acestora, în cazul dat, fac necesarã începerea unor operaþiuni preliminare, a cãror pregãtire cere o perioadã mai îndelungatã - în parte de ani întregi. La baza acestora, propun în privinþa României începerea cît mai grabnicã a urmãtoarelor operaþii: 1) Sabotaj. Activitatea de sabotaj se referã în special la: a) liniile de telecomunicaþii; b) sabotajul industrial. 2) Organizaþii de autoapãrare. (continuare în pag. a 23-a) CORNELIU VADIM TUDOR (Text reprodus din revista „România Mare“, nr. din 7 septembrie 1990)
Holda plinã e de spini Aþi ajuns robi la strãini ªi la bãºtinaºi cretini. Au vîndut aproape totul Iar voi, cotul ºi piºcotul! Încã un an la Putere Cu trîntori – paznici la miere ªi Poporul ãsta piere. Lua-i-ar dracu’ pe Bãsescu, Pe Emil Boc ºi Vlãdescu ªi pe E. Nicolãescu, Pe Macovei, cã-i o vacã, Mona Muscã, Moº Biºboacã ªi pe lãutarul Bodo Cã-i urît ca Quasimodo ªi pe Mungiu-Pippidi Cã haleºte pui ºi stridii ªi huleºte cele sfinte C-aºa-i scroafa: n-are minte. Ia sunaþi din zurgãlãi Ca sã-i pierdem pe cei rãi ªi sã-i bãgãm la Jilava Pe cei ce scufundã nava. Sã vinã Vadim ºi-ai lui În fruntea norodului Sã facã dreptate-n þarã La vreme de primãvarã, Sã termine cu Mafia Sã salveze România! CORNELIU VADIM TUDOR 6 ianuarie 2006 (Text reprodus din volumul „Pamflete - Opere complete“)
O altã imagine a lui Grace Kelly: „este un pericol, o distrugãtoare de cãsnicii“ A fost, cîndva, „regina de gheaþã” a Hollywoodului, celebrã pentru frumuseþea ei, dar ºi pentru viaþa tumultoasã pe care a avut-o. Are în palmares 11 filme ºi un premiu Oscar. Grace Kelly a fost singura rivalã adevãratã pe care a avut-o Audrey Hepburn. Toate femeile au vrut sã fie ca ea ºi toþi bãrbaþii au dorit-o. Biografia „High Society: The Life of Grace Kelly” („Înalta societate: viaþa lui Grace Kelly“), scrisã de Donald Spoto, relevã o mulþime de detalii neºtiute despre marea actriþã. Multe lucruri s-au scris despre prinþesa Grace de Monaco. Ea a cucerit pe toatã lumea cu frumuseþea ei. Se pare, însã, cã sub aspectul angelic s-a ascuns o personalitate îndoielnicã. (continuare în pag. a 12-a) HISTORIA
NR. 1324 z ANUL XXVII z VINERI 8 IANUARIE 2016 z 24 PAGINI z 4 LEI
A GLRBUA S GALBEN N RO“U E
ROMÂNIA MARE