Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãtile Vaii Jiului z Redactia si administratia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petrosani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 3
Cronica Vãii Jiului Joi, 10 noiembrie 2011
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z Pret 1 RON
C
âteva sute de pensionari mineri ies joi dimineaþã în marº pe strãzile din Petroºani. Mitingul este organizat de Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului, pentru ca foºtii angajaþi ai CNH sã beneficieze de gratuitãþile ce le revin.
"Dacã pensionarii minieri pierd în instanþã,
adio gratuitãþi
în viitor! "
U
n protest al pensionarilor minieri ºi vreo 47 de plângeri penale la adresa Companiei Naþionale a Huilei, pentru recâºtigarea gratuitãþilor la energia electricã ºi termicã
A
cþiunile de protest ale pensionarilor minieri din Valea Jiului, pentru a le fi pãstrate drepturile, nu se rezumã doar la acþiunea de astãzi, 10 noiembrie, protest ce va începe la ora 10,00 din Piaþa Victoriei, cu oprire la CNH ºi finalizare în faþa Casei de Culturã.
PAGINA A 3-A Venituri mai mici Moloþ nu renunþã la ideea de referendum ºi prime deloc ezastrul referendumului organizat în Constanþa pentru minerii D pe tema reorganizãrii administrativ - teritoriale nu îl descurajeazã pe preºedintele Consiliului Judeþean din Valea Jiului
N
ici vorba de mãrirea salariilor minerilor, anul acesta. Conducerea Companiei Naþionale a Huilei precizeazã cã în actualele condiþii, în care subvenþia nu se aratã de nicãieri, veniturile nu doar cã vor rãmâne la fel, ci din contrã, vor scãdea.
>>> PAGINA A 5-A
Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. >>> PAGINA A 4-A
Acþiunea "icoana"
Traficanþi de obiecte de patrimoniu ridicaþi de mascaþi >>> PAGINA A 4-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 noiembrie 2011
Produse italiene pentru a vã încãlzi casa
O firmã din Italia vrea sã revoluþioneze piaþa echipamentelor de încãlzit din Valea Jiului. Firma, Ucellini Tehnogroup a deschis primul magazin de echipamente de încãlzit a cãror garanþie este pe patru ani cu reînnoire periodicã, la Petroºani, iar reprezentanþii acesteia susþin cã produsele pe care le comercializeazã sunt de ultimã generaþie în domeniu. Printre produsele pe care firma le aduce pe piaþa româneascã se regãseste cãminul de 12 KW, Generatoarele de 40 de KW, respec-
tiv 55 de KW, dar ºi sobe de diferite dimensiuni. Iar pe lângã garanþia oferitã practic pe viaþã produselor, ori a achiziþionãrii în rate într-un sistem avantajos, o altã noutate în domeniu cu care vin reprezentanþii firmei din Italia este posibilitatea închirierii echipamentelor. Cei care doresc sãºi petreacã nopþile de iarnã la gura unei sobã sau a unui ºemineu au în sfârºit ocazia sã-ºi achiziþioneze echipamentul dorit. Magazinul se aflã situat pe strada 1Decembrie 1918 nr 118/4.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
ªcoala Europeanã Nr.7, structurã a Colegiului Economic Hermes, este din nou în top În cadrul proiectului Profi te premiazã, iniþiat de Profi România, ªcoala 7 a surclasat celelalte unitãþi ºcolare de pe raza municipiului Petroºani obþinând 583.650 de puncte faþã de principalele contracandidate situate pe locul 2 ºi 3, Colegiul Carmen Sylva care a obþinut 422.580 de puncte ºi ªcoala Europeanã I.G.Duca care a obþinut
Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Câºtigi în 60 de secunde (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Obsesia trecutului
419.059 de puncte. Premiul foarte consistent, 15 laptopuri ºi un server, toate de ultimã generaþie, vor fi înmânate de cãtre organizatori în urmãtoarea perioadã. Sile Pop, directorul unitãþii ne-a spus: Am convins pãrinþii ca în toatã perioada campaniei sã-ºi facã cumpãrãturile de la Profi Petroºani. Dincolo de premiul oferit de Profi, pentru mine, cel mai mare premiu este încrederea pe care pãrinþii ne-au acordat-o ºi votul dat pentru ºcoala noastrã. Este ceva copleºitor... Profesor Vasile POP, Director Adjunct, Colegiul Economic Hermes Petroºani
National TV 6:00 Pitici de varã (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Culoarea fericirii (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 Gadgets, Gadgets 11:15 În cãutarea fericirii 12:15 Teleshopping 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Taxi Driver (r) 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Iubire interzisã (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Culoarea fericirii 20:15 Destinul regelui 21:45 Fosta mea iubire 23:30 Obsesie fatalã
PRO TV
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!! Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!! SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: - PAVATOR - 450 lei - INSTALATOR APà CANAL - 500 lei - TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei - LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei - OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei - INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALà ªI GAZE - 550 lei - CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei - MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei - CIOBAN - 550 lei - BUCÃTAR - 600 lei - COSMETICIAN - 650 lei FII PRIMUL CARE PROFITà DE ACEASTà OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162 SC EURO JOBS SRL organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele:
VÂNZÃRI Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428 Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Prima TV
6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Anchetã militarã (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort Redifuzare 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 19:00 Focus Sport 17:00 ªtirile Pro TV 19:30 Cireaºa de pe tort 17:45 Happy Hour 20:30 Academia lui Horia 19:00 ªtirile Pro TV 22:00 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 20:30 10.000 î.Hr. 22:15 Trãsniþii 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea 23:15 Focus Monden 23:45 Anchetã militarã criminalului 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu (r) 0:00 10.000 î.Hr. (r) 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Arsenalul seducþiei (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Fantomas vs. Scotland Yard
CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei Înscrierile pentru cursuri se fac în luna noiembrie, anul curent la sediul firmei. Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516
0354/100.019
mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro
ANGAJÃRI Cãutãm mineri pregãtitori calificaþi pentru lucru în Polonia ºi Cehia. Detalii la: 0729999966, 0723792995 Firmã curãþenie angajeazã personal pentru curãþenie parcãri, cu 3 ore/zi (6,00-9,00, L-S), pt. hypermarket din Petrosani. Acte legale! Informaþii la telefon: 0733-104 222, 0726-373 687.
TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare 18:25 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:05 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Documentarele Televiziunii Române - Dacia, dragostea mea 23:45 Fãrã frontiere 0:45 Casa Ninei (r) 1:50 În Trecerea Anilor (r)
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Carmen COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mircea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mircea BUJORESCU Luiza Andronache Genu TUÞU, Anamaria Nedelcoff (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, Petru BOLOG C I M P A , I o a n D A N -B BÃLAN
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 noiembrie 2011
Pensionarii mineri ies în stradã la Petroºani âteva sute de pensionari mineri C ies joi dimineaþã în marº pe strãzile din Petroºani. Mitingul este organizat de Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului, pentru ca foºtii angajaþi ai CNH sã beneficieze de gratuitãþile ce le revin.
Potrivit organizatorilor, marºul va avea loc pe un traseu care
porneºte din Piaþa Victoriei la ora 10,00 ºi prima oprire va fi în curtea Companiei Huilei din Petroºani. "Aici vrem sã ne întâlnim cu cei din conducerea Companiei Huilei pentru a discuta cu ei care ne sunt revendicãrile. Vrem ºi ne aºteptãm la câþi mai mulþi oameni, pensionari mineri ºi nu numai, care sã vinã ºi sã cearã în
stradã dreptul de a trãi demn", a declarat Valentin Armean, vicepreºedintele LSPMVJ. Pensionarii mineri din Valea Jiului cer subvenþionarea plãþii energiei electrice, conform Contractului Colectiv de Muncã, de subvenþii la cãldurã. Ei s-au întâlnit pânã acum cu responsabilii din
Compania Huilei Petroºani, cu prefectul judeþului Hunedoara Attila Dezsi, dar ºi cu primarii Vãii Jiului, dar nu au ajuns la nici un rezultat. Din aceastã cauzã, oamenii ies în stradã. Ultimul popas al celor care iau parte la miting va fi în faþa primãriei din Petroºani. Diana MITRACHE
"Dacã pensionarii minieri pierd în instanþã,
Încã o instituþie bulversatã ºi oameni puºi pe drumuri
A
nunþul fãcut de ministrul Turismului ºi Dezvoltãrii, Elena Udrea, cã se vor desfiinþa Inspectoratele de Stat în Construcþii din judeþe a bulversat multã lume. Udrea a invocat "linia promovatã de Guvernul României de raþionalizare a cheltuielilor publice". Adicã se taie ºi de aici ºi vor fi înfiinþate ºapte direcþii regionale în construcþii. Necesitatea unei asemenea istituþii în judeþ ºi a birourilor locale este esenþialã având în vedere obiectul acestei instituþii. Este vorba de urmãrirea comportãrii în timp ºi recepþia lucrãrilor de construcþii; autorizarea diriginþilor de ºantier; autorizarea laboratoarelor de analizã ºi încercãri în construcþii; soluþionarea reclamaþiilor ºi sesizãrilor primite de la cetãþeni cu referire la probleme privind calitatea, siguranþa în
exploatare a construcþiilor, legalitatea emiterii autorizaþiilor de construire; avizarea documentaþiilor tehnico-economice etc. Sunt zeci de cerinþe cãrora Inspecþia în Construcþii trebuie sã le rãspundã. Ce vor face firmele, cetãþenii pe care legea îi obligã sã aibã avizarea instituþiei cu pricina, aºa cum existã în toatã lumea? "Este o idee de reorganizare. Noi nu am primit nici o adresã în acest sens. Chiar dacã va avea loc aceastã regionalizare, noi vom aparþine de Timiºoara, dar este clar cã vor exista birouri teritoriale, puncte de lucru pentru cã Ispectoratul de Stat în Construcþii este strict necesar având în vedere atribuþiile sale" - a declarat reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi. Marea economie pe care o va face ministrul Dezvoltãrii sunt salariile a 125 de angajaþi, care vor fi disponibilizaþi potrivit unei ordonanþe de urgenþã care a fost aprobatã de Guvern. De precizat cã Inspectoratul de Stat în Construcþii îºi are originea în Corpul Tehnic al Lucrãrilor Publice, înfiinþat în anul 1862, prin Decret, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ca serviciu de inspecþie pentru lucrãrile publice. Ileana FIRÞULESCU
U
adio gratuitãþi în viitor! "
n protest al pensionarilor minieri ºi vreo 47 de plângeri penale la adresa Companiei Naþionale a Huilei, pentru recâºtigarea gratuitãþilor la energia electricã ºi termicã Acþiunile de protest ale pensionarilor minieri din Valea Jiului, pentru a le fi pãstrate drepturile, nu se rezumã doar la acþiunea de astãzi, 10 noiembrie, protest ce va începe la ora 10,00 din Piaþa Victoriei, cu oprire la CNH ºi finalizare în fata Casei de Culturã. Existã ºi vreo 47 de plângeri în justiþie, respectiv la Tribunalul Hunedoara, ºi se pregãtesc încã vreo 86, conform evidenþelor de la Lupeni. Ioan Hortopan, recunoscut ca preºedinte al Ligii Pensionarilor, a mai fãcut ºi el o plângere pentru aceleaºi drepturi revendicate de la Companie. La CNH, oficial, se ºtie doar de o singurã cauzã pe aceastã speþã, respectiv dosarul nr. 3630/97/2011, dosar nãscut în urma plângerii lui Hortopan. Mulþi spun cã acþiunile în justiþie constituie o soluþie cu douã tãiºuri. "Tare mã tem cã, dacã reclamanþii pierd acest proces, nu se va mai putea obþine în viitor nici o subvenþionare a drepturilor pensionarilor din minerit. Ca jurist
spun cã justiþia poate lua în calcul situaþia criticã în care se aflã CNH ºi reglementãrile europene. Dacã existã o hotãrâre judecãtoreascã definitivã cã NU se pot da aceste gratuitãþi, atunci ºi dacã vor exista resurse în viitor, ele nu se mai pot acorda" - a declarat Attila Dezsi, prefect de Hunedoara. "Dacã pensionarii pierd în instanþã, sigur cã nu se poate decât sã se respecte aceastã hotãrâre. Dar eu am convingerea cã aceste cereri în justiþie vor avea câºtig de cauzã la Tribunalul Hunedoara. Oamenii au dreptatea lor" - a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD de Valea Jiului. Cei de la putere spun cã existã în toatã aceastã tevaturã o influenþã politicã, respectiv a PSD, care ar face presiuni asupra pensionarilor, fãcându-se asocierea între partid ºi liderul pensionarilor
Cimitirul din Aeroport, la primãrie upã ce au vãzut cum aratã Cimitirul D Central, cei care au
mormintele rudelor în cimitirul din cartierul Aeroport au solicitat ca ºi acesta sã treacã în administrarea primãriei din Petroºani. Trecerea se va face în urma aprobãrii unei hotãrâri de consiliu ce va fi înaintatã în aceastã lunã.
minieri, Ioan Hortopan, care este membru PSD. "Vom participa ºi noi la protest, dar ca pensionari, pentru cã suntem destui pensionari" - a declarat Costel Postolache, mâna dreaptã a preºedintelui interimar al PSD Petroºani, Ioan Rus. Asta pe lângã faptul cã din Lupeni, leagãnul puterii PSD-iste din judeþ, au plecat 46 de plângeri penale din totalul de 132, împotriva CNH ºi a directorului general. "Da, este adevãrat. Existã o listã a pensionarilor care îºi cer drepturile în justiþie. 46 dintre aceºtia au depus plângerile la Tribunalul Hunedoara" - a confirmat informaþia deputatul PSD Cristian Resmeriþã. Cert este cã pensionarii o duc extrem de greu, iar CNH nu are bani pentru aceste drepturi care trebuie susþinute din ajutorul de stat. Soluþia este în sala deciziilor politice. Ileana FIRÞULESCU
Pentru a arãta aºa cum se prezintã acuma, angajaþii primãriei au muncit o lunã pentru a pune la punct cel mai mare cimitir din localitate, astfel ca de Luminaþie oamenii sã nu se mai chinuiascã sã ajungã la morminte printre scaieþi ºi moloz. Ba chiar, municipalitatea ºi-a trimis angajaþii pentru munci comunitare sã reabiliteze ºi mormintele de care nu s-a mai îngrijit nimeni. Cel mai mare cimitir din localitate avea, în trecut, mari probleme atât la curãþenie cât ºi din cauza hoþilor. Acum, edilii locali susþin cã "S-a rezolvat ºi aceastã problemã prin îngrãdirea zonei ºi refacerea instalaþiei de iluminat". (Mircea NISTOR)
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 noiembrie 2011
Bulevardul Mihai Viteazul - predat la cheie
Interzis pe Bulevardul Mihai Viteazu!
M
iercuri dimineaþa comisia de recepþie a lucrãrilor de la Bulevardul Mihai Viteazul din municipiul Vulcan, a dat ok-ul pentru intrarea în circulaþie a acestuia. Proiectanþii, executanþii ºi beneficiarul lucrãrii adicã Primãria, au fãcut o deplasare în ambele sensuri ale bulevardului, oprindu-se la toate locurile importante; cu aceastã ocazie au fost punctate ultimele amãnunte care þin de anumite finisãri ce trebuie finalizate pânã la inaugurarea oficialã a acestuia. Evenimentul stabilit de conducerea primãriei pentru data de 19 noiembrie va fi organizat în aºa fel încât vulcãnenii sã se bucure suplimentar de aceastã transformare urbanisticã. Dimensiunea acestui proiect rivalizeazã cu alte proiecte de anvergurã la nivel de judeþ ºi naþional. Ceea ce trebuie subliniat pe marginea realizãrii lui este cã întregul concept urmãreºte sã dea o notã aerisitã,modernã ºi totodatã utilã principalei artere de circulaþie a Vulcanului. În plus, cuprinderea în proiect a sistemului de iluminat cu energie solarã ºi realizarea fluxului de apã de pe mijlocul acestuia care va purifica practic aerul de pe bulevard, ridicã foarte mult nota care trebuie acordatã acestei lucrãri.
Odatã cu modernizarea ºi inaugurarea noului bulevard de la Vulcan, o parte a traficului rutier se va redirecþiona. Spre exemplu, transportul public de persoane nu se va mai face prin centru localitãþii. "Transportul de persoane se va împãrþi pe douã artere. Pe drumul naþional sau straCetãþenii surprinºi la o plimbare matinalã au declarat cã au sentimentul de a fi într-o cu totul altã localitate, poate chiar în altã þarã. Cât despre impresia edilului ºef al Vulcanului asupra felului în care s-a derulat întreaga lucrare ºi asupra felului în care lumea a perceput acest proiect concluzia este: “Aveam cu toþii nevoie de o carte de vizitã mai bunã. Aveam cu toþii nevoie de un plus de respect urbanistic. Am gândit acest proiect împreunã cu proiectanþii - cãrora le mulþumesc - din respect pentru cetãþenii Vulcanului. Felul în care aratã astãzi Bulevardul
Antene peste antene
C
u restanþe mari la chirie ºi plata utilitãþilor, atâtea câte au, locuitorii cartierelor sãrace din localitãþile Vãii nu concep sã se despartã de televizor, sau, mai exact, de antenele satelit. Fie cã este vorba de zone din Aninoasa, din Vulcan sau din Petroºani, pentru locuitorii acestora
da Nicolae Titulescu se va efectua transportul greu, cu autobuze sau autocare, iar pe Bulevard va rãmâne circulaþia cu maºini pânã la 3,5 tone. Noi am fãcut staþiile atât în zona Pro Europa, cât ºi la Dincã", a afirmat Alin Fara, director tehnic la primãria Vulcan. Practic, prin închiderea traficului greu pe Bulevardul Mihai Viteazu, se vor pierde douã staþii, cele care existau înainte în zona Unic. În rest, toate celelate vor fi în continuare puncte de staþionare ºi îmbarcare pentru cãlãtori. Luiza ANDRONACHE
Mihai Viteazul ne permite sã ne promovãm mai uºor strategia de dezvoltare localã, mai ales cea legatã de turism. Pentru cã nu putem dezvolta în Pasul Vâlcan un turism modern fãrã sã avem la baza staþiunii un municipiu modern. Îi aºtept pe concitadinii mei sã ne întâlnim în data de 19 noiembrie ca sã ne bucurãm împreunã de aceastã realizare, pe care o consider demnã de un municipiu care doreºte sã evolueze” - Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Gabriela RIZEA
Moloþ nu renunþã la ideea de referendum
D
abonamentul la televiziunea digitalã este mai important decât pâinea zilnicã. Un astfel de cartier este Colonia din Petroºani. Cum nu toatã zona este locuitã de sãraci, antenele la televiziunea digitalã care se ridicã deasupra caselor s-ar justifica. Însã, blocul social, locuit de sãrmani, este chiar acoperit de antene. Chiar dacã nu au servicii, nu-ºi achitã apa caldã, apa rece, curentul sau termoficarea, aceºtia nu renunþã la televizor. În parantezã fie spus, marea majoritate a celor care au antene satelit agãþate la streaºina casei în coloniile sãrace ale Vãii Jiului, au declarat în scris cã nu deþin televizoare pentru a fi scutiþi de la plata abonamentului cãtre radioul ºi televiziunea publicã. Pe de altã parte, locatarii din respectivul bloc au primit ºi ei, în sfârºit, cãldurã. Aceasta numai dupã ce au semnat cã sunt de acord cu plata eºalonatã a datoriilor. Pânã în prezent, datoria totalã cãtre societatea de termoficare a celor 118 familii care locuiesc în respectivul bloc este de 450 de milioane de lei vechi. Mircea NISTOR
ezastrul referendumului organizat în Constanþa pe tema reorganizãrii administrativ - teritoriale nu îl descurajeazã pe preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Preºedintele CJ Hunedoara merge mai departe cu ideea organizãrii unui referendum pe tema reorganizãrii administrativ - teritoriale a României ºi nu este descurajat de eºecul acestei acþiuni din Constanþa, unde banii au fost cheltuiþi degeaba. "Pe mine nu mã intereseazã niciun eºec, al nimãnui. Niciodatã nu am copiat pe nimeni. Dacã problematica va rãmâne de actualitate, categoric voi face referendum", a declarat Moloþ. În luna iulie a acestui an, Consiliul Judeþean Huendoara a aprobat un proiect de hotãrâre privind aprobarea intenþiei de orga-
nizare ºi desfãºurare a unui referendum judeþean în vederea consultãrii cetãþenilor cu privire la desfiinþarea judeþului Hunedoara. Asta dupã ce acelaºi CJ a aprobat, iar apoi a revocat o altã hotãrâte privind organizarea referendumului la data de 24 iulie, însã proiectul nu a mai fost iminent. Carmen COSMAN
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 noiembrie 2011
Venituri mai mici ºi prime deloc Minerii se pentru minerii din Valea Jiului revoltã dacã ici vorba de mãrirea salariilor va însemna ºi reducerea consierabilã a
N
minerilor, anul acesta. Conducerea Companiei Naþionale a Huilei precizeazã cã în actualele condiþii, în care subvenþia nu se aratã de nicãieri, veniturile nu doar cã vor rãmâne la fel, ci din contrã, vor scãdea. Sindicaliºtii au spus cã pe lista negocierilor noului Contract de Muncã, au ºi intenþia sã solicite creºterea veniturilor salariaþilor. "Poate cã aceastã cerere din partea lor este justificatã din prisma faptului cã în minerit nu a existat o majorare a salariilor din 2008. Dar, condiþiile grele în care ne desfãºurãm activitatea ºi aceastã restructurare din perioada 2009 - 2011 ºi mai mai mult, faputul cã ne desfãºurãm activitatea fãrã subvenþie ºi în acest moment ºi probabil ºi pânã la sfârºitul anului, ne va face sã luãm niºte mãsuri mai dure în ceea ce priveºte activitatea personalului, adicã sã nu lucrãm cu tot. Asta
veniturilor", a declarat Constatin Jujan, director general CNH. De asemenea, anul acesta, minerii nu doar cã vor lua bani mai puþini, dar nici de prime nu vor beneficia. Asta pentru prima datã în istorie, de când în Valea Jiului se face minerit. "Acest lucru vine iarãºi prin prisma faptului cã un drept odatã câºtigat nu poate fi pierdut. Dar, trebuie sã existe ºi posibilitãþi financiare. Acum este pentru prima datã când probabil Compania va încheia anul fãrã ajutor de la stat, adicã o treime din venituri. Aºa cã este destul de greu sã plãtim salariile ºi furnizorii de materiale ºi servicii", a mai spus Constatin Jujan, director general CNH. Sindicaliºtii afirmã cã dacã nu se vor da aceste adaosuri salariale, ar fi un mare pericol, iar declanºarea unui conflict de muncã este urmãtorul pas. Luiza ANDRONACHE
Bolile de sezon fac ravagii printre hunedoreni
T
ot mai mulþi hunedoreni sunt afectaþi în aceastã perioadã de bolile de sezon. Potrivit medicilor, variaþiile de temperaturã au fãcut ca sute de hunedoreni sã ajungã la spital, motiv pentru care de sãptãmâna viitoare, reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã (DSP) au anunþat cã vor suplimenta dozele de vaccinuri antigripale.
"Sãptãmâna aceasta, 6.500 de doze de vaccin antigripal au fost împãrþite medicilor de familie din judeþ. Sãptãmâna viitoare, numãrul acestora va fi suplimentat de Ministerul Sãnãtãþii cu pânã la 10.000 de doze. Acestea vor fi folosite pentru personalul medical din unitãþile sanitare ºi vor fi date medicilor de familie pentru persoanele
încadrate în categoriile de risc", declarã Dumitra ªtefan, director DSP. Reprezentanþii DSP spun cã, în ultima perioadã, peste 1.300 de oameni, majoritatea copii, s-au ales cu viroze, iar alþi peste 500 au fãcut pneumonie. Pe de altã parte, medicii susþin cã nu doar virozele ºi pneumoniile pun în pericol sãnãtatea oamenilor în sezonul rece, ci ºi crizele alergice. Marius MITRACHE
nu iau prime hiar dacã nu sunt bani pentru creºterea veniturilor C salariale ºi mai ales pentru cele douã prime care pânã acum s-au dat an de an în luna decembrie pentru mineri, sindicaliºtii spun cã nu se lasã. Cum, necum, Compania trebuie sã scoatã bani de undeva, altfel minerii ies în stradã. "Probabil dacã eram eu directorul general al CNH, la fel aº fi procedat ºi aºi fi încercat sã reduc cheltuielile. Dar, noi suntem sindicaliºti, astfel cã nu acceptãm asta. Mergem pânã la capãt, adicã pânã la grevã generalã", a declarat Petre Nica, reprezentant Centrala Minierã Meridian. "Existã un impediment ºi anume suma ajutorului de stat care nici pânã astãzi nu a apãrut în conturile companiei. Însã, prin eforturile pe care trebuie sã le facã cei din CNH vizavi de salariaþi, eu cred cã lucrurile trebuie aºezate foarte serios. În caz contrar s-ar putea sã existe anumite miºcãri din partea oamenilor", a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. Cum sã nu aibã compania bani de prime când aparatul de conducere se plimbã în continuare cu maºini scumpe, spun sindicaliºtii… Prime trebuie sã se dea, fãrã discuþie.. "Indiscutabil prime se vor da. Nici nu se pune problema! Aºa cum toþi directorii din Companie au maºini la care nu s-a redus nici mãcar cu un gram consumul, sunt ºi bani de
Acþiunea "icoana"
Traficanþi de obiecte de patrimoniu ridicaþi de mascaþi Nu mai puþin de 80 de icoane sustrase din bisericile din judeþele Hunedoara, Vâlcea ºi Mureº, au fost recuperate de poliþiºti în urma unei ample acþiuni coordonate de ofiþeri din cadrul Inspectoratului General al Poliþiei Române-Direcþia de Investigaþii Criminale ºi al D.G.I.P.I. Trei persoane din judeþul Sibiu, suspectate de a fi implicate sub diferite forme la furtul ºi traficarea icoanelor cãtre colecþionari din þarã ºi strãinãtate La acþiune au participat poliþiºti din cadrul inspectoratelor de poliþie Hunedoara, Vâlcea, Sibiu ºi Mureº, care au efectuat 6 percheziþii domiciliare, 5 pe raza judeþului Sibiu ºi una în judeþul Mureº, din cadrul acestei acþiuni fãcând parte ºi 3 percheziþii domiciliare care s-au desfãºurat în data de 07 noiembrie în municipiul Bucureºti. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu, activitãþile
poliþiºtilor se desfãºoarã sub coordonarea Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara ºi au ca scop identificarea autorilor mai multor furturi de icoane pe lemn ºi pe sticlã, susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural-naþional. Icoanele au fost sustrase în perioada august - septembrie a.c. din trei biserici din lemn, monumente istorice, din judeþul Hunedoara, douã din judeþul Mureº ºi douã din judeþul Vâlcea. "În judeþul Hunedoara, în luna septembrie a acestui an, au fost sparte trei biserici de lemn, din care au fost sustrase 31 de icoane vechi, în timp ce din judeþele Mureº ºi Vâlcea au
fost sustrase 61 de icoane, creându-se un prejudiciu total de aproximativ 150.000 euro", declarã Bogdan Niþu. În urma percheziþiilor care au avut loc atât la locuinþele a cinci suspecþi din judeþul Sibiu cât ºi la locuinþele unor colecþionari din Bucureºti ºi judeþul Mureº, au fost ridicate 80 de icoane, reuºindu-se astfel recuperarea a aproximativ 90% din prejudiciul creat prin spargerea celor 7 biserici ortodoxe. Marius MITRACHE
prime. Când o sã-l vedem pe Stoicescu cum vine la minã pe bicicletã , CNH-ul fãrã curent electric sau vreun salariu diminuat aici, atunci putem spune ºi noi altceva. Dar pânã atunci….", a afirmat Adrian Jurcã, un alt reprezentant al Centralei Miniere Meridian. Dar, nu doar cele douã prime sunt puse în discuþie la negocierea Contractului de Muncã, ci ºi creºterea salariilor. Conducerea CNH a anunþat cã nici nu se pune problema de aºa ceva, ci din contrã, de scãderea veniturilor. " Noi nu avem o creºtere salarialã din anul 2008. Dacã cineva crede cã în aceste condiþii, salariaþii îºi mai pot continua activitatea pe salarii mici ºi diminuate lunã de lunã, atunci se înºealã", a mai precizat Petre Nica. Luiza ANDRONACHE
Codul PIN inversat nu te salveazã de atacatori Un mail care circulã pe Internet atrage atenþia utilizatorilor de carduri bancare cã, în cazul unui jaf, pot chema poliþia în ajutor, fãrã ca atacatorul sã ºtie. Din pãcate, informaþia este cât se poate de falsã. Informaþia transmisã pe adresele de e-mail aratã cã poliþia poate fi anunþatã într-un mod extrem de simplu, mai precis prin inversarea codului PIN. "Dacã un jefuitor te obligã sã scoþi bani din bancomat, poþi anunþa poliþia, dacã introduci codul PIN invers. Ex: dacã ai codul 1234, introdu 4321.
Bancomatul recunoaºte cã e inversat codul. Aparatul îþi dã banii, dar fãrã sã ºtie jefuitorul, anunþa poliþia, care sã vinã imediat în ajutorul tãu. Din pãcate se foloseºte rar aceastã metodã, fiindcã oamenii nu ºtiu", scrie în e-mailul la care facem referire. Dacã informaþia ar fi realã, o mulþime de jafuri ar putea fi împiedicate, dar lucrurile nu stau aºa. Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara, a precizat cã poliþiºtii nu ºtiu nimic despre acest sistem ºi este greu de crezut cã este real. Am încercat ºi noi sã vedem ce se întâmplã dacã tastãm codul PIN inversat. Aºa cum ne aºteptam, nu numai cã poliþiºtii nu ºi-au fãcut apariaþia, dar nici mãcar angajaþii bãncii nu au reacþionat. În plus, nici bancomatul nu ne-a recunoscut codul PIN introdus de la coadã la cap ºi ne-a informat sec cã este incorect. Carmen COSMAN
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 noiembrie 2011
Actualitate 7
Ziua Tineretului Democrat ºi provocãrile Elicopter de intervenþie pentru incendiul din ªureanu D
reþelei de socializare
U
n elev în clasa a XII-a de la Liceul Dimitrie Leonida din Petroºani, Bogdan Totoran, ne-a provocat pe reþeua de socializare, Facebook, susþinând cã astãzi, 10 noiembrie, este Ziua Internaþionalã a Tineretului. Bogdan Totoran este vicepreºedinte al Consiliului elevilor ºi preºedintele Comisiei de Informare din liceu.
Foarte multe persoane au o atitudine ostilã faþã de reþelele de socializare, aruncând în derizoriu rolul acestora prin ignorarea esenþei. Am asistat pe Facebook la dezbateri pertinente, cu exemple de viaþã impresionante din care toatã lumea participantã a avut de învãþat. Specialiºti în diverse profesii, inspiraþi fiind de ideile transpuse, ºi-au putut lãrgi paleta temelor de cercetare ºi metodelor de abordare, au gãsit soluþii ºi le-au transmis mai departe. Existã competiþii în artã, în literaturã, se organizeazã evenimente etc. Adicã este un organism viu ºi folositor dacã ºtii ce vrei ºi nu foloseºti reþeaua doar pentru cancan. Cã este o sursã permanentã de provocãri, a demonstrat-o un licean din Petroºani, Bogdan Totoran. Elevul din clasa a XII-a a Liceului Dimitrie Leonida din Petroºani a iniþiat, marþi, o aplicaþie cu tema "Ce ai vrea sã faci de Ziua Internaþionalã a Tineretului? (10 noiem-
brie)". Mãi sã fie! Parcã e pe 12 august… Se ºtie cã pe data de 17 decembrie 1999, Organizaþia Naþiunilor Unite a hotãrât prin rezoluþia 54/120 ca în fiecare an, pe data de 12 august, sã fie marcatã Ziua Internaþionalã a Tineretului (International Youth Day). Eh, probabil acþiunea tânãrului o fi pe principiul "în fiecare zi e ziua noastrã "…
"A
ceste vlãstare ale tinereþii þin pe umerii lor viitorul, precum odinioarã Atlas þinea pãmântul" - Vasile Conta
Bogdan Totoran, care este vicepreºedinte al Consiliului elevilor ºi preºedintele Comisiei de Informare din Liceul Dimitrie Leonida, a insistat cu tact susþinând cã da, este în 10 noiembrie este Ziua Internaþionalã a Tinerilor. ªi uite aºa,
Bogdan ne-a provocat la documentare aprofundatã ºi am aflat cã existã mai multe zile ale tinerilor, funcþie de patide politice ºi curente de opinie. Primele organizaþii politice de tineret aveau forma unor uniuni stu-
denþeºti ºi au apãrut în prima jumãtate a secolului XIX în þãrile Europei de Vest. Tinerii, care fãceau parte din aceste uniuni, de regulã, aveau studii avansate ºi un statut social înalt ce le oferea posibilitatea unei cariere politice. La începutul secolului XX au apãrut primele uniuni de tineret ale partidelor social-democrate, care în 1907 s-au unit în Uniunea Internaþionalã a Tinerilor Socialiºti. Dupã al doilea rãzboi mondial, în 10 noiembrie 1945 a fost înfiinþatã la Londra, Federatia Mondialã a Tineretului Democrat. Nici liberalii nu s-au lãsat mai prejos ºi renumita IFLRY- Federaþia Internationalã a Tineretului Liberal - a
fost înfiinþatã în septembrie 1947, la Cambridge, Marea Britanie. Ziua naþionalã a tineretului în România, a fost reconsfinþitã pentru data de 2 mai prin Legea 425/25.X.2004, aºa cum a fost ºi în perioada comunistã. Deci tinerul de la Liceul Dimitrie Leonida avea dreptate. Este una din cele trei zile ale tinerilor de pretutindeni. ªi cãte or mai fi!! De precizat cã Bogdan Todoran, unul dintre mulþii tineri extrem de activi în viaþa publicã din Valea Jiului. Este pasionat de fotografie, are un blog foarte dinamic ºi activeazã în structuri civice precum "Salvaþi Copiii" ºi "Noi Orizonturi". Bogdan ºi-a ales ca devizã în viaþã spusele lui Ayrton Sena: "Sã fii al doilea înseamnã sã fii primul care pierde". Ileana FIRÞULESCU
in cauzã cã nu mai fac faþã incendiilor de vegeteaþie, reprezentanþii ISU Hunedoara au solicitat ajutorul unui elicopter M.A.I. de intervenþie cu apã pentru lichidarea unui nou incendiu apãrut în masivul ªureanu.
Pentru a doua zi consecutiv, inspectorul ºef al I.S.U. Hunedoara, maior Viorel Demean, a efectuat, ieri, recunoaºterea zonelor afectate de arderile de vegetaþie uscatã, de la bordul unui aparat de zbor pus la dispoziþie de Aeroclubul Sãuleºti. Aºa s-a constatat cã au apãrut noi focare în masivul ªureanu, la litiera de
Lumânãri pentru nevoiaºi
S
âmbãtã, 12 noiembrie, Organizaþia "Caritas" va derula, în 30 de oraºe din România, un proiect dedicat familiilor nevoiaºe.
pãdure de foioase din zona delimitatã de localitãþile Fizeºti, Ursici, Ruºor, Galaþi ºi Balomir. În acel perimetru sunt active mai multe focare rãzleþe, desfãºurate pe aproximativ 300 hectare de teren ºi, din acest motiv, ºeful ISU Jhunedoara a solicitat deplasarea, în zona Fizeºti, a unui echipaj format din 20 de subofiþeri de
colecta, pe aceastã cale, se vor îndrepta cãtre familiile cu probleme", a precizat Izabella Eisler, reprezentant Caritas Valea Jiului. Pentru evenimentul care va avea loc sâmbãtã, între orele 17 ºi 19, în faþa unui magazin universal din Petroºani, reprezentanþii "Caritas" din Valea Jiului au pregãtit 600 de lumânãri. Cu ajutorul banilor plãtiþi pentru achiziþionarea acestora vor fi procurate alimente de bazã care vor fi distribuite, cu ocazia Crãciunului, familiilor nevoiaºe din localitate. (Mircea Nistor)
Printre localitãþile în care va fi organizat un astfel de eveniment se numãrã ºi municipiul Petroºani. Capitala Vãii Jiului, singura localitate din judeþul Hunedoara în care va fi organizatã acþiunea intitulatã "1 milion de stele pentru nevoiaºi", a fost inclusã pentru al doilea an consecutiv în acest proiect. "Organizãm, în Petroºani, pentru al II-lea an consecutiv aceastã manifestare. Toþi banii pe care îi vom
la Detaºamentul din Petroºani pentru a interveni în perimetrul accesibil forþelor terestre ºi a 27 de subofiþeri din cadrul Detaºamentului Hunedoara pentru a acþiona în zona localitãþilor Balomir ºi Ruºor. "Pentru cã majoritaea arderilor apãrute în masivul ªureanu se manifestã pe crestele versanþilor în locuri neprielnice intervenþiei cu mijloacele clasice de acþiune, inspectorul ºef al I.S.U. Hunedoara împreunã cu preºedintele Comitetului judeþean pentru Situaþii de Urgenþã, prefectul Attila Dezsi, au luat decizia solicitãrii unui elicopter de intervenþie cu apã, de la Ministerul Administraþiei ºi Internelor", a declarat Anemona Doda, purtãtor
de cuvânt al ISU Hunedoara. La incendiul de vegetaþie uscatã izbucnit, luni, la litiera de pãdure din zona Ruºor, operaþiunile de stingere s-au desfãºurat pânã ieri
Biserici luminate feeric la Petroºani
ouã dintre bisericile din D Petroºani sunt luminate într-un mod inedit în fiecare
searã. Investiþia a fost realizatã cu fonduri de la bugetul local ºi sunt premize ca de anul viitor toate bisericile sã fie luminate în acest fel ºi chiar ºi unele instituþii publice. "Administraþia localã a cheltuit aproximativ 20.000 de lei pentru fiecare bisericã în parte. Este vorba despre
Biserica romano-catolicã Sfânta Varvara ºi cea ortodoxã ce poartã hramul Sfinþilor Constantin ºi Elena. Vor urma altele în anul viitor ºi chiar ºi Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din localitate va fi la fel iluminat", spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani Zona centralã a municipiului Petroºani a prins alt aspect ºi alternanþa dintre luminile calde ºi reci realizate cu ajutorul unor leduri economice, creeazã o ambianþã plãcutã în jurul acestor edificii de cult. Diana MITRACHE
Icoane expuse în peºterã
ai mulþi copii care M picteazã artã religioasã au expus lucrãri
în Peºtera Bolii, un loc inedit, iar cumpãrãtorii nu au întârziat sã aparã.
Expoziþia a avut loc cu ocazia Sfinþilor Arhangheli Mihail ºi Gavril, iar copiii spun cã din banii obþinuþi pe tablouri îºi vor cumpãra cele necesare pentru viitoarele lor opere de artã. "Sunt picturi pe care le-am
dimineaþã, în jurul orei 3 cu forþe de la Detaºamentele Petroºani ºi Deva, dar dupã câteva ore focarul de la Ruºor s-a reaprins. Pe de altã parte, incendiul izbucnit în zona Valea Sângeorgiului a fost
lichidat, ieri, de forþele I.S.U., în jurul orei 17. "Propagarea incendiilor de vegetaþie uscatã a fost favorizatã atât de condiþiile meteo - seceta prelungitã, temperatura destul de ridicatã pentru aceastã perioadã - cât ºi de de vântul puternic care a suflat în zonele afectate de arderi. Deasemenea terenul accidentat a fãcut deosebit de dificilã intervenþia pompierilor cu mijloace specifice de stingere", a mai spus Anemona Doda. În ultimele trei zile pompierii hunedoreni s-au confruntat cu nu mai puþin de 30 de incendii de vegetaþie uscatã care s-au manifestat pe aproximativ 500 de hectare de teren ºi litierã de pãdure. În acþiunile de stingere au fost implicaþi pânã acum aproape 300 de pompieri militari. Carmen COSMAN
creat în ultimii ani. Icoanele sunt pe sticlã sau lemn, acesta fiind un procedeu mai complicat, dar care face ca icoana sã dureze mai mult. Am vândut câteva tablouri ºi cu banii ce i-am primit îmi voi cumpãra acuarele ºi pensule noi", a spus Alexandra Cacoveanu, una dintre micii artiºti care au expus. Pentru cã peºtera s-a bucurat de un public numeros,printre vizitatori s-au numãrat ºi cumpãrãtori. "Sunt icoane realizate de oameni cu sufletul curat. Am cumpãrat câteva ºi am de gând ca o parte dintre ele sã le fac cadou, iar altele voi expune acasã", a precizat Emil Pãrãu, om de afaceri
din Valea Jiului. În aceastã zi de sãrbãtoare, în Peºtera Bolii au expus reprezentanþi ai Cercului de picturã al Bisericii Ortodoxe din Ciugud, ai Cercului de tineret "Floare de Colþ" al Asociaþiei Petro Aqua ºi ai Forumului Democrat German Petroºani. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 noiembrie 2011
Actualitate 7
Ziua Tineretului Democrat ºi provocãrile Elicopter de intervenþie pentru incendiul din ªureanu D
reþelei de socializare
U
n elev în clasa a XII-a de la Liceul Dimitrie Leonida din Petroºani, Bogdan Totoran, ne-a provocat pe reþeua de socializare, Facebook, susþinând cã astãzi, 10 noiembrie, este Ziua Internaþionalã a Tineretului. Bogdan Totoran este vicepreºedinte al Consiliului elevilor ºi preºedintele Comisiei de Informare din liceu.
Foarte multe persoane au o atitudine ostilã faþã de reþelele de socializare, aruncând în derizoriu rolul acestora prin ignorarea esenþei. Am asistat pe Facebook la dezbateri pertinente, cu exemple de viaþã impresionante din care toatã lumea participantã a avut de învãþat. Specialiºti în diverse profesii, inspiraþi fiind de ideile transpuse, ºi-au putut lãrgi paleta temelor de cercetare ºi metodelor de abordare, au gãsit soluþii ºi le-au transmis mai departe. Existã competiþii în artã, în literaturã, se organizeazã evenimente etc. Adicã este un organism viu ºi folositor dacã ºtii ce vrei ºi nu foloseºti reþeaua doar pentru cancan. Cã este o sursã permanentã de provocãri, a demonstrat-o un licean din Petroºani, Bogdan Totoran. Elevul din clasa a XII-a a Liceului Dimitrie Leonida din Petroºani a iniþiat, marþi, o aplicaþie cu tema "Ce ai vrea sã faci de Ziua Internaþionalã a Tineretului? (10 noiem-
brie)". Mãi sã fie! Parcã e pe 12 august… Se ºtie cã pe data de 17 decembrie 1999, Organizaþia Naþiunilor Unite a hotãrât prin rezoluþia 54/120 ca în fiecare an, pe data de 12 august, sã fie marcatã Ziua Internaþionalã a Tineretului (International Youth Day). Eh, probabil acþiunea tânãrului o fi pe principiul "în fiecare zi e ziua noastrã "…
"A
ceste vlãstare ale tinereþii þin pe umerii lor viitorul, precum odinioarã Atlas þinea pãmântul" - Vasile Conta
Bogdan Totoran, care este vicepreºedinte al Consiliului elevilor ºi preºedintele Comisiei de Informare din Liceul Dimitrie Leonida, a insistat cu tact susþinând cã da, este în 10 noiembrie este Ziua Internaþionalã a Tinerilor. ªi uite aºa,
Bogdan ne-a provocat la documentare aprofundatã ºi am aflat cã existã mai multe zile ale tinerilor, funcþie de patide politice ºi curente de opinie. Primele organizaþii politice de tineret aveau forma unor uniuni stu-
denþeºti ºi au apãrut în prima jumãtate a secolului XIX în þãrile Europei de Vest. Tinerii, care fãceau parte din aceste uniuni, de regulã, aveau studii avansate ºi un statut social înalt ce le oferea posibilitatea unei cariere politice. La începutul secolului XX au apãrut primele uniuni de tineret ale partidelor social-democrate, care în 1907 s-au unit în Uniunea Internaþionalã a Tinerilor Socialiºti. Dupã al doilea rãzboi mondial, în 10 noiembrie 1945 a fost înfiinþatã la Londra, Federatia Mondialã a Tineretului Democrat. Nici liberalii nu s-au lãsat mai prejos ºi renumita IFLRY- Federaþia Internationalã a Tineretului Liberal - a
fost înfiinþatã în septembrie 1947, la Cambridge, Marea Britanie. Ziua naþionalã a tineretului în România, a fost reconsfinþitã pentru data de 2 mai prin Legea 425/25.X.2004, aºa cum a fost ºi în perioada comunistã. Deci tinerul de la Liceul Dimitrie Leonida avea dreptate. Este una din cele trei zile ale tinerilor de pretutindeni. ªi cãte or mai fi!! De precizat cã Bogdan Todoran, unul dintre mulþii tineri extrem de activi în viaþa publicã din Valea Jiului. Este pasionat de fotografie, are un blog foarte dinamic ºi activeazã în structuri civice precum "Salvaþi Copiii" ºi "Noi Orizonturi". Bogdan ºi-a ales ca devizã în viaþã spusele lui Ayrton Sena: "Sã fii al doilea înseamnã sã fii primul care pierde". Ileana FIRÞULESCU
in cauzã cã nu mai fac faþã incendiilor de vegeteaþie, reprezentanþii ISU Hunedoara au solicitat ajutorul unui elicopter M.A.I. de intervenþie cu apã pentru lichidarea unui nou incendiu apãrut în masivul ªureanu.
Pentru a doua zi consecutiv, inspectorul ºef al I.S.U. Hunedoara, maior Viorel Demean, a efectuat, ieri, recunoaºterea zonelor afectate de arderile de vegetaþie uscatã, de la bordul unui aparat de zbor pus la dispoziþie de Aeroclubul Sãuleºti. Aºa s-a constatat cã au apãrut noi focare în masivul ªureanu, la litiera de
Lumânãri pentru nevoiaºi
S
âmbãtã, 12 noiembrie, Organizaþia "Caritas" va derula, în 30 de oraºe din România, un proiect dedicat familiilor nevoiaºe.
pãdure de foioase din zona delimitatã de localitãþile Fizeºti, Ursici, Ruºor, Galaþi ºi Balomir. În acel perimetru sunt active mai multe focare rãzleþe, desfãºurate pe aproximativ 300 hectare de teren ºi, din acest motiv, ºeful ISU Jhunedoara a solicitat deplasarea, în zona Fizeºti, a unui echipaj format din 20 de subofiþeri de
colecta, pe aceastã cale, se vor îndrepta cãtre familiile cu probleme", a precizat Izabella Eisler, reprezentant Caritas Valea Jiului. Pentru evenimentul care va avea loc sâmbãtã, între orele 17 ºi 19, în faþa unui magazin universal din Petroºani, reprezentanþii "Caritas" din Valea Jiului au pregãtit 600 de lumânãri. Cu ajutorul banilor plãtiþi pentru achiziþionarea acestora vor fi procurate alimente de bazã care vor fi distribuite, cu ocazia Crãciunului, familiilor nevoiaºe din localitate. (Mircea Nistor)
Printre localitãþile în care va fi organizat un astfel de eveniment se numãrã ºi municipiul Petroºani. Capitala Vãii Jiului, singura localitate din judeþul Hunedoara în care va fi organizatã acþiunea intitulatã "1 milion de stele pentru nevoiaºi", a fost inclusã pentru al doilea an consecutiv în acest proiect. "Organizãm, în Petroºani, pentru al II-lea an consecutiv aceastã manifestare. Toþi banii pe care îi vom
la Detaºamentul din Petroºani pentru a interveni în perimetrul accesibil forþelor terestre ºi a 27 de subofiþeri din cadrul Detaºamentului Hunedoara pentru a acþiona în zona localitãþilor Balomir ºi Ruºor. "Pentru cã majoritaea arderilor apãrute în masivul ªureanu se manifestã pe crestele versanþilor în locuri neprielnice intervenþiei cu mijloacele clasice de acþiune, inspectorul ºef al I.S.U. Hunedoara împreunã cu preºedintele Comitetului judeþean pentru Situaþii de Urgenþã, prefectul Attila Dezsi, au luat decizia solicitãrii unui elicopter de intervenþie cu apã, de la Ministerul Administraþiei ºi Internelor", a declarat Anemona Doda, purtãtor
de cuvânt al ISU Hunedoara. La incendiul de vegetaþie uscatã izbucnit, luni, la litiera de pãdure din zona Ruºor, operaþiunile de stingere s-au desfãºurat pânã ieri
Biserici luminate feeric la Petroºani
ouã dintre bisericile din D Petroºani sunt luminate într-un mod inedit în fiecare
searã. Investiþia a fost realizatã cu fonduri de la bugetul local ºi sunt premize ca de anul viitor toate bisericile sã fie luminate în acest fel ºi chiar ºi unele instituþii publice. "Administraþia localã a cheltuit aproximativ 20.000 de lei pentru fiecare bisericã în parte. Este vorba despre
Biserica romano-catolicã Sfânta Varvara ºi cea ortodoxã ce poartã hramul Sfinþilor Constantin ºi Elena. Vor urma altele în anul viitor ºi chiar ºi Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din localitate va fi la fel iluminat", spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani Zona centralã a municipiului Petroºani a prins alt aspect ºi alternanþa dintre luminile calde ºi reci realizate cu ajutorul unor leduri economice, creeazã o ambianþã plãcutã în jurul acestor edificii de cult. Diana MITRACHE
Icoane expuse în peºterã
ai mulþi copii care M picteazã artã religioasã au expus lucrãri
în Peºtera Bolii, un loc inedit, iar cumpãrãtorii nu au întârziat sã aparã.
Expoziþia a avut loc cu ocazia Sfinþilor Arhangheli Mihail ºi Gavril, iar copiii spun cã din banii obþinuþi pe tablouri îºi vor cumpãra cele necesare pentru viitoarele lor opere de artã. "Sunt picturi pe care le-am
dimineaþã, în jurul orei 3 cu forþe de la Detaºamentele Petroºani ºi Deva, dar dupã câteva ore focarul de la Ruºor s-a reaprins. Pe de altã parte, incendiul izbucnit în zona Valea Sângeorgiului a fost
lichidat, ieri, de forþele I.S.U., în jurul orei 17. "Propagarea incendiilor de vegetaþie uscatã a fost favorizatã atât de condiþiile meteo - seceta prelungitã, temperatura destul de ridicatã pentru aceastã perioadã - cât ºi de de vântul puternic care a suflat în zonele afectate de arderi. Deasemenea terenul accidentat a fãcut deosebit de dificilã intervenþia pompierilor cu mijloace specifice de stingere", a mai spus Anemona Doda. În ultimele trei zile pompierii hunedoreni s-au confruntat cu nu mai puþin de 30 de incendii de vegetaþie uscatã care s-au manifestat pe aproximativ 500 de hectare de teren ºi litierã de pãdure. În acþiunile de stingere au fost implicaþi pânã acum aproape 300 de pompieri militari. Carmen COSMAN
creat în ultimii ani. Icoanele sunt pe sticlã sau lemn, acesta fiind un procedeu mai complicat, dar care face ca icoana sã dureze mai mult. Am vândut câteva tablouri ºi cu banii ce i-am primit îmi voi cumpãra acuarele ºi pensule noi", a spus Alexandra Cacoveanu, una dintre micii artiºti care au expus. Pentru cã peºtera s-a bucurat de un public numeros,printre vizitatori s-au numãrat ºi cumpãrãtori. "Sunt icoane realizate de oameni cu sufletul curat. Am cumpãrat câteva ºi am de gând ca o parte dintre ele sã le fac cadou, iar altele voi expune acasã", a precizat Emil Pãrãu, om de afaceri
din Valea Jiului. În aceastã zi de sãrbãtoare, în Peºtera Bolii au expus reprezentanþi ai Cercului de picturã al Bisericii Ortodoxe din Ciugud, ai Cercului de tineret "Floare de Colþ" al Asociaþiei Petro Aqua ºi ai Forumului Democrat German Petroºani. Diana MITRACHE
Ä
Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 noiembrie 2011
POVEªTI LA GURA SOBEI
Dobrescu, urmaºul lui Anisie
H
MÂNA
Suntem ºi noi, cumva, pe-acolo...
Dupã abandonarea activitãþii fotbalistice, Emil Dobrescu s-a dedicat antrenoratului, ocupându-se mulþi ani de echipa care l-a adoptat în ultimii ani ai carierei, Minerul Aninoasa, antrenând acolo, cu intermitenþe, pânã în anul 2010. "Mi-am dorit mult toþi aceºti ani sã revin, de data asta ca antrenor, cu Minerul Aninoasa în Divizia "C", sã fac o performanþã la nivelul predecesorului ºi profesoru-
12
aprilie 1970, Steaua - Jiul 2-1
V
Doi fotbaliºti bine cotaþi, cu reale perspective, dar parcã nu ne gândeam atunci atât de departe. Iatã-i acum, în anul 2011, în lotul Naþionalei României, pregãtiþi a înfrunta Belgia ºi Grecia. Pintilii mai are o prezenþã la Naþionalã, Bãlgrãdean este în preajma unui debut. Doi bãieþi care, într-un fel, reprezintã Valea Jiului la lot. E drept, niciunul dintre ei nu este ceea ce numim "produs sutã la sutã" local, dar atunci când au venit în Valea Jiului erau doi necunoscuþi. E bine cã mãcar în felul acesta, suntem ºi noi, cumva, pe-acolo, pomeniþi la masa bogaþilor. Sunt doi bãieþi care ºi-au fãcut cu pasiune ºi simþ al datoriei treaba aici, în Valea Jiului, la Petroºani sau Lupeni. Au fost ºi au rãmas niºte exemple pentru coechipierii lor, prin modestia pe care au arãtat-o întotdeauna. Nu s-au crezut niciodatã niºte vedete, ºi-au vãzut de treabã ºi au ajuns acolo unde trebuie. Nu putem decât sã fim mândri cã cei doi, Pintilii ºi Bãlgrãdean, au trecut ºi prin Valea Jiului.
E mil, antrenorul
cat" în centrul apãrãrii, alãturi de Al. Georgescu. Jiul deschide scorul în minutul 12 prin I. Constantin ºi menþine rezultatul pânã în ultimele 18 minute, când Gigi Tãtaru ºi Piu Creiniceanu înscrie pentru o victorie de 2-1. "A fost un meci memorabil - îºi aminteºte Emil Dobrescu, ºtiu cã am avut un poster imens, într-o sãriturã la minge cu Gigi Tãtaru, care a fost expus la Casa Centralã a Armatei luni de zile".
enþ cu
ã mãrturisesc cã am trãit o mare bucurie când am vãzut convocarea la lotul Naþional de fotbal condus de Victor Piþurcã, numele celor doi foºti fotbaliºti care au jucat la mijlocul anilor 2000 la Jiul Petroºani, respectiv Minerul Lupeni: Mihai Pintilii ºi Cristi Bãlgrãdean.
A
venit de mic în Petrila, el, cel care se nãscuse pe 15 februarie 1950 undeva în Maramureº, pe la ªomcuþa Mare. Calitãþile sale de sportiv - dârzenie, ambiþie, luptã - l-au fãcut remarcat în echipele de handbal ºi fotbal ale ºcolii generale nr. 2 ºi liceului din Petrila, la vârsta de 8 ani jucând la "piticii" din localitate. Fostul mare jucãtor al Jiului, Dumitru Cricovan, antrenor în anii '60, intuieºte calitãþile lui Emil Dobrescu - care la vârsta de 15 ani juca la seniorii Preparatorului Petrila! - ºi îl aduce la Jiul Petroºani, unde va
evolua pe un traseu firesc, juniori-tineret-seniori pânã la debutul în Divizia "A". Aici va juca 10 meciuri pe prima scenã, în sezonul 1969-70, debutul fiind pe data de 12 aprilie 1970.
D
ebut împotriva lui Dobrin, poster la Casa Centralã a Armatei Antrenorul de atunci al Jiului, Titus Ozon, l-a remarcat în pregãtirea de iarnã, l-a inclus în lotul mare. Accidentãrile titularilor de fundaºi centrali, Georgevici ºi Stocker, au impus o improvizaþie tocmai la meciul cu FC Argeº, echipa lui Dobrin, pe 5 aprilie 1970, scor 2-0 pentru Jiul. Apoi, cu Steaua, pe 12 aprilie 1970. Emil Dobrescu abia împlinise 20 de ani, este "arun-
Au marcat: min. 12 I. Constantin, min. 72 G. Tãtaru, min. 86 Creiniceanu. Steaua Bucureºti: V. Suciu L. Sãtmãrean, Hãlmãgeanu (min. 56 Cristache), Ciugarin, Vigu - Naom (min. 56 Iordãnescu), Negrea - Pantea, Tãtaru, C. ªtefãnescu, Creiniceanu. Jiul Petroºani: V. Stan Talpai, Dobrescu, Al. Georgescu, M. Popescu - R. Popa (min. 78 Nãdãºan), Kotormany - Peronescu, I. Constantin, Libardi, Naidin. Apoi, armata ºi studiile l-au dus pe la alte echipe, ªtiinþa Petroºani, Minerul Moldova Nouã, Minerul Oraviþa, Victoria Ineu sau Tehnometalul Lugoj, toate în Divizia "C". Apoi, Emil Dobrescu a revenit în Valea Jiului, jucând la Minerul Aninoasa, în campionatul judeþean. Se întâmpla în anul 1978 ºi va juca timp de cinci ani, pânã la 1983. Vreme în care "furã" meserie ºi de la antrenori ca Gheorghe Irimie, Cornel Cãrare sau Gheorghe Anisie, cu
care va reuºi performanþa promovãrii în Divizia "C".
"N
HANDBAL
Din nou Patricia Vizitiu! n alt succes în Liga Campionilor U la handbal feminin al vâlcenelor, 28-22 cu nemþoaicele de la Buxtehuder, a purtat amprenta Patricia Vizitiu.
Fosta sportivã de la CSª Petroºani a demonstrat din nou calitãþi de mare atacant, mereu cu atacuri de la 9 metri, reuºind sã înscrie patru goluri în poarta jucãtoarelor din Germania. Oltchim Rm. Vâlcea conduce acum în Grupa D a Ligii Campionilor. Asta ºi datoritã Patriciei Vizitiu.
CSSP, victorii în linie
in nou, D junioarele III (gr. 1997-98) a
reuºind patru victorii în turneul nr. 2 al Seriei J a Campionatului Naþional, care a avut loc la Deva.
Moment important în vara anului 1981, returul pentru promovarea în Divizia "C", dupã un greu de surmontat 0-3 în tur, la Electromotor Timiºoara. "Eram în cantonament la Lunca Florii ºi ne-au lui meu, Gheorghe Anisie. Dar, din pãcate, declinul economic apãrând în zonã la începutul anilor 2000 nu a mai permis factorilor locali - minã, primãrie o implicare pe mãsura pretenþiilor unui astfel de obiectiv, deºi Minerul Aninoasa nu a fost de puþine ori arbitru al Ligii a IV-a Hunedorene. Cine ºtie, în perspectiva timpului, poate alte generaþii ar putea readuce fotbalul la nivelul divizionar naþional" a spus Emil Dobrescu.
Sub privirile lui Sedecaru Atacuri susþinute la poarta lui Manu ºi cu fundaºul jiulist Toni Sedecaru în atac, într-un Jiul - Rapid 1-1, la 3 iunie 1987.
Sport 9
antrenoarei Edith Mileti a fost la înãlþime,
e-au prins cu berea la cantonament".
Fotografii miºcate Fazele surprinse de-a lungul anilor în sportul Vãii Jiului, pot face oricând deliciul privitorului ºi frumoase readuceri aminte. Sã revedem cu plãcere momente ale sportivilor noºtri, în lupta pe terenurile de sport, iatã scopul acestei rubrici.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 noiembrie 2011
Ä
8 Sport
descoperit cu o bere la cabanã. Unul dintre antrenori, Gheorghe Cosma, s-a fãcut foc ºi parã, dar domnul Gheorghe Anisie, un om pe care l-am respectat enorm, a avut o atitudine conciliantã ºi pânã la urmã totul s-a încheiat cu bine", povesteºte Emil Dobrescu. Aninoasa va câºtiga a doua zi cu 6-1 ºi va promova în "C"!
Andrada ºi Denisa Cassian, douã surori cu 40 de goluri marcate împreunã pentru CSSP în turneul junioarelor III de la Deva
PREªEDINTE ªI PREªEDINTE De ceva vreme, încercând sã menþinã sportul petrilean pe linia de plutire, umãr la umãr ºi braþ la braþ, Florin Niþescu (preºedinte club) ºi Cosmin Negoi (preºedinte secþie fotbal), sperând ca Inter Petrila sã fie în continuare în vitrina sportului Vãii Jiului.
Fetele Petroºaniului au reuºit chiar douã victorii zdrobitoare, 35-13 cu Victoria Nãdlac ºi 23-14 cu SCM Deva. Au jucat la acest turneu: Alexandra Tãtar, Maria Martinescu, Adriana Gheþea (portari), Denisa Cassian (27 goluri), Raluca Vladislav (17 g.), Diana Goman (16 g.). Andrada Cassian (13 g.), Georgiana Lãschescu (8 g.), Eugenia Pãun (7g.), Ana Maria Bobiþ (5 g.), Maria Asan (3 g.), ºi debutantele Ana Maria Aruºtei (1 gol) ºi Ariana Colda. Din nou s-a demonstrat seriozitatea abordãrii competiþiei, echipa CSSP-ului ajungând la opt victorii din tot atâtea meciuri, la cele douã turnee.
Ä
Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 noiembrie 2011
POVEªTI LA GURA SOBEI
Dobrescu, urmaºul lui Anisie
H
MÂNA
Suntem ºi noi, cumva, pe-acolo...
Dupã abandonarea activitãþii fotbalistice, Emil Dobrescu s-a dedicat antrenoratului, ocupându-se mulþi ani de echipa care l-a adoptat în ultimii ani ai carierei, Minerul Aninoasa, antrenând acolo, cu intermitenþe, pânã în anul 2010. "Mi-am dorit mult toþi aceºti ani sã revin, de data asta ca antrenor, cu Minerul Aninoasa în Divizia "C", sã fac o performanþã la nivelul predecesorului ºi profesoru-
12
aprilie 1970, Steaua - Jiul 2-1
V
Doi fotbaliºti bine cotaþi, cu reale perspective, dar parcã nu ne gândeam atunci atât de departe. Iatã-i acum, în anul 2011, în lotul Naþionalei României, pregãtiþi a înfrunta Belgia ºi Grecia. Pintilii mai are o prezenþã la Naþionalã, Bãlgrãdean este în preajma unui debut. Doi bãieþi care, într-un fel, reprezintã Valea Jiului la lot. E drept, niciunul dintre ei nu este ceea ce numim "produs sutã la sutã" local, dar atunci când au venit în Valea Jiului erau doi necunoscuþi. E bine cã mãcar în felul acesta, suntem ºi noi, cumva, pe-acolo, pomeniþi la masa bogaþilor. Sunt doi bãieþi care ºi-au fãcut cu pasiune ºi simþ al datoriei treaba aici, în Valea Jiului, la Petroºani sau Lupeni. Au fost ºi au rãmas niºte exemple pentru coechipierii lor, prin modestia pe care au arãtat-o întotdeauna. Nu s-au crezut niciodatã niºte vedete, ºi-au vãzut de treabã ºi au ajuns acolo unde trebuie. Nu putem decât sã fim mândri cã cei doi, Pintilii ºi Bãlgrãdean, au trecut ºi prin Valea Jiului.
E mil, antrenorul
cat" în centrul apãrãrii, alãturi de Al. Georgescu. Jiul deschide scorul în minutul 12 prin I. Constantin ºi menþine rezultatul pânã în ultimele 18 minute, când Gigi Tãtaru ºi Piu Creiniceanu înscrie pentru o victorie de 2-1. "A fost un meci memorabil - îºi aminteºte Emil Dobrescu, ºtiu cã am avut un poster imens, într-o sãriturã la minge cu Gigi Tãtaru, care a fost expus la Casa Centralã a Armatei luni de zile".
enþ cu
ã mãrturisesc cã am trãit o mare bucurie când am vãzut convocarea la lotul Naþional de fotbal condus de Victor Piþurcã, numele celor doi foºti fotbaliºti care au jucat la mijlocul anilor 2000 la Jiul Petroºani, respectiv Minerul Lupeni: Mihai Pintilii ºi Cristi Bãlgrãdean.
A
venit de mic în Petrila, el, cel care se nãscuse pe 15 februarie 1950 undeva în Maramureº, pe la ªomcuþa Mare. Calitãþile sale de sportiv - dârzenie, ambiþie, luptã - l-au fãcut remarcat în echipele de handbal ºi fotbal ale ºcolii generale nr. 2 ºi liceului din Petrila, la vârsta de 8 ani jucând la "piticii" din localitate. Fostul mare jucãtor al Jiului, Dumitru Cricovan, antrenor în anii '60, intuieºte calitãþile lui Emil Dobrescu - care la vârsta de 15 ani juca la seniorii Preparatorului Petrila! - ºi îl aduce la Jiul Petroºani, unde va
evolua pe un traseu firesc, juniori-tineret-seniori pânã la debutul în Divizia "A". Aici va juca 10 meciuri pe prima scenã, în sezonul 1969-70, debutul fiind pe data de 12 aprilie 1970.
D
ebut împotriva lui Dobrin, poster la Casa Centralã a Armatei Antrenorul de atunci al Jiului, Titus Ozon, l-a remarcat în pregãtirea de iarnã, l-a inclus în lotul mare. Accidentãrile titularilor de fundaºi centrali, Georgevici ºi Stocker, au impus o improvizaþie tocmai la meciul cu FC Argeº, echipa lui Dobrin, pe 5 aprilie 1970, scor 2-0 pentru Jiul. Apoi, cu Steaua, pe 12 aprilie 1970. Emil Dobrescu abia împlinise 20 de ani, este "arun-
Au marcat: min. 12 I. Constantin, min. 72 G. Tãtaru, min. 86 Creiniceanu. Steaua Bucureºti: V. Suciu L. Sãtmãrean, Hãlmãgeanu (min. 56 Cristache), Ciugarin, Vigu - Naom (min. 56 Iordãnescu), Negrea - Pantea, Tãtaru, C. ªtefãnescu, Creiniceanu. Jiul Petroºani: V. Stan Talpai, Dobrescu, Al. Georgescu, M. Popescu - R. Popa (min. 78 Nãdãºan), Kotormany - Peronescu, I. Constantin, Libardi, Naidin. Apoi, armata ºi studiile l-au dus pe la alte echipe, ªtiinþa Petroºani, Minerul Moldova Nouã, Minerul Oraviþa, Victoria Ineu sau Tehnometalul Lugoj, toate în Divizia "C". Apoi, Emil Dobrescu a revenit în Valea Jiului, jucând la Minerul Aninoasa, în campionatul judeþean. Se întâmpla în anul 1978 ºi va juca timp de cinci ani, pânã la 1983. Vreme în care "furã" meserie ºi de la antrenori ca Gheorghe Irimie, Cornel Cãrare sau Gheorghe Anisie, cu
care va reuºi performanþa promovãrii în Divizia "C".
"N
HANDBAL
Din nou Patricia Vizitiu! n alt succes în Liga Campionilor U la handbal feminin al vâlcenelor, 28-22 cu nemþoaicele de la Buxtehuder, a purtat amprenta Patricia Vizitiu.
Fosta sportivã de la CSª Petroºani a demonstrat din nou calitãþi de mare atacant, mereu cu atacuri de la 9 metri, reuºind sã înscrie patru goluri în poarta jucãtoarelor din Germania. Oltchim Rm. Vâlcea conduce acum în Grupa D a Ligii Campionilor. Asta ºi datoritã Patriciei Vizitiu.
CSSP, victorii în linie
in nou, D junioarele III (gr. 1997-98) a
reuºind patru victorii în turneul nr. 2 al Seriei J a Campionatului Naþional, care a avut loc la Deva.
Moment important în vara anului 1981, returul pentru promovarea în Divizia "C", dupã un greu de surmontat 0-3 în tur, la Electromotor Timiºoara. "Eram în cantonament la Lunca Florii ºi ne-au lui meu, Gheorghe Anisie. Dar, din pãcate, declinul economic apãrând în zonã la începutul anilor 2000 nu a mai permis factorilor locali - minã, primãrie o implicare pe mãsura pretenþiilor unui astfel de obiectiv, deºi Minerul Aninoasa nu a fost de puþine ori arbitru al Ligii a IV-a Hunedorene. Cine ºtie, în perspectiva timpului, poate alte generaþii ar putea readuce fotbalul la nivelul divizionar naþional" a spus Emil Dobrescu.
Sub privirile lui Sedecaru Atacuri susþinute la poarta lui Manu ºi cu fundaºul jiulist Toni Sedecaru în atac, într-un Jiul - Rapid 1-1, la 3 iunie 1987.
Sport 9
antrenoarei Edith Mileti a fost la înãlþime,
e-au prins cu berea la cantonament".
Fotografii miºcate Fazele surprinse de-a lungul anilor în sportul Vãii Jiului, pot face oricând deliciul privitorului ºi frumoase readuceri aminte. Sã revedem cu plãcere momente ale sportivilor noºtri, în lupta pe terenurile de sport, iatã scopul acestei rubrici.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 noiembrie 2011
Ä
8 Sport
descoperit cu o bere la cabanã. Unul dintre antrenori, Gheorghe Cosma, s-a fãcut foc ºi parã, dar domnul Gheorghe Anisie, un om pe care l-am respectat enorm, a avut o atitudine conciliantã ºi pânã la urmã totul s-a încheiat cu bine", povesteºte Emil Dobrescu. Aninoasa va câºtiga a doua zi cu 6-1 ºi va promova în "C"!
Andrada ºi Denisa Cassian, douã surori cu 40 de goluri marcate împreunã pentru CSSP în turneul junioarelor III de la Deva
PREªEDINTE ªI PREªEDINTE De ceva vreme, încercând sã menþinã sportul petrilean pe linia de plutire, umãr la umãr ºi braþ la braþ, Florin Niþescu (preºedinte club) ºi Cosmin Negoi (preºedinte secþie fotbal), sperând ca Inter Petrila sã fie în continuare în vitrina sportului Vãii Jiului.
Fetele Petroºaniului au reuºit chiar douã victorii zdrobitoare, 35-13 cu Victoria Nãdlac ºi 23-14 cu SCM Deva. Au jucat la acest turneu: Alexandra Tãtar, Maria Martinescu, Adriana Gheþea (portari), Denisa Cassian (27 goluri), Raluca Vladislav (17 g.), Diana Goman (16 g.). Andrada Cassian (13 g.), Georgiana Lãschescu (8 g.), Eugenia Pãun (7g.), Ana Maria Bobiþ (5 g.), Maria Asan (3 g.), ºi debutantele Ana Maria Aruºtei (1 gol) ºi Ariana Colda. Din nou s-a demonstrat seriozitatea abordãrii competiþiei, echipa CSSP-ului ajungând la opt victorii din tot atâtea meciuri, la cele douã turnee.
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100
< DECESE < Copleºitã de durere, familia anunþã decesul fulgerãtor al celui care a fost un soþ, un tatã, un bunic ºi un strãbunic devotat ºi iubitor
TOMULESCU IOAN Înmormântarea va avea loc vineri, 11 noiembrie, ora 14, de la Capela Bobocul. Dumnezeu sã-l primeascã în Împãrãþia Sa! Marilena Muscãliþã, Mircea Bujorescu ºi Geza Szedlacsek sunt alãturi de buna lor colegã ºi prietenã, Mihaela, în durerea pricinuitã de pierderea tatãlui sãu
TOMULESCU IOAN Dumnezeu sã-l ierte, Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 noiembrie 2011
LIGA SINDICATELOR MINIERE “VALEA JIULUI” GUVERNUL ROMÂNIEI Domnului Prim-M Ministru Emil Boc Domnului Gheorghe Ialomiþeanu, Ministrul de Finanþe Domnului Ion Ariton, Ministrul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri Doamnei Sulfina Barbu, Ministrul Muncii Domnului Attila Deszi Prefectul jud. Hunedoara Domnule Prim - ministru Distinºi membri ai Guvernului României, Anul 2011 pentru CNH SA Petroºani cât ºi pentru salariaþii acestei societãþi comerciale cu capital integral al statului român este unul fãrã precedent care-ºi lasã amprenta zi de zi asupra activitãþii de extracþie a huilei
cât ºi asupra vieþii sociale din Valea Jiului. Acest fapt se datoreazã în primul rând lipsei resurselor financiare aferente BVC al CNH - SA Petroºani pentru anul 2011, unul din componentele acestuia fiind preþul/Gcalorie de 64 lei iar cealaltã componentã fiind ajutorul de stat în sumã de 249 milioane lei. Cu toate cã prin Ordonanþa de Guvern nr. 10/2011 a fost aprobatã suma de 136 milioane lei ca ajutor de stat pentru CNH - SA Petroºani, aceasta nu a fost urmatã de documente ulterioare care sã ducã în final la virarea acestei sume în conturile CNH. Datoritã faptului cã programul de concediere colectivã a 900 de salariaþi a fost
îndeplinit sumele prevãzute pentru disponibilizare (pentru una din cele trei tranºe) au fost plãtite din veniturile companiei. Având în vedere cã nici pânã la data de 07.11.2011 ajutorul de stat nu a fost identificat în conturile CNH - SA Petroºani preþul pe G/calorie nefiind modificat prin contracte cu SE Paroºeni ºi SE Electrocentrale Deva, este îngrijorãtor pentru noi ce se va întâmpla în perioada urmãtoare pânã la finele anului 2011 cu salariaþi noºtri precum ºi cu veniturile acestora. De asemenea, prin lipsa ajutorului de stat pensionarii minieri nu mai pot sã beneficieze de gratuitãþile pe care le-au avut pânã la începutul
anului 2011 aceste drepturi avându-le dinainte de 1990 Considerãm cã dumneavoastrã prin modul de abordare ºi înþelepciune de care daþi dovadã înþelegeþi pericolul în care se aflã salariaþi CNH - SA ºi familiile acestora, precum ºi pensionarii minieri ºi veþi gãsi o soluþie cât mai rapidã ºi favorabilã acestora ºi implicit pentru Valea Jiului. În speranþa cã vom fi auziþi credem cã nu prin acte de violenþã sau miºcãri de stradã se pot soluþiona aceste neajunsuri ci prin calea dialogului ºi argumente care sã ducã la rezolvarea problematicii mai sus menþionate. Vã mulþumim! Cu deosebitã stimã ºi consideraþie, Preºedinte, Ing. Lacataº Zoltan
Tinerii din PD-L Hunedoara doneazã Campanie de curãþare a cãrþi bibliotecilor din Moldova copacilor din Petroºani Tinerii din cadrul Organizaþiei de Tineret PDL Deva au demarat o campanie de colectare de cãrþi, care vor fi donate bibliotecilor din Republica Moldova. "Aceastã acþiune naþionalã se desfãºoarã în perioada 7-17 noiembrie ºi are scopul de a strânge cãrþi de la cetãþenii care doresc sã se implice în aceastã campanie, iar cãrþile vor fi distribuite unor biblioteci din Republica Moldova. Având în vedere faptul cã efectivul de cãrþi în limba românã din Republica Moldova este de doar 10%, considerãm cã este foarte important sã venim în sprijinul tinerilor din Republica Moldova pentru a le arãta faptul cã ne pasã ºi cã îi sprijinim ", susþin liderii OTPDL Deva. Cãrþile se strâng la sediul Partidului Democrat Liberal din municipiul Deva, Bulevardul Decebal, bloc P, parter, zilnic, între orele 10.00 - 15.00, pânã în data de 17 noiembrie 2011. Marius MITRACHE
HOROSCOP
A
utoritãþile locale de la Petroºani pregãtesc oraºul de anotimpul rece. Angajaþii de la SPADPP au început cosmetizarea pomilor ºi curãþarea strãzilor de frunzele uscate cãzute de copaci. Directorul SPADPP Lucian Dragomir susþine cã pânã vor cãdea primii fulgi de zãpadã toate strãzile din oraº, parcurile, precum ºi zona verde va fi curãþatã de vegetaþia uscatã."
1 0 n o i e m b r i e 2 0 11
În plan afectiv nu ai de ce te plânge, deºi entuziasmul sentimental este sub nivelul obiºnuit. Vei fi tentat sã te implici în diverse activitãþi pe care nu vei dori sã i le dezvãlui partenerului, dar în acest caz nu faci decât sãþi complici singur existenþa.
Colaborãrile te vor avantaja într-o bunã mãsurã, dar ar fi bine sã nu te grãbeºti sã accepþi chiar orice propunere ce þi se va face. Vei avea posibilitatea sã pui la punct un proiect important. Poate fi vorba de o lucrare la serviciu sau de o afacere.
Existã toate condiþiile pentru a avea o realizare în plan familial. Chiar dacã nu este vorba de o reuºitã spectaculoasã, se va vedea mãcar cã nu ai muncit degeaba în ultimul timp. Dacã doreºti sã obþii o aprobare, va trebui sã nu te grãbeºti.
Cheltuielile vor fi mari, probabil chiar peste aºteptãri. Nu te implica în nici un caz în activitãþi financiare riscante. În ceea ce priveºte activitãþile de divertisment, ai toate ºansele sã îþi pui în practicã proiecte pe care le-ai fãcut în compania partenerului de suflet.
Nu este o perioadã bunã pentru a te implica în tot felul de speculaþii, deoarece este posibil sã ai parte de tot felul de încurcãturi. De asemenea, fii cu mare bãgare de seamã, cãci existã o persoanã care încearcã sã-þi punã beþe-n roate la orice pas.
În cazul în care doreºti sã pleci într-o cãlãtorie, ºansa te va favoriza. Prietenii sau rudele aflate pe alte meleaguri îþi vor da tot felul de semnale, ceea ce îþi va face mare plãcere. Pentru a finaliza o activitate, ai nevoie de sprijinul prietenilor.
Problemele cu care te-ai tot confruntat tind sã se accentueze. Ai putea avea ºi o realizare de mai mici dimensiuni, dar care îþi va demonstra cã nu ai muncit degeaba în ultimul timp. Oricum, prietenii îþi vor fi de un real sprijin. Prudenþa þi-ar putea fi de folos.
Activitãþile sociale îþi vor face mare plãcere, mai ales cã îþi vor da posibilitatea de a te întâlni cu prietenii, de a te distra, de a te relaxa. N-ar fi exclus sã cunoºti o persoanã care îþi va fi de un real folos în viitorul apropiat.Mai multã atenþie sã acorzi sãnãtaþii.
Nu vor ieºi toate aºa cum îþi doreºti, dar acest lucru nu te va deranja într-o prea mare mãsurã. Vei avea unele discuþii constructive cu fiinþa iubitã, discuþii referitoare la programul pentru timpul liber. Pânã la urmã vei reuºi sã o convingi sã-þi accepte opiniile.
O rudã apropiatã îþi va aduce la cunoºtinþã o informaþie care te va bine dispune. Proiectele pe care þi le-ai fãcut pentru timpul liber vor înregistra unele modificãri, care însã te vor bucura. Dacã ai o suferinþã cronicã s-ar putea ca aceasta sã revinã.
Astãzi dai dovadã de mai multã sensibilitate decât în mod obiºnuit, iar micile neînþelegeri cu fiinþa iubitã te marcheazã puternic. Spre sfârºitul zilei te vei simþi mai relaxat în plan sentimental. Pe cât posibil, evitã discuþiile în contradictoriu.
Traversezi o perioadã bunã, rezultatele pe care le aºtepþi se vor vedea ceva mai târziu. ªi astãzi rãbdarea va trebui pusã pe primul plan. Din punct de vedere sentimental ar putea avea realizãri. Farmecul personal va ieºi din nou în evidenþã.
Primãvara ºi toamna curãþãm pomii, iar în aceastã perioadã suntem în zona centralã. Pregãtim oraºul de anotimpul rece", declarã Dragomir. Marius MITRACHE
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 noiembrie 2011
VORBA LU’ BUJI
Câinele de pazã ºi grâul din Sahara
e vreo 20 de ani ºi D ceva, o frazã a inundat paginile ziarelor, a rãzbãtut în eter ºi ne-a invadat de pe ecranele televizoarelor. Cicã "Presa este câinele de pazã a democraþiei". Cicã...
Cã este, sau nu este, adevãrat, rãmâne cum am vorbit în tren, adicã am trãit, trãim ºi poate vom mai trãi sã vedem ºi noi cum aratã ºi cu ce se mãnâncã democraþia asta. O fi blondã, o fi brunetã, o fi slabã, o fi grasã, se mãnâncã simplã, sau cu garniturã de cartofi prãjiþi ºi murãturi asortate... Poate alþii mai deºtepþi au înþeles-o. Eu, din ce-am priceput, este cã democraþia ar putea însemna "libertatea de a nu fi liber". Ce e sigur, trebuie sã mai curgã apã multã (dac-o mai fi!) pe Dunãre (drum fãrã pulbere!) iar noi, românii o sã ne mai poticnim mult pe întortocheatele cãi ale democraþiei ãsteia. Sã nu mai spun cã,
atâta ne-am ploconit pe la porþile cele înalte ale bãtrânei Europe ºi pe la bancherii burtoºi de dincolo de Ocean, cã am ajuns, vorba unui prieten hâtru de-al meu, umiliþi ºi aplecaþi mereu în poziþia "ghiocel". Ce presã - câine de pazã? În România, în general, dar în Valea Jiului, în special câinii aceºtia n-au fost altceva decât niºte pricãjiþi de pechinezi, în cel mai bun caz ceva pitbuli rãpciugoºi, pitbuliþe, sau pitbulangioaice. Au lãtrat, dar n-au muºcat, iar "democraþia" ºi-a vãzut de-ale ei. Nu neg faptul cã ºi eu am fãcut (ºi, cred, încã mai fac) parte din "tagma" asta, cã "breaslã" nu pot sã-i zic, ba unii chiar m-au catalogat ca "tatã al lor! Aºa s-a fãcut cã, în loc sã avem, ca la casa omului, un câine sãnãtos ºi viguros (aºa e vorba, nu, un câine bun e un câine rãu!) ne-am trezit cu o haitã de cãþeluºi pãduchioºi. Fiecare, la containerul lui, mârâie înfundat, nici mãcar nu
Din nou la coadã, din 28 noiembrie Distribuirea alimentelor europene, în Petroºani, va fi reluatã din data de 29 noiembrie. În penultima zi de toamnã sunt aºteptaþi sã intre în posesia ajutoarelor alimentare ºomerii ºi pensionarii iar, pentru 30 noiembrie, sunt pro-
mai latrã. Fiindcã foamea e mare! Apariþia unui nou ziar în Valea Jiului, cu mari ambiþii declarate, seamãnã cu un petic de iarbã în deºert. Deºi, dacã stãm strâmb ºi judecãm drept, a face astãzi presã începe sã semene cu a cultiva grâu în deºertul Sahara. Degeaba pui în nisip, cãci nu rãsare nimic. Dar, cine poate sã ºtie de unde sare iepurele... Mi-aduc aminte de o întâmplare, de prin 2002-2003, când un politician din Argentina, supãrat pe un ziarist, a intrat cu maºina în redacþia acestuia. Tare mi-ar plãcea sã-i vedem ºi pe-ai noºtri, izbindu-ºi caii putere de amãrâtele sedii de gazete. Ar fi ceva! "Cronica Vãii Jiului" poate însemna ceva pentru viitorul presei din Valea Jiului. Sã-i dea Dumnezeu noroc, sã creascã mare ºi sã se rãspândeascã pânã în ultima casã de momârlan! Mircea BUJORESCU
gramaþi beneficiarii venitului minim garantat ºi persoanele cu handicap. La programul normal, care prevede distribuirea în fiecare zi a alimentelor europene cãtre o singurã categorie socialã, se va reveni cu începere din data de 5 decembrie. De la demararea programului de împãrþire a alimentelor, ºi pânã în prezent, de fãina ºi mãlaiul "european" au beneficiat, în Petroºani, 1.750 de persoane. (Mircea NISTOR)
Act de justiþie îngreunat pentr ru sãtenii din Boºorod ºi Bãniþa
n loc sã simplifice procedurile, reorganizarea instanþelor judecãtoreºti din judeþul Hunedoara pune oamenii pe drumuri.
Î
Grupul de parlamentari PNL din judeþul Hunedoara a decis sã ia atitudine în privinþa acestei probleme ºi s-a adersat ministrului Justiþiei, Cãtãlin Predoiu. Localnicii din comunele Bãniþa ºi Boºorod sunt nevoiþi sã strãbatã zeci de kilometri dacã au o problemã de naturã juridicã, ce necesitã implicarea instanþei. Pânã în luna septembrie, sãtenii din Bãniþa erau arondaþi la Judectoria Petroºani, iar cei din Boºorod la
Judecãtoria Hunedoara. Acum lucurile s-au schimbat, odatã cu modificãrile legislative în domeniu, însã procesul de reorganizare a instanþelor de judecatã nu numai cã nu a simplificat lucrurile, ci mai mult le-a complicat. Astfel, cei din Bãniþa trebuie sã meargã la Haþeg, la aproape 50 de kilometri depãrtare, la fel ca ºi cei din Boºorod. Problema a fost semnalatã ministrului Justiþiei, Cãtãlin Predoiu, de cãtre grupul de parlamentari PNL din judeþul Hunedoara. "Problema principalã este cã, în urma rearondãrii, cetãþenii din localitãþile Boºorod ºi Bãniþa sunt nevoiþi sã strãbatã o distanþã de trei ori mai mare pentru depunerea dosarelor la
judecãtorie. În condiþiile în care, ca ºi reprezentanþi ai judeþului Hunedoara ne-a fost adus la cunoºtinþã, în repetate rânduri, faptul cã pentru locuitorii din zonã aceastã situaþie creazã neplãceri ºi îngreuneazã accesul la actul de justiþie, facem apel la Ministrul Justiþiei pentru a reanaliza acest act normativ ºi a face demersurile necesare pentru a reveni la situaþia anterioarã", au precizat în petiþia adresatã Ministerului Justiþiei, deputaþii mariana Câmpeanu ºi Bogdan Þîmpãu, împreunã cu senatorul Dan Radu Ruºanu. Modificãrile de jurisdicþii au fost fãcute în urma adoptãrii HG 868/ 2011, privind modificarea anexei la HG
NEGRU PE ALB "Amicii Parângului" - montaniarzii, scriitorii ºi istoricii... "Munþii Parâng - Ghid Turistic" de Noe Ionescu, "Ultimul refugiu" de Isidor Chicet, "Legendele Parângului" de Ioan Dan Bãlan, "Un colþ de rai pe un munte de cãrbuni" de Tiberiu Vinþan, "Dupã - amiazã cu o nimfomanã pe vârful muntelui Parâng" de Eugen ªerbãnescu, "Pribegii turistice în Valea Jiului". Turismul de la belle epoque la... l'epoque rouge" de Marian Boboc sunt 6 cãrþi apãrute de-a lungul ultimilor 25 de ani, cu referire la munþii Parâng, care utilizate cu inteligenþã ar putea contribui enorm la promovarea acestei minunãþii geografice, încã aflatã într-o tristã posturã de Cenuºãreasã a zonelor alpine româneºti. Dacã primul titlu menþionat reprezintã - o spun fãrã teama de a exagera câtuºi de puþin... - o veritabilã Biblie a Parângului, fiind (vechii montaniarzi o ºtiu bine) cel mai complet ºi complex ghid turistic referitor la aceºti munþi, celelalte 5 demonstreazã, potenþialilor ºi necesarilor lor cititori, cã nu întâmplãtor scritorii ºi, mai nou, istoricii au fost ºi sunt atraºi de mirajul acestor mirifice plaiuri montane.
337/ 1993 pentru stabilirea circumscripþiilor judecãtoriilor ºi parchetelor de pe lângã judecãtorii, prin care s-a aprobat rearondarea localitãþilor ºi pentru alte instanþe cu volum mic de activitate care pot prelua din competenþa teritorialã a altor instituþii. În aceastã categorie se înscrie ºi Judecãtoria Haþeg, care a preluat din competenþele Judecãtoriilor Petroºani ºi Hunedoara. Carmen COSMAN
Cu o istorie demnã de a fi cunoscutã. Cu un farmec nãscãtor de inspiraþie literarã ºi nu doar. Consider cã este o obligaþie a autoritãþilor noastre locale sã promoveze ºi sã exploateze asemenea valori spirituale, precum cele 6 cãrþi. Care ºi-ar avea locul, bunãoarã, într-un lãcaº de genul Biblioteca Parâng, ce ar putea constitui - împreunã cu alte accesorii, de genul vederi, obiecte promoþionale, pliante este un veritabil Centru de promovare turisticã a întregului municipiu Petroºani. Ideea aceasta nu e defel fantezistã. Pe vremea copilãriei mele (Doamne, atât de frumoasã!) fiinþa un grup numit... "Amicii Parângului", care-i reunea pe adevãraþii iubitori ai muntelui în general, ai Parângului în special. Ei erau adevãraþii mesageri ai promovãrii acestei zone. Era o epocã (romanticã, desigur...) când asociaþiile nu fuseserã înfiinþate cu morlul mercantilismului care dominã activitatea celor mai multe asociaþii de profil actuale, aºa - numitele ONG-uri. Autorii celor 6 cãrþi aidoma montaniarzilor din epoca pomenitã sunt adevãraþii Amici ai Parângului, deocamdatã singurii care contribuie cu eficienþã la promovarea potenþialului turistic al zonei noastre. Pentru cã orice altã acþiune consideratã ca având rolul promovãrii acestei zone - nefiind susþinutã din suflet, din convingere, e sortitã eºecului. O demonstreazã realitatea de zi cu zi. Dan CODREA
12 Reportaj
Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 noiembrie 2011
Spectacol de excepþie sub pãmânt
T
rupa de teatru Passe Partout a reputatului regizor român Dan Puric a fost aplaudatã, marþi seara, minute în ºir la scenã deschisã, sub pãmânt. Pentru prima datã în România, un spectacol de teatru s-a þinut la câþiva metri sub munte, în Peºtera Bolii din Valea Jiului, acolo unde spectatorii au fost întâmpinaþi cu vin fiert ºi ceai cald. Scena realizatã din lemn cu draperii în spetele cãrora actorii s-au schimbat, a fost atracþia centralã, iar în spatele ei, curgea apa care strãbate peºtera. Drumul spre acest loc a fost semnalizat cu lumânãri aprinse ºi acustica sãlii a creat o armonie în care toþi
spectatorii s-au regãsit. Fiecare ºi-a amintit de o rudã care coboarã în minã, ori de pãrinþii care au fost rãpuºi în acel loc, graþie interpretãrii excepþionale a celor din trupa Passe Partout. * "Când brazii înfloresc" Prestaþia actorilor care au interpretat o piesã a lui ID Sîrbu "Când brazii înfloresc" a stors lacrimi din ochii celor care au urmãrit cu sufletul la gurã o punere în scenã a unei tragedii. Minerii, interpretaþi excepþional de tinerii actori, trãiesc ultimele clipe de viaþã sub pãmânt în timpul unei surpãri ºi bãrbaþii trec de la agonie la liniºte, prin frãmântãri, pânã în clipa când ies aplaudaþi pe acordurile imunului
minerilor. În urma lor, tinere femei îmbrãcate în costume populare împart asistenþei lumânãri aprinse în memoria celor care mor sub pãmânt în încercarea de a aduce la suprafaþã aurul negru. "Plec de la acest spectacol excepþional cu lacrimi în ochi. Am luat lumânarea aprinsã ºi m-am gândit la tatãl meu care a fost miner ºi care mereu cânta acasã imnul minerilor. A fost impresionat", spune o femeie care a asistat la spectacol. "Piesa asta a lui I.D Sîrbu nu putea fi pusã nicãieri mai bine în scenã decât aici, într-o peºterã în care parcã am simþit cu toþii ce simt minerii atunci când sunt prinºi sub pãmânt. E minunat ce am simþit în aceastã searã", susþine un alt spectator. ªi actorii s-au simþit minunat ºi parcã, mai mult ca niciodatã au învãþat sã-i înþeleagã altfel pe mineri. "M-am fãcut cã sunt miner, dar pe mine, prefãcãtoria asta m-a fãcut sã înþeleg mai bine. Pentru mine, ca ºi pentru mulþi alþii, minerii erau niºte tipi bãrboºi care bãteau in-
telectualii. Ion Barbu mi-a schimbat total perspectiva, asta ºi pentru cã iniþial l-am descoperit pe I.D Sîrbu. Tot ce ºtim noi despre minã ºi mineri e fals, o minciuna deºãnþatã, pentru cã ei sunt oameni la care te poþi închina. Ca actor e uºor, sunt situaþii în care viaþa bate filmul. Eu aveam o reticenþã veche, dar cu ajutorul unor scrieri ºi a oamenilor pe care i-am întâlnit în acest turneu, realizez cã realitatea este mult mai durã, mai adevãratã", spune a declarat la finalul piesei Silviu Man, unul dintre actori. "Sã joci ceva ce minerii trãiesc zi de zi, e minunat, iar eu, care am jucat în multe alte locuri neconvenþionale, zic cã în peºterã este minunat,
râul sunetul, tot ambientul. Mâine cobor în abataj ºi o sã vãd minerii. Pornesc la drum în fiecare zi, cu o injecþie letalã, cum spunea Cioran: dacã am face o injecþie letalã ºi oamenii ar avea conºtiinþa morþii,poate am fi mult mai vrednici de viaþã. Minerii trãiesc cu aceastã injecþie letalã zilnicã sigur apreciazã mai mult viaþa",a completat ºi actorul Paul Cimpoieru. La finalul piesei, actorii au primit icoane pe sticlã din partea unor copii, iar gestul i-a impresionat enorm. "O strâng în braþe ºi mi-e greu sã mã despart de ea. Am primit icoana de la o copilã, un înger ºi gestul m-a emoþionat mult", a spus unul dintre
actori. * Un vis împlinit Acþiunea culturalã a fost iniþiatã de membrii Asociaþiei Petro Aqua, cei care întreþin peºtera, iar preºedintele Imre Szuhanek spune cã este un om fericit cã ºi-a realizat ºi acest vis. "Am vrut sã vãd asta parcã toatã viaþa ºi acum am lacrimi în ochi pentru cã este emoþia unui vis împlinit. Mi-a plãcut ceea ce s-a întâmplat aici ºi sunt un om fericit", a declarat Imre Szuhanek, preºedintele Petro Aqua. Peºtera Bolii a devenit astfel, în aceastã sãptãmânã, un obiectiv cultural ºi aºa vor cei care o au în îngrijire sã rãmânã ºi pe viitor. Diana MITRACHE
Drumeþie pe cãrãri de munte
"Era cald, cum numai în infern este...!"
M
unþii pleºuvi ai ªureanului þintuiau Vârful lui Pãtru cu ale lui stânci de piatrã albã, împrãºtiate pe vegetaþia verde, alpinã, a masivului. Era cald, cum nulai în infern este! Razele de soare cãdeau peste acele stânci, sub focurile de oglinzi arzãtoare confundându-le cu niºte ciopoare de oi care pasc de voie pe versant. Camaradul meu, Carol, intrã primul într-o
cãrare umbroasã de jneapãn unde, un roi de muºte bâzîia în jurul capului protejat de pãlãria lui de vânãtor, cu pene de cocoº de munte. Cu paºi agale, fãrã grabã, îl ajung din urmã. Mã pregãteam sã-i propun un popas de jumãtate de orã deoarece cãrarea se adâncea spre o mare de jneapãn, în plin munte, în locul unde te-ai fi aºteptat mai puþin iar aceasta nu fãcea decât sã adauge o culoare în plus peisajului din jurul nostru. Ne întorceam în regnul vegetal ºi atunci, marile noastre iubite erauª jnepenii, falnicii brazi cu ale lor coroane împodobite cu conuri, gata sã cadã pe solul plin de muºchi alpin. Pentru noi, doi iubitori de drumeþii, a fost ºi mai este o intimã consolare oferitã de frumuseþea peisagisticã montanã. Nici mãcar o adiere nu venea din vârful muntelui. Camaradul meu de drumeþie îmi citise gândul de popas, de puþinã odihnã, rugându-mã sã-l ajut sã coboare rucsacul din spate dupã care face ºi el
acelaºi lucru. Ne aºezãm sub cupola unui jneapãn mare ºi umbros. În liniºtea din jurul nostru se auzea un þârîit de apã, semn cã ne putem permite sã facem puþinã risipã din bidoanele în formã de ploscã pe care le aveam cu noi, umplute ochi la izvorul din Gura Potecului. Acolo fãcusem un popas de o zi ºi o noapte unde am mâncat ciupercile culese pe traseu, preparate la ceaun. Drumeþia, pentru noi, a devenit un "hobby" (în fiecare varã a lunii iulie) care adunã tot mai mulþi adepþi, de toate vârstele (de exemplu: prof. Ioan D. Bãlan, prof Robert Humel, poetul N. Câmpeanu). Sunt cunoscute din diverse publicaþii, itinerare ambiþioase, care se întind pe lungimi impresionante dar, cele brodate cu migalã, care te pun în contact direct cu detaliile caracteristice ale unei zone mai restrânse, permiþându-i drumeþului sã le cunoascã în tainã, sunt mai atrãgãtoare ºi mai uºor de realizat, în special de noi, cei de vârsta a
treia care se roagã sã fie sãnãtate atâtã cât timp liber este. Sã revin la Gura Potecului. Eu ºi camaradul meu Carol
am tras o mare spaimã în timpul nopþii, pe care o veþi afla în articolul viitor... Va urma, Petru BOLOG - CIMPA