Cronica Vaii Jiului

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãtile Vaii Jiului z Redactia si administratia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petrosani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 4

Cronica Vãii Jiului Vineri, 11 noiembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

C

easul fatidic 11:11! Omenirea traverseazã astãzi o clipã cu totul specialã: ora 11.11, în ziua a 11-a din anul 2011. Internetul este plin de teorii ale conspiraþiei potrivit cãrora cifra 11 este strâns legatã de evenimente care au schimbat istoria, cum ar fi cel de la 11 septembrie.

I

ar de acest eveniment cifra 11 se leagã de mai multe ori: cele doua turnuri semãnau cu cifra 11, primul avion care a intrat în World Trade Center era zborul cu numãrul 11. Alþii considerã cã se va împlini profeþia Sfântului Malachia, care a prezis cã vor fi 112 papi înainte de a veni sfârºitul lumii - Papa Benedict fiind al 111-lea.

D

e precizat cã pentru masoni numãrul 11 are semnificaþii speciale. Reprezintã veºnica luptã între Dumnezeu ºi Diavol. În fiecare an, în jurul datei de 11.11, profeþii scot apocalipsele de la naftalinã astrologii freamãtã, iar numerologii cautã cele mai bizare asociaþii.

PAGINA A 3-A "Suntem în ceaþã pentru cã nu este nimic concret, nu ºtim ce se va întâmpla la sfârºitul anului..." PAGINILE 6-7

Marºul disperãrii Pensionarii din Vale au cerut

demisia preºedintelui ploaie mãruntã, de toamnã, unii în cârje, alþii cocoºaþi P edeo anii care i-au adunat, aproape 500 de pensionari din Valea Jiului au ieºit în marº, joi dimineaþã. >>> PAGINA 11

11.11.11 sau lupta între Dumnezeu ºi Diavol

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 noiembrie 2011

Noiembrie, o lunã neagrã pentru mineritul din Valea Jiului

Î

n ultimii 40 de ani, în minele din Valea Jiului au fost înregistrate circa 30 de accidente colective grave de muncã. Cele mai dramatice dintre acestea au fost înregistrate chiar în luna noiembrie, cea de-a 11-a lunã a anului ocupând locurile 1,2 ºi 5 în acest nedorit clasament, prin evenimentele produse la Uricani, Livezeni ºi Petrila, în anii 1972, 1980 ºi 2008. În data de 2 noiembrie 1972, la EM Uricani, în abatajul camerã din stratul 3, blocul III s-a produs o puternicã explozie de metan, în urma cãreia au fost accidentaþi 53 de mineri, 43 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa. Printre cauzele care au condus la producerea tragicului accident s-au numãrat : adoptarea unei metode de exploatare necorespunzãtoare, deficienþe în aeraj, precum ºi "alte cauze organiza-

torice". În acelaºi timp, sursa exploziei a fost generatã de cãtre lucrul sub tensiune la un întrerupãtor AG 25. Opt ani mai târziu, în data de 29 noiembrie 1980, de aceastã datã la EM Livezeni s-a produs o nouã explozie de metan, numãrul minerilor care au suferit accidentãri fiind de 77, dintre care 53 au decedat. Cauzele care au stat la baza producerii tragicului accident colectiv de muncã au fost legate de unele deficienþe în aeraj, întreþinerea ºi exploatarea necorespunzãtoare a instalaþiilor electromecanice ºi

bineînþeles "alte cauze organizatorice". Sursa de producere a evenimentului de muncã a fost identificatã drept "o scânteie electricã produsã în urma secþionãrii unui cablu electric ca urmare a cãderii de roci". Anul 2008 a adus o nouã dramã în rândul familiilor de mineri, de aceastã datã prin accidentul înregistrat în ziua de 15 noiembrie, la EM Petrila. În urma unei explozii de metan 13 mineri ºi-au pierdut viaþa, alþi 13 ajungând în spitalele din Petroºani ºi Bucureºti. Mircea NISTOR

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!! Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!! SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: - PAVATOR - 450 lei - INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei - TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei - LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei - OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei - INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei - CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei - MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei - CIOBAN - 550 lei - BUCÃTAR - 600 lei - COSMETICIAN - 650 lei FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162 SC EURO JOBS SRL organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele:

VÂNZÃRI Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei Înscrierile pentru cursuri se fac în luna noiembrie, anul curent la sediul firmei. Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516

0354/100.019

mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro

PIERDERI Pierdut carnet de student pe numele Lãdaru Adrian Florin eliberat de Universitatea Politehnicã Timisoara. Îl declar nul.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

ANGAJÃRI

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428

Firmã curãþenie angajeazã personal pentru curãþenie parcãri, cu 3 ore/zi (6,00-9,00, L-S), pt. hypermarket din Petrosani. Acte legale! Informaþii la telefon: 0733-104 222, 0726-373 687.

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani

10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 În puii mei 21:45 Fotbal: Belgia România 23:40 Hispania (s) 1:15 O ºansã de libertate

National TV

PRO TV

6:45 Taxi Driver (r) 6:00 Happy Hour (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 7:00 ªtirile Pro TV 8:45 Teleshopping 10:00 Fantomas vs. Scotland 9:00 Culoarea fericirii (r) Yard (r) 10:00 Teleshopping 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 10:15 Baronii (r) 13:00 ªtirile Pro TV 10:45 Gadgets, Gadgets 14:00 Primul sãrut 11:15 În cãutarea fericirii 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 12:15 Teleshopping 17:00 ªtirile Pro TV 12:30 Stars + Pub 17:45 Happy Hour 12:35 Teleshopping 19:00 ªtirile Pro TV 13:00 Jeremiah 20:30 Dansez pentru tine

14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Culoarea fericirii 20:15 Recuperatorul 1:00 Explore Midnight 22:30 Daybreakers 1:30 ªtirile Pro TV (r) 0:45 Recuperatorul (r)

Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Casã, construcþie ºi design (r) 7:30 Levintza prezintã (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Anchetã militarã (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 16:00 Coºmar în oraºul viselor 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 48 de ore 23:00 De-aº fi ºtiut cã sunt un geniu! 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu (r)

TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Fãrã frontiere (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 14:00 Telejurnal 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare (r) 16:00 Parlamentul României 17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose 18:25 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 O datã-n viaþã 23:10 Evadare din morþi 0:55 Concert Rock Masters 1:55 Judecã tu! (r)

Carmen COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mircea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mircea BUJORESCU Luiza Andronache Genu TUÞU, Anamaria Nedelcoff (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, Petru BOLOG C I M P A , I o a n D A N -B BÃLAN Gabriela RIZEA

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-55138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 noiembrie 2011

11.11.11 sau lupta între Dumne ezeu ºi Diavol

C

easul fatidic 11:11! Omenirea traverseazã astãzi o clipã cu totul specialã: ora 11.11, în ziua a 11-a din anul 2011. Internetul este plin de teorii ale conspiraþiei potrivit cãrora cifra 11 este strâns legatã de evenimente care au schimbat istoria, cum ar fi cel de la 11 septembrie. Iar de acest eveniment cifra 11 se leagã de mai multe ori: cele doua turnuri semãnau cu cifra 11, primul avion care a intrat în World Trade Center era zborul cu numãrul 11. Alþii considerã cã se va împlini profeþia Sfântului Malachia, care a prezis cã vor fi 112 papi înainte de a veni sfârºitul lumii - Papa Benedict fiind al 111-lea. De precizat cã pentru masoni numãrul 11 are semnificaþii speciale. Reprezintã veºnica luptã între Dumnezeu ºi Diavol. În fiecare an, în jurul datei de 11.11, profeþii scot apocalipsele de la naftalinã astrologii freamãtã, iar numerologii cautã cele mai bizare asociaþii. Anul 2011 este ºi mai agitat, dat fiind cã ºi anul conþine cifra 11 în structura sa.

Deja pe piaþã se vehiculeazã o teorie potrivit cãreia întreaga populatie va fi martora unei "treziri" pe plan global, ba chiar se va deschide un portal care ne va transporta într-o alta dimensiune. Evident, din ecuaþie nu puteau sã lipseascã jucãtorii la ruletã sau de alte jocuri de noroc, care vor sã îºi încerce norocul pe 11 noiembrie ºi sperã sã câºtige 11 milioane de euro. Pentru masoni, cifra 11 are o rezonanþã specialã. Unii considerã cã are proprietãþi transcendente sau reprezintã dualitatea bun-rãu - eterna luptã antagonicã dintre Dumnezeu ºi Satan Pe internet deja circula mai multe teorii ale conspiraþiei potrivit cãrora cifra 11 este strâns legatã de evenimente care au schimbat istoria, cum ar fi cel de la 11 septembrie (cele douã turnuri semãnau cu cifra 11, primul avion care a intrat în World

Trade Center era zborul cu numãrul 11), alþii considerã cã se va împlini profeþia Sfântului Malachia, care a prezis cã vor fi 112 papi înainte de a veni sfârºitul lumii - Papa Benedict fiind al 111-lea. Pe Internet apar o mulþime de semnificaþii ale cifrei 11 precum: 1) New York City are 11 litere. 2) Afghanistan are 11 litere. 3) Ramsin Yuseb (teroristul care a ameninþat distrugerea celor 2 edificii în 1993) are 11 litere. 4) George W Bush are 11 litere. Asta poate fi o coincidenþã dar acum lucrurile devin mult mai interesante. 5) New York este statul numãrul 11. 6) Primul avion care s-a abãtut asupra celor 2 edificii avea numãrul 11. 7) Cursa de avion cu numârul 11 avea 92 pasageri la bord.

9 +2 = 11 8) ªi cursa zborului numãrul 77 s-a abãtut asupra celor 2 edificii avea la bord 65 pasageri. 6+5 = 11 9) Tragedia a avut loc în data 11 Septembrie, mai bine zis: 9/11. 9+1+1=11 10) Ziua ºi luna tragediei sunt identice cu numãrul de telefon al poliþiei în America 911. 9+1+1=11. 11) Numãrul total de victime în toate avioanele implicate a fost de 254. 2+5+4= 11. 12) 11 Septembrie este cea de-a 254 zi din calendar. Încã o datã 2+5+4=11. 13) Exploziile din Madrid s-au întâmplat în data de 3/11/2004. 3+1+1+2+4= 11. 14) Tragedia din Madrid s-a întâmplat dupã 911 zile de la cea din America 9+1+1=11..... ªi ca lucrurile sã devin ºi mai misterioase unul dintre sim-

Moarte oferitã gratuit de stat

Medicament interzis, pentru cã produce infarct, compensat 100% de Casa de Sãnãtate

Pe

lista medicamentelor compensate, aprobatã de Casa Naþionalã a Asigurãrilor de Sãnãtate, se aflã un medicament interzis de peste un an. "Avandia " creºte riscul infarctului miocardic cu 72 la sutã, dar este compensat 100 la sutã, în timp ce farmaciile descoperite cã vând aceste medicamente

sunt amendate, în urma controalelor, cu pânã la 10.000 de lei. Când crezi cã aberaþiile de la nivelul sistemului românesc, din orice domeniu, s-au epuizat, apar altele ºi altele încât nu mai ºtii pânã unde merge prostia omeneascã. Un medicament destinat diabeticilor, Avandia ºi derivatele sale, a fost interzis de peste un an de zile pentru cã are

efecte secundare periculoase. Specilaiºtii au constatat cã riscurile sunt majore, respectiv creºte riscul infarctului miocardic cu pânã la 72 la sutã. Producãtorul produsului susþine cã a notificat distibuitorii încã din octombrie 2010 pentru a retrage gradual medicamentul de pe piaþã, iar în mai 2011, Agenþia Naþionalã a Medicamentului a anunþat cã medicamentul a fost retras total de pe piaþã. Ulterior anunþului, Agentia Naþionalã a Medicamentului a demarat o anchetã în urma unor sesizari cã la unele farmacii ºi la unii distribuitori încã s-ar gasi produsele respective: Avandia, Avandamet ºi Avaglim. Unitãþile care mai vând medicamentele interzise riscã amenzi de pânã la 10.000 de lei, iar bolnavii sunt sfãtuiþi sã nu

le foloseascã. Comercializarea Avandia a fost interzisã încã de anul trecut chiar ºi pe teritoriul Uniunii Europene. Motivul este acelaºi, riscul infarctului miocardic cu 72 la sutã. În timp ce alte instituþii se luptã sã alunge "moartea" de pe piaþa medicamentelor ºi chiar producãtorul îl retrage, statul ºi instituþia Asigurãrilor de Sãnãtate lucreazã exact pe dos pe bani frumoºi. Pe ultima listã a medicamentelor compensate, aprobatã de Casa Naþionalã a Asigurãrilor de Sãnãtate, la 30 septembrie 2011, se aflã, ce credeþi ? Avandia !! Avandia încã se mai gãseºte în farmacii, la un preþ de 99,44 de lei. Deci, Guvernul, în grija sa pentru populaþie, compenseazã infarctul miocardic al diabeticilor cu 100 la sutã pentru cã Avandia este medica-

bolurile cele mai cunoscute ale Americii, dupã linii ºi stele, este Acvila. În Coran, cartea sacra a Islamului existã o strofã în care este scris cã fiul Arabiei va trezi o teribilã Acvilã. Puterea Acvilei se va simþi în toate pãmânturile lui Alah, în timp ce anumite persoane vor tremura de disperare dar în fond se vor bucura: pentru cã puterea Acvilei va curãþa pãmânturile lui Alah ºi va fii pace. Aceastã strofa este strofa numãrul 9.11 din Coran. Istoric vorbind, Data are ºi o semnificaþie istoricã- armistiþiul din Primul Rãzboi Mondial s-a semnat în a 11-a ora a celei de-a 11a zi a celei de-a 11-a lunã a anului 1918. Acestea fiind spuse, nu îmi rãmâne decât sã vã dau întâlnire luni, 14 noiembrie, când începe o nouã sãptãmânã ºi când vom fi mai aproape cu câteva zile de anul 2012, anul în care va veni ºi sfârºitul lumii, potrivit calendarului maiaº... Marius MITRACHE

ment inclus în Programul Naþional de Diabet Zaharat ºi este compensat total. Adicã, moarte gratis !! "Eu nu am prescris niciodatã acest medicament. Absolut orice medicament pentru diabetici este compensat, dar acest produs, nu ºtiu de ce, nu l-am agreat niciodatã. Sigur cã neprescriindu-l, nu am sesizat aceste reacþii secundare. Dar sã ºtiþi cã prospectele nu le redacteazã medicii, ci juriºtii, avocaþii. Mulþi, pentru a-ºi proteja societatea producãtoare adaugã reacþii secundare care produc spaime. Sunt pacienþi care nu pãtesc nimic,

dar sunt alþii care fac infarct. Aºa se întâmplã ºi cu Viagra. La un pacient cu cardiopatie ischemicã existã pericol ºi o pãþesc, alþii nu. Repet, eu nu am agreat niciodatã Avandia " - a declarat dr. Dumitra Udrea, medic de familie. Deci nici medicii de familie nu agreazã medicamentul, încã de când acesta nu era interzis. Dar sã plãteºti, tu Guvern ºi tu Casã de Sãnãtate, un medicament pe care chiar producãtorul ºi-l retrage de pe piaþã pentru cã produce infarct, pare de filmele SF de cea mai proastã calitate. Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 noiembrie 2011

Cadouri ºi petrecere de Revelion, la Uricani A

dministraþia localã de la Uricani vrea sã aloce bani din bugetul local pentru acordarea unor cadouri pentru copii ºi pachete cu alimente sãracilor cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã. Aceastã chestiune a fost dezbãtutã ºi supusã aprobãrii consiliului în ºedinþa de ieri. "Este un proiect de hotãrâre iniþiat de primar împreunã cu un grup de consilieri de la PSD ºi îl vom discuta în ºedinþa de consiliu de astãzi (ieri). În fiecare an, administraþia localã a acordat pachete în preajma sãrbãtorilor atât persoanelor nevoiaºe, copi-

ilor, colindãtorilor, cât ºi altor categorii de persoane din Oraºul Uricani", a declarat Corneliu Braia, viceprimarul Oraºului Uricani. De altfel, un alt proiect pe ordinea de zi a ºedinþei de Consiliu Local de la Uricani, a fost acela privind organizarea unor manifestãri în aer liber în noaptea de Revelion. Cu alte cuvinte, trecerea dintre ani se va face cu spectacol. "Vrem ca la trecerea în 2012 sã organizãm un foc de artificii ºi un mic spectacol. Deci, nu vor fi sume foarte mari în acest sens", a mai precizat

Braia. Suma solicitatã de iniþiatorul proiectului, adicã primarul Dãnuþ Buhãescu, pentru acordarea de pachete ºi cadouri este de aproximativ 45.000 de lei, iar pentru spectacolul ºi focul de artificii de Revelion de circa 29.000 de lei. Luiza ANDRONACHE

COMUNICAT DE PRESÃ Universitatea din Petroºani Rector prof. univ. dr. ing. mat. Emil POP - implementeazã de la 1 septembrie 2010, în calitate de beneficiar, proiectul cu titlul "Dezvoltarea resurselor umane din învâþãmântul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning", ID proiect POSDRU/87/1.3/S/64273, co-finanþat din Fondul Social European prin Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, Direcþia Generalã Autoritatea de Management pentru Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013. Proiectul este implementat în parteneriat cu 3 parteneri naþionali ºi anume: Universitatea Petrol ºi Gaze din Ploieºti, în calitate de Partener 1, S.C. EURO JOBS S.R.L. din Petroºani, în calitate de Partener 2, S.C. MEMORY S.R.L. din Hunedoara, în calitate de Partener 3. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea ºi modernizarea sistemului de educaþie ºi formare profesionalã iniþialã ºi continuã din învaþãmântul superior, în vederea

unei bune adaptãri la nevoile în permanentã schimbare din economie ºi societate, prin implementarea unui sistem de eLearning, la sediul Universitãþii din Petroºani ºi formarea bazei de date, împreunã cu Universitatea Petrol ºi Gaze Ploieºti, aflatã în regiunea de dezvoltare Sud Muntenia. Prin derularea proiectului, cadrele didactice ale Universitãþii din Petroºani ºi ale Universitãþii Petrol ºi Gaze din Ploieºti, care formeazã grupul þintã, sunt instruite în vederea elaborãrii materialelor didactice în format specific eLearning ºi vor elabora propriu-zis aceste materiale, care vor forma, în final, baza de date a sistemului de date astfel constituitã, va permite adaptarea acesteia la modificãrile frecvente ºi rapide ale cerinþelor economice în continuã evoluþie, deoarece se poate revizui permanent, fãrã costuri ºi consumuri de materiale suplimentare. Proiectul contribuie la atingerea unui nivel mai înalt de calificare al persoanelor din grupul þintã, prin dezvoltarea abilitãþilor cadrelor

didactice de a utiliza calculatorul ºi de a lucra cu softuri specifice sistemelor e-Learning. În luna noiembrie a fost demaratã activitatea de selecþie a grupului þintã pentru participarea la cursul "Operator procesare texte ºi imagini", seria II. Atât cadrele didactice ale Universitãþii din Petroºani , cât ºi cadrele didactice ale Universitãþii Petrol ºi Gaze din Ploieºti, continuã pe parcusul lunii noiembrie 2011 acitivatea de transpunere a cursurilor proprii, în format e-Learning, fiind asistate de formatorii ºi asistenþii partenerilor din cadrul proiectului, respectiv S.C. EURO JOBS S.R.L. din Petroºani ºi S.C. MEMORY S.R.L. din Hunedoara. e-Learning-ul va deveni, cu sigurantã, o alternativã luatã în considerare din ce în ce mai mult în ceea ce priveºte construirea unei cariere de succes. Informaþii suplimentare se pot obþine la: Universitatea din Petroºani, str. Universitãþii, nr. 20, tel: 0723.541.738 Persoane de contact: Experþi comunicare, Cocuti Mihai ºi Karina Straja

"Podul" discordiei de pe Traian Vuia din Petrila

A

utoritãþile locale de la Petrila au investit în ultimii ani în infrastructurã, lucru ce se poate observa cu uºurinþã. Strãzile sunt asfaltate, podurile au fost consolidate, iar trotuarele modernizate, dar cu toate acestea mai existã zone unde localnicii sunt nemulþumiþi. De exemplu, locuitorii de pe Traian Vuia din Petrila spun cã au parte de un pod refãcut de autoritãþile locale, dar care nu îi ajutã prea mult, ba îi încurcã, în momentul în care vor sã se aprovizioneze cu lemne, sau cãrbuni, sau în cazul în care vreo

maºinã de mare tonaj ar trebui sã ajungã la ei în cartier. " Suntem foarte încântaþi ºi mulþumiþi de Consiliul Local ºi în special de domnul prima pentru trainicul pod. Acum supãrãrile noastre: În seara zilei de 29 octombrie pe la 18-19 a izbucnit un incendiu pe stradã la numãrul 17, familia Luca. Au anunþat pompierii, în 10 minute maºinile au fost la pod, dar mai mult de un sfert de orã sau chinuit bieþii ºoferi sã intre pe pod, dupã multe multe manevre au reuºit. Motivul, balustradele de beton înalte de un metru ºi pe o parte ºi pe alta a podului. Sugerãm ca

mãcar una sã se dãrâme, mãcar la capete", susþin locatarii de pe Traian Vuia. Mai mult, localnicii susþin cã aceeaºi problemã o au ºi când trebuie sã vinã cu maºinile cu lemne. De asemenea, oamenii atrag atenþia ºi asupra faptului cã nici pânã acum cei care se ocupã de administrarea drumului nu au fãcut marcajul de trecere de pietoni, deºi indicatorul existã. "Într-o zi un copil ce mergea la ºcoalã a scãpat ca prin minune. Aici se circulã cu vitezã ºi lumea este obiºnuitã ca de la pod sã traverseze, cu atât mai mult cu cât este ºi un magazin

peste drum. În oraº au fãcut atâtea treceri, una dupã alta, iar aici unde este necesar au sãrit-o", mai spun oamenii. Primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel susþine cã nu ºtia de aceste probleme ºi promite cã în cel mai scurt timp le va rezolva. "Îi rog pe oamenii care locu-

iesc în zona respectivã, sau pe un reprezentant de-al lor, sã vinã luni la mine ºi sã mergem împreunã la faþa locului împreunã cu constructorul drumului, care sã gãseascã o soluþie tehnicã, ºi cu siguranþã vom rezolva", declarã primarul Ilie Pãducel. Marius MITRACHE

Poliþiºti cu bani de-acasã COMUNICAT DE PRESÃ Firma EURO JOBS cu sediul în municipiul Petroºani, str. Livezeni nr. 3, et. 1, judeþul Hunedoara implementeazã în parteneriat cu municipiul Lupeni proiectul cu titlul "Fii competitiv pe piaþa muncii!", numãr de identificare contract POSDRU/103/5.1/G/76416, începând cu data de 01.11.2010 In data de 14 noiembrie 2011, ora 12:00, va avea loc la sediul CLUBULUI SINDICATULUI LIBER LUPENI, activitatea de mediere a muncii, organizata de S.C. EURO JOBS S.R.L PETROSANI in parteneriat cu Municipiul Lupeni, pentru somerii si persoanele in cautarea unui loc de munca, din cadrul proiectului "Fii competitiv

pe piata muncii!" ID 76416, care au la baza meseria de miner. O firma de recrutare din Bucuresti, doreste sa selecteze persoane cu experienta in minerit subteran, pentru exploatarile miniere din Cehia si Polonia. Cei interesati sunt rugati sa prezinte un CV si copie dupa diploma de calificare in meseria de miner sau copie dupa primele 2 pagini din cartea de munca. Toate problemele privind contractul de munca, durata contractului, conditiile de lucru, salariul, sporurile, alte avantaje- cazare, masa si transport se vor discuta direct cu firma de recrutare. Fiecare persoana interesata va discu-

ta personal cu reprezentatii firmei de recrutare, va analiza oferta de lucru si va decide singur ce va face pe viitor. Persoanele înscrise în proiect continuã sã beneficieze de serviciile integrate precum activitãþile de informare, orientare ºi consiliere, mediere ºi mediere electronicã, jobclub, bursa locurilor de muncã, de care vor beneficia minim 200 de persoane înscrise, pe care le vom informa privind tehnicile de cãutare a unui loc de muncã, elaborare curriculum vitae, elaborare scrisoare de intenþie, prezentare la interviu, legislaþia muncii, drepturi ºi obligaþii ale salariaþilor, cãutare locuri de muncã vacante. Persoanele care

doresc informaþii ne pot gãsi la SC EURO JOBS SRL la numerele de telefon: Fix/fax: 0354/108.516 sau mobil, 0728.010.261 on-line pe site-urile: www.eurojobshd.ro, sau la adresa de e-mail: proiecteuro76416@yahoo .com, precum ºi la sediul Primãriei Municipiului Lupeni. Persoanã de contact: Popescu Doina Coordonator mãsuri active. Vã mulþumim ºi vã aºteptãm cu drag! SC EURO JOBS SRL Petroºani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1, jud. Hunedoara on-line: www.eurojobshd.ro, www.fii-pe-piata.ro e-mail: proiecteuro76416@yahoo.com, office@eurojobshd.ro Fix/fax: 0354/108.516 Mobil: 0728.010.261

oliþiºtii locali din Lupeni treP buie sã-ºi cumpere singuri hainele, pentru cã administraþia localã nu are bani.

Pantofi, cãmãºi ºi chiar geci, ei se descurcã singuri, pentru cã singura uniformã pe care o au, este cea pe care au primit-o la începuturile Poliþiei Comunitare. De altfel, ei în afarã de îmbrãcãminte nu au nici dotãrile necesare unei bune desfãºurãri. Pânã ºi puþinele tuburi de spray din gestiune sunt demult expirate. "La capitolul echipamente nu prea avem, numai strictul necesar. Avem nevoie, dar deocamdatã...le avem pe cele de la Poliþia Comunitarã. Trebuie sã ne mai vinã o maºinã, sunt fãcute actele, dar

încã nu a venit ", ne-a declarat Sorin Morariu, ºef de schimb la Poliþia Localã Lupeni. În afarã de poliþiºtii de la Lupeni, nici ceilalþi din alte oraºe ale Vãii Jiului nu au de toate, însã mãcar o parte din îmbrãcãminte le este asiguratã de administraþiile locale. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 noiembrie 2011

Profesorii îºi cautã

dreptatea în instanþã

ute de cadre didactice din judeþul Hunedoara S au apelat la Instanþi pentru

a-ºi obþine anumite drepturi salariale, precum cheltuielile de transport, din cauzã cã administraþiile locale nu au bani ca sã acopere aceste plãþi. Potrivit juristului Sindicatului pentru Învãþãmânt Preuniversitar Hunedoara, Cristiana Radu, în Lupeni spre exemplu, 54 de cadre didactice s-au adresat instanþei ºi au de încasat câteva zeci de mii de lei.

"Aceºtia au câºtigat procesele iar sumele pentru transport, în valoare totalã de 65.763 de lei, au fost deja decontate", a precizat Cristiana Radu. Pe de altã parte, la Simeria sau de la Brad, profesorii deºi au câºtigat procesele, deocamdatã nu ºi-au primit toþi banii. "Un numãr de 49 de profesori de la Simeria trebuie sã primeascã, în total, 112.808 lei, de la Brad sunt 27 de persoane, care trebuie sã primeascã 37.832 de lei, iar din zona ruralã, de pe lângã Brad, mai sunt încã 41 de profesori, pentru care trebuie decontaþi 33.463 de lei.

Medicii din Haþeg lãsaþi fãrã bani de consilierii PDL

S

alariile medicilor din Haþeg ar putea fi încasate cu întârziere. Consiliul Local Haþeg nu a putut aproba rectificarea bugetarã, aºa încât sã poate face plata, din cauza consilierilor PDL, care nu s-au prezentat la ºedinþa de consiliu convocatã de primar.

În fiecare dintre aceste situaþii instanþa a soluþionat dosarele, însã plãþile încã nu au fost efectuate în totalitate, fiind încã în curs de executare", mai spune Cristiana Radu. Alþi 26 de profesori hunedoreni aºteaptã ca dosarele lor sã fie soluþionate de cãtre magistraþi, iar alte 20 de procese intentate de cadrele didactice pentru diferenþele salariale se aflã pe rolul instanþelor de judecatã. De asemenea, alte 17 dosare - în care dascãlii cer indemnizaþia de 70 de euro acordatã pentru manuale - au sentinþa în aºteptare. Marius MITRACHE

medicilor", a declarat primarul Haþegului, Nicolae Timiº. De asemenea, de la ºedinþã a lipsit ºi preºedintele PNL Haþeg. De precizat cã salariile ar trebui plãtite în data de 15, însã luna aceasta ar putea întârzia ºi asta pentru cã rectificarea bugetarã trebuie comunicatã La Finanþe, iar apoi ajunge la Trezorerie. Suma necesarã este de 550.000 de lei, dar banii sunt alocaþi de cãtre Casa de Asigurãri de Sãnãtate. Bugetula fost stabilit doar pe 9 luni ºi, din acest motiv, sumele rectificative trebuie aprobate lunar, pânã la finele anului. Carmen COSMAN

Consiliul Local Haþeg ar fi trebuit sã aprobe rectificarea bugetarã, aºa încât sã aloce bani pentru plata salariilor cadrelor medicale, banii pentru medicamente, ori plata utilitãþilor la Spitalul Orãºenesc Haþeg. "Am convocat o ºedinþã de consiliu de îndatã, dar consilierii PDL nu au venit ºi, din acest motiv, nu s-a întrunit cvorumul. Am mai convocat încã o ºedinþã, pentru vineri, ca sã se poatã plãti salariile

Diplome pentru absolvenþi

56

de absolvenþi ai unor cursuri de calificare au intrat, ieri, în posesia diplomelor care le certificã faptul cã au devenit specialiºti într-o nouã meserie. Cursurile, care sunt parte componentã a unui proiect mai amplu, au fost organizate de cãtre Asociaþia "Thumende" Valea Jiului, în parteneriat cu Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara. Fondurile necesare organizãrii cursurilor au fost asigurate de cãtre AJOFM ºi Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. "Aceste diplome le oferã absolvenþilor posibilitatea obþinerii unui loc de muncã. Noi le vom

oferi, ºi pe mai departe, consiliere pe piaþa muncii. Le-am spus absolvenþilor ca, în momentul în care vor întâmpina unele probleme în cãutarea unui loc de muncã, sã ne contacteze", a declarat Cristinela Ionescu, manager proiect. Cursurile au fost organizate la sediul din Petroºani al Centrului de Formare Profesionalã. "Obþinerea unei diplome reprezintã un moment foarte important pentru toþi cei care au reuºit sã obþinã o calificare. Toate grupele pe care le-am avut în pregãtire au fost alcãtuite din cursanþi

extrem de buni care, sunt sigurã, îºi vor gãsi un loc de muncã", a precizat Dorina Uifãlean, ºef CFP Petroºani. Meseriile în care s-au calificat cei 56 de absolvenþi sunt unele extrem de cãutate, astãzi, pe piaþa forþei de muncã. Este vorba despre manichiurist - pedichiurist, zidar, inspector resurse umane ºi operator calculatoare. "Eu am obþinut o calificare în meseria de inspector resurse umane. Am terminat liceul în acest an, am ºi o altã calificare, acum sunt student ºi sper sã-mi gãsesc un loc de muncã", a spus Rudolf Ambruº. "Sunt convinsã cã aceastã nouã calificare îmi va prinde bine. Pânã în prezent am lucrat pe ici colo, dar, de acum înainte, sper, sã-mi gãsesc un loc de muncã stabil", a declarat Maria Ciocoi. Proiectul din care au fãcut parte ºi cursurile care tocmai s-au încheiat poartã denumirea "Facilitarea accesului pe piaþa muncii a ºomerilor ºi a persoanelor în cãutarea unui loc de muncã". Obiectivul principal al acestuia îl reprezintã creºterea ºanselor ºi îmbunãtãþirea capacitãþii de ocupare a persoanelor cu o situaþie dificilã pe piaþa muncii. Mircea NISTOR

Trebuiau angajãri, în locul disponibilizãrilor

C

ristian Resmeriþã, deputat PSD de Valea Jiului, crede cã în locul minerilor care s-au disponibilizat în septembrie, trebuiau angajaþi alþi oameni. Asta ºi pentru cã, spune Resmeriþã, Compania Huilei nu va mai avea cu cine sã extragã cãrbuni pe viitor. "Eu eram de pãrere cã nu trebuia neapãrat sã creascã numãrul angajaþilor Companiei Huilei, dar mãcar în locul celor 900 de disponibilizaþi, trebuiau angajaþi alþi tineri. Era nevoie de ei în subteran, pentru cã ºtim foarte bine cã e foarte greu sã califici un om pentru munca în minã, dar nimeni nu s-a gândit la aceasta. Din pãcate realizez cã rãspunsul pe care mi l-a dat în urma unei interpelãri ministrul Ariton devine pe zi ce trece adevãrat. Acesta mi-a zis cã în scurt timp vor rãmâne 5.500 de angajaþi ºi 4 mine viabile. Noi tot disponibilizãm ºi lucrurile nu sunt deloc aºa cum ar fi normal sã fie", a precizat Cristian Resmeriþã, deputat PSD de Valea Jiului. La Compania Huilei din Petroºani mai sunt acum aproximativ 8.000 de oameni ºi, în toamna acestui an, 900 de foºti ortaci au ieºit din sistem. Mai mult, acesta a fost ºi primul an în care minele din Valea Jiului au rãmas fãrã subvenþii ºi, conducerea CNH a declarat cã anul viitor activitate ar putea fi chiar sistatã, dacã nu se va subvenþiona activitatea extractivã a huilei. Diana MITRACHE

Cursuri pentru disponibilizaþi

nii dintre minerii care au fost disponibilizaþi cu începere din data de 1 noiembrie participã, U deja, la o serie de cursuri de recalificare. Dupã câteva luni de zile aceºtia vor deþine o nouã calificare, în domeniile construcþii, alimentaþie sau servicii. În data de 14 noiembrie, la Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani, vor demara o serie de noi cursuri de calificare. La acestea s-a au înscris ºi câþiva dintre foºtii angajaþi ai Companiei Naþionale a Huilei care, în prezent, sunt ºomeri. (Mircea NISTOR )

6 Interviu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 noiembrie 2011

Interviu 7

"Suntem în ceaþã pentru cã nu este nimic concret,

P

nu ºtim ce se va întâmpla la sfârºitul anului..."

reºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Zoltan Lacataº dezvãluie, într-un interviu incendiar acordat în exclusivatate Cronicii Vãii Jiului, interesele din spatele Companiei Naþionale a Huilei ºi jocurile de culise ale aºa-ziºilor lideri de sindicat ai sindicatelor apãrute peste noapte. Despre trocul sindicatelor afiliate Centralei Miniere Meridian, respectiv Bebe Nicaadministraþia CNH cu facilitãþile minerilor ºi a pensionarilor mineri citiþi în interviul de mai jos. Reporter: Care este direcþia Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului în aceastã perioadã, ce planuri de viitor are? Zoltan Lacataº: Deocamdatã ne-am reaºezat în ceea ce priveºte biroul executiv în aºa manierã încât sã poatã funcþiona ºi sã continue cel puþin pentru 2011 ceea ce pregãteam din luna februarie-martie, ºi anume un an deosebit de greu, care se vede cã e deosebit de greu ºi era previzionat de noi. Dorim ca acest final sã ne gãseascã într-o formulã organizatã, constantã ºi bineînþeles salariaþii sã putem sã-i susþinem din punct de vedere sindical. Se pare cã nu se poate sã-i susþinem în aºa manierã încât am dori noi, pentru cã lucrurile degenereazã din punct de vedere al activitãþii sindicale din partea altor structuri sindicale ºi anume Centrala Minierã Meridian, dar vom continua aceste discuþii ºi desigur, vom intra în amãnunte. Liga Sindicatelor va avea, ca ºi obiectiv, finalul anului 2011 ºi promovarea unui nou contract colectiv de muncã la sfârºitul anului, pentru cã reprezentantivitatea de care dãm dovadã ºi avem ca ºi document la nivel de ramurã a industriei pânã în aprilie 2012, ne dã permisiunea de a intra în discuþii cu Compania Naþionalã a Huilei.

Reporter: Dar am observat cã toate documentele importante semnate împreunã cu CNH aparþin Centralei Miniere Meridian… Zoltan Lacataº: Da, pentru cã noi, LSMVJ, nu am semnat acest contract colectiv de muncã, pentru cã iniþial, ºtiþi foarte bine, trebuia prelungit. Conform Legii 62, nimeni nu are reprezentativitate la nivel de sector de activitate, ci numai la nivel de ramurã, sunt douã lucruri distincte în actuala Lege 62. Prin urmare, nu am semnat acest contract colectiv de muncã, deoarece salariaþii au pierdut unele drepturi, inclusiv penisonarii. Mã refer aici la zile libere neplãtite, la indemnizaþia de concediu, la sporul de noapte ºi alte drepturi, printre care ºi pensionarii. Reporter: Spuneþi cã Centrala Minierã Meridian a semnat un asemenea document. Cum permiþi ca sindicat sã se întâmple aºa ceva, sã semnezi un act prin care eºti conºtient cã membrii tãi de sindicat îºi pierd niºte drepturi? Zoltan Lacataº: Din punctul meu de vedere, aceºti nonsindicaliºti, aceste nonvalori care se numesc Centrala Minierã Meridian îmi pun un mare semn de întrebare de ce se aflã în fruntea sindicatului ºi de ce sunt în fruntea oamenilor. De ce? Pentru cã orice drept pe care l-ai avut înainte ºi îi dai cu piciorul foarte scurt ºi foarte rapid în sensul de a nu le mai avea salariaþii în contractul colectiv de muncã este

jenant din punctul de vedere al unui om care trebuie sã ducã interesele sindicatelor ºi a omenilor în continuare. E foarte grav cã se întâmplã acest lucru, pe mine nu mã deranjeazã însã poziþia lor pentru cã o ºtiam dinainte, o ºtiam în nenumãrate rânduri când eu spuneam cã nu trebuie sã se întâmple asemenea lucruri ºi mã certam cu factorii de decizie din cadrul Companiei ºi ai Ministerului Economiei. Întotdeauna aveam piedici în acest sens ºi sunt convins cã vor continua aceste lucruri pe care din punctul lor de vedere le considerã foarte clare ºi mã refer aici la Centrala Minierã Meridian. Mã surprinde atitudinea oamenilor, care în continuare, dupã trei luni de zile, vãzând cã pierd drepturi zi de zi, nu fac absolut nimic. Stau cu mâinile în sân, aºteaptã ºi lucrurile merg în continuare în detrimentul lor. Reporter: Poate le este fricã… Zoltan Lacataº: Da, ºi asta e adevãrat. Poate sunt manipulaþi, dar trebuie sã se trezeascã odatã pentru totdeauna oamenii Companiei, pentru cã nu se poate merge în ritmul acesta mai departe. Dacã nu existã oameni, persoane, sindicaliºti, care sã le promoveze interesele, înseamnã cã ne meritãm soarta.

pentru greºelile foºtilor lideri, nu pentru greºelile noastre… noi avem o datorie la agenþia ce administrare fiscalã, stopaj la sursã, salarii restante, la furnizori, cãtre Blocul Naþional Sindical ºi sper ca acestea sã fie plãtibile într-o perioadã relativ scurtã de timp.

Reporter: De ce au plecat Bebe Nica ºi ceilalþi din Ligã? Consideraþi cã plecarea lor este o trãdare? Zoltan Lacataº: Este foarte simplu. Când într-o familie s-ar putea sã nu mai ai bani, atunci fiecare îºi cautã alt refugiu. Una dintre variantele pe care le-au avut foºtii colegi ai mei au fost de douã maniere: unul sã plece Lacataº sub orice preþ ca sã rãmânã Bebe Nica în funcþie, cã pe el nu-l intereseazã decât funcþiile ºi interesele lui personale ºi bineînþeles colegii care au crezut cã vor merge

într-o direcþie bunã sau doi, dacã nu sunt bani, te duci acolo unde nu sunt bani. ªi se pare cã acestea au fost lucrurile care au determinat plecarea lor din biroul executiv. Cât au fost bani la Liga Sindicatelor ºi au luat un salariu de inginer ºef, de peste 40 milioane de lei vechi, a fost foarte bine. Când au vãzut cã Liga nu mai are bani ºi a intrat în ºomaj tehnic pentru a traversa o perioadã care este foarte grea, au plecat. Cert este cã astãzi Liga trãieºte dintr-o cifrã de aproximativ 3.000 de lei ºi considerã cã la ora actualã organizaþia se va prãbuºi total. Vreau sã spun cã acest lucru nu se va întâmpla. Deocamdatã lucrurile sunt într-o situaþie nreclarã, însã probabil pe perioada urmãtoatre va demonstra cã lucrurile se vor putea aºeza. Reporter: În ce sens? Zoltan Lacataº: O sã vedeþi în perioada imediat urmãtoare, pentru cã e bine sã ne pãstrãm ºi noi anumite chestiuni legate de acest lucru. Reporter: În momentul de faþã LSMVJ are

datorii? Zoltan Lacataº: Da. A avut dintotdeauna, a avut datorii de pe vremea mineriadelor în perioada 90-99. Le ºtie toatã lumea, le ºtiau ºi colegii din biroul executiv. Am fãcut toate eforturile pentru a rambursa banii la bugetul statului ºi anume Companiei ºi Agenþiei de plãþi fiscale. Reporter: Care este valoarea lor? Zoltan Lacataº: În jur de un milion de euro. ªi bineînþeles cã niciodatã nu ne-am eschivat de la a plãti în aºa fel încât organizaþia sã-ºi poatã continua activitatea. Reporter: Pentru ce sunt aceste datorii? Zoltan Lacataº: Acei bani sunt datoraþi de cãtre LSMVJ pentru grevele din 97, 99, pentru producþia care la un moment dat în cadrul grevelor considerate ilegale s-a hotãrât cã se va plãti de cãtre Ligã ºi pentru ceilalþi care au fost condamnaþi. Reporter: Deci LSMVJ plãteºte pentru greºelile foºtilor lideri… Zoltan Lacataº: Da,

Reporter: În ultima perioadã vorbiþi tot mai des de retragere. Cine credeþi cã ar putea sã conducã dupã dvs. LSMVJ, având în vedere cã la ora actualã LSMVJ este egal cu Zoltan Lacataº? Zoltan Lacataº: Cred cã existã lideri care pot sã ducã în continuare organizaþia. Nimeni nu este de neînlocuit ºi eu am spus asta de fiecare datã. Însã nu voi pleca pânã nu vom pune câteva lucruri la punct ºi anume care va fi direcþia acestei organizaþii ºi mã refer ºi la direcþia salariaþilor. De ce spun acest lucru? Pentru cã în perioada urmãtoare se tot discutã de Complexul Energetic Hunedoara, complex care probabil va fi scos la privatizare sau probabil minele viabile vor fi scoase la privatizare. Eu am observat un anumit lucru care m-a descumpãnit ºi mi-a pus un mare semn de întrebare ºi anume privatizarea complexurilor energetice. Ce se va întâmpla în perioada imediat urmãtoare, noi trebuie sã fim foarte consecvenþi ºi cu capul pe umeri ºi sã urmãm calea unei organizaþii care va avea cel mai mare aport într-un complex energetic. ªi aici mã refer la federaþiile din cadrul BNS-ului din care fac parte energeticieni ºi nu numai, ci ºi cei care distribuie energia electricã ºi noi fiind producãtorii cu termocentrala, vom crea o masã de oameni care pot discuta altfel cu administraþia complexului ºi administraþia Ministerului Economiei ºi factorii de decizie. Este poate o repliere a LSMVJ pe perioada imediat urmãtoare. Reporter: ªtiþi cumva ce mine vor intra în complexul acesta energetic, dacã le vor cumpãra chinezii? Zoltan Lacataº: Nu. Nu ºtiu absolut nimic.

Reporter: Au fost totuºi douã delegaþii în China. Ce s-a a discutat? Zoltan Lacataº: Dupã prima plecare în China am avut o discuþie cu prefectul judeþului, discuþie care pentru mine n-a fost favorabilã, în sensul cã s-a discutat, dar nu s-a stabilit nimic concret. Nu ºtiu ce s-a întâmplat la a doua deplasare, probabil cã ne va lãmuri acest lucru domnul director general Jujan, pentru cã el ºi ministrul Economiei, ca ºi întregul consiliu de administraþie ºi alte persoane, au fost în acea delegaþie ºi probabil pot spune. Eu nu, cã nu am participat. Reporter: Dar oamenii sunt în ceaþã, nu ºtiu ce se va întâmpla cu ei, e vorba totuºi viitorul lor în joc... Zoltan Lacataº: Suntem în ceaþã pentru cã nu este nimic concret, nu ºtim ce se va întâmpla la sfârºitul anului, vedeþi, cã tot m-aþi întrebat adineauri, ce mine vor intra în complexul energetic, nu ºtim nici noi. De ce? Pentru cã hotãrârea de guvern spune cã, Complexul Energetic Hunedoara este constituit din SE Paroºeni ºi SE Deva ºi extracþia minelor de huilã. Pe mine chiar mã pune aºa într-o posturã delicatã, pentru cã în momentul acela, aceste douã termocentrale pot sã ia totul, sau sã nu ia nimic. Sau sã spunã restructuraþi-vã în aºa manierã încât sã puteþi avea 3.000, 4.000, 5.000 de salriaþi. De aceea spuneam cã în cadrul unui complex energetic, având ºi forþa sindicalã mai mare decât cea a Centralei Miniere Meridian, putem discuta cu totul ºi cu totul altfel, cu oameni care au trecut prin formule de privatizare, care au ºi o experienþã în acest sens. Reporter: Cum comentaþi situaþia actualilor disponibilizaþi, care au descoperit cã nu sunt bani pentru ei dupã ce au plecat din sistem? Zoltan Lacataº: Este o mare greºealã ce s-a

fãcut. Prima greºealã a administraþiei a fost neincluderea banilor în conturile CNH, adicã ajutorul de stat nu a ajuns prin fluxul financiar în cont. Este o mare greºealã sã dai preaviz salariaþilor ºi pe urmã sã aºtepþi sã þi se ramburseze de la Guvern sau de la Ministerul Economiei niºte sume care nu erau prevãzute la vremea respectivã. Deci asta este prima greºealã. Administraþia bineînþeles cã s-a dus pe o variantã discutatã, dar nesoluþionatã ºi anume pe ajutorul de stat. Care nu existã. A doua mare greºealã a fost a salariaþilor. Eu am ieºit public, am spus ºi în presã, ºi pe televizor sã nu plece nimeni în preaviz pânã nu sunt banii în contul Companiei. Nu mau ascultat. A treia greºealã vine dupã ce sigur cã disponibilizaþii au fãcut gãlãgie pentru cã era cam ultima sau penultima zi în care prima tranºã trebuia acordatã salariaþilor. ªi din veniturile CNH, fãrã a avea ajutorul de stat, s-a dat prima tranºã disponibilizaþilor. Din punct de vedere al salariaþilor CNH, este un lucru greºit, pentru disponibilizaþi este benefic. Reporter: Înseamnã cã nu vor mai fi bani pentru

angajaþii Companiei în lunile urmãtoare? Zoltan Lacataº: Mã întreb ce se va întâmpla în perioada imediat urnãtoare în momentul în care în luna noiembrie nu o sã aibã CNH bani pentru disponibilizaþi. Ce vor pãþi salariaþii, ce vor pãþi disponibilizaþii? Deci sunt trei categorii de oameni care au probleme din cauza ajutorului de stat: una sunt salariaþii care nu pot sã-ºi încaseze în totalitate salariile din cauza ajutorului de stat din care trebuiau fãcute contracte de materii prime ºi materiale în aºa fel încât sã-ºi facã planul de producþie. Ajutorul de stat este o problemã pentru finanþarea disponibilizaþilor ºi a treia categorie sunt pensionarii care de la 1 ianuarie nu ºi-au primit drepturile prevãzute în contractul lor colectiv de muncã. Dacã nici pânã la sfârºitul anului nu se vor acorda, va fi o mare problemã pentru

toatã lumea. Reporter: Legat de partea chinezã, ce ar fi vrut sã cumpere minele Vãii, se zvonea la un moment dat cã aceºtia ar prefera sã lucreze cu muncitori indieni, întrucât reprezintã o forþã de muncã mai ieftinã decât Valea Jiului. Credeþi cã este posibil sã se întâmple ºi aºa ceva? Zoltan Lacataº: Orice este posibil în România, orice este posibil din punct de vedere al forþei de muncã. Gândiþi-vã cã românii care lucreazã în strãinãtate sunt mai prost plãtiþi decât cei din statele în care lucreazã. Probabil aºa s-au gândit, sã lucreze cu forþã de muncã mai ieftinã ºi sã obþinã rezultate poate mai bune. E un pericol clar pentru aducerea unor cetãþeni indieni sau chinezi. Reporter: Statul român nu poate face nimic pentru retehnologizarea minelor? Zoltan Lacataº: Noi

vorbim de ani de zile de modernizare, de retehnologizare, de infuzie de capital în cadrul minelor din Valea Jiului. Se pare cã aºa se doreºte. Se pare cã nu se doreºte a se apleca asupra huilei din Valea Jiului. Eu vãd o stare de letargie în ceea ce priveºte Ministerul Economiei. Dacã pânã acum au avut promisiuni de infuzie de capital, de ajutor de stat, de anumite contracte între China ºi România, societatea chinezã ºi CNH sau altele care ar putea face o infuzie de capital, ne trezim cã este sfârºitul anului 2011 ºi nu s-a întâmplat nimic. Am avut o comisie interministerialã care ar fi trebuit sã creeze locuri de muncã, parcuri industriale, dar nu s-a întâmplat nimic. Cred cã Valea Jiului va avea o mare problemã în perioada urmãtoare. A consemnat Anamaria NEDELCOFF