Cronica Vaii Jiului

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãtile Vaii Jiului z Redactia si administratia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petrosani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 5

Cronica Vãii Jiului Luni, 14 noiembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

"Îi fac ºi pantofii preºedintelui Bãsescu, dacã ne sprijinã" "Am cerut rãspicat ministrului, dacã vrea sã scoatã þara din crizã trebuie sã relanseze mineritul pentru cã este pãrintele economiei pe orizontalã.

Putem pluti pe lângã crizã.

Niciodatã nu am ieºit atât de mulþumit de la o întâlnire sindicate-minister. Bãieþii ãstia din Valea Jiului sunt lideri de secol XXI. În numele interesului naþional, îi fac ºi pantofii preºedintelui Bãsescu dacã ne sprijinã" - Preºedinte Confederaþia Naþionalã Meridian, Ioan Popescu.

Privitã din afarã, pare sã se fi schimbat în bine imaginea sindicalismului din Valea Jiului, pentru cã nu mai apar acele divergenþe chiar între sindicaliºti, sau sindicaliºti-administraþie. Au existat situaþii jenante la întâlnirile de nivel înalt când ieºea în evidenþã lipsa de abordare unitarã într-un scop comun, respectiv salvarea ºi ulterior consolidarea mineritului din huilã. Liderii îºi pârau ºefii. Alþi lideri îi blamau pe confraþii care nu le îmbraþiaºau pãrerile, încât nu o datã s-a nãscut întrebarea: ãºtia ºtiu ce vor?

PAGINA A 3-A

Cum ne-am petrecut sfârºitul lumii...

Aºadar, sfârºitul lumii a trecut neobservat. Oricum, nu-mi fãceam griji cã vine Apocalipsa. Noi suntem în urma lumii civilizate cu 100 de ani, deci la noi, dacã e sã vinã, vine prin 2011.

>>> PAGINA 8

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 noiembrie 2011

Zeci de mii de litri de apã pentru incendiul din ªureanu

SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

P

ompierii hunedoreni au reuºit sã lichideze, în proporþie de 90 la sutã, incendiul din Muntii ªureanu, dar asta numai dupã intervenþia unui elicopter al Inspectoratului General de Aviaþie.

Dupã douã zile de intervenþie cu elicopterul Inspectoratului General de Aviaþie, pompierii hunedoreni au reuºit sã stingã în proporþie de 90 la sutã incendiul de proporþii, izbucnit în urmã cu o sãptãmânã în Masivul ªureanu. Focarele de incendiu s-au manifestat pe mai bine de 300 de hectare la litiera de pãdure de foioase din zona delimitatã de localitãþile Fizeºti, Ursici, Ruºor, Galaþi ºi Balomir.

Sâmbãtã, elicopterul a realizat 15 transporturi de apã cu ajutorul unui coº special având capacitatea de 3.000 de litri, iar apa a fost luatã din barajul Orlea, care se aflã la o distanþã de aproximativ 10 kilometri de focarele din munþi. "În prima zi de acþiune, elicopetrul a efectuat în jur de 35 de transporturi de apã, intervenindu-se pentru limitarea arderii cu aproximativ 90.000 de litri de apã. În total s-au executat 50 de transporturi însumând 150.000 de litri", a declarat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. De asemenea, ºeful inspectoratului a decis

supravegherea permanentã a arderii în zona Fizeºti, prin intermediul echipajelor formate din câte 20 de subofiþeri de la Detaºamentul din Petroºani pentru a interveni în perimetrul accesibil forþelor terestre, iar pompierii Detaºamentului din Petroºani au rãmas ºi în cursul nopþii de sâmbãtã spre duminicã în supraveghere. Duminicã dimineaþa, alþi 11 angajaþi ai I.S.U. Hunedoara au înlocuit echipajul care a intervenit peste noapte pentru împiedicarea propagãrii incendiului. "Trebuie precizat cã elicopterul a fost singurul mijloc rapid ºi eficient de intervenþie în asemenea condiþii deoarece majoritatea arderilor apãrute în masivul ªureanu s-au manifestã pe crestele versanþilor în locuri neprielnice intervenþiei cu mijloacele clasice de acþiune", a mai spus Anemona Doda.

Propagarea incendiilor de vegetaþie uscatã a fost favorizatã atât de secetã prelungitã, temperaturã destul de ridicatã pentru aceastã perioadã, vântul puternic care a suflat în zonele afectate de arderi cât ºi de proprietarii de terenuri care au înþeles sã-ºi igienizeze proprietãþile prin intermediul flacãrii deschise. În ultima sãptãmânã, pompierii hunedoreni s-au confruntat cu aproape 40 de incendii de vegetaþie uscatã ce s-au manifestat pe aproximativ 500 de hectare de teren ºi litierã de pãdure. În acþiunile de stingere au fost implicaþi pânã acum peste 400 de pompieri militari.

Carmen Carmen COSMAN

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: - PAVATOR - 450 lei - INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei - TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei - LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei - OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei - INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei - CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei - MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei - CIOBAN - 550 lei - BUCÃTAR - 600 lei - COSMETICIAN - 650 lei FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna noiembrie, anul curent la sediul firmei.

Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.

Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro

VÂNZÃRI

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.

Telefon 0727150264

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str.

1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE Genu TUÞU, Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DAN-BÃLAN Gabriela RIZEA

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 noiembrie 2011

"Îi fac ºi pantofii preºedintelui Bãsescu, dacã ne sprijinã"

"Am cerut rãspicat ministrului, dacã vrea sã scoatã þara din crizã trebuie sã relanseze mineritul pentru cã este pãrintele economiei pe orizontalã. Putem pluti pe lângã crizã.

Niciodatã nu am ieºit atât de mulþumit de la o întâlnire sindicate-minister. Bãieþii ãstia din Valea Jiului sunt lideri de secol XXI. În numele interesului naþional, îi fac ºi pantofii preºedintelui Bãsescu dacã ne sprijinã" - Preºedinte Confederaþia Naþionalã Meridian, Ioan Popescu.

Privitã din afarã, pare sã se fi schimbat în bine imaginea sindicalismului din Valea Jiului, pentru cã nu mai apar acele divergenþe chiar între sindicaliºti, sau sindicaliºtiadministraþie. Au existat situaþii jenante la întâlnirile de nivel înalt când ieºea în evidenþã lipsa de abordare unitarã într-un scop comun, respectiv salvarea ºi ulterior consolidarea mineritului din huilã. Liderii îºi pârau ºefii. Alþi lideri îi blamau pe confraþii care nu le îmbraþiaºau pãrerile, încât nu o datã s-a nãscut întrebarea: ãºtia ºtiu ce vor?

De ceva vreme încoace liderii unitãþilor miniere desprinse din Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului par a merge umãr la umãr pentru prioritatea prioritãþilor - salvarea CNH.

C

omplex cu sediu în Valea Jiului, condus de un miner Întâlnirea promisã de

ministrul Economiei ºi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, cu liderii minerilor din Valea Jiului a avut loc cu o sãptãmânã întârziere. La întâlnire au participat reprezentanþii Confederaþiei Sindicatelor Naþionale Meridian de la exploatãrile miniere, în frunte cu preºedintele acesteia, Ioan Popescu, lider naþional cu vechi state în domeniu, Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani.

"Niciodatã nu am avut satisfacþia unei întâlniri la acest nivel. Ca preºedinte al Confederaþiei am punctat, am deschis drum de discuþie, iar bãieþii ãºtia din Vale au prezentat problemele Companiei Naþionale a Huilei ca niºte profesioniºti, buni cunoscãtori ai problematicii, atenþi pânã ºi la nuanþe, echilibraþi ºi serioºi. Am avut satisfacþia unei adevãrate dezbateri sindicate-ministru.

Pe lângã temele tehnicofinanciare, am solicitat ministrului ca viitorul

Complex Energetic Hunedoara sã fie condus de un specialist din minerit, de un inginer experimentat ºi în management, iar sediul Complexului sã fie stabilit în Valea Jiului, asta însemnând foarte mult pentru zonã. Pentru cã orice s-ar spune, huila rãmâne regina energiei chiar ºi în lume. ªi acest lucru s-a accentuat de când au apãrut acele probleme ridicate de Japonia" - a precizat Ioan Popescu, preºedintele Confederaþiei Naþionale Meridian.

inele sã se "Mredeschidã…"

Nimeni nu înþelege de ce unitãþi miniere subordonate CNH s-au închis ºi altele se pregãtesc de închidere când huila este cerutã imperativ pe piaþa energeticã, iar Compania nu poate acoperi aceastã cerere. Pentru a o rentabiliza este nevoie de doar circa 80 milioane euro investiþii. O nimica

Un inginer propune un program îndrãzneþ de viabilizare a mineritului C

u o carte de vizitã impresionantã, inginerul minier Ignat Francisc Dane propune un program minier care, spune el, va duce la viabilizarea ºi rentabilizarea activitãþii miniere ºi nu numai în Valea Jiului.

Autorul programului minier a plecat de la premisa, corectã de altfel, cã bogãþiile solului sunt inalienabile, mai ales cã, spune acesta, "bogãþiile naturale determinã prosperitatea ºi mândria naþiunii, iar din acest motiv la baza strategiei naþionale trebuie sã stea o strategie definitivã legatã de minerit, petrol, gaz ºi energia electricã, care pot îmbogãþi România imediat ºi pe termen lung ºi pot determina statutul nostru în sistemul economic european".

Dane estre de pãrere cã, din dorinþa de a adera la UE ºi NATO, în România s-au elaborat prea grabnic legile legate de bogãþiile naturale. "Se constatã cã, prin aplicarea acestor legi neconstituþionale legate de exploatarea bogãþiilor naturale, câºtigul este simbolic, iar zãcãmântul tot scade pânã la epuizare,

iar din acest motiv nu pot fi date în administrare, concesiune sau închiriere, existând ca unicã soluþie definitivã cea a interesului naþiunii, respectiv extragerea rentabilã, asigurarea pieþei ºi vânzarea profitabilã de cãtre Parlament", spune inginerul Dane.

C

e prevede proiectul

Potrivit acestui proiect minier, în România ar urma sã fie înfiinþatã Banca Bogãþiilor Naturale, care sã fie

toatã la nivelul bugetului de stat, având în vedere cã statul pierde doar de la un contract cu "bãieþii deºtepþi" peste 76 milioane de euro pe un singur palier. ªi este vorba de o firma de apartament, cu trei angajaþi, cãreia statul îi vinde energie extrem de ieftinã pe care trei "bãieþii deºtepþi" o vând cu de la 3 pânã la 10 ori mai scumpã cãtre societãþi ºi populaþie. Dar cum politica este în toate, ºi la salvarea CNH este nevoie de o soluþie politicã pentru cã ºi la Bruxelles tot oameni politici activeazã.

"Am propus redeschiderea minelor ºi relansarea mineritului, redeschiderea minelor de huilã ºi ferose este soluþia pentru a pluti pe lângã crizã, idee pe care am auzit-o ºi la preºedintele Traian Bãsescu. Vã spun sincer, dacã preºedintele ne-ar susþine în acest demers, pentru interesul naþional, i-aº face ºi pantofii. Mineritul ne poate ridica economic pe

împuternicitul exclusiv al Parlamentului, cu un capital social format din subvenþia anualã bugetarã programatã, bogãþiile naturale aflate pe stoc ºi contractele ferme.

Pe de altã parte, activitãþile manageriale de tehnologie opþionalã ºi de cercetare sã fie atribuite cãtre instituþiile academice, care sã devinã Autoritatea Naþionalã Minierã, cu atribuþii bine repartizate. Iar aceastã Autoritate sã înglobeze uzinele miniere, adicã fostele exploatãri, fiecare transformatã în SRL. "Condiþia unicã de rentabilitate a oricãrei uzine miniere este aceea ca valoarea cãrbunelui exploatat din abataje, extras ºi vândut lunar, sã fie mai mare decât cheltuielile lunare pe care le autogospodãreºte pentru fondul de salarii brute, energia electricã ºi susþinerea activitãþii", subliniazã ing. Dane, care este de pãrere cã programul poate fi implementat la minele din Valea Jiului în termen de 4 - 6 luni, cu un efort financiar care nu depãºeºte subvenþia anualã programatã. De precizat, însã, cã tocmai aici este cuiul lui Pepelea, pentru cã Executivul nu se grãbeºte deloc cu subvenþia pentru mineritul Vãii Jiului, aºa încât CNH abia mai supravieþuieºte.

Oricum, proiectul este de luat în seamã, în perspectiva reformãrii mineritului din temelii, iar autorul lui ar dori chiar sã-l dezbatã alãturi de factorii responsabili.

Carmen Carmen COSMAN

dezvoltare economicã durabilã, mediu, identitate culturalã pentru cã mineritul are un trecut istoric impresionant.

Este vorba de revigorarea economicã pe orizontalã. Am fãcut ºi o scrisoare cãtre Bruxelles ºi am cerut ca acordarea ajutorului de stat sã nu fie îngrãdit de datã fixã, respectiv 2018, ci o perioadã nedeterminatã, cu respectarea etapelor stabilite de comun acord.

De exemplu acum, am pierdut aproape un an în acordarea acestui ajutor de stat ºi nu din vina noastrã" - a precizat liderul naþional al Confederaþiei Meridian, Ioan Popescu.

L

ideri de secol XXI

Se pare cã Ioan Popescu nu a mai avut de mult parte de lideri care "sã dea lecþii" ministrului de resort în problematica abordatã atunci când spune "n-am, nu pot". De data aceasta liderii din Vale au arãtat cã se poate ºi este ºi de unde. Cât despre voinþã, ea poate exista sau nu, dar ºi aici existã metode de convingere care pot ajuta o þarã, nu doar un sector de activitate. Informaþiile sunt

de preþ în orice domeniu.

"Nu pot sã spun decât cã, dacã se vor aplica mãsuri de genul celor propuse de noi, oamenii din Valea Jiului pot trãi liniºtiþi, chiar ºi pensionarii din minerit. Repet, mineritul rãmâne pilonul principal, pentru cã turismul în zonã este deocamdatã neinteresant economic. În sensul acesta bãieþii ãºtia din Vale au punctat foarte bine. Pot spune cã sunt sindicaliºti de nivel, de secol XXI. Niciodatã nu am ieºit de la o întâlnire atât de mulþumit, de mândru" - a declarat Ioan Popescu.

Rãmâne de vãzut dacã profesionalismul invocat ºi acþiunile concertate ale liderilor de sindicat, ale administraþiei din minerit pot activa ºi voinþa politicã fãrã de care interesul naþional nu existã.

Preºedintele Confederaþiei Sindicale Naþionale Meridian se va afla în data de 24 noiembrie în Valea Jiului pentru a pregãti urmãtorii paºi alãturi de liderii locali ºi administraþie pentru resuscitarea mineritului, respectiv a Companiei Naþionale a Huilei.

Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 noiembrie 2011

Au aprins "un milion de stele pentru nevoiaºi" Patinoar artificial eci de oameni care la Petroºani au trecut sâmbãtã Z n cel mult o sãptãmânã un seara prin Petroºani s-au oprit sã aprindã cate o lumanare, "stelele" fundaþiei Caritas, cu gândul la copiii sau bãtrânii nevoiaºi pe care îi vor ajuta de Crãciun.

Totul s-a desfãºurat sub forma unui spectacol la care voluntarii de la Caritas, dar ºi alþi tineri talentaþi din Petroºani, au luat parte cu succes.

Trecãtorii s-au oprit, au cumpãrat lumanari de la voluntari, pe care le-au aºezat pe trotuar in forma unei stele, cu gândul la cei neajutoraþi.

"Mi se pare minunatã aceastã iniþiativã. Am venit aici cu copiii mei ºi am aprins aceste lumânãri, iar din banii pe care i-am pus acolo în cutie ºtiu cã cineva va primi

un dar de Crãciun. Eu m-am ales cu o steluþã coloratã ºi cu împãcarea în suflet", spune un trecãtor. "E binevenit acest gest. Ne bucurãm sã luãm parte la aºa ceva. Sper sã fie cât mai multe astfel de iniþiative ºi ar fi bine sã se implice ºi alte asociaþii ºi organizaþii, pentru cã oamenii sunt dispuºi sã ajute", spune un alt trecãtor.

Spectacolul s-a întins pe mai multe ore, timp în care, în ciuda frigului, tinerii au dansat, au cântat ºi au invitat trecãtorii sã li se alãture. "Am aprins peste 100 de stele ºi este exact cum ne-am aºteptat. Mulþumim tuturor ºi îi asigurãm cã gestul lor se va

Cãldurã în ªcoala 2 din Uricani upã ani întregi în care au îngheþat de D frig în clase, copiii care

învaþã la ºcoala generalã numãrul 2 din Uricani, pot avea de acum încolo condiþii normale de studiu.

Primãria a finalizat o investiþie care vizeazã introducerea gazului metan ºi punerea în funcþiune a unei centrale. " Sãptãmâna viitoare (aceasta) credem cã va putea fi pusã în funcþiune centrala. A avut loc recepþia lucrãrii cu cei de la Eon Gaz, din partea constructorului, a ºcolii ºi

I

SESAM, la Sinaia

NSEMEX Petroºani a organizat, sãptãmâna trecutã, în staþiunea montanã Sinaia ediþia cu numãrul 5 a simpozionului internaþional "Sãnãtate ºi Securitate în Muncã" SESAM 2011.

Manifestarea, derulatã în parteneriat cu Universitatea Petroºani ºi Inspecþia Muncii

Bucureºti, se doreºte a veni în sprijinul activitãþilor de cercetare ºi inovare, intenþionându-se ºi stabilirea pe aceastã cale a unor proiecte de colaborare internaþionalã în domeniu. Totodatã, seminarul a avut drept scop diseminarea, promovarea ºi prezentarea rezultatelor cercetãrilor ºtiinþifice, atât a celor din INSEMEX sau Universitatea Petroºani, cât ºi a

transforma într-un cadou pentru un bãtrân sãrac sau un copil la care doar de la noi vine Moº Crãciun", a spus Izabela Eisler, reprezentantã a Asociaþiei Caritas Valea Jiului.

Sute de sãraci vor fi ajutaþi de asociaþia umanitarã cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã, iar aceastã acþiune a dat startului unei campanii ce se va derula pânã în preajma sãrbãtorii Naºterii lui Isus. Iniþiativa s-a desfãºurat concomitent în mai multe oraºe din þarã, iar Petroºaniul este singura locaþie din Hunedoara. În total, în seara de sâmbãtã, s-au vândut în România "un milion de stele pentru nevoiaºi", acesta fiind ºi sloganul sub care s-a desfãºurat campania.

"Anul acesta este al doilea an în care organizãm acþiunea la Petroºani. Pot spune cã anul trecut am fãcut cam 30 de pachete cu fondurile pe care le-am strâns ºi le-am dãruit celor care nu aveau nimic de Crãciun", spune Izabela Eisler, reprezentantã a Asociaþiei Caritas Valea Jiului.

Acþiunea caritabilã s-a desfãºurat în 30 de oraºe din România, fiind un proiect dedicat familiilor nevoiaºe.

Diana MITRACHE

Î

patinoar artificial va fi funcþional în centrul municipiului Petroºani.

Firma care ºi anul trecut a adus acest obiectiv, a revenit, iar primarul din Petroºani dã asigurãri cã amenajarea lui va dura doar câteva zile, iar apoi, pentru cã vremea este prielnicã, locaþia va fi deschisã publicului. "Sunt tot cei care au fost ºi anul trecut aici ºi care au revenit. Deja au început amenajãrile ºi, eu cred cã într-o sãptãmânã va fi deschis publicului", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi primarul din Petroºani.

Acesta este singurul patinoar creat artificial în Valea Jiului.

Anul trecut, locaþia s-a bucurat de un real succes ºi tocmai de aceea, proprietarii instalaþiei s-au întors aici.

Investiþia este 100% privatã ºi doar terenul ºi iluminatul a fost pus la dispoziþie de municipalitate.

Patinoarul artificial va fi amenajat tot în parcul de lângã Piaþa Agroalimentarã Centralã, de un investitor privat, un om de afaceri croat stabilit în Cluj - Napoca.

Patinoarul are o suprafaþã de 450 de metri pãtraþi. (Diana MITRACHE )

de la primãrie, iar acum sperãm sã primim avizul pentru a putea efectiv da drumul la gaz. Tot ceea ce înseamnã termoficare la ºcoala nr. 2, respectiv centralã, reþele subterane, calorifere, precum ºi reþelele din incinta ºcolii ºi grãdiniþei, sunt nou-nouþe ", a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani.

Pânã acum, aceastã ºcoalã avea un sistem de încãlzire în regim centralizat, dar care era n cetãþean bulgar ºi-a gãsit depãºit fizic ºi moral. În aceste sfârºitul pe DN 7, dupã ce condiþii, o investiþie cât mai urgena vrut sã treacã strada, dar a tã într-un nou circuit de încãlzire, fost surprins de un autoturism. se impunea.

Luiza ANDRONACHE Redzheb R., de 47 de ani, cetãþean bulgar, s-a angajat în traversarea strãzii printr-un loc nemarcat ºi nepermis, pe DN 7, pe direcþia de mers Deva Arad, la ieºire din municipiul Deva. A fost surprins însã de autoturismul condus de Stelian B., de 39 ani, din Glina, judeþul Ilfov, iar în urma impactului pietonul ºi-a pierdut viaþa.

Car men COSMAN

celorlalte instituþii participante, cunoaºterea celor mai noi realizãri în domeniul tematicii stabilite, menþinerea contactului ºi integrarea specialiºtilor români în activitãþile comunitãþii ºtiinþifice internaþionale sau identificarea de noi proiecte de colaborare internaþionalã. "În acest an, obiectivele majore care au fost tratate au fost Ventilaþia minierã ºi industrialã, Riscul

Bulgar decedat pe DN 7

U

profesional ºi riscul tehnologic pentru industria extractivã ºi pentru alte industrii cu atmosfere explozive sau toxice, Explozivi de uz civil, Echipamente destinate utilizãrii în atmosfere potenþial explozive, Protecþia zãcãmintelor de substanþe minerale utile, Închiderea obiectivelor miniere, Activitãþi de salvare pentru industria minierã ºi Protecþia mediului, soluþii de prevenire, ameliorare ºi combatere a poluãrii", au precizat

reprezentanþii instituþiei din Valea Jiului.

La fel ca ºi la ediþiile anterioare ale manifestãrii, SESAM 2011 a reunit o întreagã pleiadã de specialiºti, atât din þarã, cât ºi din strãinãtate. La lucrãri au fost prezenþi cercetãtorii ce activeazã în cadrul mai multor Inspectorate Teritoriale de Muncã din România dar ºi circa 50 de invitaþi de peste hotare.

Aceºtia au venit din Polonia, Ungaria ºi Statele Unite ale Americii. (Mir cea NISTOR) NISTOR)

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 noiembrie 2011

Municipiul Valea Jiului - o realitate apropiatã V

alea Jiului va deveni un singur municipiu, iar asta este o realitate pe care am putea-o trãi în foarte scurt timp. Aºa se vãd lucrurile de la Bruxelles ºi pentru cã proiectele viitoare se bazeazã pe finanþãri de la acest for european, iar populaþia este în scãdere, municipiul Valea Jiului este o realitate care se va contura în scurtã vreme.

"Nu doar datele recentului recensãmânt spun cã ar trebui sã fim un singur municipiu, ci

Pensionarii din Valea Jiului pleacã la Bucureºti O delegaþia a Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului pleacã, sãptãmâna viitoare la Bucureºti. Foºtii ortaci sunt nemulþumiþi cã nu au fost luaþi în seamã la mitingul de joi. Tocmai de aceea ei sunt deciºi sã obþinã audienþã la primul ministru Emil Boc ºi sã stea acolo pânã vor obþine ceva. "În urma mitingului pe care l-am organizat la Petroºani, am stabilit cã trebuie neapãrat sã mergem la Bucureºti.

Facem acum toate demersurile pentru a ajunge la cancelaria primului ministru Emil Boc. Vom merge acolo ºi nu vom mai pleca din Bucureºti pânã nu obþinem ceea ce dorim. În plus, o delegaþie a noastrã participã azi la întâlnirea cu Victor Ponta de la Târgu Jiu", a declarat Paul David, secre-

eu chiar am spus mai demult asta.

De anul viitor, bugetul Uniunii Europene se va face pentru conurbaþii mari, iar Valea Jiului are ºanse de dezvoltare doar împreunã. Toþi primarii ºi toate consiliile locale trebuie sã înþeleagã asta, dacã vor sã primim fonduri de dezvoltare care ne sunt vitale", a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Petroºani, care ar putea deveni capitala municipiului Valea Jiului. În acest moment, în Valea Jiului sunt 3 municipii: Petroºani, Lupeni ºi Vulcan ºi 3 oraºe: Uricani, Aninoasa ºi Petrila, Populaþia zonei a scãzut

simþitor, iar în Valea Jiului, potrivit ultimului recensãmânt, mai trãiesc 119 484 de oameni. În Petroºani mai sunt puþin peste 35.000 de suflete, la Vulcan vreo 25.000, în Lupeni 23.000, la Petrila 21.000 de suflete îºi duc traiul zilnic, în timp ce la Uricani, Petrila ºi Bãniþa, în total mai sunt vreo 15.000.

Diana MITRACHE

rima piscinã din P Inaugurarea a Valeaºcolarã Jiului urma sã

fost amânatã

tar al Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului.

Câteva sute de foºti mineri au mãrºãluit pe strãzile din Petroºani, joi, pentru a cere subvenþionarea costurilor pentru energia electricã ºi cea termicã. Ei nu au fost primiþi la discuþii la Compania Huilei, colo unde sperau sã afle niºte rãspunsuri.

Nici în cadrul întâlnirilor pe

fie inauguratã, în aceastã toamnã, în Petroºani.

Acest lucru nu s-a mai întâmplat, însã, pentru cã firma care realiza lucrarea a intrat în insolvenþã.

Din acest motiv, Ministerul Dezvoltãrii (cel care oferea banii) a fost nevoit sã rezilieze contractul ºi sã organizeze o nouã licitaþie, în vederea continuãrii lucrãrilor.

Dacã vor veni bani, piscina ar putea fi inauguratã abia anul viitor.

Aceasta este amplasatã în zona ªcolii Generale

"I. G. Duca" din cartierul Aeroport, aici urmând a-ºi þine orele acvatice de sport toþi elevii din Petroºani.

Lucrãrile au demarat în 2010 ºi, pânã în prezent, a fost realizatã doar fundaþia bazinului.

Piscina ºcolarã din Petroºani, dacã va mai fi terminatã vreodatã, va avea 20 de metri lungime ºi 12 metri lãþime, fiind construitã dupã un model german.

Aceasta va costa circa 30 de miliarde de lei vechi ºi se va afla printre cele doar 10 construcþii similare din România.

Mir cea NISTOR

ANUNÞ

C. N. POªTA ROMÂNÃ S.A. D. R. de Poºtã Vest Timiºoara Oficiul Judeþean de Poºtã Hunedoara

care le-au avut cu prefectul judeþului Hunedoara, Attila Dezsi ºi nici cu primarii Vãii Jiului nu au reuºit sã gãseascã soluþii la problemelor. Drept urmare, pensionarii mineri pleacã la Bucureºti.

Diana MITRACHE

Cautã spaþiu de închiriat pentru oficiu poºtal, în localitatea Petroºani, zona Casa de Culturã - Hotel Petroºani, în suprafaþã de 250-350 mp; Aceste spaþii trebuie sã aibã încãlzire, apã curentã, grup sanitar iar reþeaua de alimentare electricã sã suporte o sarcinã de cel puþin 4,5 kW. Ofertele se depun la sediul Direcþiei Regionale de Poºtã Vest Timiºoara, Serv.

Administrare Fond Imobiliar, Bd. Revoluþiei 1989, nr. 2, pânã la data de 23.11.2011, ora 10.00.

Relaþii la telefon: 0256/499 416 Serviciul Administrare Fond Imobiliar

Revelion în stradã etroºenenii vor avea da ºi o hotãrâre în acest P parte de un Revelion sens", ne-a declarat Tiberiu în aer liber, aºa cum s-au obiºnuit de câþiva ani încoace.

Administraþia localã va organiza o petrecere în strada pentru noaptea dintre ani.

"La Petroºani a devenit o tradiþie sã sãrbãtorim Revelionul în stradã, aºa cã ºi anul acesta vom avea un spectacol ºi foc de artificii, ca întotdeauna. Pentru aceastã acþiune sunt alocaþi bani în bugetul consolidat, dar vom

Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. ªi la Uricani, Revelionul se va face în stradã, la iniþiativa primãriei, care a alocat o sumã de bani pentru tot ce implicã organizarea unei asemenea petreceri.

Trecerea în 2012 se va face tot în strada ºi la Vulcan. Primãria de aici are prevãzut bani în buget pentru petrecerea dintre ani.

Luiza ANDRONACHE

6 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 noiembrie 2011

Avancronica la... cronici!

C.S. Vulcan, lider autoritar

H

enþ cu

MÂNA Cine ºtie, poate vom ºtii vreodatã...

S

tãteam zilele trecute într-un anturaj cu câþiva foºti ºi actuali conducãtori ºi fotbaliºti la un ceai sau ”douã ochiuri”, cum ar fi zis amicul Buji.

Amintind în acel context, cu bune cu rele, despre ”vieþile” unei echipe din vestul Vãii Jiului, care a jucat prin toate diviziile – A, B ºi C – iar acum nu mai existã, am aflat lucruri nãucitoare despre un individ (poate mai mulþi) care ºi-a ”tras” ca lumea caimacul de pe spatele amãrâþilor de la fosta echipã.

z În liga a III-a, seria a 5-a fotbalisticã, Jiul Petroºani a trebuit sã se mulþumeascã cu un rezultat de egalitate cu CFR Simeria, 0-0, într-un meci în care oaspeþii au fost surprinzãtori incisivi. z În ciuda unor temperaturi scãzute, aproximativ 500 de spectatori au fost prezenþi la meciul de vineri dupã-amiazã de pe stadionul "Jiul". z În seria a 5-a, Bihorul Beiuº se distanþeazã, ceea ce nu este tocmai cel mai fericit lucru pentru Jiul... z O brigadã curioasã de arbitrii, cu un asistent din Simeria, fost judecãtor la CFR Simeria, Marius Pavãl, care ºi-a fãcut bine treaba, el fiind cel care a semnalizat ofsaid-ul la golul simerianului D. Dãscãlescu. z La meci a fost prezent ºi fostul jucãtor, arbitru, preºedinte, observator etc., etc., Ian Danciu, în prezent în staff-ul Vasluiului, care s-a declarat total nemulþumit de ceea ce a vãzut la acest nivel. Deh, e mai

z Robert Daj ºi Andrei Moldovan, douã mari dezamãgiri, în opinia oamenilor fotbal prezenþi la meci. Juniorii A1 de Liga a IV-a ai Vulcanului, scor de handbal cu cei de la Brad, 10-3! Echipa de Liga a IV-a Hunedoara, C.S. Vulcan, ºi-a consolidat poziþia de lider, dupã un 3-1 (goluri: Palade 2, I. Roºian resp. Nedea), fãrã emoþii, deºi la pauzã era 1-1. Vulcãnenii au avut alte opt ocazii clare de gol.

Aurul Brad a avut o atitudine tehnico, mai mult tacticã, la fel ca în anii 50, neschimbând nici un jucãtor pe parcursul jocului. E drept,

EEK-END: W E D IA Þ A DECLAR nui punct cu CFR Simeria

ºi "Reuºita u m jucat noi e, la cum a ri to ic v o este ca orache, (Marin Tud ce lot au ei" ni) Jiul Petroºa aveau o rezervã, plus porantrenorul tarul... Arbitraj de mare þinutã la greu de la Vulcan, cu Florin Anca din Deva la înãlþimea cupelor europene... centru. Pe un teren catastrofal, Jiul II a reuºit un 0-0 la Retezatul Râu de Mori, deºi I. Gavriluþi ºi Zaharia au avut mari ocazii des a aduce cele trei puncte. z Minerul Uricani mai sperã sã stea în "coasta" Vulcanului, a avut ºi 1-1, dar a pierdut cu 2-3 la ªoimul Bãiþa (goluri: Romanesc ºi Harangozo), antrenorul Minerului, Vasile Scurtu, recunoscând fair-play cã echipa sa a fãcut un joc dezamãgitor. z Universitatea Petroºani a pierdut din nou pe teren propriu, Minerul Aninoasa câºtigând pe merit cu 2-1, prin golurile lui Cr. Botezatu ºi Rere Moldovan.

Petrilenii au învins Victoria Cãlan cu 2-1, deºi au avut 2 eliminaþi, pe Törkös ºi Copândean.

FOTBAL. SPECIAL.

Fotbalistul Osiac (Minerul Aninoasa)

la un pas de moarte!

O

mare tragedie era sã se întâmple sãptãmâna trecutã, la meciul de fotbal din Liga a IV-a Hunedoara Victoria Cãlan – Minerul Aninoasa (1-3).

Era minutul 90, într-o luptã aerianã pentru balon, fundaºul gazdelor Rãzvan Stãnculea se ciocneºte cu aninoseanul Robert Osiac (21 ani).

Acesta din urmã cade ca secerat, este trasportat de urgenþã la spitalul din Hunedoara, unde este imediat operat. ”Deºi cu afecþiuni la splinã ºi ficat, starea lui Osiac s-a îmbunãtãþit în cursul sãptãmânii trecute. Acum este în afara oricãrui pericol, dar Robert a fost la un pas de moarte”, spunea antrenorul Aninoasei, Marin Petra, care l-a vizitat la spital în week-end-ul trecut.

Remarcabil este ºi gestul fotbalistului care l-a accidentat, Rãzvan Stãnculea, care s-a interesat permanent de starea lui Osiac, ducându-i, împreunã cu mama sa, mâncare ºi toate cele necesare la spitalul din Hunedoara.

Sperãm ca fotbalistul aninosean sã îºi revinã cât mai repede, atât alãturi de prieteni cât ºi pe gazon.

Fotografii miºcate Un individ fãrã scrupule, din cele povestite la ”douã ochiuri” ºi-un suc, un om care s-a erijat toatã viaþa lui în mare ºef, dar de fapt ºi-a rotunjit veniturile de pe urma fotbalului. Am promis celui care povestea cã discreþia rãmâne la acel nivel, dar ºi el, la rândul sãu, îmi spunea cã poate vom ºtii odatã ºiodatã ºmecheriile ºi ºmenurile ”omului de fotbal” de pe Jiul de Vest. Ar fi interesant, mai ales cã acel domn toatã viaþa i-a certat pe toþi, i-a fãcut vânzãtori ºi ”bulangii”, iar el, fatã mare care îºi cerea mereu dreptul.

Au fost douã victorii importante în ediþia promovãrii 1985-1986 într-o dublã cu CSM Reºiþa. În septembrie 1985 (foto 1) Jiul câºtiga la Petroºani cu 1-0, în imagine având un ºut expediat de Gigi Mulþescu la poarta lui Boºca. În retur, în aprilie 1986, victoria Jiului cu acelaºi scor tot la Reºiþa, având în imagine (foto 2) o cursã a lui Bãluþã, urmãrit de reºiþeanul Telescu.

Fazele surprinse de-a lungul anilor în sportul Vãii Jiului, pot face oricând deliciul privitorului ºi frumoase readuceri aminte. Sã revedem cu plãcere momente ale sportivilor noºtri, în lupta pe terenurile de sport, iatã scopul acestei rubrici.

2 X 1-0 CU C.S.M. REªIÞA

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 noiembrie 2011

Dupã 7 ani de cercetãri,

Magistraþii nu au încã o soluþie în Dosarul "Spumã ºi Bibanul" upã mai bine de D un an de la declararea apelului, magistraþii Curþii de Apel Piteºti nu au soluþionat încã dosarul "Spumã ºi Bibanul", în care sunt judecaþi 22 de hunedoreni. În 2010, Tribunalul Argeº a diminuat pedepsele pronunþate iniþial, însã atât inculpaþii, cât ºi pocurorii argeºeni care au instrumentat dosarul au formulat apel, iar urmãtorul termen de judecatã este în data de 16 noiembrie.

Una dintre cele mai controversate cauze în care sunt judecaþi 22 de hunedoreni, respectiv dosarul "Spumã ºi Bibanul", numit aºa dupã numele principalilor acuzaþi în aceastã cauzã - Lucian Sârbu, zis "Spumã" ºi Constantin Bumbaru, zis "Bibanu" - se aflã tot pe rolul instanþei de judecatã. ªi asta dupã 7 ani de cercetãri ºi termene la diverse instanþe de judecatã.

Reamintim cã arestãrile în dosarul "Spumã ºi Bibanu" au început în iulie 2004 ºi au

produs un adevãrat cutremur în lumea interlopã hunedoreanã ºi culminat cu arestarea fostului ºef al Poliþiei municipiului Deva, Ioan David, care este acum prim-vicepreºedinte al UNPR Hunedoara ºi a patru dintre subordonaþii sãi. Acuzaþiile aduse grupului din care fac parte 22 de persoane erau foarte grave, iar anchetatorii vorbeau despre fapte specifice crimei organizate - reglãri de conturi, taxe de protecþie, incendieri de autoturisme ºi de bunuri, ºantaj, proxenetism.

Dosarul se aflã acum pe rolul Curþii de Apel Piteºti, care trebuie sã judece apelul declarat la sentinþa pronunþatã de Tribunalul Argeº la finele lunii aprilie 2010, însã pânã acum s-au pronunþat doar amânãri ale cauzei. De precizat, însã, cã în luna ianuarie a acestui an, magistraþii au admis trimiterea dosarului Agentului Guvernamental pentru CEDO, dupã ce inculpaþii din acest dosar au reclamat condiþiile în acre a avut loc cercetarea cauzei, dar ºi judecarea ei.

Un hunedorean a fost reþinut dupã ce a dat foc primãriei Tg-Jiu n bãrbat din Cãlan, judeþul Hunedoara a U incendiat primãria din Târgu

Jiu ºi un garaj din acelaºi oraº.

Omul, aflat sub influenþa bãuturilor alcoolice, a pus pe jar pompierii din Gorj, sâmbãtã dimineaþã, dupã ce a stropit sediul primãriei cu benzinã ºi i-a dat foc.

Asta dupã ce în timpul nopþii a incendiat un garaj. Piromanul hunedorean a fãcut toate astea la doi paºi de sediul IPJ Gorj,

U

ltimele pedepse

Ultima sentinþã în acest dosar a fost pronunþatã de judectãorii de la Tribunalul Argeº, unde dosarul a ajuns dupã ce timp de trei ani, adicã între 2004 ºi 2007, s-a aflat pe rolul Curþii de Apel Piteºti.

De precizat cã hotãrârea primei instanþe care a judecat a fost atacatã de cei condamnaþi ºi desfiinþatã prin hotãrârea judecãtorilor de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, iar dosarul a fost tri-

pentru cã primãria se aflã în vecinãtatea poliþiºtilor.

Spre dimineaþã, ofiþerul de serviciu al autoritãþii publice locale a anunþat poliþia despre faptul cã uºa de acces în instituþie a fost incendiatã de cãtre un bãrbat care a aruncat cu o substanþã inflamabilã ºi a fugit de la faþa locului. Dupã aproape douã ore de cãutãri poliþiºtii gorjeni au reuºit sã îl depisteze pe hunedorean. El are 55 de ani ºi este din Cãlan, iar poliþiºtii au stabilit cã "suspectul, aflându-se sub influenþa bãuturilor alcoolice, a aruncat cu benzinã pe uºa de acces în instituþie ºi, folosind în mod intenþionat o sursã de aprindere (chibrituri), a incendiat-o", a spus Daniel Ticã, purtãtorul de cuvânt al IPJ Gorj. Mai mult, omul a

Falºii colecþionari de maºini Singer,

trimiºi dupã gratii Þ

eparii care se foloseau de vechile maºini de cusut Singer rãmân dupã gratii, dupã ce Curtea de Apel Alba Iulia le-a respins recursurile declarate împotriva sentinþei pronunþate de Judecãtoria Alba Iulia.

Potrvit sentinþei date de magistraþii de la Judecãtoria Alba Iulia în acest caz în 27.06.2007, ºi menþiute de Curtea de Apel, cei 14 inculpaþi au fost condamnaþi la pedepse cu închisoarea cuprinse între 1 an ºi 10 luni ºi 5 ani ºi 2 luni.

Doar cu privire la inculpatul condamnat la pedeapsa de 1 an ºi

10 luni închisoare, care era minor la data sãvârºirii infracþiunilor, s-a dispus suspendarea condiþionatã a pedepsei, ceilalþi 13 inculpaþi urmând sã execute pedeapsa cu închisoarea aplicatã de instanþã.

"Inculpaþii au fost condamnaþi definitiv pentru comiterea infracþiunilor de asociere în vederea sãvârºirea de infracþiuni, furt calificat ºi înºelãciune în formã calificatã", a declarat Cosmin Muntean, purtãtor de cuvânt al Curþii de Apel Alba Iulia.

Inculpaþii din acest dosar au profitat de faptul cã, datoritã unor articole de presã, s-a creat convingerea generalã, cu privire la faptul cã anumite maºini de cusut prezintã o valoare foarte mare datoritã fie aliajului pe care îl conþin, fie datoritã faptului cã ar conþine anu-

mis, la începutul anului 2008, spre rejudecare cãtre Tribunalul Argeº. Tribunalul a decis sentinþe mult mai mici pentru cei 22 de hunedoreni acuzaþi de constituire de grup organizat, ºantaj, proxenetism, prostituþie, ultraj contra bunelor moravuri, violare de domiciliu, distrugere, vãtãmare corporalã, sustragere de înscrisuri, înºelãciune ºi jocuri de noroc.

Astfel, dacã în urma sentinþei din anul 2007, cea mai mare pedeapsã a fost de 11 ani de închisoare, în urma hotãrârii pronunþate anul tre-

mite cifre ale unor conturi bancare aparþinând persoanelor deportate în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial.

Aºa cã au luat legendele ºi le-au folosit în folosul lor, profitând de naivitatea celor pe care i-au înºelat. "S-au identificat în principal mai multe mijloace folosite de autori spre a induce persoanele vãtãmate în eroare.

O primã modalitate era aceea prin care se publicau douã anunþuri într-un ziar. Un prim anunþ fãcea cunoscut cã un anumit colecþionar este interesat sã cumpere o maºinã de cusut având o serie anume, dupã care se indica un numãr de telefon , unde putea fi contactat. Cel de-al doilea anunþ se referea la vânzarea unei maºini de cusut având tocmai seria

cut cea mai lungã perioadã de încarcerare este de 7 ani ºi 2 luni, pentru Bogdãnel Cristian Niþu, care mai avea o restanþã de executat, de 8 luni de închisoare, dintr-o altã cauzã.

Constantin Bumbaru, Lucian Sârbu, Ovidiu Ioiescu, Marius Brelian, Adrian Dubar ºi Cristian Lechinþan au fost condamnaþi acum, la 6 ani de temniþã. De asemenea, Adrian Hãrãstãºan a fost condamnat la 6 ani ºi jumãtate de închisoare, fostul ºef al Poliþiei municipiului Deva, Ioan David, a primit 5 ani de închisoare, la fel ca ºi Emilian Igna, Vasile Precup, Ioan Pasc, Paulina Raþ, Schram Germaine, Marian Diaconu ºi Cãtãlin Hãncilã, iar Cosmin Muntean ºi Florin Podea au de ispãºit o pedeapsã de 5 ani ºi 6 luni.

Victor Surlaºiu a fost condamnat la 4 ani, iar Marius Mihalcea a primit tot 4 ani de temniþã. Pe de altã parte, Florin Moraru ºi Bogdan Suciu au scãpat de pedeapsa cu executare, primul primind un an de închisoare cu suspendare, iar celãlalt 3 ani, tot cu suspendare.

Carmen Carmen COSMAN

recunoscut cã înainte cu câteva ore a dat foc unui garaj din localitate, iar focul s-a extins ºi cele învecinate, fiind nevoie de intervenþia pompierilor. Omul a fost arestat ºi, dacã va fi gãsit vinovat, riscã sã stea dupã gratii între 3 ºi 5 ani.

Diana MITRACHE

indicatã în anunþul de cumpãrare. ªi de aceastã datã se indica un numãr de telefon pentru contact", a mai sous Muntean. O altã modalitate de comitere a faptei era aceea prin care se publica un anunþ în ziar ori pe internet sau prin lipirea unor afiºe, prin care se manifesta intenþia de a se cumpãra maºini de cusut, restrictiv însã la marcã ( Singer, PFAFF etc).

La momentul în care victima contacta aºa-zisul colecþionar, acesta spunea cã oferã sume foarte mari, chiar ºi de 40.000 de euro pe maºina de cusut a victimei, care însã trebuia sã achiziþioneze o aºa-numitã "maºinã pereche" ºi i se comunica numãrul de telefon al vânzãtorului.

Convinse de propunerea "colecþionarului" victimele cumpãrau ºi cea de-a doua maºinã de cusut de la falsul vânzãtor, care, în realitate, acþiona în complicitate cu "colecþionarul", iar victimele se trezeau cã rãmân pe cap cu

maºina, pentru cã falsul colecþionar fie nu mai rãspundea la telefon, fie invoca diferite motive pentru care nu mai era de acord, ori se afla în imposibilitatea "obiectiv motivatã" sã achiziþioneze cele douã maºini de cusut. "Atât în prima modalitate cât ºi în cea de-a doua , prin care se induceau în eroare pãrþile vãtãmate prejudiciul s-a produs la momentul în care se achiziþiona cea de-a doua maºinã de cusut de la intermediar ori de la aºa-zisul vânzãtor.

De asemenea s-a mai stabilit cã, încã de la început, autorii faptelor au acþionat în mod coordonat, având drept scop inducerea în eroare a pãrþilor vãtãmate. În acest sens s-a dovedit cã infractorii foloseau cartele reîncãrcabile în sistem pre-pay tocmai datoritã faptului cã în lipsa unui contract cu serviciul de telefonie mobilã nu se putea stabili deþinãtorul postului telefonic", au precizat sursele citate anterior.

Car men COSMAN

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 noiembrie 2011

VORBA LU` BUJI Cronica unei demisii anunþate

de Mircea Bujorescu

N-avem noi norocul ãla...

Iniþial am intenþionat ca - în numãrul de azi - sã vã povestesc cum am petrecut sfârºitul lumii, în unºpe a-unºpea douãmiiunºpe. A fost naºpa. A trebuit sã "cumpãr chitanþe", adicã sã plãtesc facturi - gaz, cablu, net, curent, telefon, lift, femeia de pe scarã, ceva datorii pe la prieteni (restul, sã mai aºtepte!).

M-am consolat, cu toate cã am rãmas cu bani puþini. De bani mulþi au murit mai mulþi. De bani puþini au "dat în primire" mai puþini.

Decât sã le duci grija, mai bine dorul...

Aºadar, sfârºitul lumii a trecut neobservat. Oricum, nu-mi fãceam

11.11.

2011O altã Apocalipsã peste care am trecut 11.11.2011, zi fatidicã pentru omenire?!

Internetul, ziarele, ºtirile de pe posturile de radio ºi televiziune din întreaga lume au fost pline cu prevestiri ºi semne ale sfârºitului lumii, care conform unor credinþe, ar fi trebuit sã aibã loc în cea de-a 11 zi în luna a 11-a din anul de graþie 2011.

Dar, iatã cã timpul ne-a dovedit cât de uºor putem trece peste "Apocalisã".O altã apocalipsã…

Oamenii cred ºi nu prea în sfârºirea lumii, însã semne cã ceva s-ar putea întâmpla cândva, existã, spun ei.

Petroºenenii, însã, în majoritate, au avut vineri o zi ca oricare alta, cu bune ºi rele, chiar dacã rezultatele le vor observa mai târziu." Dacã este sã vinã sfârºitul lumii, vine

griji cã vine apocalipsa. Noi suntem în urma lumii civilizate cu 100 de ani, deci la noi, dacã e sã vinã, vine prin 2111!

Aºa cã, sã nu-mi las cititorii din ziua de luni cu ochii-n ceaþã, am butonat, ca tot românul, telecomanda, spre disperarea nevestei, a soacrei ºi a cîinelui Fluffy.

Sâmbãtã seara, pe posturile de ºtiei, am trãit s-o vãd ºi pe-asta.

Curvarul ãla bãtrân de Silvio Berlusconi ºi-a dat demisia în direct ºi la orã de vârf. În sinele meu trist, dar nu deznãdãjduit m-am enervat ºi mi-am ºoptit în barbã "Uite, frate, ce noroc au alþii!" La o asemenea demisie rãsunãtoare, oamenii de rând se mai agaþã de o iluzie, de un fir de aþã, fi-r-ar mama ei de viaþã.

oricum. Ce putem noi face?!", a declarat un cetãþean. "Nu se va întâmpla nimic.Totul e o aburealã ", a spus ºi un tânãr.

fârºitul lumii S nu se aratã în clarvizini.

Nu încã

Apocalipsa nu se vede în stele, în zaþul de cafea ºi nici printre boabele de porumb.

Clarvãzãtorii sau cei care spun cã vãd viitorul omenirii, ne-au liniºtit înainte de ora care a bãgat spaima în oameni: 11 ºi 11 minute. "Nu vine sfârºitul lumii ºi nici nu simt cã ar veni curând. Oamenii sunt însã foarte supãraþi, au gânduri ºi poate cred asta, dar nu este aºa. Sã stea liniºtiþi cã eu nu simt vreun sfârºit în clarviziune", ne-a declarat clarvãzãtoarea Victoria Fotescu.

P

sihologia din gândurile noastre...

Totuºi, conform datelor de pe internet, mulþi oameni cred în sfârºitul lumii, iar ziua de vineri a fost consideratã o

În mentalul colectiv, oamenii cred cã orice schimbare poate sã aducã ceva bun, chiar dacã schimbarea ºefilor e bucuria proºtilor. Într-adevãr, alþii mai au noroc ºi le mai demisioneazã câte-un guvern. Numai noi n-avem norocul ãla. Ai noºtri nu se lasã duºi nici cu arcanul! Pãi, sã nu-þi baþi copiii cu basca udã, sã-i urci în pod ºi sã le iei scara?

Dar ce mi-a plãcut a fost entuziasmul macaronarilor din Cetatea Eternã Roma, care-au ieºit în stradã sã se bucure pentru plecarea lui "Il Cavaliero".

Pânã ºi dacii de pe Columna lui Traian ºi-au tras iþarii, ºi-au legat nojiþele de la opinci ºi s-au îndreptat spre Palatul Quirinale.

zi de început a unei noi ere într-o lume transcedentalã. Psihologii spun, însã cã totul este doar în mintea fiecãruia drept urmare a influenþei generale a maselor care acþioneazã " Eu, dacã nu aº ºtii de aceste culturi care prevestesc asta, iar într-o zi dacã mi s-ar întâmpla ceva, oare nu m-aº gândi cã existã vreo legãturã?!Vreau sã înþelegeþi un lucru ! Cu siguranþã dacã aº ºti de aceste elemente fadidice, mã gândesc mai mult ºi ºansele sã mi se îmtâmple ceva nefast sunt cu mult mai mari. De ce?!

Pentru cã automat, starea mea este proastã ºi nu mai pot sã dezvolt o acþiune bunã", a declarat psihologul specialist, Silvana Capriº.

S

fârºitul lumii sau sfârºitul nostru?

Nu de sfârºitul lumii trebuie sã ne temem, ci de cel al nostru, spun oamenii bisericii. Credinþa în Divinitate nu are a face cu sfârºirea lumii ºtiute, ci cu trecerea în cealaltã lume, pentru care fiecare dintre noi trebuie sã fie pregãtit.

"Teama de ziua de 11 noiembrie nu a fost deloc justificatã, cum nu este justificatã pentru nicio zi sau datã care ar fi anunþatã de aºa-ziºii profeþi ai acestei lumi moderne, profeþi care chipurile, prevestesc sfârºitul acestei lumi. Nu, nu de acest lucru trebuie sã ne temem, de acest sfârºit, ci de propriul nostru sfârºit.

Ceea ce trebuie sã ne preocupe este modul în care ne pregãtim pentru trecerea din aceastã lume în cealaltã, cãutând sã avem încã de aici o comuniune realã ºi autenticã cu Dumnezeu" , a precizat pãrintele Gabriel Pârlea, preot la Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Municipiul Petroºani.

Astfel, cum am trecut ºi peste aceastã Apocalipsã prevestitã de ghicitorii în stele, numere sau în vise, ale lor, bineînþeles, aºteptãm clipa când vom sta din nou cu sufletul la gurã.

Urmãtoarea Apocalipsã, conform calendarului maiaº, va avea loc în anul 2012. Se apropie, aºa cã...fiþi pe fazã !

Luiza ANDRONACHE

Nu neapãrat sã se bucure, ci sã mai dea ºi ei "cu jula", o camerã foto, un telefon mobil, un portofel, "sã mãnâncã ºi gura lor ceva"...

Bai, bai, Berlusconi!

Noi n-avem norocul sã exclamãm "Bei, bei, Bãse!"...

Hazul ºi necazul zodiilor, despre sfârºitul lumii prezis de mayaºi

V

ÃRSÃTOR: Cool, în sfârºit se întâmplã ceva deosebit! GEMENI: Îþi dai seama ce harabuburã o sã fie, dacã vine sfârºitul lumii?, FECIOARA: O sã creascã doar numãrul de depresivi, zovnurile astea nu fac deloc bine la sãnãtate! SÃGETÃTOR: Hai mai bine sã ieºim în oraº!

RAC: Eu chiar acum mã duc s-o sun pe mama.

Oamenii, cu personalitãþile specifice zodiilor, au tratat diferenþiat vâlva fãcutã în jurul datei de 11.11.2011.

Unii cu haz, alþii cu teamã, alþii ºtiinþific, alþii din poziþia afaceristului, destui romantici ºi câþiva mistici. ªi pentru cã a mai trecut un "sfârºit de lume", sigur cã se pregãteºte altul. Cel din 2012, când mayaºii ar fi prezis cã Pãmântul se va izbi violent de planeta Nibru ºi cã s-ar inversa polii magnetici ai Pãmântului. ClubMistic a intervievat persoane cu profil accentuat, cãrora li se potrivesc precum o mãnuºã caracteristicile zodiacului în care se încadreazã, ce pãrere au despre alt sfârºit al lumii, iar rezultatul a fost încântãtor.

Berbec: "2012? Nu mã intereseazã, mai e o grãmadã de timp pânã atunci. Chiar dacã vine sfârºitul lumii, eu tot trebuie sã îmi termin treburile la timp. Dar îþi spun eu cã nu vine, nu cred în prostii din astea.

Hai cã te las, sunt grãbit!"

Taur: "Dacã vine sfârºitul lumii, preþurile la proprietãþi ºi la acþiuni o sã scadã dramatic. Acum e momentul sã cumperi, vor fi adevãrate chilipiruri! În 2012 se pot face bani buni de tot, vã spun eu!"

Gemeni: "Îþi dai seama ce harabuburã o sã fie, dacã vine sfârºitul lumii? În sfârºit o sã scap de toþi care vor ordine ºi disciplinã! La ce bun, dacã tot se terminã povestea? Ah, ºi trebuie sã vorbesc cu atât de multã lume înainte sã crãpãm cu toþii! Mã duc sã îmi fac un abonament cu mai multe minute!

Oricum nu o sã îl mai plãtesc! Dacã ai treabã cu mine, mã gãseºti pe Skype, pe Mess ºi pe Facebook!"

Rac: "Dacã vine sfârºitul lumii, ar trebui sã ne împãcãm cu toatã lumea ºi sã le spunem celor dragi cât de mult îi iubim. Eu chiar acum mã duc sã o sun pe mama."

Leu: "Prostii, nu vine niciun sfârºit al lumii, sunt doar abureli reli-

gioase pentru fraieri! Dar dacã vreþi sã facem un comitet, ceva, pentru a combate ideile astea, mã propun ca ºef! " Fecioara: "Niciuna din ideile astea despre sfârºitul lumii nu rezistã la o criticã serioasã. Mayaºii au spus cã atunci se încheie o epucã, nu lumea, despre planeta Nibiru nu existã nicio dovadã ºtiinþificã, iar polii magnetici se deplaseazã în permanenþã, cu câteva grade pe an sau chiar mai puþin. O sã creascã doar numãrul de depresivi, zovnurile astea nu fac deloc bine la sãnãtate!"

Balanþa: "Nu cred cã e bine sã lansaþi zvonuri din astea alarmiste.

Tot ce faceþi e sã speriaþi lumea de pomanã. Dacã vine sfârºitul lumii ceea ce e foarte posibil - oricum nu avem ce sã facem. Dacã nu vine ceea ce iar e foarte posibil - atunci ce rost are sã ne facem griji? " Scorpion: "Moartea nu e decât o renaºtere la un nivel superior, aºa cã, pentru cine e pregãtit, sfârºitul lumii nu e decât o schimbare în bine.

De altfel, dacã mã uit în jur, parcã sunt destui cei care nu meritã sã mai facã umbrã pãmântului de pomanã.

Sãgetãtor: "Am studiat problema din perspective religioase, filosofice, ºtiinþifice, magice, chiar ºi literare ºi garantez cã în 2012 nu va veni sfâr?itul lumii. De fapt, arabii, chinezii, evreii nici mãcar nu sunt în 2012. Am vizitat atâtea locuri în care, pe 21 decembrie 2012, oamenii nici mãcar nu vor fi în mileniul 3! Deci nu are cum. Hai mai bine sã ieºim în oraº!"

Capricorn: "Fiþi serioºi, sfârºitul lumii nu vine aºa de repede. 2012 va fi un an ca toþi ceilaþi. În schimb, trebuie sã ne gândim la ce ne-ar putea folosi toatã isteria asta cu sfârºitul lumii. În 2013 aº putea sã îi compromit public pe cei care au crezut în 2012, aºa s-ar elibera niºte funcþii publice de toatã frumuseþea..."

Vãrsãtor: "Cool, în sfârºit se întâmplã ceva deosebit! Dacã vine Nibiru ºi se ciocneºte cu noi, vã daþi seama ce explozie? Fantastic! Dacã se inverseazã polii magnetici o sã fie ni?te probleme cu comunicaþiile, dar pânã la urmã ne descurcãm noi.

Deja am câteva idei de colaborare internaþionalã... ªi sunt sigur cã o sã inventez noi tehnologii, dacã va fi nevoie."

Peºti: "Aºteptam demult sfârºitul lumii, eram sigur cã o sã vinã. Iisus a spus de acum 2000 de ani cã o sã vinã curând, uite cã se împlineºte! Eu zic sã ne rugãm, sã facem bine, sã ne iertãm duºmanii, numai cei care meritã vor fi salvaþi!"

Ileana FIRÞULESCU

În curând, de sub lumina tiparului va ieºi o lucrare unicat, o carte-album, în care fotografia va fi în prim-planul de interes

”BISERICILE ORTODOXE DIN VALEA JIULUI”,

reprezintã povestea fiecãreia dintre cele 40 de lãcaºe ortodoxe din aceastã zonã. Întrucât va începe Postul Crãciunului, ne-am gândit sã vã oferim, în rezumat, în toatã aceastã perioadã, fragmente în urmãtoarele ediþii ale ”Raftului de colecþie”, cu prezentarea acestor biserici din fiecare localitate a Vãii Jiului.

Astãzi, episodul 1

BISERICI din Petrila

Anul 2 z nr. 80 z 14 noiembrie 2011 z 4 pagini z Coordonator Genu Tuþu z

Cel mai estic oraº al Vãii Jiului, Petrila, aflat la confluenþa râurilor Taia ºi Jieþ cu Jiul de Est (Transilvan), la poalele de nord-vest ale Munþilor Parâng, se aflã la altitudinea medie de 630 m. Cu o suprafaþã de 7,7 kmp ºi cu o populaþie de 30.000 locuitori, Petrila este menþionatã documentar din anul 1499. Dupã descoperirea zãcãmintelor de cãrbuni (1830-40), economia a luat un avânt extraordinar, un mozaic interetnic înfiinþând Colonia Lonea, apoi Brãtianu, în componenþa administrativã mai existând satele Cimpa, Jieþ, Rãscoala ºi Tirici.

Petrila a fost declarat oraº în anul 1956.

Din punct de vedere confesional, aici se gãsesc un numãr de 9 biserici ortodoxe.

Biserica ortodoxã Biserica ortodoxã cu cu hramul hramul ”Sf. Treime” ”SCHIMBAREA LA FAÞÔ Parohia Petrila - Brad (Taia) Parohia Petrila, Cimpa. În Lunca de Sus (”Vaida Petrila II, Lunca de Jos Voevod” între cele douã rãzboaie mondiale), la Cimpa, Biserica ortodoxã cu hramul ”Sf. Nicolae”

În prima jumãtate a secolului al XIX-lea, pe aceste locuri a existat o bisericã PAGINILE 2-3 din lemn.

Fiind mai multe aºezãri componente ale oraºului Petrila, se înþelege cã fiecare a avut bisericã proprie... PAGINILE 2-3

între anii 1965-1969, în timpul pãstoririi preoþilor Sergiu Lozanu ºi Gheorghe Cornoiu...

PAGINA 4

2

Raftul de colecþie z Anul 2 z Nr. 80 z

Raftul de colecþie z Anul 2 z Nr. 80 z

Biserica “Sf. Nicolae” Petrila-Jieþ

Biserica ortodoxã cu hramul

”SF. NICOLAE” Parohia Petrila - Jieþ

Este una din cele douã biserici ale satului de altãdatã, Jieþ. Biserica a fost ridicatã între anii 1883-89, pe vremea preoþilor Dumitru ªtefoane-Preda ºi Ioan ªtefoanePreda. Înainte, aici a fost o bisericã din lemn de frasin, pe la 1775, fiind iniþial mutatã în cãtunul Popi în 1894, ulterior dezafectatã pentru a fi construitã una nouã.

Este o construcþie în plan dreptunghiular, cu absida semicircularã decroºatã, având un turn înalt ºi un pridvor deschis de lemn. Cu excepþia altarului ºi a clopotniþei acoperite cu tablã, biserica este acoperitã cu þiglã.

Biserica a fost renovatã în anul 2002, având un bogat decor iconografic la interior, lucrarea fiind executatã în anul 2003 de pictorul clujean Emilian Necula.

Biserica ortodoxã cu hramul

”SF. NICOLAE”

Biserica “Sf. Nicolae” PetrilaBrad (Taia)

Parohia Petrila - Brad (Taia) În prima jumãtate a secolului al XIX-lea, pe aceste locuri a existat o bisericã din lemn. Apoi, timp de ºapte ani (1891-1898) s-a lucrat la zidirea bisericii de la Taia, în timpul pãstoririi preotului Ioan ªtefoane-Preda, sfinþirea fiind fãcutã în anul 1901.

Este o bisericã impozantã, este acoperitã cu þiglã, dar turnul-clopotniþã etajat este învelit în tablã.

Forma lãcaºului de cult de la Taia se înscrie într-un plan dreptunghiular, cu absida rectangularã decroºatã, în partea nordicã a altarului existând o încãpere scundã cu rol de proscomidiar. Pictura interioarã a fost executatã în perioada 1995-1997 de cãtre Constantin Ciubuc de la Curtea de Argeº, lãcaºul actual fiind târnovit în anul 1999.

Biserica ortodoxã cu hramul ”SF. MARE MUCENIÞÃ VARVARA”

3

Biserica “Sf. Ierarh Nicolae” Petrila-Poeni

nalã ºi douã clopotniþe deschise, la baza acestora gãsindu-se trei intrãri. A fost sfinþitã în anul 1933.

Biserica este acoperitã cu tablã, fiind împodobitã în stil bizantin rusesc de cãtre pictorul Nicolae Kabadaeff din Sibiu. Pictura a fost refãcutã în anul 1987, remarcabil fiind iconostasul din lemn de frasin, operã a pictorului bucureºtean Pavel Pisarov.

Ultima renovare dateazã din anul 1968.

Biserica ortodoxã cu hramul ”SF. MARE MUCENIC GHEORGHE” Parohia Petrila I - Lunca de Jos

Are o istorie interesantã, prin faptul cã a luat naºtere prin adãugarea, la douã case de colonie, a unui altar heptagonal boltit, prevãzut cu un coif conic scund ºi a unei clopotniþe cu turlã octogonalã, toate astea în anul 1932, la iniþiativa preotului Sebastian Ciocan.

Prima renovare a lãcaºului a fost fãcutã în 1946, apoi altele în anii 1975, 1981 ºi 2000. În anul 1982 a fost împodobit iconografic în tehnica ”tempera grasã”, de pictorii Petru ºi Mina Iacobescu, ajutat de Gelu Dima, toþi din Timiºoara.

Ulterior, pictura muralã a fost restauratã în anul 2002 de Valentin Brânzan din Tg. Jiu. Biserica a fost sfinþitã la 8 septembrie 1983.

Biserica “Sf. Mare Mucenic Gheorghe” Parohia Petrila I, Lunca de Jos

Biserica ortodoxã cu hramul ”SF. TREIME”

Parohia Petrila II - Lunca de Jos Fiind mai multe aºezãri componente ale oraºului Petrila, se înþelege cã fiecare ºi-a avut bisericã proprie. În 1926, Societatea Minierã Petroºani a donat un teren în Petrila pentru a se ridica un locaº de închinãciune pentru credincioºii de atunci.

Parohia Petrila - Lonea

Biserica “Sf. Mare Muceniþã Varvara” Petrila-Lonea

Biserica, construitã în 1928 în colonia Lonea, este un edificiu având absidele poligonale în trei laturi, supraînãlþat printr-o turlã octogonalã.

Dispune de un pridvor amplu, închis, strãjuit de douã turnuri zvelte, cu terminaþii decagonale.

Lãcaºul este acoperit cu tablã. Pe laturile de sud ºi de nord ale altarului au fost adãugate douã încãperi, cu rol de diaconicon ºi de proscomidier, amândouã fiind realizate de formã rectangularã. În anul 1968 s-a fãcut o renovare capitalã, iar fresca interioarã a fost executatã în anul 1992 de cãtre pictorul Radu Mãrculescu din Bucureºti, dându-i un farmec special.

Biserica ortodoxã cu hramul ”SF. IERARH NICOLAE” Parohia Petrila - Poieni

Biserica din fostul cartier Poeni a fost ridicatã de firma unui antreprenor italian, Clemente Lorenzi, între anii 1926-1929, preot fiind Ioan Arad. Este o bisericã de dimensiuni impresionante, tricone, cu abside poligonale pe trei laturi, prevãzutã cu o turlã centralã octogo-

Biserica “Sf. Treime” - Petrila II, Lunca de Jos

La 12 septembrie 1926, fundaþia viitoarei biserici a fost sfinþitã. Lucrãrile de zidire au fost încheiate în 1932 ºi a fost binecuvântatã de protopopul Nicolae Zugravu, paroh fiind preotul Virgil Pop. Arhitectural, biserica este în stil bizantin, în plan treflat cu o cupolã ºi douã turnuri laterale.

Este contruitã din piatrã ºi cãrãmidã ºi acoperitã cu tablã. Arhitect a fost A. Ludovic din Petroºani. Lungimea exterioarã este de 21,5 metri, 13 metri lãþime, 18,5 metri înãlþime. Între anii 1933-1934 s-au instalat iconostasul ºi candelabrul, ambele din lemn de tei sculptat de cãtre Aurel Cotârlã din Oraviþa.

Pictura bisericii s-a realizat în douã etape. În 1937 a fost pictat iconostasul de cãtre absolvenþii Institutului Belle-Arte din Bucureºti, P. Timoc ºi N. Covaci. Între 1939-1940 au fost pictate 12 icoane murale ºi decorat interiorul de cãtre prof. Cornea de la Cluj, ajutat ºi de decoratorul Al.

Cermuº din Petroºani.

Sfinþirea bisericii s-a fãcut la 21 mai 1941. În 1956 sub pãstorirea preotului Ieronim Hangea la exteriorul bisericii s-au fãcut reparaþii parþiale. În 1969-1970 în timpul pãrintelui Ilie ªtefãnie s-a înlocuit acoperiºul din eternit cu tablã ºi s-au fãcut din nou reparaþii la exterior. Între anii 1980-1982 paroh fiind preotul Mihai Muntean, s-au realizat urmãtoarele lucrãri: repararea ºi vopsirea acoperiºului, montarea de noi jgheaburi ºi burlane, dublarea ferestrelor existente, zugrãvirea integralã a exteriorului, împrejmuirea bisericii cu gard viu ºi de fier.

De la binecuvântarea bisericii, ºirul preoþilor a fost urmãtorul: Virgil Pop (19321933), Ieronim Hangea (1933-1965), Ilie ªtefãnie (1965-1972), Gheorghe Cornoi (1972), Nicolae Fugãtã (1975-1976), Mihai Muntean (1976-1984), Ioan Jurca (19842000), Gligor Urecheat (2000 pânã în zilele noastre).

2

Raftul de colecþie z Anul 2 z Nr. 80 z

Raftul de colecþie z Anul 2 z Nr. 80 z

Biserica “Sf. Nicolae” Petrila-Jieþ

Biserica ortodoxã cu hramul

”SF. NICOLAE” Parohia Petrila - Jieþ

Este una din cele douã biserici ale satului de altãdatã, Jieþ. Biserica a fost ridicatã între anii 1883-89, pe vremea preoþilor Dumitru ªtefoane-Preda ºi Ioan ªtefoanePreda. Înainte, aici a fost o bisericã din lemn de frasin, pe la 1775, fiind iniþial mutatã în cãtunul Popi în 1894, ulterior dezafectatã pentru a fi construitã una nouã.

Este o construcþie în plan dreptunghiular, cu absida semicircularã decroºatã, având un turn înalt ºi un pridvor deschis de lemn. Cu excepþia altarului ºi a clopotniþei acoperite cu tablã, biserica este acoperitã cu þiglã.

Biserica a fost renovatã în anul 2002, având un bogat decor iconografic la interior, lucrarea fiind executatã în anul 2003 de pictorul clujean Emilian Necula.

Biserica ortodoxã cu hramul

”SF. NICOLAE”

Biserica “Sf. Nicolae” PetrilaBrad (Taia)

Parohia Petrila - Brad (Taia) În prima jumãtate a secolului al XIX-lea, pe aceste locuri a existat o bisericã din lemn. Apoi, timp de ºapte ani (1891-1898) s-a lucrat la zidirea bisericii de la Taia, în timpul pãstoririi preotului Ioan ªtefoane-Preda, sfinþirea fiind fãcutã în anul 1901.

Este o bisericã impozantã, este acoperitã cu þiglã, dar turnul-clopotniþã etajat este învelit în tablã.

Forma lãcaºului de cult de la Taia se înscrie într-un plan dreptunghiular, cu absida rectangularã decroºatã, în partea nordicã a altarului existând o încãpere scundã cu rol de proscomidiar. Pictura interioarã a fost executatã în perioada 1995-1997 de cãtre Constantin Ciubuc de la Curtea de Argeº, lãcaºul actual fiind târnovit în anul 1999.

Biserica ortodoxã cu hramul ”SF. MARE MUCENIÞÃ VARVARA”

3

Biserica “Sf. Ierarh Nicolae” Petrila-Poeni

nalã ºi douã clopotniþe deschise, la baza acestora gãsindu-se trei intrãri. A fost sfinþitã în anul 1933.

Biserica este acoperitã cu tablã, fiind împodobitã în stil bizantin rusesc de cãtre pictorul Nicolae Kabadaeff din Sibiu. Pictura a fost refãcutã în anul 1987, remarcabil fiind iconostasul din lemn de frasin, operã a pictorului bucureºtean Pavel Pisarov.

Ultima renovare dateazã din anul 1968.

Biserica ortodoxã cu hramul ”SF. MARE MUCENIC GHEORGHE” Parohia Petrila I - Lunca de Jos

Are o istorie interesantã, prin faptul cã a luat naºtere prin adãugarea, la douã case de colonie, a unui altar heptagonal boltit, prevãzut cu un coif conic scund ºi a unei clopotniþe cu turlã octogonalã, toate astea în anul 1932, la iniþiativa preotului Sebastian Ciocan.

Prima renovare a lãcaºului a fost fãcutã în 1946, apoi altele în anii 1975, 1981 ºi 2000. În anul 1982 a fost împodobit iconografic în tehnica ”tempera grasã”, de pictorii Petru ºi Mina Iacobescu, ajutat de Gelu Dima, toþi din Timiºoara.

Ulterior, pictura muralã a fost restauratã în anul 2002 de Valentin Brânzan din Tg. Jiu. Biserica a fost sfinþitã la 8 septembrie 1983.

Biserica “Sf. Mare Mucenic Gheorghe” Parohia Petrila I, Lunca de Jos

Biserica ortodoxã cu hramul ”SF. TREIME”

Parohia Petrila II - Lunca de Jos Fiind mai multe aºezãri componente ale oraºului Petrila, se înþelege cã fiecare ºi-a avut bisericã proprie. În 1926, Societatea Minierã Petroºani a donat un teren în Petrila pentru a se ridica un locaº de închinãciune pentru credincioºii de atunci.

Parohia Petrila - Lonea

Biserica “Sf. Mare Muceniþã Varvara” Petrila-Lonea

Biserica, construitã în 1928 în colonia Lonea, este un edificiu având absidele poligonale în trei laturi, supraînãlþat printr-o turlã octogonalã.

Dispune de un pridvor amplu, închis, strãjuit de douã turnuri zvelte, cu terminaþii decagonale.

Lãcaºul este acoperit cu tablã. Pe laturile de sud ºi de nord ale altarului au fost adãugate douã încãperi, cu rol de diaconicon ºi de proscomidier, amândouã fiind realizate de formã rectangularã. În anul 1968 s-a fãcut o renovare capitalã, iar fresca interioarã a fost executatã în anul 1992 de cãtre pictorul Radu Mãrculescu din Bucureºti, dându-i un farmec special.

Biserica ortodoxã cu hramul ”SF. IERARH NICOLAE” Parohia Petrila - Poieni

Biserica din fostul cartier Poeni a fost ridicatã de firma unui antreprenor italian, Clemente Lorenzi, între anii 1926-1929, preot fiind Ioan Arad. Este o bisericã de dimensiuni impresionante, tricone, cu abside poligonale pe trei laturi, prevãzutã cu o turlã centralã octogo-

Biserica “Sf. Treime” - Petrila II, Lunca de Jos

La 12 septembrie 1926, fundaþia viitoarei biserici a fost sfinþitã. Lucrãrile de zidire au fost încheiate în 1932 ºi a fost binecuvântatã de protopopul Nicolae Zugravu, paroh fiind preotul Virgil Pop. Arhitectural, biserica este în stil bizantin, în plan treflat cu o cupolã ºi douã turnuri laterale.

Este contruitã din piatrã ºi cãrãmidã ºi acoperitã cu tablã. Arhitect a fost A. Ludovic din Petroºani. Lungimea exterioarã este de 21,5 metri, 13 metri lãþime, 18,5 metri înãlþime. Între anii 1933-1934 s-au instalat iconostasul ºi candelabrul, ambele din lemn de tei sculptat de cãtre Aurel Cotârlã din Oraviþa.

Pictura bisericii s-a realizat în douã etape. În 1937 a fost pictat iconostasul de cãtre absolvenþii Institutului Belle-Arte din Bucureºti, P. Timoc ºi N. Covaci. Între 1939-1940 au fost pictate 12 icoane murale ºi decorat interiorul de cãtre prof. Cornea de la Cluj, ajutat ºi de decoratorul Al.

Cermuº din Petroºani.

Sfinþirea bisericii s-a fãcut la 21 mai 1941. În 1956 sub pãstorirea preotului Ieronim Hangea la exteriorul bisericii s-au fãcut reparaþii parþiale. În 1969-1970 în timpul pãrintelui Ilie ªtefãnie s-a înlocuit acoperiºul din eternit cu tablã ºi s-au fãcut din nou reparaþii la exterior. Între anii 1980-1982 paroh fiind preotul Mihai Muntean, s-au realizat urmãtoarele lucrãri: repararea ºi vopsirea acoperiºului, montarea de noi jgheaburi ºi burlane, dublarea ferestrelor existente, zugrãvirea integralã a exteriorului, împrejmuirea bisericii cu gard viu ºi de fier.

De la binecuvântarea bisericii, ºirul preoþilor a fost urmãtorul: Virgil Pop (19321933), Ieronim Hangea (1933-1965), Ilie ªtefãnie (1965-1972), Gheorghe Cornoi (1972), Nicolae Fugãtã (1975-1976), Mihai Muntean (1976-1984), Ioan Jurca (19842000), Gligor Urecheat (2000 pânã în zilele noastre).

4

Raftul de colecþie z Anul 2 z Nr. 80 z

Biserica ortodoxã cu hramul Biserica ortodoxã cu hramul ”Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul” ”SCHIMBAREA LA FAÞÔ Parohia Petrila, Cimpa

Parohia Petrila, Jieþ - Popi A fost construitã în perioada 1937-38 din banii directorului administrativ al Societãþii Miniere ”Lonea”, în perioada 1937-1938, planul construcþiei aparþinând arhitectului italian Guido Lorenzzi, construcþia fiind realizatã pe terenul vãduvei Maria Popa.

Lucrãrile au fost supravegheate la început de preotul Ioan Arad, apoi Marcu Pãun-Jura.

Biserica a fost sfinþitã la 20 iulie 1938 de un sobor de preoþi în frunte cu dr. Vasile Stan, vicarul Mitropoliei Aradului. Biserica este un edificiu acoperit cu þiglã, compus dintr-un altar semicircular nedecroºat, un naos dreptunghiular, prevãzut cu douã abside laterale rectangulare, un pronaos scund, un turn-clopotniþã înalt, cu o turlã în stil baroc.

Pictura muralã a fost realizatã de profesorul Eugen Gâscã din Petroºani, sculptura din lemn aparþinând lui Wilhelm Rotring. La intrare, la dorinþa ctitorului Nicolae Gavrilescu, s-a pictat harta României Mari (ascunsã de o perdea în timpul comunismului) ºi în faþa ei drapelul României.

Biserica ortodoxã cu hramul

”ADORMIREA MAICII DOMNULUI” Parohia Petroºani II - Groapa Seacã Cea mai nouã ctitorie din Valea Jiului are piatra de temelie la 21 mai 2008, ctitorie a unui enoriaº, Nicolae Gui, a fost sfinþitã pe 14 august 2011, de cãtre un sobor de preoþi, în frunte cu Î.P.S. Gurie, episcopul Devei ºi Hunedoarei ºi Î.P.S. Nicodim, episcop al Severinului.

În Lunca de Sus (”Vaida Voevod” între cele douã rãzboaie mondiale), la Cimpa, între anii 1965-1969, în timpul pãstoririi preoþilor Sergiu Lozanu ºi Gheorghe Cornoiu, s-a ridicat acest lãcaº de cult, ce deserveºte ºi cãtunele învecinate, Rãscoala ºi Tirici. Biserica este dispusã într-un plan dreptunghiular, cu ziduri din piatrã ºi cãrãmidã, cu absida nedecroºatã poligonalã cu trei laturi, prevãzutã spre nord-est cu o încãpere având rol de proscomidiar. Are un turn-clopotniþã înalt, cu un coif piramidal, învelit în tablã. Biserica a fost pictatã de cãtre Victor Georgescu din Bucureºti între anii 1973-1974, picturã refãcutã între anii 2002-2003 de Vasile Cosma din Deva. Târnosirea a fost fãcutã la 28 septembrie 1975, iar resfinþirea în anul 2003.

Amplasatã la altitudinea de 1400 m, pe DN 7 Petroºani-Voineasa, într-un cadru natural deosebit de frumos, mânãstirea cu biserica având hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, într-o frumoasã arhitecturã, constructor fiind Gheorghe Ruºeþelu din Petrila.

Biserica, cu dimensiuni mari (26 m lungime, 14 m lãþime, 14 m turnul clopotniþei) este în formã de ”cruce greceascã”, având douã turnuri-clopotniþã.

Iconostasul a fost construit de o firmã din Arad.

Complexul monahal dispune de 22 chilii, o trapezã (salã de mese) de 80 locuri, bucãtãrie (50 mp) ºi numeroase anexe pentru buna funcþionalitate a lãcaºului de cult.