Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãtile Vaii Jiului z Redactia si administratia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petrosani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 6
Cronica Vãii Jiului Marti, 15 noiembrie 2011
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Serviciile secrete din România au beneficiat în regimul Bãsescu de sume colosal de mari în comparaþie cu alte domenii precum educaþia, sau cercetarea. Chiar ºi în crizã bugetele celor ºapte servicii secrete a crescut, deºi activitatea pe care ele o desfãºoarã nu se justificã. Acum, în anul de graþie 2012, când Guvernul a tãiat aproape de la toate ministerele, pentru SRI, SIE ºi SPP, se alocã mai mulþi bani. Bugetul Serviciului Român de Informaþii creºte de la 971,4 milioane lei la 986,9 milioane lei. Bugetul Serviciului de Informaþii Externe se mãreºte de la 187,5 milioane lei la 193,9 milioane lei. Serviciul de Protecþie ºi Pazã ajunge de la 129 milioane lei la 132,3 milioane lei. Bineînþeles cã nu avem nicun control asupra felului în care serviiile secrete cheltuie banii ºi nici rãspunsuri la întrebãri de genul, cum se justificã aceste mãriri de buget, ori de ce finanþãm serviciile secrete, în dauna educaþiei, sau ce au fãcut serviciile, prin activitatea lor specificã, la scãderea corupþiei? Pãi ce sã facã, nimic! Dimpotrivã, clanurile interlope ori cãmãtarii s-au înmulþit sub aripa ocrotitoare a serviciilor, ori a oamenilor cu gulerele albe, ºi nu numai.
Serviciile secrete vegheazã pentru Preºedinte.
PE BANI. MULÞI!
PAGINA A 5-A Descinderi simultane în Valea Jiului ºi Paris, într-u un caz de trafic de persoane
"Francezii" din Bosnea ridicaþi de mascaþi >>> PAGINA A 5-A
B
Razie de amploare în cartierul Bosnea din Petroºani, unde au descins doi ofiþeri din Poliþia francezã, însoþiþi de ofiþerii DIICOT Hunedoara ºi BCCO Alba.
ULETIN DE UCUREªTI
ªase luni ºi gata >>> PAGINA 11
Liniºtea lui Brãgaru&Dumitru naºte traficanþi de carne vie
>>> PAGINA 11
2 Diverse
Ministrul Anca Boagiu deschide ºantierul autostrãzii Orãºtie Sibiu Ministrul transportului ºi infrastructurii, Anca Daniela Boagiu, va participa astãzi la deschiderea lucrãrilor la ºantierul autostrãzii Orãºtie - Sibiu, lot 1. De asemenea, potrivit Prefecturii Hunedoara, ministru Boagiu va vizita ºi ºantierul autostradã Deva - Orãºtie, podul peste Mureº, respectiv situl arheologic ªoimuº. Proiectul Orãºtie-Sibiu face parte din Coridorul IV pan-european, are drept obiectiv proiectarea, supervizarea ºi construcþia unei autostrãzi între Orãºtie ºi Sibiu, de 82 km. Proiectul prevede construcþia a nouã poduri, a trei viaducte, a 25 de pasaje, a opt noduri rutiere, a douã centre de întreþinere ºi a patru zone de servicii. Contribuþia nerambursabilã din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene pentru acest obiectiv este de 510,1 milioane euro, iar termenul de finalizare este 2013. Marius MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 noiembrie 2011 SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: - PAVATOR - 450 lei - INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei - TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei - LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei - OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei - INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei - CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei - MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei - CIOBAN - 550 lei - BUCÃTAR - 600 lei - COSMETICIAN - 650 lei FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162
VÂNZÃRI
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna noiembrie, anul curent la sediul firmei. Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro
Cronica Vãii Jiului
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Vând teren în suprafaþã Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, Telefon 0727150264 suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Sã te prezint pãrinþilor 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:15 Plasa de stele 22:00 Lale (s) 23:15 Observator 23:50 Un Show Pãcãtos 1:00 Cronicile din Huadu
National TV 6:00 Sãrut mâna, mamã! (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Culoarea fericirii (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 Gadgets, Gadgets 11:15 În cãutarea fericirii 12:15 Teleshopping 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Culoarea fericirii 20:15 Destinul regelui 21:45 Tras pe sfoarã 23:45 În cãutarea fericirii (r) 0:45 Tras pe sfoarã (r)
PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Fiul pierdut 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Vocea României 22:55 Sport 23:00 ªtirile Pro TV 23:30 The Mentalist - În mintea criminalului 0:30 Apropo TV (r) 1:30 Explore Midnight (r)
Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Anchetã militarã (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Departe de casã 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Anchetã militarã 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu
TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Bebe magia (r) 15:15 Teleshopping 15:30 Rom european (r) 16:00 Krónika 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Interviurile jurnalului 21:23 Fotbal: România Belgia 23:30 Studio fotbal 0:35 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 noiembrie 2011
Poºtaºi daþi în judecatã de cei pe care i-au ajutat n faþa dramelor, lucrãtorii diverselor instituþii, din dorinþa de a ajuta, de a-ºi exprima compasiunea, încercã sã ajute, iar instituþia în cauzã sã vinã în întâmpinarea clienþilor. Numai cã unii clienþi muºcã mâna întinsã creând mari probleme instituþiilor ºi salariaþilor acestora.
Î
Documentându-ne pe tema alocaþiilor acordate pãrinþilor ºi copiilor plecaþi în strãinãtate am aflat de la dirigintele Oficiului Poºtal nr.1 Petroºani, Maria Czane, ce nãzbâtii fac unii cetãþeni ai locului. "În mod normal în cazul în care pãrinþii
poºtãriþa a trebuit sã-i dea banii încã o datã omului. Un alt caz este al unui om în vârstã din Colonie cãruia îi plecaserã copiii ºi nepoþii în strãinãtate. ªcoala nu a sesizat
Dar nici cei care exploateazã emoþional aceste drame nu stau cu mâinile în sân. Este povestea unui tânãr ajutat de angajatele Oficiului
le fatã vaca, “Când le dai l" are viþeluan o m le i ie le d cân al 1 Petroº i inte Oficiul Poºt dirig - Maria Czane,
copiilor, care au drept la alocaþie, sunt plecaþi la muncã în strãinãtate, aceºtia trebuie sã facã o procurã prin notariat celui care îl desemneazã pentru ridicarea banilor, în cazul în care copii rãmân în þarã. Noi am avut mari probleme chiar între soþi. Poºtãriþa a înmânat alocaþia soþului
Judeþul Hunedoara are resurse minerale
sau soþiei funcþie de cine era la domiciliu, asta fãrã sã ºtie cã cei doi se aflau în litigiu. Ne-am trezit cã bãrbatul a dat în judecatã poºtãriþa declarând cu nesimþire cã nu a primit banii, el ca titular, deºi nu-ºi fãcuse dosarul cu persoana care are în îngrijire copilul. ªi aºa
argilã sau bazalt, pânã la aur ºi argint, huilã sau nisip ºi pietriº pentru construcþii. Potrivit datelor, pe teritoriul judeþelor Bihor, Hunedoara ºi
Judeþul Hunedoara se aflã în topul judeþelor în care se gãsesc cele mai multe resurse minerale. Asta spun specialiºtii care au stabilit cã aici se pot gãsi de la resurse de andezit pentru construcþii, ape balneoterapeutice,
cã nepoþii bãtrânului nu mai frecventeazã ºcoala ºi ca urmare bunicul a ridicat în continuare alocaþia necuvenit. Am fost personal la el acasã ºi când am aflat, i-am sistat plata"- a declarat Maria Czane, diriginte Oficiul Poºtal 1 Petroºani. Slãbiciunea umanã se accentueazã mai ales în faþa bolilor cumplite ºi a morþii.
Cluj se aflã cele mai multe resurse minerale ca numãr. La jumãtatea acestui an existau licenþe de exploatare pentru 77 de substanþe minerale rãspândite pe teritoriul României, de la andezit, ape minerale sau calcar pânã la uraniu, cupru, huilã sau sare, potrivit datelor disponibile pe site-ul Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale. Pentru aceste substanþe, care nu includ petrolul ºi gazele naturale, erau active 520 de licenþe de exploatare. Diana MITRACHE
Fãrã pomeni de la Guvern!
G
uvernul nu va acorda anul viitor cupoanele sociale abia introduse cu noua lege a educaþiei, destinate familiilor cu venituri reduse care au copii preºcolari.
În plus, acelaºi for legislativ va sista indemnizaþiile pentru revoluþionari ºi va limita reducerile de tarife ºi gratuitãþile la transport. Mãsurile vor fi incluse în domeniul asistenþei sociale, cu obiectivul de redimensionare a mãsurilor de protecþie socialã pentru familiile cu nevoi speciale.
În Valea Jiului, deja sunt probleme legate de plata burselor sociale pentru copiii ce provin din familiile sãrace. Numai la Petroºani, spre exemplu, banii nu au mai putut fi alocaþi din varã. Asta susþine ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care a recunoscut cã fondurile trebuiesc asigurate de la Guvern ºi nu au existat bani pentru aceºtia. Situaþia este similarã ºi în restul oraºelor din Valea Jiului. (Diana MITRACHE)
Postal într-un caz de deces. "O familie, soþ, soþie fiu, aveau grijã de un bãtrân foarte bolnav. Acesta a decedat ºi pe dosarul depus pentru ajutor de deces, bãtrânul l-a trecut pe bãiat. Doar cã acesta a fost nevoit sã plece în strãinãtate înainte de primirea ajutorului. A venit, ne-a rugat sã dãm respectivul ajutor de deces mamei
sale, vreo 20 milioane lei vechi, ne-a lãsat ºi o copie de pe buletin. Am zis sã nu fim rigizi, mai ales când este vorba de un necaz de genul acesta, ºi am dat banii mamei, care a ºi semnat de primire. Ne-am trezit peste un an ºi jumãtate cu bãiatul cã pretindea ajutorul de deces, spunând cã nu a primit banii cã a fost plecat etc. Vã daþi seama, poºtãriþa ar fi trebuit sã dea din buzunarul ei 20 de milioane! Sigur cã m-am dus la mamã acasã ºi aceasta a recunoscut, luându-ºi la rost fiul. ªtiþi cum este: când le dai - le fatã vaca, când le iei - le moare viþelul. Aºa este când lucrezi cu publicul, întâlneºti fel ºi fel de oameni" - a precizat ºefa Oficiului Poºtal 1 Petroºani, Maria Czane. Cu alte cuvinte, mare e grãdina Domnului! Ileana FIRÞULESCU
S-au întâlnit pentru a amenda bugetul de stat
L
a sfârºitul sãptãmânii trecute, a fost mare întâlnire mare la PSD Petroºani. Iniþial s-a crezut cã certurile din cadrul organizaþiei locale i-au adus pe conducãtorii de la judeþ în teritoriu. De fapt Laurenþiu Nistor, preºedinte PSD filiala Hunedoara, Sorin Vasilescu, prim-vicepreºedinte, Ioan Rus - secretar general ºi vicepreºedinte al Consiliului Judeþean ºi Cristian Resmeriþã deputat PSD s-au întâlnit cu toþi preºedinþii organizaþiilor social-democrate din locali-
proiectelor aflate în desfãºurare în localitãþile Vãii Jiului. Astfel, în weekend s-a nãscut o listã destul de lungã cu amendamentele care vor fi depuse la Parlament de deputatul Cristian Resmeriþã. Respectivele amandamente constau în finanþarea infrastructurii ºcolare din Uricani, Lupeni, Vulcan, Petroºani, Petrila, cu sume ºi indicarea sursei de finanþare; reabilitare blocuri; reabilitare termicã; alimentare cu apã ºi construirea reþelei de canalizare în staþiunea Straja; drumuri ºi parcãri cu indicarea locaþiilor etc. O altã serie de amendamente se referã la finanþãri de proiecte pentru biserici, sãnã-
tãþile Vãii Jiului pentru a inventaria problemele din teritoriu. Nu este o simplã constatare aceastã inventariere, scopul fiind amendarea proiectului bugetului de stat cu sume care sã facã posibilã continuarea
tate ºi culturã, dar cele mai elaborate par a fi cele cu referire la Compania Naþionalã a Huilei. Baftã! Deºi în condiþiile actuale nu prea sunt ºanse "de trecere" a acestor amendamente… Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 noiembrie 2011
Poºta se mutã de teama
unui cutremur
ficiul Poºtal nr 1 din Petroºani se va muta într-un alt sediu, din cauzã cã existã riscul ca O locaþia actualã sã se prãbuºeascã.
Bani europeni pentru Petroºani În acest moment, în municipiul Petroºani, se aflã în curs de implementare 4 proiecte legate de dezvoltarea localitãþii. Este vorba despre o serie de proiecte referitoare la reabilitarea strãzilor din zona centralã, instalarea unui sistem de supraveghere video, reabi-
litarea zonei pietonale ºi a parcurilor (din aceeaºi zonã), respectiv modernizarea ambulatoriului de specialitate al spitalului din localitate. Suma totalã alocatã pentru realizarea celor 4 proiecte este de 48.558.000 de lei, banii fiind, în marea lor majoritate, de provenienþã europeanã. În funcþie de vremea de afarã, activitatea la lucrãrile de modernizare a centrului localitãþii va continua pânã la venirea zãpezii. Dupã aceea acestea vor fi stopate urmând a fi reluate în primãvara anului viitor. Mir cea NISTOR
Au aprins "un milion de stele"
Z
eci de oameni au venit sã aprindã "stelele" fundaþiei Caritas de la Petroºani, iar gestul lor va ajuta 40 de familii sãrace de Crãciun. S-au vândut 320 de lumânãri ºi oamenii au donat aproape 1.800 de
lei, bani cu care vor fi fãcute pachete pentru Crãciun. "Am reuºit sã strângem 1.800 de lei. Sunt mai mulþi bani ca anul trecut ºi acest lucru reprezintã o bucurie pentru noi. Cu banii strânºi vom face pachete cu alimente, toate
vor avea un conþinut identic, ºi vor fi împãrþite, cu prilejul sãrbãtorilor de iarnã familiilor nevoiaºe din Petroºani. Vom face aproximativ 40 de pachete", a spus Izabela Eszler, reprezentantã a Asociaþiei Caritas Valea Jiului. Iniþiativa s-a desfãºurat concomitent în mai multe oraºe din þarã, iar Petroºaniul este singura locaþie din Hunedoara. Diana MITRACHE
Poºtaºii au fost înºtiinþaþi de experþi în domeniu cã îºi desfãºoarã activitatea într-o clãdire cu cel mai mare risc seismic din zonã ºi cã pânã la finele acestui an, trebuie sã o pãrãseascã. "Termenul limitã pentru a încheia noul contract este 31 decembrie anul curent. Suntem nevoiþi sã ne mutãm, deoarece , în urma unei analize tehnice a rezultat faptul cã imobilul acesta este încadrat în clasa I privind gradul de risc seismic", spune Maria Czane, diriginta OP1 Petroºani Primii care au pãrãsit clãdi-
rea din aceleaºi motive au fost reprezentanþii Romtelecom. Construcþia se aflã în plin centrul municipiului Petroºani ºi a fost construitã în anii 70, iar de atunci nu a mai fost niciodatã consolidatã. Acum construcþia a ajuns extrem de degradatã ºi acest lucru este vizibil cu ochiul liber. În plus, viitorul hotel care
Se înmulþesc ºomerii
O
ficial, în judeþul Hunedoara, numãrul ºomerilor a ajuns, în aceastã lunã, la 11.300. Dintre aceºtia, doar jumãtate mai primesc ajutorul de ºomaj, ceilalþi nemaiprimind niciun fel de ajutor financiar din partea statului. Dupã numãrul de ºomeri, municipiul
ar urma sã se construiascã în zonã, ar putea sã foloseascã terenul pe care acum este ridicatã aceastã clãdire. Totuºi, noua locaþie pe care o vor alege poºtaºii trebuie sã îndeplineascã mai multe criterii de funcþionalitate ºi, deocamdatã, au fost fãcute mai multe oferte pentru închiriere. Diana MITRACHE
Petroºani se aflã pe locul IV, cu 1.297 de locuitori fãrã un serviciu. Primele 3 locuri în clasament sunt ocupate de Orãºtie, Deva ºi Hunedoara. În luna octombrie, aproximativ 3.100 de persoane ºi-au pierdut locurile de muncã, printre acestea aflându-se ºi câteva sute de mineri din Valea Jiului, puºu pe liber în urma unei disponibilizãri colective. În prezent, în judeþul Hunedoara, rata ºomajului este de 5,79%. Mir cea NISTOR
Începe postul Crãciunului C
redincioºii ortodocºi încep pregãtirea duhovniceascã pentru Naºterea Domnului. Astãzi începe Postul Crãciunului. Potrivit canoanelor, "postul este înfrânarea de toate mâncãrurile, sau, la caz de boalã, numai de unele, de asemenea ºi de bãuturi ºi de toate cele lumeºti ºi de toate poftele cele rele, pentru ca sã poatã creºtinul sã îºi facã rugãciunea lui mai cu înlesnire ºi sã îi fie milostiv Dumnezeu". Acest post este închinat marei sãrbãtori a Domnului ºi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Cea mai asprã zi de postire pentru Sãrbãtoarea Crãciunului este ziua de 24 decembrie, ajunul praznicului Naºterii Domnului. Postul Crãciunului este unul luminos, întrucât în Postul Naºterii Domnului, care þine 40 de zile, sunt numai pomeniri ale bucuriei, ale nãdejdii de bucurie. Postul Crãciunului aminteºte de postul îndelungat al patriarhilor ºi drepþilor din Vechiul Testament, în aºteptarea venirii lui Mesia - Izbãvitorul. Postul Crãciunului este þinut ºi în Biserica RomanoCatolicã, unde este numit "Jejunium Adventus
Domini" (Postul venirii Domnului), dar care dureazã doar trei sãptãmâni.
Primele menþiuni despre respectarea acestei perioade de înfrânare alimentarã ºi trupeascã provin din secolele IVV, de la Fericitul Augustin ºi de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouã
formizat durata Postului Naºterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotãrând ca toþi credincioºii sã posteascã timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie. Evenimentul Naºterii Mântuitorului este prezentat în douã Evanghelii - la Sfinþii Evangheliºti Matei ºi Luca -, fiecare punctând anumite elemente istorice ºi cosmice de la
cuvântãri despre acest post, numit "postul din luna a zecea". La început, nu toþi creºtinii posteau în acelaºi mod ºi acelaºi numãr de zile. De exemplu, unii posteau numai ºapte zile, alþii ºase sãptãmâni; unii þineau un post mai aspru, alþii unul mai uºor. Însã Sinodul local din Constantinopol, þinut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a uni-
Naºterea Mântuitorului Iisus Hristos. Sfântul Evanghelist Matei aminteºte de stea, de magi ºi de fuga în Egipt, pe când Sfântul Evanghelist Luca descrie cãlãtoria de la Nazaret la Betleem, naºterea Pruncului ºi aºezarea Lui în iesle, închinarea pãstorilor ºi bucuria cereascã a îngerilor. Diana MITRACHE
D
e când se posteºte?
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 noiembrie 2011
Descinderi simultane în Valea Jiului ºi Paris, într-u un caz de trafic de persoane
"Francezii" din Bosnea ridicaþi de mascaþi
azie de amploare R în cartierul Bosnea din petroºani, unde au descins doi ofiþeri din Poliþia francezã, însoþiþi de ofiþerii DIICOT Hunedoara ºi BCCO Alba.
În timp ce ofiþerii români scotoceau cartierul petroºãnean, la Paris în Franþa, se derulau acþiuni asemãnãtoare la locuinþele în care au locuit suspecþii români pe teritoriul Franþei, suspecþii români. Echipele de ancheta-
tori au cãutat mai multe persoane care se ocupau cu prostituþia ºi traficul de persoane, dar în acelaºi timp, existã suspiciuni ºi în privinþa comiterii unor Au fost efectuate ºapte percheziþii domiciliare, în urma cãrora au fost reþinute ºase persoane, toate din Bosnea Petroºani. "Prin acþiunea coordonatã a autoritãþilor române ºi franceze, au fost efectuate 27 de perche-
ziþii domiciliare, pe raza municipiului Petroºani (7) ºi pe teritoriul statului francez. În fapt, se
Serviciile secrete vegheazã pentru Preºedinte. Pe bani. Mulþi!
S
erviciile secrete din România au beneficiat în regimul Bãsescu de sume colosal de mari în comparaþie cu alte domenii precum educaþia, sau cercetarea. Chiar ºi în crizã bugetele celor ºapte servicii secrete a crescut, deºi activitatea pe care ele o desfãºoarã nu se justificã. Acum, în anul de graþie 2012, când Guvernul a tãiat aproape de la toate ministerele, pentru SRI, SIE ºi SPP, se alocã mai mulþi bani. Bugetul Serviciului Român de Informaþii creºte de la 971,4 milioane lei la 986,9 milioane lei. Bugetul Serviciului de Informaþii Externe se mãreºte de la 187,5 milioane lei la 193,9 milioane lei. Serviciul de Protecþie ºi Pazã ajunge de la 129 milioane lei la 132,3 milioane lei. Bineînþeles cã nu avem nicun control asupra felului în care serviiile secrete cheltuie banii ºi nici rãspunsuri la întrebãri de genul, cum se justificã aceste mãriri de buget, ori de ce finanþãm serviciile secrete, în dauna educaþiei, sau ce au fãcut serviciile, prin activitatea lor specificã, la
scãderea corupþiei? Pãi ce sã facã, nimic! Dimpotrivã, clanurile interlope ori cãmãtarii s-au înmulþit sub aripa ocrotitoare a serviciilor, ori a oamenilor cu gulerele albe, ºi nu numai. Deja este de notorietate întrebarea retoricã a celebrului poliþist-ºef ªoric, care a terminat o ºcoalã de matematicã-fizicã, legatã de un cãmãtar, pe care nu-l vedea interlop, pentru cã dã bani cu camãtã ºi pe urmã îi lasã pe oamenii amãrâþi fãrã agoniseala de o viaþã. Dintr-o analizã a jurnaliºtilor de la site-ul www.spunesitu.ro pe tema bugetelor serviciilor speciale reiese faptul cã "în România, serviciile secrete oferã informaþii numai puterii ºi sunt doar în slujba puterii". "Comisiile parlamentare de control nu i-au mai audiat pe ºefii serviciilor secrete de ani de zile, iar parlamentarii care face parte din aceste comisii nu se comportã ca ºi cum ar avea dreptul ºi datoria sã-ºi exercite controlul asupra activitãþii serviciilor, ci ca ºi aum ar fi controlaþi de acestea. În România, serviciile secrete oferã informaþii numai puterii ºi sunt doar în
reþine cã membrii grupului infracþional organizat au obþinut beneficii financiare substanþiale din
slujba puterii. Toate acestea sunt ºi mai îngrijorãtoare dacã le corelãm cu modificãrile la legea SRI ºi la cea a Siguranþei naþionale iniþiate de deputatul PDL Cezar Preda, preºedintele Comisiei de Control al SRI, pe care PDL a reuºit sã le treacã tacit de Camera Deputaþilor, sãptãmâna trecutã. Un stat în care drepturile si libertãþile cetãþeneºti nu sunt respectate, în care serviciile secrete sunt folosite ca instrumente de putere, este un stat care se îndreaptã spre dictaturã. Statul de drept, respectarea dreptului la viaþã privatã, au ajuns sã parã niºte mofturi ale câtorva oameni din opoziþie ºi din societatea civilã", aratã cei de la site-ul www.spunesitu.ro. Avem mai multe servicii secrete ºi agenþi operativi decât pe vremea Securitãþii, arãta la începutul lui 2010, cotidianul italian La Repubblica, care scria cã România are ºapte servicii secrete, pentru care lucreazã un numãr de oameni comparabil cu cel care activeazã pentru FBI ºi MI5. România se aflã din ce în ce mai aproape de o dictaturã, deºi încã putem dormi liniºtiþi. Cert este însã faptul cã preºedintele îºi doreºte sã controleze absolut tot ce miºcã în România, iar pentru acest lucru are nevoie de serviciile secrete. Oare a reuºit? Marius MITRACHE
racolarea mai multor persoane de sex feminin, o parte dintre acestea minore, pe care le-au obligat la practicarea prostituþiei în diverse locaþii din Paris, Franþa", se aratã într-un comunicat emis de DIICOT. Razia din cartierul Bosnea a fost ca un tsunami, iar vecinii celor ridicaþi nu ºtiau de activitatea posibil infracþionalã a acestora. "Nu ºtiu de ce i-a ridicat
pentru cã nu au dat în cap la nimeni, n-au fãcut prostii. Abia au venit din strãinãtate ºi nu au fãcut nimic, poate spune ºi poliþia din Petroºani. Aveau maºini cu numere de Franþa dar nu erau de lux", spune un vecin al suspecþilor ridicaþi din cartierul Bosnea. Suspecþii au fost conduºi pentru audieri la sediul DIICOT Hunedoara. Acþiunea a fost declanºatã urmare a cooperãrii judiciare internaþionale cu autoritãþile judiciare din Paris, Franþa. Car men COSMAN
La 3 ani de la tragedie, victimele de la Petrila nu mai sunt comemorate a trei ani de la tragedia de de 4 decembrie, de Sf. Varvara iar la 3 ani de la cumplitul accident sã L la Mina Petrila, care a aprindã doar o lumânare. La îndoliat Valea Jiului, mina unde au lucrat victimele teribilului accident nu mai organizeazã nicio manifestare pentru a omagia memoria acestora. Doar de Sfânta Varvara conducerea Exploatãrii Miniere Petrila va omagia memoria victimelor accidentului produs în data de 15 noiembrie 2008. Pânã acum, în fiecare an erau organizate manifestãri comemorative, dar, de aceastã datã, vor fi aprinse doar niºte lumânãri la Troiþa din curtea minei. În acea sâmbãtã neagrã a mineritului din Valea Jiului, când sirenele au anunþat sfâºietor o nouã tragedie în subteran, 13 mineri ºi salvatori au fost uciºi în douã explozii consecutive, iar alþi 15 au fost rãniþi. Pentru familiile celor rãpiþi de exploziile de metan care au cutremurat mina Petrila, durerea nu se va stinge niciodatã. Deºi astãzi se împlinesc 3 ani, conducerea EM Petrila a decis sã organizeze un ceremonial în data
Petrila activitatea minierã continuã, dar nu la capacitate maximã. Mina a fost datã peste cap de teribilele explozii ºi a fost pus în practicã un alt program de exploatare, dupã care funcþioneazã ºi acum subunitatea extractivã. Între timp, continuã procesul
celor gãsiþi vinovaþi de producerea accidentului, în urma anchetei derulate de ITM ºi procurori, printre care ºi foºtii ºefi ai minei Petrila. Aceºtia vor ajunge, din nou, în faþa instanþei de judecatã în data de 25 noiembrie. Procesul se aflã pe rol la Curtea de Apel Craiova, care recursul declarat de inculpaþi la sentinþa pronunþatã de Tribunalul Gorj. Potrivi acestei sentinþe, fostul director al EM Petrila, Aurelian Necula, a fost condamnat la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare, Gheorghe Roºu, fost inginer-ºef cu securitatea ºi sãnãtatea în muncã, a fost condamnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur, fost ºef al sectorului aeraj ºi ºef al staþiei de salvare minierã, la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Cei trei au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii. Carmen Carmen COSMAN
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 noiembrie 2011
Cele mai scumpe
r a P in d i lu u m is r tu ta is a în tr
refugii montane din România sunt în judeþul Hunedoara
inisterul M Turismului ºi Dezvoltãrii Regionale a
aruncat aproape 30 de miliarde de lei vechi în 2009, pentru construirea a ºapte refugii Salvamont în Parcul Naþional Retezat. Controversele acestui proiect se datoreazã sumelor mari folosite pentru construirea unor refugii de câþiva zeci de metri pãtraþi. Astfel, din datele furnizate de cãtre reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara, un refugiu de 94 de metri pãtraþi ajunge la peste 4 miliarde de lei vechi, fãrã documentaþie ºi avize, chiar dacã materialele de construcþie sunt dintre cele mai banale, în timp ce un astfel de refugiu în alte pãrþi montane ale þãrii costã de aproape 20 de ori mai puþin, cu proiect cu tot. În concluzie, o asemenea construcþie este de aproape 7 ori mai scumpã decât un apartament din municipiul Lupeni, zona A. Astfel, experþii imobiliari ai Judecãtoriei Petroºani apreciazã cã în municipiul Lupeni, de pildã, un apartament cu 3 camere, în zonã ultracentralã, cu toate dotãrile, cu gaz metan ºi anexe, de peste 100 de metri pãtraþi, ajunge la puþin peste 600 de milioane de lei vechi. Sau, dacã vom calcula construcþia propriu zisã la metru pãtrat, observãm cã suma pe metru pãtrat este cea mai mare din Europa,
de peste 1.000 de euro pentru un refugiu alpin.
e 4 ani D se roagã salvamontiºtii pentru refugii decente...
"Proiectul a fost depus la minister în anul 2006 de cãtre Asociaþia Naþionalã a Salvatorilor Montani din România (ANSMR), proiect ce a prevãzut refacerea, reamenajarea ºi construirea refugiilor de altitudine. În judeþul Hunedoara au intrat în acest proiect ºapte puncte de instalare. Astfel, au fost construite refugii la Stâna de Râu, Baleia, Buta, Pietrele ºi Râuºor, iar refugiile de la Poiana Pelegii ºi Bucura au fost refãcute ºi reamenajate. Valoarea proiectului se ridicã la suma de 30 de miliarde de lei vechi", a declarat Ovidiu Bodeanu, ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont (SPJS) Hunedoara.
am înþeles cã mai sunt tranºe de bani de venit de la Ministerul Turismului, dar nu pot spune exact ce sume, fiindcã nu ºtiu", a declarat Costel Avram, vicepreºedintele Consiliului Judeþean (CJ) Hunedoara.
e mai F ãgãraºul ieftin
Totuºi, problema ce se pune este legatã de sumele exorbitante înghiþite de niºte refugii cu douã sau patru camere, construite din materiale ieftine. Numai în Hunedoara un refugiu poate costa aproape 5 miliarde de lei vechi cu tot cu documentaþia necesarã, în timp ce alte judeþe le-au construit mai repede ºi de 18 ori mai ieftin, fiind
C
Mai mult, firma care a câºtigat licitaþia a
ostel Avram, C repetent la cunoºtinþele despre banii veniþi de la Udrea
În prezent, lucrãrile mai au pânã sã fie finalizate, anunþându-se chiar probleme cu tranºele de bani ce urmau sã vinã. "Refugiile sunt construite în proporþie de 90 la sutã unele, în timp ce altele sunt finalizate. Nu mã pot pronunþa cu privire la faptul dacã sumele ar fi mari sau mici, deoarece aici ar trebui sã punem în calcul ºi documentaþia necesarã. În plus,
inclus ºi transportul cu elicopterul. "Un refugiu care a fost ridicat în Zârnei, în Fãgãraº la dimensiunea de 5 pe 4 pe schelet metalic ºi panouri sandviº, a costat 250 de milioane. Cu transport cu elicopterul ºi cu montaj, s-a ajuns la 300 de milioane de lei", a declarat Mircea Opriº, preºedintele Asociaþiei
S
e spune cã Dumnezeu creazã oamenilor oportunitãþi, dar nu le bagã ºi în traistã. Valea Jiului este o zonã mirificã, dar ce te faci cu cei care nu se ºtiu mobiliza pentru a fructifica mult vehiculata alternativã economicã a zonei - turismul. Cu câteva flori nu se face primãvarã.
Naþionale a Salvatorilor Montani din România. Astfel, refugiile din judeþul Hunedoara sunt cele mai scumpe din þarã, chiar dacã surse apropiate CJ Hunedoara ne-au declarat cã lucrãrile au fost prost executate, având în vedere cã la numai câteva luni de la construcþie, acoperiºurile de pe unele refugii au fost luate de vânt, la fel ca banii publici ce au fost alocaþi pentru acest proiect.
ând nu salveazã vieþi, salvatorii montani sunt salahori pe moºia lui Moloþ
tot subcontractat lucrãrile, pânã când s-a ajuns ca acestea sã fie executate chiar de cãtre salvatorii montani din judeþul Hunedoara. "Salvatorii montani au fost plãtiþi la negru chiar de cãtre ginerele CJ Hunedoara, Mircea Moloþ, pentru a lucra la construcþia refugiului de la Buta, unde ºeful de echipã ne-a obligat sã lucrãm. Am cãrat materialele tot noi, tot noi am ºi tencuit, iar la câteva luni dupã iarnã, acoperiºul refugiului a fost smuls. Asta este, noi nu suntem constructori, ci salvãm vieþi. Pãrerea mea este cã a fost o bãtaie de joc la adresa Salvamontului ºi construirea refugiilor a fost doar o modalitate de a fi spãlaþi banii, fiindcã anul trecut, când s-au dat, era campanie electoralã", au declarat surse din cadrul Salvamont Hunedoara.
C
J Hunedoara se justificã...
Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara susþin însã cã
ã g a b u n u e z e n m Du âng ºi Straja
Actualitate 7
proiectul "Dezvoltarea infrastructurii în zona montanã înaltã - construcþii baze Salvamont ºi refugii montane în masivul Retezat - Râuºor, Poiana Pelegii, Bucura, Paltina, Stâna de Râu, Baleia", care cuprinde 4 baze Salvamont ºi 3 refugii montane are preþul perfect justificabil. "Proiectele au fost întocmite de S.C. Incerc Proiect S.A. Petroºani, iar achiziþia de lucrãri a fost realizatã pe baza caietului de sarcini întocmit de Biroul de Achiziþii Publice al Consiliului Judeþean Hunedoara, respectând proiectul tehnic.Finanþarea proiectului tehnic a fost realizatã prin HG 1762/2006 cu suma de 517.000 lei, suma contractatã fiind de 368.722 lei, rezultând o diferenþã de 148.278 lei. Finanþarea lucrãrilor este realizatã prin HG 426/2009 cu suma de 3.084.000 lei, modificatã cu HG 1206/2009 la valoarea de 2.400.000 lei", se aratã într-o înºtiinþare remisã de Consiliul Judeþean Hunedoara. Potrivit aceleiaºi surse, valoarea contractatã pentru realizarea investiþiei a fost împãrþitã pe cele ºapte obiective. Astfel, la Poiana Pelegii s-au dus 283.179 lei pentru o suprafaþã construitã de 94,08 mp (suprafaþa desfãºuratã: 186,21 mp). La Râuºor au fost acordaþi 1.057.960 lei pentru o suprafaþã construitã de 320 mp (suprafaþa desfãºuratã: 546 mp.) Bucura- 410.025 lei, suprafaþã construitã: 94,08 mp (suprafaþa desfãºuratã: 186,21 mp), Baleia54.552 lei, suprafaþa construitã: 35 mp (suprafaþa desfãºuratã: 50 mp), Stâna
de Râu: 61.568 lei, suprafaþa construitã: 35 mp (suprafaþa desfãºuratã: 50 mp), Pietrele: 426.824 lei, suprafaþa construitã: 106,52 mp; (suprafaþa desfãºuratã: 167,00 mp), Paltina: 77.901 lei suprafaþa construitã: 35 mp (suprafaþa desfãºuratã: 50 mp). Adicã un total de 2.372.009 lei. "Diferenþa pânã la suma totalã a proiectului, de 2.400.000 lei, este reprezentatã de plata taxelor ºi avizelor necesare la lucrãrile menþionate", mai spun reprezentanþii CJ Hunedoara.
În timp ce în alte þãri pregãtirile pentru sezonul rece ºi sãrbãtorile specifice s-au încheiat de ceva vreme ºi turiºtii au fost ademeniþi prin diverse manifestãri, în Valea Jiului lucrurile stau destul de rãu. Asociaþiile cabanierilor din cele douã staþiuni montane, Parâng ºi Straja nu se pot mobiliza cu programe ºi, evident, acþiuni solide de marketing pentru atragerea turiºtilor. Totul se desfãºoarã disparat, pe cont propriu, ceea ce duce la rezultate descurajatoare.
drea susþine U turismul prin intermediul blogului
La rândul ei, afectatã fiind de scandalurile legate atât de refugiile Salvamont cât ºi de alte proiecte turistice controversate, ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Elena Udrea, s-a certat cu ziariºtii prin intermediul blogului personal. "În ultima perioadã, în mass-media au fost exprimate opinii ale unor jurnaliºti ºi ale unor lideri politici referitoare la criteriile de alocare a fondurilor de investiþii în infrastructura turisticã gestionate de Ministerul Turismului, afirmându-se în câteva rânduri, în mod absolut eronat, cã împãrþirea acestor fonduri se face pe criterii politice, cã proiecte dintre cele nominalizate pentru finanþare nu ar fi oportune. Adevãrul este cã alocarea fondurilor de cãtre Ministerul Turismului se face pe baza unei liste de proiecte aparþinând unui numãr de 32 de adminis-
traþii publice locale aprobatã de Guvernul Tãriceanu prin Hotãrârea de Guvern nr. 1726/2006, listã deschisã, în limita bugetului disponibil, ce a fost completatã în 2009 cu alte 3 proiecte ale consiliilor locale Alba Iulia, Constanþa ºi Piatra Neamþ. Nu ne putem aroga meritul de a fi elaborat lista proiectelor care þin de cele patru direcþii majore de finanþare a infrastructurii turistice (direcþii materializate în programele de investiþii aprobate ºi acestea în 2006, "Schi în România", "Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona montanã înaltã", "Dezvoltarea echilibratã ºi integratã a staþiunilor turistice balneoclimaterice" ºi "Dezvoltarea echilibratã ºi integratã a zonei turistice din Delta Dunãrii ºi a staþiunilor turistice de pe
În prag de iarnã, un serviciu, elementar ºi esenþial pentru siguranþa turiºtilor, nu funcþioneazã. Este vorba de Salvamont Petroºani ºi Lupeni, douã servicii cu specialiºti de renume în domeniu. La Petroºani, respectiv Parâng, tot ce a þinut de echipã, de pregãtire profesionalã a fost realizat, dar… " Suntem pregãtiþi mai ales sufleteºte pentru sezonul de iarnã. Noi, ca echipã, suntem pregãtiþi, dar material ne lipsesc destule. Avem promisiuni… Aºteptãm sã vinã zãpada ºi vom vedea. Îmbucurãtor este faptul cã se lucreazã
la proiectul Telegondola, iar noua pârtie, B, este superbã. Cât despre pregãtirile cabanierilor, cam fiecare pe cont propriu. Nu, nu am auzit cã se organizeazã manifestãri de sezon ale Asociaþiei cabanierilor. Poate e prea devreme… " - a declarat Dumitru Bârlida, ºef Serviciu Salvamont Petroºani. "Suntem La Lupeni, în Straja pregãtiþi… s-au luat hotãrâri în u susþinea acestui servi- sufleteºte pentr
rnã" sezonul dBâerliia da, ºef - Dumitru t Petroºani. Salvamon
snow mobil ºi ATV. Ar fi trebuit sã primim bani de la Asociaþia Pro Straja, ceea ce nu s-a întâmplat. Singurele persoane care s-au achitat sunt domnii Pãrãu ºi "La sfârºitu l lunii, sunte Moroºan. Necesarul nu este m sã anunþãm o b li g a þi mare, fiecãrui cabanier publi va exista sa c dacã în Straja revenindu-i pe sezon circa 50 u nu Ser ron. Problema va fi tranºatã, Salvamont" viciu într-o întâlnire cu Consiliul - George Re Local în aceastã lunã, altfel nu siga, ºef Sa lvamont Lu peni. se va putea da drumul la instaciu, respeclaþii. Grav este cã nu s-a plãtit tiv Asociaþia Pro Straja, asociaþie Dispeceratul Naþional, care face a investitorilor în zonã, s-a angaacest serviciu atât de eficient, ca jat sã contribuie la susþinea timp de intervenþie. Gâniþi-vã cã Salvamont. Dar din toþi asociaþii, în medie sunt 350 de interveþii doar doi ºi-au onorat obligaþiile pe sezon. Dacã în aceastã lunã asumate. nu se vor gãsi soluþii, vom face "Deocamdatã nu existã public faptul cã nu existã serviciu pregãtiri în a permanentiza acest de salvare montanã în zonã ºi mã serviciu. Suntem în urmã, avem refer, pe lângã oamenii specialidatorii. Adicã în cele trei luni de zaþi, la echipamente omologate, sezon din acest an, ianuarie-marpentru cã oricât ar dori, tie, nu s-a acordat diurna ºi nici Jandarmi nu pot înlocui acest nu s-a decontat combustibilul serviciu ºi nici Ambulanþa sau pentru maºina de intervenþie, SMURD-ul. Componenta
litoralul Mãrii Negre"). Noi am reuºit însã sã alocãm bani pentru respectivele proiecte, în contextul în care am gãsit turismul românesc aproape de colaps, inclusiv din cauza lipsei de finanþare a proiectelor de infrastructurã specifice. Voi continua sã sprijin aleºii locali, indiferent de coloratura lor politicã, pe proiecte de dezvoltare a comunitãþilor lor, dar ºi sã îi combat pe politrucii care susþin cã turismul este un moft, în timp ce turismul ar putea alimenta consistent bugetul de stat, reducând astfel presiunea fiscalã ce se exercitã în prezent asupra populaþiei ºi întreprinderilor mici ºi mijlocii", a þinut sã precizeze Elena Udrea pe blogul personal. Articol preluat din Ziarul de Investigaþii Autor: Anamaria NEDELCOFF
Consiliul Judeþean ºi-a fãcut datoria, respectiv reparaþiile maºinilor, care tot ei ni le-au dat, dar nu pot suporta legal ceea ce se consumã pe teritoriul local, al municipiului Lupeni. Mã refer la combustibil. Repet, la sfârºitul lunii suntem obligaþi sã anunþãm public dacã în Straja va exista sau nu Serviciu Salvamont " - a declarat George Resiga, ºef Salvamont Lupeni. Acest anunþ va stãvili dorinþa turiºtilor care ºi-au propus sã viziteze zona. Lipsa asigurãrii unui serviciu de salvare în caz de accidente sau rãtãciri sigur îi va alunga. Când s-a vorbit cã problema cea mare a românilor este mentalitatea, au apãrut supãrãri. Dar dacã se stã cu mâna întinsã, fãrã a se mobiliza pe plan local ºi investitorii, nu vor ajunge niciodatã adevãraþi oameni de afaceri. ªi se ºtie : oamenii sfinþesc locurile. Ileana FIRÞULESCU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 noiembrie 2011
Cele mai scumpe
r a P in d i lu u m is r tu ta is a în tr
refugii montane din România sunt în judeþul Hunedoara
inisterul M Turismului ºi Dezvoltãrii Regionale a
aruncat aproape 30 de miliarde de lei vechi în 2009, pentru construirea a ºapte refugii Salvamont în Parcul Naþional Retezat. Controversele acestui proiect se datoreazã sumelor mari folosite pentru construirea unor refugii de câþiva zeci de metri pãtraþi. Astfel, din datele furnizate de cãtre reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara, un refugiu de 94 de metri pãtraþi ajunge la peste 4 miliarde de lei vechi, fãrã documentaþie ºi avize, chiar dacã materialele de construcþie sunt dintre cele mai banale, în timp ce un astfel de refugiu în alte pãrþi montane ale þãrii costã de aproape 20 de ori mai puþin, cu proiect cu tot. În concluzie, o asemenea construcþie este de aproape 7 ori mai scumpã decât un apartament din municipiul Lupeni, zona A. Astfel, experþii imobiliari ai Judecãtoriei Petroºani apreciazã cã în municipiul Lupeni, de pildã, un apartament cu 3 camere, în zonã ultracentralã, cu toate dotãrile, cu gaz metan ºi anexe, de peste 100 de metri pãtraþi, ajunge la puþin peste 600 de milioane de lei vechi. Sau, dacã vom calcula construcþia propriu zisã la metru pãtrat, observãm cã suma pe metru pãtrat este cea mai mare din Europa,
de peste 1.000 de euro pentru un refugiu alpin.
e 4 ani D se roagã salvamontiºtii pentru refugii decente...
"Proiectul a fost depus la minister în anul 2006 de cãtre Asociaþia Naþionalã a Salvatorilor Montani din România (ANSMR), proiect ce a prevãzut refacerea, reamenajarea ºi construirea refugiilor de altitudine. În judeþul Hunedoara au intrat în acest proiect ºapte puncte de instalare. Astfel, au fost construite refugii la Stâna de Râu, Baleia, Buta, Pietrele ºi Râuºor, iar refugiile de la Poiana Pelegii ºi Bucura au fost refãcute ºi reamenajate. Valoarea proiectului se ridicã la suma de 30 de miliarde de lei vechi", a declarat Ovidiu Bodeanu, ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont (SPJS) Hunedoara.
am înþeles cã mai sunt tranºe de bani de venit de la Ministerul Turismului, dar nu pot spune exact ce sume, fiindcã nu ºtiu", a declarat Costel Avram, vicepreºedintele Consiliului Judeþean (CJ) Hunedoara.
e mai F ãgãraºul ieftin
Totuºi, problema ce se pune este legatã de sumele exorbitante înghiþite de niºte refugii cu douã sau patru camere, construite din materiale ieftine. Numai în Hunedoara un refugiu poate costa aproape 5 miliarde de lei vechi cu tot cu documentaþia necesarã, în timp ce alte judeþe le-au construit mai repede ºi de 18 ori mai ieftin, fiind
C
Mai mult, firma care a câºtigat licitaþia a
ostel Avram, C repetent la cunoºtinþele despre banii veniþi de la Udrea
În prezent, lucrãrile mai au pânã sã fie finalizate, anunþându-se chiar probleme cu tranºele de bani ce urmau sã vinã. "Refugiile sunt construite în proporþie de 90 la sutã unele, în timp ce altele sunt finalizate. Nu mã pot pronunþa cu privire la faptul dacã sumele ar fi mari sau mici, deoarece aici ar trebui sã punem în calcul ºi documentaþia necesarã. În plus,
inclus ºi transportul cu elicopterul. "Un refugiu care a fost ridicat în Zârnei, în Fãgãraº la dimensiunea de 5 pe 4 pe schelet metalic ºi panouri sandviº, a costat 250 de milioane. Cu transport cu elicopterul ºi cu montaj, s-a ajuns la 300 de milioane de lei", a declarat Mircea Opriº, preºedintele Asociaþiei
S
e spune cã Dumnezeu creazã oamenilor oportunitãþi, dar nu le bagã ºi în traistã. Valea Jiului este o zonã mirificã, dar ce te faci cu cei care nu se ºtiu mobiliza pentru a fructifica mult vehiculata alternativã economicã a zonei - turismul. Cu câteva flori nu se face primãvarã.
Naþionale a Salvatorilor Montani din România. Astfel, refugiile din judeþul Hunedoara sunt cele mai scumpe din þarã, chiar dacã surse apropiate CJ Hunedoara ne-au declarat cã lucrãrile au fost prost executate, având în vedere cã la numai câteva luni de la construcþie, acoperiºurile de pe unele refugii au fost luate de vânt, la fel ca banii publici ce au fost alocaþi pentru acest proiect.
ând nu salveazã vieþi, salvatorii montani sunt salahori pe moºia lui Moloþ
tot subcontractat lucrãrile, pânã când s-a ajuns ca acestea sã fie executate chiar de cãtre salvatorii montani din judeþul Hunedoara. "Salvatorii montani au fost plãtiþi la negru chiar de cãtre ginerele CJ Hunedoara, Mircea Moloþ, pentru a lucra la construcþia refugiului de la Buta, unde ºeful de echipã ne-a obligat sã lucrãm. Am cãrat materialele tot noi, tot noi am ºi tencuit, iar la câteva luni dupã iarnã, acoperiºul refugiului a fost smuls. Asta este, noi nu suntem constructori, ci salvãm vieþi. Pãrerea mea este cã a fost o bãtaie de joc la adresa Salvamontului ºi construirea refugiilor a fost doar o modalitate de a fi spãlaþi banii, fiindcã anul trecut, când s-au dat, era campanie electoralã", au declarat surse din cadrul Salvamont Hunedoara.
C
J Hunedoara se justificã...
Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara susþin însã cã
ã g a b u n u e z e n m Du âng ºi Straja
Actualitate 7
proiectul "Dezvoltarea infrastructurii în zona montanã înaltã - construcþii baze Salvamont ºi refugii montane în masivul Retezat - Râuºor, Poiana Pelegii, Bucura, Paltina, Stâna de Râu, Baleia", care cuprinde 4 baze Salvamont ºi 3 refugii montane are preþul perfect justificabil. "Proiectele au fost întocmite de S.C. Incerc Proiect S.A. Petroºani, iar achiziþia de lucrãri a fost realizatã pe baza caietului de sarcini întocmit de Biroul de Achiziþii Publice al Consiliului Judeþean Hunedoara, respectând proiectul tehnic.Finanþarea proiectului tehnic a fost realizatã prin HG 1762/2006 cu suma de 517.000 lei, suma contractatã fiind de 368.722 lei, rezultând o diferenþã de 148.278 lei. Finanþarea lucrãrilor este realizatã prin HG 426/2009 cu suma de 3.084.000 lei, modificatã cu HG 1206/2009 la valoarea de 2.400.000 lei", se aratã într-o înºtiinþare remisã de Consiliul Judeþean Hunedoara. Potrivit aceleiaºi surse, valoarea contractatã pentru realizarea investiþiei a fost împãrþitã pe cele ºapte obiective. Astfel, la Poiana Pelegii s-au dus 283.179 lei pentru o suprafaþã construitã de 94,08 mp (suprafaþa desfãºuratã: 186,21 mp). La Râuºor au fost acordaþi 1.057.960 lei pentru o suprafaþã construitã de 320 mp (suprafaþa desfãºuratã: 546 mp.) Bucura- 410.025 lei, suprafaþã construitã: 94,08 mp (suprafaþa desfãºuratã: 186,21 mp), Baleia54.552 lei, suprafaþa construitã: 35 mp (suprafaþa desfãºuratã: 50 mp), Stâna
de Râu: 61.568 lei, suprafaþa construitã: 35 mp (suprafaþa desfãºuratã: 50 mp), Pietrele: 426.824 lei, suprafaþa construitã: 106,52 mp; (suprafaþa desfãºuratã: 167,00 mp), Paltina: 77.901 lei suprafaþa construitã: 35 mp (suprafaþa desfãºuratã: 50 mp). Adicã un total de 2.372.009 lei. "Diferenþa pânã la suma totalã a proiectului, de 2.400.000 lei, este reprezentatã de plata taxelor ºi avizelor necesare la lucrãrile menþionate", mai spun reprezentanþii CJ Hunedoara.
În timp ce în alte þãri pregãtirile pentru sezonul rece ºi sãrbãtorile specifice s-au încheiat de ceva vreme ºi turiºtii au fost ademeniþi prin diverse manifestãri, în Valea Jiului lucrurile stau destul de rãu. Asociaþiile cabanierilor din cele douã staþiuni montane, Parâng ºi Straja nu se pot mobiliza cu programe ºi, evident, acþiuni solide de marketing pentru atragerea turiºtilor. Totul se desfãºoarã disparat, pe cont propriu, ceea ce duce la rezultate descurajatoare.
drea susþine U turismul prin intermediul blogului
La rândul ei, afectatã fiind de scandalurile legate atât de refugiile Salvamont cât ºi de alte proiecte turistice controversate, ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Elena Udrea, s-a certat cu ziariºtii prin intermediul blogului personal. "În ultima perioadã, în mass-media au fost exprimate opinii ale unor jurnaliºti ºi ale unor lideri politici referitoare la criteriile de alocare a fondurilor de investiþii în infrastructura turisticã gestionate de Ministerul Turismului, afirmându-se în câteva rânduri, în mod absolut eronat, cã împãrþirea acestor fonduri se face pe criterii politice, cã proiecte dintre cele nominalizate pentru finanþare nu ar fi oportune. Adevãrul este cã alocarea fondurilor de cãtre Ministerul Turismului se face pe baza unei liste de proiecte aparþinând unui numãr de 32 de adminis-
traþii publice locale aprobatã de Guvernul Tãriceanu prin Hotãrârea de Guvern nr. 1726/2006, listã deschisã, în limita bugetului disponibil, ce a fost completatã în 2009 cu alte 3 proiecte ale consiliilor locale Alba Iulia, Constanþa ºi Piatra Neamþ. Nu ne putem aroga meritul de a fi elaborat lista proiectelor care þin de cele patru direcþii majore de finanþare a infrastructurii turistice (direcþii materializate în programele de investiþii aprobate ºi acestea în 2006, "Schi în România", "Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona montanã înaltã", "Dezvoltarea echilibratã ºi integratã a staþiunilor turistice balneoclimaterice" ºi "Dezvoltarea echilibratã ºi integratã a zonei turistice din Delta Dunãrii ºi a staþiunilor turistice de pe
În prag de iarnã, un serviciu, elementar ºi esenþial pentru siguranþa turiºtilor, nu funcþioneazã. Este vorba de Salvamont Petroºani ºi Lupeni, douã servicii cu specialiºti de renume în domeniu. La Petroºani, respectiv Parâng, tot ce a þinut de echipã, de pregãtire profesionalã a fost realizat, dar… " Suntem pregãtiþi mai ales sufleteºte pentru sezonul de iarnã. Noi, ca echipã, suntem pregãtiþi, dar material ne lipsesc destule. Avem promisiuni… Aºteptãm sã vinã zãpada ºi vom vedea. Îmbucurãtor este faptul cã se lucreazã
la proiectul Telegondola, iar noua pârtie, B, este superbã. Cât despre pregãtirile cabanierilor, cam fiecare pe cont propriu. Nu, nu am auzit cã se organizeazã manifestãri de sezon ale Asociaþiei cabanierilor. Poate e prea devreme… " - a declarat Dumitru Bârlida, ºef Serviciu Salvamont Petroºani. "Suntem La Lupeni, în Straja pregãtiþi… s-au luat hotãrâri în u susþinea acestui servi- sufleteºte pentr
rnã" sezonul dBâerliia da, ºef - Dumitru t Petroºani. Salvamon
snow mobil ºi ATV. Ar fi trebuit sã primim bani de la Asociaþia Pro Straja, ceea ce nu s-a întâmplat. Singurele persoane care s-au achitat sunt domnii Pãrãu ºi "La sfârºitu l lunii, sunte Moroºan. Necesarul nu este m sã anunþãm o b li g a þi mare, fiecãrui cabanier publi va exista sa c dacã în Straja revenindu-i pe sezon circa 50 u nu Ser ron. Problema va fi tranºatã, Salvamont" viciu într-o întâlnire cu Consiliul - George Re Local în aceastã lunã, altfel nu siga, ºef Sa lvamont Lu peni. se va putea da drumul la instaciu, respeclaþii. Grav este cã nu s-a plãtit tiv Asociaþia Pro Straja, asociaþie Dispeceratul Naþional, care face a investitorilor în zonã, s-a angaacest serviciu atât de eficient, ca jat sã contribuie la susþinea timp de intervenþie. Gâniþi-vã cã Salvamont. Dar din toþi asociaþii, în medie sunt 350 de interveþii doar doi ºi-au onorat obligaþiile pe sezon. Dacã în aceastã lunã asumate. nu se vor gãsi soluþii, vom face "Deocamdatã nu existã public faptul cã nu existã serviciu pregãtiri în a permanentiza acest de salvare montanã în zonã ºi mã serviciu. Suntem în urmã, avem refer, pe lângã oamenii specialidatorii. Adicã în cele trei luni de zaþi, la echipamente omologate, sezon din acest an, ianuarie-marpentru cã oricât ar dori, tie, nu s-a acordat diurna ºi nici Jandarmi nu pot înlocui acest nu s-a decontat combustibilul serviciu ºi nici Ambulanþa sau pentru maºina de intervenþie, SMURD-ul. Componenta
litoralul Mãrii Negre"). Noi am reuºit însã sã alocãm bani pentru respectivele proiecte, în contextul în care am gãsit turismul românesc aproape de colaps, inclusiv din cauza lipsei de finanþare a proiectelor de infrastructurã specifice. Voi continua sã sprijin aleºii locali, indiferent de coloratura lor politicã, pe proiecte de dezvoltare a comunitãþilor lor, dar ºi sã îi combat pe politrucii care susþin cã turismul este un moft, în timp ce turismul ar putea alimenta consistent bugetul de stat, reducând astfel presiunea fiscalã ce se exercitã în prezent asupra populaþiei ºi întreprinderilor mici ºi mijlocii", a þinut sã precizeze Elena Udrea pe blogul personal. Articol preluat din Ziarul de Investigaþii Autor: Anamaria NEDELCOFF
Consiliul Judeþean ºi-a fãcut datoria, respectiv reparaþiile maºinilor, care tot ei ni le-au dat, dar nu pot suporta legal ceea ce se consumã pe teritoriul local, al municipiului Lupeni. Mã refer la combustibil. Repet, la sfârºitul lunii suntem obligaþi sã anunþãm public dacã în Straja va exista sau nu Serviciu Salvamont " - a declarat George Resiga, ºef Salvamont Lupeni. Acest anunþ va stãvili dorinþa turiºtilor care ºi-au propus sã viziteze zona. Lipsa asigurãrii unui serviciu de salvare în caz de accidente sau rãtãciri sigur îi va alunga. Când s-a vorbit cã problema cea mare a românilor este mentalitatea, au apãrut supãrãri. Dar dacã se stã cu mâna întinsã, fãrã a se mobiliza pe plan local ºi investitorii, nu vor ajunge niciodatã adevãraþi oameni de afaceri. ªi se ºtie : oamenii sfinþesc locurile. Ileana FIRÞULESCU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 noiembrie 2011 > FOTBAL, LIGA A III-A, SERIA A 5-A
SURPRIZÃ LA REªIÞA
z Bihorul Beiuº îºi întãreºte poziþia în clasament, în timp ce Jiul Petroºani se "betoneazã" în zona locurilor 8-10, la o distanþã de 7 puncte de lider.
z Etapa a 13-a a Ligii a III-a, seria a 5-a, a adus o mare surprizã, victoria modestei Gloria Arad cu 1-0 la FCM ªcolar Reºiþa.
Jiul Petroºani - CFR Simeria 0-0
H
enþ cu
MÂNA Renaºterea Vulcanului
A
m vãzut în acest tur echipa Vulcanului în ºase partide, deci, se poate spune cã mi-am fãcut o idee destul de "coaptã", ca sãmi pot da cu pãrerea. Chiar atunci, înaintea etapei 1, 3-0 cu Inter Petrila, preºedintele nonagenarului club, Neluþu Pantelimon, spunea: "Gata, suntem cam în anul 3 de consolidare, ar cam fi timpul sã luptãm pentru promovare!". ªi încetîncet, lucrurile au început sã arate a... promovare: baza sportivã aratã altfel, sediul unui club nou, echipa s-a concolidat în jurul "bãtrânilor"Mârºava, Stângã, Cismaºiu, Vajda sau Miculescu, declanºând ambiþiile unor tineri precum Raboj, Cãsãndruc, Palade, Sg. Maier sau Buturã.Vulcanul a mers din succes în succes, doar cu o sincopã inexplicabilã, 0-3 la Zarandul Criºcior, în rest, nu le-a stat nimeni în faþã. Este meritul jucãtorilor, care au înþeles menirea lor, dar este ºi meritul unui grup de conducãtori, cu o preocupare permanentã pentru nevoile unei echipe care încearcã sã reintre în aria performanþei: Neluþu ºi Ghiþã Pantelimon, D. Dragu, Daniel Duna, toþi fac un front comun, extrem de benefic pentru ceea ce va trebui sã se întâmple firesc, revenirea Vulcanului în Liga a III-a.
CS Vulcan - Aurul Brad 3-1 (1-1)
CS Vulcan (antr. Marius Szoradi): Mârºava - Ad. Roºian, Raboj, Stângã, G. Pavel (min. 70 Vajda) - Lavric (min. 80 R. David), Ciocârlan, Cismaºiu, Sg. Maier (min. 85 Buturã) - Palade (min. 70 Cãsãndruc), I. Roºian Aurul Brad (antr. Alin Gomoi): Ilea Clej, E. Roºca, Lup, Nedea - Strãuþ, Leaha, Vurdea, Miclean - C. Mihãilã, Vagaliu Arbitri: Florin Anca, Cr. Petrean, Aur. Bãleanu - Deva Obs AJF: Sorin Ciotlãuº - Deva Spectatori: 200
GOLURILE: 1-0: Palade (min. 16), cu capul din centrarea lui Cismaºiu 1-1: Nedea (min. 23), dupã o cursã de 30 m 2-1: I. Roºian (min. 54), din pasa lui Sg. Maier 3-1: Palade (min. 67), ºut din 10 m
ªI TOTUªI, NEÎNVINªI! Jiul Petroºani a realizat al optulea meci consecutiv fãrã înfrângere, dar un egal acasã, e drept, cu CFR Simeria, nici nu prea-i mãguleºte. Asta deºi s-a vãzut clar, Simeria o echipã maturã, solidã, cu jucãtori experimentaþi (Viºan, Pepenar, Lintaru, D. Dãscãlescu), care au stat bine în teren, având minute bune la rând controlul asupra jocului.
ETAPA A 13-A, 11 NOV. 2011
Bihorul Beiuº - FC II Timiºoara
1-0
Paina (70)
FC ªcolar Reºiþa - Gloria Arad
0-1
Ct. Suru (62)
Nova Becic. Mic - CS Vladimirescu
4-0
Hodiº (26), Ungureanu (39, 51), Hecsko (56)
Jiul Petroºani - CFR Simeria Flacãra Fãget - Gloria Reºiþa Millenium Giarmata - ACS Recaº
0-0 0-0 2-2
Gideon (43), A. Toma (90+4) / Sz. Szekely (48), Andronic (71)
FC Caransebeº - FC Hunedoara 1-0 Chiar dacã jiuliºtii Feneº (47 -pen.) au început cu o Unirea V. lui Mihai - Naþional Sebiº 1-0 barã (min. 8), autor CLASAMENT Hãrdãu, "flacãra 1. Bihorul Beiuº 13 8 3 2 17-15 27 pasiunii" s-a stins 2. ACS Recaº 13 7 4 2 22-9 25 pe parcurs, astfel cã 3. Millenium Giarmata 13 7 3 3 21-16 24 oaspeþii au reuºit 4. FC Caransebeº 12 6 4 2 17-13 22 câteva raiduri per5. CFR Simeria 13 6 3 4 18-12 21 iculoase pânã la 6. FC ªcolar Reºiþa 13 6 3 4 16-14 21 pauzã, când puteau 7. FC II Timiºoara 13 6 2 5 27-18 20 face 1-0 de douã 8. Jiul Petroºani 13 5 5 3 13-9 20 ori: min. 25, 9. FC Hunedoara 12 5 4 3 14-9 19 10. Flacãra Fãget 13 5 1 7 16-28 16 Fãgãrãºanu trage 11. Naþional Sebiº 12 3 4 5 13-12 13 excelent, dar 12. Unirea V. lui Mihai 12 3 3 6 11-13 12 Hotoboc reþine, Hãrdãu nu a reuºit decât o 13. Nova Becic. Mic 13 3 2 8 15-19 11 min. 35, D. 14. Gloria Reºiþa 12 2 4 6 6-15 10 barã pentru echipa sa Jiul, în Dãscãlescu 15. Gloria Arad 13 2 4 7 8-18 10 meciul cu CFR Simeria înscrie cu 16. CS Vladimirescu 13 3 1 9 16-29 10 capul, dar golul meciul, niciuna dintre este anulat pe motiv de echipe nedând dovada cã ETAPA A 14-A, 18 NOV. 2011 ofsaid. FC II Timiºoara - ACS Recaº ar fi meritat cele trei La reluare, Jiul îºi puncte. Demn de remar- Gloria Arad - Bihorul Beiuº împinge avangarda înspre cat faptul cã, în ciuda orei FC Hunedoara - FC ªcolar Reºiþa buturile lui Dragotã, dar nepotrivite (orele 14.00) ºi CS Vladimirescu - FC Caransebeº nici cei intraþi pe post de CFR Simeria - Nova Becic. Mic a unui frig pãtrunzãtor, atacanþi, Fl. ªerban ºi aproape 500 de spectatori Naþional Sebiº - Flacãra Fãget Drãgoescu, nu se descurcã au fost prezenþi în tribune! Unirea V. lui Mihai - Millenium Giarmata mai bine decât A. CFR Simeria (antr. Marius Opric): Moldovan ºi Vl. Jiul Petroºani Dragotã - Vârtan, Stroia (min. 55 Adr. Tudorache, care n-au fost - CFR Simeria 0-0 Dosan), Buta, Ungureanu (min. 88 Jiul Petroºani (antr. Marin Pãduraru) - Gãceanu, Fãgãrãºanu (min. în cea mai bunã zi. Tudorache): 70 ªoit), Viºan, Pepenar - Lintaru, D. Doar M. Deac va avea Hotoboc - Bertea, M. Matei, Albert, Dãscãlescu (min. 77 Suciu) spre final (min. 80) o mare Cruceru - Filipescu, Daj (min. 58 Fl. Arbitru: Denis Heidiner - Hunedoara, Fundaºul Bertea (Jiul) se ªerban), A. Moldovan (min. 46 Alin Sarad - Deva, Marius Pavãl - Simeria ocazie, dar poate ar fi fost Drãgoescu), Vl. Tudorache (min. 85 Obs. FRF: Vasile Balaº - Reºiþa, d o v e d e º t e d e l a e t a p ã l a e t a p ã nedrept ruperea unui Cãrãvan) - Izzeldin, Hãrdãu (min. 75 Romeo Malac - Timiºoara tot mai util echipei M. Deac) echilibru care a planat tot Spectatori: 500
Paginã realizatã de Genu TUÞU
FOTBAL, LIGA A IV-A HUNEDOARA z CS Vulcan - Aurul Brad 3-1 (1-1)
CU PALADE ÎN PRIM-PLAN Inter Petrila câºtigã în 9 jucãtori!
z Meci dramatic la Lonea, cu o echipã Inter Petrila nevoitã sã câºtige în 9 jucãtori, datoritã eliminãrilor lui Törkös ºi Copândean, dar victorie, 2-1 cu Victoria Cãlan. (goluri Adr. Dolha).
z Universitatea Petroºani, o echipã controversatã: dupã 2-0 la Teliuc, acum 1-2 acasã cu Minerul Aninoasa, gol Bobinã pentru gazde, Cr. Botezatu ºi R. Moldovan pentru oaspeþi. z Minerul Uricani, joc slab la Bãiþa, deºi au avut o barã (Voina), scor final 3-2 pentru ªoimul Bãiþa, golurile "mine-
Vulcãnenii ºi-au onorat postura de lider, dominând o partidã în care Aurul Brad s-a dovedit un adversar tenace. Dupã deschiderea scorului în min. 16, a urmat o sarabandã de ratãri la poarta lui Ilea, autor Sg. Maier (min. 18, 21), ratãri care s-au "rãzbunat", prin egalarea survenitã în minutul 23. Apoi, dominare copioasã a Vulcanului, cu Raboj (min. 32), cap razant, Palade (min. 38) tot cu capul pe lângã poartã ºi Sg. Maier (min. 40 ºi 43) din situaþii bune. La reluare, acelaºi Nedea care egalase în min. 23 are o mare ocazie (min. 53), dar în faza imediat urmãtoare, vulcãnenii se desprind, dupã care a urmat un 3-1 clar, ultima ocazie consemnând-o la Lavric (min. 70), când ºutul acestuia este scos de pe linia porþii de Vargaliu. A fost o partidã în care CS Vulcan a arãtat multã maturitate, având în Raul Cismaºiu un adevãrat metronom, în Sorinel Stângã un stâlp al apãrãrii, în
rilor" aparþinând lui Romanesc ºi Harangozo. z Jiul II Petroºani, 0-0 la Retezatul Râu de Mori, cu ocazii de gol ale lui Zaharia ºi I. Gavriluþi. z Liderul campionatului, CS Vulcan, are un avans liniºtitor de 9 puncte ºi va ierna, cu siguranþã, pe locul 1.
Sergiu Maier un real pericol pentru apãrãtorii adverºi, în Palade un adevãrat lider de echipã, un jucãtor care creºte tot mai evi-
dent, de la meci la meci.
ETAPA A 14-A, 12 NOV. 2011
Univ. Petroºani - Min. Aninoasa 1-1 (sen.), 7-0 (jun.) Inter Petrila - Victoria Cãlan 2-1 (sen.), 4-0 (jun.) Dacia Orãºtie - a stat CS Vulcan - Aurul Brad 3-1 (sen.), 10-3 (jun.) Ret. R. de Mori - Jiul II Petroºani0-0 (sen.), 4-1 (jun.) ªoimul Bãiþa - Minerul Uricani 3-2 (sen.), 0-0 (jun.) Gloria Geoagiu - Zar. Criºcior 0-1 (sen.), 2-1 (jun.) Metalul Criºcior - Aurul Certej Amanat Minerul Teliuc - Retezatul Haþeg 1-0 (sen.), 2-0 (jun.)
CLASAMENT SENIORI
1. CS Vulcan 2. Aurul Brad 3. Jiul II Petroºani 4. Gloria Geoagiu 5. Minerul Uricani 6. Minerul Aninoasa 7. Inter Petrila 8. Metalul Criºcior 9.Aurul Certej 10. Ret. Râul de Mori 11. Dacia Orãºtie 12. Univ. Petroºani 13. Zarandul Criºcior 14. ªoimul Bãiþa 15. Minerul Teliuc 16. Retezatul Haþeg 17. Victoria Cãlan
13 13 13 13 13 14 14 12 12 13 13 13 13 13 13 13 14
12 9 8 8 8 6 6 6 6 5 5 5 5 5 3 4 0
0 0 2 1 0 3 3 1 1 4 2 1 1 0 1 0 0
1 4 3 4 5 5 5 5 5 4 6 7 7 8 9 9 14
35 30 28 27 20 20 26 22 20 16 29 25 18 22 11 11 14
6 18 9 20 19 15 25 12 17 16 24 21 26 29 30 25 62
36 27 26 25 24 21 21 19 19 19 17 16 16 15 13 12 0
ETAPA A 15-A, 19 NOV. 2011
PA L A D E
( C S Vu l c a n ) , autorul primului ºi ultimului gol în meciul de 3-1 cu Aurul Brad
Retezatul Haþeg Aurul Certej Zarandul Criºcior Minerul Uricani Jiul II Petroºani Aurul Brad Dacia Orãºtie Victoria Cãlan Minerul Aninoasa
Univ. Petroºani Minerul Teliuc Metalul Criºcior Gloria Geoagiu ªoimul Bãiþa Retezatul Râul de Mori CS Vulcan Stã Inter Petrila
Diverse 9
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 noiembrie 2011
Sâmbãtã se inaugureazã Bulevardul Mihai Viteazu din Vulcan Dupã luni întregi în care a fost închis pentru modernizare, în sfârºit, Bulevardul Mihai Viteazu se redeschide la sfârºitul acestei sãptãmâni.
Va fi o inaugurare cu fast, promite primarul Gheorghe Ile. "Sãptãmâna trecutã am avut recepþia lucrãrilor, iar constructorii au primit termen de douã sãptãmâni sã rectifice defecþiunile descoperite în urma controlului. Astfel, sâm-
bãtã, vom avea inaugurarea Bulevardului Mihai Viteazu. Este o lucrare importantã pentru comunitatea noastrã ºi este o lucrare care a fost premiatã cu locul 1 pe þarã pentru cã iluminatul stradal funcþioneazã pe panouri solare. Aºa, am primit ºi acea mare distincþie Municipiul Vulcan - Un oraº verde. De acum înainte, aceastã investiþie ne va schimba imaginea ºi va fi cartea noastrã de vizitã", a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. De altfel, pe parcursul celor douã zile de week-end, Bulevardul va fi tot închis pentru maºini, însã complet deschis pentru oamenii care vor sã se plimbe prin târgul de
Mãcar au o calificare! În prima zi a acestei sãptãmâni, 13 ºomeri au intrat în posesia unei diplome de calificare.
Aceºtia au obþinut actul care le certificã faptul cã sunt pregãtiþi pentru a lucra în domeniul "confecþioner tâmplãrie chimicale ºi mase plastice". Printre ei se aflã ºi un fost miner de la Petrila, ºomer de aproape doi ani, mai exact de când a renunþat la minerit. "Sper sã-mi gãsesc un nou drum în viaþã ºi sã reuºesc sã aduc bani pentru cei de acasã. La minerit am renunþat, ºi
nu îmi pare rãu, aproape imediat dupã accidentul din 15 noiembrie 2008 în care au pierit mai mulþi dintre colegii mei de ºut. De atunci au trecut mai bine de doi ani, în care am fost ºomer, dar sper cã acuma, cu o nouã calificare în buzunar, sãmi gãsesc ceva de lucru", a spus Gheorghe Guran, absolvent curs de calificare. Câþi dintre proaspeþii absolvenþi ai cursului de calificare vor reuºi sã-ºi gãseascã ºi un serviciu rãmâne, însã, de vãzut... "Eu sper ca toþi abslovenþii sã reuºeascã
sã se angajeze. Din experienþa ultimilor ani, însã, cred cã doar jumãtate dintre aceºtia îºi vor gãsi de lucru. Oricum, ºi ceilalþi, au ºanse mari de a-ºi gãsi, în viitorul apropiat, un nou loc de muncã. Spre deosebire de preamulþii ºomeri din Valea Jiului aceºtia au o calificare în buzunar care, le va prinde bine, oricând", a declarat Dorina Uifãlean, ºef Centrul de Formare Profesionalã Petroºani.
produse care se va organiza aici. "Mã gândesc cã la o asemenea lucrare ºi manifestare nu vom fi de unii singuri aici, nu este posibil. Aºa cã am invitat foarte mulþi comercianþi, în jur de 20-25, care
Un punct de lucru rãmas la stadiul de intenþie Numai în acest an, câteva sute de ºomeri din Valea Jiului au reuºit sã intre în posesia unei noi diplome de calificare. Dintre aceºtia, însã, doar câþiva ºi-au gãsit un loc de muncã... Mircea Mircea NISTOR
În urmã cu doi ani, în luna noiembrie, reprezentanþii Casei de Asigurãri de Sãnãtate a judeþului Hunedoara anunþau cã pânã la finele anului 2010 vor deschide un punct de lucru în Petroºani. Acesta urma sã fie "implementat" în perimetrul Spitalului de Urgenþã din localitate ºi trebuia sã rezolve multe dintre problemele
vor expune mãrfuri naturiste, tradiþionale ºi ecologice. Astfel, vulcãnenii se pot plimba ºi chiar cumpãra aceste produse care vor fi expuse în zona din faþa primãriei, de la fântânã pânã la primul sens giratoriu. Circulaþia pentru maºini se va deschide luni dimineaþa, pentru cã, nu-i aºa, duminica nici iarba nu creºte", a mai declarat Gheorghe Ile. Transportul de persoane nu se va mai face prin centrul localitãþii, pe porþiunea renovatã, ci pe celelalte douã cãi de circulaþie, respectiv pe centurã, adicã pe strada Nicolae Titulescu ºi prin cartierul Cocoºvar, pe unde s-a fãcut ºi în aceastã varã. Luiza ANDRONACHE asiguraþilor din zonã. Principala problemã ar fi fost cea legatã de "lichidarea" deplasãrii, din 3 în 3 luni, pânã la Deva pentru ridicarea adeverinþelor de coasigurat. Deºi reprezentanþii CAS Hunedoara susþineau cã doresc sã vinã mai aproape "de oamenii ºi problemele Vãii Jiului", acest lucru nu s-a mai întâmplat. Nu de alta, dar, între timp a apãrut criza economicã, însoþitã de multiplele probleme financiare ale instituþiilor statului. Prin urmare, nici punctul de lucru din Valea Jiului nu a mai fost ºi nici nu va mai fi deschis vreodatã. Mircea Mircea NISTOR
Transport legal de frica poliþiºtilor n Valea Jiului, ieri, Î dupã mult timp s-a fãcut transport de persoane în legalitate. Asta nu pentru cã aºa au hotãrât transportatorii, ci de frica Poliþiei.
Poliþiºtii de la Biroul Rutier din cadrul I.P.J. Hunedoara împreunã cu inspectorii Registrului Auto Român, au fost pe traseu, în special în zona Livezeni. "Acþiunea de astãzi (ieri) s-a desfãºurat de cãtre Serviciul Rutier Hunedoara ºi face parte dintr-o acþiune care se organizeazã la nivel naþional ºi vizeazã autovehiculele de transport persoane pe partea tehnicã. În mare parte, maºinile oprite în trafic corespund din punct de vedere tehnic, dar avem ºi situaþii în care s-au depistat autovehicule cu defecþiuni la sistemul de frânare ", ne-a declarat Marius Roman, subinspector la Serviciul
Rutier Hunedoara. Dar, poliþiºtii au stat pe traseu ºi la Vulcan ºi chiar dacã la un moment dat au plecat, ºoferii de maxi taxi, ºtiind de filtrul de la Livezeni, nu au luat cãlãtori mai mulþi decât aveau voie. Astfel, se face cã în staþia din zona pieþei, navetiºtii au stat zeci
de minute pânã când au prins câte un loc în microbuz.. " Stau de 30 de minute în staþie ºi toþi ºoferii opresc ºi spun cã nu ne iau, pentru cã nu au locuri ", a declarat o femeie. "Asta-i bãtaie de joc! Nici nu mai ºtiu de când stau în staþie. Eu trebuie sã ajung la muncã ºi nu am cu ce", a afirmat o altã femeie. Insã, cei mai norocoºi au fost taximetriºtii. Cum în maxi taxi nu au avut loc, cãlãtorii s-au îmbulzit cãtre staþia de taxi. Chiar ºi aici a fost îngrãmãdealã, pentru cã unii taximetriºti, ºtiindu-se în neregulã, nu prea au ieºit pe traseu. Aºa cã, bãtaia pe un loc într-o maºinã, fie maxi taxi, fie taxiu, a fost una aprigã, ieri, la Vulcan. Luiza ANDRONACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 noiembrie 2011
Teatrul de Vest în turneu la Teatrul de Artã
T
eatrul de Artã Deva va gãzdui, în zilele de 17 si 18 noiembrie, spectacolele Teatrului de Vest Reºiþa, Casa de pe graniþã de Slawomir Mrozek ºi Gunoierul de Mimi Brãnescu Casa de pe graniþã de Slawomir MroŹek Regia: Valeriu Andriuþã Scenografia: Ionel Stoicescu cu: Constantin Bery, Florin Ruicu, Camelia Ghinea, Dan Mirea, Marius Tudor, Florin Ibrasi, Adina Tismonari, Miruna Grangure, AnaMaria Cizler, Rãzvan Daniluc, Sorin Fruntelatã. Piesa lui MroŹek descrie o situaþie imposibilã, însã cu adânci rãdãcini în realitate, care ne aruncã din absurdul cotidian, într-o tragedie absurdã. Se întâmplã cã o familie este anunþatã cã graniþele au fost retrasate, din raþiuni istorice, ºi noua graniþã trece prin mijlocul casei pe care o locuiesc. Astfel, graniþa desparte dormitorul de baie ºi, culmea absurdului, castronul cu gãluºte, de platoul cu salatã. Astfel viaþa banalã, liniºtitã, a unei familii, cu bunici, pãrinþi,
copii, devine un coºmar din care victimele nu pot scãpa, deºi, evident, autoritãþile fac aceastã împãrþire "spre binele" oamenilor ºi din înalte raþiuni de politicã internaþionalã. Regizorul Valeriu Andriuþã, potenþeazã trama piesei rezolvând în mod original unele sugestii ale dramaturgului polonez. Astfel, pentru a sublinia apariþia intempestivã a diplomaþilor, care dezbat trasarea graniþei, aduce din tavan un televizor, pe care apare un elicopter mic ºi periculos, care face un zgomot asurzitor. De altfel, întreaga acþiune a piesei se desfãºoarã în jurul mesei din sufragerie ºi în jurul acestui televizor, care este mijloc de manipulare ºi de supraveghere a membrilor familiei. Intruºii, însãrcinaþi cu stabilirea
graniþei, cu paza hotarelor din casã, vameºii, douã femei în uniformã, aduse parcã din lagãrele de concentrare, care numãrã pânã ºi gãluºtele consumate la masã, creeazã un spaþiu tensionat, halucinant, în care membrii familiei îºi pierd rostul. Capul familiei încearcã sã-ºi protejeze copii, nevasta, socrii, dar încearcã sã înþeleagã ºi "raþiunile superioare", de stat, care dicteazã aceastã situþie absurdã, fiind, însã, mãcinat de dileme, bulversat de noile reguli care guverneazã casa. La un moment dat, încearcã sã protesteze, sã explice unui diplomat cã: "Totuºi, soacra mea a murit!", dar diplomatul îi explicã faptul cã împuºcarea soacrei a fost un incident de naturã istoricã: "A fost un incident, un accident, dar ºi un precedent. Soacra dumneavostrã trebuia sã
HOROSCOP
ºtie cã nu poate merge la dulap fãrã paºaport. Dulapul face parte din zona A! Înþelegeþi?" ªi, tot aºa, incidentele ºi accidentele se înmulþesc, ducând spre un final tragic. E un "joc" absurd, însã un joc care ne face sã ne regãsim în multe situaþii cotidiene, în care acceptãm reguli absurde, numai pentru cã anumiþi oficiali ne conving cã politica oficialã este mai importantã decât omul. Gunoierul (comedie pseudo filozoficã de râsu-plânsu) de Mimi Brãnescu Regia: Iulian Ursulescu Scenografia: Florica Zamfira Cu: Dan Mirea, Florin Ruicu, Miruna Grangure, Constantin Bery. Scenariul propune, din primele secvenþe, o întâlnire aproape cotidianã, dintre cetãþeanul de la bloc, care, ducându-se la tomberon sã-ºi arunce gunoiul, se întâlneºte cu un boschetar adãpostit între gunoaie, din care acesta nu numai cã se hrãneºte, ci ºi aflã informaþii amãnunþite despre viaþa la vedere, dar ºi despre viaþa secretã a locatarilor. Memorabilã este una din replicile gunoierului: "Gunoiul are suflet. Întreaga viaþã a omului se aflã în gunoaiele pe care
le aruncã". Gunoierul pare un adevãrat psiînþelege viaþa oamenilor holog, specializat în din oase de pui, din coji descoperirea vieþii secrete de bananã, chiºtoace de a oamenilor ºi în interþigãri, din prezervative. pretarea acþiunilor lor. Dezvãluirile gunoierului îl Gunoierul ºtie ce fac pe cetãþeanul de la mãnâncã oamenii din bloc sã trãiascã o dramã. bloc, ce fumeazã, ce El aflã, din interpretãrile beau, ce obsesii au, ce logice ale gunoierului, amante au. Aproape de care citeºte în gunoaie final, autorul scenariului mai bine decât într-o rãstoarnã cursul intrigii ºi carte, cã nevasta îl transformã piesa într-un înºealã ºi hotãrãºte sã o thriller, în care gunoierul ucidã pe soþia infidelã. este, de fapt, un fals Planul este pus la punct boschetar, care, împreîmpreunã cu gunoierul, unã cu iubita lui, distruge care îl încurajeazã sã vieþile oamenilor pentru a înfãptuiascã crima. le fura identitatea, pentru Dialogurile sunt a le ocupa casele ºi a le spumoase, multe cu confisca vieþile. savuroase aluzii sexuale, fãrã sã alunece în vulgaritate gratuitã. De aici se þese un conflict, cu o rãsturnare de situaþie dezarman Vrei ca afacerea tã. De unde totul pãrea o ta sã fie cunoscutã? întâmplare de Vrei sã te dezvolþi? râsu-plânsu, spectatorii au Vrei sã-þi gãseºti surpriza sã afle cã evenimentele colaboratori serioºi fac parte dintrun plan diabode afaceri? lic. Pânã la final Vrei sã faci bani? piesa este incitantã, ideea de a citi viaþa oamenilor din gunoaie, este spectaculoasã ºi ADRESA NOASTRà cu profunde semnificaþii Casa de Culturã, psiho-filosofice. Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Gunoierul
Cronica Vãii Jiului
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
1 5 n o i e m b r i e 2 0 11
Capacitatea ta de a-þi canaliza energia în scopuri practice este destul de scãzutã. Colaborãrile îþi vor ridica probleme neaºteptate. În carierã te vei confrunta cu situaþii dificile, pe care le vei rezolva cu greu. Va trebui sã dai dovadã de tact ºi de rãbdare.
Relaþia ta cu rudele mai îndepãrtate revine în actualitate. Este posibil sã fii obligat sã intervii într-o discuþie aprinsã; o atitudine mai obiectivã va fi absolut obligatorie, cãci altfel riºti sã nedreptãþeºti pe cineva. Doreºti sã începi o lucrare de mai mare anvergurã în apartament.
Evitã sã te implici în activitãþi la limita legalitãþii deoarece sunt persoane care nu aºteaptã decât sã faci un pas greºit. Colaborãrile îþi vor aduce o mulþime de avantaje ºi în aceastã perioadã. Manifestãrile de gelozie ale partenerului determina tensiuni.
Deºi interesul pentru relaþia cu persoana iubitã este la fel de mare ca pânã acum, vei acorda ceva mai puþin timp întâlnirilor cu aceasta. Din fericire vei putea miza pe sprijinul ºi înþelegerea ei. Ar fi de dorit sã-þi gãseºti ceva mai mult timp pentru odihnã ºi relaxare.
Este posibil sã primeºti o ofertã excelentã de colaborare, din punct de vedere financiar. Pe de altã parte n-ar fi exclus ca la serviciu sã ai o realizare la care aproape nici nu mai sperai. O persoanã importantã ar putea fi convinsã sã îþi susþinã iniþiativele.
Este posibil ca la serviciu sã ai parte de multã alergãturã pentru a rezolva chestiuni urgente apãrute pe ordinea de zi. Persoanele mai tinere din familie vor avea nevoie de mai multã îndrumare din partea ta. Cu banii vã va fi destul de bine, cãci vei reuºi sã obþii unele câºtiguri.
La serviciu lucrurile se vor rezolva cu greutate ºi nu îþi va fi uºor sã te descurci. Dacã vei reuºi sã dai dovadã de ceva rãbdare ar fi mai uºor pentru toatã lumea. Nu vor lipsi, însã, ocaziile de distracþii, aºa cã starea psihicã se va îmbunãtãþi.
Nu este un moment favorabil pentru a face o investiþie de mai mari dimensiuni sau de a face cheltuieli nejustificate. Relaþia cu superiorii ierarhici va fi destul de tensionatã ºi nu este cazul sã încerci sã-i convingi sã îþi accepte iniþiativele. La serviciu vei munci mult.
Nu este cazul sã dai curs impulsivitãþii deoarece ai putea avea neplãceri serioase, mai ales cu superiorii ierarhici. Partenerul de viaþã ar putea avea unele câºtiguri financiare care vor asigura îmbunãtãþirea bugetului comun. Profesional vor fi multe de fãcut.
Prudenþa va trebui pusã pe primul plan în tot ce doreºti sã întreprinzi, dar mai ales în relaþia cu partenerul de viaþã. La serviciu ai putea primi noi sarcini care se vor dovedi dificile dar pe care le vei rezolva din mers. Relaþia cu colegii va fi bunã!
Ai tendinþa de a fi cam impulsiv, ceea ce îþi poate crea neplãceri majore. Nu vei reuºi sã comunici prea bine cu cei din jur ºi de aceea ar fi indicat sã nu încerci nici un fel de colaborãri. Partenerul de viaþã s-ar putea confrunta cu unele probleme fiind nevoie de sprijin.
Situaþia ta financiarã este destul de complicatã. Cheltuielile nu vor fi mari, dar banii care þi se datoreazã îþi vor parveni cu întârziere. Investiþiile pe care le vei face în aceastã perioadã nu-ºi vor arãta roadele prea curând. Mintea ta este plinã de idei.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 noiembrie 2011
Liniºtea lui Brãgaru&Dumitru naºte traficanþi de carne vie
L
iniºtea comandantului Titel Brãgaru ºi a ºefului sãu Liviu Dumitru a fost tulburatã ieri de mascaþii de la BCCO ºi te jandarmii francezi, care, cu noaptea-n cap au venit un pic prin Valea Jiului sã-i salte pe niºte traficanþi de carne vie. Adicã a fost nevoie de intervenþia mascaþilor de la BCCO sã facã treaba poliþiºtilor din Valea Jiului, care poliþiºti erau probabil ocupaþi cu treburi mai lumeºti. Bãi, dar ce fac poliþiºtii din subordinea lui Brãgaru&Dumitru, care ar fi trebuit sã ºtie cu ce se ocupau " francezii" din Bosnea ºi de ce nu au avut ei iniþiativa de a-i reþine, cã doar erau pe terenul lor, la ei acasa? Sau poliþiºtii lui Brãgaru&Dumitru nu au abilitãþile necesare, ori mijloacele specifice, sã-i prindã pe mafioþi... ªi când apare câte o statisticã legatã de faptul cã judeþul Hunedoara a devenit parcã un rai al criminalilor, aici numãrându-se cei mai mulþi reþinuþi din toatã þara, ºefii poliþiºtilor spun cã e de bine. Pãi da, dacã luãm în calcul cã pe
n ultima perioadã, problemele Companiei Naþionale a Huilei sunt parcã mai mari decât în alþi ani, riscând ca, în cazul în care activitatea nu va fi subvenþionatã, sã-ºi închidã porþile. Totuºi, prefectul judeþului Hunedoara, Attila Dezsi, este de pãrere cã soluþii existã ºi una din acestea vine chiar de la chinezi, care ar dori sã devinã coproprietari ai minelor din Valea Jiului. Totodatã, Attila Dezsi a mai vorbit ºi despre Complexul Energetic Hunedoara, dar ºi despre plata urmãtoarelor tranºe cãtre disponibilizaþi.
ULETIN DE UCUREªTI
eficii i-au adus acestuia ºi partidului oranj. Fiindcã a venit vorba despre preºedinte, existã o micã posibilitate, cam 98,9 la sutã, ca micul rãzboi din PSD sã aibã loc cu influenþe portoNãstase are un calii, poate ºi ale serdram de viciilor secrete, care-s inteligenþã. tot portocalii. Cel Trebuie sã fiþi de Pamflet puþin indirect, dar eu acord cã fãrã de Cosmin BARBU cred cã mai mult aceastã decât direct, preºedintele ºi ai inteligenþã, n-ar fi reuºit sã lui împuºcã, dintr-un foc, un conducã abil o armatã de fazan ºi-un iepure. Distrug semianalfabeþi care a jefuit vehemenþa ºi combativitatea þara în timpul nefastei domnii PSD, pe de-o parte, ºi abat a social-democraþilor. Nu, Nãstase n-ar putea sã-ºi atenþia publicului de la imensul scandal de corupþie de la Cluj, saboteze, aºadar, partidul. cu Sorin Apostu, omul lui Boc Aceastã sarcinã îi revine lui exclus ieri din PDL, personaj Ion Iliescu, care-ºi va vedea dorinþa împlinitã: va rãmâne în central ºi puºcãriabil. Poporul n-a perceput încã adevãratele istorie nu numai pentru dimensiuni ale acestui scandal. asasinarea lui Ceauºescu, ªi nici n-o sã i le perceapã. mineriadele abjecte ºi manPlecarea "Prostãnacului" nu datele de regres naþional, ci ºi înseamnã nici pe departe pentru cele mai proaste sfârºitul conflictului din PSD. manevre politice care au avut Urmeazã alte plecãri, alte loc vreodatã în România. Ieri, cererea de schimbare a transferuri parlamentare, alte aderãri, alte conflicte. Dacã lui Geoanã din funcþia de preºedinte al Senatului a fost toate acestea sunt structurate depus de omul care ºi-a jertfit aºa cum trebuie, din PSD nu un testicul pe arealul de vânãmai rãmâne nimic în 5-6 luni. toare, socrul lui Ponta, Ilie Iar PDL, dupã cum îmi Sârbu. Urmeazã probabil ca spunea un bun prieten, memnevasta Daciana Ponta, fostã bru marcant al PSD, va Sârbu, sã-i ardã vreo douã câºtiga alegerile fluierând. peste bot Mihaelei Geoanã, ca Interesant este cã zilele tresã nu stea nici ea degeaba în cute, pe lângã numele lui familie. Geoanã, contestatarii acestuia V-aþi întrebat vreodatã de ce au fluturat pe la televizor, în toate aceste tâmpenii din ultima acelaºi context, ºi numele devreme au loc în PSD? Dacã o putatului PSD Robert Negoiþã. faceþi, sã ºtiþi cã rãspunsul e Mi-am amintit cã, acum un an, simplu: oportuniºtii ºi ciolãnarii câþiva pesediºti, printre care au sufocat valorile. Nicu Bãnicioiu, au fost impliÎn aceste condiþii, nu mai caþi într-un scandal cu curve. mirã pe nimeni cã din tabloul Mai precis, pseudopoliticienii cu idioþi lipseºte Crin ãºtia se zbenguiau cu niºte Antonescu, rãguºit ºi epuizat fete, din când în când, prin probabil de atâtea urlete camerele RIN Grand Hotel, necredibile, de înjurãturi, insulte deþinut de deputatul Negoiþã. ºi invective. Cred cã dacã ºi Negoiþã se ªi un copil ar ºti cã marele alege cu un ºut în dos, vor câºtigãtor al acestei succesiuni apãrea niºte imagini frumoase de fapte este PDL. Ai zice cã cu foºtii lui parteneri politici. Ponta, absentul Antonescu ºi, Eu, unul, abia aºtept sã-i vãd mai nou, Iliescu, s-au transforpe burtoºi în acþiune. mat în aliaþi politici ai lui Cred cã ºi voi. Bãsescu, la cât de multe ben-
ªase luni ºi gata
meleaguri hunedorene se ascund pedofili, criminali, tâlhari, care nu sunt deranjaþi de vigilenþii subordonaþi ai lui Brãgaru&Dumitru. Hai bãieþi, încercaþi ºi voi sã faceþi ceva, nu numai pânde cu radarul, ori sã-i supravegheaþi pe amãrâþii de pensionari când fac câte un miting, cã hunedorenii nu vã plãtesc pentru asta. Iar dacã nu puteþi, mãi Bragaru&Dumitru, lãsaþi-i pe alþii mai competenþi! Marius MITRACHE
Attila Dezsi: "CNH, un important jucãtor pe piaþa energeticã"
Î
B
Actualitate 11
Reporter: Care este rezultatul negocierilor cu partea chinezã legatã de preluarea sau cumpãrarea minelor viabile din Valea Jiului? Ce ar trebui sã ofere România ºi ce condiþii ar avea chinezii? Attila Dezsi: Cu ocazia misiunii economice a Guvernului României în Republica Chinezã, partea chinezã ºi-a exprimat interesul de a investi în industra extractivã de huilã din Valea Jiului. Cu aceastã ocazie s-a încheiat o minutã de ºedinþã care conþine principii investiþionale agreate de pãrþile semnatare. Una din opþiuni, acceptatã de ambele pãrþi, este o infuzie de capital
chinez, ce va fi direcþionatã cãtre retehnologizarea minelor din Valea Jiului. În cazul realizãrii acordului comercial, partea chinezã va fi cooproprietar în structura comercialã nou creatã, cu o cotã parte echivalentã cu investiþia realizatã. Reporter: În cazul în care aceastã variantã cade, care este programul de viitor al Companiei Naþionale a Huilei, în cazul în care datoriile cãtre bugetul de stat sunt de 5,17 miliarde de lei noi, iar Comisia Europeanã a interzis subvenþionarea mineritului? Ce soluþii sunt pentru scoaterea CNH din impas? Câþi oameni ar mai trebui sã pãrãseascã sistemul? Attila Dezsi: Principala soluþie este crearea unei capacitãþi importante pe piaþa energeticã naþionalã ºi europeanã. În acest sens, Guvernul României a hotãrât înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara, în a cãrei componenþã vor intra termocentralele de la Paroºeni ºi Deva-Mintia ºi respectiv exploatãrile miniere viabile din cadrul CNH Petroºani. Aceastã companie va putea ºi
Am convingerea fermã cã Ion Iliescu s-a senilizat, iar locul lui este într-un azil, la munte, la aer curat. Pentru cã domnia-sa n-a binevoit sã producã niºte copii în perioada apusã a vigorii sexuale, n-are însã, din pãcate, cine sã ia aceastã iniþiativã. Aºadar, va rãmâne la PSD pânã la sfârºitul vieþii, din fericire pentru adversarii acestui partid ºi din nefericire pentru popor. Precum un bãtrânel flatulant cu luciditatea ºi arderile interne atacate de anii nemiloºi, Ion Iliescu face numai tâmpenii. Nu zic cã n-a avut dreptate atunci când i-a aplicat lui Geoanã pe frunte celebra ºtampilã, dar de la disputa cu o persoanã inferioarã ºi pânã la dinamitarea voitã a propriului partid e distanþã mare. Al doilea om în stat ºi veºnic al doilea la modul general, Mircea Geoanã, va fi exclus din PSD ºi de la conducerea Senatului, declanºându-se un scandal intern colosal exact cu un an înaintea alegerilor locale ºi parlamentare. Acest lucru este pus pe seama lui Ion Iliescu. Arma cu care Ilici ºi greii expiraþi ai PSD se luptã cu Mircea Geoanã este Victor Ponta, despre care, din respect pentru bieþii ºi nevinovaþii copii retardaþi, nu voi spune cã are alurã de copil retardat. Prin agresivitatea sa infantilã ºi nepriceperea politicã pe care le-a dovedit în numeroase rânduri, Ponta face a adus deservicii imense partidului care urmãreºte sã câºtige România în 2012. E greu totuºi de crezut cã artizanul acestui sabotaj este Adrian Nãstase, mentorul ºi pãpuºarul lui Ponta, pentru cã va trebui sã atragã investiþii importante în principal pentru retehnologizare. Spun va putea ºi va trebui pentru cã aceastã companie poate fi un "jucãtor" important în viitoarea piaþã energeticã europeanã. Cu un management de înalt nivel profesional, compania v-a putea sã-ºi dimensioneze corect politica de personal, eficienþa trebuind sã primeze în orice decizie. Reporter: De unde ºi când se vor plãti ºi restul tranºelor pentru disponibilizaþi?
Attila Dezsi: Guvernul României face eforturi importante pentru obþinerea avizului Comisiei Europene în privinþa acordãrii subvenþiei cãtre CNH Petroºani. Subvenþia odatã aprobatã va rezolva problematica tranºelor din salariile compensatorii ce le revin disponibilizaþilor. Oricum, aºa cum aþi observat, Guvernul ºi-a asumat deja responsabilitatea acordãrii primei tranºe ºi sunt convins cã ºi eforturile actuale întreprinse îºi vor atige obiectivul. A consemnat Anamaria NEDELCOFF
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 noiembrie 2011
LSPMVJ, o formã fãrã vreun fond nou
De ce ºi-au pierdut definitiv gratuitãþile pensionarii minieri... iga Sindicatelor Pensionarilor Minieri din L Valea Jiului (LSPMVJ) este o organizaþie non - guvernamentalã (ong...) constituitã cu ani în urmã pe când LSMVJ, înfinþatã în 24 martie 1990, la Petroºani, reprezenta cea mai puternicã formaþiune sindicalã a minerilor din România.
Resorturile înfiinþãrii LSPMVJ au fost în acea perioadã cât se poate de întemeiate. Oficialii Ligi Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ) intuiserã bine cã, odatã ieºiþi din sectorul minier fie ºi pe cale naturalã, prin pensionare - foºti angajaþi ai (ceea ce încã se mai numeºte) CNH SA riscau sã rãmânã niºte fii ai ploii. Cam cum au ajuns acum... ªi, pe cale de consecinþã - cum le place reprezentanþilor justiþiei sã se exprime în media...i-au sprijinit sã se organizeze într-o org de profil. Care în mod natural s-a afiliat LSMVJ. În acest fel erau câºtigaþi ºi pensionarii minieri, avându-i alãturi pe ortacii lor în plinã activitate, cât ºi minerii încã activi - care-ºi menþineau o bunã reprezentativitate, numericã ºi din punct de vedere a credibilitãþii ca miºcare sindicalã. La început lucrurile au mers bine, deoarece încã nu
sosise vremea cruntelor disponibilizãri ºi închiderilor de mine. De LSPMVJ auzisem încã de pe atunci, când o conducea regretatul ing. Vergiliu Stãnescu, alintat de ortaci Piþigoi (pare-mise ºi pentru cã avea... oarece pline, ca sã nu spun papagal). Papagal are actualul conducãtor al LSPMVJ, ing. Ion Hortopan, fost parlamentar, actual consilier local, ins care vorbeºte mult ºi nu face nimic. Cert este cã, dupã 1997 LSPMVJ a devenit o formã (sindicalã) fãrã fond, un banal acronim (pentru
Prinþul Charles
ar putea avea rãdãcini hunedorene
necunoscãtori: un cuvânt format din prima sau primele litere ale cuvintelor dintr-o sintagmã, dintr-o expresie, dintr-un titlu etc., conform DEX), o banalã prescurtare de care nimeni nu mai þine cont. Iar când scriu nimeni mã refer mai ales la parlamentarii Vãii Jiului, reprezentanþii Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara, cei 6 primari din Valea Jiului, conducerea CNH SA, LSMVJ, reprezentanþii tuturor partidelor politice care activeazã (cum activeazã...) în Valea Jiului,
Prinþul Charles ar putea avea strãmoºi pe linie paternã în Deva, respective Principele de Transilvania Acaþiu Barcsay (1619-1661). Cel puþin aºa a declarat viceprimarul municipiului Deva, Marcel Morar, cu ocazia dezvelirii unui monument dedicat memoriei lui Barcsay. "Se pare cã tatãl lui Acaþiu Barcsay este pe linie paternã al nouãlea strã-strãbunic al Prinþului Charles al Regatului Unit al Marii Britanii. Iatã de ce putem explica, ºi prin acest subiect, atracþia pe care Prinþul Charles o are
reprezentanþii mass - media din Valea Jiului..., conducerea Casei Judeþene de Pensii Hunedoara, conducerea Casei de Asigurãri de Sãnãtate, adicã la toþi aceia la care LSPMVJ a fãcut mereu apel, în cadrul a numãrate "ºedinþe de lucru" desfãºurate în ultimii 3 ani, pentru a fi sprijiniþi. Bineînþeles (deºi de neînþeles...) fãrã a fi sprijiniþi în vreun fel. Poate ºi deoarece LSPMVJ din nefericire - nu ne bucurã de vreo reprezentare realã. Oficialii acestei org ºtiu cã din zecile de mii de pensionari din sistemul minier doar un numãr infim sunt efectiv membri ai LSPMVJ, cât despre membrii cotizanþi (deºi cotizaþia este mai mult decât modicã...) nu mai pomenesc. Nu este cazul... Am participat la mai mult acþiuni ale LSPMVJ. Mereu am avut sentimentul cã particip la niºte acþiuni fãrã vreo finalitate cât de cât concretã. Ce este drept, problemele cu care se confruntã pensionarii din minerit, precum ºi toate celelalte categorii de pensionari, sunt nenumãrate. Mã aºteptam - ca nepot ºi fiu de mineri - ca barem problema gratuitãþilor, pe care le tot reclamã pierdute pensionarii mineri, sã se
faþã de Transilvania. Dacã aceastã informaþie se va dovedi realã, Primãria ºi Consiliul Local Deva vor transmite o invitaþie oficialã Prinþului Charles, de a vedea aceastã statuie (monument, n.r.) ce îl reprezintã pe unul dintre strãmoºii sãi', a spus viceprimarul municipiului Deva, Marcel Morar. Marcel Morar este istoric ºi vrea sã aprofun-
rezolve. Cã nu s-a rezolvat, cã nici nu se va rezolva e trist... Dar adevãrat. ªi este ºi mai trist cã lucrurile aºa vor rãmâne, indiferent de câte ori ce tip de acþiuni de protest vor mai face pensionarii minieri. Acum cã falimentul CNH SA a fost anunþat public cel puþin problema gratuitãþilor a fost lãmuritã. Spun eu, definitiv... Dan CODREA P.S.1 O totalã lipsã de interes pentru "ºedinþele de lucru" ale LSPMVJ s-a înregistrat ºi la ultima întâlnire de acest gen, programatã vineri, 28 octombrie a.c., de la orele 12:00 (ca de obicei) la Casa de Culturã a Sindicatelor "Ion Dulãmiþã" din Petroºani, aceasta fiind precedatã de o altã... întâlnire, desfãºuratã la nivelul CNH SA Petroºani, evident fãrã a fi urmate, nici una, nici alta de vreo finalitate, dar nici de prezenþa în numãr cât mai mare a membrilor LSPMVJ la dezbateri. Ceea ce demonstreazã, dacã mai era cazul, toate cele scrise anterior. P.S.2 Cât despre eºecul lamentabil al "Mitingului ºi marºului de protest al unitãþii ºi solidaritãþii sociale", acþiuni organizate de LSPMVJ joi, 10 noiembrie a.c., la Petroºani, consider - încã o datã - cã absolut orice alte comentarii sunt de prisos. Tot ceea ce s-a întâmplat joi, 10 noiembrie a.c., în cadrul acestor acþiuni "însufleþite" de participarea celor circa 2 - 300 de protestatari, nu toþi foºti mineri!!, confirmã justeþea raþionamentului acestei scurte analize.
deze acest subiect. Acaþiu Barcsay a fost principe al Transilvaniei între anii 1658-1660. Familia sa provenea din Þara Haþegului. Dupã o carierã diplomaticã la Istanbul, în Muntenia ºi Moldova, a fost numit ban al Lugojului ºi Caransebeºului, iar mai târziu comite suprem al Hunedoarei. Dupã eºecul expediþiei militare din
Polonia, a lui Gheorghe Rakóczi al II-lea, la 7 octombrie 1658, a fost numit de Înalta Poartã ca principe al Transilvaniei. Acaþiu Barcsay abdicã la 31 decembrie 1660, este luat prizonier ºi condamnat la închisoare în fortãreaþa Chioar. A fost ucis în timpul escortãrii spre locul de detenþie în primele zile ale lui 1661. Car men COSMAN
Ziua Mondialã a Salutului, serbatã la Deva Ziua Mondialã a Salutului va fi serbatã ºi la Deva, unde Biblioteca Judeþeanã "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva organizeazã, în ziua de 21 noiembrie 2011, mai multe manifestãri. Evenimentul va avea loc la Sala ,,Liviu Oros" a Casei de Culturã "Drãgan Muntean" din Deva, unde este programatã o întâlnire cu elevii claselor primare. "Biblioteca noastrã marcheazã anul acesta pentru prima oarã aceastã zi care, începând din anul 1973, este serbatã pentru a sublinia importanþa comunicãrii ºi a interacþiunii dintre oamenii din întreaga lume. Pornind de la îndelungatul conflict arabo-israelian, fraþii Brian ºi Michael McCormack, din statul nord-american Nebraska, au avut generoasa ºi neobiºnuita idee de a dedica o zi specialã salutului, ca formã
elementarã de acþiune interumanã ºi ca un pas important spre realizarea pãcii ºi înþelegerii între oamenii de rase, naþionalitãþi, religii diferite", a declarat Sebastian Bara, directorul Bibliotecii Judeþene. Elevilor prezenþi în salã li se va prezenta într-o formã accesibilã ºi atrãgãtoare, pe bazã de slide-uri power point, importanþa acestei zile, importanþa salutului ºi a regulilor de politeþe în societate ºi familie. Cei care vor rãspunde corect la întrebãrile ce li se vor adresa în final vor fi rãsplãtiþi cu premii în cãrþi ºi diplome oferite de Biblioteca Judeþeanã "Ovid Densuºianu" Hunedoara - Deva. Car men COSMAN