Cronica Vaii Jiului

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãtile Vaii Jiului z Redactia si administratia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petrosani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 7

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 16 noiembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Bãsescu cãtre PDL: susþineþi proiectul USL!

Diferenþa între Putere ºi Opoziþie:

Cât de la mâncãricã, la...

Puterea, Opoziþia, Reforma Statului ºi Bãsescu. Care-i diferenþa? Reforma Statului, în viziunea Puterii, adicã a lui Traian Bãsescu ºi apropiaþilor sãi, ar însemna desfiinþarea judeþelor, o nouã regionalizare, Parlament unicameral, reducerea numãrului de parlamentari ºi vot uninominal într-un singur tur de scrutin. Reforma Statului, în viziunea Opoziþiei, presupune regionalizarea prin menþinerea judeþelor, Parlament bicameral, reducerea numãrului de parlamentari ºi vot uninominal într-un singur tur de scrutin. Care-i diferenþa? Între viziunea lui Bãsescu ºi viziunea opoziþiei privind reforma statului nu sunt mari deosebiri: ambii îºi doresc regionalizarea, vor un parlament mic (chiar sunt de acord asupra numãrului de parlamentari: undeva în jurul a 300), ori sunt atrase de ideea unui uninominal majoritar, care sã scoatã din cãrþi orice alt actor politic în afara celor trei din acest moment (coaliþia din jurul lui Bãsescu, coaliþia anti-Bãsescu ºi UDMR).

mãncãrime

PAG.

6-7

Nu s-au lãsat "cumpãraþi"!

Vor face totul pentru Universitate VORBA LU` BUJI

de Mircea Bujorescu

Mare mizerie, vai de noi ºi de viaþa noastrã!

PAGINA 11

Profesorii universitari de la Petroºani nu se lasã "cumpãraþi" ºi sunt dispuºi sã plãteascã doar ca Universitatea sã redevinã o ºcoalã de elitã. Asta spune rectorul Universitãþii din Petroºani, prof. Emil Pop, dupã ce ºcoala superioarã de aici a ajuns de o categorie medie. >>> PAGINA A 5-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 noiembrie 2011

Lume ca la piaþã

în târgul sãtãmâ ânal de la stadion

P

etroºenenii comparã în aceastã perioadã preþurile din magazin al hainelor groase ºi la încãlþãmintea de iarnã, cu cele de pe tarabele din târgul sãptãmânal. Piaþa de la stadion, de câteva sãptãmâni este plinã de oameni, care cumpãrã dacã au avut bani, iar dacã nu, mãcar se uitã. Aºa s-a întâmpla ºi la târgul de duminica trecutã de la stadion. Sute de oameni au venit aici pentru a vedea dacã preþurile hainelor de iarnã se încadreazã cumulat în bugetul lor. " Am venit sã

caut niºte încãlþãri la copil pentru iarnã, o geacã ºi un hanorac mai gros. Preþurile nu sunt chiar mici, dar oricum, faþã de magazin, parcã se mai simte acolo o economie de 10, 20 de lei", ne-a declarat o mãmicã. " Am gãsit niºte bocanci ºi vreau sã-i încerc. Dacã mi se potrivesc, cred cã îi ºi cumpãr", a declarat ºi un tânãr. Vânzãtorii care vin duminicã de duminicã la târgul de îmbrãcãminte ºi produse industriale de la Stadion, încercã mereu sã-i îmbie pe potenþialii clienþi cu preþuri accesibile, spun ei, dar ºi cu posibilitatea

de a mai negocia. " Eu vând încãlþãminte din piele. Preþurile, dacã este sã mã întrebaþi pe mine, sunt destul de bune. Dar, oricum, noi mai lãsãm de la noi dacã vedem cã omul vrea sã cumpere sau nu prea are bani ", ne-a declarat o vânzãtoare. Iar, dacã petroºenenii nu ºi-au cumpãrat din târg geci groase sau papuci de iarnã, sigur

au trecut mãcar de curioºi ºi printre comercianþii de vechituri. Aici au vãzut tot ce ºi-au dorit sau nu. Începând de aparate vechi de vârsta bunicii, tacâmuri, obiecte decorative ºi terminând cu tot felul de "minuni" cum ar fi senzori de iluminat, bijuterii cu patina timpului sau telefoane din prima generaþie de celulare. Luiza ANDRONACHE

onducãtorul unui moped, în vârstã de 36 de ani, a fost grav rãnit, dupã ce un ºofer nu a respectat semnificaþiile indicatoarelor rutiere. Accidentul s-a produs în Deva, la intersecþia dintre Aleea Patriei cu strada Mihaie Eminescu, dupã ce ºoferul - Ioan

F., de 55 de ani, din comuna Certeju de Sus - nu a respectat semnificaþia indicatorului "oprire". Din acest motiv a acroºat mopedul condus regulamentar de Petru T., de 36 ani, din Deva. În urma accidentului, a

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428 Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428

Soþia Maria, fiicele Crina ºi Mihaela mulþumesc tuturor celor care au fost alãturi de noi, la greaua încercare prin care am trecut, prin pierderea celui care a fost un om de omenie, pentru noi de neînlocuit

TOMULESCU IOAN Nu vom uita gesturile dumneavoastrã, care ne-au adus o micã alinare în suflete!

Mopedist rãnit de un ºofer imprudent

C

VÂNZÃRI

rezultat rãnirea gravã a mopedistului. Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Antena 1

National TV

6:00 Observator 6:00 Albumul Naþional (r) 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 10:00 În gura presei 8:45 Teleshopping 10:50 Mireasã pentru fiul meu 9:00 Culoarea fericirii (r) 11:30 Plasa de stele (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 Gadgets, Gadgets 11:15 În cãutarea fericirii 12:15 Teleshopping 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Taxi Driver (r)

PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Fiul pierdut (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Un tatã în plus 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 The Mentalist - În

14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Câºtigi în 60 de secunde 21:50 Lale (s) 22:50 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Cherish

15:45 Fosta mea iubire (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Culoarea fericirii 20:15 Destinul regelui 21:45 Poama acrã 23:30 Pãdurea morþii 1:30 În cãutarea fericirii (r)

mintea criminalului 23:30 The Mentalist - În mintea criminalului 0:30 Dupã 20 de ani (r) 1:30 ªtirile Pro TV (r)

Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Anchetã militarã (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii 23:15 Mondenii 23:45 Anchetã militarã 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu

TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Judecã tu! (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:15 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (r) 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Mici crime în familie (s) 21:55 Mici crime în familie (s) 23:10 Podul 0:55 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 noiembrie 2011

Florin Mârza va înfiinþa Complexul Energetic

niºte surse hidro care dãdeau siguranþã companiei respective. De data aceasta, în Complexul Hunedoara este vorba doar de huilã ºi va depinde numai de noi buna sa funcþionare. Acum vin de la Craiova unde se va naºte Complexul Energetic Oltenia ºi urmeazã sã purtãm discuþii cu cei de la CNH ºi sã demarãm... Este sarcina mea acest Complex ºi mã voi achita de ea" - a declarat Florin Mârza, fost director la Termoelectrica ºi consilier local, în timp ce se afla în drum spre Petroºani pentru a participa la ºedinþa Consiliului Local Petroºani, ce a avut loc ieri. Surse din anturajul "energeticianului" Mârza au declarat cã fostul director de la ENEL Hunedoara ºi fost consilier cu rang de secretar de stat în Ministerul Economiei, nu a fost acea ocazie am aflat de la reprezentanþii Ministerului desemnat la întâmplare penFlorin Mârza, care era consili- Economiei spuneau cã reortru a înfiinþa Complexul er al ministrului cu rang de ganizarea va avea loc pânã în Energetic Hunedoara. A fost secretar de stat ºi era/este vara anului trecut, mai ales în o hotãrâre de genul : ai idei, consilier local la Petroºani, cã condiþiile în care actul norpune-le în practicã! proiectul la care a lucrat era mativ privind înfiinþarea com- Complexul Hunedoara se viabil ºi benefic pentru paniilor a fost aprobat încã bazeazã pe aceleaºi principii Compania Naþionalã a de la începutul lui 2010. Au ale companiilor respinse, la Huilei, care urma sã intre în apãrut însã contestaþiile ºi proiectul cãrora a lucrat una din cele douã companii ºansele s-au diminuat consiFlorin Mârza. energetice Electra ºi derabil. Statul a fãcut tot ce a "Da, Complexul Hidroenergetica. Dar nu a putut pentru ca înfiinþarea Hunedoara de acum este o fost sã fie…. Electra ºi Hidroenergetica sã soluþie mai simplã, care se Oponenþii reorganizãrii sis- nu poatã fi blocatã în Justiþie, bazeazã pe aceleaºi principii temului energetic au fost trei: modificând pânã ºi legea ale proiectului precedent" - a creditorii, sindicatele ºi privind societãþile comerciale. confirmat zvonistica Florin Fondul Proprietatea, care au Dar fãrã succes. Mârza. depus în Justiþie nu mai puþin "În acel proiect de restrucCu alte cuvinte, înfiinþarea de 20 de contestaþii. Iniþial, turare energeticã existau Complexului Energetic Hunedoare pare a fi Jiului, administraþiile locale din Valea Jiului încã floare la ureche pentru nu au dat un rãspuns concret. ºefii localitãþilor energeticianul de la din Vale aºteaptã verdictul în cazul legii iniþiate Petroºani. de PDL care va permite eutanasierea câinilor Ileana FIRÞULESCU fãrã stãpân. "Reprezentanþii Vierpfoten vor sã vinã în Valea Jiului, sã sterilizeze câinii vagabonzi, este un proiect pe care eu l-am propus tuturor primãriilor, însã acum suntem în aºteptare. Am primit ºi modelul de contract, dar aºteptãm sã vedem ce va fi cu legea aceasta, nu ºtiu ce se va întâmpla", a declarat Dorel ªchiopu, consilier local PRM la Vulcan. (A.N.)

Pe principiul "ai idei,

pune-le în practicã!"

F

lorin Mârza, consilier local la Petroºani ºi fost consilier cu rang de secretar de stat al ministrului Economiei, nu a fost numit întâmplãtor coordonatorul organizãrii ºi formãrii Complexului Energetic Hunedoara. Hotãrârea ministrului a fost luatã conform principiului: ai idei, pune-le în practicã! Florin Mârza a lucrat, tehnic, la proiectul contestat de cei care nu doreau ca CNH sã-i tragã în jos, "Electra ºi Hidroenergetica", iar Complexul Energetic Hunedoara se bazeazã pe aceleºi principii stipulate de consilierul local de la Petroºani. Cu circa doi ani în urmã, dupã o conferinþã de presã, ce a avut loc la Petroºani, ministrul de atunci al Economiei, Adriean Videanu, era însoþit de doi oameni ai Vãii Jiului, care lucrau la proiectul de restructurare energeticã a þãrii: Florin Mârza ºi Puiu Horea. Cu

Vierpfoten vrea sã sterilizeze câinii Vãii Jiului Deºi "Vierpfoten" - una dintre cele mai importante asociaþii de protecþie a animalelor din România ºi-a anunþat intenþia de a steriliza câinii vagabonzi din Valea

Trei ani de la tragedie Ieri, 15 noiembrie 2011, s-au împlinit trei ani de la tragedia petrecutã în subteranul Exploatãrii Miniere Petrila, care a îndoliat Valea Jiului. Însã, pentru prima datã de la cumplitul accident, în curtea minei nu a avut loc niciun fel de comemorare. Câþiva mineri, ortaci de-ai celor dispãruþi dintre noi, au aprins în memoria celor uciºi în adâncurile pãmântului, câteva lumânãri. Conducerea unitãþii miniere a declarat cã a hotãrât ca în acest an, slujba de comemorare sã o comaseze cu manifestãrile prilejuite de cinstirea Sfintei Mare Muceniþe Varvara din data de 4 decembrie, care vor fi organizate de cãtre Compania Naþionalã a Huilei.

Remember Petrila -15 noiembrie 2008 Durere nesfârºitã, disperare fãrã margini ºi doliu. Doliu peste tot. 15 noiembrie 2008 - o zi în care s-a mai scris o paginã neagrã în cartea Vãii Jiului, paginã care va rãmâne mereu tipãritã în istorie. În ziua aceea, 13 mineri ºi-au pierdut viaþa ºi alþi 14 au fost rãniþi, în urma a douã explozii care au avut loc la Exploatarea Minierã Petrila. Astãzi, însã, la 3 ani de tragedie, judecata celor care au fost consideraþi vinovaþi, nu s-a terminat încã. Cei trei inculpaþi, Aurelian Necula, Gheorghe Roºu ºi Dan ªtefan, îºi vor afla sentinþa la Curtea de Apel Craiova în data de 25 noiembrie. Ei au fãcut recurs la decizia datã de judecãtorii Tribunalului Gorj. Luiza ANDRONACHE

Campanie pe seama lui Moº Crãciun, varianta de Uricani-Dãnuþ Buhãescu Deºi susþine cã e sãrac lipit pãmântului, Dãnuþ Buhãescu primarul oraºului Uricani, este gata sã cheltuiascã aproape un miliard de lei vechi pe cheful dedicat anului nou ºi pe cadouri. Darurile, conform unei noi hotãrâri de consiliu local, ar urma sã fie acordate copiilor din Uricani, care provin din familii sãrace. Pânã aici, demersul este unul lãudabil, însã faptul cã nu este trecutã lista copiilor respectivi, iar suma este mai mare decât în anii trecuþi, pune sub semnul întrebãrii altruismul primarului. Astfel, consilierii PSD au fost

de acord sã se dea 29.000 de lei pentru organizarea manisfetãrilor de Anul Nou ºi 45.000 de lei "pentru acordarea unor cadouri cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã, copiilor din oraºul Uricani, care provin din familii beneficiare de ajutor social, persoane cu handicap ºi colindãtorilor". Toate acestea, într-o perioadã în care Buhãescu pregãteºte un proiect de hotãrâre privind contractarea unui împrumut ce va îndatora Uricaniul pentru urmãtorii 20 de ani, proiect ce sãptãmâna trecutã a fost amânat pânã la ºedinþa urmãtoare. Daniel Moraru, consilier local

PRM, a declarat cã era de aºteptat ca Buhãescu sã se arate darnic în luna decembrie a acestui an, întrucât este an preelectoral ºi trebuie sã-ºi facã cea mai bunã campanie. "Este an preelectoral, asta este explicaþia acestor bani. ªi deºi Buhãescu spune cã toba publicã, adicã bugetul local, este sãracã, se pare cã e plinã pentru organizarea de chefuri. În concluzie, bugetul local este atât de sãrac, încât ne permite sã facem chefuri", susþine Daniel Moraru. La rândul sãu, Ion Stãnescu consilier local independent, precizeazã cã nimeni nu ºtie cine

sunt copiii care vor primi cadouri, arãtându-se suspiucios în privinþa bunelor intenþii ale primarului uricãnean. "Nu ne dã multe detalii despre acest lucru, eu am vãzut cã în proiectul de hotãrâre apare cã va lua ºampanie, nu ºtiu cât de legal este ca din bugetul primãriei sã cumperi bãuturi alcoolice. ªi cred cã Uricaniul are alte probleme, nu are nevoie ca de Anul Nou sã se consume ºampanie de la primãrie. Niciodatã nu a dat atâþia bani de sãrbãtori ca acum, dar este anul dinaintea alegerilor

ºi se explicã. Eu m-aº bucura sincer dacã acele cadouri ar ajunge la copiii nevoiaºi într-adevãr, dar mã îndoiesc, fiindcã noi nu am vãzut nici un tabel, nimic, care sã ne arate despre cine este vorba. Probabil acele cadouri se vor da în funcþie de culoarea politicã a pãrinþilor, nu în funcþie de gravitatea cazurilor", mai spune Ion Stãnescu. Consilierii PSD ºi oficialii Primãriei Uricani nu au dorit sã comenteze aceste proiecte, ca de obicei. Anamaria NEDELCOFF

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 noiembrie 2011

Lifturi mai scumpe pentru populaþie

C

osturile de reparare a lifturilor au crescut în perspectiva liberalizãrii pieþei, deºi deocamdatã existã doar o companie care se ocupã de aceastã activitate. Ministrul Economiei, Ion Ariton, a precizat cã tarifele de reparare a lifturilor au suferit modificãri, dar asta în perspective liberalizãrii pieþei, care nu mai lasã loc ºi subvenþionãrii acestui serviciu. Problema majorãrii costurilor, dupã transformarea ISCIR în CNCIR, a fost ridicatã de doi parlamentari hunedoreni, respectiv Monica Iacob Ridzi ºi Bogdan Þîmpãu. Transformarea

Inspecþiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune ºi Instalaþiilor de Ridicat - ISCIR în companie de stat a atras dupã sine ºi majorarea facturilor pe care le au de plãtit beneficiarii serviciilor. Oamenii s-au plâns cã, de când Inspecþia a devenit Companie Naþionalã, facturile pentru aceleaºi servicii au crescut spectaculos ºi cel mai mult au de suferit asociaþiile de

proprietari. Guvernul a decis anul trecut, prin ordonanþã de urgenþã, ca activitãþile de autorizare ale ISCIR sã treacã în sarcina CNCIR. Potrivit ministrului Economiei, Ion Ariton, care a rãspuns întrebãrii adresate de Monica Iacob

Disponibilizaþii se reprofileazã

C

âteva zeci de disponibilizaþi ºi ºomeri au început, ieri, cursurile de calificare într-o altã meserie decât în cea în care au activat pânã în prezent. Printre ei se aflã foºti mineri, disponibilizaþi cu începere din data de 1 octombrie, dar ºi persoane care au lucrat în alte domenii de activitate în care au fost efectuate disponibilizãri de personal. Cu toþii sperã, chiar dacã unii dintre ei sunt trecuþi de 50 de ani, cã vor reuºi sã-ºi gãseascã un nou loc de muncã. "Am fost disponibilizatã de la Enel, cu începere din data de 1 octombrie, la fel ca ºi minerii. În prezent sunt ºomerã, dar, deºi am 56 de ani, am decis sã nu

mã dau bãtutã. M-am înscris la cursurile de coafezã, le voi absolvi, ºi apoi voi avea un loc de muncã. Doresc sã muncesc pentru cã familia mea are nevoie de mine ºi de bani. Consider cã pânã la 70 de ani pot sã mai muncesc, deºi, am fost pusã pe liber la doar 56 de ani", a declarat Aniþa ªtefan, o ºomerã din Aninoasa. "Am lucrat ºi în minã dar acum, dacã mineritul este pe ducã, mam decis cã trebuie sã fac ºi altceva. Prin urmare, m-am hotãrât sã trec de la negru la alb. Adicã, de la miner în subteran, la brutar la suprafaþã. Mineritul nu cred cã mai are niciun viitor în Valea Jiului", a spus Mihai Claudiu Lungu. Cele 7 cursuri care au demarat ieri la Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani sunt în domeniile construcþii, panificaþie sau servicii. În judeþul Hunedoara, în prezent, rata ºomajului este de 5,79%. Cei mai mulþi ºomeri, în Valea Jiului, sunt înregistraþi în Petroºani ºi anume 1.297. Mir cea NISTOR

- Ridzi, efectuarea unei verificãri tehnice în utilizare la un ascensor, în funcþie de complexitatea ºi de gradul de uzurã, se face în 3 - 4 ore, tariful fiind de 300, respectiv 400 de lei, tarif care spune Ariton, a fost preluat de CNCIR de la ISCIR. "La stabilirea tarifelor s-a mai avut în vedere costul economic al prestãrii serviciului, respectiv cheltuielile de verificare raportate la tipul de echipament/ instalaþie, gradul de complexitate ºi nivelul de uzurã al acestuia, riscurile în exploatare, cheltuielile

de deplasare, cheltuielile indirecte, un nivel al rentabilitãþii proporþional cu tipul ºi riscul afacerii, raportat la responsabilitatea asumatã", a arãtat ministrul Economiei.

D

e ce au crescut tarifele

Acesta spune cã ISCIR a fost finanþatã de la bugetul de stat ºi, din raþiuni sociale, a menþinut încã din 2002 tarifele de 90 de lei la ascensoarele cu uºi cu acþionare manualã sau semiautomatã. Deºi CNCIR este tot a statului, Ariton pretinde cã nu mai poate acorda o astfel de facilitate, în perspectiva liberalizãrii pieþei, din cauzã cã s-ar face concurenþã neloialã! "ISCIRul, instituþie a statului finanþatã integral de la bugetul de stat, percepea în 2009 ºi 2010 un tarif de 300 de lei/ verificare pentru verificarea tehnicã

a ascensoarelor de persoane cu acþionare Ward - Leonard, convertizoare de frecvenþã/tensiune sau hidraulicã, iar tariful de bazã practicat de CNCIR pentru verfiicarea tehnicã a ascensoarelor este de 400 de lei/ verificare, la aceastã sumã adãugându-se 24% TVA", se mai ararã în rãspunsul adresat de ministrul Ion Ariton deputatului Monica Iacob Ridzi. Car men COSMAN

Post cu gust ºi diversitate P

ostul nu mai înseamnã o condamnare la abstinenþã culinarã, ci în zilele noastre, în afarã de binefãcãtoarea detoxifiere a organismului, poate fi chiar o perioadã plinã de gust ºi diversitate. Dacã pânã acum câþiva, creºtinii se abþineau la cele " de dulce" doar cu cartofi, fasole, varzã sau cel mult conservele puse pentru iarnã, în prezent au mai multe opþiuni. Începând de la tofu, mezeluri vegetale, conserve din legume ºi pateuri cu mãsline verzi sau ardei, magazinele din Valea Jiului au ºi câte un

raion special pentru astfel de produse. " Noi ne-am pregãtit încã de acum o sãptãmânã cu produse specifice perioadei postului. Avem o diversitate de conserve din legume, fructe, dar ºi produse din soia. De asemenea, avem ºi mai multe sortimente de peºte ºi preparate din peºte ", ne-a declarat Adrian Rusu, proprietarul unui magazin. Alt magazin, alte raioane. ªi aici gãsim conserve din legume, legume congelate ºi proaspete ºi chiar produse bio, precum fãinã din soia, seminþe de dovleac ºi floarea soarelui, sare marinã

ºi zahãr brun. " Cum era ºi normal, pentru postul Crãciunului ne-am pregãtiti cu o diversitate de produse pe bazã de soia, cât ºi produse pe bazã de legume, fructe, congelate sau prospete", a precizat ºi Adrian Bãltãreþu, directorul unui alt magazin din

Energia electrica s-ar putea scumpi cu 2,5%

R

omânii ar putea intra în noul an, 2012, cu o majorare a preþului la energia electricã cu 2,5 procente. Potrivit reprezentanþilor Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energie ANRE de la 1 noiembrie 2011 se poate aplica Ordonanþa 220 privind promovarea energiei

electrice prin resurse regenerabile, iar pânã la sfârºitul anului va exista o lege de aprobare a acestei Ordonanþe

Petroºani. Însã, cei care sunt mai conservatori din fire ºi cãrora nu le sunt pe plac noile produse de post, aleg sã rãmânã tot la conveþionalii cartofii, tradiþionala fasole ºi orezul, care este la îndemâna oricui. Luiza ANDRONACHE

ANRE face deja acreditarea producãtorilor existenþi care ar urma sã beneficieze de certificatele verzi ºi este posibil ca faþã de preþul actual sã fie o creºtere cu 2,5% a preþului la consumatorul reglementat, au spus reprezentanþii ANRE. Proiectul de act normativ care va permite aplicarea schemei de sprijin pentru investiþiile în producþia de energie din surse regenerabile (prin acordarea de certificate verzi) a fost aprobat de Guvern în ºedinþa din 12 octombrie. Diana MITRACHE

Interviu 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 noiembrie 2011

Nu s-au lãsat "cumpãraþi"!

Vor face totul pentru Universitate Profesorii universitari de la Petroºani nu se lasã "cumpãraþi" ºi sunt dispuºi sã plãteascã doar ca Universitatea sã redevinã o ºcoalã de elitã. Asta spune rectorul Universitãþii din Petroºani, prof. Emil Pop, dupã ce ºcoala superioarã de aici a ajuns de o categorie medie. Dupã ce a ajuns o ªtiinþe economice, fiind cãci de acolo ni s-a spus universitate de categorie mai nouã, sã fi avut o cã e important sã existe C, Universitatea din clasificare mai joasã. Noi aici universitate. Vã daþi Petroºani s-a mobilizat. am intervenit ºi ni s-a seama ce ar însemna Profesorii au apelat ºi la spus cã deocamdatã zona asta fãrã facultate? parlamentarii hunedoreni mineritul este în receAici sunt 6.000 de stupentru a face lobby, iar siune, chiar dacã ºcoala denþi ºi miliarde de lei decizia de a deveni o superioarã de aici are care ajung la Universitate sucursalã a unei univerrealizãri" ºi dãm de lucru oamesitãþi mai mari nu au nilor. Inclusiv cu agreat-o. Mai mult, dupã Reporter: Totuºi proiectele pe care le ce profesorilor li s-a clasificarea cea mai obþinem ca finanþare. De sugerat cã ºcoala este înaltã aþi obþinut-o 4 ani am adus aici bunã, dar în alt oraº, graþie tocmai contracte pe care le-au aceºtia au decis sã Facultãþii care câºtigat firme din Valea munceascã mai mult. pregãteºte ingineri Jiului. Alþii nu au fãcut mineri. aºa, iar exemplele se pot Reporter: Aþi început Prof. dr. ing. mat. vedea". un an greu, pornind Emil Pop, rectorul Reporter: Cu toate de la un examen de UP: "Bineînþeles, dar ni acestea, sunt ºcoli bacalaureat dificil ºi s-a dat de înþeles - chiar superioare care vã dupã ce aþi fost dacã nu ni s-a spus, noi vor în structura lor. incluºi în clasa C în topul Universitãþilor din Romînia. Cum se vede acest an universitar în mediul academic de la Petroºani? Prof. dr. ing.mat. Emil Pop, rectorul UP. "Anul acesta 2011 a fost cel mai slab an din istoria Universitãþii ºi nu din cauza noastrã. În primul rând a fost un examen de bacalaureat organizat prost ºi cu rezultate proaste. Sunt de acord ca bacalaureatul sã fie sever, dar trebuie pregãtiþi ºi elevii. Altfel ce rol mai au ºi profesorii ºi atunci vina este împãrþitã. Apoi suntem dezamãgiþi de felul cum s-a fãcut clasificarea ºi locul pe care l-a ocupat în aceastã ierarhie ºcoala noastrã. Datoritã realizãrilor pe care le are uni- am simþit - cã universiProf. dr. ing. mat. versitatea, putea sã fie în tatea nu ar mai avea ce Emil Pop, rectorul cea mai bunã clasã. ªi cãuta în Valea Jiului, UP: "Acum pot spune cã este adevãrat cã pentru cã Valea Jiului nu sunt cel puþin douã, sau Facultatea de Mine a mai are viitor. Am simþit trei universitãþi care ne obþinut clasificarea în din discuþii, la diverse curteazã. Ar dori sã ne prima clasã, dar asta nu nivele, cã Universitatea ia, pentru cã suntem sinînseamnã cã celelalte nu ar mai avea ce sã gura universitate din þarã douã facultãþi nu puteau caute în Valea Jiului. Nu cu un aºa campus. Ni s-a fi cuprinse. Poate cea de de la nivel ministerial, spus asta de mai multe ori pânã acum. Am avut o ºedinþã pe aceastã temã cu întreaga comunitate academicã ºi, spre bucuria mea, nu a fost nimeni care sã fie de acord ca Universitatea sã se alipeascã la o mare universitate de categorie superioarã. Am zis aºa, cã Universitatea mai are resurse ºi cã un an va fi mai greu, 2011, iar la sfârºitul anului 2012 vom vorbi altfel".

Reporter: Vã bazaþi pe ceva, când spuneþi asta? Prof. dr. ing. mat. Emil Pop, rectorul UP: "O...Mã bazez pe douã lucruri foarte clare: Noi am fost depunctaþi pentru faptul cã nu am avut suficiente lucrãri publicate în niºte reviste de specialitate. Am avut foarte multe contracte ºi proiecte europene, iar activitatea noastrã a fost foarte bunã, dar nu am avut aceste lucrãri, despre care nu am ºtiut cã ne trebuie. Nu numai noi nu am ºtiut, dar noi fiind totuºi o universitate de categorie mijlocie, numãrul lucrãrilor publicate a fost mic. ªi atunci ne-au depunctat. Am luat mãsuri ºi am împãrþit pe fiecare colectiv, câte s-au putut. Pânã în 15 ianuarie, vom avea primele rezultate. Nu cred cã vor fi alþii mai buni ca noi. Asta pentru cã, mai întâi am luat legãtura cu toate academiile de mine din lume. Ele toate au reviste de acest gen ºi au sãrit sã ne publice lucrãrile. Le trebuie asta, le dãm asta!" Reporter: Dar acestea se fac cu bani, sunt sume destul de mari. Sunt dispuºi profesorii sã plãteascã?

Prof. dr. ing. mat. Emil Pop, rectorul UP: "Da. 1000 de euro una. Sigur cã se vor zbate, pentru cã nu are nimeni suma asta lunar. Dar îºi vor cãuta sponsori ºi vor publica. Pentru cã ºcoala asta dacã are ceva bun, are comunitatea academicã de excepþie". Reporter: ªcoala superioarã de la Petroºani este recunoscutã pentru specialiºtii în minerit. ªtiu cã studenþilor li se oferã ºi bursã de la CNH, numai sã aibã rezultate bune ºi totuºi nu reuºiþi sã ºcoliþi prea mulþi ingineri cu aceste sume. Prof. dr. ing. mat. Emil Pop, rectorul UP: "ªi acum CNH dã burse. Mai avem 4 sau 5 bursieri ºi asta nu din vina CNH, ci a elevilor care nu doresc sã urmeze aceastã ºcoalã. Din pãcate. Dar este o speranþã ºi aici. Vin an de an tot mai mulþi studenþi din alte zone: Gorj, Mehedinþi, Moldova chiar Timiºoara ºi vor sã se califice aici ca ingineri mineri. Ei ºtiu cã aici se face carte bunã. Calitatea învãþãmântului a scãzut, însã, an de an. O datã e istoria familiei elevului, dar sunt ºi aici o serie de

facturi. Plus exemplele care le dã televiziunea centralã, cu modele uºoare, gen Becali, Bianca Drãguºanu. Un elev care vine la ºcoalã, chiar dacã învaþã puþin, poate deveni un bun specialist. Ei, Universitatea de aici are o astfel de calitate. ªtiþi cã la intrarea în holul Universitãþii poþi simþi spiritul zecilor de generaþii care au trecut pe aici? Dacã intri în amfiteatre, care sunt vechi de 60 de ani ºi pe care doar le-am reabilitat, pentru cã am vrut sã pãstrãm ceea ce spun ele, atunci nu ai cum sã nu simþi spiritul. Eu am fost la Oxford ºi am vizitat mai multe universitãþi ºi la una a învãþat Newton. ªtiþi cum arãtau bãncile? Scrijelite!, dar au vrut sã pãstreze spiritul universitãþii. Asta vrem ºi noi aici, nu ne vom vinde acest spirit niciodatã" Reporter: În concluzie, în cât timp putem vorbi altfel despre aceastã ºcoalã de învãþãmânt superior? Prof. dr. ing. mat. Emil Pop, rectorul UP: "Într-un an! Ne va fi greu, ca apoi sã ne fie mai bine"". Diana MITRACHE

6 Politicã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 noiembrie 2011

Cazul Geoanã vãzut din Valea Jiului

Bãsescu cãtre PDL: susþineþi proiectul USL!

Diferenþa între Putere ºi Opoziþie: Cât de la mâncãricã, la... mãncãrime

"ªi-au arãtat muºchii. Dacã se merge pe muºchi, pe muºchi vom pierde!"

vem ºi noi "A membri, ca oricare partid, care

tind spre butoiul cu miere, care sunt ºantajabili pentru a crea discordie" - Sorin Vasilescu preºedinte PSD Lupeni, prim vicepreºedinte PSD Hunedoara. "Cu aceastã situaþie s-a produs o derutare ºi a apãrut teama ca nu cumva sã se transforme într-o gaºcã, într-o activitate privatã" - Dãnuþ Buhãescu, preºedinte PSD Uricani. Se ºtie cã puterii, respectiv PDL-ului, nu i-a cãzut bine constituirea Uniunii Social Liberale - USL. Ca urmare, aºa cum se face în politicã, avea treabã multã în a discredita formaþiunea. Dar chiar cei din USL, adicã PSD, le-a uºurat sarcina prin scandalul iscat de înlãturarea lui Mircea Geoanã, cel care a scris istorie în partid, fie ea discutabilã. În teritoriu, situaþia a produs mari supãrãri considerându-se cã PSD este în pericol de a deveni o activitate privatã în care dicteazã stãpânul. Alþii cred cã disciplina de partid ºi coerenþa este esenþialã în a pãstra credibilitatea, oscilaþiile ºi acþiunile haotice fiind periculoase. Social democraþii din Valea Jiului au pãreri diferite, lucru care demonstreazã cã PSD este, încã, un partid viu.

"Avem ºi noi membri de partid care tind spre butoiul cu miere" Sorin Vasilescu, preºedinte PSD Lupeni, prim vicepreºedinte PSD Hunedoara: Nu, nu cred cã situaþia va fi o problemã pentru imaginea PSD. Mircea Geoanã a creat niºte probleme în timp, iar anul trecut a fost chiar suspendat pentru 6 luni ºi nu s-a liniºtit. A continuat cu atacuri ºi cu atitudini care într-adevãr

au creat probleme. În asemenea situaþie, sã nu iei mãsuri tranºante, ar însemna ca lucrurile sã se repete ºi, mai mult, sã se acutizeze, sã se perpetueze. Era necesarã o decizie fermã, iar în timp se va vedea cã este un lucru benefic. Avem ºi noi membri, ca oricare partid, care

tind spre butoiul cu miere, care sunt ºantajabili pentru a crea discordie. Nu este nici ultimul, nici unicul, ºi în aceste cazuri trebuie acþionat la momentul potrivit pentru cã lucrurile pot refula altfel. Recidivele lui Mircea Geoanã au dus la aceastã situaþie. Amintiþi-vã cã în anul 1997, când PDSR l-a pus pe Geoanã ambasador la Washington, el ridica osanale lui Emil Constantinescu ºi i s-a trecut cu vederea ºi a fost menþinut în funcþie.

Sigur cã se va încerca ruperea USL prin orice mijloace, prin oportuniºti. Am fi naivi sã credem cã este singurul caz. Vor mai fi. Clar, nu este un lucru plãcut ceea ce se întâmplã, dar nu vãd sã erodeze asta partidul. Dimpotrivã, se va demonstra cã PSD este ferm ºi cã gãseºte soluþii.

"Sunt reguli de disciplinã care trebuie puse la punct" Ioan Rus, preºedinte interimar PSD Petroºani: Nu este plãcut pentru partid ceea ce se întâmplã, dar sunt reguli de respectat, sunt elemente de disciplinã care trebuie puse la punct. Când te înrolezi, când devii membrul unui partid trebuie sã respecþi regulile pe care þi le-ai sumat. Oscilaþiile în alte direcþii bulverseazã ºi alegãtorul ºi, mai mult, bulverseazã partidul. Lucrurile merg înainte. Evoluþia nu este întot-

deauna linã ºi în plus, nimeni nu este de neînlocuit.

Dãnuþ Buhãescu, primar, preºedinte PSD Uricani: Ce trebuie avut în vedere este cã Mircea Geoanã a pus credibilitatea USL în pericol prin acel anunþ cã va candida la preºedinþie, când se ºtia cã este vizat Crin Antonescu pentru asta. Nu a fost un gest de loialitate, de respect mãcar, pentru cã atunci când Geoanã a candidat, Crin Antonescu l-a susþinut necondiþionat. Chiar dacã Geoanã a anunþat asta fãrã sã discute cu cei din partid, mãsura mi se pare prea durã cu un om care a fost preºedintele PSD, al doilea om în stat. Geoanã, orice ar fi greºit, este un om valoros, face parte din istoria partidului. Conducãtorii poate ºtiu mai multe dedesubturi. Dar asta sã nu devinã tradiþie în PSD, iar percepþia este proastã. Lumea se întreabã dacã aceste partide sunt formate din peºti, din oameni sau din principii

stânga ºi sã crezi cã partidul se privatizeazã indirect. Eu rãmân pentru principii, pentru oameni. Scandalul acesta clar aduce mari deservicii. Înþeleg cã trebuie sã existe disciplinã, ordine în partid, dar ºi toleranþã care era o regulã de bazã în PSD. Dacã dispare toleranþa este mare pericol. Pentru cã nu poþi spune: ori eu, ori ãla. Toate astea trebuiau rezolvate în bucãtãria noastrã. ªi-au arãtat muºchii. Dacã se merge pe muºchi, pe muºchi vom pierde! Mi-e teamã de grupuri de oligarhi… Sunt dezamãgit ºi am un gust amar. Ar trebui sã se înþeleagã cã echilibrul, comunicarea, solidaritatea în îndreptarea pãcãtosului sunt foarte importante. Altfel, clar poþi crede cã cine crâcneºte, cu siguranþã e posibil sã nu mai fie. Dacã asta e linia în partid, mã voi gândi pe viitor. Este un precedent periculos, iar semnalul dat membrilor poate fi înþeles: cine nu e cu mine, e împotriva noastrã. Eu, în partid, sunt pentru doctrinã, iar chestiile astea nu ar trebui sã ia locul preocupãrilor de a aduna profesioniºti, meseriaºi

ºi doctrine. Cu aceastã situaþie s-a produs o derutare ºi a apãrut teama ca nu cumva sã se transforme într-o gaºcã, într-o activitate privatã. Sã nu se decline mesajul principiilor de

cu care sã-þi faci echipã. Un principiu care mi-a plãcut a fost cel spus odatã de Ion Iliescu: democraþie participativã. Adicã sã poþi sã dezbaþi în partid, sã merg cu plãcere la partid. Apoi

“Mi-e teamã de grupuri de oligarhi"

Politicã 7

P

uterea, Opoziþia, Reforma Statului ºi Bãsescu. Care-i diferenþa?

am susþinut cã Traian Bãsescu e dictator, ºi eu ce fac acum? Cad din lac în puþ. Clar ne afecteazã pe noi, cei din teritoriu. E prea murdar ceea ce se întâmplã. Poate e prea la cald, dar sunt dezamãgit. Sã vedem care va fi drumul de urmat. Clar nu trebuie sã credem cã oricum vom câºtiga alegerile, pentru cã nu este aºa. Omul care vede ce se întâmplã zice: dacã cu al tãu ai fãcut aºa, ce vei face cu noi?

"Ãºtia le trag preºul de sub picioare" Haralambie Vochiþoiu, fost preºedinte PSD Petroºani ºi fost prim vicepreºedinte PSD Hunedoara: Orice membru pierdut creeazã probleme unui partid. Mircea Geoanã nu reprezintã un simplu om, ci o personalitate care a promovat foarte mulþi oameni. Clar situaþia creatã va afecta USL, pentru cã altele trebuiau sã fie prioritãþile PSD. Lumea aºteaptã de la ei alternative, soluþii ºi ei se devoreazã. Electoratul din 2012 clar nu mai este cel din 2000. Acum oamenii sunt mai instruiþi, mai atenþi. Ponta ºi Antonescu, ºi USL în general, în loc sã se ocupe de proiecte, ei sunt preocupaþi sã-ºi elimine adversarii în drumul cãtre ciolan. Asta în timp ce PDL strânge bani, face programe, se preocupã de de zona turisticã, promit, aºa puþin cât o fi, creºteri salariale. Ponta ºi Antonescu se vor trezi cã ãºtia le trag preºul de sub picioare. ªi uite aºa se compromite o idee generoasã în care îºi puneau speranþe milioane de români ca alternativã la actuala putere. Ileana FIRÞULESCU

Reforma Statului, în viziunea Puterii, adicã a lui Traian Bãsescu ºi apropiaþilor sãi, ar însemna desfiinþarea judeþelor, o nouã regionalizare, Parlament unicameral, reducerea numãrului de parlamentari ºi vot uninominal într-un singur tur de scrutin. Reforma Statului, în viziunea Opoziþiei, presupune regionalizarea prin menþinerea judeþelor, Parlament bicameral, reducerea numãrului de parlamentari ºi vot uninominal într-un singur tur de

scrutin. Care-i diferenþa? Între viziunea lui Bãsescu ºi viziunea opoziþiei privind reforma statului nu sunt mari deosebiri: ambii îºi doresc regionalizarea, vor un parlament mic (chiar sunt de acord asupra numãrului de parlamentari: undeva în jurul a 300), ori sunt atrase de ideea unui uninominal majoritar, care sã scoatã din cãrþi orice alt actor politic în afara celor trei din acest moment (coaliþia din jurul lui Bãsescu, coaliþia anti-Bãsescu ºi UDMR). Pe de altã parte, se observã un minim interes faþã de democraþie,

reprezentativitate, garanþiile de libertate pe care le presupune un regim parlamentar, faþã de o republicã semi-prezidenþialã, aºa cum este România. Gruparea pro-Bãsescu vrea în schimb sã instrumentalizeze regionalizarea pentru a distruge reþelele electorale ale coaliþiei antiBãsescu ºi preferã cumularea alegerilor locale ºi parlamentare într-o singurã zi, cele câteva luni dintre locale ºi parlamentare fiind suficiente pentru încropirea unor maºinãrii electorale în teritoriu. Puterea a propus zilele trecute un Parlament de 388 de aleºi (faþã

de formula iniþialã, de 300 de parlamentari) ºi o formulã electoralã mixtã, în care douã treimi din mandate sã fie uninominale ºi o treime prin redistribuire.

Opoziþia, în schimb, are un proiect de lege care solicitã reducerea numãrului de parlamentari la 300 ºi susþine votul uninominal majoritar, fapt ce l-a iritat pe preºedintele Bãsescu, care la TVR a declarat cã nu este de acord cu noul proiect al PDL ºi cã le-a spus cã e mai bine sã meargã pe proiectul USL. Ce-o fi în mintea lui Boc acuma? Dar în a preºedintelui Bãsescu, care ºi-a cãlcat mândria în picioare ºi a recunoscut proiectul USL mai valoros decât al tandemului Boc&Udrea? Cu siguranþã preºedintele jucãtor ºi-a dat seama de slãbiciunea alianþei prinsã în scandalul din PSD ºi cu un PNL fãrã un lider, pe care acum vrea sã o dezbine sau sã o controleze. Marius MITRACHE

În 2013 circulãm pe autostrada Nãdlac - Sibiu

Ministrul Transporturilor ºi Infrastructurii, Anca Boagiu, a inaugurat, ieri, lucrãrile la tronsonul de autostradã care va lega Orãºtie de Sibiu. Ministrul Boagiu a fost în punctul zero pe pe primul tronson, în lungime de 24 de kilometri, în valoare de 166 de milioane de euro.

Autostrada de la Nãdlac Sibiu, parte componentã a Coridorului 4 Paneuropean, va fi pusã în circulaþie în primãvara anului 2013. Aceasta este convingerea ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, care a inaugurat lucrãrile la tronsonul de autostradã ce va lega Orãºtie de Sibiu, dar a vizitat ºi restul lucrãrilor. "Astãzi, am deschis oficial lucrãrile pe alþi 45 de kilometri de autostradã, tronson care leagã Orãºtie de Sibiu. Acum ne aflãm pe lotul I, care are o lungime de 24 de kilometri ºi o valoare de 166 de milioane de euro. Discutãm despre o lucrare extrem de importantã, pentru cã în baza lucrãrilor care se executã creãm în zonã peste 500 de locuri de muncã", a declarat, marþi, ministrul Transporturilor ºi Infrastructurii, Anca Boagiu. Conform adtelor tehnice, tronsonul Deva - Orãºtie, de pe traseul autostrãzii Nãdlac - Sibiu, beneficiazã de o finanþare în valoare de 177,92 milioane euro, din care contribuþia Comisiei Europene se ridicã la 108,91 milioane euro, iar cea a Guvernului României este de 69 milioane euro, fãrã TVA. Lungimea tronsonului este de 32,5 kilometri, cu douã benzi pe sens.

Pe traseul acestuia vor fi construite 21 de poduri ºi pasaje, cel mai mare fiind podul peste râul Mureº care va avea o deschidere de 720 de metri. Legãtura cu reþeaua existentã de drumuri va fi asiguratã prin douã noduri rutiere provizorii situate la Deva ºi Orãºtie ºi un nod rutier proiectat la est de oraºul Simeria. Prezentã în judeþul Hunedoara, Anca Boagiu a evaluat ºi stadiul lucrãrilor în zonele Orãºtie ºi Deva, ºi s-a declarat mulþumitã de ritmul execuþiei, exprimânduºi convingerea cã, de la Nãdlac la Sibiu se va circula, cel mai târziu, în primãvara lui 2013. Pe ºantierul tronsonului de autostradã Deva - Orãºtie sunt angajaþi deja 400 de oameni, dar numãrul acestora va creºete odatã cu demararea lucrãrilor la celelalte tronsoane. Iar Boagiu s-a declarat mulþumitã de ce a gãsit în Hunedoara: "Este aºa cum mã aºteptam: lucrãri care au pornit, lucrãri care sunt în grafic, lucãri care se înacdreazã în cei 434 de kilometri de autostradã aflaþi în lucru astãzi în România. Dacã cineva mai are vreun dubiu cã România va avea autostrãzi în 2013 sã vinã la Deva, Oradea sau Alba Iulia. În acest moment avem contracte semnate cu Comisia Europeanã de aproximativ 900 de milioane de euro".

- un A utostrada câºtig

Lucrãrile sunt în graficele preconizate ºi se lucreazã, probabil în premierã, pe principii economice, de prioritizare a investiþiilor ºi, sigur, pe respectarea raporturilor contractuale". Car men COSMAN

De asemenea, prefectul judeþului Hunedoara, Attila Dezsi, a precizat cã lucrãrile la autostrada Deva - Orãºtie sunt în grafic ºi sunt un mare câºtig pentru judeþul Hunedoara. "Pentru judeþul Hunedoara, autostrada înseamnã în primul rând, crearea de locuri de muncã în partea de execuþie. Actualmente sunt peste a Petroºani, 400 de locuri de muncã organizaþia create, dar consider cã în este mai slãbuþã, etapele 2, 3 ºi 4 se vor mai bãtrâiorã. crea încã 600 de locuri de Trebuie s-o revimuncã. Pe de altã parte, gorãm" - Emil în momentul finalizãrii, Danci, preºedinte autostrada înseamnã nu numai atragerea de turiºti - PNÞCD filaila iar înm judeþul Hunedoara judeþeanã avem foarte multe obiec- Hunedoara tive care pot fi incluse Apariþia liderilor într-un circuit turistic - ci ºi judeþeni ai PNÞCD atragerea oamenilor de afaceri", a precizat Dezsi. în faþa presei, dupã vreme îndelungatã Pe de altã parte, de tãcere, a fãcut preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, pe mulþi sã care a însoþit-o pe ministrã exclame: ãºtia mai trãiesc?!! Da, cel în aceastã vizitã, a puþin prin lideri. declarat cã: "Eu cred cã La Petroºani te este cea mai importantã întâmpina, când investiþie din judeþul mergeai la fostul Hunedoara dupã 1990. Practic, repune Hunedoara sediu al Finanþelor pe harta realizarea acestei Publice, o siglã investiþii, iar vizita de astãzi impunãtoare care a doamnei ministru aratã indica sediul cã nu povestim de PNÞCD, dar uºa autostrãzi, ci le realizãm. era veºnic închisã.

PNCÞD Valea Jiului,

în comã prelungitã "L

Este sau nu este partid al þãrãniºtilor pe aici, prin Valea Jiului? "Este. Avem filiale în reconstrucþie ºi chiar noutãþi, cum este tineretul PNÞCD de la Vulcan, acolo avem ºi seniori, dar conducerile sunt interimare pentru cã nu au avut loc alegeri. Vor urma. La Petroºani organizaþia este mai slãbuþã, mai bãtrâiorã. Trebuie s-o revigorãm. Deci suntem în lucru cu organizaþiile ºi dorim sp pregãtim viitorul, sã promovãm tinerii. În 2012 vizãm Parlamentul României, în sensul de a obþine un scor bun, iar în 2016 sã

fim consolidaþi. Ne-am dori sã intrãm în Parlament pentru cã suntem un factor de echilibru. Dar pânã atunci mai avem de lucru" - a declarat preºedintele PNÞCD filiala Judeþeanã

Hunedoara, Emil Danci. Adicã nu mai este, de fapt, PNÞCD, în formã organizatã, în localitãþile Vãii Jiului. Noroc cu disputa facþiunilor þãrãniste de la nivel central, cã i-a mai trezit din somn ºi pe liderii locali. Ileana FIRÞULESCU