Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãtile Vaii Jiului z Redactia si administratia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petrosani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 8
Cronica Vãii Jiului Joi, 17 noiembrie 2011
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Gheorghe Ile - primarul care dã
ora exactã Are o colecþie impresionantã de ceasuri, a adus acest cult altimpului pânã ºi pe clãdirea primãriei din Localitate, dar este mândru cã dã ora exactã de la Vulcan. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, e cunoscut în lumea colecþionarilor de ceasuri ºi fixeazã timpul dupã bunul plac. Dacã ar fi sã le porneascã pe toate, i-ar lua ore în ºir, pentru cã nici nu ºtie câte are, dar îi ºtie fiecãruia locul ºi istoria. "Ceasul trebuie iubit. E ca un om. Înãuntru are rotiþe, iar mecanismul funcþioneazã ca ºi omul. Eu aºa vãd lucrurile ºi compar fiecare piesã interioarã, cu câte un organ din corpul omenesc. Stau ºi le privesc, le repar ºi niciodatã nu mã plictisesc, atunci când am timp", susþine Gheorghe Ile.
PAG. 6-7 Subvenþia se vede ºi nu prea în clarviziune
S
ituaþia Companiei Naþionale a Huilei, care ar putea încheia anul fãrã ajutorul de stat aºteptat de luni bune, tinde sã devinã ºi mai dramaticã decât în prezent, asta dacã se poate vorbi aºa. >>> PAG. 4
NEGRU PE ALB De ce nu se scrie despre activitatea Teatrului
Dramatic "I.D. Sârbu" din Petroºani 11 Pag.
Naþional liberalii din Lupeni o pun de-o "resmeriþã" Rãzboiul din cadrul filialei Lupeni a Partidului Naþional Liberal cu Mircea Moloþ, ºeful filialei judeþene, pare sã se ascutã în ultima perioadã. Mai mult, la PNL Lupeni nu se ºtie cu exactitate cine este ºef. >>> PAG. 3
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 noiembrie 2011
Cei mai buni salvatori minieri se întrec la Petroºani S alvatorii minieri ºi de suprafaþã din toatã þara se vor întâlni la sfârºitul acestei sãptãmâni la Petroºani în cadrul uneia dintre cele mai interesante competiþii de profil ce au loc la noi în þarã.
reprezentanþii Minei Crucea, acolo unde, astãzi, a fost înregistrat un tragic accident de muncã. "Concursul a devenit deja tradiþional ºi se aflã la cea de-a V-a ediþie. Important este cã, pe an ce trece, numãrul participanþilor este tot mai mare", a spus Artur Gãman, preºedinte Consiliul de Administraþie Asociaþia Salvatorilor Minieri ºi de SC EURO JOBS SRL Suprafaþã din România. organizeazã ºi pentru persoanele care Câºtigãtorii ultimelor 3 nu au competenþe dobândite anterior ediþii ale Concursului urmãtoarele: Naþional de Salvare CURSURI DE Minierã au fost reprezenCALIFICARE PROFESIONALà tanþii Exploatãrii Miniere Nivel I (3 luni) Petrila (în 2008 ºi 2010), Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei respectiv cei ai Exploatãrii Editor imagine - 60 ore - 550 lei Miniere Lonea, în 2009. Contabil - 120 ore - 500 lei Pe de altã parte, Ghid montan - 120 ore - 600 lei Institutul Naþional de Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni Protecþie Antiexplozivã, 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei INCD INSEMEX, gãzduieºte, în aceste zile, Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei lucrãrile Adunãrii Asfaltator - 3 luni - 450 lei Generale a Asociaþiei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Salvatorilor Minieri ºi de Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Suprafaþã din România. Sudor electric - 3 luni - 550 lei Cei 20 de reprezenSudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Este vorba despre Concursului Naþional de salvare minierã ºi de suprafaþã, care anul acesta este la cea de-a V-a ediþie. În prima zi, la SALVAMIN, se va derula faza localã a competiþiei, aici urmând a se întrece reprezentanþii staþiilor de salvare minierã din cadrul
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: - PAVATOR - 450 lei - INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei - TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei - LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei - OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei - INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei - CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei - MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei - CIOBAN - 550 lei - BUCÃTAR - 600 lei - COSMETICIAN - 650 lei FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162
CNH Petroºani. Câºtigãtorii se vor alinia la întrecerile din cea de-a doua zi, acolo unde vor fi prezenþi ºi reprezentanþii altor unitãþi miniere din România. Faza naþionalã a concursului se va desfãºura la INSEMEX. Dintre echipajele invitate, singurii care nu ºi-au confirmat participarea sunt
tanþi ai asociaþiei se întâlnesc la INSEMEX, pe ordinea de zi aflându-se mai multe puncte. Este vorba despre prezentarea bilanþului din ultimul an, o informare privind obiectivele îndeplinite sau hotãrârile adoptate la conferinþa din China, acolo unde au fost prezenþi ºi reprezentanþii salvatorilor români. "Se va prezenta bilanþul financiar ºi cel economic al asociaþiei dar ºi o informare referitoare la participarea noastrã la cea de-a V-a Conferinþã a Organizaþiei Internaþionale de Salvare Minierã derulatã
în China, acolo unde s-au întâlnit vârfurile acestei activitãþi din toatã lumea. Vom analiza ºi oportunitatea participãrii unei formaþiuni de salvare minierã la concursul care va avea loc, în perioada imediat urmãtoare, în Ucraina", a declarat Artur Gãman, preºedinte Consiliul de Administraþie ASMS din România. Dacã vor fi prezenþi la Doneþk, în Ucraina, aceasta va fi ultima manifestare din acest an la care vor participa salvatorii minieri ºi de suprafaþã din România. Mir cea NISTOR
VÂNZÃRI Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428 Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna noiembrie, anul curent la sediul firmei.
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Câºtigi în 60 de secunde (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Germenul Andromeda
National TV 6:00 Pitici de varã (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Culoarea fericirii (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 Gadgets, Gadgets 11:15 În cãutarea fericirii 12:15 Teleshopping 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Taxi Driver (r) 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Iubire interzisã (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Culoarea fericirii 20:15 Destinul regelui 21:45 Fosta mea iubire 23:30 Sãptãmâna patimilor 1:30 În cãutarea fericirii (r)
PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Un tatã în plus (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Marele blond cu o gheatã neagrã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Marele Stan 22:30 ªtirile Pro TV 0:00 The Mentalist - În mintea criminalului
Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Anchetã militarã (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort Redifuzare 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden
TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare 18:25 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Documentarele Televiziunii Române - Adio tovarãºi 23:20 Fãrã frontiere 0:20 Libertate amãgitoare 1:20 ÎnTrecerea Anilor (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 noiembrie 2011
Naþional liberalii din Lupeni o pun de-o "resmeriþã"
Rãzboiul din cadrul filialei Lupeni a Partidului Naþional Liberal cu Mircea Moloþ, ºeful filialei judeþene, pare sã se ascutã în ultima perioadã. Mai mult, la PNL Lupeni nu se ºtie cu exactitate cine este ºef. Deºi la semnarea protocolului USL la Petroºani, Mihaela Maxim a fost anunþatã ca fiind ºefa naþional liberalilor de la Lupeni, aceasta neagã cu vehemenþã, susþinând cã singurul preºedinte recunoscut de ea este Constantin Brânduºe, "de care Mircea Moloþ ºi-a bãtut joc". Mai mult, Constantin Brânduºe ºi Mihaela Maxim - ambii consilieri locali în cadrul CL Lupeni - îl atacã dur pe Mircea Moloþ, acuzându-l cã nu este interesat de binele partidului sau al oamenilor, ci de interesele personale pe care ºi le-ar putea satisface în Lupeni, cu ajutorul primarului Cornel Resmeriþã. BRÂNDUªE: "USL nu funcþioneazã la Lupeni" De altfel, un alt personaj vizat de Constantin Brânduºe este consilierul judeþean Alin Simota, despre care susþine cã afacerile îl fac sã uite care e partidul pe care-l reprezintã. "Deocamdatã la PNL Lupeni nu este nimeni ºef. Poate ºtie domnul Simota cine este ºef, asta dacã mai ºtie în ce partid se aflã, în funcþie de lucrãrile pe care le are. Noi aºteptãm ca cineva sã spunã ceea ce are de spus. Pe mine în Lupeni nu mã intereseazã nici USL, nici Resmeriþã, ci populaþia. În Lupeni USL nu funcþioneazã pentru domnul primar, pentru cã nu toate proiectele sunt pentru cetãþeni", a declarat Constantin Brânduºe. Totodatã, Brânduºe susþine cã este conºtient de rãzboiul pe care-l provoacã, având în vedere cã se abate de la linia partidului prin declaraþiile publice împotriva USL ºi a ºefului de la judeþ. "Eu aºtept sã vãd ce se
întâmplã, sã se hotãrascã odatã ce vor sã facã", mai spune el. MIHAELA MAXIM: "Conteazã doar interesele personale ale domnului Moloþ" Mihaela Maxim este de pãrere cã ceea ce se întâmplã acum la Lupeni este dezamãgitor ºi va
lui bine. Pânã la urmã nici pe noi nu ne va interesa ce crede domnul Moloþ", a declarat Mihaela Maxim. MIRCEA MOLOÞ explicã reacþiile: "S-au trezit cu faþa la cearºaf" De altfel, ea a þinut sã sublinieze cã nu a fost, nu este ºi nici nu-ºi doreºte sã
domnului Brânduºe, de care domnul Moloþ ºi-a bãtut joc", precizeazã Mihaela Maxim. În replicã, Mircea Moloþ crede cã cei doi au avut o zi mai proastã de au dat asemenea declaraþii: "Chiar nu mã intereseazã ce declarã ei. Probabil cã s-au sculat cu faþa la cearºaf. Nu am interes niciunde, eu sunt preºedinte pe întreg judeþul ºi toate filialele îmi sunt la fel de dragi. Cât despre cine va fi ºef la PNL Lupeni, vom vedea. Este problema noastrã internã ºi tot noi vom hotãrî cine va candida din partea USL la Primãria municipiului Lupeni".
afecta brandul PNL pe ter- fie ºefa PNL Lupeni. "Nu sunt preºedintele PNL men lung, fiindcã Moloþ Lupeni ºi nici nu-mi doresc nu acþioneazã pentru acest lucru. Am avut un naþional liberali, ci pentru preºedinte, care a ridicat interesele proprii. PNL-ul la stadiul în care se "Eu sunt dezamãgitã de aflã acum, în persoana ceea ce se întâmplã cu brandul PNL. Pe domnul Brânduºe l-au defavorizat ºi l-au dat jos din funcþie din cauza USL-ului cãruia noi nu-i vedem rostul la Lupeni ºi Partidul Social Democrat este decizia aliaþilor noºtri toatã lumea ºtie de trece în aceastã perioadã ce fac. Înþeleg ce se întâmce. Suntem foarte prin mari frãmântãri plã, fiindcã eu fac parte nemulþumiþi, dar politice, conducerea actualã dintr-o filialã care a avut domnului Moloþ a formaþiunii dorind cu numeroase tensiuni interne nu-i pasã de orice preþ sã scape de fostul - ne-a luat mai mult de un nimeni, nu concandidat la cârma an sã scãpãm de Mircia teazã ce credem României, Mircea Geoanã. Muntean - , este ceva noi, ci conteazã Însã orice scandal, mai ales nociv. doar interesele lui în perioadã de crizã ºi Aºteptãm sã se termine personale, sã-i fie într-un partid care face cât mai repede. Mã îndoopoziþie nu miroase bine, iesc cã acest scandal se va întrucât oamenii îºi pierd prelungi, cred cã îºi dau ºi speranþa cã ceva s-ar putea ei seama cã tot acest rãzboi schimba în bine. De aseme- nu este în favoarea lor în nea, în acest scandal ar aceastã perioadã. De altfel, putea fi afectaþi ºi partenerii din cauza scandalului cu de alianþã, PNL, care nu se Geoanã, a trecut în planul pot implica în bucãtãria doi scandalul cu primarul internã a socialClujului, cãruia nu i se democraþilor. acordã câtã atenþie ar treDacã la nivel naþional bui", a declarat Bogdan lucrurile fierb, la nivel local Þîmpãu. Alina Cîrstoiu, consilier naþional liberalii nu se aratã local PNL Vulcan, crede cã foarte afectaþi de rãzboiul scandalul pesedist de la dintre Geoanã ºi Ponta, centru i-ar putea afecta sperând doar ca acesta sã numai pe unii deputaþi sau se termine în curând, pensenatori, care ar dori sã tru a-ºi putea relua treacã la formaþiunea pe proiectele comune. care se zvoneºte cã ºi-o Totuºi, deputatul PNL pregãteºte Mircea Geoanã Bogdan Þîmpãu este de pãrere cã orice scandal este de lansare. "Cel puþin la noi nu este nici un fel de pronociv. "Orice fel de scandal blemã. Este bucãtãria nu are cum sã te ajute, dar
BRÂNDUªE ªI MAXIM, luaþi în colimator de Gabriel Lungu Un punct de vedere au avut ºi reprezentanþii Primãriei Lupeni, care au þinut sã le rãspundã cu aceeaºi monedã "colegilor" de alianþã. "Consider cã pe numitul Brânduºe nu l-au interesat niciodatã problemele PNL, cum nu l-au interesat problemele celorlalte partide prin care s-a perindat, adicã PSD, PDL, PC ºi Partida Romilor. L-au interesat numai problemele personale. Chiar ºi soþia lui, în mai multe cercuri, se plânge de cearta acestui individ cu toþi
oamenii din oraº. Toatã lumea îl trateazã cu delicateþe, întrucât nu vrea sã-l aibã pe conºtiinþã, ºtiut fiind trecutul lui când a dorit sã vorbeascã numai cu necuvântãtoarele. Oricum, el a declarat cã indiferent de partid, doreºte sã candideze. Din informaþiile pe care le avem, el urmeazã sã se înscrie într-un nou partid, care deocamdatã nu este înfiinþat. Nu am uitat încã anul 2008, atunci când anunþa cetãþenii municipiului Lupeni cã nu va ocupa postul de consilier local, el dorind numai funcþia de primar", a declarat Gabriel Lungu, city-managerul municipiului Lupeni. Referitor la declaraþiilor Mihaelei Maxim, Gabriel Lungu considerã cã aceasta s-a simþit deranjatã de faptul cã recent a fost acuzatã cã ar avea o relaþie apropiatã cu primarul Resmeriþã. "Referitor la doamna Maxim, consider cã a declarat totul sub efectul unei emoþii puternice, prin faptul cã pe un anumit blog s-a scris cã ar avea întâlniri secrete cu primarul Resmeriþã, care depãºesc sfera politicului", mai spune Gabriel Lungu. Anamaria NEDELCOFF
Scandalul din PSD, "neinteresant" pentru naþional liberali
internã a PSD-ului, pe noi nu afecteazã în nici un fel. Poate dacã are Geoanã simpatizanþi deputaþi sau senatori în PSD, se poate întâmpla ceva, dacã aceºtia hotãrãsc sã plece cu el", spune consilierul local PNL. Constantin Brânduºe, fostul sau actualul ºef al PNL Lupeni (nici Mircea Moloþ nu ºtie exact - n.r.) catalogheazã lupta politicã de la centru dintre Ponta ºi Geoanã drept "neinteresantã". "Este neinteresant pentru noi ce se întâmplã la nivel central cu Geoanã. Dar din ce vãd, PSD-ul procedeazã ca PNL-ul: cine nu e cu mine, e împotriva mea ºi trebuie dat afarã din partid. La PSD sunt niºte persoane care se dau mari gânditori, s-au cocoþat în funcþii înalte ºi de acolo dau
afarã pe toþi cei care nu le sunt pe plac. La fel se întâmplã ºi în PNL, aºa cã nu mã mirã cã sunt fraþi de alianþã", susþine Brânduºe. Viorel Zaharia, ºeful PNL Uricani, susþine cã uricãnenii nu au cum sã se gândeascã mãcar la scandalul de la centru, din moment ce sunt îmbuibaþi cu doctrina comunistã a primarului Dãnuþ Buhãescu. "La noi în zonã, nu ne afecteazã în nici un fel. Prea puþin e perceput acest scandal. De altfel ºi relaþia PNL cu PSD la Uricani e aºa cum e, nu stãm pe roze, iar uricãnenii sunt îndoctrinaþi de un singur partid comunist, de care ascultã, aºa cã nu au timp sã gândeascã", susþine ºi Zaharia. Anamaria NEDELCOFF
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 noiembrie 2011
9 milioane de lei, datoriile ºcolilor din Revelionul vârstei a III-a Lupeni la apã ºi electricitate ensionarii din Petroºani cãtre Primãria Lupeni tehnicã a nitãþile de P sunt invitaþi ºi în acest an Inspectoratului ªcolar învãþãmânt din ºi au explicat cã nu U pot funcþiona fãrã Judeþean", a declarat municipiul Lupeni la Revelion. sunt înecate în datorii, iar primãria nu are niciun gând sã le achite, pe motiv cã acestea trebuie plãtite de la bugetul de stat. Datoriile la utilitãþi acumulate de unitãþile de învâþãmânt din Lupenis e apropie vertiginos de 9 milioane de lei noi, iar municipalitatea nu are niciun gând sã le plãteascã. "Datoriile sunt de aproximativ 87 de miliarde de lei vechi. Unitãþile ºcolare sunt acoperite de adrese
Parlamentul European vrea sã creascã salariile minime ale românilor scoatere a 20 de milioane de alariul minim al S românilor ar putea creºte persoane din sãrãcie pânã în de le 368 lei, la 878 lei Parlamentul European a cerut sãptãmâna aceasta Comisiei Europene sã adopte reglementãri care sã prevadã stabilirea unui venit minim în cadrul UE, pentru a contracara extinderea sãrãciei, care afecteazã zeci de milioane de persoane în spaþiul comunitar. Astfel, în România salariul minim net pe economie ar putea creºte cu circa 368 de lei, la suma 878 de lei. Pentru calcul s-a luat în considerare salariul mediu net din septembrie, de 1464 de lei, conform Institutului de Statisticã, precum ºi un salariu minim net de 510 lei. Rezoluþia, care are caracter de recomandare, propune ca statele UE sã fixeze cote minime de venit bazate pe cel puþin 60% din venitul mediu al fiecãrei þãri membre. În 2010, numãrul persoanelor afectate de sãrãcie era de 116 milioane, adicã peste 20% din cetãþenii UE, iar 8% dintre europeni (42 de milioane de persoane) trãiau în condiþii extreme", se spune în raportul adoptat de PE. Potrivit eurodeputaþilor instituirea unui venit minim este "un instrument indispensabil" pentru
2020.În plus, doar prin crearea de locuri de muncã nu se evitã sãrãcia. Pentru combaterea sãrãciei, nu este suficient sã rostim discursuri frumoase despre creºtere economicã ºi competitivitate, pentru cã, dat fiind cã 8% dintre angajaþi sunt sãraci, se pare cã munca nu înseamnã dispariþia sãrãciei- au subliniat europarlamentarii.
Ajutoarele sociale coninuã sã fie acordate de UE O parte a þãrilor din cadrul UE s-au opus acordãrii în continuare a ajutoarelor sociale, invocând cã nu este permis sã iei de la agriculturã ºi sã finanþezi acest proiect, ci din fondurile proprii destinate acestui scop. Dar cum bani nu mai sunt, s-a ajuns la un compromis datoritã presiunilor ONG-urilor. Astfel, statele membre UE au ajuns luni, dupã o lungã perioadã de blocaj, la o înþelegere care va permite prelungirea cu încã doi ani, pentru 2012 ºi 2013, a Programul european de distribuire a produselor alimentare cãtre persoanele cele mai defavorizate, finanþat din fonduri europene. Ileana FIRÞULESCU
aceste fonduri", a declarat inspectorul ºcolar general al judeþului Hunedoara, Alexandru Lãutaru. Numai cã municipalitatea refuzã sã achite datoriile la apã sau energie electricã, pe motiv cã plata ar trebui fãcutã de la bugetul de stat, ºi nu de la cel local. "Toate utilitãþile, conform Legii 1/2011 a educaþiei naþionale, de la data de 10 februarie trebuie plãtite de statul român, prin Finanþele Publice, cu asistenþa
Gabriel Lungu, administratorul public al municipiului Lupeni. Acesta ºtie cã existã niºte mãsuri tranzitorii, respectiv un ordin al ministrului de punere în aplicare a Legii 10, dar susþine cã un ordin de ministru nu poate sã batã o lege. În consecinþã, unitãþile de învãþãmânt funcþioneazã cu sabia debranºãrii deasupra capului ºi nu ºtiu cum se vor descurca în viitor.
Car men COSMAN
În vederea organizãrii acþiunii dedicate persoanelor de vârsta a III-a, consilierii locali au alocat suma de 110.000 lei. Ca o noutate, în acest an, vârstnicii vor contribui, ºi ei, cu o sumã modicã, respectiv câte 10 lei. Tot în luna decembrie, în Petroºani, se vor desfãºura ºi alte acþiuni sponsorizate de la bugetul local. Printre acestea se numãrã celebrarea Zilei Naþionale a României, premierea familiilor care împlinesc 50 de ani de cãsnicie sau tradiþionalul Revelion în aer liber. Suma totalã alocatã pentru aceste manifestãri este de 71.600 de lei. Mir cea NISTOR
Subvenþia se vede ºi nu prea în clarviziune de stat, adicã o ituaþia treime din venituri. S Companiei Aºa cã este destul de Naþionale a Huilei, care ar putea încheia anul fãrã ajutorul de stat aºteptat de luni bune, tinde sã devinã ºi mai dramaticã decât în prezent, asta dacã se poate vorbi aºa. Conducerea Companiei declara în urmã cu câteva zile cât de greu va fi, cel puþin în luna decembrie. " Este pentru prima datã când probabil, Compania va încheia anul fãrã subvenþie, fãrã ajutor
greu sã plãtim salarii ºi furnizorii de materiale ºi servicii ", a declarat Constantin Jujan, director general CNH. Jujan la Bruxelles, subvenþia în stele Însã, într-o ultimã forþare a lucrurilor, directorul Constantin Jujan a pleca ieri la Bucureºti pentru a face parte din delegaþia care va fi astãzi la Bruxelles. Aici, inclusiv ministrul Ion Ariton va încerca sã-i convinã pe comisarii europeni de faptul cã un acord privind subvenþia este necesar. Dar, cum este vãzut viitorul CNH-ului
de cãtre cei care ghicesc în stele, vãd în cafea sau dau în boabe… " Minerii sunt înlãcrimaþi ºi supãraþi, dar pânã la urmã simt cã-ºi revin în ceva. În legãturã cu subvenþia nu prea vãd nimic. Nu simt nici cã da, nici cã nu. Simt o îndoialã, cã le-ar da, ba cã nu le-ar da. Dar, cu toate astea, cu toatã cã îi vãd pe oameni triºti, pânã la urmã se rezolvã ceva, însã nu ºtiu în ce mod ", ne-a declarat Violeta Fotescu, clarvãzãtoare. Dacã se vor adeveri clarviziunile vizavi de acordarea subvenþiei sau nu, nu
putem afla pânã când delegaþia din partea României nu se va întoarce de la Bruxelles cu un rãspuns: da ori ba! Primele minerilor s-au arãtat Pânã una alta, cã minerii sunt tot mai supãraþi, ºtim deja, dar dacã vor lua sau nu prime, rãmâne încã o incertitudine.Tot în clarviziune s-a vãzut ºi asta… " Minerii iau acum ceva bani, prime. Nici chiar aºa, sã plece cu mâna goalã. Dar, oricum, nu va mai fi ca în alþi ani", a mai precizat clarvãzãtoarea. Luiza ANDRONACHE
Imobile lãsate de izbeliºte C
onform "bunului" obicei apãrut dupã anul 1990 în Valea Jiului, orice clãdire lãsatã "un pic" de izbeliºte, se degradeazã sau dispare în cel mai scurt timp posibil. În timp ce proprietarii imobilelor respective susþin cã nu dispun de banii necesari reabilitãrii acestora, reprezentanþii primãriei au precizat cã nu se pot implica în renovarea sau pãzirea lor, fiind proprietãþi particulare.
Aceasta ar fi ºi situaþia unei case amplasatã în apropierea fostului Centru Militar din Petroºani. Deºi pe dinafarã aratã încã bine, pe interior este putredã ºi riscã, în orice moment, sã se prãbuºeascã. "Clãdirea respectivã a fost retrocedatã, deci, nu se aflã în proprietatea noastrã. Prin urmare, nu putem interveni în reabilitarea acesteia, singurul responsabil de aceste lucrãri fiind proprietarul", au precizat edilii locali.
Autoritãþile locale nu se pot implica cel puþin deocamdatã, pentru cã este posibil sã aparã unele legi în acest sens. În acest timp, clãdirile transformate în focare de infecþie riscã sã disparã cu totul, pânã atunci însã fiind afectatã vizual zona centralã (ºi nu numai) a municipiului care urmeazã a trece în viitorul apropiat printr-o necesarã etapã de recosmetizare. Mir cea NISTOR
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 noiembrie 2011
La Lupeni, oamenii au cerut cãldurã în apartamente Peste 50 de persoane care locuiesc în Cartierul Parâng din Lupeni s-aua dunat, ieri, în faþa primãriei din localitate, pentru a vedea ce se întâmplã cu cãldura din casele lor. Deºi recunosc cã în Lupeni cãldura în multe apartamente reprezintã o problemã, reprezentanþii administraþiei publice locale spun cã oamenii au fost dezinformaþi de PDL! În Lupeni, oamenii se încãlzesc cum pot, din cauzã cã societatea de termoficare este în colaps ºi nu mai primeºte agent termic de la
Negocieri pentru postul de viceprimar Conducerea USL Deva poartã negocieri în continuare pentru postul de viceprimar al municipiului deva. Iniþail, ambii înlocuitori ai actualilor viceprimari Cosmin Costa ºi marcel Morar ar fi urmat sã fie ocupate de reprezentanþi ai PNL Deva. S-au vehiculat pânã acum numele consilierilor Sandu Borbeanu, Florin Oancea ºi Roxana Chiºotã care sã ocupe cele douã fotolii de viceprimari, numai cã în ultima perioadã ºi PSD a ridicat pretenþii pentru
Termocentrala Paroºeni, iar Consiliul Local nu a aprobat subvenþia la energia termicã. Conform datelor existente la Prefectura Hunedoara, în municipiul Lupeni, 40 la sutã din apartamente nu beneficiazã de surse alternative de încãlzire, fapt care poate afecta grav sãnãtatea oamenilor, aºa cã demersul celor din Cartierul Parâng, care au solicitat autoritãþilor sã rezolve problema încãlzirii, este motivat. Practic, oamenii nu mai beneficiazã nici de energie termicã în sistem centralizat, dar
unul dintre posturi. "Negocierile continuã ºi aºteptãm punctul de vedere al colegilor din USL. Dupã aceea, Biroul Organizaþiei Locale Deva, prin vot secret, va desemna o persoanã din cele 4 posibile", a declarat senatorul Cosmin Nicula, co preºedinte al USL Deva. Acesta spune cã, pânã acum, fiecare dintre cei patru are 25% ºanse sã ajungã viceprimar, însã urmeazã sã vadã ºi cine îºi va depune candidatura în acest sens. Pe de altã parte, PNL nu ar vrea sã cedeze niciunul dintre posturile de viceprimar, aºa cã negocierile viitoare sunt privite cu interes de mediile politice. Car men COSMAN
Gara Petroºani,
nesemnalizatã
nici de altã sursã de încãlzire, pentru cã gazul metan nu a ajuns încã în casele lor îngheþate. Cu toate acestea, administra-
La primãrie sau în strãinãtate? A fi funcþionar ºi a lucra la stat nu mai înseamnã acelaºi lucru ca acum câþiva ani de zile, când aceastã categorie de salariaþi era privitã cu invidie. În prezent, mulþi angajaþi ai administraþiilor publice din Valea Jiului îºi cautã alte job-uri, mai bine plãtite. Funcþionarii îºi dau demisia sau îºi depun cereri pentru concediu fãrã platã, pentru a pleca la muncã în strãinãtate. Aºa se întâmplã de luni de zile la primãria Lupeni, pentru cã angajaþii, nemulþumiþi cã nu ºi-au mai luat salariile de ceva
timp, au plecat la muncã în strãinãtate. Pe alocuri, situaþia este similarã ºi în alte oraºe din Vale. La Petrila, mai bine de 20 de funcþionari ºi-au depus cereri de aprobare a concediului fãrã platã. Primarul Ilie Pãducel le aprobã, însã, pentru cã, spune el, vrea sã-ºi ajute colegii. Dar, când ajungem la Petroºani, lucrurile se schimbã. Salariaþii nu pleacã, pentru cã nu au avut nicio zi de întârziere la plata salariului pânã acum. "În aceastã perioadã au fost foarte puþini cei care au plecat, iar motivele au fost
Turiºtii sau cei care tranziteazã localitatea ºi vor sã ajungã în Gara Petroºani, în cazul în care nu au venit tot cu trenul, au toate ºansele sã se rãtãceascã în drum spre Staþia CFR. Pentru cã spre acest obiectiv nu existã niciun indicator. De fapt, ca sã fim mai exacþi acest lucru s-a întâmplat deja. Un grup de persoane, care a pierdut trenul spre
Bucureºti în Simeria ºi a intenþionat sã se urce în Staþia CFR Petroºani unde oamenii au ajuns cu o maºinã - a fost la un pas de a-l rata ºi aici ºi asta pentru cã mai bine de o jumãtate de orã au cãutat strada care duce spre Garã. În zonã nu existã niciun indicator, ncii înspre pasarela care traverseazã liniile de cale feratã ºi nici în zona pasajului pe unde pot circula autoturismele. "Ne-am învârtit mai bine de o jumãtate de orã. Era ºi noapte ºi nu vedeam nimic. Ar fi bine dacã s-ar monta niºte indicatoare spre Garã, mai ales cã este un punct important în orice localitate", ne-a
de ordin familial. Vorbim de cazuri izolate, unadouã, maxim patru persoane în ultimul an ºi jumãtate ", ne-a declarat Claudiu Cornea, viceprimarul Municipiului Petroºani.
De altfel, la Petroºani, edilii spun cã nici nu a acceptã cereri pentru concedii fãrã platã. "Nu am avut cereri de concediu fãrã platã ºi de altfel, acest lucru e puþin bizar într-o unitate administrativ -teritorialã. Noi avem nevoie de toþi funcþionarii la lucru! ", a mai precizat Cornea. Acelaºi lucru îl spune ºi primarul de la Vulcan, Gheorghe Ile, care a precizat cã nu acceptã cereri. Dar, recunoaºte cã pânã acum au plecat 5 funcþionari din primãrie, nemulþumiþi cã le-a fost tãiat din leafã. Luiza ANDRONACHE
Malurile Jiului, sufocate de gunoaie Primãria Uricani ar putea fi amendatã dacã nu va curãþa malurile Jiului de tonele de gunoaie care le sufocã.
Niciun indicator rutier nu semnalizeazã accesul spre Gara Petroºani, nici ca pieton ºi nici ca ºofer. Municipalitatea are un proiect în acest sens, însã va fi implementat doar anul viitor.
torul public al municipiului Lupeni, Gabriel Lungu, spune cã oamenii au fost montaþi de PDL, care ar fi lipit afiºe la blocurile respective, prin care îi
chemau pe oameni la întâlnire cu primarul localitãþii. "Oamenii au venit la primãrie pentru cã au fost instigaþi de PDL, iar aceastp instigare a fost pusã la cale la un restaurant din Lupeni. Au venit dezinformaþi cum cã ar fi fost chemaþi de primar", a spus Lungu. Pe de altã parte, el spune cã problema încãlzirii se va rezolva. "Chiar astãzi, la ora 10.00, pentru jumãtate din stradã a avut loc recepþie de punere în miºcare a primului tronson ºi, dacã va fi în regulã, oamenii îºi vor putea face dosarele pentru branºamentele individuale. Al doilea tronson este în lucru", a precizat administratorul public al Lupeniului. Car men COSMAN
Din zi în zi, malurile apei devin neîncãpãtoare din cauza celor care îºi aruncã deºeurile pe unde apucã, sperând ca mizeriile sã fie luate de ape. Inconºtienþi, nu-ºi dau seama de pericolul pe care îl provoacã, riscând în orice clipã declarat unul dintre cei care aproape s-au rãtãcit în cãutarea cãii spre peron.
izbucnirea unei epidemii, mai ales cã mulþi copii preferã sã se joace în apropierea apei. Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Petroºani, din cadrul Apelor Române, susþine cã de curãþenia malurilor Jiului pe raza localitãþilor ar trebui sã se ocupe administraþiile publice locale.
Edilii din Petroºani recunosc cã, la acest capitol, sunt deficitari, dar au precizat cã anul viitor problema se va rezolva. "Avem un program de realizare a sistemului de informare a strãzilor, blocurilor ºi obiectivelor din municipiu, care va fi implementat anul viitor, din fondurile municipalitãþii", a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob - Ridzi. Carmen Carmen COSMAN
"Voi trimite pe cineva în zonã sã verifice ºi vom sesiza Primãria Uricani cu privire la acest aspect. În zona oraºelor, cei care trebuie sã se sesizeze ºi sã cureþe malurile Jiului sunt primãriile, iar în cazul în care refuzã sã facã acest lucru, ar putea fi amendate", a declarat Sorin Corici. (A. NEDELCOFF)
6 Reportaj
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 noiembrie 2011
Are o colecþie impresionantã de ceasuri, a adus acest cult altimpului pânã ºi pe clãdirea primãriei din Localitate, dar este mândru cã dã ora exactã de la Vulcan. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, e cunoscut în lumea colecþionarilor de ceasuri ºi fixeazã timpul dupã bunul plac. Dacã ar fi sã le porneascã pe toate, i-ar lua ore în ºir, pentru cã nici nu ºtie câte are, dar îi ºtie fiecãruia locul ºi istoria.
mai întâi Decalogul"
U
Unii oameni nu reuºesc într-o viaþã sã realizeze ce a realizat un tânãr nãscut în Bucureºti, dar care a fost adoptat de judeþul Hunedoara. Bogdan Gabriel Niþu, cunoscut ca purtãtor de cuvânt al Inspectoratului Judeþean de Poliþie, la cei 35 de ani, este tobã de carte: Facultatea de Teologie Ortodoxã, Institutul Italian de Culturã, Facultatea de ªtiinþe Juridice, cu masterat în Drept Penal ºi Procesual Penal, Centru de Studii Postuniversitare al M.A.I. curs post-universitar "Comunicare ºi relaþii publice". Fireºte dupã atâtea specializãri, dupã atâta teorie, ºi practica pare a fi fost pe mãsurã. Profesor titular ºi suplinitor de Religie în mai multe ºcoli, ispector în cadrul Administraþiei Patriarhale Bucureºti, traducãtor autorizat de cãtre Ministerul Justiþiei pentru limba italianã, inspector de Poliþie…
C
unedorean, din H iubire pentru fata care îi este soþie Cum a ajuns Bogdan Niþu sã fie conjudeþeanul nostru? " Soþia mea este din Brad ºi dupã terminarea studiilor aveam douã opþiuni: rãmâneam în Bucureºti ºi muream de foame ca tineri absolvenþi, sau mergeam acasã, în Hunedoara. Am venit ºi am rãmas " - spune Bogdan Niþu. Deºi nu l-a obligat nimeni, ajuns în Poliþie a gãsit de cuviinþã cã este de bun simþ sã-ºi completeze studiile. " A trebuit sã-mi completez studiile, nu pentru cã m-a obligat cineva, ci pentru cã am considerat cã
este de bun simþ sã fiu bine pregãtit ºi sã transmit în cunoºtinþã de cauzã comunicate/cazuri explicând, la obiect, atunci când apar întrebãri suplimentare " - a precizat Niþu. Pare a fi mult mai mult, o laturã accentuatã a respectului de sine,
ceea ce se vede mai rar. Întrebat cum de a avut timp sã mai facã ºi copii în tot acest rãstimp, fiind un om extrem de ocupat, a râs stâjenit spunând cã totul a
venit de la sine. Bogdan are o fetiþã de patru ani ºi jumãtate…
N
ici Biserica nici Poliþia nu doresc "moartea pãcãtosului " Este compatibilã preoþia cu statutul de poliþist? Categoric, da, spune proaspãtul hirotonit de Preasfinþia Sa Gurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei. "Menirea poliþiei nu contrazice credinþa creºtinã, ba chiar este complementarã misiunii Bisericii, deoarece ambele promoveazã slujirea aproapelui, în special a categoriilor sociale vulnerabile, ºi luptã împotriva rãului, indiferent de forma sub care s-ar manifesta acesta. Ca ºi poliþist nu poþi sã nu împãrtãºeºti - chiar dacã nu conºtientizezi pe deplin acest fapt - principiile fundamentale ale credinþei creºtine. Nu poþi citi, ºi mai ales pune în aplicare, Codul Penal fãrã a respecta mai întâi Decalogul. Fie cã luptã cu infracþiunea - atenþie, nu cu infractorul, ca persoanã, ci cu rãul social produs de faptele acestuia - sau cu pãcatul în accepþiunea Bisericii, poliþistul, care este un membru al Bisericii ce se împãrtãºeºte cu harul Sfintelor Taine, urmãreºte acelaºi scop ca oricare creºtin: mântuirea sa ºi a celorlalþi prin unirea cu Binele Suprem ºi negarea
ora exactã
Gheorghe Ile - primarul care dã
"Nu poþi pune în aplicare Codul Penal fãrã a respecta nicul profesionist poliþist ºi preot din România este purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara, Bogdan Gabriel Niþu. Ispectorul de poliþie a fost hirotonit preot de Preasfinþia Sa Gurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei. Doar în cadrul Armatei mai existã o secþie de Asistenþã religioasã, ceea ce nu existã în Poliþie, în cauzã fiind vorba de funcþionari publici.
Reportaj 7
rãului generat de egoismul celor care pun mai presus propria persoanã suprimând drepturile fireºti ale celorlalþi - dreptul la viaþã, dreptul la proprietate privatã etc. Scopul este, aºadar, unul comun, chiar dacã metodele diferã: Biserica acþioneazã cu arme spirituale ("Acest neam de demoni nu iese decât cu post ºi rugãciune" Matei XVII, 2), în timp ce Poliþia foloseºte metode judiciare ºi de coerciþie socialã faþã de cei care nu doresc sã respecte de bunã voie legea. Nici Biserica nici Poliþia nu doresc "moartea pãcãtosului, ce ca el sã se întoarcã ºi sã fie viu", scopul final al pedepselor privative de libertate, la care sunt condamnaþi unii infractori, gãsiþi vinovaþi de justiþie, nu este acela de a le produce suferinþã fizicã sau moralã (în închisoare, celor condamnaþi li se garanteazã drepturile cetãþeneºti fundamentale: la educaþie, sãnãtate, informaþie ºi chiar la rugãciune, în închisori existând lãcaºe de rugãciune ºi preoþi la care cei cu conºtiinþa încãrcatã se pot spovedi), ci acela de a le da ocazia sã mediteze la greºelile lor ºi sã îºi corecteze atitudinea faþã de ceilalþi pentru a se reintegra, mai uºor, în Bisericã ºi în societate " - precizeazã Bogdan Niþu, cu talent de preot ºi poliþist. Preot ºi poliþist practicant, spune Bogdan Niþu. În timpul sãptãmânii va fi inspector de Poliþie, iar duminica va sluji la Catedrala Episcopiei Deva. "Oricum duminica mergeam la Bisericã. Acum voi ºi sluji alãturi de ceilaþi preoþi. Dar nu vreau sã iau locul nimãnui " - a declarat pãrintele Niþu. Adicã, nu va avea o parohie ºi nu va fi remunerat, ci va avea statut de preot onorific. Ileana FIRÞULESCU
easu-i ca omul
Primarul din Vulcan, Gheorghe Ile este unul dintre cei mai mari colecþionari de ceasuri din þarã. Pasiunea sa, dezvoltatã încã din anii studenþiei, l-a fãcut sã iubeascã timpul ºi vede ceasurile, cãci are cu sutele, ca pe oameni. El simte ceasul ca pe un suflet de om. Mereu a cãutat sã le
dea viaþã bijuteriilor, cãci aºa numeºte el ceasurile, iar acum se pierde printre ele, încercând sã mai "resusciteze" câte unul. Fiecare mecanism îl simte, fiecare rotiþã o ascultã, iar firele interioare le comparã cu mecanismul
nu ºtiu, dar ºtiu unde îl gãsesc pe fiecare. Mã uit la ele ºi ºtiu exact de unde îl am. Cândva, un bãtrân, care a vãzut cã sunt pasionat, a venit tocmai din Nordul þãrii ºi mi-a adus un ceas, numai pentru cã ºtia cã aici va fi într-o colecþie unicã", se mândreºte Gheorghe Ile cu colecþia sa.
uman. "Ceasul trebuie iubit. E ca un om. Înãuntru are rotiþe, iar mecanismul funcþioneazã ca ºi omul. Eu aºa vãd lucrurile ºi compar fiecare piesã interioarã, cu câte un organ din corpul omenesc. Stau ºi le privesc, le repar ºi niciodatã nu mã plictisesc, atunci când am timp", susþine Gheorghe Ile, punându-ºi pe nas o pereche de ochelari cu
o lupã specialã cu care meºtereºte în mãruntaiele unui ceasornic stricat, demontat.
C
olecþioneazã ºi reparã de 35 de ani
Pasiunea, spune el, pentru
B
mãsurarea timpului, a moºtenit-o de la colegii de facultate. A fost prieten cu cei mai renumiþi ceasornicari ai Vãii Jiului ºi cu ei a învãþat sã repare mecanismele. "În studenþie a fost asta. Am învãþat meserie de la renumitul ceasornicar Decebal ºi i-am cunoscut pe toþi cei care s-au ocupat de aceastã meserie. Colegii mei erau pasionaþi ºi îmi dãdeau teste. Reparam ceasurile ºi aºa am ajuns acum sã am ºi o colecþie de scule de reparat. Uneori îmi dau seama de defecþiune dupã o orã, dar niciodatã nu e prea mult, cã o fac cu pasiune", mai spune Ile. Casa îi este împânzitã de pendule, unele vechi de sute de ani, iar soþia sa glumeºte
spunând cã nu le lasã sã cânte cã ar fi prea mult zgomot. Gheorghe Ile nu ºtie câte ceasuri are, cã nu le-a numãrat, dar are o mulþime ºi, indiferent de momentul zilei, când le priveºte ºtie istoria fiecãrui obiect. "Câte am
ijuterii care mãsoarã timpul
Între ceasurile aurite, de buzunar, de perete, pendule ºi ceasuri de mânã, Ile are ºi un ceas care se roteºte invers. "Ceasul trebuie purtat ca o bijuterie. Îþi dã prestanþã, eleganþã ºi cu cât e mai sofisticat, cu atât eºti mai interesant. La mânã am un ceas mai nou, modern, mare, cã mie astea mari îmi plac. Iar pe unul din pereþii casei am un ceas care se roteºte, paradoxal, invers acelor de ceasornic", afirmã primarul. Timpul în familia Ile e legat de minute ºi ticãitul ceasurilor e peste tot. Unele sunt atât de vechi încât, dupã spusele primarului,au fost create
cândva pentru evrei. "Astea au însemne speciale. Le recunoºti dacã este cunoscãtor. Mecanismele sunt mai bizare ºi se trag cu cheiþe legate printr-un lanþ de ceas. Erau create pentru o anumitã categorie de oameni, bogaþi", adaugã Ile. Ile a pus ceasuri în toate punctele cardinale pe clãdirea primãriei ºi promite ºi un ceas solar. "Oamenii din Vulcan au patru ceasuri amplasate pe primãrie în toate cele 4 puncte cardinale.
Mai mult, vreau ca pe viitor sã construiesc unul solar, cum aveau oamenii pe timpuri. Asta dupã ce în sensurile giratorii din Vulcan am montat acele calendare dacice care aratã luna, dupã cum cade lumina de la soare", a mai spus Gheorghe Ile. Ceasurile de colecþie ale primarului din Vulcan au ajuns la mai multe expoziþii, iar Gheorghe Ile spune cã ºi le-a trecut în declaraþia de avere ca sã nu se supere nimeni. Pasiunea i-a fost moºtenitã de fiul sãu ºi acum primarul din Vulcan spune cã e fericit cã are cui sã-i lase colecþia ºi o lasã în siguranþã. Diana MITRACHE
6 Reportaj
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 noiembrie 2011
Are o colecþie impresionantã de ceasuri, a adus acest cult altimpului pânã ºi pe clãdirea primãriei din Localitate, dar este mândru cã dã ora exactã de la Vulcan. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, e cunoscut în lumea colecþionarilor de ceasuri ºi fixeazã timpul dupã bunul plac. Dacã ar fi sã le porneascã pe toate, i-ar lua ore în ºir, pentru cã nici nu ºtie câte are, dar îi ºtie fiecãruia locul ºi istoria.
mai întâi Decalogul"
U
Unii oameni nu reuºesc într-o viaþã sã realizeze ce a realizat un tânãr nãscut în Bucureºti, dar care a fost adoptat de judeþul Hunedoara. Bogdan Gabriel Niþu, cunoscut ca purtãtor de cuvânt al Inspectoratului Judeþean de Poliþie, la cei 35 de ani, este tobã de carte: Facultatea de Teologie Ortodoxã, Institutul Italian de Culturã, Facultatea de ªtiinþe Juridice, cu masterat în Drept Penal ºi Procesual Penal, Centru de Studii Postuniversitare al M.A.I. curs post-universitar "Comunicare ºi relaþii publice". Fireºte dupã atâtea specializãri, dupã atâta teorie, ºi practica pare a fi fost pe mãsurã. Profesor titular ºi suplinitor de Religie în mai multe ºcoli, ispector în cadrul Administraþiei Patriarhale Bucureºti, traducãtor autorizat de cãtre Ministerul Justiþiei pentru limba italianã, inspector de Poliþie…
C
unedorean, din H iubire pentru fata care îi este soþie Cum a ajuns Bogdan Niþu sã fie conjudeþeanul nostru? " Soþia mea este din Brad ºi dupã terminarea studiilor aveam douã opþiuni: rãmâneam în Bucureºti ºi muream de foame ca tineri absolvenþi, sau mergeam acasã, în Hunedoara. Am venit ºi am rãmas " - spune Bogdan Niþu. Deºi nu l-a obligat nimeni, ajuns în Poliþie a gãsit de cuviinþã cã este de bun simþ sã-ºi completeze studiile. " A trebuit sã-mi completez studiile, nu pentru cã m-a obligat cineva, ci pentru cã am considerat cã
este de bun simþ sã fiu bine pregãtit ºi sã transmit în cunoºtinþã de cauzã comunicate/cazuri explicând, la obiect, atunci când apar întrebãri suplimentare " - a precizat Niþu. Pare a fi mult mai mult, o laturã accentuatã a respectului de sine,
ceea ce se vede mai rar. Întrebat cum de a avut timp sã mai facã ºi copii în tot acest rãstimp, fiind un om extrem de ocupat, a râs stâjenit spunând cã totul a
venit de la sine. Bogdan are o fetiþã de patru ani ºi jumãtate…
N
ici Biserica nici Poliþia nu doresc "moartea pãcãtosului " Este compatibilã preoþia cu statutul de poliþist? Categoric, da, spune proaspãtul hirotonit de Preasfinþia Sa Gurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei. "Menirea poliþiei nu contrazice credinþa creºtinã, ba chiar este complementarã misiunii Bisericii, deoarece ambele promoveazã slujirea aproapelui, în special a categoriilor sociale vulnerabile, ºi luptã împotriva rãului, indiferent de forma sub care s-ar manifesta acesta. Ca ºi poliþist nu poþi sã nu împãrtãºeºti - chiar dacã nu conºtientizezi pe deplin acest fapt - principiile fundamentale ale credinþei creºtine. Nu poþi citi, ºi mai ales pune în aplicare, Codul Penal fãrã a respecta mai întâi Decalogul. Fie cã luptã cu infracþiunea - atenþie, nu cu infractorul, ca persoanã, ci cu rãul social produs de faptele acestuia - sau cu pãcatul în accepþiunea Bisericii, poliþistul, care este un membru al Bisericii ce se împãrtãºeºte cu harul Sfintelor Taine, urmãreºte acelaºi scop ca oricare creºtin: mântuirea sa ºi a celorlalþi prin unirea cu Binele Suprem ºi negarea
ora exactã
Gheorghe Ile - primarul care dã
"Nu poþi pune în aplicare Codul Penal fãrã a respecta nicul profesionist poliþist ºi preot din România este purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara, Bogdan Gabriel Niþu. Ispectorul de poliþie a fost hirotonit preot de Preasfinþia Sa Gurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei. Doar în cadrul Armatei mai existã o secþie de Asistenþã religioasã, ceea ce nu existã în Poliþie, în cauzã fiind vorba de funcþionari publici.
Reportaj 7
rãului generat de egoismul celor care pun mai presus propria persoanã suprimând drepturile fireºti ale celorlalþi - dreptul la viaþã, dreptul la proprietate privatã etc. Scopul este, aºadar, unul comun, chiar dacã metodele diferã: Biserica acþioneazã cu arme spirituale ("Acest neam de demoni nu iese decât cu post ºi rugãciune" Matei XVII, 2), în timp ce Poliþia foloseºte metode judiciare ºi de coerciþie socialã faþã de cei care nu doresc sã respecte de bunã voie legea. Nici Biserica nici Poliþia nu doresc "moartea pãcãtosului, ce ca el sã se întoarcã ºi sã fie viu", scopul final al pedepselor privative de libertate, la care sunt condamnaþi unii infractori, gãsiþi vinovaþi de justiþie, nu este acela de a le produce suferinþã fizicã sau moralã (în închisoare, celor condamnaþi li se garanteazã drepturile cetãþeneºti fundamentale: la educaþie, sãnãtate, informaþie ºi chiar la rugãciune, în închisori existând lãcaºe de rugãciune ºi preoþi la care cei cu conºtiinþa încãrcatã se pot spovedi), ci acela de a le da ocazia sã mediteze la greºelile lor ºi sã îºi corecteze atitudinea faþã de ceilalþi pentru a se reintegra, mai uºor, în Bisericã ºi în societate " - precizeazã Bogdan Niþu, cu talent de preot ºi poliþist. Preot ºi poliþist practicant, spune Bogdan Niþu. În timpul sãptãmânii va fi inspector de Poliþie, iar duminica va sluji la Catedrala Episcopiei Deva. "Oricum duminica mergeam la Bisericã. Acum voi ºi sluji alãturi de ceilaþi preoþi. Dar nu vreau sã iau locul nimãnui " - a declarat pãrintele Niþu. Adicã, nu va avea o parohie ºi nu va fi remunerat, ci va avea statut de preot onorific. Ileana FIRÞULESCU
easu-i ca omul
Primarul din Vulcan, Gheorghe Ile este unul dintre cei mai mari colecþionari de ceasuri din þarã. Pasiunea sa, dezvoltatã încã din anii studenþiei, l-a fãcut sã iubeascã timpul ºi vede ceasurile, cãci are cu sutele, ca pe oameni. El simte ceasul ca pe un suflet de om. Mereu a cãutat sã le
dea viaþã bijuteriilor, cãci aºa numeºte el ceasurile, iar acum se pierde printre ele, încercând sã mai "resusciteze" câte unul. Fiecare mecanism îl simte, fiecare rotiþã o ascultã, iar firele interioare le comparã cu mecanismul
nu ºtiu, dar ºtiu unde îl gãsesc pe fiecare. Mã uit la ele ºi ºtiu exact de unde îl am. Cândva, un bãtrân, care a vãzut cã sunt pasionat, a venit tocmai din Nordul þãrii ºi mi-a adus un ceas, numai pentru cã ºtia cã aici va fi într-o colecþie unicã", se mândreºte Gheorghe Ile cu colecþia sa.
uman. "Ceasul trebuie iubit. E ca un om. Înãuntru are rotiþe, iar mecanismul funcþioneazã ca ºi omul. Eu aºa vãd lucrurile ºi compar fiecare piesã interioarã, cu câte un organ din corpul omenesc. Stau ºi le privesc, le repar ºi niciodatã nu mã plictisesc, atunci când am timp", susþine Gheorghe Ile, punându-ºi pe nas o pereche de ochelari cu
o lupã specialã cu care meºtereºte în mãruntaiele unui ceasornic stricat, demontat.
C
olecþioneazã ºi reparã de 35 de ani
Pasiunea, spune el, pentru
B
mãsurarea timpului, a moºtenit-o de la colegii de facultate. A fost prieten cu cei mai renumiþi ceasornicari ai Vãii Jiului ºi cu ei a învãþat sã repare mecanismele. "În studenþie a fost asta. Am învãþat meserie de la renumitul ceasornicar Decebal ºi i-am cunoscut pe toþi cei care s-au ocupat de aceastã meserie. Colegii mei erau pasionaþi ºi îmi dãdeau teste. Reparam ceasurile ºi aºa am ajuns acum sã am ºi o colecþie de scule de reparat. Uneori îmi dau seama de defecþiune dupã o orã, dar niciodatã nu e prea mult, cã o fac cu pasiune", mai spune Ile. Casa îi este împânzitã de pendule, unele vechi de sute de ani, iar soþia sa glumeºte
spunând cã nu le lasã sã cânte cã ar fi prea mult zgomot. Gheorghe Ile nu ºtie câte ceasuri are, cã nu le-a numãrat, dar are o mulþime ºi, indiferent de momentul zilei, când le priveºte ºtie istoria fiecãrui obiect. "Câte am
ijuterii care mãsoarã timpul
Între ceasurile aurite, de buzunar, de perete, pendule ºi ceasuri de mânã, Ile are ºi un ceas care se roteºte invers. "Ceasul trebuie purtat ca o bijuterie. Îþi dã prestanþã, eleganþã ºi cu cât e mai sofisticat, cu atât eºti mai interesant. La mânã am un ceas mai nou, modern, mare, cã mie astea mari îmi plac. Iar pe unul din pereþii casei am un ceas care se roteºte, paradoxal, invers acelor de ceasornic", afirmã primarul. Timpul în familia Ile e legat de minute ºi ticãitul ceasurilor e peste tot. Unele sunt atât de vechi încât, dupã spusele primarului,au fost create
cândva pentru evrei. "Astea au însemne speciale. Le recunoºti dacã este cunoscãtor. Mecanismele sunt mai bizare ºi se trag cu cheiþe legate printr-un lanþ de ceas. Erau create pentru o anumitã categorie de oameni, bogaþi", adaugã Ile. Ile a pus ceasuri în toate punctele cardinale pe clãdirea primãriei ºi promite ºi un ceas solar. "Oamenii din Vulcan au patru ceasuri amplasate pe primãrie în toate cele 4 puncte cardinale.
Mai mult, vreau ca pe viitor sã construiesc unul solar, cum aveau oamenii pe timpuri. Asta dupã ce în sensurile giratorii din Vulcan am montat acele calendare dacice care aratã luna, dupã cum cade lumina de la soare", a mai spus Gheorghe Ile. Ceasurile de colecþie ale primarului din Vulcan au ajuns la mai multe expoziþii, iar Gheorghe Ile spune cã ºi le-a trecut în declaraþia de avere ca sã nu se supere nimeni. Pasiunea i-a fost moºtenitã de fiul sãu ºi acum primarul din Vulcan spune cã e fericit cã are cui sã-i lase colecþia ºi o lasã în siguranþã. Diana MITRACHE
Ä
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 noiembrie 2011
H
enþ cu
MÂNA Treapta numãrul 9 Jiul Petroºani n-a rupt gura târgului vinerea trecutã, dar nici nu s-a fãcut de râs. Am fost cu toþii de acord cã acel punct cu CFR Simeria nu a fost cel mai mare necaz întâmplat Jiului la viaþa sa. Desigur, existã câþiva jucãtori pe care oricât i-ar forþa Marin Tudorache sau oricine altcineva, nu poþi scoate din ei niºte zmei. La urma urmei, sã ne revenim fraþilor, suntem totuºi doar o echipã de Liga a III-a, reunitã cu noroc, din Liga de judeþ. ªi cu toate astea, cãruþa se miºcã, intenþiile sunt bune, bucãtarul a fost pãstrat (!?) contrar dezinformãrii de pe site-ul "de specialitate". Avem în faþã mâine un examen de palmares, meciul de la Gloria Reºiþa, unde dacã nu pierdem, ar fi "treapta" cu numãrul 9, urcatã cu bine. Bãieþii lui Tudorache, Militaru, Ghiþan, Borugã etc. etc. au demonstrat cã pot impune respect prin deplasãri. Hai s-o mai "punã" de vreo trei puncte!
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 noiembrie 2011
POVEªTI LA GURA SOBEI
Teodor Pop este un nume reprezentativ pentru echipa Jiul Petroºani, a cãrui fotbalist ºi antrenor a fost în anii `60-`70. A fost sportivul modest, care a acceptat sã ia viaþa în piept încã de mic copil. a U.T.A., alãturi de Pârcãlab, Petrescu, Domide...
Teodor Pop, omul
L
Nãscut la 3 ianuarie 1943 la Vimia - jud. Bistriþa-Nãsãud, rãmâne orfan de mic. Dupã primele clase, pleacã la Arad, urmând o ºcoalã profesionalã de profil, pe lângã Uzinele Textile Arad, care patronau ºi clubul U.T.A., o echipã legendarã cu multe titluri de campioanã naþionalã. Va da câteva teste ºi va fi acceptat, la vârsta de 14 ani (era în 1957) la juniorii U.T.A.-ei. În echipa mare, celebrul Pârcãlab, la juniori, cu Axente sau Domide,
L
UN SFAT DE LA MATEIANU
Pentru o perioadã scurtã de timp, în sezonul 1984-85 la Jiul a antrenat Viorel Mateianu. A fost un sezon trist, Jiul retrogradând în Divizia "B", dupã 19 ani. Dar Mateianu a fost foarte iubit de jucãtori, el fiind permanent în preajma lor, aºa cum o demonstreazã imaginea alãturatã, îmbãrbãtându-l la ieºirea pentru repriza a doua pe Vasile Popa.
iul Petroºani a J dat de-a lungul celor 92 de ani de existenþã mai mulþi jucãtori care au evoluat în prima reprezentativã a þãrii.
a un pas... abandon!
Primul a fost Aurel Guga, în 1926, acesta deschizând scorul în meciul România Bulgaria 6-1, pe 25 aprilie. Apoi au urmat Ioan Kiss (juca sub denumirea Jiul Lupeni) în 1927-28. Abia dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial a apãrut urmãtorul jiulist în echipa României, Costicã Marinescu, în perioada 1947-49, urmat fiind de Paraschiva (1952-54), Crâsnic (1952) ºi Licã Panait (1957). Din nou secetã, pânã în anul 1967, cu Libardi ºi Martinovici, în 1972 cu portarul Vasile Suciu, ºi în perioada 1974-78 cu Gigi Mulþescu. Urmãtorul jiulist chemat la Naþionalã a fost Horaþiu Lasconi, în
În plinã ascensiune, la vârsta de 18 ani, în toamna lui 1961, nu poate face faþã unui moment al debutului, jucând catastrofal împotriva Petrolului Ploieºti, motiv pentru care nu se mai poate "aduna", debutul sãu fiind astfel un mare eºec. Va pleca de la U.T.A. la Progresul Brãila, revine dupã un an la Metalurgistul Cugir. Aici, în 1964, va juca într-o selecþionatã a judeþului (regiunii) Hunedoara, acest moment însemnând pentru Teodor Pop marea cotiturã.
Fotografii miºcate Fazele surprinse de-a lungul anilor în sportul Vãii Jiului, pot face oricând deliciul privitorului ºi frumoase readuceri aminte. Sã revedem cu plãcere momente ale sportivilor noºtri, în lupta pe terenurile de sport, iatã scopul acestei rubrici.
la Naþionalã
Teodor Pop (al doilea în rândul de sus) în echipa de promovare a Jiului în 1966
L
Teodor Pop (cu cãciulã albã) într-un cantonament cu Jiul în februarie 1966 Jiul Petroºani în 1975, avându-l ca antrenor secund pe Teodor Pop (rândul de sus, ultimul din dreapta)
a Jiul, cea mai frumoasã perioadã
Antrenorul selecþionatei hunedorene era Viorel Tãlmaciu de la Jiul Petroºani. Acesta îi intuieºte calitãþile de fundaº central ºi îl aduce la Jiul, care era îl plinã campanie de promovare spre Divizia "A". Se integreazã imediat, într-o echipã alãturi de Stocker, Peronescu, Casandra, Libardi, Martinovici. Va lua parte la bucuria promovãrii în prima divizie, în 1966, jucând în sezonul 1966-67 în primul eºalon. Faptul cã s-a îmbolnãvit ºi a stat trei luni pe tuºã, l-au scos din vederile antrenorului de atunci, astfel cã Teodor Pop se va transfera la Vagonul Arad, încheindu-ºi cariera la Mureºul Deva în 1973, la vârsta de numai 30 de ani.
U
n nou capitol, antrenoratul
În paralel cu activitatea ca fotbalist, Teodor Pop a
urmat ºi cursurile Institutului de Educaþie Fizicã ºi Sport (IEFS) Bucureºti, obþinând diploma de antrenor. Va debuta în noua posturã la Dacia Orãºtie (1973-74), revenind la Jiul Petroºani în calitate de antrenor secund (1975-76) a celebrului Ion V. Ionescu alias "Jackie", antrenându-i atunci pe Gigi Mulþescu, Rozsnyai, Al. Moldovan, Ion Gabriel, Tonca, Stocker sau Tr. Stoica. Va pleca apoi la Mureºul Deva, dar marea performanþã o va reuºi în sezonul 1981-82,
Teodor Pop, pe vremea când juca la UTA
FOTBAL. NAÞIONALÃ
Ultimul jiulist
care a ales Petroºaniul... viitoarele glorii ale U.T.A.-ei. Antrenorul Coco Dumitrescu l-a "citit" cã are talent cu carul, ajungând în 1960 în lotul mare, alãturi de Bãluþ II, Kapos, Þârlea, Koszka, Petescu sau Iosif Petschovschi.
Sport 9
Ä
8 Sport
Teodor Pop, antrenor la U Cluj
Horaþiu Lasconi a fost în 1988 ultimul reprezentant al Jiului în echipa Naþionalã a României
Aurel Guga, primul jiulist la Naþionala României
trei meciuri în 1988: România Polonia 2-2, Irlanda - România 2-0 ºi R.D. Germania - România 3-3. În ultimul meci (30 martie 1988), cel cu est-germanii. România antrenatã de Emeric Jenei a folosit echipa: Moraru - M. Popa (min. 46 N. Stãnescu), Rednic, Andone, Ciucã Ov. Sabãu, Mateuþ (min. 82 Sãndoi), Klein, Bölöni - Coraº (min. 72 Lasconi), Cãmãtaru (min. 46 Geolgãu). Au trecut de atunci 23 de ani ºi Valea Jiului nu a mai trimis la Naþionalã decât... indirect, prin alte echipe: Mircea Popa, Bãlgrãdean, Pintilii, Daniel Timofte.
când va promova cu Universitatea Cluj în Divizia "A".
trei decenii D epeste Ocean
Neacceptarea unor cutume ale unui regim comunist tot mai auster, îl determinã pe Teodor Pop, dupã momentul "U" Cluj, sã emigreze în Canada, împreunã cu soþia ºi cele douã fete. A sperat ca acolo sã-ºi poatã continua meseria de antrenor, dar n-a fost aºa. Doar ca voluntar, la vreo douã formaþii de amatori în Toronto. Va lucra în transporturi 12 ani, dupã care în 1994 îºi deschide propria afacere în domeniu. În anul 2007 a revenit în vizitã în þarã, venind ºi la Petroºani. Pentru nostalgia unor performanþe trecute. Acum, la 68 de ani, este un om împlinit, acolo în Canada. Fotbalistul ºi antrenorul Teodor Pop.
Pagini realizate de Genu TUÞU
Ä
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 noiembrie 2011
H
enþ cu
MÂNA Treapta numãrul 9 Jiul Petroºani n-a rupt gura târgului vinerea trecutã, dar nici nu s-a fãcut de râs. Am fost cu toþii de acord cã acel punct cu CFR Simeria nu a fost cel mai mare necaz întâmplat Jiului la viaþa sa. Desigur, existã câþiva jucãtori pe care oricât i-ar forþa Marin Tudorache sau oricine altcineva, nu poþi scoate din ei niºte zmei. La urma urmei, sã ne revenim fraþilor, suntem totuºi doar o echipã de Liga a III-a, reunitã cu noroc, din Liga de judeþ. ªi cu toate astea, cãruþa se miºcã, intenþiile sunt bune, bucãtarul a fost pãstrat (!?) contrar dezinformãrii de pe site-ul "de specialitate". Avem în faþã mâine un examen de palmares, meciul de la Gloria Reºiþa, unde dacã nu pierdem, ar fi "treapta" cu numãrul 9, urcatã cu bine. Bãieþii lui Tudorache, Militaru, Ghiþan, Borugã etc. etc. au demonstrat cã pot impune respect prin deplasãri. Hai s-o mai "punã" de vreo trei puncte!
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 noiembrie 2011
POVEªTI LA GURA SOBEI
Teodor Pop este un nume reprezentativ pentru echipa Jiul Petroºani, a cãrui fotbalist ºi antrenor a fost în anii `60-`70. A fost sportivul modest, care a acceptat sã ia viaþa în piept încã de mic copil. a U.T.A., alãturi de Pârcãlab, Petrescu, Domide...
Teodor Pop, omul
L
Nãscut la 3 ianuarie 1943 la Vimia - jud. Bistriþa-Nãsãud, rãmâne orfan de mic. Dupã primele clase, pleacã la Arad, urmând o ºcoalã profesionalã de profil, pe lângã Uzinele Textile Arad, care patronau ºi clubul U.T.A., o echipã legendarã cu multe titluri de campioanã naþionalã. Va da câteva teste ºi va fi acceptat, la vârsta de 14 ani (era în 1957) la juniorii U.T.A.-ei. În echipa mare, celebrul Pârcãlab, la juniori, cu Axente sau Domide,
L
UN SFAT DE LA MATEIANU
Pentru o perioadã scurtã de timp, în sezonul 1984-85 la Jiul a antrenat Viorel Mateianu. A fost un sezon trist, Jiul retrogradând în Divizia "B", dupã 19 ani. Dar Mateianu a fost foarte iubit de jucãtori, el fiind permanent în preajma lor, aºa cum o demonstreazã imaginea alãturatã, îmbãrbãtându-l la ieºirea pentru repriza a doua pe Vasile Popa.
iul Petroºani a J dat de-a lungul celor 92 de ani de existenþã mai mulþi jucãtori care au evoluat în prima reprezentativã a þãrii.
a un pas... abandon!
Primul a fost Aurel Guga, în 1926, acesta deschizând scorul în meciul România Bulgaria 6-1, pe 25 aprilie. Apoi au urmat Ioan Kiss (juca sub denumirea Jiul Lupeni) în 1927-28. Abia dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial a apãrut urmãtorul jiulist în echipa României, Costicã Marinescu, în perioada 1947-49, urmat fiind de Paraschiva (1952-54), Crâsnic (1952) ºi Licã Panait (1957). Din nou secetã, pânã în anul 1967, cu Libardi ºi Martinovici, în 1972 cu portarul Vasile Suciu, ºi în perioada 1974-78 cu Gigi Mulþescu. Urmãtorul jiulist chemat la Naþionalã a fost Horaþiu Lasconi, în
În plinã ascensiune, la vârsta de 18 ani, în toamna lui 1961, nu poate face faþã unui moment al debutului, jucând catastrofal împotriva Petrolului Ploieºti, motiv pentru care nu se mai poate "aduna", debutul sãu fiind astfel un mare eºec. Va pleca de la U.T.A. la Progresul Brãila, revine dupã un an la Metalurgistul Cugir. Aici, în 1964, va juca într-o selecþionatã a judeþului (regiunii) Hunedoara, acest moment însemnând pentru Teodor Pop marea cotiturã.
Fotografii miºcate Fazele surprinse de-a lungul anilor în sportul Vãii Jiului, pot face oricând deliciul privitorului ºi frumoase readuceri aminte. Sã revedem cu plãcere momente ale sportivilor noºtri, în lupta pe terenurile de sport, iatã scopul acestei rubrici.
la Naþionalã
Teodor Pop (al doilea în rândul de sus) în echipa de promovare a Jiului în 1966
L
Teodor Pop (cu cãciulã albã) într-un cantonament cu Jiul în februarie 1966 Jiul Petroºani în 1975, avându-l ca antrenor secund pe Teodor Pop (rândul de sus, ultimul din dreapta)
a Jiul, cea mai frumoasã perioadã
Antrenorul selecþionatei hunedorene era Viorel Tãlmaciu de la Jiul Petroºani. Acesta îi intuieºte calitãþile de fundaº central ºi îl aduce la Jiul, care era îl plinã campanie de promovare spre Divizia "A". Se integreazã imediat, într-o echipã alãturi de Stocker, Peronescu, Casandra, Libardi, Martinovici. Va lua parte la bucuria promovãrii în prima divizie, în 1966, jucând în sezonul 1966-67 în primul eºalon. Faptul cã s-a îmbolnãvit ºi a stat trei luni pe tuºã, l-au scos din vederile antrenorului de atunci, astfel cã Teodor Pop se va transfera la Vagonul Arad, încheindu-ºi cariera la Mureºul Deva în 1973, la vârsta de numai 30 de ani.
U
n nou capitol, antrenoratul
În paralel cu activitatea ca fotbalist, Teodor Pop a
urmat ºi cursurile Institutului de Educaþie Fizicã ºi Sport (IEFS) Bucureºti, obþinând diploma de antrenor. Va debuta în noua posturã la Dacia Orãºtie (1973-74), revenind la Jiul Petroºani în calitate de antrenor secund (1975-76) a celebrului Ion V. Ionescu alias "Jackie", antrenându-i atunci pe Gigi Mulþescu, Rozsnyai, Al. Moldovan, Ion Gabriel, Tonca, Stocker sau Tr. Stoica. Va pleca apoi la Mureºul Deva, dar marea performanþã o va reuºi în sezonul 1981-82,
Teodor Pop, pe vremea când juca la UTA
FOTBAL. NAÞIONALÃ
Ultimul jiulist
care a ales Petroºaniul... viitoarele glorii ale U.T.A.-ei. Antrenorul Coco Dumitrescu l-a "citit" cã are talent cu carul, ajungând în 1960 în lotul mare, alãturi de Bãluþ II, Kapos, Þârlea, Koszka, Petescu sau Iosif Petschovschi.
Sport 9
Ä
8 Sport
Teodor Pop, antrenor la U Cluj
Horaþiu Lasconi a fost în 1988 ultimul reprezentant al Jiului în echipa Naþionalã a României
Aurel Guga, primul jiulist la Naþionala României
trei meciuri în 1988: România Polonia 2-2, Irlanda - România 2-0 ºi R.D. Germania - România 3-3. În ultimul meci (30 martie 1988), cel cu est-germanii. România antrenatã de Emeric Jenei a folosit echipa: Moraru - M. Popa (min. 46 N. Stãnescu), Rednic, Andone, Ciucã Ov. Sabãu, Mateuþ (min. 82 Sãndoi), Klein, Bölöni - Coraº (min. 72 Lasconi), Cãmãtaru (min. 46 Geolgãu). Au trecut de atunci 23 de ani ºi Valea Jiului nu a mai trimis la Naþionalã decât... indirect, prin alte echipe: Mircea Popa, Bãlgrãdean, Pintilii, Daniel Timofte.
când va promova cu Universitatea Cluj în Divizia "A".
trei decenii D epeste Ocean
Neacceptarea unor cutume ale unui regim comunist tot mai auster, îl determinã pe Teodor Pop, dupã momentul "U" Cluj, sã emigreze în Canada, împreunã cu soþia ºi cele douã fete. A sperat ca acolo sã-ºi poatã continua meseria de antrenor, dar n-a fost aºa. Doar ca voluntar, la vreo douã formaþii de amatori în Toronto. Va lucra în transporturi 12 ani, dupã care în 1994 îºi deschide propria afacere în domeniu. În anul 2007 a revenit în vizitã în þarã, venind ºi la Petroºani. Pentru nostalgia unor performanþe trecute. Acum, la 68 de ani, este un om împlinit, acolo în Canada. Fotbalistul ºi antrenorul Teodor Pop.
Pagini realizate de Genu TUÞU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Joi,, 17 noiembrie 2011
Þigãrile se vor stinge singure
Î
ncepând de joi, toate þigãrile trebuie sã fie prevãzute cu sistem de stingere automatã.
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100
Decizia îi vizeazã pe toþi producãtorii de þigarete din Europa ºi întrã în vigoare în douã zile. Începând de joi, acestea trebuie sã aibã "capacitate redusã de incendiere", adicã sã se stingã automat atunci când sunt lãsate nesupravegheate. Începând din 17 noiembrie, odatã cu publicarea noilor standarde de siguranþã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, toate þigãrile vândute în Europa vor trebui sã fie conforme cu aceste mãsuri. Autoritãþile naþionale vor avea rolul de a controla punerea în aplicare a acestei noi mãsuri de siguranþã împotriva incendiilor. Þigãrile lãsate nesupravegheate reprezintã una dintre cauzele principale ale incendiilor soldate cu decese în Europa. Dovezile aratã cã numãrul de decese poate fi redus cu peste 40 % prin introducerea þigãrilor cu "capacitate redusã de incendiere". Diana MITRACHE
Blocul 13 din Uricani se decojeºte eºi a fost dat în foloacest lucru, cã era blocul în D sinþã numai de care stãtea el, plus cã aproape doi ani, blocul 13 oamenii de acolo au fost mai din Uricani se decojeºte pe zi ce trece. Fostul consilier local Fane Bãutu este de pãrere cã la blocul 13 nu s-a lucrat cu simþul rãspunderii, cum s-a întâmplat, de exemplu, la lucrãrile de izolare a imobilului în care locuieºte primarul Buhãescu. "ªtiu cã la blocul 13 a lucrat Simota ºi pânã sã fie dat în folosinþã s-au mai fãcut lucrãri de reabilitare. Lucrãrile sunt de proastã calitate ºi au fost folosite materiale de ºi mai proastã calitate. La scara lui Buhãescu, când s-a izolat, nu s-a întâmplat
HOROSCOP
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
"Frumoasa Adormitã", de la Bolºoi Teatr-Moscova, la Teatrul de Artã-Deva
S
ezonul 2011-2012, al spectacolelor de balet preluate de cãtre D'STARS, Live prin satelit de la Bolºoi Teatr Moscova continuã.
atenþi, dar la blocul 13 s-a lucrat fãrã simþul rãspunderii", a declarat Fane Bãutu. Anamaria NEDELCOFF
Duminicã 20 noiembrie 2011 ora 16:45, iubitorii genului sunt invitaþi la Teatrul de Artã Deva, pentru o nouã transmisie în High Definition, baletul în douã acte "Frumoasa Adormitã", cu muzicã de Piotr Ceaikovski, pe un libret semnat de Ivan Vsevolozhsky ºi Marius Petipa. Coregrafia origi-
1 7 n o i e m b r i e 2 0 11
În cadrul unei reuniuni, vã faceþi remarcat ºi s-ar putea sã cuceriþi inima unei persoane deosebite. Acordaþi-i atenþie, pentru cã este posibil sã legaþi o prietenie de duratã. Ar fi bine sã ascultaþi sfaturile prietenilor apropiaþi. Nu neglijaþi odihna!
Sunteþi melancolic ºi s-ar putea sã nu luaþi cele mai bune decizii. Este posibil sã vi se propunã asocierea într-o afacere. Nu vã grãbiþi. Dacã sunteþi mai atent la relaþiile sentimentale, puteþi petrece o searã romanticã alãturi de persoana iubitã.
Zi favorabilã relaþiilor sentimentale. De asemenea, vã puteþi afirma în societate. Fiþi prudent la serviciu ºi în afaceri. S-ar putea sã aveþi probleme cu banii, dar tot reuºiþi sã ieºiþi cu prietenii. Cei din jur vã apreciazã pentru atenþia pe care o acordaþi unei femei.
Sunteþi într-o formã intelectualã foarte bunã, care vã influenþeazã favorabil relaþiile cu cei din jur. Aveþi succes în societate ºi în afaceri. Sunt ºanse ca o femeie sã vã propunã o colaborare pe termen lung. Stabiliþi-vã clar prioritãþile. Ascultaþi sfaturile rudelor.
Zi favorabilã pentru întâlniri cu prietenii. În familie, vã bucuraþi de armonie, dar nu este exclus sã aveþi probleme cu sãnãtatea. Dupã-amiazã s-ar putea ca o rudã mai în vârstã sã vã împrumute o sumã pe care i-aþi ceruto mai demult.
Aveþi succes în afaceri, dar sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte. Vã ajutã foarte mult o femeie care vã apreciazã corectitudinea. Dupã-amiazã vã loviþi de o problemã sentimentalã, dar o rezolvaþi repede. Nu neglijaþi odihna.
Aveþi probleme financiare, motiv pentru care sunteþi indispus. Nu începeþi activitãþi noi. Nu vã ocupaþi astãzi de afaceri, ca sã nu aveþi surprize neplãcute! În relaþiile sentimentale, totul este în regulã, ceea ce vã menþine moralul ridicat.
Dimineaþa cumpãraþi un obiect important pentru familie, spre bucuria partenerului de viaþã. La serviciu, este posibil sã aparã o problemã neprevãzutã, din cauza cãreia rãmâneþi peste program. Seara o petreceþi într-un mod plãcut în mijlocul familiei.
Dimineaþa s-ar putea sã fiþi impulsiv ºi sã jigniþi o femeie. Nu este o zi bunã pentru examene ºi de afaceri. Dupã-amiazã aveþi ocazia sã petreceþi momente plãcute împreunã cu persoana iubitã. Fiþi mai prudent. Nu vã lãsaþi antrenat într-o ceartã!
Sunteþi foarte apreciat la serviciu, datoritã iniþiativelor inspirate. Acum e momentul oportun sã vã concretizaþi ideile. Dupãamiazã trebuie sã luaþi o decizie serioasã în ceea ce priveºte relaþiile cu persoana iubitã. Ascultaþi-vã intuiþia!
Dimineaþa faceþi cunoºtinþã cu o femeie care va juca un rol important în viaþa dumneavoastrã. Fiþi mai atent la serviciu, pentru cã sunteþi predispus la greºeli. Relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune ºi petreceþi împreunã momente plãcute.
Este posibil sã aveþi dificultãþi în relaþiile parteneriale. Fiþi calm ºi nu refuzaþi dialogul. Fiþi mai explicit când vorbiþi cu partenerul de viaþã, pentru a evita un conflict! Dupãamiazã primiþi niºte bani pe care îi aºteptaþi de câteva zile. Fiþi atent pe ce îi cheltuiþi.
nalã Marius Petipa. Noua versiune coregraficã Yuri Grigorovich. Bagheta dirijoralã îi va aparþine lui Vassily Sinaisky, prim-dirijor ºi director muzical la Bolºoi Teatr, decorurile fiind concepute de Ezio Frigero, iar costumele de cãtre Franca Squarciapino. Creat iniþial pentru Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg, baletul "Frumoasa Adormitã" ºi-a avut premiera în ianuarie 1890. Maestrul coregraf Marius Petipa a fãurit numere de dans geniale, coregrafia sa plasând spectacolul printre cele mai reuºite piese ale repertoriului clasic. Baletul a devenit rapid, în întreaga lume, un succes imens, devenind o adevãratã capodoperã. Versiunea coregraficã a spectacolului transmis de la Moscova, aparþine lui Yuri Grigorovich ºi dateazã din 1973. Biletele costã 42 lei ºi pot fi cumpãrate de la Agenþia Teatrului de Artã Deva. Spectacolele de balet de la Bolºoi Teatr, preluate Live prin satelit de la Moscova, sunt difuzate în peste 450 de locaþii din 22 de þãri europene. Sorin ARADEAN
Opinii 11
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 noiembrie 2011
NEGRU PE ALB
De ce nu se scrie despre activitatea
Teatrului Dramatic "I.D. Sârbu" din Petroºani
Pe parcursul a 10 zile, între 28 octombrie ºi 6 noiembrie a.c., la Bucureºti a avut loc o nouã ediþie a Festivalului Naþional de Teatru (F.N.T). Cea de-a XXI-a. Aflu cã (citez dintr-o publicaþie de culturã) "a XXI-a ediþie a F.N.T a reunit la Bucureºti cele mai interesante producþii realizate în Capitalã ºi în provincie, numeroºi critici internaþionali ºi personalitãþi ale fenomenului teatral". La F.N.T. au participat, alãturi de 8 teatre din Bucureºti, 9 teatre din
provincie ºi - cu statut de invitaþie - 3 teatre din alte þãri (Ungaria, Franþa ºi Portugalia). Teatrul petroºenean nu a participat la F.N.T. Desigur, îmi puteþi replica faptul cã aceasta nu e o ºtire (nouã...). ªi, într-adevãr, nu e... Mai ales pentru publicaþiile culturale, pentru criticii ºi personalitãþile fenomenului teatral, pentru care conteazã instituþiile teatrale care participã la asemenea manifestãri culturale. Voiam sã vã demonstrez însã cã se poate scrie despre teatrul
petroºenean aflat într-un vizibil con de umbrã ºi în perioada de când e condus de d-ra Nicoleta Bolcã. Cauzele nu îmi scapã. Sunt cam aceleaºi de peste 20 ºi ceva de ani. Absenþa unor reale talente în corpul actoricesc ºi repertoriul cel puþin deficitar... În primele douã rânduri... Deoarece sunt mult mai multe cauze care menþin Teatrul Dramatic "I.D. Sârbu" într-un nemeritat con de umbrã. Într-un anonimat aproape total. În fine, sã revin la titlul
Drepturile copiilor, respectate cu
"Salvaþi Copiii" Petrila oluntarii de la "Salvaþi Copiii" din Petrila vor sã V marcheze, printr-o masã rotundã, 21 de ani de când ONU a aprobat Convenþia Drepturilor Copilului. Acest eveniment va fi organizat în toate filialele "Salvaþi Copiii" din România, iar la Petrila totul se desfãºoarã sub forma unei întâlniri.
La masa rotundã au fost invitaþi zeci de copii din Petrila, care vor afla care sunt drepturile copiilor în România. "Organizaþia Salvaþi Copiii Filiala Hunedoara va sãrbãtori în data de 20 noiembrie, 21 de ani de când ONU a aprobat Convenþia Drepturilor Copilului, care este acum o lege internaþionalã. Organizãm astfel o masã rotundã pentru copii, pentru a
promova astfel Drepturile Copilului. Cei mici vor participa la jocuri de grup interactive la Casa visurilor împlinite din cadrul organizaþiei. Sunt aºteptaþi circa 50 de copii beneficiari ai Centrului de zi Petrila ºi elevi ai ªcolii Generale I.D. Sirbu din Petrila", susþine Valeria Popescu, preºedinta Asociaþiei "Salvaþi Copiii" Hunedoara. În România, prin intermediul organizaþiilor "Salvaþi Copiii", 500.000 de copii au fost incluºi în programe educative, de protecþie ºi asistenþã medico-socialã, de stimulare a participãrii lor în acþiuni de promovare ºi recunoaºtere a drepturilor lor, iar o parte dintre aceºtia sunt din Petrila. Centrele Educaþionale Salvaþi Copiii au integrat 3.256 de copii în risc de abandon ºcolar, în anul ºcolar 2010 - 2011 în România, iar la Petrila, datoritã celor din aceastã organizaþie, majoritatea copiilor care erau în pragul abandonului ºcolar au fost reintegraþi în sistemul de învãþãmânt. Diana MITRACHE
acestui comentariu. ªtiþi de ce nu se scrie despre activitatea Teatrului Dramatic "I.D. Sârbu", cel puþin în presa localã? Pentru cã nici jurnaliºtii nu (prea) merg la teatru. Iar cei care mai merg, din când, dacã d-ra director N.B. îi invitã, nu prea au abilitãþi jurnalistice sã o facã, aºa, la un mod cât de cât profesionist. Apoi pentru cã cei 2-3 jurnaliºti care emit pretenþii cã reflectã fenomenul cultural din Valea Jiului, promoveazã de fapt numai acele evenimente culturale în spatele cãrora (de la o anume distanþã) trag unele sfori sponsorii gazetelor lor. Desigur, din bani publici. Dar, nici ãºtia 2 - 3 nu au tangenþe cu teatrul, ca fenomen cultural. Acum, ce-i drept, nu spun cã era bunã ºi maniera de lucru, de
"Turistus porcus", la vânãtoare de ursus spellaeus
andalismul este V la el acasã în Valea Jiului ºi nu
poate fi stãvilit nici în Parcul Naþional Retezat, unde "turistus porcus" râmã cu ardoare prin peºteri, dupã oase de ursus spellaeus. Asta se întâmplã în Peºtera Nr. 4 din Scorota Seacã (Jiul de Vest), aflatã la peste 20 de kilometri depãrtare de Uricani, care a fost vandalizatã de "iubitori ai muntelui". Aici, cândva, a fost cel mai mare depozit de schelete de urssus spellaeus - urºii de cavernã - din România, iar cei care l-au dibuit au scos de acolo douã rabe de oase, pe care mai apoi le-au comercializat pe piaþa neagrã. În peºterã zac haotic foste stalagmite, a cãror formare a necesitat mii de ani ºi oase împrãºtiate ale uºilor de caverne. Pentru cã intrarea în peºterã nu este pãzitã ºi nici zãvorâtã,
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
abordare dacã vreþi, a d-rei N.B. în primii ei 2 ani de directorat, când trimitea invitaþii la teatru pe adresa tuturor instituþiilor media din Valea Jiului. Multe, onorate cu prezenþa ºi... consemnarea evenimentului. Deºi, la cât costã în prezent un bilet la (noi la) teatru, oricum mai ieftin decât un pachet de þigãri..., cred cã ºi orice jurnalist poate cãlca pragul acestei instituþii. În ceea ce mã priveºte, fiind unul dintre "Prietenii Teatrului "I.D. Sârbu", cu patalmaua având n.i. 006 - ce îmi conferã dreptul de a intra gratuit la orice reprezentaþie a teatrului trebuie sã recunosc cã nu mã mai atrage modul în care se face teatru la Petroºani. Prin urmare, merg din ce în ce mai rar la teatru. La Teatrul Dramatic "I.D. Sârbu". Rãsfoiesc însã cu nos-
turiºtii vin aici sã procure cranii de ursus spellaeus, pe care le vând apoi pe preþuri cuprinse între câteva sute ºi câteva mii de euro. Cei care rãspund de zona amintitã sunt rangerii Parcului Naþional Retezat, jandarmii ºi salvatorii montani, dar se pare cã nici unii, nici alþii nu se preocupã de apãrarea vestigiilor dãruite nouã de naturã, chiar dacã asta înseamnã cã ne batem la propriu joc de istoria omenirii… Despre importanþa acestei peºteri ne vorbeºte ºi speologul Doru Panaitescu. "Deºi accesul la intrarea acestei peºteri este facil, puþini au fost aceia care au explorat peºtera în întregime. Un vestibul mare ne conduce paºii spre poartã, dupã trecerea cãreia galeria se îngusteazã, dând într-o salã mare. De aici paºii te poartã spre buza unui puþ de -27 m. Pentru speologii experimentaþi, traversarea pe lângã puþ se poate face cu o mânã curentã, dar galeria orizontalã se închide. În baza puþului se gãseºte un depozit paleontologic uriaº, unde cercetãtorii au gãsit un schelet complet de ursus
talgie tomul "Teatrul Dramatic "I.D. Sârbu sau Teatrul în Valea Jiului 60 ani" avându-l ca ºi coordonator pe Dumitru Velea ºi apãrut cu sprijinul administraþiei publice locale din orãºelul Uricani. Doar d-ra Nicoleta Bolcã nu a gãsit de cuviinþã sã sprijine (financiar, desigur) editarea acestei monumentale lucrãri pentru teatrul petroºenean. Nu neapãrat pentru cã îmi sunt citate 2 - 3 cronici de teatru scrise de-a lungul carierei mele jurnalistice. În definitiv, atunci d-ra N.B. nu era director al teatrului. Chit cã, primul interviu al dumneaei în presa localã a fost gãzduit de publicaþia pe care o editez din 2000, “Sãptãmâna Vãii Jiului”, realizat fiind de regretatul Mircea Andraº. O, tempora... Dan CODREA
spellaeus. ªi alte animale preistorice ºi-au gãsit sfârºitul aici, amintind dintre acestea leul de peºterã, jderul fosil (Gulo gulo) ºi alte animale ale cãror oase au fost descoperite în puþ. Din pãcate acest depozit a fost vandalizat de cãutãtorii de cranii sau comori care au rãvãºit acest depozit paleontologic, considerat pânã de curând cel mai mare din sudestul Europei. Interesantã este dispunerea unui strat de calcit peste depozit, fapt ce atestã ºi cu ajutorul cãruia poate determina (prin mãsurãtori) vârsta minimã a depozitului. Deºi nu se mai vede nici o continuare, un târ⺠anevoios ne duce spre o galerie ascendentã, unde pot fi admirate câteva stalagmite-lumânare de înãlþimi impresionante. Sala se terminã cu o scurgere parietalã care închide o posibilã galerie ascendentã. Frumuseþea acestei peºteri rezidã în stratul de oase din baza puþului, care continuã sã arate potenþialul de cercetãri paleontologice ce pot fi efectuate aici", a declarat Doru Panaitescu. Anamaria NEDELCOFF
12 Turism
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 noiembrie 2011
Turismul la negru
se îndreaptã spre Pasul Vâlcan
D
upã ce staþiunile Parâng ºi Straja s-au confruntat cu problema turismului la negru, acum este posibil ca aceastã practicã sã ajungã ºi în Pasul Vâlcan.
Pânã acum, nciunul dintre deþinãtorii de cabane de aici nu ºi-a manifestat intenþia de a -ºi declara activitãþile turistice. "În Staþiunea Pasul Vâlcan este cabana mare, a lui Emil Pãrãu, cu 70 de locuri, ºi
mai multe case de vacanþã. Le-am solicitat deþinãtorilor de cabane sã vinã sã declare dacã vor sã facã turism, dar pânã acum nu a venit nimeni", a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, care spune cã singura care are activitatea declaratã este cabana deþinutã de omul de afaceri Emil Pãrãu. Oricum, turismul la negru nu este o noutate în Valea Jiului ºi chiar ºi ministrul Turismului, Elena Udrea, a recunoscut în aceastã varã, la Lupeni, cã încasãrile din activitãþile turistice sunt afectate, serios, de turismul la negru. "Turimsul pierde foarte mult în continuare, pentru
cã nu toþi cei care lucreazã în turism înþeleg cã trebuie sã lucreze respectând legea, cã trebuie sã-ºi declare activitatea, sã plãteascã taxe ºi impozite. Este greu ºi pentru stat sã suporte investiþiile, câtã vreme sprijinul nu se întoarce înapoi, nu se încaseazã atât de mult din turism la bugetul statului, încât sã ne putem permite investiþii mai mari",a declarat, la Lupeni, Elena Udrea. În staþiunile montane Parâng ºi Straja sunt sute de pensiuni ºi cabane, dar puþine ºi-au declarat pânã acum activitatea realã. În Straja, de exemplu, demararea proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil a scos la suprafaþã turismul "subteran", iar cabanierii au început apoi sã-ºi declare activitãþile reale.
DRUMEÞIE PE CÃRÃRI DE MUNTE (II)
"Era cald, cum numai în infern este...!"
A
m ales descrierea unei zone turistice mai restrânse, pentru a aduce sub lupã ºi elemente inedite. Zona noastrã de desfãºurare a traseului este masivul ªurean. Traseul, stabilit de comun acord: Cabana Voivodu - Muntele Sterminos - Poiana Muierii - Sãlanele Muntele Smida Mare Gura Potecului - Vf. Lui Pãtru (2130 m) ºi Vf. ªureanu (2059 m) prin Poiana Poarta Raiului (1600 m), loc cu o panoramã unicã asupra Vf. ªureanu. Itinerarul, el însuºi deosebit de interesant, dispune de legãturi colaterale cu zone deosebit de pitoreºti: Valea Frumoasei, Mãnãstirea Oaºa, Lacul Oaºa ºi barajul hidroenergetic precum ºi frumoasele sale lunci ale Prigoanei. Dupã cum am relatat în prima parte,
în Gura Potecului am fããcut un popas de o zi ºi o noapte. Aici, deºi era mijlocul lunii iulie, stânile ciobanilor oieri erau pãrãsite. "Camarade, talmesbalmeºul, cum îi spui tu, mai are de aºteptat o varã!" Am ales un loc pentru instalarea cortului, sub un brad mare ºi umbros, cât mai aproape de izvorul muntelui. Era cald cum numai în infern este. În doi timpi ºi trei miºcãri, cortul a fost instalat. Ne-am luat în primire atribuþiunule fixate la începutul drumeþiei, eu amenajam vatra focului de munte (groapã de jurîmprejur, piatrã apoi glie). Ziua trecu repede aºa cã ne vedeam pregãtind cina. Camaradul Carol avea sarcina sã aducã apa de la izvor. "La cina asta vom mânca douã ouã ochiuri ºi cârnãciori de porc, apoi vom savura un ceai de afine. Ce zici, merge?" "Merge,
în filmele mute. Ne trezim cã cineva aruncã cu pietre sau crengi în cortul nostru. Oare cine sã fie? "Hai vino ºi aratã-te cã suntem doar doi turiºti paºnici", spuse camaradul meu ieºind din cort cu o lanternã. Loviturile se opriserã pentru puþin timp apoi camaradul meu Carol se trezeºte cu o loviturã în scãfârlie, apoi eu. "Ce se întâmplã, hai cã asta e bãtaaie de batjocurã, spse el enervat!?" Privind mai bine la lumina lanternei, vãd câteva conuri de brad ºi apoi unul cãzând exact pe cortul nostru. Incep sã râd ºi râdeam de nu mai puteam. "Carol, uite cine ne loveºte, bradul!" "Acum, sã îmi vinã inima la loc, merge un "ºnaps" ºi scoate þuica de prunã curatã...." Va urma, Petru Bolog Cimpa
Turismului ºi Dezvoltãrii Regionale. Proiectul va continua, însã, iar în aceastã staþiune se vor amenaja douã telescaune, mai multe instalaþii de teleschi, cinci pârtii de schi, dintre care cea mai mare va avea o lungime de 5 kilometri. Edilii din Vulcan spun cã, odatã cu implementarea acestui proiect, în Pasul Vâlcan se va rezolva problema canalizãrii, a alimentãrii cu apã, energie electricã ºi gaz metan, dar tot aici vor fi aduse ºi tunuri de zãpadã, care sã compenseze lipsa zãpezii naturale, atunci când este cazul. Staþiunea Pasul Vâlcan se gãseºte în Masivul Vâlcan la o altitudine de 1.300 de metri ºi este situatã la 7 kilometri de municipiul Vulcan. Carmen Carmen COSMAN
Târg tradiþional la Vulcan
E
merge dar propun sã îmbunãtãþim ceaiul cu niºte rom." "Propunerea se aprobã în unanimitate de voturi", glumesc eu, dupã care ne-am pus pe înfãptuire. Am cinat dupã care am intrat în cort, la culcare. Era foarte cald ºi în cort aºa cã nu am avut nevoie de sacii de dormit iar cortul a rãmas deschis, doar plasa de þânþari a rãmas pusã la gura cortului prin care puteai vedea cerul plin de stele, licãrind. Descoperim noi priveliºti iar tot farmecul care te înconjoarã este liniºtea din jurul nostru. Am adormit repede, oboseala îºi spuse-se cuvântul, nu e uºor sã parcurgi un traseu din Poiana Muierii pânã la Gura Potecului. Peste noapte am tras amândoi o spaimã încât mi s-a fºcut pãrul mãciucã, ca la Stan ºi Bran
Pasul Vâlcan prinde contur Staþiunea Pasul Vâlcan începe sã prindã contur, chiar dacã, deocamdatã, lucrurile stagneazã. "Nu am terminat PUZ-ul ºi ne mai trebuie câteva avize, dupã care vom continua lucrãrile", a explicat edilul Vulcanului de ce acum nu se mai lucreazã. Chiar ºi aºa, însã, pentru cei care vor sã îºi petreacã timpul liber aici în perioada sezonului de iarnã, existã douã teleschiuri ºi trei pârtii de schi. Primul pas al proiectului de dezvoltare a turismului în Pasul Vâlcan a fost inaugurarea telegondolei care face legãtura dintre municipiul Vulcan ºi staþiunea montanã, o investiþie în valoare de aproape 33 de milioane de lei, fãrã TVA, realizatã din bani alocaþi de Ministerul
diþia a doua a târgului cu produse tradiþionale are loc la Vulcan în ultimele zile ale aceste sãptãmâni. Pentru târg au fost invitaþi producãtori din toate zonele þãrii. Târgul de produse tradiþionale reuneºte producãtorii din toate pãrþile þãrii, iar preþurile sunt cele de producãtor. La ediþia de la Vulcan vor veni crescãtori de animale ºi producãtori de mezeluri, agricultori ºi, desigur, viceprimarul Angela Stoica va vinde tradiþionalele plãcinte din Dealul Babii. "Am considerat oportun acest moment pentru un târg cu produse tradiþionale la noi în Vulcan. Am invitat mai mulþi producãtori din toate zonele þãrii ºi sperãm sã fie cât mai bine. Suntem la ediþia cu numãrul 2 ºi din 17 noiembrie, pânã în data de 20, pe artera principalã a oraºului vom invita toþi localnicii.
Sigur, voi pregãti ºi eu tradiþionalele plãcinte cu cartofi ºi brânzã din zona noastrã",a declarat Angela Stoica, viceprimarul municipiului Vulcan. Târgul va avea loc pe bulevardul din Vulcan, iar timp de 3 zile, localnicii din toatã Valea Jiului vor putea veni aici sã-ºi achiziþioneze produse din carne, legume ºi fructe, vin ºi must. Diana MITRACHE