Cronica Vaii Jiului

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãtile Vaii Jiului z Redactia si administratia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petrosani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 9

Cronica Vãii Jiului Vineri, 18 noiembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Niciodatã sã nu spui niciodatã!

Preºedintele CJ Ioan Mircea Moloþ are

cele mai bune intenþii faþã de Valea Jiului Niciodatã sã nu spui niciodatã! S-a întâmplat, în sfârºit, sã am prima întâlnire la locul de muncã al preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ. Dupã douã mandate ale domniei-sale ºi zeci de articole pe care le-am scris despre preºedinte, am ajuns, în sfârºit, sã-l întâlnesc pe Ioan Mircea Moloþ chiar la biroul sãu de la etajul întâi de la Consiliul Judeþean.

PAGINA 11

B.U.G Mafia, spectacol grotesc la Petroºani

ª

oc la Petroºani dupã ce formaþia invitatã la Balul Bobocilor de la Universitatea din Petroºani a demonstrat cum e sã arunci pe apa sâmbetei 2.500 de euro.

>>> PAGINA 5

Buhãescu îndatoreazã Uricaniul pentru urmãtorii 20 de ani

Consiliul Local Uricani, mai exact partea social democratã, în frunte cu primarul Dãnuþ Buhãescu, vrea sã îndatoreze oraºul Uricani pentru 20 de ani de acum încolo. >>> PAGINA 3

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 noiembrie 2011

Scrisorile aduc Poºta pe profit

53

la sutã este profitul realizat de Oficiul Poºtal nr. 1 din Petroºani, iar asta doar din corespondenþa care a reînviat ºi din serviciile prin care se fac tranzacþii cu bani. Oficiul de la Petroºani este singurul din Valea Jiului care a reuºit sã depãºeascã aºteptãrile ºi, dupã cum declarã diriginta de aici, în aceastã lunã profitul trece de 70 la sutã. "Ne mândrim cu acest rezultat de excepþie, pentru cã în ultimii doi ani am gãsit soluþii sã revigorãm activitatea. Este meritul tuturor, care am reuºit sã revigorãm practic corespondenþa Oamenii au reînvãþat sã trimitã scrisori,

felicitãri, vederi. E drept cã ºi noi am fãcut o campanie în acest sens ºi am fost ajutaþi de micuþii poºtaºi, care au îndrumat oamenii sã trimitã scrisori ºi felicitãri, nu doar mail-uri", spune Maria Czane, diriginta OP1 Petroºani. Poºtaºii de aici au învãþat cum sã facã profit ca sã ajungã primii, dar ºi ceilalþi au gãsit soluþii sã îºi depãºeascã un pic limitele. "Performanþe au fãcut ºi cei din restul oficiilor, dar aici e cel mai mare procent. Cred cã oamenii au înþeles cã suntem o societate comercialã ºi cã trebuie sã facem performanþã

în marketing ºi sã ne aducem publicul mai aproape", a declarat Dana Damian, dir. Gen Oficiul de Poºtã Deva. Cei care s-au adresat Oficiului Poºtal nr 1 de la Petroºani au cumpãrat scrisori, vederi, felicitãri, au trimis colete, bani ºi ºi-au cumpãrat rovignete de la poºtã. Diana MITRACHE

Cercetaþi pentru furtul ouãlor de dinozaur rocurorii au demarat de presã. Reprezentanþii MAI au P cercetãrile în cazul a trei precizat cã ouãle aparþin speciei persoane, suspecte de furtul de dinozauri pitici unicã în lume, celor trei ouã de dinozaur pitic scoase ilegal din þarã în 2005 ºi gãsite în locuinþa unui colecþionar din Italia. Vestigiile paleontologice au ajuns deja în þarã.

Cele trei ouã de dinozaur, vechi de circa 67 de milioane de ani, au fost prezentate în premierã de rezentanþii Ministerului Administraþiei ºi Internelor (MAI) ºi cei ai Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, în cadrul unei conferinþe

au fost sustrase în 2005 dintr-o "maternitate a dinozaurilor" aflatã în situl paleontologic Tuºtea din Haþeg - judeþul Hunedoara. Cele trei persoane cercetate de procurori, care nu au antecedente penale sunt bãnuite cã sunt implicate în acest furt de vestigii paleontologice. Iniþial, autoritãþile române au crezut cã doar douã astfel de ouã au fost sustrase, însã la percheziþiile din Italia au avut supriza sã gãseascã ºi un al treilea, care dateazã din aceeaºi perioadã ºi provine din acelaºi loc, potrivit expertizei efectuate. Toate cele trei ouã aparþinând speciei de dinozauri pitici, datând din era mezozoicã, perioada cretacicã, au fost aduse

SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: - PAVATOR - 450 lei - INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei - TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei - LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei - OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei - INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei în þarã ºi vor fi - CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE expuse la Muzeul Naþional de Istorie TEXTILE - 550 lei Naturalã "Grigore - MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei Antipa" din - CIOBAN - 550 lei Capitalã. - BUCÃTAR - 600 lei Anchetatorii vor sã vadã acum - COSMETICIAN - 650 lei Înscrierile pentru cursuri se fac în modul în care FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ luna noiembrie, anul curent la colecþionarul itaOFERTÃ! sediul firmei. lian la care au Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la fost descoperite sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 ouãle a achiziþioPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Uricani la sediul P.A.P.I nat vestigiile ºi a Hunedoara Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu reuºit sã plece sau tel/fax: 0354.108.516 Aninoasa la sediul P.A.P.I peste graniþã cu 0354/100.019 Petrila la Centrul de Afaceri ele, deºi ele mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) fãceau parte din Ne puteþi contacta ºi la numerele: 0731.301.162 patrimoniul Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 online: www.eurojobshd.ro naþional ºi au o Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) e-mail: office@eurojobshd.ro valoare de sute de 0731.301.162 mii de euro. Ancheta în acest dosar a început în anul 2009, când forþele de ordine au descoperit Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi Website: + teren 1114 mp + 500 mp., la stradã, ideal pe Internet o fotografie www.cronicavj.ro reprezentând o femeie alãturi de pentru parcare, sau spãlãtorie auto. Relaþii la telefon 0730.511.730 ouãle de dinozaur. Datoritã unui E-mail: schimb de informaþii între cele Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi cronicavj@gmail.com douã forþe poliþieneºti, responsintravilan, în zona Brãdet.Telefon 0727150264 abilii au fost identificaþi în nordul Director: Italiei. Fosilele au fost predate Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Marius MITRACHE reprezentanþilor autoritãþilor Ungurului). Telefon 0722 448 428 (mitrache_evz@yahoo.com) române, la sediul Ambasadei Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Redactor sef: României din Roma. Decembrie 1818 la parterul blocului 124, Car men COSMAN Ileana FIRÞULESCU suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

Cronica Vãii Jiului

(ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Câºtigi în 60 de secunde (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Germenul Andromeda

National TV 6:00 Pitici de varã (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Culoarea fericirii (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 Gadgets, Gadgets 11:15 În cãutarea fericirii 12:15 Teleshopping 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Taxi Driver (r) 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Iubire interzisã (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Culoarea fericirii 20:15 Destinul regelui 21:45 Fosta mea iubire 23:30 Sãptãmâna patimilor 1:30 În cãutarea fericirii (r)

PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Un tatã în plus (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Marele blond cu o gheatã neagrã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Marele Stan 22:30 ªtirile Pro TV 0:00 The Mentalist - În mintea criminalului

Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Anchetã militarã (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort Redifuzare 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden

TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare 18:25 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Documentarele Televiziunii Române - Adio tovarãºi 23:20 Fãrã frontiere 0:20 Libertate amãgitoare 1:20 ÎnTrecerea Anilor (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 noiembrie 2011

Buhãescu îndatoreazã Uricaniul pentru urmãtorii 20 de ani Consiliul Local Uricani, mai exact partea social democratã, în frunte cu primarul Dãnuþ Buhãescu, vrea sã îndatoreze oraºul Uricani pentru 20 de ani de acum încolo. Asta înseamnã cã nepoþii uricãnenilor vor trebui sã suporte ºi peste 10, 15, 20 de ani, datoriile pe care are de gând Buhãescu sã le facã, prin contractarea a unui împrumut de 9.500.000 de lei, care este încã o datã cât actualul buget local. Primarul Uricaniului susþine cã aceºti bani sunt pentru "accelerarea dezvoltãrii locale", dezvoltare ce înseamnã bani mulþi bãgaþi într-un ambulatoriu care nu existã decât pe

hârtie ºi într-un proiect de dezvoltare a turismului. "Contractarea unui împrumut pe termen lung asigurã accelerarea dezvoltãrii locale. Iar rambursarea capitalului împrumutat pe o perioadã de minim 15 ami ºi maxim 20 de

ani va consacra echitatea între generaþii, respectiv pe principiul conform cãruia cei care beneficiazã de un proiect trebuie sã

plãteascã pentru el". Consilierii locali ai opoziþiei s-au arãtat revoltaþi ºi de aceastã datã, întrucât datele prezentate în proiectul de hotãrâre sunt evazive. "Buhãescu vrea sã se împrumute de la viitor, ca sã facã paranghelii. Din moment ce nu ai bani, tu te împrumuþi pentru chefuri? Cum poþi sã intriduci cu seninãtate un proiect de o gravitate atât de mare, fãrã sã te consulþi cu consilierii locali, cu oamenii din oraº? Acest împrumut este mai mare decât valoarea bugetului local. E normal sã facã aºa ceva, sã plãteascã oamenii ºi peste 20 de ani prostiile lui? Proiectul a fost amânat, însã sunt sigur cã va fi votat, cã doar cei de la PSD voteazã tot ce spune

el, fãrã sã se mai gândeascã la ilegalitãþile pe care le fac. Noi am dat bani cu nemiluita pe acele proiecte. Prin ceea ce face el, aratã cã a intrat deja în campanie electoralã ºi nu trebuie sã tratãm cu lejeritate acest lucru", a declarat consilierul local Ion Stãnescu.

Foºtii mineri merg la Bucureºti, la miting

James Bond de la Petroºani a dispãrut fãrã urmã

Pensionarii din Valea Jiului vor fi reprezentaþi de cãtre membrii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri la mitingul programat în data de 22 noiembrie în Capitalã. Astfel, printre cei 600 de participanþi (câþi se estimeazã cã vor fi prezenþi) se vor afla ºi 5 foºti mineri din Vale. Acþiunea de protest se va derula în faþa sediului Guvernului. Cei de vârsta a III-a sunt nemulþumiþi, în special, de îngheþarea pensiilor. Potrivit Legii bugetului, pensiilor nu vor mai fi majorate, aºa cum prevede Legea pensiilor, ci vor fi îngheþate, pentru cã nu mai sunt bani. "Nu puteam lipsi de la miting. Vom fi prezenþi doar

5 pentru cã acesta este numãrul care ne-a fost aprobat de cãtre Asociaþia Naþionalã a Pensionarilor din România", a declarat Paul David, secretar LSPMVJ. Pe de altã parte, reprezentanþii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului au precizat cã anunþata întâlnire cu premierul Emil Boc a fost amânatã. Totuºi, foºtii mineri

De altfel, pentru o asemenea hotãrâre, ar trebui consultatã ºi populaþia. Deºi nu a fost fãcutã nicio dezbatere publicã cu cetãþenii, Buhãescu susþine exact contrariul. Probabil, în mintea lui bolnavã, Pârghie ºi Panþi reprezintã populaþia Uricaniului…

"Ce dezbatere? Am fãcut-o cu cei din comisia de specialitate ºi dacã mai este nevoie mai facem încã 10", spune Dãnuþ Buhãescu. De altfel, oamenii din Uricani au fost deloc mulþumiþi de proiectul pe care l-a gândit primarul. "Ce împrumut? Nu ºtim despre acest lucru. Nu-i destul cã nu avem locuri de muncã? Ce a fãcut el în ultimii doi ani în Uricani, parcuri, locuri de joacã pentru copii ºi nimic altceva. Unde sunt specialiºtii de la spital cu care se laudã pe la televizor? Nu toatã lumea este proastã în Uricani ºi nu oricine poate sã se vândã pe un milion- douã sau pe alimentele care le împart apropiaþii lui în alegeri", spun ei. Anamaria NEDELCOFF

doresc ca pânã la finele anului sã se deplaseze din nou în Capitalã pentru a discuta cu premierul ºi ministrul Economiei pe tema viitorului gratuitãþilor la energie electricã ºi cãrbune. "Fãrã gratuitãþi, mulþi dintre noi nu vor reuºi sã iasã din iarnã. Pensiile noastre se duc pe medicamente ºi mâncare aºa cã nu ne mai rãmâne nimic ºi pentru achitarea costurilor cu încãlzirea", a mai spus Paul David. Mir cea NISTOR

"James Bond" de Petroºani, hoþul de la Complexul Comercial Jiul Shopping Center, care în noaptea de 16 spre 17 iunie a dat o spargere ca-n filme, ºi-a pierdut urma. El a furat peste 2 kg de aur ºi a reuºit sã iasã din magazin cum numai în filme americane s-a vãzut: silenþios, agil ºi fãrã sã lase nimic în urma lui. Anchetatorii, însã nu au reuºit nici acum identificarea lui, iar cercetarea pare sã batã pasul pe loc, deºi reprezentanþii IPJ spun altceva.

În curând

Centru de încasãri pentru cotizaþiile la CAR ºi Fondul de Deces în Petroºani Nord Petroºani.

Cât de curând, în Cartierul Petroºani Nord,cel mai probabil într-o încãpere aparþinând de clãdirea fostului Comisariat (unde îºi desfãºoarã activitatea ºi un Club al Pensionarilor), urmeazã sã se amenajeze un nou Centru de încasãri pentru cotizaþiile la CAR ºi Fondul de Deces ale membrilor Asociaþiei Pensionarilor

Mãsura înfiinþãrii acestui nou Centru vine ca urmare a numeroaselor solicitãri primite din partea membrilor asociaþiei, în cea mai mare parte reprezentaþi de persoane vârstnice pentru care deplasarea la sediul din Colonie al asociaþiei constituie un efort substanþial. Pentru transpunerea în practicã a

"În acest caz, poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani continuã cercetãrile ºi existã deja un cerc de suspecþi. De asemenea, se lucreazã cu specialiºtii din cadrul Serviciului de Investigaþii Criminale sub coordonarea procurorului de la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Sperãm cât de curând sã putem ºi identifica autorii ºi, desigur, sã recuperãm prejudiciul", ne-a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. În urmã aproape doi ani de zile, acelaºi stil de operare l-a avut ºi hoþul de la Ulpia Shopping Center din Deva, pe care poliþiºtii nu l-au prins nici pânã în zi de astãzi. Din datele pe care le conþin cele douã anchete paralele, de la Deva ºi cea de la Petroºani, nu este exclus ca hoþul sã fie acelaºi. Luiza ANDRONACHE

acestui nou obiectiv al asociaþiei pensionarilor petroºeneni primarul Tiberiu Iacob Ridzi a promis cã pânã la proxima ºedinþã a Consiliului Local al municipiului Petroºani - va iniþia un proiect de hotãrâre privind încredinþarea cãtre Asociaþia Pensionarilor Petroºani a unui spaþiu în vederea desfãºurãrii activitãþii menþionate. Dan CODREA

4 Interviu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 noiembrie 2011

Sorin Sanda, preºedintele PPDD Hunedoara:

"Când nu ai ruºine, sau când de fapt ai devenit sluga banului, se ºterge orice hoþ cu tine pe picioare"

Reporter: Ce se întâmplã la ora actualã în PPDD, având în vedere cã în luna septembrie a fost în sfârºit înfiinþat legal?

Sorin Sanda: Dupã multe aºteptãri ºi multe încercãri de a nu lãsa acest copil sã se înfiinþeze din partea celorlalte partide, care îl percepeau ca pe un pericol real în politica româneascã, s-a înfiinþat. De acum încolo noi ne putem pune pe treabã vizavi de a scoate în relief programul politic al partidului, care de fapt este crearea unui nou sistem care vrea cu orice chip sã dea jos actualul sistem, care nu este benefic societãþii. În cele din urmã românii ºi-au dat seama într-un târziu cã de fapt celelalte partide nu-ºi aveau propriul lor program de evoluþie a statului. În prezent, în marea majoritate a filialelor locale din judeþul Hunedoara au avut loc alegerile ºi în fiecare sãptãmânã se înfiinþeazã cel puþin o nouã filialã, lucru care ne bucurã. Atât în Valea Jiului, cât ºi în partea de nord a judeþului, în fiecare zi se înscriu zeci de oameni. Ne bucurã sã vedem deschiderea pe care o au oamenii cãtre partidul nostru, chiar dacã suntem uneori luaþi la miºto. Dar cei care fac asta nu-ºi dau seama cã de fapt iau la miºto poporul, care este reprezentat de oameni ce i-au votat înainte ºi au fost dezamãgiþi. Reporter: Ce oferã PPDD în plus oamenilor, faþã de celelalte partide? Cumva cei 20.000 de euro promiºi în cele 20 de puncte ale lui Diaconescu?

pe care actualul sistem îi împinge cãtre dezastru, fiindcã marea majoritate a familiilor despãrþite din cauza lipsei banilor se separã în timp. Iar generaþiile care vin dupã noi nu ºtiu cât de pregãtite sunt sã ne susþinã pensiile ºi fondul de stat, cum am fãcut noi, la rândul nostru. Reporter: Ce face PPDD pe viitor? Cum vã alegeþi candidaþii la primãrii, la Consiliul Judeþean, listele de consilieri? Aveþi oameni capabili, care sã facã faþã unei competiþii politice?

Sorin Sanda: În primul rând, nu le oferim promisiuni pentru a ieºi din situaþia de crizã în care se aflã oamenii. Noi le oferim soluþii ºi îi invitãm alãturi de noi sã vinã la muncã, pentru cã numai muncind împreunã putem pune bazele unui nou sistem. Spuneaþi de cei 20.000 de euro… toatã lumea îºi închipuie cã Dan Diaconescu va veni cu un sac plin cu euro, pe care îi va împãrþi fãrã numãr. Nu este aºa. Cei 20.000 de euro vor fi acordaþi celor care înfiinþeazã o societate ºi angajeazã minim o persoanã. Aceºti bani vor fi daþi în cadrul unor programe de dezvoltare, necesare pentru creºterea numãrului locurilor de muncã ºi slãbirea statului român din povara acordãrii a milioane de ajutoare sociale. România nu trebuie sã fie cu predilecþie un stat social, România trebuie sã producã pentru a ne achita datoriile create de celelalte partide de-a lungul celor 22 de ani ºi de

foarte plãcute, când veþi vedea ce oameni minunaþi au încredere în PPDD. Reporter: În ultima perioadã nu au lipsit atacurile la adresa dumneavoastrã, de parcã ar fi început campania electoralã mai devreme. Cum le comentaþi?

a ne þine copiii în þarã. Dacã economia þãrii, a judeþului Hunedoara, care din punctul meu de vedere este unul dintre cele mai frumoase ºi cu posibilitãþile cele mai mari de dezvoltare, merge, atunci ne va fi bine ºi mie, ºi þie, ºi copi-

Sorin Sanda: Da. Avem foarte mulþi oameni capabili, care pânã acum nu s-au regãsit pe listele nici unui partid, deoarece nu au avut încredere în ce le ofereau celelalte formaþiuni politice. Avem oameni care la 50 de ani s-au apucat de politicã, deoarece ei cred în platforma PPDD. Iar

Sorin Sanda: Într-adevãr, unii se trezesc dimineaþa cu capsa pusã din cauza propriilor neputinþe ºi dacã nu le curge apa la baie, de vinã este Sorin Sanda. Cred cã vã referiþi la primarul Uricaniului, Dãnuþ Buhãescu ºi la cei care-l susþin pe el, pe mulþi bani publici, pe care-i toacã numai ca sã-l facã pe rebutul acesta genetic îngeraº. Dar lumea din Uricani nu e proastã ºi vede adevãrul. Sincer sã fiu, nu am mai fost atent la atacurile lui ºi ale gãºtii sale, fiindcã am prea mult de lucru decât sã mã uit la o televiziune

ilor noºtri, care nu vor mai trebui sã ºteargã la fund bãtrânii din alte þãri. ªi aici o sã dau exemplul care îmi apasã sufletul. O fostã sportivã de-a mea, Alina Haidu - unul dintre copiii minunaþi pe care i-am antrenat de-a lungul anilor - multiplã campioanã naþionalã la alpinism, nu ºi-a gãsit loc de muncã în oraºul Uricani, aºa cã a fost nevoitã sã-ºi lase cele douã fetiþe cu bunica ºi sã lucreze în Spania. Ca ea sunt foarte mulþi oameni din judeþ,

oamenii aceºtia sunt foarte bine pregãtiþi ºi au înþeles în ce au intrat. Porþile sunt deschise ºi pentru cei care au fost în alte partide ºi s-au sãturat de minciunile de acolo ºi încearcã sã se regãseascã în programul PPDD. Cât despre liste ºi candidaþi, nu mã pot pronunþa acum, întrucît organizaþia judeþeanã este în continuã miºcare, formare ºi dezvoltare. Va veni momentul când vom ieºi în luminile reflectoarelor ºi veþi avea surprize

care legal nu ar trebui sã aibã licenþã decât în Petroºani ºi nici nu citesc ziare ale cãror patroni au datorii cãtre foºti angajaþi de zeci, poate chiar sute de milioane. Pentru mine acest gen de oameni nu conteazã. Ei ºtiu mai bine ce am fãcut eu, personal, pentru ei în trecut ºi asta le e recunoºtinþa. Când nu ai ruºine, sau când de fapt ai devenit sluga banului, se ºterge orice hoþ cu tine pe picioare. Aºa cã eu nu pot bãga în seamã mizeriile unora

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

care nu au fãcut nimic notabil în viaþa lor. Mie îmi place, la fel ca în sportul pe care l-am practicat toatã viaþa mea, sã fii bãrbat ºi atunci meritã sã intru în competiþie cu tine. Dacã nu eºti decât cârpa care-mi poate ºterge pantofii, nu meriþi sã te bag în seamã. Reporter: Cât de departe au mers aceste atacuri? Sorin Sanda: S-a mers pânã la controale ale instituþiilor statului, care mi-au verificat firmele. Controale care, conform proceselor verbale încheiate, au fost în regulã, nu fac nimic ilegal, sunt plãtitor de taxe ºi impozite la zi, iar oamenii respectivi, când au vãzut care e activitatea mea - care oricum e ineditã - m-au felicitat ºi mi-au spus cã e o onoare sã mã cunoascã. Aceste controale au venit în urma unor sesizãri, fãcute de cãtre consilierul personal al primarului Uricani, care întâmplãtor îi este ºi soþie. Sfatul meu ar fi ca înainte de a reclama pe cineva, sã punã mâna pe o gramaticã ºi sã înveþe limba românã ºi sã mai lase site-urile cu conþinut pornografic explicit deoparte, cã nu pentru asta o plãtesc uricãnenii, care îngheaþã de frig în case. De aici rezultã ce spuneam mai devreme, cã nu pot spune cã mã lupt cu asemenea indivizi, fiindcã le lipseºte bãrbãþia. Aºa cã eu mã rezum la a mã amuza când mã atacã politic, personal ºi profesional folosindu-se de instituþii ale statului. Atât eu, cât ºi uricãnenii, ºtim cã nu am istorie negativã în spate, ºtim exact care este valoarea mea ºi ºtim exact ce vrem ºi nimeni nu ne va putea opri din drum sã obþinem ceea ce e bine pentru cetãþenii oraºului Uricani, în afarã de Dumnezeu. Aºa cã ei se pot agita ºi se pot da cu capul de pereþi în nãscocirea de subiecte mincinoase pentru articole ºi pentru emisiuni televizate pânã nu mai pot, dar, repet, nu conteazã. A consemnat Anamaria NEDELCOFF

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 noiembrie 2011

Contestã Garda de mediu

E

dilii de la Petroºani au contestat în instanþã o amendã de la Garda de mediu Hunedoara. Primul termen are loc la sfârºitul lunii noiembrie ºi, potrivit celor din primãria Petroºani, amenda nu va fi plãtitã pânã la soluþionarea cauzei. În fapt, edililor locali li s-a cerut o situaþie privind cantitatea de deºeuri pe care o duc la groapa de gunoi, din care sãn rezulte cã au diminuat-o odatã cu colectarea selectivã. "Sancþiunea a fost aplicatã pentru cã nu am declarat cantitatea de gunoi pe care am depozi-

tat-o la groapa de gunoi din Vulcan. Este adevãrat cã suntem obligaþi sã reducem cantitatea de deºeuri, iar noi am contestat în instanþã decizia de a fi amendaþi de Garda de Mediu", spune Claudiu Cornea, viceprimar al municipiului Petroºani.

Nici campaniile de promovare a ideii de colectare selectivã a deºeurilor, nici investiþiile care se vãd la fiecare ghenã de gunoi, nu i-a determinat pe localnici sã strângã selectiv gunoiul, iar edilii dau acum vina pe oameni. "Vina

aparþine ºi cetãþenilor care, în ciuda campaniilor pe care le-am derulat, nu reuºesc sã depunã selectiv gunoiul. Totuºi, se pare cã aceastã campanie are succes la agenþii economici, pentru cã acolo reuºim sã selectãm mai bine deºeurile ºi sã le valorificãm", a mai spus Claudiu Cornea. Primãria din Petroºani a implementat un proiect ce vizeazã colectarea selectivã ºi sortarea deºeurilor de un milion de euro, care însã nu este eficient. Garda de Mediu a amendat administraþia publicã cu suma de 2.000 de lei, iar în aceastã lunã are loc procesul. Diana MITRACHE

B.U.G Mafia, spectacol grotesc la Petroºani

ª

oc la Petroºani dupã ce formaþia invitatã la Balul Bobocilor de la Universitatea din Petroºani a demonstrat cum e sã arunci pe apa sâmbetei 2.500 de euro.

Atât e tariful celor de la BUG Mafia, adevãraþi mafioþi care au oripilat ºi au bãgat în sperieþi asistenþa cu comportamentul de-a dreptul huliganic. Atât costã sã vezi pe o scenã niºte indivizi care se

poartã ca drogaþii (asta dacã nu chiar erau aºa), înjurând ºi gesticulând grotesc. Poate cã asta ºi-au dorit studenþii de la Petroºani, care fac exerciþii pentru a intra mai apoi în aula universitãþii. În altã ordine de idei, aºa-ziºii cântãreþi au ieºit pe scenã cu sticlele de whiski în mânã, au orãcãit ºi au bãlmãjit pe ritmuri indescifrabile, cãci

versurile nu aveau cum sã ºi le aminteascã. "Unul dintre "cântãreþi" urina pe scãri în drum spre scenã în interiorul casei de culturã, în timp ce restul se opreau din orãcãieli sã întrebe asistenþa dacã se simte bine ºi sunt cumva timizi. Singurul cuvânt care a rãzbãtut spre publicul, care începuse sã plece acasã la miezul nopþii, începe cu P ºi are 4

litere", spun încã ºocaþi cei care au participat la spectacolul lor. "Aveau sticlele de bãuturã în mânã ºi beau încontinuu fãrã oprire", spune ºi un membru al juriului. În rest totul era o "vomitãturã" la propriu, cãci asta au fãcut cei de la BUG Mafia pe scena de la Petroºani, pentru 2.500 de euro.

mate 258 cazuri ºi 164 au fost infirmate. Pentru a preveni abuzul asupra copiilor, indiferebt de forma acestuia, Direcþia Generalã de Protecþie a Copilului Hunedoara a organizat, ori a luat parte la diverse campanii de sensibilizare, care au avut loc atât la nivel local, cât ºi la nivel naþional. De asemenea, a fost promovatã o mai bunã pregãtire a specialiºtilor sãi care lucreazã cu copiii ºi a dezvoltat noi servicii specializate la nivelul insti-

tuþiei. "În cadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara îºi desfãºoarã activitatea Biroul intervenþie în regim de urgenþã, care prin compartimentul Echipa mobilã de intervenþie rapidã în caz de abuz, neglijare ºi exploatare a copilului, preia sesizãrile telefonice ale cetãþenilor ºi ale altor instituþii, referitoare la cazuri de abuz, neglijare, exploatare a copilului ºi la situaþii de crizã din familie. Acestora li se asigurã o intervenþie de specialitate ºi consiliere în vederea soluþionãrii problemelor sesizate", a declarat . Viorica Popescu, directorul general al DGASPC Hunedoara. La nivel mondial, data de 19 noiembrie este cunoscutã ca fiind Ziua mondialã de prevenire a abuzului asupra copiilor ºi a fost iniþiatã de

E

levii din judeþul Hunedoara care primesc finanþare prin programul guvernamental "Bani de liceu" vor intra în posesia sumelor pânã la sfârºitul acestei luni. Restanþele sunt de 3 luni neplãtite, din cauzã cã banii nu au ajuns la timp de la minister, dar în aceastã lunã, copiii au primit asigurãri cã vor avea banii. Potrivit inspectorului general Alexandru Lãutaru, peste 1.300 de copii primesc în judeþul Hunedoara aceºti bani, iar din luna septembrie niciunul nu a luat vreun leu. "Acum s-au primit sumele de la Guvern ºi pânã la sfârºitul lunii noiembrie vom ajunge la zi cu plata acestor sume cãtre copii. Este vorba despre 1.302 elevi din

întreg judeþul. Anul trecut erau doar 1281ºi întârzierea de 3 luni s-a produs din cauzã cã nu au venit banii de la minister", a declarat Alexandru Lãutaru, inspectorul general ºcolar ISJ Hunedoara. Prin programul naþional de protecþie socialã "Bani de liceu" se acordã lunar o sumã de bani pentru elevii care urmeazã cursuri de zi, liceul sau învãþãmântul profesional. În aceeaºi categorie intrã ºi cei care învaþã la ºcoli de arte ºi meserii. Sprijinul financiar se acordã pe toatã perioada cursurilor, inclusiv în timpul pregãtirii ºi susþinerii examenului de bacalaureat sau de diplomã ºi pe durata practicii în producþie. Diana MITRACHE

Declaraþiei drepturilor copilului (în 1959) ºi 22 de ani de la adoptarea Convenþiei cu privire la drepturile copilului (în 1989) de cãtre Adunarea Generalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite. România a ratificat Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului prin Legea nr.18/1990. "Pentru a ajuta copiii ocrotiþi în serviciile noastre sã înþeleagã semnificaþia acestor zile, D.G.A.S.P.C. Hunedoara organizeazã în acest an activitãþi de informare a copiilor cu tema "Sã ne cunoaºtem

drepturile, dar ºi obligaþiile" urmate de jocuri interactive de grup, activitãþi recreative ºi mese festive. Cu aceastã ocazie se vor oferi copiilor pliante informative ºi diplome de merit. De aceastã campanie de informare beneficiazã un numãr de 247 de copii aflaþi cu mãsurã de protecþie în sistemul rezidenþial ºi 1068 de copii aflaþi în serviciile de tip familial - plasamente familiale, tutele ºi plasament la asistenþi maternali profesioniºti", a mai declarat Viorica Popescu. Car men COSMAN

Diana MITRACHE

Peste 250 de copii abuzaþi, în judeþul Huendoara Î n numai 9 luni, peste 250 de copii din judeþul Hunedoara au suferit diverse forme de abuz, raportate la telefoanele special destinate acetsui fenomen, la care rãspund reprezentanþii DGASPC Hunedoara. Conform datelor oficiale, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2011 s-a înregistrat un numãr de 422 cazuri sesizate de abuz, neglijare, abandon ºi exploatare a copilului, dintre care au fost confir-

Vin restanþele la "banii de liceu"

Organizaþia Internaþionalã Women's World Summit Foundation. Odatã cu adoptarea Legii nr. 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului, în România s-a obþinut interzicerea oricãror forme de abuz împotriva copilului, atât în spaþiul public, la ºcoalã cât ºi acasã, þara noastrã devenind astfel una dintre cele 17 þãri din lume care au interzis aplicarea pedepselor fizice asupra copiilor. De asemenea, data de 20 noiembrie marcheazã Ziua Universalã a Drepturilor Copiilor, iar în acest an se aniverseazã 52 de ani de la adoptarea

6 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 noiembrie 2011

Reportaj 7

"Mie îmi lipsesc cei ºapte ani de-acasã.

mai curatã … Cliºeu: sã înveþe din greºelile noastre, sã înþeleagã mãcar ei cã lucrurile sunt repetabile, mai ales greºelile ºi sã aibã înþelepciunea ºi originalitatea de a face propriile greºeli, fãrã a le mai repeta ºi pe ale noastre.

I-am lãsat acasã, la Petrila"

D

octorul Emilia Muru, acum Muraru (!!), supraspecialist în ginecologie oncologicã la Clinicile Medicover România, s-a nãscut în Petrila ºi a fost consideratã copilul minune al ªcolii Generale nr.1, acum " I.D. Sîrbu". În clasa a V-a citise romane ale lui Kassil ºi Poliacovki, iar in clasa a VIII-a tradusese în limba fracezã romanul Cãpitan Francaise de Alexandre Dumas. Un copil frumos, vesel ºi sociabil, cu înclinaþii literare. Dar a ales sã fie ginecolog, chirurg ºi supraspecialist în ginecologie oncologicã. Dupã ce a terminat Liceul Teoretic Petroºani, a luat calea pribegiei. A salvat vieþi, a adus copii pe lume, pe mulþi i-a botezat, a trãit " ca la carte ", dar dorul o aduce mereu ºi mereu în Valea Jiului. A venit din Bucureºti de zeci de ori ºi a pus mâna la amenajarea Casei Memoriale I.D.Sîrbu din Petrila, a participat la evenimente culturale petrilene, a publicat în revista patronatã de reputatul caricaturist Ion Barbu, urmãreºte cu atenþie fiecare trãire a þãrii huilei ºi trãieºte alãturi de ea. Tatãl Emiliei, Emil Muru, a fost mulþi ani directorul Minei Petrila, iar fiica nutreºte o dragoste necondiþionatã faþã de mineri, dragoste insuflatã de pãrintele sãu, dar ºi de bunicul miner tot la Petrila. În prezent Emilia Muraru este un specialist al Clinicilor Medicover România, din Bucureºti. Este cãsãtoritã cu un inginer automatist, care are propria firmã ºi pe care l-a virusat cu "Povestiri petrilene".

"U

neori rãmânem singuri, undeva între viaþã ºi moarte, noi ºi pacientul " N-am mai regãsit dulceaþa adolescentei de liceu… Chipul sãu are, uneori, expresia unei luciri de bisturiu, iar atitudinea - intransigentã. De ce s-a fãcut medic, când structura/aluatul Emiliei Muraru pãrea tuturor apropiaþilor cea a unui artist? Din iubire de oameni, spune ea. O întrebare la care mi-e destul de greu sã rãspund.

Poate pentru cã nu i-am prea cãutat rãspunsul. Dar, cred cã rãspunsul este simplu ºi stã pe aproape. Pentru cã întotdeauna am iubit oamenii. Am înþeles asta în momentele cele mai grele din viaþa mea profesionalã. Momentele de neputinþã, momentele în care eºti obligat sã depui armele, sã recunoºti ca nu mai poþi face nimic, cã pânã aici merg puterile tale, ºtiinþa ta, efortul tãu. Existã momentele acelea din viaþa noastrã în care rãmînem singuri undeva între viaþã ºi moarte, noi ºi pacientul. Atunci ºtii cã de decizia ta depinde viaþa sau moartea ºi te temi pentru viaþa care atârnã de gestul tãu ºi te gîndeºti la Dumnezeu… În acele momente , cred cã noi, medicii, suntem cu un pas

mai aproape de Dumnezeu ºi luãm decizia bunã. Nu þi se pare o motivaþie bunã pentru a-þi alege meseria asta ?

"S

oldaþii fãrã soldã ai acestui sistem " Vasta sa experienþã în sistemul medical de stat ºi apoi la cel privat a acumulat dureri ºi puþine bucurii. Emilia are durerea unui sistem de stat pe care medicii îl pãrãsesc rând pe rând pentru cã îºi pierd demnitatea profesionalã ºi umanã.

Nu cred cã se poate face o comparaþie între sistemul de stat ºi cel privat. Dupã pãrerea mea este un alt fel de medicinã. Dar experienþa mea în sistemul privat este extrem de redusã. Lipsuri sunt, în mod evident în ambele sisteme. Sistemul medical privat în Romania este la început de drum, dar, vizibil, este pe calea cea bunã. Sistemul medical de stat, cel cãruia i se adreseazã în mod evident cea mai mare parte a populaþiei din România, are foarte multe de corectat, dar un sistem subbugetat, prost condus, din care medicii fug în primul rând pentru cã îºi pierd demnitatea profesionalã ºi umanã, are ºanse foarte mici de redresare. Dar hai sã nu vorbim aici ºi acum despre acest subiect extrem de sensibil

pentru toatã societatea româneascã ºi dureros pentru noi, cei care am fost soldaþii fãrã soldã ai acestui sistem.

"A

ºa a fost sã fie " ºi totuºi " prima dragoste… "

Bãniala, cã specialistul în ginecologie oncologicã ºi chirurgul Emilia Muraru regretã cã nu ºi-a valorificat " plãmada " de artist ºi cã a acþionat dupã principiul lui " aºa a fost sã fie ", ne-a fost confirmatã parþial. Ce ar fi vrut sã facã ºi nu a reuºit…

fi vrut sã C emaiaº fac…

O, Doamne, sunt atît de multe lucrurile pe care aº fi vrut sã le fac ºi n-am reuºit, sau poate încã n-am reuºit ºi le voi face de acum înainte. A nu avea proiecte înseamnã a nu avea orizont a nu privi în viitor. Existã în lumea asta foarte mulþi oameni care au nevoie de noi, de solidaritatea ºi ajutorul nostru. Existã oameni în suferinþã, bãtrâni singuri ºi copii singuri sau cu dizabilitãþi… Undeva în domeniul acesta simt cã ar trebui sã mã implic, sã fac ceva. ªi evident mai existã ºi niºte proiecte personale. Am avut înclinaþii ºi preocupãri care ar fi trebuit sã mã ducã în altã zonã decât medicina. De obicei spun "aºa a fost sã fie", dar pasiunea pentru carte, pentru litere, pentru scris mi-a rãmas ºi "prima dragoste nu se uitã". Ei bine,

n-am abandonat scrisul, iar meseria mea cred cã mi-a ascuþit simþurile ºi mi-a rafinat sensibilitatea, încât mi-ar plãcea sã mã apuc de scris.

"S

unt rezultatul educaþiei de la Petrila " Firesc, în cariera sa a întâlnit oameni de renume care i-au marcat viaþa. Unul dintre ei a foat prof.dr. Ioan Juvara, varele chirurg cu recunoaºtere internaþionalã, cu peste 250 de lucrãri de specialitate la activ, membru de onoare al Academiei Romaâne. Dar au fost ºi profesorii Petrilei, pe care îi considerã chintesenþa spiritului pedagogic, cei care au învãþat-o sã pãstreze întotdeauna ºtacheta cât mai sus. Se spune cã nici un om nu trece degeaba prin vieþile noastre. Existã o metaforã foarte frumoasã care imagi-

neazã viaþa ca o cãlãtorie cu trenul. La fiecare oprire urcã sau coboarã cineva, puþini sunt cei care ne însoþesc de la un capãt la altul al drumului. Dar fiecare lasã ceva în vieþile noastre. În cei trei ani de stagiaturã am avut marele privilegiu de a sta ºase luni în preajma Profesorului Ion Juvara. Era al doilea stagiu din viaþa mea ºi PROFESORUL mi-a schimbat cursul vieþii mele profesionale. Vorbim despre anii 1980, când chirurgia nu era o specialitate foarte accesibilã femeilor … PROFESORUL mã lua des în sala de operaþii, iar eu mã simþeam ca peºtele în apã ºi acest lucru era evident. Totuºi traseul meu profesional pãrea creionat altfel. Venisem de la spitalul Carol Davila pentru un stagiu de ºase luni, în care trebuia sã deprind niºte intervenþii de micã chirurgie ºi apoi sã mã întorc cuminte spre medicina internã. Profesorul a intuit regretul meu de a renunþa la chirurgie ºi într-o zi mi-a spus cu simplitate "ºi totuºi, de ce nu vrei sã faci o specialitate chirurgicalã ?" Nu-mi amintesc ce i-am rãspuns atunci, dar îmi amintesc ºi acum ce mi-a spus. Mi-a spus cã în viaþã trebuie sã faci ceea ce îþi place, nu ceea ce cred alþii cã ar trebui, sau ceea ce se oferã ºi a avut ºi grijã ca în urmãtoarele ºase luni sã am parte de un stagiu de obstetricã-ginecologie atît de plin, încît acesta a marcat despãrþirea mea de specialitãþile medicale ºi "concubinajul" meu de toatã viaþa cu chirurgia. Aº fi însã ingratã dacã n-aº evoca în acest context o altã figurã extrem luminoasã pe care n-o voi putea uita niciodatã, Dan Cocor, profesorul nostru de sport de la ºcoala generalã nr 1, "I. D Sîrbu", din Petrila. Iar mi se umplu ochii, ca întotdeauna cînd evoc acele timpuri, locuri, oameni.

criitorul Sârbu ºi iubirea unui S doctor

Pentru cã tot ceea ce sunt astãzi este rezultatul educaþiei pe care am primit-o acolo, educaþie de care am fost, sunt ºi voi fi mîndrã toatã viaþa. Sã ne amintim doar douã nume ale unor petrileni de seamã care au trecut prin aceeaºi ºcoalã: Ion D. Sîrbu ºi Maestrul Ludovic Bacs, dirijorul orchestrei naþionale radio. Un motiv în plus sã fiu mândrã cã am învãþat acolo. Cu aceste valori morale în traistã trebuie sã rãzbeºti în viaþã!

mul este SUpus "O ºi nu SUSpus greºelii" Deºi a avut neplãceri, suferinþe provocate de oameni ºi situaþii create de ei, Emilia Muraru iartã. Considerã cã suferinþa ºi bucuria, plânsul ºi râsul sunt absolut necesare sufletului pentru a-l îmbogãþi. Din toate se învaþã ! Neplãcut ? N-am lãsat însã niciodatã o situaþie neplãcutã sã-mi influenþeze major viaþa. Ori de cîte ori am trecut prin aºa ceva mi-am lãsat timp de gîndire, timp de judecatã ºi în final am luat chiar ºi din greutãþi, doar partea bunã, considerând cã "tot rãul e spre bine" ºi cã din orice situaþie în viaþã poþi învãþa ceva. La urma urmelor sunt ardeleancã ºi-mi pot oferi luxul de a gândi de douã ori ºi a vorbi o datã ºi sunt ºi o fire extrem de optimistã. In privinþa oamenilor, evident cã am întîlnit ºi oameni care m-au rãnit, sau oameni care m-au dezamãgit ºi aº minþi dacã aº spune cã nu pãþesc în continuare la fel. Dar cred cã "omul este SUpus ºi nu SUSpus greºelii", cã toþi greºim în viaþã ºi continuu sã investesc în oameni ºi relaþii … pentru cã atunci când nu

mai plângi, când nu mai suferi, nu mai ºtii nici sã râzi …iar asta înseamnã cã þi-ai împietrit sufletul!

nu "M amelor plângeþi… " Care a fost cea mai mare bucurie a vieþii sale, nu spune punctual. Povesteºte de plâns de bucurie, de duioºie ºi totul este legat de copilãrie, de mamã. Amintirile tatãlui sãu sunt o bucurie dureroasã, iar dorul de vremurile când i-a fost alãturi îl exprimã subtil. Mie mi-e greu sã definesc noþiunea de bucurie. Bucuria e o stare, pe care o trãim cu toþii, sau ar trebui sã o trãim cu toþii, în copilãrie ca sã ni se înscrie în memorie pentru totdeauna. Pentru mine bucuria este ceva copleºitor, ceva care îmi umple sufletul ºi-mi aduce lacrimile în priviri. Bunicul meu, miner la mina Petrila cânta tare frumos, iar la sãrbãtori ne cânta romanþe ºi evident, colinde de Crãciun. Când cânta "Mamelor nu plîngeþi …", eu eram atît de copleºitã de frumuseþea cântecului încît mã podidea plânsul. Ei bine, ºi

acum, ori de câte ori aud cîntecele acelea, din ce în ce mai rar, pentru cã puþinã lume le mai ºtie, închid ochii ºi mã podidesc aceleaºi lacrimi! M-am învãþat sã trãiesc fãrã cei care m-au iubit cel mai mult ºi cei pe care i-am iubit cel mai mult. Din pãcate, mi-au rãmas foarte puþini dintre ei ºi blânda lor prezenþã, pierdutã acum, este bucuria de care-mi este mereu dor!

copiilor cã trebuie sã se despartã de mamele lor… Au fost cele mai grele cuvinte. E momentul în care mori câte puþin cu fiecare viaþã pierdutã. Iar în urmã cu mulþi ani, înainte de 89 era nepuþinþã ºi furie ºi o enormã frustrare pentru cã pierdeam, dupã o luptã încrâncenatã ºi fãrã ºanse, femei tinere care nu aveau dreptul de a-ºi hotãrâ propria soartã.

ori câte puþin ã aibã originali"M cu fiecare viaþã tatea de a face "S pierdutã " propriile greºeli"

Asprimea chipului specialistului din Petrila este explicatã de starea de neputinþã înnebunitoare în faþa morþii, în faþa durerii familiilor îndoliate. Acelaºi sentiment explicat ºi de salvatorii minieri. Durerea cea mai mare însã ºi cu care m-am învãþat cel mai greu ºi care de fapt este o resemnare, a fost ºi rãmâne faptul cã medicina este încã neputincioasã în faþa bolii ºi a morþii. Am fost nevoitã sã spun unor pãrinþi cã puiul lor nu trãieºte, unor soþi cã au rãmas singuri cu copiii lor, sau

Sã fii omul care aude primul þipãt al pruncilor care vin pe lume, nu e lucru puþin. ªi-ar dori pentru toþi o viaþã aºa cum o meritã, dar mai ales sã nu mai repete greºeli, ci sã fie originali, inovatori. Am adus pe lume mulþi copii. Pe mulþi dintre ei îi am prin preajmã ºi acum. Îi iubesc, evident, pentru cã ei sunt raþiunea pentru care am fãcut aceastã meserie. Aº vrea sã-i ºtiu pe toþi trãind într-o lume mai bunã, mai simplã,

Am citit într-un articolul intitulat "Acasã la Sîrbu, acasã la mine … pulbere de suflet" publicat în " Nirvana Socialã " în numãrul dedicat Noptilor albe ale Oraºului Petrila 2010, cã Emilia Muraru nu are cei ºapte ani de acasã. Ea o spune! Da, ºtiu despre ce vorbeºti. Spuneam "Mie îmi lipsesc cei ºapte ani de-acasã. I-am lãsat acasã, la Petrila, acum 40 de ani cînd am plecat ºi de atunci trãiesc cu dorul de ei. Aºa cum trãiesc cu dorul de munte, de floare, de Jiu, de Poiana Miresei…" Da, sunt cuvinte pe care le-am scris în urmã cu ceva mai mult de un an, într-un articol gãzduit în "Nirvana Socialã" a lui Ion Barbu, dupã memorabila întîlnire a absolvenþilor promoþiei 1970 a ªcolii Generale "Ion. D. Sîrbu" din Petrila. Acea întâlnire mi-a prilejuit o adevãratã confesiune de credinþã. ¨Locul de unde¨ am plecat revine obsedant ºi în numele blogului meu, loculdeunde.blogspot.com. Acum iarãºi mãrturisesc ºi iarãºi, nu în altã parte ci î ntr-un ziar din Petroºani, adicã acasã la mine, cã dintre toate Povestirile Petrilene cea mai apropiatã sufletului meu este povestea lui "Ion cel schimbat". Si nu cred cã ar mai fi ceva de spus! Nu, nu mai e nimic de spus, doar cã oamenii, oriunde s-ar afla, oricât de realizaþi ar fi ºi oricât de bine le-ar fi, de dorul de acasã nu îi vindecã nimeni. Ileana FIRÞULESCU