Cronica Vaii Jiului

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãtile Vãii Jiului z Redactia si administratia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petrosani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 12

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 23 noiembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Scena politicã româneascã

între o excludere, o suspendare ºi cei 300.000 de euro ai lui Ponta

SL-iiºtii lui Ponta ºi Antonescu ºi-a au dat seama în aceste zile cã au reuºit sã se facã de un mare fel de pe U a pus pata pe preºedintele Bãsescu. Adicã, urma scandalului cu excluderea lui Geoanã ºi dintr-o o datã li s-a dupã ce PSD-iiºtii ºi-a au spalat rufele în public de au provocat un dezgust naþional, ce s-a a vãzut imediat în procentele

USL care au cãzut mai ceva ca un MIG 21, sperã sã schimbe tema de dezbatere publicã. > > > PA G I N A A 5 - A

Prins sub o placã de 50 de tone F oamea face victime în Petroºani. Un bãrbat de aproximativ 30 de ani a fost prins sub o placã imensã de beton, în timp ce încerca sã sape dupã fier vechi.

>>> PAGINA A 3-A

Inginer minier salvat de socrul Elenei Udrea

I

nginerul ºef securitate minierã Martin Borºa a primit vot de blam din partea PCR, în 1977, pentru cã ar fi instigat minerii la revoltã. >>> PAGINA A 3-A

Fosilele de dinozauri de la Tuºtea, traficate pe piaþa neagrã europeanã Pentru cã sunt bine cotate pe piaþa neagrã europeanã, fosilele de dinozaur pitic - ouã sau resturi osoase - sunt traficate peste graniþã. >>> PAGINA A 5-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 noiembrie 2011

Etapa 3 Ponte Nelle Alpi V

oluntarii din Petroºani, parteneri în proiectul " Înfrãþire,Voluntariat ºi Cooperare " pleacã miercuri în Italia, în oraºul înfrãþit Ponte nelle Alpi. Acesta este cel de al treilea obiectiv al proiectului implementat cu partenerii din oraºele înfrãþite. Voluntarii vor participa la mai multe acþiuni în oraºul italian ºi vor avea ocazia sã ia parte la acþiuni comune cu toþi partenerii implicaþi. "Unul din obiectivele proiectului este ºi organizarea unei conferinþe internaþionale pe teme de voluntariat. Noi participãm cu un grup de cinci voluntari în perioada 24 - 26 noiembrie, în Italia. Vom prezenta aspecte legate de voluntarii care ne ajutã la Pollicino.

Pânã acum am avut deschiderea oficialã, care a avut loc la Petroºani ºi unde în varã au venit toþi partenerii din proiect ºi conferinþa pe teme medicale, organizatã în parteneriat cu Spitalul de Urgenþã din Petroºani", a spus Eduard Wersanski, coordonator al proiectului. Urmãtorul pas va fi în luna decembrie, când voluntarii vor organiza la Petroºani ºi în Austria "Fabrica lui Moº Crãciun". Diana MITRACHE

Spectacol pentru copiii cu dizabilitãþi

dministraþia de la A Petroºani pregãteºte

un spectacol pentru persoanele cu probleme din oraº. Asta cu ocazia Zilei Internaþionale a persoanelor cu dizabilitãþi, care, la Petroºani, are loc

într-una din primele zile ale lunii decembrie. Pentru acest spectacol s-au alocat bani de la buget. "Consiliul local a aprobat alocarea sumei de 2.000 de lei pentru acest eveniment. El va fi marcat prin organizarea unui spectacol

la Sala de marmurã a Primãriei. Aici vor fi invitaþi reprezentanþi ai asociaþiilor persoanelor cu dizabilitãþi", a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Tot pentru tinerii cu dizabilitãþi, la Petroºani a avut loc ºi un concurs organizat zilele trecute de fundaþia Special Olypics. Astfel de manifestãri sunt singurele posibilitãþi ca aceºti copii sã îºi facã prieteni ºi sã socializeze, Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Plasa de stele (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Câºtigi în 60 de secunde 21:50 Lale (s) 22:50 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Ameninþare din deºert

National TV 6:00 Albumul Naþional (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Culoarea fericirii (r) 10:15 Clipuri 10:45 Baronii (r) 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Taxi Driver (r) 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Fosta mea iubire (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã

18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Culoarea fericirii 20:15 Destinul regelui 21:45 Poama acrã 23:30 Afacerea 1:30 În cãutarea fericirii (r)

PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 La limita nebuniei (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Arthur

16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 The Mentalist - În mintea criminalului 23:30 The Mentalist - În mintea criminalului 0:30 Dupã 20 de ani (r) 1:30 ªtirile Pro TV (r)

Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Anchetã militarã (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii 23:15 Mondenii 23:45 Anchetã militarã 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu (r)

TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Judecã tu! (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (r) 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:44 Mici crime în familie (s) 21:31 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: A.C. Milan F.C. Barcelona 23:50 Gol dupã gol (live) 0:45 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 noiembrie 2011

Inginer minier salvat de socrul Elenei Udrea I

nginerul ºef securitate minierã Martin Borºa a primit vot de blam din partea PCR, în 1977, pentru cã ar fi instigat minerii la revoltã. A plecat din minerit la Râul Mare Retezat. În mai 1980, a fost reabilitat de Victor Cocoº, actualul socru al ministrului Dezvoltãrii, Elena Udrea. Victor Cocoº era la vremea respectivã adjunctul ministrului Energiei, Gheorghe Cioarã, din Guvernul condus de Ilie Verdeþ. Martin Borºa este petrilean ºi de 5 ani deþine funcþia de preºedinte al Casei Pensionarilor ºi CAR Petrila. Curioºi sã aflãm care îi este meseria, având în vedere proiectele îndrãzneþe aflate în derulare pe timp de crizã la instituþia pe care o conduce, am dat peste o poveste care confirmã zicãtoarea cã fiecare om este o carte. Scos din Vale pentru cã a istigat minerii Martin Borºa a fost inginer minier, întâi la Lonea, apoi la Dâlja - ºef de sector, la Livezeni - inginer ºef securitate minierã. A fost readus la Mina Dâlja chiar înainte de eveni-

mentele din 77, în Valea Jiului, care au scuturat biniºor guvernarea ceuºistã. "Atunci, în sala de apel, minerii vorbeau cã trebuie sã plece ºi sã li se alãture celorlalþi, cã trebuie sã fie uniþi. În calitate de ºef al unora, am încercat sã le spun cã trebuie sã ne facem treaba la minã, dar nu am avut succes, cum era de aºteptat. Ca urmare, am spus încet, în sensul cã m-au auzit doar cei din imediata apropiere: adevãrul e cã minerii au þinut întotdeauna unii cu alþii. În clipa urmãtoare, cei care m-au auzit, au strigat cã se alãturã celor de la Aninoasa ºi Lupeni. În urma acestui incident am primit vot de blam ºi am fost nevoit sã-mi dau demisia ºi sã pãrãsesc Valea Jiului. Am fost acuzat cã am instigat minerii. Aºa am ajuns pe ºantierul de la Râul Mare Retezat ºi am devenit energetician" - povesteºte amuzându-se acum, peste ani, Martin Borºa. Socrul Cocoº, profesionist care avea o problemã cu numele Considerat persona non grata în minerit, M. Borºa era apreciat în energeticã ºi

pãstreazã amintiri frumoase despre profesioniºti ºi oameni de omenie. Printre cei enumeraþi, ne-a atras atentia un nume - Cocoº - ºi am insistat sã se opreascã asupra lui. "Da, în 1978, am lucrat cu Victor Cocoº, îmi era ºef. Este socrul ministrului Elena Udrea. Era adjunctul ministrului Energiei de atunci, Gheorghe Cioarã. Înainte de asta a fost

directorul ºantierului de la Lotru ºi director de ºantier la barajul de la Argeº. Era un foarte bun meseriaº, un profesionist. Dar avea o problemã cu numele în situaþii pe care el le credea ca fãcând referile la Cocoº. De exemplu într-o ºedinþã, un ºef de ºantier dãdea raportul ºi la un moment dat a spus "asta-i la mintea cocoºului…", la care

Cocoº a intervenit, serios: lasã tu pãsãrile ºi intrã în problemã. Un alt caz a fost când un macaragiu avea probleme la utilaj ºi întârziase transbordarea benei cu ciment. Cocoº a strigat de sub macara: hei, cum te numeºti ºi de ce nu îþi faci treaba? La care macaragiul îi spue: mã numesc Gãinã ºi am o defecþiune... Victor Cocoº s-a interesat la biroul personal de numele macaragiului ºi a aflat cã aºa îl cheamã de fapt"a povestit scuturându-se de râs fostul "instigator al minerilor". Dupã plecarea prim secretarului PCR ºi primar al Petroºaniului, Clemet Negruþ, s-a schimbat ºi conducerea Combinatului Minier. Veniserã Surulescu, Costinaº, Feher… "Dupã aceste schimbãri, am vrut sã revin acasã. Ca urmare m-am dus cu o cerere la Cocoº. Acesta m-a ajutat sã revin în Valea Jiului cu fruntea sus. Am revenit la mina Lonea, mina unde mi-am început activitatea cu transfer în interes de serviciu. Am recuperat repede ceea ce ratasem în minerit. Am plecat din minerit din "cimitirul elefanþilor", ca ºef investiþii" - ne-a declarat Martin Borºa. Ileana FIRÞULESCU

Prins sub o placã de 50 de tone F

oamea face victime în Petroºani. Un bãrbat de aproximativ 30 de ani a fost prins sub o placã imensã de beton, în timp ce încerca sã sape dupã fier vechi. Incidentul a avut loc marþi la orele prânzului, în zona fostului depozit de mobilã din Colonia Petroºani.

Minerii plãtesc cu bonuri O datã cu venirea sezonului rece, minerii din Valea Jiului au primit ºi "tradiþionalele" bonuri de cãrbune. Mulþi dintre ei le folosesc pentru achitarea contravalorii la agentul termic utilizat pentru încãlzirea locuinþelor. "Din fericire, pentru societatea noastrã, dupã ce minerii au primit bonurile de cãrbune au ºi venit sã le depunã", a precizat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. Dacã minerii încã activi au primit la începutul lunii noiembrie bonurile de cãrbune, nu acelaºi lucru se poate spune ºi

despre foºtii angajaþi ai CNH, astãzi pensionari. Chiar ºi în aceste condiþii, foºtii mineri sunt cei mai bun - platnici... "Asta este o cu totul altã problemã. Ne pare rãu pentru foºtii minerii, consider cã ar avea tot dreptul sã primeascã ºi pe mai departe bonurile de cãrbune dar, aceasta este situaþia. Oricum, pensionarii, cu sau fãrã bonuri de cãrbune, continuã sã fie cei mai bun - platnici", a mai spus Ovidiu Munteanu. În Petroºani, în prezent, doar 20% dintre locuinþe mai sunt racordate la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic. Mir cea NISTOR

"Îl ºtim. Stã în Cartierul Bosnea. E grav rãnit ºi sãracul, cred cã rãmâne fãrã picioare. Asta e. Nu avea ce sã mãnânce, de aia venea aici", spune un martor al accidentului. "Sãpa acolo sus ºi a cãzut peretele peste el. E ºi fratele lui cu el, cã ei au anunþat salvarea", spune un alt om. La faþa locului s-au deplasat medicii de la salvare,un echipaj al

poliþiei ºi unul de la descarcerare. "E stabil, are dureri ºi încercãm sã îl menþinem în stare cât mai bunã, pânã va veni o macara sã îl scoatã de sub placã", a spus unul din asistenþii de pe maºina de salvare. Timp de ore bune, omul a stat imobilizat sub placa de beton care l-a prins pânã la jumãtate ºi i-a strivit picioarele Imediat dupã producerea incidentului, o echipã de la primãria din Petroºani a adus un ciocan pneumatic, cu care a încercat sã spargã placa ºi sã scoatã omul de sub dãrâmãturi. "Am trimis sã vinã cineva cu un ciocan pneumatic, ca sã spargem placa sub care a fost prins omul", spune Lucian Dragomir, ºeful Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat. Acest loc este frecventat de oameni sãraci, care zilnic îºi riscã viaþa printre ruine pentru o pâine. Eu sparg bucatã cu bucatã zidurile groase, fãrã sã þinã cont cã pereþii

ºi tavanele îi pot ucide. Construcþiile aparþin unui proprietar particular ºi nimeni nu a reuºit pânã acum sã obþinã aviz pentru demolarea lor. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 noiembrie 2011

Telescaun dupã modelul Innsbruck pentru staþiunea montanã Parâng

ncepe montarea TS3 - instalaþia Îde transport pe

cablu, care este cuprinsã în proiectul finanþat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale în Parâng. Instalaþia a fost proiectatã dupã un model, preluat de cãtre administraþia localã de la Petroºani, din Innsbruck.

Primii stâlpi care vor susþine instalaþia de transport pe cablu din Parâng sunt montaþi în aceste zile. Constructorul lucreazã, iar potrivit primarului Tiberiu Iacob Ridzi, dacã va fi necesar, constructorul va aduce ºi un elicopter - asta fãrã costuri suplimentare. "De o sãptãmânã, constructorul a adus în zonã stâlpii ºi acum

va începe montarea lor efectivã. E posibil, ca acolo unde va fi necesar, sã se foloseascã ºi de un elicopter. Asta doar dacã va fi nevoie ºi fãrã costuri suplimentare, pentru cã este exclusiv treaba constructorului, ce metodã va folosi", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Telescaunul va urca turiºtii din zona Hotelului Rusu ºi pânã la cota 1.700 din Parâng. Tot in acest an, se va mai lucra în Parâng la amenajarea pârtiei de schi A2, iar aceste douã proiecte ar trebui finalizate pânã la deschiderea sezonului de schi 2011-2012. Diana MITRACHE

Podul de la Aninoasa e gata

A

dministraþia de la Aninoasa a reuºit sã finalizeze construcþia podului de peste Jiul de Vest. Asta dupã ce lucrãrile au fost mult timp întîrziate din

lipsa banilor sau din cauzã cã soluþiile tehnice au fost depãºite de realitatea din teren. Iniþial, lucãrile trebuiau finalizate anul trecut în luna decembrie, dar au tot fost

Sãrbãtori în luminã chioarã la Aninoasa

T

Secetã ºi îngheþ în Valea Jiului A

vem din ce în ce mai puþinã apã. Râurile ºi pâraiele din Valea Jiului de-abia mai curg, iar multe au secat.

trat un debit de 1, 55 metrii cubi pe secundã, iar pe Jiul de Est, la Livezeni, avem 2, 10 metri cubi pe secundã. De altfel, s-a înregistrat deja fenomenul de gheaþã la

mal. În cazul în care temperaturile vor scãdea în continuare, s-ar putea sã aparã ºi podurile de gheaþã pe care vom trebui sã le spargem cu utilajele din dotare ", ne-a

Debitul Jiului este cel mai mic din ultimii ani, iar acum, odatã cu îngheþul, situaþia este ºi mai alarmantã. Puþina apã care mai curge în albii, a îngheþat la mal. "Asemenea debite atât de mici nu s-au mai înregistrat în ultimii 10 ani. Postul hidrometric de pe râul Rostovanu, afluent al Jiului, ne aratã cã a secat complet. La postul de la Iscroni de pe Jiului de Vest avem înregis-

Funcþionari Revelion cu doar 10 lei migranþi ºi bani pe drum n acest an, cei care vor dori sã

Î

participe la Revelionul pensionarilor organizat de cãtre Primãria municipiului Petroºani vor trebui sã scoatã din buzunar câte 10 lei.

Dupã modelul celorlalte oraºe din Vale, nici asistaþii sociali sau însoþitorii persoanelor cu handicap din Aninoasa nu ºi-au primit banii în ultimele luni. Investiþia nu este una deosebitã, þinând Administraþia localã nu a avut bani cont de faptul cã valoarea "mesei" oferite pentru a-i plãti. " Este adevãrat, celor de vârsta a III -a este de 80 de lei. avem restanþã vreo douã luni la În 2011, la Revelionul Pensionarilor, plata salariilor însoþitorilor persunt aºteptate sã participe 1.500 de persoanelor cu handicap. Dar, vestea soane. Þinând cont de numãrul mare al bunã este cã Guvernul ne va da amatorilor de a lua parte la masa festivã, banii pentru ei sãptãmâna Revelionul se va derula, în zile diferite, în viitoare, cred, aºa cã îºi vor lua mai multe locaþii. În total, Consiliul Local indemnizaþiile", ne-a declarat ºi Primãria Municipiului Petroºani au aloMihãiþã Nistor, viceprimarul cat, pentru Revelionul vârstnicilor, suma Oraºului Aninoasa. de 110.000 de lei. Însã, funcþionarii de la primãrie Mir cea NISTOR au fost plãtiþi. Ei sunt cu salariile

amânate ºi, potrivit unui comunicat remis de administraþia de la Aninoasa, vineri la ora 11,00 va fi inauguratã lucrarea. Autoritãþile locale de la Aninoasa, din judeþul Hunedoara, au amânat inaugurarea podului de pe DN 66A, dupã ce ºi-au dat seama cã au aparut probleme la structura de rezistenþã. Ani la rând peste acest pod s-a circulat cu restricþii din cauza degradãrii acestuia, iar pentru reabiltatea sa s-au cheltuit aproximativ 3 milioane de lei. Diana MITRACHE

declarat Adriana Surdu, inginer la Sistemul Hidrotehnic Petroºani Apele Române.

A

pã cu program

De altfel, dacã seceta ºi îngheþul persistã, furnizarea apei potabile s-ar putea face cu restricþii. Nivelul lacului din acumularea Valea de Peºti a scãzut în ultimele luni cu mai bine de 6 metri. " Dacã în continuare, fenomenul de secetã persistã, Barajul va trece pe programul de exploatare în situaþii de secetã. Atunci vor putea apãrea ºi restricþii", a mai precizat Adriana Surdu. Luiza ANDRONACHE la zi, dar chiar ºi aºa, ºi aici se întâlneºte fenomenul migrãrii în strãinãtate, la job-uri mai bine plãtite. Angajaþii îºi depun cereri pentru concedii fãrã platã, pentru a câºtiga bani în altã parte. "ªi noi avem cazuri ca în toatã Valea Jiului. Avem vreo 3, 4 persoane care sunt suspendate ºi care sunt plecate sã câºtige bani. Nu ºtiu, însã dacã se vor mai întoarce sau nu. Asta rãmâne de vãzut", a mai precizat Nistor. Luiza ANDRONACHE

risteþe ºi neputinþã. Aceste sentimente aproape te copleºesc de cum intri în cel mai sãrac oraº al Vãii, respectiv Aninoasa. Aici viaþa se deruleazã într-o supãrare continuã, devenitã aproape o normalitate. Pânã ºi sãrbãtorile, care sunt un prilej de bucurie, vor fi umbrite de neajunsuri. Dacã în celelalte oraºe, administraþiile locale s-au întrecut în numãrul de ornamente , ghirlande ºi instalaþii de iluminat care mai de care, aici, dacã oamenii vor avea luminã mãcar pe stradã, sã vadã pe unde pãºesc atunci când vor merge la colin-

dat, va fi bine. "Situaþia financiarã la Aninoasa lasã de dorit. Avem executãri silite ºi încercãm, deocamdatã, sã avem iluminat public de Sfântul Crãciun ºi de Revelion. Vom face cumva sã aprindem ghirlandele care sunt pe stâlpi de 3 ani, alea care se mai aprind, care nu…Sunt tot acolo, nu le-am mai dat jos, pentru cã nici nu am avut bani pentru asta. Acum, nici nu se pune problema sã cumpãrãm altele. Este exclus! ", ne-a declarat Mihãiþã Nistor, viceprimarul Oraºului Aninoasa. Oricum, zona unde sunt instalaþiile agãþate de stâlpi ºi uitate acolo în ultimii ani, este Iscroni, pentru cã în oraº de-abia dacã zãreºti câteva becuri care se mai aprind. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 noiembrie 2011

Scena politicã româneascã între o excludere, o suspendare ºi cei 300.000 de euro ai lui Ponta U

SL-iºtii lui Ponta ºi Antonescu ºi-au dat seama în aceste zile cã au reuºit sã se facã de un mare fel de pe urma scandalului cu excluderea lui Geoanã ºi dintr-o datã li s-a pus pata pe preºedintele Bãsescu. Adicã, dupã ce PSDiºtii ºi-au spalat rufele în public de au provocat un dezgust naþional, ce s-a vãzut imediat în procentele USL care au cãzut mai ceva ca un MIG 21, sperã sã schimbe tema de dezbatere publicã. ªi, ca de fiecare datã când bãltesc în lipsã de idei, Victor ºi Crin au ºi inventat o suspendare. Aceastã suspendare,

dupã cum miroase acum, nu va face decât sã confirme impotenþa politicã a celor doi lideri ºi va avea un efect de bumerang asupra procentelor USL mai ceva ca scandalul excluderii lui

Geoanã. Procedura nu a fost încã declanºatã, motive concrete nu sunt, raportul care sã le conþinã nici nu a fost început ºi nici mãcar nu existã încã formatã comisia politicã însãrci-

Fosilele de dinozauri de la Tuºtea, traficate pe piaþa neagrã europeanã Pentru cã sunt bine cotate pe piaþa neagrã europeanã, fosilele de dinozaur pitic - ouã sau resturi osoase - sunt traficate peste graniþã, iar în România s-a dezvoltat o adevãratã reþea de traficanþi de vestigii paleontologice. Cunoscutul paleontolog Dan Grigorescu, profesor la Universitatea Bucureºti, spune cã ouãle recuperate recent din Italia nu sunt primeºe astfel de obiecte de o valoare ºtiinþificã inestimabilã sustrase din situl paleontologic.

Furturile acestor fosile descoperite în zona Tuºtea sunt favorizate ºi de faptul cã un singur om, respectiv un custode, trebuie sã supravegheze o suprafaþã de aproximativ o jumãtate de hectar, pe un deal situat la circa 4 kilometri de cea mai apropiatã aºezare. Profesorul Dan Grigorescu este de pãrere cã autoritãþile trebuie sã instituite un sistem mai complex de pazã, în colaborare cu Poliþia ºi cu autoritãþile locale ºi judeþene, pentru descurajarea sustragerilor. Pânã atunci, însã, nu este greu ca persoane rãu intenþionate sã desfãºioare sãpãturi neautorizate în acest sit, unde au fost descoperite, de-a lungul anilor, 20 de cuiburi cu aproape 100 de ouã de dinozaur pitic. "Sunt convins cã existã o reþea de traficanþi

de fosile de dinozauri, pentru cã oamenii au aceastã inventivitate ºi în rãu ºi în bine. Ea ar trebui descurajatã prin mãsuri ferme, iar atunci când gãseºti pe cineva sã dai un exemplu de pedeapsã. Nici mãcar cei care descoperã fosilele de dinozaur nu au dreptul sã le vândã", a spus profesorul Grigorescu, cel care efectueazã de peste 30 de ani sãpãturi în siturile paleontologice cu dinozauri pitici din Þara Haþegului.ªi, din pãcate, sustragerea celor trei ouã de

dinozaur recuperate din Italia nu este primul furt de acest gen, diferenþa fiind cã acum putem vorbi despre fãptaºi descoperiþi. "Vreau sã vã spun cã sunt 9 ani de când mi s-a semnalat cã, pe Vaºea Sibiºelului - zona unde au fost descoperite cele mai multe oase studiate de Nopcsa - sunt douã persoane care fac cercetãri. Am vorbit la Poliþia din Haþeg, care a

natã cu întocmirea cererii de suspendare. ªi, atenþie, o bunã parte din membrii marcanþi ai celor douã partide precum Ion Iliescu ºi Puiu Hasotti nu sunt de acord cu demersul celor doi.

identificat persoanele, le-a legitimat ºi, acasã al ele, a descoperit 50 de piese, respectiv bucãþi de rocã cu os în interior, care au fost date Muzeului din Deva. Ei, acele piese nu se mai gãsesc", a mai spus Dan Grigorescu.

O

ªi cireaºa de pe tort a fost pusã de Sorin Blejnar, ºeful ANAF, care a dezvãluit pe postul public de televiziune cã Victor Ponta ar fi beneficiat de sponsorizãri de 300.000 de euro din partea lui Sorin Ovidiu Vântu, Dorinel Umbrãrescu ºi Robert Negoiþã. Despre ce vorbim atunci? Probabil odatã cu schimbarea liderului "sãrac ºi cinstit" sintagma a devenit bogat ºi ...cum vreþi dumneavoastrã! Liderul PSD, Victor Ponta, a spus cã preºedintele ANAF, Sorin Blejnar, este ºeful mafiei personale a preºedintelui Traian Bãsescu ºi cã o sã-l în judecatã pentru cã

l-a acuzat de niºte prostii. Numai cã, reacþia micului Titulescu a semãnat mai degrabã cu a unui om disperat, care încearcã sã salveze ce se mai poate înainte ca barca PSD sã se scufunde. În fine, mi-l imaginez pe preºedintele jucãtor Traian Bãsescu în fotoliul sãu de la etajul întâi al Cotrocenilor, sorbind dintr-un pahar cu whisky, cu patru cuburi de gheaþã, ºi amuzându-se pe seama celor doi lideri care pe scena politicã aratã mai degrabã ca doi mãscãrici de la circ. Oricum, serviciile demonstreazã cã sunt loiale tãtucului lor ºi îºi fac treaba cu prisosinþã pentru, nu-i aºa, banii pe care îi primesc. Marius MITRACHE

Încã un tronson de pe DN 66 aproape de finalizare

uãle trebuie conservate urgent

Afacerea cu astfel de obiecte a cãpãtat amploare dupã ce sãptãmâna trecutã trei ouã de dinozaur pitic ce au fost traficate în Italia, din situl Tuºtea, au fost aduse în þarã, în cadrul unei acþiuni desfãºurate de procurorii de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Trei persoane sunt învinuite de trafic ilegal cu obiecte de patrimoniu, ele riscând pânã la 15 ani de închisoare. Referindu-se la acest aspect, profesorul Dan Grigorescu a precizat cã ancheta procurorilor trebuie finalizatã cât mai repede, altfel aceste fosile se pot distruge iremediabil. "În ceea ce priveºte pãstrarea ouãlor de dinozaur, cercetãrile trebuie sã fie cât mai scurte, pentru cã altfel existã riscul de a fi distruse. Ouãle au o coajã finã ºi în contact cu atmosfera se poate fisura. Sunt convins cã persoana care le-a depozitat pentru a le vinde, le-a consolidat, dar asta nu þine o veºnicie. Ouãle trebuie tomografiate pentru cã s-a spus cã unul ar avea un embrion. Apoi, trebuie sã le punem într-un muzeu, în Haþeg", a spus profesorul Grigorescu. Acesta a mai precizat cã va avea o întâlnire cu primprocurorul Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, pentru a-i explica importanþa conservãrii fosilelor de dinozaur. Renumitul paleontolog Dan Grigorescu s-a aflat, marþi, în localitatea General Berthelot, de lângã Haþeg, unde a parcticipat la ºedinþa comitetului de conducere a Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã Þara Haþegului al cãrei scop este promovarea dezvoltãrii durabile în zonã, inclusiv sprijin pentru crearea unui muzeul al dinozaurilor pitici. Car men COSMAN

ncã un tronson din DN66, Simeria Petroºani va fi recepþionat pânã la finele acestui an, iar pentru începutul anului viitor mai rãmâne un singur tronson de finalizat.

Î

Ministerul Transporturilor a reuºit sã obþinã bani de la Banca Europeanã de Investiþii pentru finanþarea lucrãrilor la DN 66, Petroºani - Simeria. Ministrul Anca Boagiu a anunþat cã în judeþul Hunedoara sunt în derulare mai multe proiecte în infrastructurã, iar DN 66 este aproape de finalizare. "Este aproape de finalizare reabilitarea DN 66, Simeria - Petroºani, pe o lungime de 78,8 kilometri, lucrare în valoare de 40 de milioane de euro, finanþatã dintr-un împrumut de la Banca Europeanã de Investiþii. Colegii din CNADNR au lansat procedura de licitaþie ºi pentru reabilitarea ºoselei dintre Deva ºi Oradea, pânã în localitatea Vârfurile. În ce priveºte DN 66 A, Câmpul lui Neag Herculane, am încercat fãrã succes obþinerea unei finanþãri, dar nu am reuºit, deocamdatã. Este bine însã cã, dupã ani întregi, pentru acest drum avem obþinut avizul de mediu, a declarat Boagiu.

L

ucrãrile avanseazã

Îmbucurãtor este faptul cã pânã la finele anului vor fi decontaþi toþi banii pentru lucrãrile executate ºi, mai mult decât atât va fi fãcutã recepþia la tronsonul Simeria - Haþeg. Asta dupã ce tronsonul Haþeg Baru a fost deja recepþionat, iar în primãvarã se va finaliza ºi ultimul tronson, adicã Baru Petroºani. Drumul Naþional 66, Petroºani - Simeria este, de mai bine de 8 ani, tot în reparaþii ºi doar în ultima perioadã s-a intensificat ritmul lucrãrilor. În 19 martie 2003, Administraþia Naþionalã a Drumurilor, actuala Companie Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale, a contractat aceastã lucrare cu trei constructori, pentru fiecare tronson câte unul. Termenele de execuþie s-au tot prelungit, mai ales cã unul dintre constructorii iniþiali, firma Prodeftiki, a dat faliment ºi a trebuit înlocuit, iar preþurile au crescut în timp, odatã cu modificarea proiectelor. Iniþial, termenul limitã de finalizare a lucrãrilor a fost vara anului 2006, dupã care s-a prelungit pânã în toamna lui 2007, ulterior termenul a fost stabilit la 31 martie 2010, însã la amenajarea DN 66 se lucreazã ºi acum pe mai multe porþiuni. Car men COSMAN

6 Interviu

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 noiembrie 2011

Interviu 7

"României i-am dedicat 35 de ani din viaþã ºi poate i-aº fi dedicat

mai mult dacã aº trãi o mie de ani, ca dinozaurii"

F

iu de medic chirurg, din Lupeni, inginerul minier Dragoº Vonica a fost "pribeag ca o baladã", ºi cum stã bine unei balade, povestea vieþii omului de afaceri, din Verona-Spania, este plinã de învãþãminte, de duritate ºi hotãrâre, de iubire ºi sensibilitate, de puterea omului de a sfinþi locurile pe unde trece. A fost, în Valea Jiului, inginer la minele Valea de Brazi ºi Lupeni, apoi ºef al Barajului Valea de Peºti, a fãcut parte din primul Consiliu Judeþean Hunedoara de dupã revoluþie din partea PNL, a crezut cã România va deveni minunea minunilor, dar nu a fost aºa… Dezamãgirile l-au determinat sã-ºi ia lumea în cap ºi sunt puþine ºanse de a reveni. De la culegãtor de cireºe, la om de afaceri cu restaurant ºi produse patentate "Casa Vonica", au fost trãiri ºi examene ale vieþii cât sã scrii un roman bun.

R evoluþia dezamãgirii sale Cu talent de povestitor hâtru, Dragoº Vonica îºi dezvãluie identitatea cu apromb, un fel de ironie între idealuri ºi dezamãgire, între mândrie ºi durere. La întrebarea "Cine sunteþi dumneavoastrã, domnule Dragoº Vonica?", rãspunde de

parcã spune snoave la gura sobei… A fost odatã, demult într-o iarnã friguroasã, în

anul 1965, în ziua 20 când am venit pe lume în, pe atunci, oraºul Petroºeni, ca primul nãscut (ºi ultimul) al familiei Vonica. Tatãl meu medic chirurg la Spitalul din Lupeni, iar mama - profesoarã la ªcoala Generalã nr.2 din Lupeni. ªcoala generalã ºi liceul le-am absolvit în Lupeni, dupã care, contrar voinþei pãrinþilor mei, care mã

vedeau continuator al tradiþiei paterne, am urmat cursurile Intitutului de Mine din care am ieºit, ca 99 la sutã din cetãþenii României, inginer. Cum înainte de absolvirea facultãþii îmi autofinanþam vacanþele lucrând câte o lunã-douã în vacanþe, intrarea în rândul celor ce muncesc nu mi s-a pãrut un lucru greu. M-am cãsãtorit pentru prima oarã în iarna lui 1990, imediat dupã revoluþie. Pentru mine, revoluþia din 1989 a fost un eveniment care mi-a marcat trecerea la maturitate. Mi-au

fost încredinþate unele responsabilitãþi care, la vremea respectivã, îmi pãreau de o importanþã crucialã: aveam carnetul de membru PNL cu numãrul 116, domnul Constantin Câmpeanu mã însãrcinase cu formarea primei organizaþii PNL din Valea Jiului. Am participat la primele alegeri pentru formarea primului Consiliu Judeþean. Am fost ales consilier judeþean din partea PNL. Eram cel mai tânãr membru al Consiliului Judeþean, alãturi de domnul Dumitru Þurnã, care era cel mai vârstnic membru al Consiliului. Aici, sub conducerea domnului Costel Alic ºi având alãturi personaje importante ale Vãii Jiului precum prof. Ioan Uifãlean, Sorin Silaghi, dr. Ion Iliescu de la Deva ºi mulþi alþii, am crezut cã pot schimba lumea. Tot aici am trãit primele dezamãgiri. De aici am trãit mineriadele, pornirile barbare ale minerilor de a distruge orice urmã de PNL în Valea Jiului. Pe scurt, dupã ce am lucrat la minele Valea de Brazi ºi Lupeni, m-am disponibilizat ºi am dat concurs pentru ocuparea postului de ºef al Barajului Valea de Peºti, de unde în anul 2003 am plecat spre Spania… Aceasta este pe scurt viaþa mea, sau ce se poate ºtii despre mine pentru cititorii "Cronicii Vãii Jiului".

eful Barajului ª Valea de Peºti, la cules de cireºe Dragoº Vonica ºi-a luat soarta pe cont propriu. A cules întâi cireºe, apoi a fost, ca tot românul, omul bun la toate încât a devenit eroul satului… Vonica scoate în evidenþã cã munca de orice naturã nu este ruºinoasã ºi mai ales nu este întâplãtoare, cã totul are un scop ºi cã toate experienþele sunt extrem de folositoare pentru consolidarea ta ca OM ºi ca valoare. Dupã un lung ºir de dezamãgiri de toate felurile - familiare, profesionale ºi de altã naturã - am decis sã

jumãtate în fiecare zi, de luni pânã vineri, ca vopsitor, iar sâmbãta ºi duminica la birou, ca desenator ºi proiectant. Asta pentru cã într-o zi, din greºealã, a vãzut cã mânuiesc destul de bine calculatorul ºi programele de proiectare ºi desen tehnic.

D

e la coordonator echipã, la propria afacere Parcurgându-ºi traseul vieþii cu stoicism, inginerul minier a câºtigat încredere prin muncã temeinicã, dar ºi prin curajul admirabil de a-ºi testa potenþialul, încercând alte ºi alte activitãþi cãrora le-a fãcut faþã cu brio.

încerc sã-mi schimb soarta. ªi cum de când lumea soarta e cum ºi-o face fiecare, am decis decis sã plecãm în Spania. La început doar eu ºi soþia mea, iar la scurt timp, când ne-am consolidat puþin situaþia, am adus ºi fetele alãturi de noi. Dupã ce ne-am petrecut aproape trei luni cãutândune de lucru, timp în care am cheltuit o bunã parte din economiile cu care venisem din România, singurele lucruri bune care ni s-au întâmplat au fost cã am început sã ne dezlegãm limba în spaniolã. Prima slujbã pe care am obþinut-o a fost la cules cireºe. Aici, într-o zi, i s-a stricat furgoneta proprietarului livezii ºi eu m-am apucat sã o repar. Acesta mã privea foarte sceptic ºi a rãmas uimit când a vãzut cã i-am ºi reparat-o. La câteva zile mi-a spus cã are o casã într-un sat vecin ºi cã ar vrea pe cineva sã-i schimbe instalaþia electricã. De data aceasta, cu mai puþin scepticism, m-a urcat în maºinã ºi am fost sã vedem casa a cãrei instalaþie electricã i-am schimbat-o în primul sfârºit de sãptãmânã. Între timp mi se puneau tot felul de întrebãri ciudate: dacã în România avem televizor, dacã am vãzut vreodatã o piesã de teatru ºi multe altele. Când i-am spus cã sunt inginer ºi

i-am arãtat ºi pozele de la mine de acasã, pe bunã dreptate m-a întrebat de ce am plecat din România. I-am spus cã în România, ca inginer, câºtigam pe lunã mai puþin de cât câºtigam la el în douã sãptãmâni culegând cireºe, nemaivorbind de cât mi-a plãtit pentru celelalte. Nu-i venea sã creadã ºi mã prezenta la toatã lumea din sat spunându-le cã sunt inginer, dar cã am cules ºi cireºe, i-am reparat ºi maºina, i-am pus curentul în casã, i-am montat o chiuvetã ºi am ºi carnet de conducere cu toate gradele. La scurt timp, am devenit curiozitatea sãtenilor. Toþi mã chemau la ei sã le repar tot felul de chestii prin casã, sau sã-i ajut pe la treburile gospodareºti. Aºa am ajuns sã cunosc într-o zi pe unul care avea o fabricã ºi o firmã de transport. Acesta mi-a propus sã-mi facã acte, sã mã angajeze

la fabricã, iar la sfârºitul sãptãmânii sã mã ocup de casa lui de la þarã. Aºa am ajuns vopsitor în fabrica de containere pe care acesta o avea în Calatayud, orãºel undeva lângã Zaragoza. Aici am lucrat un an ºi

De aici, mi-am schimbat locul de muncã dupã 18 luni - perioadã obligatorie pentru obþinerea actelor de rezidenþã - la un hotel. La hotel, am lucrat la început ca muncitor de întreþinere ºi dupã o lunã ºi jumãtate coordonam echipa de întreþinere, departamentul de calitate ºi servicii ºi douã sãli de banchete, care aparþineau hotelului. Hotelul era destul de mare având 80 de camere, sãli de mese, parcuri, piscinã, garaj subteran ºi multe altele. Aici am rãmas doi ani, pânã m-am hotãrât sã-mi fac firma mea de construcþii ºi sã încep sã lucrez pe cont propriu. Lucrurile, la început, au mers excelent, dar dupã alþi doi ani, construcþiile au scãzut ºi mi-am schimbat profilul în hostelerie. Am cumpãrat un restaurant în Calatayud, care a mers foarte bine un an ºi jumãtate, dupã care s-a ivit oportunitatea de a ne muta în Valencia. Am vândut tot ce am avut în Calatayud ºi ne-am cumpãrat un restaurant ºi un apartament în Valencia, unde suntem ºi acum. Putem spune dupã un an ºi jumãtate cã - având în vedere criza prin care

trece toatã lumea - ne merge destul de bine, suntem mulþumiþi de decizia luatã ºi, mulþumim lui Dumnezeu!, nu ducem grija zilei de mâine.

ºi poezia I ubirea unui "miner" La întrebarea "Care a fost, dacã a fost, situaþia/omul care v-a marcat viaþa în bine ºi în rãu?"- rãspunsul a fost surprinzãtor. Cel pe care îl credeai un dur, un miner aspru, un marinar care ºtie încotro vrea sã meargã ºi de aceea vânturile îi sunt prielnice, dã dovadã de o sesibilitate nebãnuitã, capabil de iubire rar întâlnitã, iar în exprimare - de multã poezie… Persoana care mi-a schimbat radical viaþa ºi modul de a gândi, dar ºi decizia de a pleca din România ºi sã iau viaþa de

la capãt, se numeºte Anca Miruna Vonica. Este fata mea cea micã, este minunea care a apãrut în viaþa mea în 2002. Este cea mai mare realizare a mea, raþiunea de a trãi ºi de a lua taurul de coarne, de a mã simþi tânãr ºi de a face planuri de viitor. ªi de asemenea, marele avantaj de a avea o soþie "cu picioarele pe pãmânt", un prieten cu care sã mã sfãtuiesc, un suflet cald care sã mã îmbãrbãteze, când viaþa îþi scoate în cale prãpãstii ºi capcane, ºi o amantã iubitoare ºi drãgãstoasã cu care sã-mi petrec clipe lungi de fericire. Am fost întotdeauna un optimist, Dumnezeu m-a ajutat sã rãzbesc în viaþã. Ca orice român, m-am des-

curcat în funcþie de situaþie, ºi dacã viaþa mi-a dat flori, am fãcut din ele miere. Dacã mi-a dat lãmâi, am fãcut limonadã. Dupã atâþia ani, am învãþat cã odatã intrat în arena vieþii, important este sã ºtii sã te ridici din praf dupã ce te-a trântit taurul, ca ºi cum nimic nu s-a întâmplat, sã zâmbeºti publicului ºi sã o iei de la capãt.

România, care din pãcate s-a transformat în ceea ce vedem azi. Am fost, în varã, în România ºi m-a înspãimântat ceea ce am vãzut. Nu cred cã aº mai putea sã trãiesc în România… Multã rãutate din partea oamenilor, tendinþa de cãpãtuire a celor ajunºi la putere, ciubucul ºi pinca ridicate la rang de oanoare…

mi imaginam asa Vonica, "Î C cucereºte þãri România între celelalte mari þãri ale Europei"

Ce ºi-ar fi dorit sã ia din România, dacã acest lucru era posibil, ºi ce ar trebui sã facã românii pentru a sta alãturi de lumea civilizatã, pare a fi fost o întrebare ca un cuþit în ranã. Rãspunsul a fost ceva între resemnare ºi uºurarea hotãrârii luate. Ce aº lua cu mine din

România? Amintirile. Eu cu România nu am nimic, este þara în care m-am nãscut, o þarã care a fost frumoasã, o þarã care pe zi ce trece o batjocoresc tot mai mult cei ce o cârmuiesc. România este o þarã pentru care mi-am dedicat 35 de ani din viaþã ºi poate i-aº fi dedicat mai mult dacã aº trãi o mie de ani, ca dinozaurii. Din pãcate viaþa omului este scurtã ºi trebuie sã-mi dedic ºi mie niºte ani. Poate sunt un laº, poate nu mai am rãbdare, poate nu mai am anii pe care-i aveam în 1989, în acele zile de decembrie când îmi imaginam România între celelalte mari þãri ale Europei. În acele zile vedeam poteþialul pe care-l are

Se considerã un om împlinit, dar încã se simte tânãr ºi capabil de mult mai mult. De la zicerile neaoº româneºti pe care le-a confirmat, Dragoº Vonica ºi-a propus sã cucereascã, dupã Spania, ºi Marea Britanie. Dacã mã simt un om împlinit? Se spune cã dacã în viaþã ai o familie, ai ridicat o casã ºi ai plantat un copac, te poþi considera un om împlinit. Eu le-am fãcut pe toate astea ºi mã consider împlinit, dar nu vreau sã mã opresc aici. Dacã bunul Dumnezeu mã ajutã ºi în continuare, ca pânã acum, mai am multe de fãcut. Pe lângã restaurant, avem o linie de franccizã cu produse "Casa Vonica" ºi am în plan o linie de transport pacheterie cu Marea Britanie, unde în viitorul apropiat vrem sã deschidem câteva magazine cu produse marca noastrã pentru spaniolii care sunt la studii în Anglia. Dacã totul iese bine, asta va fi la anul, în varã. Dar pânã atunci, 'om trãi ºi 'om vedea. Lupeneanul-spaniol este o lecþie bunã de viaþã pentru vindecarea neamul nostru românesc de boala Mioriþei, a veºnicei tânguiri, a poziþiei de victimã care nu are soluþii ºi invocã mereu ºi mereu acelaºi rãspuns: "asta îmi este soarta". Dragoº Vonica este un grãitor exemplu cã poþi ieºi din aceastã posturã, cu demnitate, cãutãri ºi dragoste de oameni ºi Dumnezeu. I leana FIRÞULESCU