Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 13
Cronica Vãii Jiului Joi, 24 noiembrie 2011
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
A murit Ion Pascal Vlad
Poeþii nu mor niciodatã! Ideea cã "nimeni nu e de neînlocuit" suflã ca un vânt rece prin instituþiile româneºti. Din cauza ei, unii salariaþi surmenaþi ezitã sã ia concediu, alþii se abþin ºi nu se duc la w.c. în orele de serviciu, de teamã cã în cele douã minute cât îºi fac nevoile, sã nu se aducã în locul lor braþe de muncã mai ieftine din China. Sunt ºi unii care pur ºi simplu refuzã sã moarã, fiindu-le fricã sã nu se decopere - postmortem - cã n-ar fi fost nici o pagubã dacã nici nu se nãºteau. Ion PASCAL VLAD
PAGINA 11
Minerii se îmbolnãvesc de ªedinþa de la lene în timp ce Compania Vulcan de azi nu Naþionalã a Huilei va avea loc lucreazã la cotã de avarie edinþa de consiliu local de azi, de la
M
inerii se dau loviþi când vine vorba de muncã ºi fac ce fac ºi o mai pun de câte un concediu medical. >>> PAGINA 4
ª
Vulcan, nu va avea loc, întrucât primarul Gheorghe Ile nu a dorit s-o convoace. "Pentru a o apãra pe Angela Stoica", spun consilierii opoziþiei...
>>> PAGINA 9
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 noiembrie 2011
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Tel: 0254-560 987
Redactor sef:
Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Câºtigi în 60 de secunde (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Germenul Andromeda
National TV 6:00 Pitici de varã (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Culoarea fericirii (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Clipuri 10:45 Baronii (r) 11:15 În cãutarea fericirii 12:15 Teleshopping 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Taxi Driver (r) 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Iubire interzisã (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Culoarea fericirii 20:15 Destinul regelui 21:45 Fosta mea iubire 23:30 Bun venit în Woop Woop 1:30 În cãutarea fericirii (r)
PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Arthur (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Întoarcerea marelui blond 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Dresat pentru a ucide 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 Dresat pentru a ucide (r)
Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Anchetã militarã (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort Redifuzare 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Anchetã militarã 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu
TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare (live) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Documentarele Televiziunii Române 23:20 Fãrã frontiere 0:20 ªi acum, încotro? 1:15 ÎnTrecerea Anilor (r) Prima parte
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 noiembrie 2011
"Credeþi-mã, nu mi-am imaginat cã Geoanã este capabil de asemenea jigniri, de limbaj suburban, ºocant" U nul dintre participanþii la ºedinþa Comitetului Executiv Naþional al PSD, unde timp de peste trei ore s-a discutat ºi hotãrât excluderea fostului preºedinte PSD, Mircea Geoanã, este deputatul de Hunedoara, Laurenþiu Nistor. Acesta a fost de-a lungul timpului un admirator al omului Geoanã. În urma ºedinþei, deputatul pãrea bulversat, dezamãgit de un Geoanã pe care nu l-ar fi bãnuit niciodatã de jigniri suburbane, de atitudine sfidãtoare punându-se mai presus de tot ºi toate, dupã cum a spus chiar deputatul Nistor. "Sigur cã pierderea oricãrui membru al PSD afecteazã partidul. Dar, ieri (marþi, 22 noiembrie - n.n.) a avut ºansa de a
face ceva în favoarea sa, ºansa de a nu fi exclus. ªi spun asta pentru cã mulþi dintre membrii Consiliului Executiv nu erau deciºi ce vor face
"I
liescu vrea sã rãmânã singur în istorie având în vedere cã pe Nãstase la catalogat arogant, pe Ponta cârlan, pe Geoanã prostãnac" - fost preºedinte PSD Petroºani, Haralambie Vochiþoiu. aºteptând sã vadã ce spune Mircea Geoanã. Credeþi-mã cã nu mi-am putut imagina vreodatã cã este în stare de asemenea jigniri, într-un limbaj suburban, ºocant. A fãcut dovada prin atitudinea lui cã nu este un om al partidului, cã a pus funcþia de la Senat mai presus de tot ºi toate, nea jignit forte urât pe toþi,
fãrã excepþie, noi care am fost alãturi, l-am susþinut. Ce m-a mai ºocat este faptul cã fãcea referire la problemele altora, acuza pe alþii, dar lui, aflat chiar în situaþiile despre care vorbea, nu i se aplicau aceste acuzaþii din punctul lui de vedere. El vedea firul de praf din ochiul vecinului, dar ditamai gardul din ochiul tãu era în regulã. Prin tot acest comportament parcã ne ruga sã-l excludem. Clar, ieri ºi-a atras sancþiunea singur fãcându-i sã se hotãrascã ºi pe cei indeciºi. Dovadã stau cele 50 de voturi pentru excludere ºi doar 5 împotrivã. Vã repet, sunt ºocat de uriaºa diferenþã dintre ceea ce ºtiam eu cã este Mircea Geoanã, aºa cum l-am cunoscut, ºi ce am vãzut ieri" - a declarat deputatul PSD de Hunedoara ºi preºedinte PSD filiala judeþeanã, Laurenþiu Nistor.
stãzi, va fi publicat sodajul IMAS: A USL - 42 la sutã Pe de altã parte, fostul preºedinte PSD Petroºani, Haralambie Vochiþoiu, cel care l-a adus la Petroºani pe Mircea Geoanã, în cam-
Copil accidentat pe trecerea de pietoni în drum spre ºcoalã
O
fetiþã în vârstã de 9 ani a fost accidentatã miercuri dimineaþã de o maºinã chiar în momentul în care traversa strada pe trecerea de pietoni din dreptul ºcolii. Potrivit directorului adjunct al Colegiului Hermes, Vasile Pop accidentul a avut loc înainte de ora 8.00 chiar în apropierea ºcolii. " Copilul accidentat se numeºte Oana Nedelcu ºi este elevã în clasa a treia la ªcoala Generalã Numãrul 7. Eleva a
fost accidentatã de o maºinã chiar în momentul în care traversa regulamentar strada pe trecerea de pietoni pentru a ajunge la ºcoalã. Din fericire maºina nu avea vitezã ºi am înþeles cã fetiþa nu este accidentatã grav", declarã Vasile Pop. Potrivit medicilor fetiþa are doar o uºoarã contuzie, însã s-a speriat foarte tare. Poliþiºtii de la rutierã au deschis un dosar de cercetare pe numele ºoferului imprudent. Marius MITRACHE
pania electoralã pentru alegeri locale, spune cã unul dintre reproºurile, nescrise, aduse la excluderea sa personalã din PSD-ul local a fost ºi faptul cã l-a susþinut pe Mircea Geoanã. "A fost una dintre aberaþii. Cu cine sã þin, dacã Geoanã era candidatul PSD?"- a precizat Vochiþoiu, a cãrui situaþie de excludere din partid se poate asemãna cu cea de la centru. Haralambie Vochiþoiu susþine cã PSD se aflã în cãdere ºi cã un sondaj IMAS, ce va fi dat publicitãþii astãzi, 24 noiembrie, va indica fap-
"V
ã repet, sunt ºocat de uriaºa diferenþã dintre ceea ce ºtiam eu cã este Mircea Geoanã, aºa cum l-am cunoscut, ºi ce am vãzut ieri" - preºedinte PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor. tul cã USL a ajuns la 42 la sutã. "Cu toate aceste scandaluri partidul va pierde. PSD ºi USL sunt în cãdere liberã. Mâine (joi -n.n.), va apãrea un sondaj al IMAS, în care USL este situat la 42 la sutã, deci cu circa 15 procente mai puþin ca în urmã cu doar trei luni.
Când aceastã neîncredere va fi perceputã ºi de restul populaþiei, USL nu va intra nici în Parlament. Asta pentru cã românii nu mai au nici o speranþã, nu mai au în cine sã creadã" - a declarat Vochiþoiu.
"I
lescu vrea sã rãmânã singur în istorie" "În ceea ce priveºte excluderea lui Mircea Geoanã, clar pierde ºi PSD ºi USL. Era un factor de echilibru , care tempera virulenþa ºi articula luãrile de poziþie faþã de putere. Spun cã va pierde PSD, pentru cã doar ieri (marþi -n.n.), ocupaþi fiind cu scandaluri, puterea a trecut liniºtitã Legea Asistenþei Sociale. Va urma o perioadã tragicã, urâtã, vom vedea bãtrâni care
vor muri pe capete ºi copii abandonaþi. Ideea de social democraþie s-a diluat, iar în jurul conducerii ori sunt oameni care nu se pricep, ori sunt vulpoi bãtrâni. Iliescu vrea sã rãmânã singur în istorie având în vedere cã pe Nãstase la catalogat arogant, pe Ponta - cârlan, pe Geoanã prostãnac. PSD se ceartã pe lipelea ursului din pãdure ºi din pãcate românii nu mai au în cine sã spere " - a declarat preºedintele exclus din PSD Petroºani, Haralambie Vochiþoiu. Pãrerile sunt pro ºi contra acestui scandal la nivel naþional din cadrul PSD. Cel mai nefericit de aceastã situaþie, pare a fi PNL care este tras în jos de aliaþi. Ileana FIRÞULESCU
"Adio, tovarãºi, pe curând, prieteni!" Îndepãrtarea lui Geoanã din PSD a fost "executatã" dupã un procedeu experimentat, iniþial, în Petroºani. Precursorul lui Mircea a fost Harry, cel care a fost "zburat" tot de cãtre acelaºi trio reprezentat de Iliescu - Nãstase Ponta. Ponta, bineînþeles, pe postul de trompetã al celor doi care au condus, conduc ºi vor conduce Partidul Social Democrat, moºtenitorul fostului PCR. Sau, mai exact spus, UNUL dintre urmaºii fostului partid unic. Mircea Geoanã a simþit pe propria piele cã zicala: "Orice ºut în... dos, reprezintã un pas înainte" nu este valabilã, chiar, întotdeauna. Cu atât mai mult cu cât este vorba despre o "ºtiblã" primitã în þinutul carpato - danubiano - pontic! Dupã ce a fost dat afarã din PSD, acesta
ºi-a pierdut ºi postul de preºedinte al Senatului României. Adicã a rãmas singur pe lume. Bineînþeles, pânã în momentul în care îºi va forma o nouã formaþiune politicã...
T
oþi, K1
Membrii filialei din Petroºani a Partidului Social Democrat au rãmas, ºi ei, surprinºi de îndepãrtarea lui Mircea Geonã. În plus, aceºtia considerã cã nu este un moment prea plãcut în activitatea partidului, acest nou scandal nãscut în rândul principalului partid din opoziþie. "Dupã evenimentele din ultimele zile ne aºteptam, dar, speram ca acest lucru sã nu se întâmple. Nu era nici momentul, nici cazul, ca sã avem un nou scandal legat de PSD. Acum, asta este situaþia, dar, noi vom
merge înainte", a spus Ioan Rus, preºedinte PSD Petroºani. Pe de altã parte, plecarea lui Geoanã ar putea fi urmatã ºi de dezertarea din PSD a altor membri ai formaþiunii politice. În Petroºani, cel puþin din punct de vedere declarativ, nimeni nu-l va însoþi în exil pe cel care, imediat dupã alegerile pentru fotoliul de preºedinte striga, la ceas de searã,: "Am câºtigat!" De atunci au trecut câþiva ani ºi singurul care a avut ceva de câºtigat a fost Traian Bãsescu. De fapt, singurul jucãtor - câºtigãtor în aceastã nouã loviturã administratã principalilor opozanþi este actualul preºedinte al României. În ceea ce-i priveºte pe cei 600 de PSD-iºti din Petroºani aceºtia susþin cã nu au gânduri de plecare. "Noi vom rãmâne, cu toþii, în PSD. Cel
puþin aºa cred ºi sper! În ceea ce priveºte îndepãrtarea lui Mircea Geoanã, pãrerea mea este cã nu va fi vorba despre o relansare a carierei politice a acestuia ci, despre încheierea carierei politice a lui Mircea Geoanã", a mai precizat Ioan Rus.
T
ovarãºi, dar, nu chiar "tovarãºi"!
La plecarea (ejacularea din PSD, dupã cum s-ar fi putut pronunþa unul dintre liderii formaþiunii politice, de loc din Capitalã), Mircea Geoanã a declarat, printre altele, ceva de genul: "Adio tovarãºi, pe curând, prieteni!". Exprimarea revocatului preºedinte al Parlamentului nu a fost, însã, gustatã de cãtre toþi "foºtii" sãi colegi de partid. "Eu, unul, nu mã consider un tovar㺠ci, un social democrat", a precizat Ioan Rus, proaspãtul preºedinte al PSD Petroºani. Mircea Mircea NISTOR
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 noiembrie 2011
Minerii se îmbolnãvesc de lene în timp ce Compania Naþionalã a Huilei lucreazã la cotã de avarie unca se plãteºte, inerii se M chiulul se M dau loviþi pedepseºte
când vine vorba de muncã ºi fac ce fac ºi o mai pun de câte un concediu medical. Dupã disponibilizãrile de la începutul lui octombrie, numãrul celor care lucreazã la unitãþile miniere este ºi aºa mult redus, aºa cã acum, Compania are nevoie de forþã de muncã mai mult ca oricând. Dar, în ultimele douã luni, angajaþii se îmbolnãvesc pe capete, unul câte unul, lucru sesizat mai ales de ºefii din CNH. " Ne confruntãm cu o situaþie deosebitã, cu toate cã în acest an de curând, am încheiat ºi procesul de restructurare, iar unul dintre criterii a fost ºi cel legat de cei care au concedii medicale. Acum, vorbim de o creºtere destul de alarmantã ºi s-ar putea sã fim puºi în situaþia de a opri activitatea unei sucursale tocmai din acest motiv. Atunci
când personalul, într-un procent destul de mare, este în concediu medical, nu putem discuta altfel. De exemplu, la minele Lonea ºi Livezeni sunt aproape 10 % concedii medicale. Deci, suntem în situaþie de avarie în ceea ce priveºte personalul ", a declarat Constantin Jujan, director general CNH.
Dacã se va ajunge chiar la oprirea activitãþii unei mine întregi din aceastã cauzã, atunci, conducerea Companiei va lua mãsuri drastice împotriva celor care nu vor sã munceascã. Pe criteriul, CNH-ul plãteºte munca, nu statul degeaba, minerii chiulangii vor trebui sã se însãnãtoºeascã, ºi asta cât mai repede. "Vom sesiza conducerea Ministerului Sãnãtãþii ºi pe cea a Casei judeþene de Sãnãtate în legãturã cu acest aspect", a mai precizat Jujan. Luiza ANDRONACHE
UDMR îºi înnoieºte politica pentru comunitãþile maghiare minoritare iderul UDMR Hunedoara, Iuliu L Winkler, este de pãrere
cã toate comunitãþi maghiare a cãror pondere demograficã în unitãþile administrativteritoriale în care acestea trãiesc nu depãºeºte 10% au nevoie de reãrezentare la nivel politic.
Winkler spune cã UDMR a depãºit perioada marcatã de "magia elaborãrii de strategii" ºi a trecut la realizarea de proiecte concrete necesare acestor comunitãþilor denumite szórvány. Declaraþia a fost fãcutã la Budapesta, cu prilejul ºedinþei de constituire a Grupului de lucru denumit "Szórvány ºi diaspora", care va funcþiona în cadrul Forumului Reprezentanþilor Maghiari din Bazinul Carpatic. În ceea ce priveºte comunitãþile maghiare din Transilvania care trãiesc în Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera minoritate absolutã, deputatul european, care este ºi liderul Grupului Szórvány din cadrul Consiliului Reprezentanþilor Unionali (CRU), a arãtat cã, dida la funcþia de primar din într-o abordare tradiþionalã, partea nici unui partid. Nu am acestea se sprijinã pe ºcoalã ºi bisericã, dar în realitate ele banii necesari sã mã candidez au nevoie ºi de reprezentare împotriva unui om care are trei la nivel politic. "În 12 noiemmandate la activ. În plus, lupenenii au arãtat cã deºi o duc rãu, brie, UDMR a organizat la Deva o conferinþã dedicatã tot pe Resmeriþã îl vor ca pricomunitãþilor szórvány, în mar, de asta l-au votat de trei cadrul cãreia am fãcut un ori", a declarat Bebe Nica. bilanþ al politicii noastre în Anamaria NEDELCOFF
Bebe Nica: “ Lupenenii au arãtat cã deºi o duc rãu, tot pe Resmeriþã îl vor”
D
eºi era datã ca sigurã candidatura lui Petre (Bebe) Nica la funcþia de primar al municipiului Lupeni din partea PDL, în momentul de faþã liderul sindicat spune cã nu este hotãrât sã candideze.
Astfel, Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, susþine cã nu doreºte sã candideze din douã motive. Unul este cã nu are banii necesari pentru susþinerea unei campanii elec-
torale ample, iar al doilea e atitudinea oamenilor din Lupeni, care, deºi spun cã nu le este bine, au votat cu Resmeriþã în trei rânduri. "Nu s-a pus niciodatã problema ca eu sã candidez din partea PDL la Primãria municipiului Lupeni. La momentul la care vorbesc, vã spun cã nu voi can-
Intoxicaþi cu fum în urma unui incendiu
T
rei persoane din Hunedoara au fost intoxicate uºor, în urma unui incendiu produs într-un imobil din municipiu ieri dimineaþã. Incendiul s-a produs într-o garsonierã, dintr-un bloc de
locuinþe situat pe strada ªtefan cel Mare din municipiul Hunedoara ºi imediat a fost alertat Detaºamentul de Pompieri din Hunedoara care a deplasat, la locul incendiului,
2 autospeciale cu apã ºi spumã, precum ºi un echipaj SMURD. Incendiul se manifesta în interiorul unei garsoniere, situate la primul etaj, cu degajare masivã de fum care a inundat atât locuinþa cât ºi garsonierele aflate la etajele superioare precum ºi scara blocului. Peste 30 de locatari, dintre care 23 minori au fost evacuaþi din locuinþe, iar trei locatari, proprietara garsonierei incendiate
acest domeniu. Am reuºit sã depãºim etapa marcatã de magia elaborãrii de strategii, trecând la realizarea de proiecte concrete. Cele mai importante programe pornite cu mai bine de un deceniu în urmã au început sã dea roade, iar ele au fost dedicate consolidãrii de ºcoli maghiare, dar ºi înfiinþãrii de noi instituþii de educaþie, fondãrii de noi centre culturale pentru maghiarii din comunitãþile szórvány, sprijinirii cadrelor didactice care fac naveta. Dupã anul 2000, aceste programe au generat inclusiv reþele pe baza cãrora putem sã continuãm munca noastrã de consolidare a comunitãþilor szórvány", a declarat Iuliu Winkler. În cadrul conferinþei derulate de Deva, UDMR a decis sã-ºi înnoiascã politica consacratã acestor comunitãþi maghiare. "Cele mai importante elemente ale politicii szórvány de pânã acum vor rãmâne, urmând a fi completate inclusiv cu proiecte pentru comunitãþile maghiare care trãiesc în marile centre urbane din
Transilvania", a mai spus liderul Grupului Szórvány din CRU. În cadrul reuniunii CRU, care va avea loc în 17 decembrie, urmeazã sã se adopte un plan de acþiune, care va include printre altele ºi formarea unei reþele a organizaþiilor de tineret, dar ºi una pentru responsabilii szórvány. Car men COSMAN în vârstã de 63 de ani, precum ºi alte douã persoane de 19 ºi 4 ani, au fost transportaþi de paramedicii SMURD cu ambulanþa la spitalul din Hunedoara, deoarece prezentau simptome ale intoxicãrii cu fum. "Pompierii au reuºit limitarea ºi lichidarea incendiului în mai puþin de o orã. Incendiul a distrus mai multe piese de mobilier, materiale textile ºi a degradat uºile ºi tocurile geamurilor. Incendiul a pornit, se pare, de la un scurtcircuit la un cablu electric improvizat ataºat unui frigider", a precizat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. Car men COSMAN
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 noiembrie 2011
P
Cele 66 de icoane furate au ajuns înapoi în biserici
reoþii bisericilor de unde s-au stras icoanele de lemn recuperate recent de poliþiºti au intrat, ieri, din nou în posesia lor. Nu mai puþin de 66 de icoane ortodoxe pe lemn ºi sticlã, sustrase din 8 biserici ortodoxe din judeþele Hunedoara, Vâlcea ºi Mureº au fost restituite ieri preoþilor de la bisericile prejudiciate. Potrivit poliþiºtilor hunedoreni, în perioada august-septembrie 2011, oamenii legii au fost sesizaþi cu privire la comiterea a 6 spargeri de
F
biserici din lemn monument istoric, situate pe raza judeþelor Hunedoara, Mureº ºi Vâlcea ºi a fost reclamatã sustragerea a 102 icoane vechi, pictate pe lemn ºi sticlã, susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural naþional. În urma investigaþiilor ºi cercetãrilor efectuate de poliþiºtii de la compartimentul de profil din cadrul IPJ Hunedoara, cu sprijinul ofiþerului specialist din IGPR - Direcþia de Investigaþii Criminale, a D.G.I.P.I. ºi a poliþiºtilor din cadrul IPJ Vâlcea, Mureº, Sibiu ºi sub coordonarea procurorului de caz de la Parchetul de pe
strãini, din Ungaria ºi Germania, iar celelalte 47 au fost gãsite chiar la membrii grupãrii. "Au fost reþinute 3 persoane din judeþul Sibiu suspectate de a fi implicate sub diferite forme la furtul ºi traficarea icoanelor cãtre colecþionari din þarã ºi strãinãtate, faþã de doi instanþa a dispus arestarea preventivã, iar pentru al treilea s-a luat mãsura interdicþiei de a pãrãsi localitatea de domiciliu. Toate cele 8 cauze au fost preluate ºi conexate la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, unde se vor continua cercetãrile pentru identificare întregii reþele infracþionale ºi recuperarea în totalitate a prejudiciului", a mai spus sursa citatã anterior. Car men COSMAN
lângã Tribunalul Hunedoara, a fost identificatã o grupare infracþionalã care a valorificat o parte din icoanele sustrase la colecþionari din þarã ºi strãinãtate. "Pe parcursul activitãþilor investigative ºi de cerce-
tare au mai fost identifide cuvânt al IPJ Hunedoara. cate ºi recuperate icoane Dintre obiectele furate, vechi, despre care s-a stas-a reuºit recuperarea a bilit cã provin de la alte 2 biserici de lemn situate pe 66 de icoane, în urma percheziþiilor care au avut raza judeþelor Hunedoara loc atât la locuinþele a ºi Vâlcea, de unde s-au cinci suspecþi din judeþul sustras 10 astfel de Sibiu cât ºi la locuinþele icoane, fapte care nu au unor colecþionari din fost sesizate Bucureºti ºi judeþul Mureº. iniþial organelor Dintre cele 66 de icoane, de poliþie", a precizat Adriana 19 au fost recuperate de Voina, purtãtor la colecþionari români ºi ajuns la faþa locului, firmã intratã în insolvenþã. Noi am cei doi concubini se sesizat Inspecþia de Stat în conîmpãcaserã. Ne-au strucþii pentru a lua mãsurile ce se spus cã totul este în impun", a declarat purtãtorul de regulã, copilul nu era cuvânt al Primãriei din Petroºani, agresat. La baza Nicu Taºcã. tuturor acestor vioUn bãrbat de 31 de ani a fost lenþe stau educaþia prins, marþi, sub o placã imensã precarã, bãutura dministraþia de la de beton, în timp ce încerca sã care este o compoPetroºani a sesizat sape dupã fier vechi în Colonia din nentã majorã dublatã ºi de temInspecþia de stat în construcþii, Petroºani. Omul a stat imobilizat mai multe perament ºi gelozia, dupã accidentul în care un om ore, pânã ce salvatorii sãi au reuºit care se manifestã ca a fost strivit sub un perete de sã îndepãrteze placa de beton care o adevãratã boalã. 50 de tone. Firma care a prelui-a prins ºi i-a strivit picioarele. Noi îi consiliem ºi le at de ani de zile construcþia nu Acest loc este frecventat de recomandãm tolers-a ocupat niciodatã de oameni sãraci, care zilnic îºi riscã anþã ºi civilitate" - a întreþinerea ei ºi locul a ajuns viaþa printre ruine pentru o pâine. declarat Cristina raiul cãutãtorilor de fier vechi. Eu sparg bucatã cu bucatã zidurile Mraz. groase, fãrã sã þinã cont cã pereþii Faptul cã nu existã Potrivit celor din Primãria ºi tavanele îi pot ucide. statistici reale, municipiului Petroºani, cazul nu Diana MITRACHE datoritã ruºinii, a este de compedependenþei financiatenþa re a soþiei de soþ, sau autoritãþilor pur ºi simplu este un locale, dar mod de viaþã, nu inspectorii în înseamnã cã violenþa construcþii au casnicã nu reprezintã fost sesizaþi sã ia un fenomen. Chiar la mãsuri. "Nu este case mari, cu prede competenþa tenþii, violenþa este primãriei sã ridicatã la rang de… soluþioneze acest mândrie. Beþia caz, deoarece provocatã de alcool ºi construcþiile de bani face ravagii, aparþin firmei iar de gelozia se Real 2003, o manifestã între bãtãi crunte aplicate femeii, iar femeia se simte iubitã pentru cã este "gelozitã". Pânã la urmã, ºi femeile cu vânãtãi ºi bãrbaþii, care se cred mai puternici servind pumni ºi palme chiar mamei copiilor lui, trebuie sã-ºi facã singuri ordine în viaþã. Altfel, parafrazând jurãmântul din faþa Altarului, moartea îi va desparþi mult mai repede. Ileana FIRÞULESCU
Ziua Internaþionalã a eliminãrii violenþei împotriva femeilor
emeile agresate, între dependenþa faþã de ºoþ ºi… masochism Faptul cã nu existã statistici reale, datoritã ruºinii, a dependenþei financiare a soþiei de soþ, sau pur ºi simplu este un mod de viaþã, nu înseamnã cã violenþa casnicã nu reprezintã un fenomen. Chiar la case mari, cu pretenþii, violenþa este ridicatã la rang de… mândrie. În data de 25 noiembrie comunitatea internaþionalã marcheazã ziua pentru eliminarea violenþei împotriva femeilor. Deºi în ultimii ani s-ar pãrea cã numãrul femeilor agresate a crescut, de fapt, din punct de vedere sociologic, ea a rãmas aceeaºi. O oarecare schimbare s-a produs doar la nivelul vizibilitãþii cazurilor de violenþã. Datele statistice deþinute de Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Familiei aratã ca numãrul celor care au depus plângere este de doar circa 8500. ªi asta la nivel naþional! Un studiul CURS relevã faptul cã cele mai multe femei preferã sã nu depunã plângere la poliþie împotriva agresorilor ºi sã se împace cu aceºtia. În Valea Jiului am
Au sesizat Inspecþia în construcþii
A
cãutat o organizaþie care are ca obiectiv lupta împotriva violenþei asupra femeii, sau altfel spus, a violenþei casnice. Aºa am aflat cã Organizaþia "Phoenix", care avea, în urmã cu câþiva ani, un demaraj care promitea, nu mai existã. Cadre didactice din Vulcan, au încercat, la cererea noastrã, sã se intereseze de o astfel de organizaþie, fie ea ºi cu activitate modestã. Zadarnic. Ca urmare am apelat la serviciile de asistenþã socialã ale primãriilor. La Petroºani, Cristina Mraz, ºeful Serviciului de Asistenþã Socialã, a declarat cã violenþa asupra femeilor se produce mai ales în familiile defavorizate. Dar în cele mai multe cazuri, femeile vin sã declare, uneori zâmbind poznaº, cã s-au împãcat cu soþii lor.
Uneori nu mai ºtii ce sã crezi, parcã le-ar place durerea. "Au fost soþii agresate sã ne cearã sprijin, dar din cele care au sesizat Poliþia, nici unul nu a fost finalizat pentru cã pãrþile s-au împãcat. Soþiile s-au împãcat cu soþii lor, cei care trãiesc în concubinaj - la fel. Ne implicãm mai hotãrât acolo unde este vorba de copii. Chiar zilele acestea am avut un caz în care soþia a gãsit pe altcineva, iar bunica a venit cu fetiþa la noi, foarte afectatã de ceea ce se petrece. În aceste situaþii îi consiliem, îi ajutãm sã treacã peste criza momentului, pânã lucrurile se rezolvã. Ieri, de exemplu, Protecþia Copilului ne-a sesizat cã vecinii unei familii au reclamat cã se aud þipete de copil, strigãte ºi zgomote ca ºi când acolo e vorba de o bãtaie. Când am
6 Actualitate
B
Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 noiembrie 2011
România, pe locul doi în Europa la TBC
oala sãrãciei face ravagii în România, þarã unde din 100.000 de locuitori, 7 au tuberculozã. Potrivit unei statistici întocmite de ziariºtii de la www.econtext.ro, românii sunt lideri în blocul comunitar la numãrul de decese provocate de bolile hepatice.
Tuberculoza afecteazã de obicei plãmânii, dar ºi alte pãrþi ale organismului, mai ales sistemul osos ºi creierul. Potrivit unor estimari ale Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii (OMS), în România apar, în medie, 130 de cazuri la 100 000 de locuitori, faþã de media europeanã de circa 30 bolnavi la suta de mii de locuitori. În fiecare judeþ din þarã existã cel puþin un spital ºi treipatru dispensare de pneumoftiziologie.
P
rimele semne
Tuberculoza este cauzatã de bacteria numita Mycobacterium tuberculosis. La nivel mondial se estimeazã aproximativ 2 miliarde de purtãtori. Un nivel scãzut al imunitãþii, alimentaþia nesãnãtoasã ºi prezenþa unor afecþiuni precum diabetul cresc riscul de apariþie a bolii. "Tuberculoza este o boalã contagioasã. Ca ºi obiºnuita rãcealã, tuberculoza se transmite prin aer. Când persoanele bolnave tuºesc, strãnutã, vorbesc sau scuipã, rãspândesc în aer germenii tuberculozei, cunoscuþi drept bacili Koch. Netratatã, orice persoanã cu tuberculozã activã va infecta, în medie, între 10 ºi 15 persoane pe an", a precizat
Îngrijirea la domiciliu, un proiect obþinut de Crucea Roºie Lupeni eînfiinþatã în 2006, R Subfiliala de Cruce Roºie Lupeni ºi-a propus sã implementeze programe ºi proiecte naþionale, cu caracter socialumanitar cât ºi medical.
medicul pneumolog. O treime din populaþia lumii este acum infectatã cu bacilli Koch, iar între 5 ºi 10% din persoanele infectate cu bacili ai tuberculozei se îmbolnãvesc cândva în viaþã. Tuberculoza se manifestã cel mai frecvent prin tuse seacã, ce dureazã mai mult de trei sãptãmâni, febrã, scãdere în greutate, obosealã ºi transpiraþii, mai ales în cursul nopþii. Tuberculoza afecteazã de obicei plãmânii, dar ºi alte pãrþi ale organismului, mai ales sistemul osos ºi creierul.
B
oala sãrãciei ne loveºte
Jurnaliºtii de la www.econtext.ro au întocmit un top al þãrilor europene cu rata deceselor cauzate de TBC în fiecare þarã din Uniunea Europeana. Din cauza acestei boli se înregistreazã 7,1 decese la suta de mii de locuitori. Ceea ce înseamnã cã anul trecut au murit aroape 1.500 de români de pe urma TBCului. România se plaseaza pe locul doi în UE la numãrul de decese
cauzate de tuberculoza. Pe prima poziþie se aflã Lituania, cu opt decese la suta de mii de locuitori. Practic, în Lituania ºi România sunt rate uriaºe de decese, dacã avem în vedere ca Letonia, care ocupã a treia poziþie, are o rata de 4,6 decese la 100.000 de locuitori. Iar media europeana este de 1,6 decese. În 17 din cele 27 de þãri membre ale UE, rata deceselor este sub 1%. Persoanele care sunt doar infectate nu se simt bolnave ºi nu au simptome. Infectia se poate prelungi toata viaþa, fãrã ca boala sã se declanºeze. Boala se transmite rapid, în special în rândul populaþiei defavorizate, cu accesibilitate redusã la medic ºi prost hrãnitã. Marius MITRACHE
Actualitate 7
Ajutatã fiind de administraþia publicã localã, de preºedintele acesteia, Cornel Resmeriþã, de Emil Pãrãu, de comitetul de conducere ºi de comunitate s-a reuºit într-un timp relativ moderat, acreditarea serviciul medical de îngrijiri la domiciu. "A fost un drum anevoios, pentru cã a trebuit sã renovãm sediul, sã obþinem autorizaþia sanitarã de funcþionare, sã formãm resursa umanã specializatã,
dar, în final putem sã ne lãudãm cã am obþinut de la ministerul Sãnãtãþii autorizaþia de începere a activitãþilor. Urmeazã ca în continuare sã urmãm acele proceduri legale pe care trebuie sã le facem. Cel mai important va fi sã intram în relaþia contractualã cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate, fapt care desigur va presupune ºi multe cheltuieli financiare, cum ar fi taxele de evaluare a sediilor, a altor cheltuieli
ce presupun obþinerea contactelor. Sper cã vom reuºi sã îndeplinim ºi aceste obiective pentru cã avem alãturi de noi oameni cu suflet, care au înþeles cã ºi umanitatea, costã bani. Preconizãm ca în maxim patru luni, deci în primãvarã sã începem efectiv serviciile de îngrijire la domiciu pentru viitorii beneficiari", spune Simona Hîrieaºu, directorul subfilialei de Cruce Roºie Lupeni. Aceasta mai precizeazã cã tot în perioada urmãtpare se urmãreºte dezvoltarea relaþiei cu medicii de familie ºi medicii specialiºti, întrucât aceºtia sunt singurii care pot face îndrumãri pentru îngrijirile la domiciliu. "Trebuie sã ne gândim la schimbarea mentalitãþii noastre ºi a semenilor noºtri. Mã bucur totuºi cã la nivelul spitalului lupenean am gãsit înþelegere, iar medicii specialiºti ºi-au exprimat dorinþa de a ne susþine, înþelegând cã acest serviciu este necesar ºi nu intrã în niciun fel de conflict nici de resurse, de interese sau financiar, ci vine ca auxiliar complementar, în prelungirea actului
medical pe care instituþiile statului le are prin spital, medici, clinici, etc. Pe lângã relaþia contractualã pe care trebuie sã o avem cu CAS, prin acest serviciu specializat de îngrijiri medicale la domiciliu vom încerca sã dezvoltãm ºi sensul de autofinanþare. Altfel spus, pe lângã ceea ce CAS va deconta, vom putea presta contra - cost orice procedurã prevãzutã de lege ºi de norme, recomandatã de medici. CAS oferã un pachet de servicii medicale la domiciliu cu ar fi: toaletarea pacientului imobilizat, tratament injectabil, monitorizarea parametrilor medicali, îngrijirea excarelor, manevre terapeutice pentru evitarea complicaþiilor vasculare ale memnrelor inferioare, manevre terapeutice pentru evitatea complicaþiilor pulmonare, etc. Anul 2012 va aduce pentru echipa noastrã continuitate, consolidare, îmbunãtãþirea serviciilor, pregãtire permanentã ºi multã încredere în viitor, numai astfel putându-vã asigura sãnãtate, o stare de bine, liniºte ºi optimism", precizeazã Simona Hîrieaºu. Anamaria NEDELCOFF
Bani pentru persoanele cu handicap Membrii executivului au aprobat alocarea unor fonduri pentru plata asistenþilor personali ai persoanelor cu handicap grav. Astfel, în Monitorul Oficial al României nr. 811/16.11.2011 a fost publicatã Hotãrârea de Guvern nr. 1115/09.11.2011 privind alocarea unor sume defalcate din TVA, unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar de stat, finanþate din bugetele locale. Guvernul României a asigurat sumele de bani necesare pentru plata cheltuielilor
salariale ºi a contribuþiilor aferente pentru unitãþile de învãþãmânt preuniversitar pânã la sfârºitul anului 2011. Prin O.U.G. 96/16.11.2011 cu privire la rectificarea bugetului de stat pentru anul 2011, judeþului Hunedoara i s-au alocat suplimentar sumele de bani necesare pentru finanþarea cheltuielilor cu drepturile asistenþilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaþiilor lunare. Guvernul României a asigurat necesarul de fonduri, pentru tot anul 2011, în ve-
derea achitãrii drepturilor salariale la învãþãmânt preuniversitar de stat ºi drepturile bãneºti de natura
S
"Au venit la noi reprezentanþii unor investitori spanioli, pentru un parc eolian. Aici este loc, însã acesta se regãseºte pe terenul unui composesorat. Astfel cã, în prezent, reprezentanþii firmei spaniole sunt în legãturã cu ºeful de acolo.Noi am fãcut legãturile între cele douã pãrþi, iar dupã ce ajung la o înþelegere, în momentul când vor dori sã instaleze o staþie sau ceva de genul acesta, vor trebui sã vinã la noi, la
primãria Lupeni, pentru eliberarea autorizaþiei de construire ", a afirmat Gabriel Lungu, city manager Municipiul Lupeni. De altfel, mai spun cei care conduc primãria Lupeni, investiþia ar fi beneficã pentru toate pãrþile implicate în discuþie. În primul rând investiþia în sine care valoreazã câteva milioane de euro, apoi s-ar putea crea locuri de muncã, iar composesoratul ar avea câºtiguri frumoase din vânzarea sau închirierea terenurilor. Luiza ANDRONACHE
oºtii ºefi ai F minerilor de la Petrila, condamnaþi în urma exploziei din noiembrie 2008, ajung din nou in faþa instanþei de judecatã în aceasta lunã.
Ei vor fi judecaþi la Curtea de Apel de la Craiova, acolo unde, în data de 25 noiembrie, ar trebui sã afle sentinþa finalã. Cei trei angajaþi pe funcþii de conducere în noiembrie 2008, au fãcut apel la sentinþa Tribunalului Gorj ºi recursul se judecã vineri. Potrivit avocaþilor apãrãrii, foºtii ºefi de la Petrila nu au fost mulþumiþi de sentinþele primite. Fostul director Aurelian Necula a fost condamnat la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare. Gheorghe Roºu, fost
inginer-ºef cu securitatea ºi sãnãtatea în muncã, a fost condamnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur, fostul ºef al sectorului aeraj ºi ºef al staþiei de salvare minierã, la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Cei trei au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii. Abia dupã judecarea recursului la Curtea de Apel Craiova, la finele acestei sãptãmâni ºi dupã ce se va da o sentinþã definitivã ºi irevocabilã, se va ºti soarta celor trei directori. În tragedia de la Petrila au murit 13 mineri ºi au fost grav
rãniþi 12. Ancheta, care a durat mai multe luni de zile, a indicat cã responsabili de explozia din minã se fac directorul sucursalei Exploatãrii Miniere Petrila, inginerul ºef care se ocupa de securitatea miniera, inginerul ºef de producþie, ºeful staþiei de salvare minierã ºi ºeful sectorului I al exploatãrii. Aceºtia nu ar fi respectat normele de securitate ºi sãnãtate în muncã. Mai mult, ei au muºamalizat ºi o alte explozie produsã cu cinci zile înainte în aceeaºi minã. Inspectorii de muncã au aplicat 18 sancþiuni asupra altor 28 de persoane, în valoare totalã de 152.000 lei. Diana MITRACHE
Procese în instanþã pentru drepturile profesorilor
Spanioli în tratative la Lupeni paniolii care ºi-au anunþat intenþia de a crea un parc eolian la Lupeni, sunt acum în discuþii cu proprietarii unor terenuri montane. Administraþia localã de aici a facilitat intermedierea tratativelor între cele douã pãrþi.
socialã ale însoþitorilor persoanelor cu handicap grav sau indemnizaþiilor lunare. Marius MITRACHE
Foºtii ºefi ai minerilor de la Petrila dau socotealã în 25 noiembrie
A
jutorul financiar în vederea achiziþionãrii de cãrþi sau de programe educaþionale pe suport electronic pentru anul 2010 nu a fost plãtit în nici o unitate de învãþãmânt nici pânã în prezent. Drept urmare, S.I.P. Hunedoara va iniþia, începând din a doua jumãtate a lunii noiembrie 2011, procese în instanþele de judecatã. Ajutorul financiar (reprezentând echivalentul în lei a 100 euro) în vederea achiziþionãrii de cãrþi sau de programe educaþionale pe suport electronic, necesare îmbunãtãþirii calitãþii activitãþii didactice a fost reglementat de Legea nr. 315/2006 ºi H.G. nr. 453/2007, pânã la data de 3 iulie 2010, când Legea nr. 315/2006 a fost abrogatã expres prin art. 15 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 118/2010. De acordarea acestui ajutor au beneficiat numai cadrele didactice în activi-
tate, titulare ºi/sau suplinitoare calificate, încadrate în învãþãmântul preuniversitar. "Acordarea ajutorului s-a fãcut, anual, pentru fiecare cadru didactic, pentru funcþia de bazã, de unitatea de învãþãmânt preuniversitar la care cadrul didactic ºi-a desfãºurat activitatea, respectiv de cãtre unitatea la care s-au pãstrat ºi completat carnetele de muncã (în situaþia în care cadrul didactic îºi desfãºoarã activitatea în mai multe unitãþi de învãþãmânt). Pentru anul 2009, ajutorul financiar în vederea achiziþionãrii de cãrþi sau de programe educaþionale pe suport electronic a fost plãtit parþial, aproximativ 30 euro. Drept urmare,
S.I.P. Hunedoara a iniþiat procese în instanþele de judecatã care au dispus MECTS ºi ISJ Hunedoara plata dife-
renþei de 70 euro. În prezent sunt soluþionate ºi procesele restante (48 de dosare), iar dupã ce instanþa de judecatã va comunica toate hotãrârile se va înainta cererea de executare a sentinþelor atât la ISJ Hunedoara cât ºi la MECTS. Plata ajutorului financiar pentru achiziþionarea de cãrþi ºi programe educaþionale pe suport electronic aferent anului 2010, trebuia sã se efectueze proporþional cu perioada cât dispoziþiile Legii nr. 315/2006 au fost în vigoare, respectiv, pânã la data de 3 iulie 2010. Suma la care erau îndreptãþite cadrele didactice era de 50 de euro, echivalent în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naþionalã a României la data plãþii efective", a declarat preºedintele SIP Hunedoara, Paul Rusu. Anamaria NEDELCOFF
6 Actualitate
B
Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 noiembrie 2011
România, pe locul doi în Europa la TBC
oala sãrãciei face ravagii în România, þarã unde din 100.000 de locuitori, 7 au tuberculozã. Potrivit unei statistici întocmite de ziariºtii de la www.econtext.ro, românii sunt lideri în blocul comunitar la numãrul de decese provocate de bolile hepatice.
Tuberculoza afecteazã de obicei plãmânii, dar ºi alte pãrþi ale organismului, mai ales sistemul osos ºi creierul. Potrivit unor estimari ale Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii (OMS), în România apar, în medie, 130 de cazuri la 100 000 de locuitori, faþã de media europeanã de circa 30 bolnavi la suta de mii de locuitori. În fiecare judeþ din þarã existã cel puþin un spital ºi treipatru dispensare de pneumoftiziologie.
P
rimele semne
Tuberculoza este cauzatã de bacteria numita Mycobacterium tuberculosis. La nivel mondial se estimeazã aproximativ 2 miliarde de purtãtori. Un nivel scãzut al imunitãþii, alimentaþia nesãnãtoasã ºi prezenþa unor afecþiuni precum diabetul cresc riscul de apariþie a bolii. "Tuberculoza este o boalã contagioasã. Ca ºi obiºnuita rãcealã, tuberculoza se transmite prin aer. Când persoanele bolnave tuºesc, strãnutã, vorbesc sau scuipã, rãspândesc în aer germenii tuberculozei, cunoscuþi drept bacili Koch. Netratatã, orice persoanã cu tuberculozã activã va infecta, în medie, între 10 ºi 15 persoane pe an", a precizat
Îngrijirea la domiciliu, un proiect obþinut de Crucea Roºie Lupeni eînfiinþatã în 2006, R Subfiliala de Cruce Roºie Lupeni ºi-a propus sã implementeze programe ºi proiecte naþionale, cu caracter socialumanitar cât ºi medical.
medicul pneumolog. O treime din populaþia lumii este acum infectatã cu bacilli Koch, iar între 5 ºi 10% din persoanele infectate cu bacili ai tuberculozei se îmbolnãvesc cândva în viaþã. Tuberculoza se manifestã cel mai frecvent prin tuse seacã, ce dureazã mai mult de trei sãptãmâni, febrã, scãdere în greutate, obosealã ºi transpiraþii, mai ales în cursul nopþii. Tuberculoza afecteazã de obicei plãmânii, dar ºi alte pãrþi ale organismului, mai ales sistemul osos ºi creierul.
B
oala sãrãciei ne loveºte
Jurnaliºtii de la www.econtext.ro au întocmit un top al þãrilor europene cu rata deceselor cauzate de TBC în fiecare þarã din Uniunea Europeana. Din cauza acestei boli se înregistreazã 7,1 decese la suta de mii de locuitori. Ceea ce înseamnã cã anul trecut au murit aroape 1.500 de români de pe urma TBCului. România se plaseaza pe locul doi în UE la numãrul de decese
cauzate de tuberculoza. Pe prima poziþie se aflã Lituania, cu opt decese la suta de mii de locuitori. Practic, în Lituania ºi România sunt rate uriaºe de decese, dacã avem în vedere ca Letonia, care ocupã a treia poziþie, are o rata de 4,6 decese la 100.000 de locuitori. Iar media europeana este de 1,6 decese. În 17 din cele 27 de þãri membre ale UE, rata deceselor este sub 1%. Persoanele care sunt doar infectate nu se simt bolnave ºi nu au simptome. Infectia se poate prelungi toata viaþa, fãrã ca boala sã se declanºeze. Boala se transmite rapid, în special în rândul populaþiei defavorizate, cu accesibilitate redusã la medic ºi prost hrãnitã. Marius MITRACHE
Actualitate 7
Ajutatã fiind de administraþia publicã localã, de preºedintele acesteia, Cornel Resmeriþã, de Emil Pãrãu, de comitetul de conducere ºi de comunitate s-a reuºit într-un timp relativ moderat, acreditarea serviciul medical de îngrijiri la domiciu. "A fost un drum anevoios, pentru cã a trebuit sã renovãm sediul, sã obþinem autorizaþia sanitarã de funcþionare, sã formãm resursa umanã specializatã,
dar, în final putem sã ne lãudãm cã am obþinut de la ministerul Sãnãtãþii autorizaþia de începere a activitãþilor. Urmeazã ca în continuare sã urmãm acele proceduri legale pe care trebuie sã le facem. Cel mai important va fi sã intram în relaþia contractualã cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate, fapt care desigur va presupune ºi multe cheltuieli financiare, cum ar fi taxele de evaluare a sediilor, a altor cheltuieli
ce presupun obþinerea contactelor. Sper cã vom reuºi sã îndeplinim ºi aceste obiective pentru cã avem alãturi de noi oameni cu suflet, care au înþeles cã ºi umanitatea, costã bani. Preconizãm ca în maxim patru luni, deci în primãvarã sã începem efectiv serviciile de îngrijire la domiciu pentru viitorii beneficiari", spune Simona Hîrieaºu, directorul subfilialei de Cruce Roºie Lupeni. Aceasta mai precizeazã cã tot în perioada urmãtpare se urmãreºte dezvoltarea relaþiei cu medicii de familie ºi medicii specialiºti, întrucât aceºtia sunt singurii care pot face îndrumãri pentru îngrijirile la domiciliu. "Trebuie sã ne gândim la schimbarea mentalitãþii noastre ºi a semenilor noºtri. Mã bucur totuºi cã la nivelul spitalului lupenean am gãsit înþelegere, iar medicii specialiºti ºi-au exprimat dorinþa de a ne susþine, înþelegând cã acest serviciu este necesar ºi nu intrã în niciun fel de conflict nici de resurse, de interese sau financiar, ci vine ca auxiliar complementar, în prelungirea actului
medical pe care instituþiile statului le are prin spital, medici, clinici, etc. Pe lângã relaþia contractualã pe care trebuie sã o avem cu CAS, prin acest serviciu specializat de îngrijiri medicale la domiciliu vom încerca sã dezvoltãm ºi sensul de autofinanþare. Altfel spus, pe lângã ceea ce CAS va deconta, vom putea presta contra - cost orice procedurã prevãzutã de lege ºi de norme, recomandatã de medici. CAS oferã un pachet de servicii medicale la domiciliu cu ar fi: toaletarea pacientului imobilizat, tratament injectabil, monitorizarea parametrilor medicali, îngrijirea excarelor, manevre terapeutice pentru evitarea complicaþiilor vasculare ale memnrelor inferioare, manevre terapeutice pentru evitatea complicaþiilor pulmonare, etc. Anul 2012 va aduce pentru echipa noastrã continuitate, consolidare, îmbunãtãþirea serviciilor, pregãtire permanentã ºi multã încredere în viitor, numai astfel putându-vã asigura sãnãtate, o stare de bine, liniºte ºi optimism", precizeazã Simona Hîrieaºu. Anamaria NEDELCOFF
Bani pentru persoanele cu handicap Membrii executivului au aprobat alocarea unor fonduri pentru plata asistenþilor personali ai persoanelor cu handicap grav. Astfel, în Monitorul Oficial al României nr. 811/16.11.2011 a fost publicatã Hotãrârea de Guvern nr. 1115/09.11.2011 privind alocarea unor sume defalcate din TVA, unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar de stat, finanþate din bugetele locale. Guvernul României a asigurat sumele de bani necesare pentru plata cheltuielilor
salariale ºi a contribuþiilor aferente pentru unitãþile de învãþãmânt preuniversitar pânã la sfârºitul anului 2011. Prin O.U.G. 96/16.11.2011 cu privire la rectificarea bugetului de stat pentru anul 2011, judeþului Hunedoara i s-au alocat suplimentar sumele de bani necesare pentru finanþarea cheltuielilor cu drepturile asistenþilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaþiilor lunare. Guvernul României a asigurat necesarul de fonduri, pentru tot anul 2011, în ve-
derea achitãrii drepturilor salariale la învãþãmânt preuniversitar de stat ºi drepturile bãneºti de natura
S
"Au venit la noi reprezentanþii unor investitori spanioli, pentru un parc eolian. Aici este loc, însã acesta se regãseºte pe terenul unui composesorat. Astfel cã, în prezent, reprezentanþii firmei spaniole sunt în legãturã cu ºeful de acolo.Noi am fãcut legãturile între cele douã pãrþi, iar dupã ce ajung la o înþelegere, în momentul când vor dori sã instaleze o staþie sau ceva de genul acesta, vor trebui sã vinã la noi, la
primãria Lupeni, pentru eliberarea autorizaþiei de construire ", a afirmat Gabriel Lungu, city manager Municipiul Lupeni. De altfel, mai spun cei care conduc primãria Lupeni, investiþia ar fi beneficã pentru toate pãrþile implicate în discuþie. În primul rând investiþia în sine care valoreazã câteva milioane de euro, apoi s-ar putea crea locuri de muncã, iar composesoratul ar avea câºtiguri frumoase din vânzarea sau închirierea terenurilor. Luiza ANDRONACHE
oºtii ºefi ai F minerilor de la Petrila, condamnaþi în urma exploziei din noiembrie 2008, ajung din nou in faþa instanþei de judecatã în aceasta lunã.
Ei vor fi judecaþi la Curtea de Apel de la Craiova, acolo unde, în data de 25 noiembrie, ar trebui sã afle sentinþa finalã. Cei trei angajaþi pe funcþii de conducere în noiembrie 2008, au fãcut apel la sentinþa Tribunalului Gorj ºi recursul se judecã vineri. Potrivit avocaþilor apãrãrii, foºtii ºefi de la Petrila nu au fost mulþumiþi de sentinþele primite. Fostul director Aurelian Necula a fost condamnat la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare. Gheorghe Roºu, fost
inginer-ºef cu securitatea ºi sãnãtatea în muncã, a fost condamnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur, fostul ºef al sectorului aeraj ºi ºef al staþiei de salvare minierã, la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Cei trei au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii. Abia dupã judecarea recursului la Curtea de Apel Craiova, la finele acestei sãptãmâni ºi dupã ce se va da o sentinþã definitivã ºi irevocabilã, se va ºti soarta celor trei directori. În tragedia de la Petrila au murit 13 mineri ºi au fost grav
rãniþi 12. Ancheta, care a durat mai multe luni de zile, a indicat cã responsabili de explozia din minã se fac directorul sucursalei Exploatãrii Miniere Petrila, inginerul ºef care se ocupa de securitatea miniera, inginerul ºef de producþie, ºeful staþiei de salvare minierã ºi ºeful sectorului I al exploatãrii. Aceºtia nu ar fi respectat normele de securitate ºi sãnãtate în muncã. Mai mult, ei au muºamalizat ºi o alte explozie produsã cu cinci zile înainte în aceeaºi minã. Inspectorii de muncã au aplicat 18 sancþiuni asupra altor 28 de persoane, în valoare totalã de 152.000 lei. Diana MITRACHE
Procese în instanþã pentru drepturile profesorilor
Spanioli în tratative la Lupeni paniolii care ºi-au anunþat intenþia de a crea un parc eolian la Lupeni, sunt acum în discuþii cu proprietarii unor terenuri montane. Administraþia localã de aici a facilitat intermedierea tratativelor între cele douã pãrþi.
socialã ale însoþitorilor persoanelor cu handicap grav sau indemnizaþiilor lunare. Marius MITRACHE
Foºtii ºefi ai minerilor de la Petrila dau socotealã în 25 noiembrie
A
jutorul financiar în vederea achiziþionãrii de cãrþi sau de programe educaþionale pe suport electronic pentru anul 2010 nu a fost plãtit în nici o unitate de învãþãmânt nici pânã în prezent. Drept urmare, S.I.P. Hunedoara va iniþia, începând din a doua jumãtate a lunii noiembrie 2011, procese în instanþele de judecatã. Ajutorul financiar (reprezentând echivalentul în lei a 100 euro) în vederea achiziþionãrii de cãrþi sau de programe educaþionale pe suport electronic, necesare îmbunãtãþirii calitãþii activitãþii didactice a fost reglementat de Legea nr. 315/2006 ºi H.G. nr. 453/2007, pânã la data de 3 iulie 2010, când Legea nr. 315/2006 a fost abrogatã expres prin art. 15 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 118/2010. De acordarea acestui ajutor au beneficiat numai cadrele didactice în activi-
tate, titulare ºi/sau suplinitoare calificate, încadrate în învãþãmântul preuniversitar. "Acordarea ajutorului s-a fãcut, anual, pentru fiecare cadru didactic, pentru funcþia de bazã, de unitatea de învãþãmânt preuniversitar la care cadrul didactic ºi-a desfãºurat activitatea, respectiv de cãtre unitatea la care s-au pãstrat ºi completat carnetele de muncã (în situaþia în care cadrul didactic îºi desfãºoarã activitatea în mai multe unitãþi de învãþãmânt). Pentru anul 2009, ajutorul financiar în vederea achiziþionãrii de cãrþi sau de programe educaþionale pe suport electronic a fost plãtit parþial, aproximativ 30 euro. Drept urmare,
S.I.P. Hunedoara a iniþiat procese în instanþele de judecatã care au dispus MECTS ºi ISJ Hunedoara plata dife-
renþei de 70 euro. În prezent sunt soluþionate ºi procesele restante (48 de dosare), iar dupã ce instanþa de judecatã va comunica toate hotãrârile se va înainta cererea de executare a sentinþelor atât la ISJ Hunedoara cât ºi la MECTS. Plata ajutorului financiar pentru achiziþionarea de cãrþi ºi programe educaþionale pe suport electronic aferent anului 2010, trebuia sã se efectueze proporþional cu perioada cât dispoziþiile Legii nr. 315/2006 au fost în vigoare, respectiv, pânã la data de 3 iulie 2010. Suma la care erau îndreptãþite cadrele didactice era de 50 de euro, echivalent în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naþionalã a României la data plãþii efective", a declarat preºedintele SIP Hunedoara, Paul Rusu. Anamaria NEDELCOFF
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 noiembrie 2011 ::.. POVEªTI LA GURA SOBEI ..::
Poveºti cu juniori
A fost cândva o Cupã "Tudor Paraschiva”...
Copiii au iubit dintotdeauna fotbalul în Valea
juniori apar în sezonul din anul 1953, când Jiul (pe atunci Minerul) Petroºani apare cu o echipã în sferturile de finalã ale turneului final, scor 3-3 cu ªtiinþa Timiºoara, echipa din Banat fiind ulterior vicecampioana României, dupã finala pierdutã, 01 cu Metalul Târgoviºte. Într-un clasament al campionatului 197273, în seria a 4-a a juniorilor republicani, apar ªtiinþa Petroºani (locul 6), Jiul Petroºani (locul 9) ºi ªcoala Sportivã Petroºani (locul 12). În vara lui 1966 la Petroºani s-a organizat un puternic campionat orãºenesc, cu participarea a 13 echipe ale asociaþiilor din Valea Jiului. Au fost douã serii, câºtigate de Preparatorul Lupeni (seria 1) ºi Minerul Vulcan (seria a 2-a). Finala a fost câºtigatã dupã lovituri
Jiului încã din anii `30-`40, maidanele din Petroºani erau "bãtute" de puºtii dornici sã deprindã tainele fotbalului. Ca dovadã, primele apariþii de anvergurã ale jiuliºtilor
de la 11 m (dupã 90 de minute scorul a fost 3-3), de cãtre echipa din Lupeni, ca fiind mai... tânãrã! Printre jucãtorii remarcaþi de la Lupeni (antrenor ªtefan Raþ) s-au remarcat
H
enþ cu
MÂNA Luptând cu sãrãcia Am vãzut recent pe un post local de televiziune, prezenþa unui personaj de la vârful sportului din Valea Jiului: Preºedintele Florin Niþescu de le Inter Petrila, un om implicat pe aceastã funcþie onorificã (de aici începe sãrãcia...), pentru a putea face performanþã (!) cu sportivii pe care îi pãstoreºte. Am citit pe chipul sãu tristeþea cã nu poate face mult mai mult. Deºi omul ºi-ar fi dorit. Invidia, pe bunã dreptate, dorinþa de implicare a administraþiei de la Aninoasa, dar ºi acolo sãracul buget a împiedicat perofmanþele, atât cât au fost ele din alþi ani. Florin Niþescu a stat mereu lângã echipele de fotbal sau popice, riscând mereu "sã ºi-o ia" de la cei cãrora ar fi trebuit sã le asigure bunãstarea, sportivii. Cu fotbaliºti care vin de la muncã direct la meci, e din ce în ce mai greu de crezut cã se poate face cât de cât ceva. ªi totuºi, Florin Niþescu, împreunã cu cel de la secþia de fotbal, Cosmin Negoi, ºi-au luat aceastã greutate pe cap, ºi-au asumat acest risc. Se pare cã Florin Niþescu va pleca de la anul, el urmând a se muta în altã zonã a þãrii. Cu siguranþã, la o viaþã mai liniºtitã. Dar nu trebuie uitat cã Florin Niþescu a avut curajul sã stea cu sãrãcia la masã, sã ia bobârnace ºi sã accepte statutul omului care îndurã orice. Luptând cu sãrãcia, Florin Niþescu ºi-a demonstrat omenia.
Tudor Paraschiva a fost unul dintre cele mai bune produse pe care le-a avut Jiul Petroºani de-a lungul celor peste 9 decenii de existenþã pe harta fotbalului, între anii 1946-1957 el reprezentând fotbalistuletalon al Vãii Jiului. Dupã moartea sa (16 mai 1967), s-au organizat o serie de competiþii pentru juniori, de mare efect, dotate cu trofeul numit Cupa "Tudor Paraschiva".
D
ar pânã atunci?
::.. FOTBAL, LIGA I ..::
Cine n-are "bãtrâni"...
z În etapa a 14-a, Dãnciulescu a salvat Dinamo, prin golul victoriei cu Sibiul. Pancu a punctat de douã ori decisiv pentru rapidiºti, în meciul de infarct, 5-3 cu Gaz Metan Mediaº. z Curios, în primii patru, douã din Bucureºti - Dinamo ºi Rapid douã din Cluj - "U" ºi CFR. z Cu fotbaliºti aduºi din Divizia "B", de la Craiova sau Urziceni, Steaua e mai aproape de liga
secundã decât de locul 1. z Ex-jiulistul Nicandro Breeveld a sperat cu Mediaºul într-o minune, dar pânã la urmã i-a îngropat portarul Vâtcã, Rapid Gaz Metan 5-3. z Se cam contureazã ultimele clasate la final de tur, aproape sigur ultimele patru clasate mergând spre Liga a II-a.
Macavei, Chiru, Cazan, Boca, Aruncuteanu, Faur sau Cornel Sãlãgean, viitorul atacant al Jiului din anii `70.
F
inalã în deschiderea unui meci de Divizia "A"
Iniþierea competiþiei dotatã cu Cupa "Paraschiva" a avut un deosebit ecou. S-au
implicat chiar ºi forurile de la Deva (Consiliul Judeþean pentru Educaþie Fizicã ºi Sport), angrenând o serie de echipe de pe întreaga razã a judeþului Hunedoara, acest lucru
Am fost ºi noi în prima linie... noiembrie 1971 -
Scor de forfait cu Craiova! Era la sfârºit de noiembrie 1971 acum 40 de ani. Etapa a 14-a, în Divizia "A", la Petroºani vine Craiova, cu Oblemenco, Þarãlungã, Martinovici, Someº, Velea. Jiul, cu tinerii Gigi Mulþescu sau Fãgaº (care vor ºi marca în minutele 44 ºi 45), cu Naidin (gol în min. 80), V. Suciu, Al. Georgescu, Tonca, Stocker sau Kotormany. La final, umilinþã totalã, Jiul a bãtut o modestã Universitatea Craiova cu 3-0! La finalul acelui campionat 1971-72, Jiul a terminat pe locul 12, Universitatea Craiova pe locul 8.
începând cu anul 1973. Astfel, s-a ajuns într-o finalã, disputatã în deschiderea meciului de Divizia "A" Jiul - F.C. Galaþi, în prezenþa aproape 10.000 spectatori. A fost o finalã la discreþia ªcolii Sportive Petroºani (antrenor Marcel Golgoþiu), scor 5-1 cu selecþionata Orãºtie. La petroºeneni au evoluat, printre alþii, P. Moldovan, Hãdãrean, Buciuman, D. Nicoarã, Irode, P. Popa, Udrescu, Ionaºcu sau Truºcã. La cea de-a 9-a ediþie, în anul 1976, în finalã au ajuns echipele ªcolii Generale nr. 7 Hunedoara ºi "Sãnãtatea" Vulcan. Hunedorenii au învins atunci cu 3-1, printre jucãtorii de atunci ai micilor vulcãneni amintindu-i pe Diaconu, P. Racheleanu, Nanu, L. Izsak, M. Cristea, Durac sau Butura. Din pãcate, ulterior ideea Cupei "Tudor Paraschiva" a fost abandonatã, activitatea la juniori continuând pentru echipele din Valea Jiului la nivelul campionatelor naþionale sau judeþene.
R
ezultate izolate
În ediþia 1973-74, ªtiinþa Petroºani se plaseazã cel mai bine, pe locul 7 în seria a 4a, Jiul doar pe locul 10. O ieºire în prim-plan ar fi în sezonul 1985-86, când Jiul Petroºani încheie pe locul 12 la turneul zonal, grupa a 5-a, dupã "Poli" Timiºoara. Ca o curiozitate, în
luna mai 1995 la Petroºani se va organiza turneul final al junioarelor III (ziºi ºi juniori "B"), cu participarea a patru echipe, dar niciuna din Valea Jiului! A fost câºtigat de Banatul Timiºoara, la care evolua ºi actualul rapidist Dan Alexa! 1996-97 va fi un sezon relativ bun, când echipa de juniori I (gr. 1978) a Jiului se va clasa pe locul 2 în Zona a III-a a fazei zonale naþionale la Drobeta Tr. Severin. Sezonul 2003 (s-a disputat în formatul primãvarã-toamnã) ºi apoi 2004 scoate la rampã pentru ultima oarã pe Jiul Petroºani, la juniori I (gr. 1985), printr-un loc 2 la Craiova, în seria a 13-a zonalã, dupã S.F. "Gicã Popescu" Craiova. În 2004, tot la turneul zonal, ca ºi câºtigãtoarea Seriei a 13-a, locul 3 la Craiova. Ultimul cu un golaveraj 0-13... În ediþia 2005-2006, la juniori "C" (gr. 1991), Jiul va ajunge la turneul zonal (Zona 9) la Cluj, ocupând un excelent loc 2, fãrã înfrângere, ºi golaveraj 9-0, dupã ªc. Fotbal "Zoltan Ivansuc" Cluj. În fine, ultima apariþie de succes, în ediþia 20082009, la juniori A (gr. 1990) în subgrupa B a Zonei a 4-a, la Cluj, 13 cu CFR Cluj. Aceasta ar fi, pe scurt, istoria juniorilor echipelor din Valea Jiului, performanþele limitându-se la nivelul turneelor zonale.
Paginã r ealizatã de Genu TUÞU
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 noiembrie 2011
Gheorghe Ile preferã severitatea chinezilor
G
heorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, a vorbit într-un interviu acordat Cronicii Vãii Jiului despre proiectele importante din urbea pe care o conduce, despre dezvoltarea turismului ºi despre situaþia gravã a Companiei Naþionale a Huilei, din prisma fostului director de subunitate minierã.
De asemenea, el a mai precizat cã scandalul din Consiliul Local Vulcan a fost început de un consilier PNL, care ºi-ar fi depãºit atribuþiile ºi nu a vrut sã citeascã ordinea de zi într-o ºedinþã trecutã. Reporter: Care este stadiul celor mai importante proiecte din Vulcan? Gheorghe Ile: În primul rând, cel mai important proiect, modernizarea bulevardului, este la final. Al doilea cel mai important este reabilitarea ºcolilor din municipiul Vulcan. Aici lucrãrile sunt finalizate aproximativ 70%, au mai rãmas instalaþiile de încãlzire pe panouri ºcolare ºi ªcoala Nr. 1, care încã nu a fost pusã în funcþiune. La ªcoala Nr. 1 mai avem de executat circa 25% din
lucrãri. Al treilea proiect important este Micro 3B. Lucrãrile în acest cartier au început, suntem destul de avansaþi, circa 50% sunt efectuate. Pânã la sfârºitul lui decembrie sperãm cã vom finaliza în toate zonele infrastructura ºi cel puþin pe strada principalã între blocul Q ºi blocul 6 din Micro 3B sã terminãm de turnat covorul asfaltic. Reporter: Cum îºi aºteaptã Pasul Vâlcan turiºtii în acest an? Cât de pregãtiþi sunt cabanierii? Gheorghe Ile: Aici am putea spune cã aºteptpãm cu un singur hotel, o cabanã mai bine zis, de 70 de locuri la Milu Pãrãu, iar cãsuþele de vacanþã nu ºi-au declarat încã rolul de cabanã de a primii turiºtii. Cum aºteptãm turiºtii? Cu trei pârtii de schi ºi douã teleschiuri ca sã poatã face plãcutã atmosfera în zona Pasul Vâlcan. Partea a doua a programului "Castelul din Carpaþi" va continua ºi anul viitor ºi peste doi ani. Integral, proiectul se deruleazã pe o perioadã de ºapte ani de zile. Reporter: Cum comentaþi din perspectiva fostului director de minã situaþia în care se aflã
Compania Naþionalã a Huilei? Gheorghe Ile: Eu pot sã spun cã mineritul a cam lãsat puþin din forþa pe care a avut-o. Atât ca forþã de muncã, cât ºi ca organizare în minerit, s-au slãbit puþin motoarele. Din acest motiv, a fost nevoie sã se facã restructurãri, fiindcã nu se mai puteau suporta cheltuielile cu oamenii. Cum vãd eu aceste restructurãri sau funcþionarea în
continuare a CNH-ului… ªi când lucram în minerit spuneam cã trebuie sã ne axãm mai mult pe activitatea productivã decât pe celelalte ºi în fiecare sector de activitate trebuie sã fie o restructurare. De altfel, fiecare persoanã trebuie sã-ºi gãseascã rolul ºi importanþa în structura acestui mare complex energetic. Viitorul este complexul energetic care trebuie sã se realizeze în minerit ºi
ªedinþa de la Vulcan de azi nu va avea loc
ª
edinþa de consiliu local de azi, de la Vulcan, nu va avea loc, întrucât primarul Gheorghe Ile nu a dorit s-o convoace. "Pentru a o apãra pe Angela Stoica", spun consilierii opoziþiei, în timp ce Ile susþine cã nu mai vrea certuri în consiliul local pânã la rezolvarea problemei legate de mandatul lui Marin Coltescu.
În tot acest timp, proiecte importante pentru Vulcan aºteaptã liniºtite în sertare, sperând sã disparã dihonia dintre consilierii puterii ºi ai opoziþiei. "ªedinþa ordinarã poate fi convocatã numai de cãtre primar ºi acest lucru nu se va întâmpla. Nu este obligatoriu ca ºedinþa ordinarã sã se þinã în fiecare lunã, dacã Ile nu
vrea, nu se þine 100 de luni la rând. Înseamnã cã problemele oraºului ºi le rezolvã singur. Acum nu va putea fi dizolvat Consiliul Local Vulcan, fiindcã legea spune cã dacã în urma convocãrii nu se întrunesc consilierii douã luni la rând, numai atunci se trece la dizolvare", a declarat consilierul PNL Alina Cîrstoiu. Ea mai precizeazã cã aceastã problemã apãrutã în CL Vulcan nu este una neapãrat politicã, ci este menitã sã apere interesele viceprimarului Angela Stoica. "Probabil cã nu s-a convocat ºedinþa în aceastã lunã pentru a-i da un moment de respiro Angelei Stoica. Toatã aceastã situaþie se învârte în jurul a ceea ce vrea Angela Stoica. Eu nu cred cã nu sunt proiecte care sã fie nevoite sã treacã prin Consiliul Local Vulcan",
termocentrala, atât la Paroºeni cât ºi la Mintia. Dacã acest lucru se va realiza, unitãþile miniere vor fi nevoite sã exploateze ºi sã dea producþia necesarã celor douã termocentrale, cu preþul cât mai mic. Dar dacã se va face complexul energetic, atunci vom materializa nu tona de cãrbune, ci gigacaloria ºi megawatul. Cele douã lucruri vor fi evidente atât în minerit, cât ºi în structura termocentralei. ªi atunci nu se va mai face diferenþa între mineri ºi termocentralã. Reporter: În care variantã credeþi mai mult: complexul energetic sau chinezii? De ce? Gheorghe Ile: Eu cred în amândouã. Indiferent care ar fi rezultanta, trebuie fãcut complexul. Cã ar fi condus de chinezi, cã vor lucra românii… în a doua alternativã ar fi o severitate mult mai mare în activitatea de producþie. Din punctul acesta de vedere spun cã lucrurile ar merge mult mai bine cu o conducere complexã între China ºi România. Reporter: Cum comentaþi scandalul din Consiliul Local Vulcan?
mai spune Alina Cîrstoiu. Dorel ªchiopu, consilier local PRM, susþine cã niciodatã nu s-a confruntat Vulcanul cu o asemenea problemã. "Eu nu înþeleg de ce se invocã în continuare situaþia lui Coltescu, din moment ce omul acesta ºi-a dat demisia? Ce trebuie sã facã ãsta ca sã nu mai fie consilier? Sã se sinucidã, în direct ºi la orã de vârf, sã plece din þarã? Primarul nu vrea sã convoace ºedinþa de consiliu ordinarã ca sã nu poatã fi validaþi cei doi consilieri supleanþi, de la PSD ºi PNL. PDL-ul nu vrea sã clinteascã scaunul Angelei Stoica. Nu înþeleg care este rolul acestei disperãri. S-a ajuns la o situaþie inimaginabilã", a declarat ªchiopu. De asemenea, consilierul de la România Mare mai spune cã legea permite ca primarul ºi secretarul sã se ocupe de treburile curente ale localitãþii, "dar dacã Vulcanul are doar treburi curente, înseamnã cã ne cred pe toþi proºti". Primarul Gheorghe Ile a replicat cã nu e vorba de Angela Stoica, ci de hotãrârea privind incompatibilitatea lui Coltescu, care trebuie sã soseascã de la prefecturã.
Gheorghe Ile: Cred cã nu au fost bine înþelese lucrurile în Consiliul Local Vulcan. Unii consilieri nu cunosc regulile ºi atribuþiunile pe care le au. Scandalul a plecat de la un consilier de la PNL care a ieºit din tipicul unei ºedinþe de consiliu, ºi-a dat drumul orgoliilor personale ale dânsului ºi nu a dorit sã facã ceea ce se discutã într-o ºedinþã. Pe marginea domnului Coltescu s-au discutat foarte multe lucruri, dânsul nu putea sã-ºi dea demisia, fiindcã nu avea din ce sã ºi-o dea, era incompatibil. Cum sã-þi dai demisia din ceea ce nu eºti? Nu au vrut sã înþeleagã acest lucru. A reniunþat dânsul la procesul privind negarea stãrii lui de incompatibilitate ºi al doilea lucru e cã rãmâne valabilã Hotãrârea 25 cum cã domnul Coltescu este incompatibil ºi a pãrãsit consiliul local. Încã nu se poate înlocui domnul Coltescu cu un alt consilier, din cazuã cã s-a atacat hotãrârea la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Pânã nu vom primi rezultatul acestor sentinþe judecãtoreºti, nu vom putea face nimic în acest sens.
A consemnat Anamaria NEDELCOFF
"Nu am dat nici un moment de respiro nimãnui. Nu am primit nici un document referitor la incompatibilitatea lui Coltescu ºi noi asta aºteptãm. Alina Cîrstoiu sã-ºi vadã de treaba ei, nu sã facã plângeri. Noi trebuie sã primim de la prefecturã hotãrârea privind starea de incompatibilitate a lui Coltescu. Când primim hârtiile, convoc ºedinþa ordinarã. Pânã atunci nu vreau sã-i mai aud cum se ceartã. Cât despre proiecte, nu sunt urgente", spune primarul Gheorghe Ile. La rândul sãu, prefectul judeþului Hunedoara, Attila Dezsi, spune cã dizolvarea Consiliului Local Vulcan ar putea avea loc, însã nu crede cã este cazul pentru aºa ceva. "Un consiliu local poate fi dizolvat dupã douã ºedinþe convocate, dar neþinute, sau dupã trei ºedinþe convocate, dar fãrã o hotãrâre luatã. În cazul în care primarul refuzã sã convoace ºedinþele ordinare, Consiliul Local are posibilitatea sã cearã în instanþã obligativitatea þinerii acestora, dar nu cred cã este cazul sã se ajungã pânã aici", precizeazã Attila Dezsi. Anamaria NEDELCOFF
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 noiembrie 2011
Consiliul Judeþean Hunedoara O delegatie italianã din regiunea Sardinia, compusã din 6 persoane ºi condusã de Marco Caredda, reprezentând antreprenorii agricoli ºi administraþiile locale a 3 teritorii din regiune, participa la o misiune de lucru în judeþul Hunedoara, conform unui proiect european intitulat "Oportunitãþi agricole", Burcel,
Consiliul Judeþean Hunedoara
Trexenta ºi Mamilla, finanþat de Fondul Social European 2007-2013. Joi, 24 nov a.c., la ora 09.00, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, va avea loc o întalnire cu preºedintele Mircea Ioan Moloþ, la sala de protocol, iar la ora 09.45, la Sala Mare de sedinþe, va fi organizatã o conferinþã de presã, la care vã invitãm sã participaþi. Bir oul de pr esã
S.C CONVERSMIN S.A.,
cu sediul în Bucureºti, Sector 1, strada Mendeleev, nr. 36 - 38, cod poºtal 010366, tel: 021-210.08.31, fax: 021311.83.99, nr. de înregistrare la Registrului Comerþului J40/9811/2002, cod de înregistrare fiscalã RO14923006, cont nr. RO87BRDE410SV26085254100 deschis la BRD - Agenþia Piaþa Romanã reprezentatã prin Ing. SORIN COPÃESCU Director general, organizeazã, în data de 29.11.2011 la ora 12.00, LICITAÞIE DESCHISà CU STRIGARE pentru atribuirea contractului de achiziþie publicã "Vânzarea fierului vechi nepregãtit provenit din lucrãrile de închidere ºi ecologizare a Minei Aninoasa, judeþul Hunedoara. Locul desfãºurãrii licitaþiei: Petroºani, Strada Timiºoarei nr. 2, jud. Hunedoara. Data limitã de depunere a documentelor privind dovada îndeplinirii condiþiilor de participare la licitaþie: 29.11.2011, ora 10.00; Documentaþia pentru elaborarea ºi prezentare ofertei se poate solicita de la: SC CONVERSMIN SA P.L. Petroºani, Strada Timiºoarei nr. 2, jud. Hunedoara, tel. 0724.533.979, fax: 0254.540.270. Taxa de participare este de 210 lei. Garanþia de participare este de 440 lei.
ANGAJÃRI Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã. Relaþii la telefon: 0254.548.068
HOROSCOP
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: - PAVATOR - 450 lei - INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei - TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei - LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei - OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei - INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei - CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei - MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei - CIOBAN - 550 lei - BUCÃTAR - 600 lei - COSMETICIAN - 650 lei FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428 Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna noiembrie, anul curent la sediul firmei. Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Pret 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.Telefon 0727150264
2 4 n o i e m b r i e 2 0 11
Va trebui sã munceºti din greu, dar cum rezultatele te vor satisface, efortul nu te va obosi. Din punct de vedere financiar poþi spera la o reuºitã. Sunt posibile probleme de sãnãtate pe fond nervos, aºa cã ar fi bine dacã þi-ai trece în program ceva mai mult timp pentru odihnã.
Unele din lucrãrile de la serviciu vor deveni urgente ºi n-ar fi exclus sã fie nevoie sã rãmâi puþin peste program. În plan sentimental vei avea unele nemulþumiri, dar nu este cazul sã le discuþi pânã nu vei fi calm. Proiectele vor fi date peste cap.
Activitãþile sociale vor fi un bun prilej de a te face remarcat. Nu trebuie, însã, sã te laºi influenþaþi de orice zâmbet amabil. Relaþia cu superiorii ierarhici se va îmbunãtãþii într-o bunã mãsurã. Clipele petrecute în compania partenerului de suflet te vor ajuta.
Rãbdarea îþi poate aduce multe avntaje. Starea ta generalã va fi excelentã aºa cã nu vei avea probleme în a duce orice activitate la bun sfârºit. În cazul în care ai de susþinut o activitate intelectualã, nu trebuie sã ai nici un fel de emoþii, inteligenþa se va îmbina fericit.
Vei avea de rezolvat o mulþime de mãrunþiºuri, aºa cã toatã ziua vei fi într-o alergãturã. Vei avea o zi destul de agitatã din punct de vedere sentimental. N-ar fi exclus sã aparã ocazia de a te implica într-o aventurã amoroasã.
În ceea ce priveºte starea ta generalã, se poate spune cã vei beneficia de un bun echilibru energetic, acesta permiþându-þi sã rezolvi chestiuni dintre cele mai diverse. Ai putea profita de conjunctura acestei zile pentru a-þi consolida relaþia cu partenerul.
În plan sentimental lucrurile evolueazã cum nu se poate mai bine. Popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus este în creºtere. Acasã este posibil sã aparã unele discuþii pe tonuri înalte, care vor tensiona atmosfera din familie.
Relaþia cu partenerul de viaþã are toate ºansele sã se îmbunãtãþeascã. De asemenea, este posibil ca acesta sã aibã o realizare de care vã veþi bucura împreunã. Aceastã zi se va dovedi a fi una destul de bunã pentru a te pune de acord cu rudele apropiate.
Calmul ºi prudenþa se cer a fi puse pe primul plan, altfel poþi fi angrenat în tot felul de conflicte. Activitãþile intelectuale te favorizeazã în mod special, dânduþi ocazia sã-þi pui în evidenþã calitãþile. N-ar fi exclus sã fii obligat sã pleci la un drum.
Va trebui sã rãmâi peste program la serviciu sau oricum, problemele cu care te confrunþi la slujbã vã vor ocupa gândurile ºi în timpul liber. O finalizare se va realiza pe neaºteptate. În aceastã perioadã eºti dornic sã te implici în activitãþi noi.
În cazul în care doreºti sã te implici în activitãþi noi va fi nevoie de un efort susþinut pentru a le face faþã. De energie fizicã nu duci lipsã, dar nu prea reuºeºti sã o foloseºti în mod eficient. Vei fi cam impulsiv, cam agitat, ceea ce te-ar putea pune în situaþii dificile.
La serviciu se vor ivi tot felul de situaþii, care te vor obliga sã la un efort deosebit. În cazul în care doreºti sã pleci la drum, mare atenþie, cãci ai putea avea încurcãturi legate de acte. În anturajul tãu apropiat vor fi dezbateri aprinse privind anumite proiecte.
VÂNZÃRI
INFORMARE DE PRESÃ Joi, 24 noiembrie 2011, la ora 10.30, la sediul Consiliului Judetean Hunedoara, va avea loc seminarul intitulat “Egalitatea de sanse in serviciile publice de asistenta sociala si protectia copilului”. Vor participa 50 de angajati ai DGASPC Hunedoara (18 angajati din structura de coordonare si 32 din structura de executie). Scopul seminarului este constientizarea importantei si promovarii conceptului egalitatii de sanse. Acest seminar se inscrie in cadrul activitatilor proiectului “Eficienta, calitate, promptitudine in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Hunedoara” finantat din Fondul Social European prin Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative, beneficiar fiind Consiliul Judetean Hunedoara. Responsabilii cu organizarea acestui seminar sunt Dan Daniel – manager de proiect si formatorii asocierii S.C. Addvances SRL Iasi si S.C. B&S Training Consulting Com SRL Bucuresti. Bir oul de pr esã
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
VÂNZÃRI
INFORMARE DE PRESÃ
SC EURO JOBS SRL
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
11
Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 noiembrie 2011
POEÞII NU MOR NICIODATÃ! Ion Pascal Vlad nu mai este! N-o sã fiu patetic, n-o sã plâng! Am pus pariu cu Vlad cã eu o sã mã duc înaintea lui. Nici el, nici eu nu mai suportam ceea ce vedeam în jurul nostru.
Nedreptate, non-valoare, degradare, infatuare, depãrtarea de eu-l interior, pierderea identitãþii, lipsa de respect, destabilizarea, dispariþia - voitã, sau nevoitã - a revoltei, înjosirea minþilor, cât de cât luminate, mâncarea mâncãrii altora, declasarea clasei politice, "homo homini lupus", starea de zbor ºi starea de reptilã, frumoºii nebuni ai micilor oraºe, gradul de tãrie a coniacului "Milcov", inutilitatea actului gazetãresc, de ce merita
SUBSCRIU
Mircea Andraº sã fie apreciat, de ce meritã Constantin Câmpeanu sã fie apreciat, dar, contrazis, cine cu cine voteazã, de ce-l iubim pe Ioan Dan Bãlan (sãracul!), de ce nu-l înþelegem pe Dan Codrea (?), cum se face cã edilii de la Petrila nu-i dau, la timp, autorizaþiile, pentru a-ºi construi casa viselor sale, în sfârºit, cine suntem noi sã ne punem asemenea întrebãri... Restul, e poezie... Mir cea BUJORESCU
Marius MITRACHE
Pânã în ceasul morþii tu ai scris Vorbe de suflet ºi de vis... (Adrian Pãunescu, memoriam) Scriitorul Ion Pascal Vlad ne-a pãrãsit. S-a dus dincolo, sã scrie îngerilor. Cronica Vãii Jiului se înclinã în faþa celui care a fost scriitorul Ion Pascal Vlad ºi în amintirea sa vã prezintã, dumneavoastrã, cititorilor din Valea Jiului, un material publicat de Ion Pascal Vlad în Gazeta Vãii Jiului în data de 9 august 2010.
mult îmi place de poetul Alfred de Vigny, care ne spune cã: "N-am întâlnit un om de la care sã nu fi avut ceva de învãþat". Pe partea cealaltã, vine sultanul neînfricat al unei naþii din ce în ce mai prosperã ºi anunþã pe tonuri stridente cã omul nu e cine ºtie ce sfânt pentru om, cã nimeni nu e de neîn-
nu se pot lipsi de noi nici un moment. Dar, în afarã de câþiva impostori trimiºi sã ne vândã castraveþi, toþi ceilalþi putem fi înlocuiþi la fel de uºor precum se înlocuieºte zahãrul cu zaharina, pielea cu plasticul ºi patriotismul fierbinte cu Polul Nord. Toþi suntem de prisos, nimeni nu are nevoie de
convinsã de inutilitatea ei. De aceea - probabil recurge la tot felul de metode ca sã elibereze locul cât mai repede. Nu vedeþi? Oamenii se pun în slujba unor dictatori, tolereazã impostori despotici, renunþã la idealuri, la demnitate, la brânza de Sibiu ºi la descoperirea de noi zãcãminte, iar din când
locuit , cã de oricine se poate dumnealui dispensa ºi cã puþin îi pasã lui de ãia care nu au fost capabili sã pãstreze o flotã sau sã facã o balanþã comercialã nici în versuri, nici în cifre. Eu înclin sã-i dau dreptate acestui sultan, fiindcã pâinea ºi cuþitul (momentan) el le are în mânã, nu filozofii ãia. Din orgoliu, numai din orgoliu vrem sã fim consideraþi indispensabili. De acest lucru profitã unele instituþii - cum ar fi bãncile, tribunalele, penitenciarele, societãþile de asigurãri - care
noi ºi probabil dacã am dispãrea din societate, s-ar crea o prosperitate cum n-a mai fost nici în sânul lui Avram, ce spun eu, nici în Germania. Gândiþi-vã: salariile, bursele, primele, fondurile de pensii, toate ar fi cãrate la bãncile din Elveþia, fãrã proteste. Problemele familiilor cu mulþi copii ar fi tot atât de insignifiante ca ºi pe vremea lui Adam ºi Eva. E clar cã omenirea nu poate fi fericitã dacã se cramponeazã de existenþã. Ocupã prea mult loc în schemã. De altfel, omenirea însãºi pare a fi
în când se lasã târâþi într-un rãzboi inutil în care oricine - orice specialist, orice salariat, orice filozof sau sultan poate fi înlocuit cu o piatrã funerarã…
Z
ahãrul ºi zaharina, pielea ºi plasticul Ideea cã "nimeni nu e de neînlocuit" suflã ca un vânt rece prin instituþiile româneºti. Din cauza ei, unii salariaþi surmenaþi ezitã sã ia concediu, alþii se abþin ºi nu se duc la w.c. în orele de serviciu, de teamã cã în cele douã minute cât îºi fac nevoile, sã nu se aducã în locul lor braþe de muncã mai ieftine din China. Sunt ºi unii care pur ºi simplu refuzã sã moarã, fiindu-le fricã sã nu se decopere - postmortem - cã n-ar fi fost nici o pagubã dacã nici nu se nãºteau. Pe de altã parte, filozoful antichitãþii Protagoras se ridicã în picioare ºi strigã în megafoane: "Omul este mãsura tuturor lucrurilor". Auzind aceastã declaraþie, sare din mormânt înþeleptul Seneca ºi supraliciteazã: " Omul este ceva sfânt pentru om " în timp ce Spinoza aplaudã ºi adaugã: "Omului nimic nu-i este mai folositor decât omul". Cel mai
C aruselul nebunilor Am devenit o þarã de maniaci. O grãmadã de obsesii ne ghideazã paºii pe stradã, comportamentul la serviciu, cãlãtoriile cu mijloacele de transport în comun, gândurile, somnul, determinãrile politice, devotamentul faþã de o
echipã de fotbal, relaþiile în familie ºi cu prietenii. O atmosferã nocivã, ca un abur toxic, s-a aºternut peste România. Vecini cu care ai trãit o viaþã alãturi îþi apar astãzi în faþã ca niºte necunoscuþi, un fel de fantome ale unui trecut de care nu îþi mai aduci aminte decât arareori. Bãtrânii, pe care îi întâlneºti la cozile de la magazine sau pe stradã, sunt parcã personaje desprinse dintr-o altã lume, dintr-o carte în care nu mai poþi citi. Altele sunt prioritãþile acum, altele sunt reperele dupã care îþi duci existenta zilnicã. Aceastã stare de lucruri, ne provoacã multora dintre noi, un acut sentiment de nesiguranþã. Parcã am fi legaþi într-un carusel care ne învârteºte cu o vitezã nebunã. Reacþia: un strigãt nebun, animalic, de panicã amestecatã cu nebunie. útia suntem noi, cei mulþi, majoritatea care încã mai poate sã lupte pentru un obiectiv abstract, sau care oricum trece dincolo de propria viatã trãitã chinuit în ziua de azi, de mâine, de poimâine… Aºa am ajuns noi, cei care ne agãþãm cu dinþii ºi cu unghiile de orice fel de intimitate concretã pe care încã o putem avea. Nebuni, aflaþi în plinã crizã schizoido-economico-financiarã. Nimic din "frumoºii nebuni ai marilor oraºe". Halucinaþii violente, manifestãri haotice, lipsite de orice logicã. Oricum, sclipiri de luciditate reuºesc sã ne mai rânduiascã viaþa, dupã ce momentele de
paroxism au trecut. ªi atunci privim, cu ochii goliþi de orice fel de expresivitate, cãtre tabãra cealaltã, a miºeilor. A celor care înºealã speranþele unor oameni aflaþi pe marginea disperãrii, pentru un "mai bine" personal, a celor care, pentru un pumn de bani în plus, negociazã iluziile unor cetãþeni care nu mai au decât atât: speranþa ºi puþine, din ce în ce mai puþine, iluzii. Cei care, din interiorul limuzinelor cu ºofer la scarã, vor sã ne fie exemple de conduitã în viaþã, cei care, de pe culmile inculturii, ne salutã cu o fluturare a mâinii, îndemnându-ne sã-i urmãm, sã-i votãm, sã strângem din dinþi, sã mai rãbdãm ºi sã mai pornim încã odatã într-o bãtãlie prosteascã, pentru cã ei înºiºi, liderii unui teritoriu al ignoranþei ºi miºelismului, nu vãd mai departe de lungul nasului, nu înþeleg nimic din ceea ce înseamnã existenþa frustã,iar din lupta cu viaþa sunt incapabili sã netezeascã, cât de cât, drumul pentru a asigura trãinicia generaþiilor viitoare. Nu, pentru ei existã doar un cont în bancã ºi, eventual, trei-patru persoane care pot beneficia de pe urma lui. În rest, lumea, oamenii, cu tãvãleala lor prin mizeria zilnicã, sunt ceva imposibil de priceput. Sacrificiul lor pentru o datorie nu existã. Mi-e groazã de nebunia asta urâtã din noi. Mi-e silã de miºelismul celor care o speculeazã. ªi tac. Ca un laº. ªi nu-mi pot rupe lanþurile!!
12 Turism
Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 noiembrie 2011
Decembrie, o lunã plinã de evenimente la Petroºani
L
una decembrie, pe lângã faptul cã este luna cadourilor, când trebuie sã dãruim tuturor din puþinul nostru ºi celor sãrmani, va reprezenta pentru administraþia publicã localã o nouã provocare, deoarece va fi luna în care evenimentele se vor succeda unele dupã altele. Decembrie este în acelaºi timp ºi luna tradiþiilor, a simbolurilor transmise din moºi strãmoºi. "Astfel de sãrbãtori laice sau religioase nu sunt doar un motiv de bucurie pentru noi toþi, ci
reprezintã ºi un bun prilej de a ne pãstra indentitatea ca popor, ca ºi comunitate, etnie ºi o oportunitate de a pãstra ºi practica obiceiurile moºtenite de la strãbunii noºtri", a declarat precizeze primarul petroºenean Tiberiu Iacob Ridzi. Pentru buna desfãºurare a viitoarelor manifestãri culturale ce vor avea loc în luna decembrie, Consiliul local a alocat din bugetul local suma de 71.600 lei. Banii vor fi distribuiþi astfel: 17.000 pentru sãrbãtorirea Zilei Naþionale a
României- manifestãrile vor avea loc în Parcul Carol Schreter, pentru premierea cuplurilor care au împlinit 50 de ani de
S
M
Rusu, liderul Sindicatului din Invãþãmântul Preuniversitar (SIP) Hunedoara. Cotizaþia este de 1% din salariul brut ºi era deductibilã din baza impozabilã, dar în momentul de faþã nus e mai face nici deducerea. "încercãm sã rezolvãm problema prin alte proceduri bancare, dar în aceastã lunã ºi luna viitoare mergem pe adunarea cotizaþiei din mânã", a mai spus liderul SIP. Car men COSMAN
Amenzi de 672.500 de lei I
nspectorii de muncã din Valea Jiului au aplicat, pânã acum, sancþiuni contravenþionale în valoare totalã de 672.500 de lei. Dupã cum susþin reprezentanþii acestora, pe aceastã cale - a amenzilor, s-a încercat o sensibilizare mai mare a angajatorilor în ceea ce priveºte respectarea legislaþiei referitoare la protecþia muncii. "Încercãm sã conºtientizãm angajatorii, dar, nu ne dorim sã contribuim, prin sancþiunile acordate, la starea financiarã proastã prin care trec, în prezent, firmele din România. Aplicãm sancþiuni contravenþionale doar dacã vedem cã avem de-a face cu o rea - voinþã. Din pãcate, însã, mai existã ºi angajatori care nu vor sã respecte Legea. Am aplicat, deja, în acest an, câteva sancþiuni ºi celor care nu
alocarea sumei de 125.000 lei. "Ne-am gândit ca ºi anul acesta sã organizãm acest eveniment. El se va desfãºura pe parcursul a mai multor zile consecutive ºi în mai multe locaþii din municipiul Petroºani ºi va cuprinde o cinã festivã, muzicã, momente vesele.Ne dorim astfel ca în cele câteva ore pe care le vom petrece împreunã aceºtia sã uite de vârstã sau de problemele cotidiene", mai spune Tiberiu IacobRidzi. Anamaria NEDELCOFF
Sute de mii de lei înghiþite de adãposturile de câini hunedorene
Strâng cotizaþiile sindicale din mânã în mânã
ituaþie tragi - comicã în activitatea sindicalã din învãþãmânt, dupã ce ministrul Educaþiei, Daniel Funeriu, a interzis reþinerea cotizaþiei pe statul de platã. Liderii de sindicat din învãþãmântul hunedorean au ajuns aproape ca portãreii,adicã sunt nevoiþi sã umble din om în om pentrua strânge cotizaþiile. Asta dupã ce ministrul Funeriu a interzis, din luna noiembrie, reþinerea ei pe statele de platã. "Este o mare tensiune în ºcoli pentru cã este anormal ca liderul de sindicat sã meargã din om în om sã strângã cotizaþia. În momemtul de faþã, trãim din rezerve, din ce am acumulat", a declarat Paul
cãsãtorie s-a alocat suma de 6.600 lei, fiecare dintre acestea urmând sã primeascã suma de 300 lei/ cuplu ºi diploma de
fidelitate,concert de colinde estimat la 3000 lei ºi la care vor participa corurile de la biserici, de la unitãþile de învãþãmânt. Pentru organizarea Revelionului în aer liber a fost alocatã suma de 40.000 lei. Nici persoanele de vârsta a III a nu au fost uitate ºi ca o dovadã a preþuirii acestul segment important a populaþiei municipiului Petroºani se va organiza cea de-a V a ediþie a "Revelionului Pensionarilor". Pentru acest eveniment Consilul local Petroºani a aprobat
au vrut sã ne comunice accidentele de muncã produse pe raza lor de activitate. Tot din cauza acestui motiv vor mai veni ºi alte sancþiuni de acelaºi gen", a precizat Ileana Bodea, ºef Serviciul Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani. Domeniile în care au fost aplicate cele mai numeroase amenzi sunt
mineritul, construcþiile, distribuþia ºi transportul de energie electricã. Mircea Mircea NISTOR
ii de câini fãrã stãpân sunt liberi pe strãzile judeþului Hunedoara, în timp ce administraþiile publice locale alocã sute de mii de lei pentru serviciul de ecarisaj ºi întreþinerea adãposturilor pentru maidanezi ºi a "locatarilor" acestora. Asta în cazul primãriilor care finanþeazã un astfel de stabiliment. Legea adoptatã de Camera Deputaþilor privind posibilitatea eutanasierii câinilor fãrã stãpân împarte populaþia în douã, respectiv cei care ar dori eutanasierea maidanezilor ºi cei care considerã cã este o crimã uciderea acestora. Oricum am privi lucrurile, în judeþul Huendoara maidanezii chiar reprezintã o problemã care înghite, an de an, foarte mulþi bani de la bugetele primãriilor. De exemplu, la Deva, bugetul pe anul 2011 la acest capitol este de 270.000 de lei, iar adãpostul de la Sântuhalm are o capacitate de 50 de câini pe zi. Reprezentanþii municipalitãþii spun cã animalele fãrã stãpân sunt aduse aici, deparazitate, castrate ºi crotaliate, dupã care sunt eliberate tot pe strãzi. Numai în acest an, prin adãpostul de la Sântuhalm au trecut 870 de câini. În schimb, la Petroºani, adãpostul care funcþioneazã în Cartierul Colonie, cu o capacitate de 140 de locuri, a "înghiþit" în acest an 22.000 de lei, dar ºi în acest caz dupã crotaliere maidanezii se întorc tot pe strãzi. Fãrã adãposturi Nu toate localitãþile judeþului Hunedoara dispun de adãposturi pentru aceste animale. De exemplu, în municipiul Lupeni ºi în Uricani nu existã câte un astfel de stabiliment. În acelaºi timp, însã, tocmai în aceste douã localitãþi în ultima perioadã maidanezii au fost otrãviþi de persoane neidentificate pânã la ora actualã. Gabriel Lungu, city managerul de la Lupeni, a declarat cã în anii trecuþi aveau contract cu o firmã din Timiºoara,
care venea ºi aduna, contra cost, maidanezii de pe strãzi, dar în acest an înþelegerea nu a mai funcþionat. "Anul acesta nu s-a plãtit niciun leu la acest capitol. Am avut contract cu o firmã autorizatã, care îi ducea la Timiºoara, dar anul acesta nu au mai venit",a declarat Lungu. La Uricani, în schimb, primarul Dãnuþ Buhãescu încã aºteaptã o asociere a tuturor administraþiilor publice locale care sã punã mânã de la mânã ca sã construiascã un adãpost comun. "Uricaniul nu a avut, nu are ºi nici nu va avea un adãpost, pentru cã ne-ar trebui miliarde de lei pentru acest aspect ca sã respectãm legile europene. Ar fi bine sã ne putem asocia toate unitãþile administrative ºi, cu contribuþia tuturor sã putem finanþa un adãpost pentru câinii fãrãr stãpân din toatã Valea Jiului", susþine Buhãescu. Car men COSMAN