Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 16
Cronica Vãii Jiului Marti, 29 noiembrie 2011
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
În Valea Jiului, alt partid al PDL - Partidul Penticostalilor - adunã aderenþi
"Unde aþi vãzut ºi
popã ºi hoþ?" "Vedeþi sã nu fiþi amãgiþi, cãci mulþi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt, ºi vremea s-a apropiat. Nu mergeþi dupã ei." (Luca 21, 8 ).
Miºcãrile politice - grupãri, alianþe, naºteri naturale sau forþate ale unor noi formaþiuni - au început mai repede decât se preconiza având în vedere alegerile de anul viitor. Dupã ce a apãrut aripa PDL, numitã UNPR, apoi partidul lui Dan Diaconescu, al lui Miron Cozma ºi a tot felul de alianþe cu denumiri elitiste, dar care acþioneazã ca partide tot ca o prelungire a PDL, precum cea a omului de afaceri, securist prin acoperire George Constantin Pãunescu etc. Judecând la rece, PDL joacã tare, se miºcã în permanenþã pentru a-ºi asigura victoria alegerilor viitoare. >>> PAGINA A 3-A
Deputatul Cristian Bombã socialã în Valea Jiului! Prefectul de Resmeriþã, luat la Guvernul nu s-a Hunedoara cere ºuturi de Ile ºi Ridzi þinut de cuvânt convocarea
Afirmaþii deputatului PSD din Colegiul de vest, Valea Jiului, Cristian Resmeriþã nu au rãmas fãrã replicã. Gheorghe Ile, primarul de la Vulcan l-a catalogat pe Resmeriþã, printre altele, drept un mucea.
>>> PAGINILE 6-7
Sindicatele ºi administraþia Companiei Naþionale a Huilei nu mai ºtiu ce sã creadã.
>>> PAGINA A 4-A
P
CL Vulcan
Deputatul PNL Bogdan Þîmpãu aruncã bomba!
“Termocentrala Mintia se va închide în 2013”
refectul judeþului Hunedoara eputatul PNL Bogdan Þîmpãu a Attila Dezi cere primarului vorbit într-un interviu acordat Gheorghe Ile sã convoace ºedinþa de Cronicii Vãii Jiului despre termocenconsiliu. >>> PAGINA A 5-A trala Mintia. >>> PAGINA A 9-A
D
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 noiembrie 2011
Primar pe patine P
rimarul Tiberiu Iacob Ridzi a dat startul distracþiei pe gheaþã, spre bucuria copiilor ºi a iubitorilor sporturilor de iarnã. Tiberiu Iacob Ridzi a încãlþat luni seara patinele ºi alãturi de copii s-a bucurat câteva zeci de minute de gheaþa artificialã a singurului patinoar din Petroºani. "Acest patinoar este un prim cadou pe care îl ofer copiilor din Valea Jiului în pragul sãrbãtorilor de iarnã. Parcã nimic nu este mai frumos ca ºi zâmbetul unui copil, iar aici toþi copiii sunt fericiþi", declarã Tiberiu Iacob Ridzi. Pentru copii, patinoarul a fost deschis gratuit la sfârºitul sãptãmânii trecute iar cei mici s-au arãtat deosebit de încântaþi de acest eveniment. "E foarte frumos aici. Ne distrãm ºi ne place mult,mai ales cã acum e gratis", spune un puºti din Petroºani. "Am venit din Lupeni, pentru cã aici e sigurul loc în care pot patina. Îmi place ºi sunt cu mai multe prietene", spune Andreea din Lupeni. Patinoarul este o investiþie privatã a unui om de afaceri din afara Vãii Jiului. Diana MITRACHE
COMEMORÃRI Cu aceeaºi durere în suflete, Bogdan ºi Raul fii ºi soþia Mariana Neagoe reamintesc tuturor celor care l-au cunoscut cã se împlinesc 6 luni de când ne-a pãrãsit NEAGOE EMILIAN Amintirea lui va rãmâne veºnic în inimile noastre Dumnezeu sã-l odihneascã în Împãrãþia Sa! Lacrimi ºi nesfârºitã durere, în amintirea nepreþuitului nostru frate NEAGOE EMILIAN Acum, la împlinirea a 6 luni de când inima lui a încetat sã batã. Sora ta, Nadia ºi fratele sãu Virgil nu vor înceta nicicând sã te plângã! Din îndepãrtata Canada, familia Sanda ºi George Neagoe deplâng, ºi acum, dupã 6 luni, pierderea celui care a fost NEAGOE EMILIAN Nu-l vom uita niciodatã!
Þigãri...penale Un tânãr de 19 ani, din Petroºani, care intenþiona sã se "alimenteze" cu þigãri ºi bani dintr-un magazin, a fost prins în flagrant de poliþiºt. "Patrula de siguranþã publicã s-a deplasat la unitatea economicã indicatã, situatã în Petroºani, pe strada 1 Decembrie 1918, unde a observat cã geamul termopan de pe partea lateralã este deschis. Poliþiºtii au pãtruns în interior, iar dupã scotocirea încãperilor l-au depistat ºi identificat, în baia societãþii, pe Bogdan T., de 19 ani, din Petroºani. Acesta le-a declarat agenþilor de poliþie faptul cã a pãtruns în acel magazin pentru a sustrage bani ºi þigãri", a declarat
Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Tânãrul a fost condus la sediul poliþiei, cercetãrile fiind preluate de cãtre poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani. În cauzã a fost întocmit dosar penal sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de tentativã de furt calificat. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Sã te prezint pãrinþilor 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:15 Plasa de stele 22:00 Lale (s) 23:15 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Curierul þarului
National TV 6:00 Sãrut mâna, mamã! (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Culoarea fericirii (r) 10:15 Clipuri 10:45 Baronii (r) 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Sã v-amintiþi Duminica... (r)
14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Culoarea fericirii 20:15 Destinul regelui 21:45 Eroii cerului 0:45 În cãutarea fericirii (r) 1:45 Eroii cerului (r)
PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pariu cu viaþa (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Învingãtoarea 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Vocea României
22:25 Sport 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Vocea României 23:30 The Mentalist - În mintea criminalului 0:30 Apropo TV (r) 1:30 Explore Midnight (r)
Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Viermele arctic 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu (r)
TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Bebe magia (r) 15:30 Rom european (r) 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Anatomia lui Grey 22:45 Dincolo de celebritate 22:50 Iubiri dincolo de ecran 23:10 Solomon ºi regina din Saba 1:35 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politic 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 noiembrie 2011
În Valea Jiului, alt partid al PDL - Partidul Penticostalilor - adunã aderenþi
"Unde aþi vãzut ºi popã ºi hoþ?" "Vedeþi sã nu fiþi amãgiþi, cãci mulþi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt, ºi vremea s-a apropiat. Nu mergeþi dupã ei." (Luca 21, 8 ).
A
oleo, ce "vijelie" vine de la Cluj!
Miºcãrile politice - grupãri, alianþe, naºteri naturale sau forþate ale unor noi formaþiuni - au început mai repede decât se preconiza având în vedere alegerile de anul viitor. Dupã ce a apãrut aripa PDL, numitã UNPR, apoi partidul lui Dan Diaconescu, al lui Miron Cozma ºi a tot felul de alianþe cu denumiri elitiste, dar care acþioneazã ca partide tot ca o prelungire a PDL, precum cea a omului de afaceri, securist prin acoperire George Constantin Pãunescu etc. Judecând la rece, PDL joacã tare, se miºcã în permanenþã pentru a-ºi asigura victoria alegerilor viitoare. Se vehiculeazã de ceva vreme, începând de la Cluj, o altã idee plecatã chiar de la preºedintele Traian Bãsescu prinde contur: Uniunea Creºtin - Democratã din România (UCDR), încã un partid în care, pentru a nu se disipa voturile, sã fie adunaþi toþi penticostalii
din România ºi din strãinãtate. Uniunea Creºtin Democratã din România (UCDR) este coagulatã în jurul miliardarului penticostal Lazãr Gog ºi a cumnatului acestuia, milionarul Victor Fãrãgãu. Acest nou satelit al PDL ºi al preºedintelui Traian Bãsescu are în componenþã o serie de foºti membrii ai PNL sau PNÞ-CD. Se cunoaºte faptul cã parlamentarii pedeliºti din SUA, Canada ºi Spania, care reprezintã diaspora românescã în Parlamentul României, Mircea Lubanovici ºi Viorel Riceard Badea sunt membri ai Bisericii penticostale de peste Ocean ºi Europa. De precizat cã episcopul
penticostal Lazãr Gog, considerat o somitate în lumea penticostalã ºi în jurul cãruia pedeliºtii construiesc acest partid, este cercetat pentru dispariþia a peste 4 milioane de dolari din gestiunea Bisericii Emanuel Anaheim CA, USA. Acest scandal a dus la scindarea în douã biserici diferite, trei pastori pãrãsind conducerea bisericii mamã.
Î
n Hunedoara, pastor ºi primar acuzaþi
În toatã aceastã încrengãturã, de nici nu mai ºtii ce este de luat în seamã ºi ce nu, apare ºi numele primarului liberal al Hunedoarei, Ovidiu Hada ºi al tatãlui acestuia, pas-
tor penticostal senior Gligor Hada, cercetaþi de DNA pentru deturanarea unor sume din banii publici. De precizat cã grupul de iniþiativã al partidului penticostalilor este format numai din membri ai Bisericii Evanghelice clujeni din România ºi SUA. Presa din Cluj relateazã cã ministrul Traian Igaº, chestorul Dascãlu, fostul ministru Ioan Nelu Botiº, primarul Ghiþã Falcã de la Arad, socrul sãu, fostul vicepremier Seculici ºi, potrivit unor surse chiar premierul Boc, sunt toþi membri ai Bisericii Evanghelice, o comunitate importantã, atât din punct de vedere financiar, cât ºi numeric.
P
reoþii-pastori din Valea Jiului sunt categorici
Coborând în teritoriu, respectiv în Valea Jiului, antemergãtorii creãrii de filiale ale Uniunii Creºtin - Democrate din România au bãtut la porþile Bisericilor penticostale încercând sã convingã preoþiipastori. "Da, au încercat. A venit cineva din Spania cu ideea acestui partid, dar de la noi nu a aderat nimeni. Pe mine m-a mai contactat un consilier judeþean din Cluj. Ne-au lãsat statutul, adeziuni ºi tot felul de hârtii. Nu, la noi nu este îmbrãþiºatã aceastã idee. Apoi
unde aþi vãzut, la modul corect, ºi popã ºi hoþ? Oamenii de rând îºi vãd de treburile lor, au simpatiile lor politice. Dupã documentele de la Cluj, totul pare frumos poleit, dar asta nu se poate aici, la noi. De scandalul cu Lazãr Gog nu ºtiu, dar dumnealui este o somitate. Da, în America faci puºcãrie ºi pentru un dolar, dar este o încercare de a compromite un pastor care este renumit ºi ca doctor, profesor universitar, este renumit în Congresul mondial" - a declarat preotul paroh al Bisericii Penticostale Philadelphia Petroºani, Traian Ile. La Petrila nu au ajuns demersurile iniþiatorilor UCDR, dar dacã ajungeau, nu aveau nici o ºansã. "Nu, la noi nu au venit. ªi dacã ar veni, eu nu mã bag în politicã, nu fac aºa ceva" - a declarat pastorul Bisericii Penticostale Muntele Sionului Petrila, Lazãr Boantã. Cu sau fãrã Valea Jiului, acest partid probabil va exista ºi va intra ºi în Parlament dacã se are în vedere faptul cã existã un proiect al PDL, la sugestia preºedintelui Traian Bãsescu, privind modificarea legii electorale, în sensul reducerii pragului electoral. Ca urmare, în Parlament vor pãtrunde toate aceste partide noi ca o prelungire a PDL. Ileana FIRÞULESCU
Preºedintele PD-L Hunedoara Dorin Gligor:
"M-am sãturat sã aud oameni neputincioºi aflaþi în funcþiile publice plângându-se de clientela politicã"
reºedintele orgaP nizaþiei judeþene Hunedoara a PDL,
Dorin Gligor este de pãrere cã generaþia politicã actualã ar trebui sã înveþe alfabetul unei politici cursive, iar târguirile ºi dualismul politic sã-l lase la o parte. "M-am sãturat sã aud oameni neputincioºi aflaþi în funcþiile publice plângându-se de clientela politicã. M-am sãturat ca în fiecare mandat sã aud primari nematurizaþi politic ºi administrativ care cautã vinovãþiile în altã parte decât în jurul lor. Nu spune nimeni cã avem în anul 2012 o clasã politicã imaculatã indiferent despre ce partid vorbim, dar e imperios necesar ca generaþia
politicã actualã sã înveþe alfabetul unei politici cursive, a unei politici pertinente, a unei politici înclinate spre eficientizare. Nu mai e timp ºi loc pentru tânguiri gratuite ºi dualism politic", a declarat Gligor. Reacþia preºedintelui PDL Hunedoara vine în contextul în care administraþiile PSD din Brad ºi Lupeni au înregistrat un eºec total în ce priveºte asigurarea agentului termic pentru populaþie, iar mii de hunedoreni îngheaþã de frig în apartamente. "Asistãm la un eºec total al administraþiilor USL din cele douã localitãþi. Oamenii aºteaptã rezolvarea problemelor ºi mãcar atitudini de bun simþ, dar li se oferã doar tupeu ºi nesimþire. Primarul Cazacu, cãruia Cabinetul
Boc i-a rezolvat încã o datã problema spune cã merge la Guvern sã se convingã personal cã vin banii. El crede cã Guvernul acþioneazã cum fac ei în USL. Ii reamintesc cã primãria pe care o conduce are 350 de mld. lei vechi datorii. Când merge la Guvern sã spunã ºi de unde sã fie tãiaþi aceºti bani: de la persoane cu handicap, din învãþãmânt, de la sãnãtate? O situaþie asemãnãtoare este la Lupeni, unde este cea mai slabã administraþie din Valea Jiului, campioni ai declaraþiilor fãrã acþiuni. Dacã nu vor sã facã sau nu ºtiu cum, pot merge la ei în ogradã, la Uricani, unde sunt soluþii pentru încãlzirea locuinþelor. În schimb, ei furã zilnic din buzunarul celor din Lupeni subvenþia
datã de Guvern pentru energia termicã. "Familia" din Lupeni s-a pus în fruntea celor care cereau bonuri de cãrbune de la CNH, dar chiar ei nu le dau posibilitatea oamenilor sã utilizeze aceste bonuri. Acum sunt îndeplinite condiþiile de furnizare a energiei termice în Lupeni. Totul e ca administraþia din Lupeni sã cearã acest lucru Termocentralei Paroºeni", mai spune Gligor. ªi în ce priveºte alocãrilor financiare de la buget pentru reabilitatea drumurilor judeþene, preºedintele organizaþiei judeþene Hunedoara a PDL, Dorin Gligor susþine cã anumite licitaþii au fost trunchiate ºi aratã cu degetul înspre ºefii de la Consiliul Judeþean. "Am înþeles cã la ultima
ºedinþã de Consiliu Judeþean, preºedintele CJ Hunedoara m-a criticat pentru cã am afirmat cã e o sumã corectã, cea alocatã de Guvern. Imi menþin aceastã afirmaþie pentru cã judeþul Hunedoara este pe primul loc în þarã în privinþa fondurilor primite cu aceastã destinaþie.Ca sã putem continua aceastã discuþie îl rog în mod public pe preºedintele CJ sã-mi spunã, tot public, care sunt diferenþele dintre sumele ofertate de cei de pe primele locuri la licitaþiile pentru reabilitarea drumurilor ºi sumele ofertate de cei de pe locurile 3-4, care, prin diverse manevre,
au câºtigat licitaþiile. Când veþi vedea acea sumã, vã veþi îngrozi", a mai spus Gligor. În replicã, preºedintele CJ Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ spune cã, de fapt, este vorba despre un comunicat al PDL în care se vorbeºte de buget ºi proiecþia de buget care pentru judeþul Hunedoara înseamnã o pierdere de peste 80 de miliarde de lei. În ceea ce priveºte licitaþiile organizate, Ioan Mircea Moloþ susþine cã a dat ordin sã se scoatã toate licitaþiile, cu ofertanþii ºi contractele, pe care le va face publice. Marius MITRACHE
4 Social
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 noiembrie 2011
Bombã socialã în Valea Jiului!
Guvernul nu s-a þinut de cuvânt
indicatele ºi adminisS traþia Companiei Naþionale a Huilei nu mai
ºtiu ce sã creadã. Protocoalele semnate au devenit acte fãrã valoare, iar soluþiile negociate, pentru ajutorul de stat cuprins în buget, nu au fost respectate. Urmãtoarele trei zile sunt decisive pentru a dezamorsa bomba socialã. reparaþia Coroeºti între PNeîncrederea a fi sau a nu fi sindicatelor în
cuvântul dat de ministerul de resort, cuvânt parafat prin documente semnate, a devenit accentuatã. Multe puncte din multitudinea protocoalelor încheiate nu au fost respectate de Guvern. În plus s-a mai vehiculat ºi ideea cã Uzina de Preparare a Cãrbunelui Coroieºti, cu un efectiv de 372 de salariaþi ar putea fi lãsatã pe dinafarã. Pentru înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara s-a vorbit, public, despre exploatãrile miniere viabile ºi neviabile, dar nu s-a auzit nimic despre soarta Uzinei de Praparare a Cãrbunelui Coroeºti ºi Staþia Centralã de Salvare Minierã "Salvamin". În ceea ce priveste Preparaþia Coroeºti ºi uriaºele investiþii care au avut loc aici respectiv vreo 16 milioane dolari cu care s-a modernizat toatã linia tehnologicã -, ar fi pãrut o aberaþie s-o tragi pe dreapta. Dar la multitudinea aberaþiilor din România, una în plus nu s-ar fi vãzut.
Având în vedere cã în viitoarea structurã organizatoricã huila se livreazã preparatã - sortatã ºi spãlatã cãtre Termocentralele Mintia ºi Paroºeni, acest lucru s-ar putea s-o salveze. "Uzina de Preparare rãmâne în noua structurã - Complexul Energetic Hunedoara" - a precizat directorul general Constatin Jujan. La fel spun ºi sindicatele, la care am sesizat o mare neîncredere cu privire la ce s-a stabilit azi ºi dacã mai este valabil ºi mâine. "În acest program de restructurare/reorganizare intrã cele patru mine viabile, plus Preparaþia Coroeºti ºi Salvamin. Sperãm sã nu se mai schimbe ceva ºi sã rãmânã aºa, cum s-a stabilit" - a declarat liderul de sindicat de la Mina Lonea si reprezentant al Confederaþiei Meridian, Tiberiu Cozma. În plus, în ultima scrisoare de intenþie privind celelalte trei mine considerate neviabile, s-a cerut ca ele sã rãmânã în structura CNH, dar cu contabilitate separatã, lucru neacceptat. În schimb a rãmas de discutat ca aceste exploatãri sã formeze o entitate economicã separatã, adicã o societate economicã de sine stãtãtoare. m fost pãcãliþi de guvernanþi" În ce priveºte plata celei de a doua rate a salariilor compensatorii, respectiv identificarea sursei financiare, situaþia este tensionatã. Sindicaliºtii cred cã ministrul Economiei ºi
"A
Ministerul Finanþelor i-au pãcãlit, i-au dus cu vorba, având în vedere multitudinea protocoalelor semnate între ei ºi minister, protocoale care s-au dovedit a fi acte fãrã valoare. " Sãptãmâna asta, adicã în urmãtoarele trei zile dacã nu se rezolvã problema, anticipãm miºcãri spontane, care pot sã degenereze, iar lucrurile vor scãpa de sub control. Cred cã am cam fost pãcãliþi de guvernanþi, pentru cã multe puncte din protocoalele semnate nu au fost respectate, practic devenind documente fãrã valoare. În urmã cu douã sãptãmâni am semnat un protocol la minister, în care era stabilitã data de 30 noiembrie ca platã a salariilor compensatorii ºi, ce era mai important, Guvernul avea soluþie pentru CNH având în vedere cã UE întârzie acordarea avizului pentru ajutorul de stat. Exista ºi un proiect de hotãrâre de Guvern. Proiectul nu a mai fost dis-
cutat, rezolvarea s-a blocat pe la Ministerul Finanþelor, sau nu mai este bunã soluþia, sau nu mai sunt bani. Eu nu mai înþeleg nimic!! Marþi, cel mai târziu miercuri, o delegaþie va avea o nouã întâlnire la minister. De fiecare datã am pus problema la modul imperativ, pentru cã noi avem acei bani doar pe hârtie. Ieri a fost prima zi a negocierii CCM ºi probabil vom declanºa, legal conflict de muncã pentru cã situaþia este inacceptabilã. Mã refer la o posibilã hotãrâre ca salariile compensatorii ale disponibilizaþilor sã fie plãtite din banii CNH. u poþi omorî pe unul pentru a hrãni pe celãlalt Sã nu se creadã cã protestul celor 40-50 de disponibilizaþi ºi pensionari a rezolvat problema. NU S-A REZOLVAT! Îi vom sprijini în continuare pentru ca soluþionarea situaþiei sã nu fie una de compromis. Adicã sã omori pe
N
unul pentru a salva pe altul. Dacã se vor face aceste plãþi din banii Companiei ºi nu din subvenþie, în luna ianuarie CNH nu are bani pentru oamenii activi, pentru plata salariilor aferente lunii decembrie. Practic stãm pe o bombã socialã, având în vedere cã salariile minerilor sunt îngheþate din 2008 ºi acum trãiesc de pe o zi pe alta. Spun cã stãm pe o bombã socialã pentru cã în Valea Jiului sunt ºi provocatori, chiar politici. Repet, vor fi miºcãri sociale spontane pe care nu ni le dorim" - a precizat Tiberiu Cozma, lider de sindicat. Cum sã determini un Guvern sã fie responsabil ºi sã se þinã de cuvânt? S-a constatat cã nu poþi conta pe cuvântul sãu de azi pe mâine ºi cã încalcã încalcã frecvent reguli impuse chiar de el. Nimeni nu-ºi doreºte o nouã mineriadã în Valea Jiului. Ileana FIRÞULESCU
din Lupeni au migrat la PDL Primarul din Lupeni refuzã sã Liberalii tru dreoturile comunitãþii Alianþa care s-a format ostul preºedinte F al PNL Lupeni, Lupeni, iar în faþa ne-a închis toate cãile de cearã cãldurã pentru localnici demis pentru cã s-a din lor s-au pus nepermis de a veni pe piaþã". De opus semnãrii protomulte bariere poltiice", a asemenea, Brânduºe ºi-a eºi a primit joi Termocentralei Paroºeni Guvernului. Pentru neredeclarat preºedintele colului cu PSD, motivat alegerea politicã D bani de la sã furnizeze agent termic luarea furnizãrii, veriga PDL Hunedoara, Dorin Constantin Brânduºe, prin faptul cã, pe Guvern, pentru a asigu- în acest municipiu, chiar lipsã este voinþa adminisra termoficarea pentru populaþie, Primãria Municipiului Lupeni refuzã în continuare sã furnizeze agent termic pentru localnici. Liderul PDL Hunedoara, Dorin Gligor, a dezvãluit cã nici mãcar acum Primãria Lupeni, condusã de social democratul Cornel Resmeriþã, nu a solicitat
dacã la finele sãptãmânii trecute Executivul a mai alocat o tranºã de bani, respectiv 500.000 de lei, special pentru acest capitol, cãtre administraþia publicã. "Din câte am înþeles, la Lupeni în continuare nu se furnizeazã energie termicã.(...) Sprijinul Guvernului existã, dar, din pãcate, ei se opun sprijinului
traþiei din Lupeni. Trebuie sã furnizeze energie, pentru cã altfel se întâmplã un fenomen nedorit: practic ei furã zlnic din buzunarul lupenenilor subvenþia pe care Guvernul o acordã, în cuantum de la 10 la 90%. Fiecare beneficiar de energie termicãm, cu venituri pânã la 1.100 de lei primeºte subvenþie la energie termicã", a subliniat Gligor. ªi, pe lângã cei care au dreptul la subvenþie, mai este o categorie defavorizatã, respectiv angajaþii CNH care primesc bonuri de cãrbune ce pot fi folosite la plata energiei termice, însã în realitate nu le pot utiliza. Car men COSMAN
a trecut de ieri la PDL. Împreunã cu el, au fãcut acest pas alþi 100 de membri ai PNL Lupeni. Loviturã de teatru pe scena politicã din Valea Jiului. Peste 100 de membri ai PNL Lupeni sunt, de ieri, membri cu drepturi depline ai PDL, partid la care au semnat adeziunea. "Majoritatea organizaþiei PNL de la Lupeni, adicã peste 100 de membri, în frunte cu incontestabil liderul sãu Constantin Brânduºe, s-au înscris astãzi în Partidul Democrat Liberal. Eu cred cã acesta este argumentul: maturitatea la care a ajuns, prin implicarea în administraþie, a ceea ce înseamnã economic ºi social a PDL. Sunt oameni care luptã pen-
Gligor. Pe de altã parte, proaspãtul democrat liberal, Constantin Brânduºe, a precizat cã "este un moment mai deosebit acest lucru. Am considerat, atât eu, cât ºi organizaþia din care fac parte, cã este necesar sã facem acest pas, întrucât la Lupeni problemele sunt foarte grave.
Lupeni, în ultimii 10 ani acest partid a dat mai mulþi bani decât au dat toate celelalte Guverne la un loc. Pentru cã este consilier local, iar statutul aleºilor îi interzice migraþia politicã, la urmãtoarea ºedinþã ordinarã de consiliu îºi va prezenta demisia. Car men COSMAN
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 noiembrie 2011
Prefectul de Hunedoara cere convocarea CL Vulcan refectul P judeþului Hunedoara Attila Dezi cere primarului Gheorghe Ile sã convoace ºedinþa de consiliu. Asta dupã ce timp de 3 luni consilierii de la Vulcan nu au adoptat nicio hotãrâre ºi riscã dizolvarea. Primarul Ile spune, însã, cã nu are motiv sã convoace legislativul. Attila Dezsi spune cã a cerut întrunirea consiliului local tocmai pentru a aproba în plen rectificarea bugetarã. Decizia a semnat-o în ultima zi a sãp-
tãmânii trecute ºi a cerut acest lucru pentru cã e nevoie de votul celor din Vulcan. "Mai multe primãrii,printre care ºi cea de la Vulcan au primit bani la rectificarea de buget, bani pentru per-
Timiº este candidatul PSD la Primãria Haþeg icolae Timiº, primarul în N exerciþiu al
oraºului Haþeg, va candida pentru încã un mandat de edil ºef al localitãþii. Cei aproximativ 300 de delegaþi ai Organizaþiei PSD Haþeg, prezenþi la Conferinþa Orãºeneascã a PSD au decis, în unanimitate, ca Nicolae Timiº sã fie candidatul la Primãria Haþeg pentru alegerile din anul 2012. "La Conferinþã, au fost aleºi ºi candidaþii la Consiliul Local, în
Începe plata recenzorilor
D
e marþi recenzorii care au participat la recensãmântul populaþiei îºi primesc banii. Anunþul a fost fãcut de instituþia Prefectului de Hunedoara, care a precizat cã recenzorii din Valea Jiului îºi vor lua banii de la primãrii.
soanele cu handicap ºi alte categorii sociale, iar eu am cerut primarului Gheorghe Ile sã convoace ºedinþa de consiliu", a declarat Attila Dezsi. În replicã, primarul de la Vulcan spune cã nu are motiv sã convoace consiliul ºi nici nu o va face. "Nu ºtiu nimic, nu am fost sesizat ºi nu am convocat ºedinþa. O sã o fac atunci când voi avea motiv", spune Gheorghe Ile, primarul din Vulcan. Prefectul a admis, însã, faptul cã e posibil ca primarul Ile sã nu ºtie
ordine alfabeticã, precum ºi candidaþii la Consiliul Judeþean, de asemenea în ordine alfabeticã. Cu listele se va merge, la negocieri cu PNL ºi PC ºi se va stabili o listã comunã", a declarat primarul Haþegului. Potrivit protocolului încheiat de partidele care formeazã Uniunea Social Liberalã, cel care stã cel mai bine cel mai bine în sondaje va fi desemnat candidat. De precizat cã sondajele de pânã acum, comandate de diverse partide politice, în plaseazã pe Nicolae Timiº pe primul loc, cu peste 60 de procente în ceea ce priveºte intenþia de vot a populaþiei adulte din
despre înºtiinþare, deoarece hârtia a plecat vineri ºi face mai mute zile pe drum. Aceasta este cea de a treia lunã în care Consiliul Local de la Vulcan nu se întruneºte ºi riscã dizolvarea. Motivul lipsei de cvorum îl reprezintã cele douã tabere care s-au format, dupã ce un consilier PSD a fost demis pentru incompatibilitate, altul de la PNL ºi-a dat demisia, iar viceprimarul Angela Stoica este ameninþatã cu demiterea. Diana MITRACHE
Haþeg. Timiº spune cã nu se teme de contracandidaþi ºi, cu ct sunt mai mulþi înscriºi în cursã, cu atât mai bine. "Cu cât competiþia este mai încinsã, cu cât sunt mai mulþi candidaþi, cu atât mai bine, pentru cã au de unde sã aleagã cetãþenii", a declarat Nicola Timiº. De precizat cã, în ultima perioadã, organizaþia PSD Haþeg s-a întãrit, iar acum numãrã peste 500 de membri. Carmen Carmen COSMAN
ã vedeþi ºi sã nu credeþi. Deºi muncitorii firmei care executã proiectul de reabilitare al drumul de la Universitate s-au apucat de treabã acum douã sãptãmâni, acum practic, acest tronson pare complet schimbat schimbat, bineînþeles, cu greºelile de rigoare. De la Bibliotecã ºi pânã la corpul administratv D, s-au fãcut trotuarele ºi s-au pus bordurile pe ambele sensuri ºi, mai mult, s-a trecut deja la nivelarea ºi egalizarea vechiului drum, care era construit din piatrã cubicã. Pentru a vedea cum merge treaba, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a fost vineri pe ºantier. "Cu siguranþã era nevoie de reabilitarea acestui drum atât a trotuarelor, cât ºi a pãrþii carosabile.Aici
nu s-au mai fãcut lucrãri de reparaþii în ultimii 20 de ani. Este important, pentru cã face legãtura ºi cu zona Brãdet, unde de asemenea, vom amenaja ºi spaþiile verzi", ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Însã, nerãbdãtori, ºoferii ºi-au manifestat deja nemulþumirea cã accesul auto este restricþionat de
Petroºaniul va avea cel mai mare brad de Crãciun
P
rimarul de la Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, vrea ca de sãrbãtori întreg oraºul sã fie altfel, într-o luminã cu adevãrat de sãrbãtoare.
Primarul Petroºaniului, pe ºantier
S
"Personalul din municipiul Deva va putea sã-ºi ridice sumele aferente activitãþii prestate de la casieria Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara zilnic între orele 10.00-18.00, iar pentru celelalte unitãþi administrativ-teritoriale sumele vor fi ridicate de la primãria pe raza cãreia acesta ºi-a desfãºurat activitatea, dupã acelaºi program", se aratã într-un comunicat remis presei de instituþia Prefectului judeþului Hunedoara. Potrivit statisticilor, la realizarea recensãmântului au fost implicaþi în judeþul Hunedoara aproape 3.000 de persoane. În total, aceºtia au recenzat 193.468 de locuinþe ºi 410.383 de oameni. Diana MITRACHE
câteva zile cãtre partea de sus a campusului. Dar, asfaltarea nu s-a finalizat, ba chiar nici nu a început propriuzis, aºa cã supãrarea nu le va trece prea curând. O soluþie ar fi calmarea nervilor în timp ce fac miºcare pe accesul pietonal, adicã pe scãri, aºa cum face toatã lumea în aceste zile. "În prezent se lucreazã la mici reparaþii ºi se toarnã asfalt pentru egalizare, iar de luni, dacã vremea ne va permite, vom intra sã turnãm covorul asfaltic . Practic, sãptãmâna aceasta, sperãm cã vom reuºi sã turnãm un strat sau douã de asflat pentru a putea reda drumul circulaþiei la capacitate normalã", a mai precizat primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Reabilitarea acestui drum face parte din proiectul de amenajare a zonei de nord a Petroºaniului ºi înseamnã ºi redeschiderea zonei Brãdet. (Luiza ANDRONACHE)
Pentru asta, muncitorii de la primãrie lucreazã de câteva sãptãmâni la împodobirea oraºului. "Vom avea cel mai mare brad din Valea Jiului, aºa cum am încercat sã avem în fiecare an. Acesta va fi montat în Parcul Central Carol Schreter", ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. De altfel, în afarã de bradul din parc, primãria a decis ca ºi zonele periferice ale municipiului sã fie îmbrãcate în lumini ºi ghirlande. Deja Aeroportul este gãtit cu tot felul de instalaþii, iar pentru zona centralã, autoritãþile pregãtesc un spectacol de culoare ºi luminã mai spectaculos ca oricând. " Tot oraºul va fi pregãtit pentru sãrbãtorile de iarnã într-o hainã nouã. Toate instalaþiile vor fi noi ºi sigur, vom avea ºi figurile de anul trecut. De asemenea, diorama va fi montatã din nou în Parcul Central" , a mai spus primarul petroºenean. Întreg oraºul se va lumina de sãrbãtoare de Moº Nicolae, atunci când edilii vor apãsa pe butonul care va aprinde instalaþiile. Luiza ANDRONACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 noiembrie 2011
Deputatul Cristian Resmeriþã, luat la ºuturi de Ile ºi Ridzi
firmaþii deputaA tului PSD din Colegiul de vest,
Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, cum cã va începe jihadul împotriva primarilor PD-L, nu au rãmas fãrã replicã. Gheorghe Ile, primarul de la Vulcan l-a catalogat pe Resmeriþã, printre altele, drept un mucea. "În primul rând, cine-i acesta? Nu-l cunosc ºi cred cã este un nime'-n drum venit undeva din þãrile africane sau din Israel dacã zice cã vrea sã facã jihadul. Nu cred cã este el cu adevãrat. Pare cã nu e copilul primarului Resmeriþã. Ruºine sã-i fie, mucea care poate sã ne fie copil. Cum sã spunã el cã se va lupta sã ne dea jos, el nu are nicio atribuþiune. Îmi pare rãu cã trebuie sã spun asta, dar în faþa mea este un nima'-n drum", a declarat Gheorghe Ile, primarul
Municipiului Vulcan. Nici primarul pedelist de la Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, nu s-a lãsat mai prejos ºi a fãcut referire la discursul politic al lui Cristian Resmeriþã. " Eu cred cã nu ºtie ce înseamnã jihadul, în primul rând, iar în al doilea, cred cã este un termen nepotrivit pentru un politician tânãr. Mie îmi pare rãu cã el cade în astfel de capcane demagogice. Nu-i stã bine!", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi. De asemenea, Cristan Resmeriþã, în declaraþiile sale din cadrul unei conferinþe de presã, a mai spus cã la Vulcan, cetãþenii mor de foame plimbânduse pe un bulevard care acostat 304 miliarde lei, iar cã la Petroºani, la fel, se reabiliteaz? centrul, dar ºi aici oamenii se plimb? pe stomacul gol. Pedeliºtii au sãrit în sus ºi aici ºi i-au dat replica. "Dacã el a vãzut burta goalã,
înseamnã cã are infraroºu. Este problema dânsului ceea ce spus. El mai bine ar vedea de ce a fost ales acum 3 ani de zile. Acum s-a trezit din bârlog ca sã arate cã deputat de Lupeni. Ruºine sã-i fie ! ", a spus Gheorghe Ile. În aceeaºi tonalitate a completat ºi primarul petroºãnean. "Asta nu înseamnã
Avem ºi ceea ce ne mai lipsea. Încã un "universal"...
C
entrul municipiului Petroºani este tixit de supermarket-uri. Grupate câte douã sau câte trei, pe o razã de doar câteva sute de metri, acestea au ocupat zona centralã a localitãþii. Respectiv, chiar câteva dintre puþinele terenuri pe care mai puteau fi ridicate unele construcþii, într-un
orãºel de munte, lipsit de terenuri plate. În parantezã fie spus, în multe alte localitãþi, astfel de magazine sunt amplasate doar la periferie sau la intrarea în oraºe. Pânã în prezent, în Petroºani, coexistã deja 5 astfel de super-magazine. Cel de-al 6-lea a fost inaugurat astãzi, pentru masa largã a cumprãtorilor de rând, un altul aflându-se, ºi el, pe drum. Pânã la urmã, însã, numãrul mare de super-market-uri nu ar fi chiar o problemã. Nu de alta, dar, concurenþa ar putea fi în beneficiul cumpãrãtorilor. Problematic este însã faptul cã în Valea Jiului, în general, puterea de cumpãrare a cetãþeanului de rând scade pe zi ce trece. În plus, locuri de muncã nu prea mai existã, iar, cel mai mare agent economic din zonã a efectuat, recent, noi disponibilizãri de personal. Deci, cei care vor trece pragul unui super-market ar putea fi tot mai puþini, în viitorul apropiat... Mir cea NISTOR
cã la Lupeni umbã oamenii cu burta plinã, deºi acolo nu se face nimic. Munca unor primari este apreciatã de cetãþeni ºi prea puþin conteazã ce spun el, care s-a trezit dupã 3 ani cã este deputat. Pânã acum nu am vãzut nimic fãcut de el în Valea Jiului", a afirmat Tiberiu Iacob Ridzi. Luiza ANDRONACHE
Actualitate 7
Podul de piatrã s-a finalizat/ Golden Gate-ul de la Aninoasa s-a inaugurat ã vezi ºi sã nu crezi. În S sfârºit, podul peste Jiul de Vest de la Aninoasa a fost
miliarde. Termenul de finalizare a fost devansat cu un an de zile, pentru cã dupã 8 luni am primit soluþia tehnicã pentru a putea face consolidarea la banda veche", a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa. La tãierea panglicii au participat ºi greii de la judeþ. Moloþ ºi Dezsi, dar ºi parlamentarul PDL, Monica Iacob Ridzi. "Acest lucru a fost posibil datoritã faptului cã a conlucrat mai multã lume ºi forþe politice. Primii bani i-am adus eu în 2007 printr-o hotãrâre a Guvernului Tãriceanu. Au venit banii la Consiliul Judeþean, iar printr-o asociere cu primãria din Aninoasa le-am dat 1 milion de lei,
inaugurat ieri cu mare fast, la un an de la primul termen de când trebuia sã fie finalizat. Dar, vorba primarul Ilie Botgros, mai bine mai târziu decât niciodatã. "Este un lucru bun pentru toatã comunitatea, pentru cã ºtiþi în trecut ce pericol era cu podul când venea Jiul mare ºi douã treimi din populaþie risca sã fie blocatã. Aceastã investiþie a costat în final 36 de miliarde de lei vechi, oricum, mai puþin decât proiectul iniþial care era în valoare de 42 de
deci 10 milioarde, cu care au putut sã purceadã la drum. Între timp au venit ºi ceva bani de la Guvern, iar acum lucrarea este terminatã ºi atât de utilã pentru siguranþa celor de aici", a declarat Mircea Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara. "Este o zi cu realizãri importante dacã ne gândim cã din 96 se încearcã reabilitarea podului ºi iatã, am ajuns în 2011 sã fie reabilitat cu bani de la Guvernul României, douã
treimi din sumele necesare au venit în perioada 2009-2010-2011. Acesta este un obiectiv important pentru Valea Jiului", a afirmat Attila Dezsi, prefectul judeþului Hunedoara. "Este o zi mare ºi o zi pe care o aºteptam de foarte mult timp. Am reuºit în sfârºit sã inaugurãm acest pod care a putut fi realizat prin sprijinul administraþiei locale ºi în primul rând cu fonduri de la Guvern", a spus ºi Monica Iacob Ridzi, deputat PDL Colegiul Est Valea Jiului. De altfel, politicienii prezenþi la eveniment, deºi din partide diferite, au afirmat cã ieri, culoarea politicã nu a contat. Luiza ANDRONACHE
S-au scurs 31 de ani de la Pregãtiri de sãrbãtori trecerea în nefiinþã a 53 de mineri... la Petroºani unicipiul Petroºani carea tradiþionalã de Ziua 29 noiembrie, la M alocã peste 100.000 României. Asta în timp ce la M arþi, E.M. Livezeni vor fi de mii de lei pentru ornacomemoraþi cei 31 de ani trecuþi de la cea mai gravã, ca urmãri, explozie de metan înregistratã în minele din România dupã cel de-al doilea Rãzboi Mondial. În cifre reci, bilanþul zilei de tristã amintire 29 noiembrie 1980 a fost urmãtorul: 53 de morþi (38 de mineri ºi 15 militari în termen), 27 de rãniþi (19 mineri ºi 8 soldaþi), 35 de vãduve ºi 75 de copii rãmaºi orfani de tatã. "Au trecut 31 de ani de când 53 de ortaci de-ai noºtri (mineri, ingineri, vagonetari, mãsurãtori de gaze, lãcãtuºi, electricieni, maiºtri ºi militari) ºi-au pierdut viaþa în explozia din acel sfârºit de noiembrie al anului 1980, lãsând în urma lor vãduve ºi orfani, lacrimi ºi tristeþe. Doliul ºi durerea vor umbri mereu sufletele noastre. Dumnezeu sã le odihneascã sufletele ºi sã-i aibã în grija Sa!", au precizat câþiva dintre minerii, astãzi pensionari,
Staþiunea Straja are cele mai bune pârtii din România
S
taþiunea montanã Straja din munþii Vâlcan va fi cu siguranþã una dintre cele mai cãutate zone montane din România de cei care iubesc sportul alb.
Motivul, pârtii de mai mulþi kilometri, zãpadã naturalã ºi preþuri extraordinare la cazare, masã ºi la instalaþiile de transport pe cablu. Anul acesta, pentru iubitorii schiului, se inaugureazã o pârtie de 3,2 kilometri, care porneºte din staþiune ºi se finalizeazã la agrement în Lupeni. Aceastã pârtie este însã un fel de "preambul" a celei mai mari pârtii din România care se construieºte aici prin programul MRDT, în lungime de peste 8 kilometri, care va porni tocmai din vârful Straja. " Aceastã pârtie este ceva de vis, iar la anul se vor
vedea cu adevãrat roadele muncii de astãzi. O pârtie foarte bine aranjatã, ce poate concura cu orice altã pârtie europeanã. Acum avem însã pregãtitã pârtia de sub telescaun, de 3,2 kilometri, care cu siguranþã va prinde la iubitorii sporturilor de iarnã", declarã Emil Pãrãu, investitor în Straja. De sãptãmâna viitoare, cum se rãceºte vremea, în Straja vor fi puse în funcþiune toate tunurile de zãpadã, asta pânã ce va începe sã ningã, ºi cel puþin douã pârtii vor fi puse la dispoziþie turiºtilor. Marius MITRACHE
supravieþuitori ai acelui nefericit eveniment de muncã. De-a lungul anilor, comemorarea victimelor cãrbunelui a adunat tot mai puþini dintre urmaºii minerilor ºi militarilor decedaþi în 29 noiembrie 1980. Astfel, în timp ce reprezentanþii autoritãþilor locale ºi centrale au fost tot mai numeroºi, în ultimii ani, la troiþa ridicatã în memoria celor 53 de mineri morþi în explozia din anul 1980 au mai venit rudele a doar câþiva dintre aceºtia. "Eu am venit în fiecare an, dar, vãd cã ne împuþinãm ºi noi pe an ce trece. Militarii morþi, oricum, nu aveau rude în Valea Jiului, iar dintre noi,
ceilalþi, unii s-au mutat în alte pãrþi, dupã disponibilizãrile din 1997, iar alþii sunt prea bãtrâni ca sã mai vinã", spunea, în urmã cu câþiva ani, una dintre vãduvele prezente la comemorare. "Anii au trecut, dar, durerea a rãmas aceeaºi. Îi mulþumesc lui Dumnezeu cã nu mi-am pierdut minþile! Dupã 29 noiembrie 1980 am rãmas singurã cu trei copii mici, fãrã bani ºi fãrã serviciu. Dupã 1980 am trãit, nu greu, ci foarte, foarte greu, iar acum cu democraþia asta trãiesc ºi mai greu", a declarat, în urmã cu câþiva ani, Genoveva Bosoi, vãduva lui Bosoi Gheorghe. Mir cea NISTOR
mentele de sãrbãtori, iar luna decembrie se anunþã plinã de evenimente. Toate vor fi dedicate evenimentelor care au loc în aceastã perioadã. Chiar de Ziua României, în prima zi a lunii decembrie, oamenii sunt chemaþi la un spectacol în Parcul Carol Schreter, iar cu o zi înainte la Biblioteca municipalã. "Vom arbora în aceastã zi un Drapel pe un catarg înalt de 15 metri în Parcul Central al oraºului. Tot acolo vor fi invitaþi oamenii la un spectacol de muzicã uºoarã ºi popularã cu artiºti locali. La final, cei care ni se vor alãtura vor primi fasole cu cârnaþi, mân-
sala de marmurã a primãriei va avea loc un recital de poezie dedicat Unirii, la care protagoniºti sunt copiii de la Colegiul Hermes", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani Data de 3 decembrie este dedicatã celor cu probleme de sãnãtate. Pentru ei va fi organizat un spectacol la primãrie. "În sala de marmurã a primãriei va avea loc un spectacol dedicat persoanelor cu dizabilitãþi, la ora 13,00", a mai spus Ridzi. Totul va culmina cu data de 5 decembrie, când în ajun de Moº Nicolae, vor fi aprinse luminile ornamentale în întreg oraºul. Diana MITRACHE
Trenuri anulate de 1 Decembrie
Joi, 1 decembrie, patru trenuri vor fi anulate, anunþã RTFC Banat - Oltenia, cu scopul de a adapta capacitatea de transport la traficul de cãlãtori estimat cu ocazia Zilei Naþionale a României. Astfel, vor fi anulate: trenul 2143 SimeriaHunedoara; trenul 2144 Hunedoara - Simeria; trenul 2724 Simeria - Baru Mare;
trenul 2725 Baru Mare Simeria. În ceea ce priveºte programul agenþiilor de voiaj CFR din data de 1 Decembrie 2011, vor fi deschise agenþiile Timiºoara, Arad, Deva, Petroºani, acestea desfãºurându-ºi activitatea cu publicul între orele 10:00 - 17:30. Anamaria NEDELCOFF
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 noiembrie 2011
Deputatul Cristian Resmeriþã, luat la ºuturi de Ile ºi Ridzi
firmaþii deputaA tului PSD din Colegiul de vest,
Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, cum cã va începe jihadul împotriva primarilor PD-L, nu au rãmas fãrã replicã. Gheorghe Ile, primarul de la Vulcan l-a catalogat pe Resmeriþã, printre altele, drept un mucea. "În primul rând, cine-i acesta? Nu-l cunosc ºi cred cã este un nime'-n drum venit undeva din þãrile africane sau din Israel dacã zice cã vrea sã facã jihadul. Nu cred cã este el cu adevãrat. Pare cã nu e copilul primarului Resmeriþã. Ruºine sã-i fie, mucea care poate sã ne fie copil. Cum sã spunã el cã se va lupta sã ne dea jos, el nu are nicio atribuþiune. Îmi pare rãu cã trebuie sã spun asta, dar în faþa mea este un nima'-n drum", a declarat Gheorghe Ile, primarul
Municipiului Vulcan. Nici primarul pedelist de la Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, nu s-a lãsat mai prejos ºi a fãcut referire la discursul politic al lui Cristian Resmeriþã. " Eu cred cã nu ºtie ce înseamnã jihadul, în primul rând, iar în al doilea, cred cã este un termen nepotrivit pentru un politician tânãr. Mie îmi pare rãu cã el cade în astfel de capcane demagogice. Nu-i stã bine!", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi. De asemenea, Cristan Resmeriþã, în declaraþiile sale din cadrul unei conferinþe de presã, a mai spus cã la Vulcan, cetãþenii mor de foame plimbânduse pe un bulevard care acostat 304 miliarde lei, iar cã la Petroºani, la fel, se reabiliteaz? centrul, dar ºi aici oamenii se plimb? pe stomacul gol. Pedeliºtii au sãrit în sus ºi aici ºi i-au dat replica. "Dacã el a vãzut burta goalã,
înseamnã cã are infraroºu. Este problema dânsului ceea ce spus. El mai bine ar vedea de ce a fost ales acum 3 ani de zile. Acum s-a trezit din bârlog ca sã arate cã deputat de Lupeni. Ruºine sã-i fie ! ", a spus Gheorghe Ile. În aceeaºi tonalitate a completat ºi primarul petroºãnean. "Asta nu înseamnã
Avem ºi ceea ce ne mai lipsea. Încã un "universal"...
C
entrul municipiului Petroºani este tixit de supermarket-uri. Grupate câte douã sau câte trei, pe o razã de doar câteva sute de metri, acestea au ocupat zona centralã a localitãþii. Respectiv, chiar câteva dintre puþinele terenuri pe care mai puteau fi ridicate unele construcþii, într-un
orãºel de munte, lipsit de terenuri plate. În parantezã fie spus, în multe alte localitãþi, astfel de magazine sunt amplasate doar la periferie sau la intrarea în oraºe. Pânã în prezent, în Petroºani, coexistã deja 5 astfel de super-magazine. Cel de-al 6-lea a fost inaugurat astãzi, pentru masa largã a cumprãtorilor de rând, un altul aflându-se, ºi el, pe drum. Pânã la urmã, însã, numãrul mare de super-market-uri nu ar fi chiar o problemã. Nu de alta, dar, concurenþa ar putea fi în beneficiul cumpãrãtorilor. Problematic este însã faptul cã în Valea Jiului, în general, puterea de cumpãrare a cetãþeanului de rând scade pe zi ce trece. În plus, locuri de muncã nu prea mai existã, iar, cel mai mare agent economic din zonã a efectuat, recent, noi disponibilizãri de personal. Deci, cei care vor trece pragul unui super-market ar putea fi tot mai puþini, în viitorul apropiat... Mir cea NISTOR
cã la Lupeni umbã oamenii cu burta plinã, deºi acolo nu se face nimic. Munca unor primari este apreciatã de cetãþeni ºi prea puþin conteazã ce spun el, care s-a trezit dupã 3 ani cã este deputat. Pânã acum nu am vãzut nimic fãcut de el în Valea Jiului", a afirmat Tiberiu Iacob Ridzi. Luiza ANDRONACHE
Actualitate 7
Podul de piatrã s-a finalizat/ Golden Gate-ul de la Aninoasa s-a inaugurat ã vezi ºi sã nu crezi. În S sfârºit, podul peste Jiul de Vest de la Aninoasa a fost
miliarde. Termenul de finalizare a fost devansat cu un an de zile, pentru cã dupã 8 luni am primit soluþia tehnicã pentru a putea face consolidarea la banda veche", a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa. La tãierea panglicii au participat ºi greii de la judeþ. Moloþ ºi Dezsi, dar ºi parlamentarul PDL, Monica Iacob Ridzi. "Acest lucru a fost posibil datoritã faptului cã a conlucrat mai multã lume ºi forþe politice. Primii bani i-am adus eu în 2007 printr-o hotãrâre a Guvernului Tãriceanu. Au venit banii la Consiliul Judeþean, iar printr-o asociere cu primãria din Aninoasa le-am dat 1 milion de lei,
inaugurat ieri cu mare fast, la un an de la primul termen de când trebuia sã fie finalizat. Dar, vorba primarul Ilie Botgros, mai bine mai târziu decât niciodatã. "Este un lucru bun pentru toatã comunitatea, pentru cã ºtiþi în trecut ce pericol era cu podul când venea Jiul mare ºi douã treimi din populaþie risca sã fie blocatã. Aceastã investiþie a costat în final 36 de miliarde de lei vechi, oricum, mai puþin decât proiectul iniþial care era în valoare de 42 de
deci 10 milioarde, cu care au putut sã purceadã la drum. Între timp au venit ºi ceva bani de la Guvern, iar acum lucrarea este terminatã ºi atât de utilã pentru siguranþa celor de aici", a declarat Mircea Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara. "Este o zi cu realizãri importante dacã ne gândim cã din 96 se încearcã reabilitarea podului ºi iatã, am ajuns în 2011 sã fie reabilitat cu bani de la Guvernul României, douã
treimi din sumele necesare au venit în perioada 2009-2010-2011. Acesta este un obiectiv important pentru Valea Jiului", a afirmat Attila Dezsi, prefectul judeþului Hunedoara. "Este o zi mare ºi o zi pe care o aºteptam de foarte mult timp. Am reuºit în sfârºit sã inaugurãm acest pod care a putut fi realizat prin sprijinul administraþiei locale ºi în primul rând cu fonduri de la Guvern", a spus ºi Monica Iacob Ridzi, deputat PDL Colegiul Est Valea Jiului. De altfel, politicienii prezenþi la eveniment, deºi din partide diferite, au afirmat cã ieri, culoarea politicã nu a contat. Luiza ANDRONACHE
S-au scurs 31 de ani de la Pregãtiri de sãrbãtori trecerea în nefiinþã a 53 de mineri... la Petroºani unicipiul Petroºani carea tradiþionalã de Ziua 29 noiembrie, la M alocã peste 100.000 României. Asta în timp ce la M arþi, E.M. Livezeni vor fi de mii de lei pentru ornacomemoraþi cei 31 de ani trecuþi de la cea mai gravã, ca urmãri, explozie de metan înregistratã în minele din România dupã cel de-al doilea Rãzboi Mondial. În cifre reci, bilanþul zilei de tristã amintire 29 noiembrie 1980 a fost urmãtorul: 53 de morþi (38 de mineri ºi 15 militari în termen), 27 de rãniþi (19 mineri ºi 8 soldaþi), 35 de vãduve ºi 75 de copii rãmaºi orfani de tatã. "Au trecut 31 de ani de când 53 de ortaci de-ai noºtri (mineri, ingineri, vagonetari, mãsurãtori de gaze, lãcãtuºi, electricieni, maiºtri ºi militari) ºi-au pierdut viaþa în explozia din acel sfârºit de noiembrie al anului 1980, lãsând în urma lor vãduve ºi orfani, lacrimi ºi tristeþe. Doliul ºi durerea vor umbri mereu sufletele noastre. Dumnezeu sã le odihneascã sufletele ºi sã-i aibã în grija Sa!", au precizat câþiva dintre minerii, astãzi pensionari,
Staþiunea Straja are cele mai bune pârtii din România
S
taþiunea montanã Straja din munþii Vâlcan va fi cu siguranþã una dintre cele mai cãutate zone montane din România de cei care iubesc sportul alb.
Motivul, pârtii de mai mulþi kilometri, zãpadã naturalã ºi preþuri extraordinare la cazare, masã ºi la instalaþiile de transport pe cablu. Anul acesta, pentru iubitorii schiului, se inaugureazã o pârtie de 3,2 kilometri, care porneºte din staþiune ºi se finalizeazã la agrement în Lupeni. Aceastã pârtie este însã un fel de "preambul" a celei mai mari pârtii din România care se construieºte aici prin programul MRDT, în lungime de peste 8 kilometri, care va porni tocmai din vârful Straja. " Aceastã pârtie este ceva de vis, iar la anul se vor
vedea cu adevãrat roadele muncii de astãzi. O pârtie foarte bine aranjatã, ce poate concura cu orice altã pârtie europeanã. Acum avem însã pregãtitã pârtia de sub telescaun, de 3,2 kilometri, care cu siguranþã va prinde la iubitorii sporturilor de iarnã", declarã Emil Pãrãu, investitor în Straja. De sãptãmâna viitoare, cum se rãceºte vremea, în Straja vor fi puse în funcþiune toate tunurile de zãpadã, asta pânã ce va începe sã ningã, ºi cel puþin douã pârtii vor fi puse la dispoziþie turiºtilor. Marius MITRACHE
supravieþuitori ai acelui nefericit eveniment de muncã. De-a lungul anilor, comemorarea victimelor cãrbunelui a adunat tot mai puþini dintre urmaºii minerilor ºi militarilor decedaþi în 29 noiembrie 1980. Astfel, în timp ce reprezentanþii autoritãþilor locale ºi centrale au fost tot mai numeroºi, în ultimii ani, la troiþa ridicatã în memoria celor 53 de mineri morþi în explozia din anul 1980 au mai venit rudele a doar câþiva dintre aceºtia. "Eu am venit în fiecare an, dar, vãd cã ne împuþinãm ºi noi pe an ce trece. Militarii morþi, oricum, nu aveau rude în Valea Jiului, iar dintre noi,
ceilalþi, unii s-au mutat în alte pãrþi, dupã disponibilizãrile din 1997, iar alþii sunt prea bãtrâni ca sã mai vinã", spunea, în urmã cu câþiva ani, una dintre vãduvele prezente la comemorare. "Anii au trecut, dar, durerea a rãmas aceeaºi. Îi mulþumesc lui Dumnezeu cã nu mi-am pierdut minþile! Dupã 29 noiembrie 1980 am rãmas singurã cu trei copii mici, fãrã bani ºi fãrã serviciu. Dupã 1980 am trãit, nu greu, ci foarte, foarte greu, iar acum cu democraþia asta trãiesc ºi mai greu", a declarat, în urmã cu câþiva ani, Genoveva Bosoi, vãduva lui Bosoi Gheorghe. Mir cea NISTOR
mentele de sãrbãtori, iar luna decembrie se anunþã plinã de evenimente. Toate vor fi dedicate evenimentelor care au loc în aceastã perioadã. Chiar de Ziua României, în prima zi a lunii decembrie, oamenii sunt chemaþi la un spectacol în Parcul Carol Schreter, iar cu o zi înainte la Biblioteca municipalã. "Vom arbora în aceastã zi un Drapel pe un catarg înalt de 15 metri în Parcul Central al oraºului. Tot acolo vor fi invitaþi oamenii la un spectacol de muzicã uºoarã ºi popularã cu artiºti locali. La final, cei care ni se vor alãtura vor primi fasole cu cârnaþi, mân-
sala de marmurã a primãriei va avea loc un recital de poezie dedicat Unirii, la care protagoniºti sunt copiii de la Colegiul Hermes", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani Data de 3 decembrie este dedicatã celor cu probleme de sãnãtate. Pentru ei va fi organizat un spectacol la primãrie. "În sala de marmurã a primãriei va avea loc un spectacol dedicat persoanelor cu dizabilitãþi, la ora 13,00", a mai spus Ridzi. Totul va culmina cu data de 5 decembrie, când în ajun de Moº Nicolae, vor fi aprinse luminile ornamentale în întreg oraºul. Diana MITRACHE
Trenuri anulate de 1 Decembrie
Joi, 1 decembrie, patru trenuri vor fi anulate, anunþã RTFC Banat - Oltenia, cu scopul de a adapta capacitatea de transport la traficul de cãlãtori estimat cu ocazia Zilei Naþionale a României. Astfel, vor fi anulate: trenul 2143 SimeriaHunedoara; trenul 2144 Hunedoara - Simeria; trenul 2724 Simeria - Baru Mare;
trenul 2725 Baru Mare Simeria. În ceea ce priveºte programul agenþiilor de voiaj CFR din data de 1 Decembrie 2011, vor fi deschise agenþiile Timiºoara, Arad, Deva, Petroºani, acestea desfãºurându-ºi activitatea cu publicul între orele 10:00 - 17:30. Anamaria NEDELCOFF
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 noiembrie 2011 ::.. FOTBAL, LIGA A III-A ..::
H
enþ cu
La 7 puncte de agonie... sau extaz! S
-a încheiat turul în cele ºase serii ale Ligii a III-a, cel mai puternic lider de toamnã fiind cel din seria 1, Unirea Slobozia.
Jiul Petroºani - Naþional Sebiº 1-0 (1-0)
Iarbã verde ruginitã...
D
Atunci, la aniversarea a 90 de ani de la înfiinþare, când boss-ul Simota anunþa în plin moment al bucuriei cã echipa Jiul nu-ºi va mai putea continua activitatea din lipsã de bani. Era pe 1 decembrie 2009. Returul acelui campionat în Divizia "B" n-a mai existat, s-a lãsat ceaþa peste fotbalul jian, apoi a dispãrut ºi Minerul Lupeni. Pânã la urmã s-a continuat în campionatul judeþean al Ligii a IV-a hunedorene, ne-am fãcut de râs la barajul de promovare, dar s-a gãsit pânã la urmã un loc ºi pentru "brand". Am luat un loc divizionar, cu o echipã însã nepregãtitã pentru "marile" lupte din Liga a III-a. Daniel Huza, primul antrenor, a crezut peste posibilitãþile echipei ºi a fost schimbat. Marin Tudorache a mai dres-o, fãcând bici din... cacao cu lapte, dar care n-a prea pocnit. Dupã majoritatea meciurilor, cam toatã lumea din preajma echipei nu s-a prea înghesuit cu laudele. Unii nu erau copþi, alþii, vedetele (!!!), nu s-au prea omorât cu firea. Una peste alta, fiecare ºi-a dus crucea. Pânã la urmã, locul 7 ocupat dupã un tur de campionat, nu este nici cel mai bun, dar nici cel mai rãu lucru care i se putea întâmpla Jiului. Dacã analizãm aceastã situaþie la nivelul generaþiilor anilor `50, `70 sau chiar `90, n-o vom scoate la capãt. Ãia erau fotbaliºti, ãºtia sunt prieteni cu ei. Faptul cã joci acum la Jiul Petroºani, aspect invocat deseori, nu înseamnã cã ºi poþi da "producþia" necesarã de a fi acolo sus. ªi printre femei existã fotomodele ºi piþipoance. Important este ca cei ce se ocupã acolo aproape, în curtea Jiului, sã realizeze starea de fapt ºi sã accepte o medie, între laude ºi critici. Cu siguranþã, din învãþãmintele acestui tur, se vor putea trage destule concluzii. Existã, cel puþin la nivel managerial ºi tehnic, destule minþi lucide care vor ºtii sã ia cele mai bune decizii. Înspre binele brandului.
0 31-7 32p. 0 30-6 36p. 3 23-1128p. 4 17-1331p. 2 26-9 31p. 2 30-6 33p.
ETAP A A 15-A, 25 NOV. ETAPA NOV. 2011
Bihorul Beiuº - FC Hunedoara
0-1
T. Todea (17)
ªcolar Reºiþa - CS Vladimirescu
1-0
Ionaº (42)
1-0
Drãgoescu (42)
Flacãra Fãget - Unirea V. lui Mihai 0-2 E. Popa (78), Al. Bârsan (86)
Mill. Giarmata - FC II Timiºoara ACS Recaº - Gloria Arad FC Caransebeº - CFR Simeria Nova Becic. Mic - Gloria Reºiþa
0-0 2-0 1-2 3-0
Liga a III-a, seria a 5-a 2011-2012 CLASAMENT
Hunedoara, Jiul Petroºani a încheiat pe locul 7.
Ultima etapã a turului a adus o mare surprizã, înfrângerea liderului Bihorul Beiuº pe teren propriu în faþa echipei lui Aurel ªunda, FC Hunedoara. A profitat ACS Recaº, care prin victoria cu 2-0 de sâmbãtã dupã-amiazã în dauna ultimei clasate, Gloria Arad, a urcat pe primul loc, unde va sta cel puþin pânã la primãvarã. FC Hunedoara s-a apropiat la cinci puncte de locul 1, oamenii de fotbal apreciind cã ar fi principala candidatã la promovare. Surprinde poziþia pe locul retrogradant 11 a echipei Flacãra Fãget, care avusese un start bun la începutul de campionat. Din pãcate, Jiul Petroºani (care va face obiectul unei analize ample într-un numãr viitor) s-a clasat la jumãtatea clasamentului, la o distanþã de ºapte puncte de primul loc. Evident, cel mai mult a contat din aceastã balanþã cele trei înfrângeri de pe teren propriu, fãrã de care Jiul ar fi fost pe primul loc! Ca o curiozitate, Jiul Petroºani se afla la aceeaºi distanþã de ºapte puncte, atât de locul 1 de promovare, cât ºi de locul 11 care duce în campionatul judeþean! În sezonul 2002-2003, cu o echipã pornitã la drum sub comanda lui Daniel Gherasim, antrenorul turului, Jiul termina pe primul loc în seria sa, cu o echipã în care jucau Hotoboc, Irina, Vesa, H. Popa, Buhuº, Filip, Popescu, Gabi Apetrei, Sãlãºan, Elisei, D. Militaru, Albeanu, Bumbac sau Dacian Vizitiu. Acum o altã generaþie îºi cautã identitatea fotbalisticã, confirmarea sau infirmarea urmând a ne fi arãtatã în retur.
14 9 5 14 11 3 13 9 1 15 10 1 15 9 4 15 10 3
Jiul Petroºani - Naþional Sebiº
MÂNA n seria a 5-a a Ligii a III-a, acolo unde Î E bine se aflã cele trei echipe ºi-aºa rãu... ale judeþului a, se poate spune ºi aºa. Când te gândeºti cã Jiul nu mai avea niciun statut acum douã ierni...
LIGA A III-A, ED. 2011-2012 S1 Petrotub Roman S2 Unirea Slobozia S3 Urban Titu S4 Gaz Metan II Mediaº S5 ACS Recaº S6 Corona Braºov
Fundaºul Cruceru a avut o intervenþie salvatoare, salvând echipa Jiul de la un gol ce-ar fi dus spre 1-1...
C
e dezamãgire aceastã echipã numitã Jiul Petroºani! A încheiat un tur de campionat de Liga a III-a în genunchi, demonstrând încã o datã cã a fost luatã cu forcepsul în sistemul divizionar numãrul trei. A fost o victorie în categoria "norocul prostului", datoritã acelei gafe monumentale a celor doi apãrãtori din Sebiº în minutul 43. În rest, o echipãvarzã, care încã nu a învãþat nimic din nopþile de la club sau hãrþile de geografie ºi istorie. Marine, te chinui degeaba cu o echipã verde (adicã tânãrã) care joacã bãtrâneºte, ruginit... Abia în minutul 12 R. Deac are o mare ocazie în faþa unei echipe cu un punct în deplasare, apoi oaspeþii seamanã panicã printre zmeii de pe Jiu, Bozian (fostul mijlocaº
1. ACS Recaº 15 9 4 2 26-9 31 .................................................................. 2. Bihorul Beiuº 15 9 3 3 19-17 30 3. CFR Simeria 15 8 3 4 21-13 27 4. FC Hunedoara 15 7 4 4 18-11 25 5. Millenium Giarmata 15 7 4 4 21-17 25 6. FC Caransebeº 15 7 4 4 20-17 25 7. Jiul Petroºani 15 6 6 3 15-10 24 8. FC ªcolar Reºiþa 15 7 3 5 18-17 24 9. FC II Timiºoara 15 6 3 6 27-20 21 10. Unirea V. lui Mihai 15 6 3 6 15-13 21 ................................................................ 11. Flacãra Fãget 15 5 2 8 16-30 17 12. Naþional Sebiº 15 3 5 7 13-14 14 13. Nova Becic. Mic 15 4 2 9 18-20 14 14. CS Vladimirescu 15 4 1 10 18-31 13 15. Gloria Reºiþa 15 2 5 8 8-21 11 16. Gloria Arad 15 2 4 9 9-22 10
al Lupeniului) în min. 22 ºi Francescu în min. 40 fiind opriþi de la gol de intervenþia salutarã a lui Hotoboc. Se intrã la cabine cu un 1-0 absolut norocos, apoi la reluare, oaspeþii vin ca un taifun: min. 67, Cruceru scoate de pe linia porþii, min. 68 Ivancea rateazã din 4m, min. 70 tot Ivancea, mare ocazie de la 10m. Jiul ce face în acest timp? Se încurcã reciproc (min. 74) prin M. Filip ºi Izzeldin, face un fault de 11m (min. 75) prin Firan la Budur, dar arbitrul Popescu e generos ºi nu acordã, iar cireaºa de pe tort (sau bomboana de pe colivã!) o pune R. Deac (min. 88) când rateazã cu seninãtate un penalty, acordat just pentru un fault al portarului Mersca la Izzeldin. Final sumbru de meci ºi de tur, doar cu satisfacþia unor puncte obþinute cu mult noroc, de o generaþie de fotbaliºti în care cultura ºi tradiþia
Marin Tudorache ºi Daniel Huza, au condus echipa Jiul în turul de campionat
acestui sport ºi a acestei echipe se rezumã de multe ori între cantinã ºi salarii...
DRÃGOESCU Jiul Petroºani - Naþional Sebiº 1-0 (1-0) Jiul Petroºani (antr. Marin Tudorache): Hotoboc - Bertea, M. Matei, Albert, Cruceru (min. 73 Firan) - Filipescu, Cãrãvan (min. 46 V. Tudorache), Drida (min. 70 M. Filip), Drãgoescu - Fl. ªerban (min. 65 Izzeldin), R. Deac Naþional Sebiº (antr. Dan Cuedan): Merºca - Feieº, Cornea, Lung, Viderok - Franescu, Necºulescu (min. 85 Gavrilaº), Ember, Leucuþa - ªuteu (min. 67 Ivancea), Bozian (min. 72 Budur) Arbitru: Daniel Popescu Þicleni Spectatori: 300 GOLUL: 1-0: Drãgoescu (min. 43), profitã de o gafã
Paginã r ealizatã de Genu TUÞU
Interviu 9
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 noiembrie 2011
Deputatul PNL Bogdan Þîmpãu aruncã bomba!
“Termocentrala Mintia se va închide în 2013”
D
eputatul PNL Bogdan Þîmpãu a vorbit într-un interviu acordat Cronicii Vãii Jiului despre termocentrala Mintia, care îºi va închide porþile în 2013.
Parlamentarul dã ca sigurã închiderea acestei unitãþi atât de importante pentru sistemul energetic românesc, din cauza neaccesãrii fondurilor necesare pentru dezvoltarea termocentralei, dar ºi din cauzã cã România nu a respectat condiþiile de mediu stabilite prin tratatul de aderare la Uniunea Europeanã.
la închiderea acestei unitãþi de producþie energie.
moment, sistemele existente pentru evacuarea ºlam densului lucreazã la o vâscozitate scãzutã, ceea ce permite fluidului evacuat sã intre în pânza freaticã, afectând practic pe termen lung.
Reporter: Ce condiþii de mediu ar trebui sã îndeplineascã România pentru termocentrale? Bogdan Þîmpãu: Atunci când vorbim de
Reporter: Ce se va întâmpla dacã nu vor fi respectate aceste condiþii de mediu? Bogdan Þîmpãu: În cazul în care termenele care sunt date pentru conformare nu sunt
termocentralele pe cãrbune, România s-a angajat prin tratatul de aderare la Uniunea Europeanã în a construi instalaþii de sulfurare pentru gazele eliminate ºi în a schimba instalaþiile de evacuare a ºlam densului pentru o vâscozitate mult crescutã. În acest
îndeplinite, existã posibilitatea din partea Comisiei Europene de a iniþia procedura de infringement împotriva României. Existã un precedent în cazul Poloniei, care nu a realizat investiþiile de mediu atunci când vorbim de termocentrale pe cãrbune în termenele sta-
bilite prin tratatul de aderare ºi Polonia a plãtit amenzi care depãºesc 100 de milioane de euro, ulterior închizând ºi acele termocentrale pe cãrbune care nu respectau normele de mediu stabilite prin tratatul de aderare. Reporter: Cazanul 3 a fost reabilitat de curând cu 80 de milioane de euro, dar riscã sã se închidã din cauzã cã nu au fost continuate alte investiþii imperios necesare. Cum este posibil aºa ceva? Bogdan Þîmpãu: Este posibil pentru cã nu s-au îndeplinit angajamentele asumate de România prin acest tratat de aderare, tocmai aceste angajamente de care vorbeam anterior. Pânã la începutul anului viitor... Haideþi sã vã explic... Vorbim despre termocentrala Mintia, care este situaþia acestei termocentrale din punct de vedere al respectãrii condiþiilor de mediu. Termocentrala Mintia are ºase cazane de ardere, grupate în trei grupuri mari de ardere. Practic, sunt trei coºuri mari de fum. Fiecare dintre cele trei coºuri mari de fum are un termen diferit de conformare la condiþiile de mediu. Adicã pe fiecare din aceste coºuri de fum ar fi trebuit sã fie construite o instalaþie de desulfurare. Cazanul trei care face practic parte din grupul doi mare de ardere nu beneficiazã de o astfel de investiþie. Astfel încât, la începutul anului viitor, practic continuarea producerii de energie la cazanul 3 va cauza încãlcarea de cãtre România
a condiþiilor de mediu asumate prin tratatul de aderare. O astfel de investiþie, din SF-urile efectuate ºi asumate de actuala conducere a termocentralei de la Mintia, dureazã doi ani de zile proiectare ºi execuþie. Ceea ce înseamnã cã de fapt termenul maxim pentru grupul 3, care este sfârºitul anului 2013, nici acesta nu poate fi respectat dacã nu încep lucrãrile la 1 ianuarie anul viitor. Din pãcate, pânã în acest moment, nu sunt identificate surse de finanþare. Guvernul nu are sursele necesare pentru a finanþa integral aceastã investiþie. Mintia a pierdut accesarea de fonduri europene, deoarece nu a
reuºit sã explice cum cofinanþarea care ar trebui sã vinã din partea Guvernului nu ar fi ajutor de stat. Deci vorbim despre un management absolut defectuos, care, pentru cã nu reuºeºte sã împlineascã angajamentele asumate de cãtre autoritãþile române anterior, va conduce practic
Reporter: Nu este prima datã când dvs. puneþi problema managementului defectuos... Bogdan Þîmpãu: Nu. Din pãcate am avut nenumãrate ocazii anterioare de a vorbi despre acest mod de a conduce o unitate economicã în România. În urmã cu doi ani de zile au fost disponibilizaþi peste 200 de angajaþi ai Termocentralei Mintia. Conform contractului colectiv de muncã, aceste persoane au beneficiat de plãþi compensatorii ºi de salarii compensatorii pe o perioadã de doi ani de zile. Au fost refãcute locuri de muncã, cu 20 mai puþine decât cele care au fost desfiinþate, dar din nou a fost încãlcatã legea ºi nu persoanele care au fost date afarã ºi care în mod normal ar fi trebuit sã fie primele care sã fie anunþate de crearea de noi locuri de muncã în acea unitate, nu ele au fost angajate, ci persoane totalmente din afara sistemului, persoane care în mare parte din ele nici mãcar nu au studii de specialitate în domeniul
energetic. A fost fãcut un calcul de evaluare a prejudiciului creat instituþiei strict pe aceste probleme de personal ºi se pare cã este undeva în jurul a opt milioane de euro. Reporter: Cine se face vinovat de situaþia dezastruoasã în care se aflã Mintia la
ora actualã? Bogdan Þîmpãu: În niciun caz presa, aºa cum sugereazã cei care de fiecare datã când dumnevoastrã atrageþi atenþia asupra vreunuia dintre aspectele care sunt deficitare la noi în þarã, însã spun cã dumneavoastrã faceþi din þânþar armãsar. Din pãcate, vinovatul este unul evident ºi anume cei care de trei ani de zile conduc aceastã instituþie. În acest moment, deºi eu de mai bine de un an ºi jumãtate trag toate semnalele de alarmã ºi spun cã aceste termene se apropie, suntem în al XII-lea ceas. O soluþie de finanþare ar trebui sã fie gãsitã în urmãtoarea lunã de zile pentru ca investiþiile de mediu sã înceapã la 1 ianuarie a anului viitor. Din pãcate nu existã semnale care sã aducã o umbrã de optimism nu doar mie, ca ºi cetãþean al Devei, ci ºi tuturor locuitorilor judeþului Hunedoara, deoarece termocentrala de la Mintia consumã cãrbune care este produs în Valea Jiului. Închiderea acestei termocentrale nu doar cã va cauza o scãdere subsecventã în Valea Jiului, ci va afecta ºi societãþile care efectueazã transportul pe cei 100 de kilometri dintre Valea Jiului ºi Mintia, ci ºi cetãþeni municipiului Deva, unde 12.000 de familii se încãlzesc cu agent termic furnizat de cãtre termocentrala de la Mintia. Efectele economice ºi sociale pe care închiderea acestei termocentrale le-ar genera sunt mari ºi nu au fost calculate cu exactitate pânã în acest moment. Pe lângã toate aceste efecte concrete, inexistenþa în aceastã zonã a þãrii unei termocentrale induce niºte mari riscuri de sistem în sistemul energetic românesc. Termocentrala de la Mintia are în primul rând un rol de echilibrare a sistemului energetic românesc, un rol de asigurare a unei siguranþe care nu ar permite mari fluctuaþii de sistem care ar putea conduce la avarii majore ale întregii reþele din vestul þãrii de transport al energiei electrice. A consemnat Anamaria NEDELCOFF
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 noiembrie 2011 SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã. Relaþii la telefon: 0254.548.068
HOROSCOP
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428 Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna noiembrie, anul curent la sediul firmei. Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Pret 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.Telefon 0727150264
2 9 n o i e m b r i e 2 0 11
Zi favorabilã studiului ºi comunicãrii. Puteþi obþine câºtiguri importante din tranzacþii financiare. În partea a doua a zilei, sunteþi anunþat cã trebuie sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de afaceri, iar partenerul de viaþã este nemulþumit. Intuiþia vã ajutã!
Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã mai veche a familiei. În cursul dimineþii, descoperiþi o ofertã avantajoasã pentru cumpãrarea unei case sau pentru un schimb de locuinþã. O persoanã mai în vârstã din familie, se opune cu fermitate acestei iniþiative.
Reuºiþi sã faceþi schimbãri majore în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan profesional ºi în privinþa relaþiilor sentimentale. Azi sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, relaþiile de parteneriat ºi cãlãtoriile în interes personal. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.
Preocupat de problemele personale, aveþi tendinþa sã neglijaþi cãminul. Pentru rezolvarea problemelor importante, vã puteþi baza pe intuiþie, dar ºi pe sfaturile partenerului de viaþã. Dupã-amiazã, un prieten vã solicitã ajutorul într-o problemã financiarã.
Nervozitate vã poate pune într-o situaþie neplãcutã în cãmin. Pãstraþi-vã calmul ºi dedicaþi-vã unor activitãþi de rutinã. N-ar strica sã fiþi mai tandru cu partenerul de viaþã. Preocupaþivã mai mult de viaþa de cuplu pentru a evita disesiunile.
S-ar putea sã plecaþi într-o deplasare neaºteptatã. Nu este cazul sã regretaþi schimbarea programului: aceastã cãlãtorie poate reprezenta pentru dumneavoastrã un nou început. Aveþi succes pe plan social ºi financiar. Profitaþi de acest context favorabil!
În cursul dimineþii sunteþi anunþat cã aþi moºtenit o sumã mare de bani. Sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, iar seara vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie, împreunã cu partenerul de viaþã. Ar fi bine sã amânaþi întâlnirile.
Talentul creativ este la cote ridicate ºi vã poate ajuta sã rezolvaþi problemele profesionale într-un mod original. Relaþiile sentimentale sunt în general bune, dar aveþi tendinþa de a-i face reproºuri nejustificate persoanei iubite. Nu forþaþi nota în detrimentul persoanei iubite.
Puteþi obþine cu uºurinþã mici câºtiguri financiare, însã fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile de orice fel. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã tensionaþi relaþia cu partenerul de viaþã. Se pare cã aveþi o idee fixã în legãturã cu schimbarea stilului de viaþã.
Sunteþi în formã, iar relaþiile cu anturajul sunt excelente. Ziua de astãzi este favorabilã investiþiilor, demarãrii unei afaceri ºi cãlãtoriilor în interes personal. În partea a doua a zilei vi se propune o colaborare. Nu vã grãbiþi în luarea unei decizii.
Este momentul sã puneþi în practicã planurile în legãturã cu o afacere foarte promiþãtoare. Relaþiile cu partenerul de viaþã pot avea de suferit din cauza cã neglijaþi rezolvarea unor probleme familiale care depind exclusiv de dumneavoastrã.
În prima parte a zilei, este posibil sã aveþi mici dificultãþi în cãmin. Cu o vorbã bunã sau un mic cadou, puteþi dezamorsa o situaþie tensionatã. O vizitã la prieteni, în cursul serii, readuce armonia ºi buna dispoziþie în relaþiile parteneriale.
VÂNZÃRI
ANGAJÃRI
VÂNZÃRI
s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: - PAVATOR - 450 lei - INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei - TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei - LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei - OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei - INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei - CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei - MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei - CIOBAN - 550 lei - BUCÃTAR - 600 lei - COSMETICIAN - 650 lei FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 noiembrie 2011
CNH SA, mãrul stricat din curtea viitorului Complex Energetic Hunedoara A ºadar, dupã peste 2 ani de poveºti de adormit copiii precum cã era decis sã... reorganizeze, desigur din temelii Sistemul Energetic Naþional (SEN) prin înfiinþarea a douã companii sau Complexuri Energetice Naþionale (vã mai amintiþi???) Electra ºi Hidroenergetica, Guvernul României - cu acelaºi Emil Boc premier - a aprobat în ºedinþa din 12.10.2011 douã hotãrâri de guvern privind unele mãsuri de reorganizare a producãtorilor de energie electricã de sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, prin înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara SA ºi înfiinþarea Complexului Energetic Oltenia SA.
Pentru judeþul Hunedoara, s-a prevãzut înfiinþarea unui complex energetic, ce va include în structura sa capacitãþi importante de producþie, activitãþi de furnizare ºi de mentenenþã, ºi va permite acestuia sã profite de beneficiile obþinute prin implicarea în toate etapele lanþului valoric energetic. De asemenea, complexul energetic creat ar fi suficient de mare pentru a putea sã participe în proiecte regionale ºi internaþionale. Complexul Energetic Hunedoara SA se va înfiinþa prin fuziunea societãþilor Electrocentrale Deva ºi Electrocentrale Paroºeni urmând sã aibã ca obiect principal de activitate producerea ºi furnizarea energiei electrice ºi termice exploatarea minelor de huilã. Complexul Energetic Hunedoara preia toate drepturile ºi toate obligaþiile fostelor societãþi comerciale supuse fuziunii ºi va participa la licitaþia ce va fi organizatã pentru achiziþionarea activelor viabile din Compania Naþionalã a Huilei, respectiv minele Lonea, Livezeni ºi Vulcan, Unitatea de Exploatare ºi Preparare a Cãrbunelui, Staþia Minierã de Salvare ºi partea administrativã a CNH Petroºani. Cel puþin aºa aflam la vremea respectivã dintr-o comunicare a Biroului de presã al CNH SA. Desigur, informarea în sine nu conþine prea multe alte elemente noi faþã de ceea ce se tot vehiculeazã de la nivel
guvernamental, din 2009 încoace în privinþa problematicii complexe a reorganizãrii SEN. Un element de noutate absolutã l-a constituit politizarea fãþiºã exacerbatã a evenimentului, cel puþin în privinþa viitorului Complex Energetic Hunedoara (CEH), despre care îºi tot dau cu pãrerea, ca persoane avizate, Attila Dezni, prefectul judeþului Hunedoara ºi Dorin Gligor, preºedintele organizaþiei judeþene a PDL Hunedoara, ambii citaþi cu preþioasele lor declaraþii despre intenþia guvernului Boc în ceea ce priveºte înfiinþarea CEH, inclusiv în comunicarea Biroului de presã al CNH SA. Dar sã nu dramatizãm prea
tare nici chestiunea (ne)implicãrii factorului politic în (ne)constituirea efectivã a CEH cât mai grabnice cu putinþã. În definitiv, este cât se poate de evident cã, pentru realizarea acestui deziderat un rol covârºitor îl va juca, oricum, factorul politic. Cã în preajma celor aflaþi acum la guvernare nu prea sunt niºte buni
cunoscãtori ai problematicii extrem de complexe a mineritului din Valea Jiului, asta, da!, reprezintã o mare problemã a momentului, resimþitã din plin aici, pe plan local. Spun toate aceste lucruri deoarece numai niºte naivi ar putea crede cã bunele intenþii (ºi aºa semnalate doar la nivel declarativ, ce-i drept...) ale oficialilor UDMR ºi PDL din teritoriu, ori ale celor din administraþia CNH SA ºi din dezbinatele (tot mai dezbinatele) structuri sindicale din minerit ar putea fi suficiente pentru ca mãcar 4 mine sã fie cuprinse în CEH în formula gânditã doar deocamdatã pentru acest viitor color economic. Ce-i drept, d.p.v. scriptic lucrurile privind CEH se miºcã. Iatã, în Monitorul Oficial nr. 750 din 25 octombrie a.c., a fost publicatã ºi faimoasa HG privind înfiinþarea CEH prin fuziunea Electrocentrale Deva ºi SE Paroºeni, urmând ca, în termen de 60 de zile de la înregistrarea în Registrul Comerþului a CEH sã se încheie protocoalele de predare - primire a activului ºi pasivului preluat de la societãþile care au fuzionat. Aþi vãzut pe undeva vreo referire efectivã la CNH în legãturã cu înfiinþarea CEH? Nu? Nici noi... Revenind, termenul limitã pentru înfiinþarea CEH expirã aºadar pe 25 decembrie a.c., tocmai de... Crãciun, ceea ce nu poate decât sã ne ducã cu gândul cã - în buna tradiþie
româneascã - CEH are toate ºansele sã se constituie abia anul viitor. Când, deh!, este an electoral ºi n-ar fi exclus ca altele sã devinã prioritãþile Executivului. De altfel, deja se vehiculeazã informaþia cã - în niciun caz - CEH nu se va constitui mai devreme de sfârºitul lunii martie 2012. Chiar ºi în aceste condiþii, hiba cea mare este cã, la nivelul CNH SA nu s-a operat nici pânã la ora când citiþi aceste rânduri, o restructurare realã, aceasta în condiþiile în care se ºtie prea bine cã, nici în cele mai optimiste previziuni economice nu se pune problema ca, în vitorul CEH sã fie cuprinse toate cele 7 exploatãri miniere, câte mai þine sub puls CNH SA în momentul de faþã. O Companie a Huilei care - în ciuda tuturor declaraþiilor publice via administraþie - sindicalã - funcþioneazã în continuare la niºte parametrii economico financiari catastrofali. De aceea se impune, ca o necesitate, ca viitorul conducãtor al CEH sã nu fie în niciun caz numit din rândul "specialiºtilor" minieri din Valea Jiului. De ale cãror abilitãþi profesionale - strict tehnice ºi manageriale - ne-am convins ºi noi, ºi reprezentanþii Guvernului, FMI ºi BM. De altfel, nici nu credem cã s-ar putea pune problema, nici cel puþin la nivel pur teoretic, ca la cârma CEH sã ajungã vreun inginer minier... Mai mult decât atât, este clar cã, dacã nici CEH nu va beneficia de un management privat, bineînþeles afirmãm asta în perspectiva foarte optimistã cã acest amplu proiect se va demara efectiv...,
soarta sa pe termen mediu ºi lung este din start pecetluitã. O spunem cu atâta convingere întrucât cunoaºtem prea bine mentalitatea tehnocratului român, care, chiar un om dedicat ºi un foarte bun profesionist fiind, azvârlit (inevitabil ºi cu unele propte politice) într-un asemenea jilþ de rãspundere... nu va conºtientiza 100% faptul cã trebuie sã conducã aceastã firmã ca pe una privatã. În mod cert, mãrul stricat în cazul constituirii CEH îl reprezintã de pe acum CNH SA, în actuala ori viitoarea sa structurã. Maestrul C-tin Jujan ºi echipa de profesioniºti (sic!) din subordinea sa credem cã au înþeles aspectul trist cã viitorul CE nu stã în aceastã CNH SA, încremenitã în vechile proiecte de management politic de tipul PDSR - PSD. Aºa cã nu ar trebui sã ne tot agaþe cu disperare de chestiunea (ne)acordãrii subvenþiei pentru asigurarea, fie ºi pentru încã un scurt interval de timp exploatãrii huilei. În aceleaºi condiþii de extrem de prost management. Dan CODREA P.S. În acest context, previzibila amânare de joi, 17 noiembrie a.c., de cãtre Comisia Europeanã a deciziei privind acordarea subvenþiei pentru extragerea huilei din Valea Jiului vine sã confirme raþionamentul nostru în raport cu CNH SA în primul rând, ºi nu în cele din urmã în raport cu înfiinþarea CEH. Asta pentru cã, prioritãþile CE în momentul de faþã sunt cu totul altele.
Paul Gherasim nu mai vrea consilier la Petroºani
C
ontroversatul personaj Paul Gherasim, consilier local la Petroºani din barca PDL, spune cã lasã locul liber. Este vorba despre locul din Consiliul local, de care spune cã s-a sãturat în ultimii 8 ani ºi a decis sã se retragã. Asta se va întâmpla dupã alegerile de anul viitor, când Gherasim susþine cã se va retrage. "Mi-au ajuns 8 ani. E timpul pentru alþii. Sunt ºi oameni care zic acum cã dacã erau în consiliu
fãceau una alta, mai bine ca mine. Îi las pe ei sã îi vãd", a declarat Paul Gherasim. Paul Gherasim este consilier local PDL ºi, cu ani în urmã a fost cel care ºi-a tatuat sigla PD pe un braþ. În plus, maºina pe care o conduce are numãrul format din simbolul partidului aflat la guvernare. Tot de numele sãu se leagã ºi un scandal, dupã ce a fost crunt bãtut de niºte indivizi, iar procesul se aflã încã pe rol la Curtea de Apel Alba. Diana MITRACHE
12 Eveniment
Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 noiembrie 2011
Pelerinaj la mormântul
"Sfântului de la Prislop"
eºi nu a fost D canonizat, pentru oameni pãrintele Arsenie Boca este un sfânt. La 22 de ani de la trecerea acestuia la cele veºnice, mii de oameni au venit sã se roage la mormântul "sfântului de la Prislop", aºa cum a rãmas în conºtiinþa credincioºilor.
Boca. ªi ca el, alþi mii de pelerini care au format cozi impresionante pentru a aprinde o lumânare ºi a pune un buchet de flori în memoria "Sfântului de la Prislop".
P
este 100 de poliþiºti ºi jandarmi au asigurat ordinea
Încã o datã, mormântul pãrintelui Arsenie Boca,
ªi tot cu acest emoþionant prilej, un sobor de preoþi a oficiat o slujbã
de la Mãnãstirea Prislop, a fost îmbrãcat în flori. Peste 5.000 de oameni din toate colþurile þãrii au venit, ieri, sã cinsteascã, prin rugãciune, memoria celui considerat un sfânt, chiar dacã pânã acum nu a fost canonizat de Biserica ortodoxã. Ca în fiecare an, Mãnãstirea Prislop a fost loc de pelerinaj pentru zeci mii de credncioºi la 22 de ani de la trecerea în nefiinþã a celui care, prin harul sãu, a adunat mii de oameni în jurul lui ºi a stârnit mânia Securitãþii acelor vremuri ºi pentru care a fost arestat în repetate rânduri. Pentru oameni, "sfântul de la Prislop" rãmâne mereu viu în sufletele lor, iar mulþi au convingerea cã, ºi trecut la cele sfinte, pãrintele Arsenie Boca îi poate ajuta. ªi mai mult, cei pentru care, an de an, Mãnãstirea Prislop devine loc de pelerinaj, sunt convinºi cã doar credinþa îi ajutã pe romani sã meargã mai departe ºi sã treacã peste greutãþile vieþii. "De câte ori am un necaz sau o nãzuinþã, vin la mormântul Sfântului. Cu credinþã putem trece mai departe, peste orice greutãþi, iar pãrintele Arsenie Boca ne ajutã ºi de dincolo, de la cele sfinte, prin harul lui", spune un bãrbat care a trecut ºi de aceastã datã sã înalþe o rugãciune la mormântul lui Arsenie
religioasã. La Sfânta Liturghie au slujit, printre alþii, Înalt Preasfinþitul Serafim, mitropolitul românilor ortodocºi din Germania, Preasfiniþul Danil, Episcopul Daciei Felix, Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºanul, Episcop vicar al Sibiului ºi Preasfinþitul Gurie, episcopul Devei ºi Hunedoarei. Soborul de preoþi a sãvârºit apoi parastasul celui trecut la cele veºnice în urmã cu 22 de ani, pãrintele Arsenie Boca. Mai mult de 110 de jandarmi, poliþiºti ºi pompieri au asigurat mãsurile de ordine ºi siguranþã publicã, pe toatã perioada pelerinajului, adicã în perioada 26-28 noiembrie 2011. Mãsurile adoptate de jandarmi, alãturi de poliþiºti, pompieri ºi personalul medical au avu drept scop asigurarea unui climat de ordine ºi siguranþã pentru toþi credincioºii aºteptaþi Sfânta Mãnãstire Prislop. De asemenea, pe calea de acces cãtre mãnãstirea Prislop au acþionat mai multe echipaje ale poliþiei rutiere, pentru fluidizarea circulaþiei ºi, din fericire, nu s-au format ambuteiaje ca în anii precedenþi. În plus, în incinta mãnãstirii, jandarmii au realizat dispozitive de îndrumare a credincioºilor pe timpul pelerinajului la mormântul Pãrintelului Arsenie Boca.
Î
ntre rugãciune ºi vizionarism
Pãrintele Arsenie Boca s-a nãscut la data de 29 septembrie 1910 la Vaþa de Sus în judeþul Hunedoara. A urmat Liceul naþional ortodox "Avram Iancu" din Brad, pe care l-a terminat ca ºef de promoþie în 1929. În acelaºi an, Zian Boca, cel care avea sã devinã Pãrintele ieromonah
Arsenie Boca, se înscrie la Academia Teologicã din Sibiu, pe care o absolvã în 1933. Primeºte o bursã din partea Mitropolitului Ardealului Nicolae Bãlan pentru a urma cursurile Institutului de Arte Frumoase din Bucureºti,
Sibiu. Pe 29 septembrie 1935 este hirotonit diacon celibatar de cãtre mitropolitul Nicolae Bãlan, iar în anul 1939 petrece trei luni la Schitul Românesc Prodromu de la Muntele Athos, apoi este închinoviat la Mãnãstirea Sâmbãta de Sus (judeþul Braºov). În Vinerea Izvorului Tãmãduirii din anul 1940 este tuns în monahism pentru ca doi ani mai târziu sã fie ridicat la treapta preoþeascã ºi numit stareþ al Mânãstirii Brâncoveanu pe care o renoveazã schimbând înfãþiºarea locurilor. Deja din 1940 declanºeazã la Mãnãstirea de Sâmbãta de Sus ceea ce s-a numit "miºcarea de reînviere duhovniceascã de la Sâmbãta", despre care Nichifor Crainic spunea: "Ce vreme înãlþãtoare când toatã þara lui Avram Iancu se miºca în pelerinaj, cântând cu zãpada pânã la piept, spre Sâmbãta de Sus, ctitoria voievodului martir Constantin Brâncoveanu!". Devine renumit ca mare duhovnic, pãrintele Cleopa va încerca sã ia legãtura cu el prin scrisori
arestat pentru prima oarã la Râmnicu Vâlcei pe 17 iulie 1945, dus la Bucureºti ºi eliberat pe 30 iulie 1945 pentru cã nu i-a fost gãsitã nicio vinã. Apoi a fost arestat în 14 mai 1948, pentru vina a-i fi ajutat creºtineºte cu hranã pe luptãtorii anticomuniºti din Munþii Fãgãraºului. Atât pentru aceste bãnuieli, cât ºi datoritã notorietãþii sale printre credincioºii creºtini, este schingiuit o lunã ºi jumãtate, silit sã dea repetate declaraþii, fiind apoi eliberat (v. G. Enache, Pãrintele Arsenie Boca în atenþia poliþiei politice, Ed.Partener, Galaþi, 2009). Mitropolitul Nicolae Bãlan îl strãmutã de la Sîmbãta la Mãnãstirea Prislop în noiembrie 1948. Acolo devine protosinghel ºi stareþ, iar dupã ce sãlaºul s-a transformat în mãnãstire de maici, a rãmas ca duhovnic, cu întreruperi în perioadele de arestare ºi.
C
forþã
dar în paralel, audiazã cursuri la Facultatea de medicinã þinute de profesorul Francisc Rainer ºi prelegerile de Misticã creºtinã ale profesorului Nichifor Crainic de la Facultatea de Teologie din Bucureºti. Remarcându-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredinþat pictarea scenei care îl reprezintã pe Mihai Viteazul de la Atheneul Român. Trimis de chiriarhul sãu, Nicolae Bãlan, cãlãtoreºte la Muntele Athos pentru a aduce manuscrisele româneºti ºi greceºti ale Filocaliei. Aici are parte de o experienþã duhovniceascã formatoare pentru viata de cãlugãr pentru care optase încã din anii studenþiei de la
interceptate ºi confiscate de Securitate. În iarna anului 1944 profesorul Nichifor Crainic verificã la Sâmbãta de Sus traducerea stareþului Arsenie Boca ºi a lui Serafim Popescu din Filocalie. Ultimul traduce Marcu Ascetul (v. Telegraful român, 15 ian. 1991). La publicarea în comunism a primelor patru volume din Filocalie numele lui Arsenie Boca nu mai este menþionat. Fiind prigonit de Securitate, nu este amintit nici în Istoria Bisericii Ortodoxe Române de pr. dr. Mircea Pãcurariu (Ed.Stiinta, Chisinau, 1993). Dupã ocuparea þãrii de cãtre armata sovieticã, Pãrintele Arsenie a fost
omuniºtii intervin în
În 1959 comuniºtii au risipit obºtea ºi pãrintelui Arsenie Boca, deja martirizat prin închisori ºi la Canal, i-au interzis activitatea preoþeascã pânã la moartea ce a survenit dupã torturarea sa de Securitate. Fiind înainte vãzãtor cu duhul el lasã mãrturie a supliciului din care i s-a tras moartea, pictând la Biserica din Drãgãnescu scena supliciilor Sf. ªtefan cel Nou, pomenit pe 28 nov. (data morþii Pãrintelui Arsenie). În 15/16 ianuarie 1950 este a treia oarã arestat. Face detenþie "administrativã", nefi-
ind dovedit vinovat, pânã pe 23 martie 1951 la Canal. Eliberarea s-a datorat Patriarhului Justinian care i-a semnalat lui Teohari Georgescu pericolul revoltãrii fãgãrãºenilor. De Rusalii în 1953 este din nou anchetat, apoi este arestat la Timiºoara, Jilava ºi Oradea pentru 6 luni, pânã în aprilie 1956. În 1959 i se însceneazã nereguli financiare pentru a fi scos abuziv din monahism ºi pentru a i se interzice sã slujeascã la altar (post-mortem, în 1998, se revine asupra deciziei din 1959). A urmat pribegia la Bucureºti, unde a fost tot timpul þinut în marginalitate. Cu cele douã licenþe ale sale, una la Belle Arte ºi alta la Teologie, n-a fost admis decât ca muncitor pictor bisericesc, pânã când e pensionat în 1968 cu o pensie de mizerie. A fost permanent supravegheat de Securitate. Din 1968 pânã în 1984 picteazã biserica de la Drãgãnescu. La Sinaia, din 1969 ºi-a avut chilia ºi atelierul de picturã, unde s-a retras dupã 1984 ºi unde a ºi închis ochii, la 28 noiembrie 1989, în vîrstã de 79 de ani. A fost înmormântat, dupã dorinþa proprie, la mãnãstirea Prislop, la 4 decembrie 1989 prorocind cã aici va fi loc de pelerinaj. Carmen Carmen COSMAN