Cronica Vaii Jiului

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãtile Vaii Jiului z Redactia si administratia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petrosani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 1

Cronica Vãii Jiului Marti, 8 noiembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z Pret 1 RON

Lecþie de viaþã la domiciliu

S

us pe dealurile Livezeniului, Maria Gabriela, de 8 ani, îºi hrãneºete cei doi fraþi mai mici de un an ºi ºapte luni ºi altul de patru ani -, spalã rufe la mânã, dereticã, face focul… Printre picãturi scrie ºi silabiseºte pentru a nu rãmâne prea mult în urma colegilor de la ªcoala generalã nr. 7 Petroºani. Învãþãtoarea este la al ºaptelea drum cãtre cocioaba din deal. Pãrinþii sapã pãmântul pentru a scoate fierul vechi, sau sunt tocmiþi cu ziua în gospodãriile mai înstãrite. Venitul stabil este doar alocaþia copiilor… Învãtãtoarea Gabrielei, Jeni Gabroveanu pare a cunoºte bine drumul spre casa familiei PurcariuZaharia. Am însoþit-o de-a lungul cãii ferate pânã dincolo de gara Livezeni, apoi pe deal în sus încã vreo doi km. "Gabi este o elevã care nu prea vine la ºcoalã. La vârsta ei munceºte prea greu pentru o fetiþã de 8 ani...”

PAGINA A 3-A

Fã-mã mamã poliþist... oliþiºtii lui Liviu Dumitru sunt vigilenþi ºi au început P sãptãmâna muncind pe brânci.

Probabil, dupã vorba româneascã, luni, nici iarba nu creºte.

Partidul lui Miron Cozma acuzat de "doctrine de esenþã comunist-troþkiste"

Cozma îºi va face partid încã din martie CITIÞI ÎN PAGINA A 5-A S RI2006.ºtia>>>cã Miron Avem castele, ascultãm manele ºi ne uitam la telenovele

N

e uitãm la telenovele ºi ascultãm manele, altfel nu vãd cum de avem atât de multe castele. >>> PAGINA 11

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 noiembrie 2011

A V-a ediþie a concursului naþional de salvare minierã aproape de start

C

ei mai buni salvatori minieri ºi de suprafaþã din România îºi dau, din nou, întâlnire la Petroºani, unde se desfãºoarã, în perioada 17 - 19 noiembrie 2011, cea de a V-a ediþie a Concursului Naþional de Salvare Minierã ºi de Suprafaþã, Concursul de salvare minierã este organizat de reprezentanþii Asociaþiei Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã din România, în parteneriat cu CNH Pertroºani ºi INCD INSEMEX Petroºani. Programul este structurat pe trei zile, însã cea mai bunã echipã de salvatori din þarã va fi cunoscutã în data de 19 noiembrie. "În prima zi va avea loc Adunarea Generalã a Asociaþiei Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã, unde vom face ºi o informare cu privire la partici-

parea la Conferinþa Internaþionalã a Organismelor de Salvare Minierã de la Beijing, unde am participat, în luna octombrie. De asemenea, se va discuta eventualitatea participãrii, anul viitor, în Ukraina, la Concursul Internaþional de Salvare Minierã", a declarat Artur George Gãman, preºedintele Asociaþiei Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã. A doua zi de competiþie este dedicatã fazei locale, în care se vor întrece salvatorii minieri din Valea Jiului, urmând ca cea mai bunã echipã sã intre în faza naþionalã, care va avea loc, ca în fiecare an, la sediul INSEMEX Petroºani. Competiþia va avea douã etape: cea de salvare minierã, respectiv cea pentru salvarea de suprafaþã, iar dupã fiecare secþiune vor fi premiaþi câºtigãtorii. De pre-

cizat cã participanþii la competiþie cunosc traseul, dar nu ºi evenimentele care vor fi programate pe parcursul acestuia. "Se va pune accent mai ales pe respectarea procedurilor ºi pe capacitatea de adaptare la situaþii inedite, neprevãzute, ºi nu atât pe partea de efort fizic. Anul acesta existã ºi un element de noutate. În cadrul unui proiect de cercetare am elaborat un soft de test a cunoºtinþelor salvatorilor. Este, de fapt, o probã de verificare a cunoºtinþelor teoretice, dupã modelul pe care l-am vãzut la competiþiile internaþionale", a precizat Artur Gãman. Aceastã competiþie are drept scop o îmbunãtãþire a activitãþii de intervenþie specifice dar ºi verificarea modului în care se respectã procedurile de intervenþie. Carmen COSMAN

VÂNZÃRI Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului) Telefon 0722 448 428 Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428

ANGAJÃRI Cãutãm mineri pregãtitori calificaþi pentru lucru în Polonia ºi Cehia. Detalii la: 0729999966, 0723792995

Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Sã te prezint pãrinþilor 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:15 Plasa de stele 22:00 Lale (s) 23:15 Observator 23:50 Un Show Pãcãtos 1:00 Chiriaº periculos

National TV 6:00 Sãrut mâna, mamã! (r)

7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Culoarea fericirii (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 Gadgets, Gadgets 11:15 În cãutarea fericirii 12:15 Teleshopping 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Sã v-amintiþi Duminica... 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Sã v-amintiþi Duminica... 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Culoarea fericirii 20:15 Destinul regelui 21:45 Rãzbunarea Selinei 0:00 În cãutarea fericirii (r)

PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Idilã de noiembrie

16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Vocea României 22:25 Sport 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Fringe 0:00 Apropo TV (r) 1:00 Explore Midnight (r) 1:30 ªtirile Pro TV (r)

0731.301.162

SC EURO JOBS SRL organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs!!!

z NIVEL I (3 LUNI)

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: - PAVATOR - 450 lei - INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei - TÂMPLAR-D DULGHER-P PARCHETAR - 550 lei - LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei - OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei - INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei - CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei - MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei - CIOBAN - 550 lei - BUCÃTAR - 600 lei - COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 z Uricani la sediul P.A.P.I z Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu z Aninoasa la sediul P.A.P.I z Petrila la Centrul de Afaceri

Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516, 0354/100.019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)

z NIVEL II (5 LUNI) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei Înscrierile pentru cursuri se fac în luna octombrie, anul curent la sediul firmei. Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516, 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-m mail: office@e eurojobshd.ro

ANUNÞ UMANITAR

Cronica Vãii Jiului

De curând, Mircea BORCA, funcþionar la Primãria municipiului Petroºani, a suferit o intervenþie chirurgicalã dificilã, în urma cãreia a rãmas fãrã un picior. Pentru a-ºi continua viaþa în condiþii cât de cât normale, Mircea BORCA are neapãratã nevoie de o protezã destul de costisitoare. Familia apeleazã la colegi ºi prieteni, la cei care îl cunosc ºi îl apreciazã, rugându-i sã doneze o sumã cât de micã pentru a-l ajuta. Donaþiile se pot face în contul IBAN RO76BTRL02201201973630XX, deschis la Banca Transilvania, pe numele BORCA Alina Elena. Vã mulþumim!

Website: www.cronicavj.ro

Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Anchetã militarã (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Intrusa 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Anchetã militarã 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu (r)

TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! - Parte I 9:00 România, zi de zi! - Partea a II-a 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Finanþe ºi afaceri 15:15 Teleshopping 15:30 Rom european (r) 16:00 Krónika 17:00 Telejurnal 17:30 Nu te voi uita 18:25 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Anatomia lui Grey 22:45 Dincolo de celebritate 22:50 Iubiri dincolo de ecran 23:10 Maestrul spionajului: Povestea lui Robert Hanssen 0:45 Concertul caritabil al Casei Regale

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Carmen COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mircea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mircea BUJORESCU Luiza Andronache Genu TUÞU, Anamaria Nedelcoff (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, Petru BOLOG C I M P A , I o a n D A N -B BÃLAN

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 noiembrie 2011

Puncte fierbinþi despre ºi din CNH

C

ompania Naþionalã a Huilei nu a primit subvenþia din cauzã cã proiectul nu ai intrat în ºedinþa de Guvern de miercurea trecutã. Mineritul e în moarte clinicã! Consiliul Europei trage de timp în luarea unei decizii în privinþa mineritului la nivel european, nu numai în cazul nostru. Nici Germania nu a primit un rãspuns, dar Germania ºi Spania au subvenþie de stat pânã în 2018. Anul acesta CNH nu a primit niciun ban de la bugetul de

stat, în vreme ce anul trecut în conturile companiei au intrat totuºi 248 milioane de lei. Cu aceºti bani s-a acoperit o parte din plãþile compensatorii pentru cei 1.524 de disponibilizaþi, precum ºi o parte din facilitãþile prevãzute în contractul colectiv de muncã pentru angajaþi, dar ºi pentru pensionari. Statul Român a redus din 2007 subvenþiile ºi transferurile în fiecare an cu 14 la sutã ºi ºi-a þepuit un pic compania. Cum? CNH a plãtit facilitãþile acordate salariaþilor ºi pen-

sionarilor care nu au scãzut tot cu 14 la sutã, deci i-au crescut cheltuielile. Producþia CNH a crescut în 2011 comparativ cu anii trecuþi, deci venituri proprii în buget. Controversatul complex mecanizat polonez de la Lupeni, afacerea de peste 8 milioane de euro a directorului de la acea vreme Daniel Surulescu, considerat în momentul introducerii în subteran, adicã prin 2008, cea mai mare investiþie din minerit de la acea datã, nu s-a stricat, dar nici nu

funcþioneazãdecât din când în când. Adicã vreo 6 luni pe ani. Preþul pe care CNH îl obþine pe cãrbune în urma preparãrii acestuia nu acoperã costurile, motiv pentru care doar undeva la 20 la sutã din producþia de huilã mai trece pe la Preparaþia Coroeºti. Interesant de ºtiut ar fi cât din cele 20 de procente preparate se "pierd" pe drum din cauza hoþilor care prãduiesc garniturile. Managementul privat ar fi cea mai bunã soluþie la CNH deoarece nu va mai fi loc de negocieri ºi va prima numai criteriul economic. Problema e cã trebuie sã ai un dram de nebunie sã

accepþi în ziua de azi sã preiei CNH-ul. CNH are în prezent 7.738 de angajaþi ºi aºa cum este ar mai putea suporta o reducere de cel puþin 1.000 de oameni, iar dacã printr-o minune se

fac ºi investiþii în echipamente performante ºi se înlocuieºte tradiþionala " inima lui Stalin" , lejer ar putea pleca pânã la 2000 de angajaþi. Lucrul acesta presupune bineînþeles ºi un alt

contract colectiv de muncã. Veste proastã pentru sindicatele miniere. Exclus sã mai primeascã vreodatã de la CNH procentul de 5,8 la mie din fondul de salarii. Marius MITRACHE

Liga Sindicatelor "INIMÃ DE FEMEIE-MINISTRU" Miniere solicitã CNH bani mai mulþi M pentru mineri L Halta Bãrãbanþ, mai tare ca Gara Petroºani, sau un nou serial:

inistrul Transporturilor, Anca Boagiu, va lansa lucrãri de 63,9 milioane euro la douã halte - tranzitate de 10 trenuri personale - ºi o garã de clasificare IV, adicã fãrã linii de încãrcare-descãrcare sau linii industriale. Gara Petroºani - care deserveºte trei municipii, trei oraºe ºi zeci de sate/comunitãþi, este centru industrial, cu linii ºi magazii de aprovizionare - a luat praful de pe tobã ºi de aceastã datã. Dar respectivele localitãþi au primari PDL. Avem ºi noi ºi sunt ca brazii! Dar nu te poþi pune cu preferinþele unei femeiministru (sau viceversa). Prin data de 24 septembrie 2011, consemnam cã doi politicieni se zbat pentru o garã, Petroºani, care trebuie moder-

nizatã având în vedere starea jalnicã în care se aflã de zeci de ani. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a declarat cã a fãcut demersurile necesare respectând ierarhiile, iar senatorul PSD de Valea Jiului, Cosmin Nicula, a declarat cã ministrul de resort i-a promis personal cã va aloca bani pentru reparaþii capitale la gara din Petroºani ºi cea din Deva în locul liniei ferate promise electoratului ºi nerealizabilã. Între timp, vinerea trecutã, câþiva parlamentari din opoziþie s-au revoltat vâzând sumele uriaºe alocate pentru lucrãri la haltele Bãrãbanþ, Sântimbru ºi mini staþia ªibot. Sumele din documentele oficiale, fãcute publice, îþi taie respiraþia. 63,9 milioane euro pentru trei halte ºi o mini garã. Cu douã milioane de euro clãdirea Gãrii din Petroºani ºi peroanele puteau arãta ca în filmele SF!!! Am fi avut ºi noi o poartã de intrare în Valea Jiului civilizatã. Dar care or fi fost criteriile dupã care s-a acordat atâta bãnet în judeþul Alba, iar în judeþul Hunedoara nimic? Doar tranzitul de 10 trenuri personal trafic cãlãtori: - Halta Bãrãbanþ: 23,8 milioane de euro; trafic cãlãtori - 10 personale; NU ARE terminale transcontainer; NU ARE linii publice de încãrcare/descãrcare, rampe, magazii, linii industriale. - Halta Sântimbru: 18,3 milioane de euro; trafic cãlãtori - 10 personale; NU ARE terminale transcontainer; NU ARE linii publice de încãrcare/descãrcare, rampe, magazii, linii industriale. - Staþia ªibot: 21,8 milioane de euro; trafic cãlãtori - 8 accel-

erate, 7 personale; NU ARE terminale transcontainer; NU ARE linii publice de încãrcare/descãrcare, rampe, magazii, linii industriale. De menþionat cã suma alocatã haltei Bãrãbanþ este cu 2 milioane de euro mai mare decât cea alocatã staþiei ªibot, care are totuºi trenuri accelerat. Ca o concluzie : sumele uriaºe se acordã pentru cã NU AI îndeplinit criteriile unei gãri ce poate ºi justifica investiþia. Dar totuºi, localitãþile cu pricina au ceva : AU primari PDL. Veþi spune : ºi noi avem !! Avem, dar nu par a fi favoriþi pe la minister ºi asta ne cam costã. Ce þi-e ºi cu inima de femeie-ministru !! Cum comenteazã aceastã situaþie cel care a promis o garã decentã la Petroºani, repsctiv senatorul Cosmin Nicula? Dupã o pauzã cam lungã în telefon, ce poate fi dovada cã nu ºtia de aceste sume date haltelor CFR, a replicat: "În ceea ce privesc reparaþiile capitale la Gara Petroºani, suma necesarã va fi cuprinsã în bugetul de stat pentru anul 2012, la capitolul Ministerul Transporturilor. Aºtept sã primesc proiectul bugetului pe anul viitor, sã vad dacã aceste sume existã sau nu, apoi vom discuta". Deci, o garã adevãratã mai aºteaptã. Probabil cã suma acordatã Petroºaniului va fi copleºitor de mare, vreo 100 milioane euro, având în vedere cã pentru halta Bãrãbanþ suma alocatã este de circa 24 milioane euro. Sã fim optimiºti! Poate PSD-istul Nicula figureazã printre agreaþii femeii ministru… Ileana FIRÞULESCU

iderii minerilor din cadrul Ligii Sindicatelor Miniere din Valea au înaintat administraþiei Companiei Naþionale a Huilei o adresã prin care solicitã ca de anul viitor minerilor sã le fie încadrat sporul acordat pentru condiþii de muncã deosebite în salariul de bazã, având în vedere faptul cã la data de 31 decembrie 2011 expirã valabilitatea încadrãrii avizelor de muncã în condiþii deosebite. De asemenea, în urma ºedinþei extraordinare a Consiliului de Coordonare al LSMVJ, reprezentanþii minerilor au decis sã solicite administraþiei CNH acordarea cuantumului salarial cu ocazia sãrbãtorilor de Sf. Muceniþã Varvara (4.12.2011) în valoare de 280 de lei, tichete cadou, iar cu ocazia Crãciunului, suma de 330 lei net/ salariat, dar ºi

cadouri pentru copiii salariaþilor care au vârsta de pânã la 18 ani în cuantum de 50 de lei/copil. Nu în ultimul rând, liderii de sindicat vor sã se constituie la nivelul fiecãrei unitãþi/subunitãþi a comisiilor de acordare a nivelurilor/gradelor personalului angajat, iar indemnizaþia de concediu de odihnã sa se calculeze în funcþie de salariul de bazã la care sã se adauge sporurile cu caracter permanent, sumele medii realizate la activitatea de salvare minierã pe ultimele 3 luni ºi adaosul mediu de acord ºi muncã suplimentarã pe ultimele trei luni, toþi aceºti indicatori înmulþiþi la numãrul de zile de concediu stabilit, produs care se împarte la numãrul de zile lucrãtoare din luna respectivã. Marius MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 noiembrie 2011

Lichidarea maidanezilor împarte Valea în douã

C

ampania de lichidare a câinilor fãrã stãpân, începutã de PDL în Capitalã, dupã ce ani buni s-a trãit bine din banii încasaþi pentru sterilizarea, îngrijirea medicalã ºi hrana maidanezilor prinºi de hingheri, a ajuns ºi în Valea Jiului. Astfel, în localitãþile din zona noastrã, pânã ieri s-au strâns semnãturi pentru campania PDL-ului, prin chestionare care au patru variante de rãspuns ce nu te lasã, mai ales dacã

ai fost muºcat de vreun câine, sã nu treci cã soluþia cea mai bunã o reprezintã eutanasierea patrupedelor vagaboande. Despre aceastã campanie a vorbit Cristian Roºu, preºedintele filialei PDL Lupeni, care a încercat sã ne convingã de faptul cã nu este vorba neapãrat de omorârea câinilor, ci de "o consultare a cetãþenilor". "Noi nu strângem semnãturi pentru eutanasierea câinilor vagabonzi. Consultãm

cetãþenii cu privire la ce pãrere au despre câinii aceºtia ºi le oferim patru variante de rãspuns. Prima este dacã se vrea pãstrarea câinilor în adãposturi, a doua returnarea lor în teritoriu, a treia dacã vor adoptarea câinilor comunitari, iar de abia a patra variantã este eutanasierea", a declarat Roºu. Totuºi, din cele patru variante de mai sus, cetãþeanul de rând nu prea are cum sã dea o soluþie favorabilã animalelor, întrucât se gândeºte cu groazã cã odatã prinºi, maidanezii ar putea fi din nou pe stradã - nesterilizaþi, fiindcã niciunde nu se regãseºte acest cuvânt ori, mai rãu, ar putea fi datã o lege care sã îl oblige sã ia cel puþin un maidanez acasã. "Sã ºtiþi cã aceste sondaje nu sunt venite de la Lupeni, sunt în toatã þara ºi astãzi (ieri n.r.) s-au încheiat.

Angela Stoica vs. Alina Cârstoiu

C

onsiliul Local de la Vulcan va funcþiona în continuare doar dacã Alina Cârstoiu îºi dã demisia. Afirmaþiile aparþin viceprimarului Angela Stoica, a cãrui post este vânat de câteva luni bune de opoziþie. "Consilierii locali ai PDL, împreunã cu mine, cu domnul primar ºi o parte din consilierii, zic eu, de la PSD, în speþã ºi-au fãcut treaba ºi au votat proiectele mari de reabilitare ºi modernizare, lucrãri care dau o cu totul altã faþã municipiului Vulcan. Dar, pe parcursul celor trei ani de zile de când a început mandatul 2008 - 2012, cei de la PDL, împreunã cu domnul primar ºi mine, care sunt tot timpul vizatã într-un anumit gen de presã localã, suntem atacaþi încontinuu, încontinuu. Astfel, zic eu, doar ar trebui sã ne mai batã ceilalþi consilieri, probabil de invidia a ceea ce se întâmplã în Municipiul Vulcan. Suntem pe final de mandat ºi am considerat cã am fãcut multe în oraº, pânã acum", a declarat Angela Stoica, viceprimarul Muncipiului Vulcan. "La ora actualã, mingea este în terenul celor de la PD-L. Ei, acum douã ºedinþe au ignorat ºedinþa, s-au ridicat ºi au plecat, la ºedinþa trecutã nu s-au prezentat, deci, chiar nu ºtiu ce au de gând sã facã. Dar va fi un test foarte clar despre ceea ce înseamnã comunitate pentru cei ce reprezintã Partidul Democrat Liberal la nivelul Vulcanului. Deci, dacã ei considerã cã un municipiu mare, cum este Vulcanul, cu fonduri importante, nu va mai trebui sã aibã Consiliu Local din cauzã cã aºa vor, probabil cã aºa se va întâmpla", a declarat Alina Cârstoiu, consilier local PNL Vulcan.

Consiliul Local de la Vulcan se va dizolva dacã ºi la ºedinþa de luna aceasta, consilierii PDL-ul, în frunte cu Angela Stoica, vor refuza sã vinã. Dar, în ce condiþii se va putea întruni cvorumul, iar consiliul va scãpa de dizolvare...?! " Mã voi documenta mai bine din procesele verbale ale ºedinþelor care au avut loc în toþi aceºti ani ºi o sã vedeþi pe Gicã Contra de Municipiul Vulcan - Alina Cârstoiu. Bineînþeles, nu doar ea, ci ºi Dorel ªchiopu ºi câþiva consilieri de la PNL, dar care era forþaþi politic, într-un fel sau altul, de doamna. Cred cã este suficient de a ne mai bate joc de cei ce muncesc, iar acum, poziþia oficialã a celor de la PDL ºi în acelaºi timp ºi a mea, este aceea cã dacã doamna Alina Cârstoiu nu-ºi va da demisia, Consiliul Local Vulcan nu va avea prezenþa consilierilor PDL nici la urmãtoarea ºedinþã. ªi, îl asigur pe domnul Moloþ cã, cu aºa preºedinte de partid în Municipiul Vulcan, care este Gica Contra la toate realizãrile ºi la toate proiectele, nu va avea mari ºanse. ", a mai precizat Angela Stoica. " Eu sã-mi dau demisia?!Îmi pare foarte rãu, dar dacã doamna Stoica a afirmat astfel de lucruri, consider cã este o iresponsabilitate. Dacã partidul are ceva sã-mi impute sau eu mie ori colegii îmi solicitã asta, eu înþeleg sã-mi dau demisia. Dar, nu la cererea absolut aberantã a unui lider al opoziþiei. Nu am motive sã fac acest lucru!", a spus ºi Alina Cârstoiu, consilier local PNL Vulcan. Chiar dacã lupta din Consiliul Local de la Vulcan este una a orgoliilor ºi nu doar politice, prefectul judeþului Hunedoara va decide dizolvarea fãrã drept de apel dacã nici urmãtoarea ºedinþã nu se va þine. Luiza ANDRONACHE

Semnãturile au fost strânse, le dãm mai departe la Deva, atâta tot", mai spune Roºu. Acest nou proiect de lege parcã îi învrãjbeºte ºi mai mult pe politicienii din partide diferite sau pe cetãþenii României, fiindcã taberele sunt împãrþite, între cei care doresc omorârea animalelor - fiindcã oricum nu asistã la masacrul respectiv - ºi cei care vor sã-i salveze, oferind soluþii, dar care nu au banii ºi puterea necesarã pentru a le pune chiar ei înºiºi în practicã. "Mi se pare un proiect de lege prost, pentru cã încurajeazã eutanasierea maidanezilor ca soluþie de bazã. Asta e marea problemã a acestui proiect care se tot amânã. Din punctul meu de vedere, o soluþie la aceastã problemã cu câinii vagabonzi trebuie sã includã o recensare a câinilor actuali din gospodãriile oamenilor, fiindcã nu de puþine ori stãpânii acestora aruncã puii în stradã. Dupã aceea, se va trece la sterilizarea lor, fiindcã un câine sterilizat este mult mai paºnic, iar problema înmulþirii lor nu va mai apãrea", a declarat deputatul PNL Bogdan Þîmpãu. Asociaþiile de protecþie a animalelor au început o campanie care vizeazã atât informarea cetãþenilor cu privire la masacrul PDL-ului, dar ºi la soluþiile care pot fi aplicate. "De douã sãptãmâni, PDL a iniþiat o amplã acþiune de strângere de semnãturi pentru eutanasierea câinilor fãrã stãpân. Dacã veþi semna cã sunteþi de acord cu construirea de adãposturi, de faãt veþi fi

de acord cu condamnarea la moarte a tuturor câinilor fãrã stãpân în chinuri groaznice. Nu se vor construi noi adãposturi. Aºa cum ne-a obiºnuit, PDL-ul va face tot ce îi stã în putinþã sã falsifice votul, aºa cum s-a întâmplat ºi cu legea pensiilor. Dacã vreþi o rezolvare corectã a problemei, nu semnaþi acele "petiþii". Nu existã banii necesari pentru noi adãposturi. Din calculele celor interesaþi, fiecare câine omorât valoreazã aproximativ 80 de euro", se aratã în fluturaºul de campanie al asociaþiei care a pornit lupta cu un sistem crud. Tot reprezentanþii acestei asociaþii vorbesc despre faptul cã mai multe ONG-uri au cerut administraþiilor publice sã sterilizeze câinii, în Valea Jiului pe sume minime de la bugetul local, iar reprezentanþii administraþiilor publice locale au refuzat. "Adevãrul este mult diferit faþã de ce se prezintã de cãtre PDL. Numai PDL este pro omorâre. Altcineva în România nu vrea omorârea câinilor fãrã stãpân. Dacã numai în Bucureºti au anunþat cifre de aproape ºase ori mai mari, gândiþi-vã cã pentru toatã þara este posibil sã auzim cã sunt

peste 10 milioane de câini fãrã stãpân, ceea ce înseamnã aproximativ 800 milioane de euro. Înþelegeþi acum care este miza? Aceasta este suma aproximativã pe care din nou noi o vom suporta. ªi, în afarã de câteva zeci de mii de câini omorâþi în chinuri groaznice, nu vom obþine nimic, populaþia caninã se va reface în câþiva ani ºi din nou vom asista la aceeaºi problemã. Înainte de a semna, gândiþi-vã la consecinþe. Interesul real este pentru bani, nu pentru cetãþeni, cu atât mai puþin pentru câini", mai spun reprezentanþii asociaþiilor. De altfel, soluþiile sunt simple, spun iubitorii de animale. Identificarea câinilor ºi pisicilor fãrã stãpân, înscrierea lor într-o bazã de date unicã la nivel naþional, sterilizarea câinilor ºi pisicilor cu sau fãrã stãpân, mai mari de 4 sau 6 luni, reteritorializarea câinilor fãrã stãpân, cu excepþia celor cu probleme de comportament care vor rãmâne în adãposturi pânã la adopþie ºi un examen psihologic regulat pentru cei care lucreazã în adãposturi, având scopul de a fi evitatã cruzimea de nedescris a unor îngrijitori. Anamaria NEDELCOFF

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 noiembrie 2011

Partidul lui Miron Cozma acuzat de "doctrine de esenþã comunist-ttroþkiste"

S

RI ºtia cã Miron Cozma îºi va face partid încã din martie 2006. În perioada 1-10 martie 2006, ziariºtilor din judeþul Hunedoara ºi din Valea Jiului le era remisã o declaraþie/scrisoare a unui cetãþean prin care SRI dorea ceva ºi încerca sã se foloseascã de dorinþa de senzaþional a presei. Cel vizat era Miron Cozma, care nu era încã liber, ºi prefigurarea unui partid "care sã propage idei ºi doctrine de esenþã comunist-troþkiste". Cum acel manuscris nu avea autor cert (vezi manuscrisul n.n.), nu s-a putut verifica mãcar din douã surse, presa nu a publicat mai nimic, în afarã de o agenþie care probabil ºtia mai multe. Miron Cozma ºi-a lansat de curând partidul ºi scopul acestuia pare a semãna cu ce aflase SRI cu ani în urmã. Miron Cozma a anunþat în 21 octombrie 2011, cã este vorba de un partid cu multã istorie ºi tradiþie, iar în urma unor fuziuni, care au avut loc de-a lungul timpului, a devenit Partidul Social Democrat Muncitoresc. "Partidul existã ºi funcþioneazã cu statut legal" a precizat Cozma. Care este istoria sa recentã, cu intrarea în scenã a lui Miron Cozma? O spune public în 15 martie 2006 A.M.Press, conform manuscrisului, care nouã ne-a parvenit în 7 martie 2006 cu "nume de cod Popa". "La ieºirea din închisoare,

Mii de oameni nu ºi-au luat cãrþile de muncã acasã

M

ii de oameni din Hunedoara încã nu ºi-au luat cãrþile de muncã de la ITM, iar inspectorii de muncã îi aºteaptã sã intre în posesia lor. Cei mai mulþi lucreazã la firme care nu ºi-au achitat comisioanele cãtre ITM, iar alþii le-au abandonat, ori au plecat în strãinãtate ºi probabil cã vor veni cândva, sã le ridice. Inspectorii de muncã spun cã peste 15.500 de oameni ºi-ar fi abandonat în Hunedoara carnetele de muncã la ITM, fie cã au uitat,

Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, ar putea primi, "pe tavã", un partid înfiinþat cu sprijin internaþional, au dezvãluit, agenþiei A.M. Press, surse din anturajul "luceafãrului huilei" (??!! n.n.). Acest sprijin este acordat de Internaþionala a IV-a Comunistã, care activeazã la Paris, sub titulatura de "Acordul Internaþional al Muncitorilor ºi Popoarelor" ºi care are în componenþã asociaþii, grupuri ºi organizaþii troþkiste. (Troþki a fost unul dintre artizanii revoluþiei sovietice, adept al exportului de revoluþie ºi a fost omorât în Mexic, la ordinul fostului dictator sovietic Stalin, cu care intrase în conflict). În România, conform mai multor informaþii, liantul dintre troþkiºti ºi Miron Cozma este reprezentat de Florin Constantin Orban, angajat al Societãþii Române de Radiodifuziune ºi de "minuscula" Asociaþie pentru Emanciparea Muncitorilor, cu sediul în municipiul Craiova. În scopul organizãrii acestui partid, Florin Orban a avut nenumãrate întâlniri cu liderii sindicali din Valea Jiului în încercarea de a-i convinge sã organizeze un Partid al Muncitorilor, lucru pe care aproape l-a realizat. El a fost cel care l-a însoþit în Franþa, la Paris, pe Miron Cozma ºi pe cei doi copii ai sãi, în perioada 24-25 iunie 2005, asigurând contactul cu partea francezã în calitate de trafie cã nu au adus actele doveditoare pentru a le fi încheiate cãrþile de muncã. Toþi sunt acum aºteptaþi sã ºi le ridice pentru cã acþiunea a început în ianuarie. "Noi îi aºteptãm pe toþi sã ajungã sã-ºi ridice carnetele de muncã. Avem un program de luni pânã vineri de la 7,30 la 15,30", a declarat Camelia Unguraºu, ºef Birou ITM Petroºani. Inspectorii de muncã spun cã printre oamenii care nu ºi-au primit cãrþile de muncã se numãrã ºi cei a cãror angajatori nu ºi-au plãtit comisioanele cãtre ITM. Datoriile acestor firme ajung în Hunedoara la 31.000 de lei, iar cei mai mulþi sunt în Valea Jiului. Cei mai mari datornici sunt: Hercules, Atomis Internaþional, Clubul Jiul ºi Info Medica World. Toþi au acceptat sã încheie contracte prin care lunar sã achite sumele restante, aºa încât angajaþii sã-ºi poatã recupera cãrþile de muncã. Diana MITRACHE

ducãtor. Tot el a adus la procesul desfãºurat la 12 septembrie 2005 reprezentanþi ai "Acordului Internaþional al Muncitorilor ºi Popoarelor". Chiar Miron Cozma, într-un interviu acordat unui cotidian central, a declarat cã-ºi va face un partid: "Da, m-a ambiþionat ce s-a petrecut cu mine ºi vreau sã demonstrez cã þara asta se poate conduce ºi altfel". Precum au semnalat rapoartele de activitate ale Serviciului Român de Informaþii ºi dezvãluiri apãrute în presã, înainte de mineriadele din 1999 în România sau aflat "internaþionaliºti", precum francezul Luciene Gautier, care i-a adus lui Cozma importante ajutoare materiale ºi i-a promis sprijin pentru orice fel de acþiuni de protest. Tot cu ajutorul

Internaþionalei de la Paris, "locotenenþii" lui Cozma din timpul mineriadelor, printre care ºi Romeo Beja, au reuºit sã pãrãseascã România înainte de a fi arestaþi ºi se aflã în prezent în localitatea englezã Hampshire. În paralel cu încercarea de înfiinþarea a acestui partid, în þarã ºi în strãinãtate se va declanºa o acþiune de lobby pentru a obþine eliberarea lui Cozma înainte de termen". Având în vedere cã România este þara în care sunt asasinaþi (Virgil Sãhleanu - n.n.) ºi încarceraþi liderii, pare normal sã intervinã "Acordul Internaþional al Muncitorilor ºi Popoarelor". Aºa s-a întâmplat ºi în cazul liderilor de sindicat ai minerilor ºi chiar s-a mers mai departe.

Cã partidul Lui Miron Cosma este susþinut internaþional nea confirmat-o Tiberiu Cozma. "Da, Miron are sprijin moral de la "Acordul Internaþional al Muncitorilor". L-a ajutat mult în perioada detenþiei ºi nu numai pe el. Dacã vã aduceþi aminte, ei au fost cei care au trimis ºi o comisie medicalã dupã moartea în închisoare al lui Ionel Ciontu" - a declarat Tiberiu Cozma. Cu nemulþumirile majore care existã în rândul românilor, s-ar putea ca un asemenea partid sã aibã sorþi de izbândã în viitor, aºa cum este partidul lui Dan Diaconescu. Depinde doar de viitori lideri ai acestuia. Ileana FIRÞULESCU

Sancþiuni pentru munca la negru Sute de oameni lucreazã în Hunedoara fãrã forme legale. Inspectorii de muncã spun cã au depistat, în 9 luni de controale 351 de angajaþi fãrã forme legale. Cei mai mulþi au fost gãsiþi pe ºantiere, la exploatãrile forestiere ºi la gaterele unde se prelucreazã lemn, dar nu lipsesc nici cei care fac comerþ în pieþe fãrã a avea forme legal întocmite. În total, în acest an, inspectorii de muncã au aplicat amenzi a cãror valoare totalã depãºeºte 1,8 milioane de lei, în timp ce pentru neregulile

depistate au dat amenzi de alte peste 2,1 milioane de lei. "Campania s-a desfãºurat de la începutul acestui an. În total au fost 1726 de controale în tot judeþul Hunedoara. Sperãm ca prin aceasta sã eradicãm pe cât posibil acest fenomen, iar controalele le facem împreunã cu poliþia ºi Garda

Financiarã", a declarat Horea Iacob Raþiu, director ITM Hunedoara. Angajatorii au fost sancþionaþi pentru cã

nu le-au fãcut angajaþilor contracte de muncã, încã de la angajare, nu au completat actele ce vizeazã registrul angajaþilor, nu le-au plãtit angajaþilor orele suplimentare lucrate sau nu le-au acordat sporuri de noapte Campania se desfãºoarã ºi în continuare, iar inspectorii ITM spun cã încearcã sã elimine pe cât posibil munca fãrã forme legale în judeþul Hunedoara. Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 noiembrie 2011

Lecþie de viaþã la domiciliu S

us pe dealurile Livezeniului, Maria Gabriela, de 8 ani, îºi hrãneºete cei doi fraþi mai mici - de un an ºi ºapte luni ºi altul de patru ani -, spalã rufe la mânã, dereticã, face focul… Printre picãturi scrie ºi silabiseºte pentru a nu rãmâne prea mult în urma colegilor de la ªcoala generalã nr. 7 Petroºani. Învãþãtoarea este la al ºaptelea drum cãtre cocioaba din deal. Pãrinþii sapã pãmântul pentru a scoate fierul vechi, sau sunt tocmiþi cu ziua în gospodãriile mai înstãrite. Venitul stabil este doar alocaþia copiilor… Învãtãtoarea Gabrielei, Jeni Gabroveanu pare a cunoºte bine drumul spre casa familiei Purcariu-Zaharia. Am însoþit-o de-a lungul cãii ferate pânã dincolo de gara Livezeni, apoi pe deal în sus încã vreo doi km. " Gabi este o elevã care nu prea vine la ºcoalã. La vârsta ei munceºte prea greu pentru o fetiþã de 8 ani. Are potenþial ºi am încercat sã-i determin pe pãrinþi sã o lase sã vinã la ºcoalã. Uneori am recurs la tertipuri nu prea ortodoxe ºi i-am speriat pãrinþii. Le-am spus cã dacã nu fac asta pot sã piardã ºi bruma aia de venit - alocaþia copiilor " spune învãþãtoarea, care este la al ºaptelea drum cãtre casa elevei sale de pe dealurile Livezeniului. În pragul cociabei din coasta dealului ne aºtepta Maria Gabriela, o fetiþã timidã la

mama copiilor. Tatãl copiilor este la muncã, la fier vechi. Nu este tatãl biologic al Gabrielei, dar îi oferã, atât cât poate, cele trebuincioase ºcolii ºi o îndeamnã la carte pentru a ieºi din condiþia de sãraci lipiþi… Pe soba strâmbã trona o oalã. " Am fãcut ieri ciorbã de fasole. De când s-a rãcit vremea nu mai prea plec. Mi-e fricã sã nu dea foc la casã, cã ãºtia mici sunt tare neastâmpãraþi. Zilele trecute ne-am chinuit o zi întreagã sã spargem un beton mare pentru fier. Ce sã fac ? O las cu copiii, cã nam ce face ºi trebuie sã mã ajute ºi ea… " - se lamenteazã mama Gabrielei. prima vedere. În fapt este rezervatã, cu reguli stabilite de ea asupra vieþii sale ºi relaþionãrii cu cei din jur. " Nu prea am prieteni pentru cã prea mã vor. Larisa nu mai vorbeºte cu

mine, nu pentru cã nu ne înþelegem, ci pentru cã s-ar putea s-o vadã mama ei… Mai sunt câþiva, dar m-au împins ºi au vorbit urât. Mai bine stau în banca mea… " - spune Gabriela aproape ºoptit, þintuindu-ne cu privirea.

Vizitele învãþãtorei au avut ca rezultat venirea la ºcoalã a copilei din vârful dealului. Anul trecut a fost mai rãu. " Îmi place la ºcoalã, îmi place româna.. " - a precizat copila,

prezentându-i învãþãtoarei caietele ºi " studiul individual ". Anul ãsta am fost la ºcoalã, anul trecut - nu prea ". Gabriela mai bagã câteva lemne pe foc dupã care se lipeºte de învãþãtoare. A urmat o orã de curs la domiciliu. Eleva a scos caietele pe care învãtãtoarea le-a inspectat cu explicaþiile aferente, s-a fãcut lecturã ºi s-a insistat pe despãrþirea în silabe. Lecþia sa þinut pe genunchi, pentru cã în casã nu exista o masã destinatã lecþiilor. "Nu, nu primim ajutor social pentru cã am depãºit suma. Alocaþia copiilor este de 2,8 milioane lei vechi. Ãsta mic are douã milioane alocaþie pânã la doi ani, iar el ºi Gabi au câte patru sute. Nu ajung banii, abia de trãim de pe o zi pe alta " - povesteºte Ana Maria,

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

La plecare eleva ºi-a îmbrãþiºat învãþãtoarea care, cu voce asprã, dar grijulie, o îndemna la învãþãturã, iar pe mamã o sfãtuia cum sã se ajute mai mult cu terenul din jurul casei… Pe drumul de întoarcere, la baza dealului, trei bãrbaþi ºi douã femei sãpaserã un ºanþ de circa doi metri. Ancoraserã cu frânghii un tub de fontã ºi munceau din greu sã-l scoatã la suprafaþã. " Lãsaþi, nu mai faceþi poze cu noi, cã noi ne descurcãm. Mergeþi la prima clãdire de la garã, sã vedeþi acolo necaz. Vai de mama lor ! Fãrã geamuri, fãrã apã, copiii aia nu sunt spãlaþi de luni de zile, iar oamenii ãia sunt bolnavi, nu pot munci… " - ne-a alungat un bãrbat cu figurã inteligentã, vânjos, ce pãrea a coordona lucrarea pentru pâinea de duminicã. La 200 metri mai departe, o altã " echipã ", formatã din bãrbaþi, sãpa în coasta terasamentului, iar femeile ºi doi copii colectau fierul scos din pãmânt în saci ºi sacoºe uriaºe de rafie… Se ºtie cã fiecare societate îºi are marginile ei, dar în ultima vreme aceste margini par cã se lãrgesc periculos cuprinzând din ce în ce mai multe familii. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 7

Negocieri CCM ºi ameninþãri cu greva din partea minerilor indicaliºtii din S minerit anunþã cã de la

mijlocul acestei luni vor începe negocierile pentru Contractul Colectiv de Muncã. În aceste condiþii, un rãspuns privind acordarea subvenþiei trebuie sã vinã cât mai curând. " În data de 15 noiembrie, cu 45 de zile înainte, vom

începe negocierile, pentru cã actualul CCM expirã la 31 decembrie. Vom încerca sã menþinem actualele prevederi ºi mai mult, sã obþinem unele prin care sã putem creºte veniturile salariaþilor.", ne-a declarat Petre Nica, reprezentant Centrala

Anchetã finalizatã la Spitalul Deva omisia de C anchetã a Ministerului Sãnãtãþii a finalizat ancheta la Spitalul Judeþean Deva, iar rezultatele controlului sunt aºteptate zilele urmãtoare. În câteva zile vom afla rezultatul controlului de la Spitalul Judeþean Deva, acolo unde reprezentanþii Corpului de Control al Ministerului Sãnãtãþii, împreunã cu doi reprezentanþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara au fãcut o anchetã. Verificarea a fost cerutã de senatorul PSD Cosmin Nicula, care l-a acuzat pe managerul instituþiei, Silviu Didilescu, de manage-

ment defectuos, mod conflictual ºi abuziv de lucru, limbaj la limita trivialului ºi de colaborare defectuoasã cu alte instituþii. Comisia de anchetã a finalizat controlul la faþa locului dar, conform uzanþelor, datele strânse sunt analizate, iar apoi se întocmeºte raportul de control. Confom surselor noastre, mem-

Funcþionarii de la Lupeni au bani de salarii pânã la sfârºitul anului uncþionarii de la primãria F Lupeni au fondul de salarii asigurat pânã la finalul anului, dupã o rectificare bugetarã. În lunile trecute, angajaþii au avut chiar ºi câte douã luni întârziere, fapt care i-a determinat sã plece cu zecile. "Problema salariilor s-a rezolvat în momentul de faþã pentru cã pe fondul de salarii s-a primit în jur de 6500 de lei. Astfel, cei de la Finanþe ne-au completat fondul ca sã ne ajungã de salarii pânã la sfârºitul anului ºi

Minierã Meridian. De asemenea, reprezentanþii minerilor spun cã nu vor renunþa la prime, indiferent de ce se va întâmpla. Ei afirmã cã prin munca depusã în cadrul Companiei, bonusurile salariale sunt drepturi câºtigate în timp ºi cã nici nu se pune problema de neacordare. Dar, dacã subvenþia va întârzia ca ºi pânã

A secat Jiul de Vest J

iul de Vest aproape a dispãrut, mai ales în zona de unde izvorâºte, la Câmpul lui Neag. Astfel, deºi suntem în plinã toamnã, cea mai ploioasã perioadã a anului, seceta ne lasã în continuare fãrã ape.

brii echipei de control ar fi descoperit o serie de neregului în activitatea lui Didilescu ºi, ca atare, ar urma sã fie luate mãsuri în consecinþã. Dacã Silviu Didilescu ar fi schimbat din funcþie, locul lui ar fi luat tot de un liberal, pentru cã postul le aparþine, conform algoritmului. Carmen COSMAN

sper sã ne ºi ajungã cu sumele acestea", a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Însã, nu acelaºi veºti bune vin ºi pentru asistaþii sociali, cel puþin nu deocamdatã. " Este rezolvatã problema ºi aici la fondul de salarii, în schimb nu este rezolvatã din punct de vedere al banilor. Noi abia acum avem acoperire. Pânã acum nu era aºa ºi chiar dacã aveam bani, nu-i puteam plãti. Acum, însã, avem acoperire, dar nu avem bani", a mai spus Resmeriþã. Luiza ANDRONACHE

acum, minerii vor intra în grevã. "Fiind în plinã negociere a contractului de muncã, vom avea tot temeiul legal sã declanºãm un conflict de muncã. Cu vorbe simple, asta însemnã cã vom intra într-o grevã, pentru cã fãrã subvenþie, Compania Naþionalã a Huilei nu-ºi mai poate continua activitatea", a mai declarat Petre Nica. Luiza ANDRONACHE

"La Câmpul lui Neag nu a plouat de 3 luni, ca peste tot de altfel. În tot acest timp s-au inregistrat precipitaþii de aproximativ 10 litrii pe metru pãtrat, adicã foarte puþin. Pe Jiul de Vest, în zona aproape de izvoare, nu avem niciun strop de apã. Bineînþeles, este ºi o zonã de carst, iar apa se infiltreazã, dar acestã situaþie se datoreazã în special secetei ", nea declarat Sorin Corici, ºef S.H. Petroºani - Apele Române. Din cauza secetei, aproape toate apele curgãtoare din Valea Jiului au secat. De fapt, situaþia este similarã ºi în cazul fântânelor ºi izvoarelor. Ultima secetã de aceastã amploare înregistratã în România a fost în anul 2000. Luiza ANDRONACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 noiembrie 2011

Lecþie de viaþã la domiciliu S

us pe dealurile Livezeniului, Maria Gabriela, de 8 ani, îºi hrãneºete cei doi fraþi mai mici - de un an ºi ºapte luni ºi altul de patru ani -, spalã rufe la mânã, dereticã, face focul… Printre picãturi scrie ºi silabiseºte pentru a nu rãmâne prea mult în urma colegilor de la ªcoala generalã nr. 7 Petroºani. Învãþãtoarea este la al ºaptelea drum cãtre cocioaba din deal. Pãrinþii sapã pãmântul pentru a scoate fierul vechi, sau sunt tocmiþi cu ziua în gospodãriile mai înstãrite. Venitul stabil este doar alocaþia copiilor… Învãtãtoarea Gabrielei, Jeni Gabroveanu pare a cunoºte bine drumul spre casa familiei Purcariu-Zaharia. Am însoþit-o de-a lungul cãii ferate pânã dincolo de gara Livezeni, apoi pe deal în sus încã vreo doi km. " Gabi este o elevã care nu prea vine la ºcoalã. La vârsta ei munceºte prea greu pentru o fetiþã de 8 ani. Are potenþial ºi am încercat sã-i determin pe pãrinþi sã o lase sã vinã la ºcoalã. Uneori am recurs la tertipuri nu prea ortodoxe ºi i-am speriat pãrinþii. Le-am spus cã dacã nu fac asta pot sã piardã ºi bruma aia de venit - alocaþia copiilor " spune învãþãtoarea, care este la al ºaptelea drum cãtre casa elevei sale de pe dealurile Livezeniului. În pragul cociabei din coasta dealului ne aºtepta Maria Gabriela, o fetiþã timidã la

mama copiilor. Tatãl copiilor este la muncã, la fier vechi. Nu este tatãl biologic al Gabrielei, dar îi oferã, atât cât poate, cele trebuincioase ºcolii ºi o îndeamnã la carte pentru a ieºi din condiþia de sãraci lipiþi… Pe soba strâmbã trona o oalã. " Am fãcut ieri ciorbã de fasole. De când s-a rãcit vremea nu mai prea plec. Mi-e fricã sã nu dea foc la casã, cã ãºtia mici sunt tare neastâmpãraþi. Zilele trecute ne-am chinuit o zi întreagã sã spargem un beton mare pentru fier. Ce sã fac ? O las cu copiii, cã nam ce face ºi trebuie sã mã ajute ºi ea… " - se lamenteazã mama Gabrielei. prima vedere. În fapt este rezervatã, cu reguli stabilite de ea asupra vieþii sale ºi relaþionãrii cu cei din jur. " Nu prea am prieteni pentru cã prea mã vor. Larisa nu mai vorbeºte cu

mine, nu pentru cã nu ne înþelegem, ci pentru cã s-ar putea s-o vadã mama ei… Mai sunt câþiva, dar m-au împins ºi au vorbit urât. Mai bine stau în banca mea… " - spune Gabriela aproape ºoptit, þintuindu-ne cu privirea.

Vizitele învãþãtorei au avut ca rezultat venirea la ºcoalã a copilei din vârful dealului. Anul trecut a fost mai rãu. " Îmi place la ºcoalã, îmi place româna.. " - a precizat copila,

prezentându-i învãþãtoarei caietele ºi " studiul individual ". Anul ãsta am fost la ºcoalã, anul trecut - nu prea ". Gabriela mai bagã câteva lemne pe foc dupã care se lipeºte de învãþãtoare. A urmat o orã de curs la domiciliu. Eleva a scos caietele pe care învãtãtoarea le-a inspectat cu explicaþiile aferente, s-a fãcut lecturã ºi s-a insistat pe despãrþirea în silabe. Lecþia sa þinut pe genunchi, pentru cã în casã nu exista o masã destinatã lecþiilor. "Nu, nu primim ajutor social pentru cã am depãºit suma. Alocaþia copiilor este de 2,8 milioane lei vechi. Ãsta mic are douã milioane alocaþie pânã la doi ani, iar el ºi Gabi au câte patru sute. Nu ajung banii, abia de trãim de pe o zi pe alta " - povesteºte Ana Maria,

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

La plecare eleva ºi-a îmbrãþiºat învãþãtoarea care, cu voce asprã, dar grijulie, o îndemna la învãþãturã, iar pe mamã o sfãtuia cum sã se ajute mai mult cu terenul din jurul casei… Pe drumul de întoarcere, la baza dealului, trei bãrbaþi ºi douã femei sãpaserã un ºanþ de circa doi metri. Ancoraserã cu frânghii un tub de fontã ºi munceau din greu sã-l scoatã la suprafaþã. " Lãsaþi, nu mai faceþi poze cu noi, cã noi ne descurcãm. Mergeþi la prima clãdire de la garã, sã vedeþi acolo necaz. Vai de mama lor ! Fãrã geamuri, fãrã apã, copiii aia nu sunt spãlaþi de luni de zile, iar oamenii ãia sunt bolnavi, nu pot munci… " - ne-a alungat un bãrbat cu figurã inteligentã, vânjos, ce pãrea a coordona lucrarea pentru pâinea de duminicã. La 200 metri mai departe, o altã " echipã ", formatã din bãrbaþi, sãpa în coasta terasamentului, iar femeile ºi doi copii colectau fierul scos din pãmânt în saci ºi sacoºe uriaºe de rafie… Se ºtie cã fiecare societate îºi are marginile ei, dar în ultima vreme aceste margini par cã se lãrgesc periculos cuprinzând din ce în ce mai multe familii. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 7

Negocieri CCM ºi ameninþãri cu greva din partea minerilor indicaliºtii din S minerit anunþã cã de la

mijlocul acestei luni vor începe negocierile pentru Contractul Colectiv de Muncã. În aceste condiþii, un rãspuns privind acordarea subvenþiei trebuie sã vinã cât mai curând. " În data de 15 noiembrie, cu 45 de zile înainte, vom

începe negocierile, pentru cã actualul CCM expirã la 31 decembrie. Vom încerca sã menþinem actualele prevederi ºi mai mult, sã obþinem unele prin care sã putem creºte veniturile salariaþilor.", ne-a declarat Petre Nica, reprezentant Centrala

Anchetã finalizatã la Spitalul Deva omisia de C anchetã a Ministerului Sãnãtãþii a finalizat ancheta la Spitalul Judeþean Deva, iar rezultatele controlului sunt aºteptate zilele urmãtoare. În câteva zile vom afla rezultatul controlului de la Spitalul Judeþean Deva, acolo unde reprezentanþii Corpului de Control al Ministerului Sãnãtãþii, împreunã cu doi reprezentanþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara au fãcut o anchetã. Verificarea a fost cerutã de senatorul PSD Cosmin Nicula, care l-a acuzat pe managerul instituþiei, Silviu Didilescu, de manage-

ment defectuos, mod conflictual ºi abuziv de lucru, limbaj la limita trivialului ºi de colaborare defectuoasã cu alte instituþii. Comisia de anchetã a finalizat controlul la faþa locului dar, conform uzanþelor, datele strânse sunt analizate, iar apoi se întocmeºte raportul de control. Confom surselor noastre, mem-

Funcþionarii de la Lupeni au bani de salarii pânã la sfârºitul anului uncþionarii de la primãria F Lupeni au fondul de salarii asigurat pânã la finalul anului, dupã o rectificare bugetarã. În lunile trecute, angajaþii au avut chiar ºi câte douã luni întârziere, fapt care i-a determinat sã plece cu zecile. "Problema salariilor s-a rezolvat în momentul de faþã pentru cã pe fondul de salarii s-a primit în jur de 6500 de lei. Astfel, cei de la Finanþe ne-au completat fondul ca sã ne ajungã de salarii pânã la sfârºitul anului ºi

Minierã Meridian. De asemenea, reprezentanþii minerilor spun cã nu vor renunþa la prime, indiferent de ce se va întâmpla. Ei afirmã cã prin munca depusã în cadrul Companiei, bonusurile salariale sunt drepturi câºtigate în timp ºi cã nici nu se pune problema de neacordare. Dar, dacã subvenþia va întârzia ca ºi pânã

A secat Jiul de Vest J

iul de Vest aproape a dispãrut, mai ales în zona de unde izvorâºte, la Câmpul lui Neag. Astfel, deºi suntem în plinã toamnã, cea mai ploioasã perioadã a anului, seceta ne lasã în continuare fãrã ape.

brii echipei de control ar fi descoperit o serie de neregului în activitatea lui Didilescu ºi, ca atare, ar urma sã fie luate mãsuri în consecinþã. Dacã Silviu Didilescu ar fi schimbat din funcþie, locul lui ar fi luat tot de un liberal, pentru cã postul le aparþine, conform algoritmului. Carmen COSMAN

sper sã ne ºi ajungã cu sumele acestea", a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Însã, nu acelaºi veºti bune vin ºi pentru asistaþii sociali, cel puþin nu deocamdatã. " Este rezolvatã problema ºi aici la fondul de salarii, în schimb nu este rezolvatã din punct de vedere al banilor. Noi abia acum avem acoperire. Pânã acum nu era aºa ºi chiar dacã aveam bani, nu-i puteam plãti. Acum, însã, avem acoperire, dar nu avem bani", a mai spus Resmeriþã. Luiza ANDRONACHE

acum, minerii vor intra în grevã. "Fiind în plinã negociere a contractului de muncã, vom avea tot temeiul legal sã declanºãm un conflict de muncã. Cu vorbe simple, asta însemnã cã vom intra într-o grevã, pentru cã fãrã subvenþie, Compania Naþionalã a Huilei nu-ºi mai poate continua activitatea", a mai declarat Petre Nica. Luiza ANDRONACHE

"La Câmpul lui Neag nu a plouat de 3 luni, ca peste tot de altfel. În tot acest timp s-au inregistrat precipitaþii de aproximativ 10 litrii pe metru pãtrat, adicã foarte puþin. Pe Jiul de Vest, în zona aproape de izvoare, nu avem niciun strop de apã. Bineînþeles, este ºi o zonã de carst, iar apa se infiltreazã, dar acestã situaþie se datoreazã în special secetei ", nea declarat Sorin Corici, ºef S.H. Petroºani - Apele Române. Din cauza secetei, aproape toate apele curgãtoare din Valea Jiului au secat. De fapt, situaþia este similarã ºi în cazul fântânelor ºi izvoarelor. Ultima secetã de aceastã amploare înregistratã în România a fost în anul 2000. Luiza ANDRONACHE

8 Sport

FOTBAL. LIGA A III-A, SERIA A 5-A

ETAPA A 12-A, 4 NOV. 2011

Jiul, gânduri serioase

H

enþ cu

MÂNA Unii “munceºte” ºi alþii “stã...” ouã atitudini D diferite în numerosul lot al celor douã "Jiuri".

Pe de-o parte, cea a lui Vlãduþ Tudorache la Vladimirescu, pe de alta, cea a lui Mareº, la Petroºani. Se spune cã nu-i bine sã-i cerþi, sau sã-i lauzi pe cei mai tineri sportivi, cã se "deregleazã"!? Pãi ba da, cã de-aia se expun pe arenele publice, asumându-ºi ºi acest risc. În vreme ce Vlad Tudorache, cu sânge de fost fotbalist în vene, a fost vioara întâi într-un meci în deplasare, marcând cu sânge rece un gol al victoriei Jiului, la nivelul Ligii a IV-a, în celãlalt capãt geografic, la Petroºani, Marius Mareº (ºi el cu sânge de fost fotbalist) înota cu banderola de cãpitan de echipã aidoma unui pensionar, enervând toatã asistenþa din jurul sãu. Am aflat "pe surse", ca unul care l-am încurajat ºi susþinut mereu pe Mareº (foto), cã nu se mai pregãteºte constant la antrenamente, acest lucru fiind un mare pericol. Ar fi pãcat de urmãri (vezi cazuri autohtone mult mai celebre). În timp ce unul munceºte, celãlalt stã la relanti. Ar fi cazul ca toþi cei din anturajul sãu sã-l abordeze la modul cel mai serios, pentru cã are talent cu carul, dar vorba aia, unde nu-i cap, vai de picioare. De fotbalist.

Deac a marcat spre finalul partidei de la Vladimirescu, golul victoriei Jiului z Maniera de joc abordatã de Jiul Petroºani în deplasare, din ETAPA A 13-A, etapa a 12-a a seriei a 5-a a Ligii a III-a, ne duce cu gândul la 11 NOIEMBRIE 2011 intenþia din ce în ce mai evidentã de a accesa alt nivel. Millenium Giarmata - ACS Recaº z Din pasa proaspãtului internaþional de juniori Vlad Bihorul Beiuº - FC II Timiºoara Tudorache (17 ani) s-a marcat golul victoriei de 2-1 în min. 88, FC ªcolar Reºiþa - Gloria Arad de la 7 m, când Deac a reluat FC Caransebeº - FC Hunedoara în gol mingea respinsã de por- Nova Becic. Mic - CS Vladimirescu Jiul Petroºani - CFR Simeria tarul gazdelor. Flacãra Fãget - Gloria Reºiþa z Scorul fusese deschis în Unirea V. lui Mihai - Naþional Sebiº min. 20 de Izzeldin, printr-un ºut de la 10 m, apoi gazdele au egalat din penalty, la un fault comis de Cruceru. z Jiul ar mai fi putut marca prin A. Moldovan (min. 6 ºi 30) sau Albert (min. 41, cap peste poartã), dar ºi portarul Hotoboc s-a remarcat în min. 60, printr-o intervenþie salutarã.

FC II Timiºoara - ªcolar Reºiþa 0-2 Dãruialã (48 - aut.), O. Abiodun (56) Gloria Arad - FC Caransebeº 0-1 Staicu (41 - pen.) CFR Simeria - Flacãra Fãget 4-0 D. Dãscãlescu (9), Gãceanu (24), Lintaru (38), Pepenar (62) Gloria Reºiþa - Unirea V. lui Mihai 1-0 Oncicã (41) Naþional Sebiº - Millenium Giarmata 3-3 Bozian (37), Lung (77), Ivancea (89) / Bãiºan (4), Leucã (60), M. Cãlin (80) ACS Recaº - Bihorul Beiuº 5-0 Szabolcs Szekely (13, 20), B. Steop (59), R. Trandu (80), Andronic (87) FC Hunedoara - Nova Becic. Mic 1-1 Culda (10 aut.) / Ungureanu (70) CS Vladimirescu - Jiul Petroºani 1-2 Ciubãncan (45 -pen.) / Mohamed (18), M. Deac (89)

CLASAMENT 1. ACS Recaº 2. Bihorul Beiuº 3. Mill.Giarmata 4. FC Caransebeº 5. FC ªcolar Reºiþa 6. FC II Timiºoara 7. CFR Simeria 8. FC Hunedoara 9. Jiul Petroºani 10. Flacãra Fãget 11. Naþional Sebiº 12. Un. V. lui Mihai 13. Vladimirescu 14. Gloria Reºiþa 15. Nova Be. Mic 16. Gloria Arad

12 12 12 12 12 11 12 12 12 12 12 12 12 11 12 12

7 7 7 6 6 6 6 5 5 5 3 3 3 2 2 1

PE CÂND MAI SUS? Vlad Tudorache (Jiul), o evoluþie de excepþie în ultima deplasare a Jiului

Foto

100

* MEMORIA FOTOGRAFIEI *

SERIAL “100 FOTOGRAFII CU ECHIPE DE NEUITAT”

SIMBOLUL Iatã, timp de 100 de apariþii (prima a avut loc în luna mai a.c.), v-am prezentat o colecþie de 100 de fotografii, cu diferite grupãri sportive de-a lungul deceniilor. Handbalul, navomodelismul, popice, tirul cu arcul, rugby-ul, luptele libere, voleiul ºi evident, fotbalul, au fost prezenþi cu mari ºi frumoase echipe ale Vãii Jiului. Azi, ne-am îndeplinit "planul": 100 de fotografii cu echipe de neuitat. Coincidenþã sau nu, momentul expirã odatã cu încetarea vechiului nume al cotidianului "Gazeta Vãii Jiului". De astãzi, vorbim despre "Cronica Vãii Jiului", dar ºi

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 noiembrie 2011

despre aceeaºi idee a fotografiei, de data asta sub numele "Fotografii miºcate". Vor fi imagini "fãrã numãr" final de data asta, cu momente inedite, din marile competiþii cu echipe ale Vãii Jiului. O zonã meritã sã þinã treaz interesul cititorului, prin readuceri aminte a momentelor de glorie sportivã localã ºi de ce nu, un imbold al actualei generaþii de sportivi pentru a atinge ºi ei alte cote de succes. Astãzi, la numãrul 100, o imagine cu mai multe generaþii ale echipei simbol a Vãii, Jiul Petroºani, aºa cum a fost ea surprinsã la 1 decembrie 2009, cu prilejul împlinirii a 90 de ani de activitate a grupãrii în alb-negru.

Andrei Tonca este deocamdatã titular mai "aplecat" spre Liga a IV-a. Fiind nepotul fostului fundaº jiulist al anilor `60-`70, Andrei Tonca ar putea emite pretenþii mai mari. Pe când titular într-o ligã superioarã?

3 3 2 4 3 2 2 4 4 0 4 3 1 3 2 4

2 2 3 2 3 3 4 3 3 7 5 6 8 6 8 7

20-7 16-15 19-14 17-13 16-13 27-15 18-12 14-9 13-9 16-28 13-12 11-13 16-25 6-15 11-19 7-18

24 24 23 22 21 20 20 19 19 15 13 12 10 9 8 7

Ä

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 noiembrie 2011

Sport 9

FOTBAL, LIGA A IV-A HUNEDOARA

ETAPA A 13-A, 5 NOV. 2011

C.S. Vulcan se distanþeazã

z Etapa a 13-a a Ligii a IV-a Hunedoara a fost una rodnicã pentru echipele Vãii Jiului. z Minerul Aninoasa îºi revine dupã victoria în deplasare, 3-1 la Victoria Cãlan (goluri G. Trestian 2, Pîrciu). z Universitatea Petroºani este la a treia etapã consecutivã fãrã înfrângere, 2-0 la Minerul Teliuc (goluri Spânoche, Grigoraº).z Inter Petrila a reuºit un 1-1 la Dacia Orãºtie (gol Ad. Dolha), dupã ce a condus cu 1-0. z Minerul Uricani ºi-a luat punctele pe teren propriu, 2-1 cu Retezatul Râu de Mori (goluri Voina, A. Cojocaru).

Bg. ªtefan (Jiul II), în luptã cu mai consacratul sãu adversar vulcãnean Stângã (nr. 3)

Jiul II Petroºani - C.S. Vulcan 0-2 (0-1)

Oaspeþii, trei puncte ºi multe ratãri

S-a vãzut încã din startul partidei faptul cã la echipa Jiul II lipsesc o serie de jucãtori de bazã (A. Tonca, Gavriluþi, Cãrãvan, Vl. Tudorache), reþinuþi pentru divizionara de Liga a III-a, când juca la Vladimirescu în aceeaºi zi. În aceste condiþii, sarcina Vulcanului a fost evident mai uºoarã, liderul

C r i s t i a n L a z ã r, u n a r b i t r u c a r e s - a d o v e d i t ferm ºi intransigent folosind toþi titularii, mai puþin Miculescu, accidentat. Vulcãnenii practicã un joc ofensiv încã din start, irosind mai multe situaþii de gol pânã la deschiderea scorului, fraþii Adi ºi Ion Roºian (min. Antrenorul Marcel Cristea, 20, 27 ºi 39) m otive de satisfacþie pentru fiind respone g alul petrilenilor la Orãºtie sabili cu

ratãrile. Chiar ºi dupã pauzã, Palade (min. 48) putea majora, apoi vulcãnenii duc scorul la 2-0, Cismaºiu putea face 3-0, dar portarul Serea intervine senzaþional (min. 71), reparându-ºi oarecum gafa de la golul doi. Abia în min. 85 Duma are prima ocazie adevãratã a Jiului, dar portarul Mârºava se opune golului. Un meci la discreþia Vulcanului, care a gestionat bine deficitul de lot al Jiului II, jucând la victorie, cu motoarele turate atât cât a impus situaþia din teren.

pomul L alãudat...

O mare deziluzie, Marius Mareº, promiþãtorul ºi mult lãudatul

internaþional de juniori al Jiului. "Extrem de indolent, nepregãtit ºi plictisit, de neînþeles la vârsta lui", remarca un tehnician din staff-ul Jiului. De altfel, sesizând acest cumul de defecte, antrenorul Daniel Huza l-a ºi schimbat pe Mareº încã din min. 35, el fiind pânã la acel moment piatra de moarã a echipei. Un mare talent, dar vorba unui antrenor, "Revino-þi, bãiatule!".

C.S. Vulcan (antr. Marius Szoradi): Mârºava - Ad. Roºianu, Stângã, Raboj, Bãcãran - Lavric (min. 68 R. David), Ciocârlan (min. 80 Petric), Cismaºiu, Sg. Maier - I. Roºian, Palade (min. 65 Cãsãndruc)

Arbitru: Cristian Lazãr - Petroºani z Observator AJF: Mirel Biriº - Simeria Spectatori: 300

GOLURILE 0-1 1: Lavric (min. 43), ºut de la 5 m 0-2 2: Cãsãndruc (min. 66), de la 7 m, la o gafã a lui Serea

Atitudini Nu tulburaþi copiii! ot mai mult în T ultima vreme, arbitrii ºi antrenorii

juniorilor se plâng de un fenomen care escaladeazã îngrijorãtor.

Univ. Petroºani Metalul Criºcior Gloria Geoagiu ªoimul Bãiþa Ret. Râul de Mori CS Vulcan Stã Inter Petrila Minerul Aninoasa

CLASAMENT SENIORI 1. CS Vulcan 2. Aurul Brad 3. Jiul II Petroºani 4. Gloria Geoagiu 5. Minerul Uricani 6. Metalul Criºcior 7. Aurul Certej 8. Min. Aninoasa 9. Inter Petrila 10. Ret. R. de Mori 11. Dacia Orãºtie 12. U. Petroºani 13. Zar. Criºcior 14. ªoimul Bãiþa 15. Ret. Haþeg 16. Minerul Teliuc 17. Victoria Cãlan

12 12 12 12 12 12 12 13 13 12 13 12 12 12 12 12 13

11 9 8 8 8 6 6 5 5 5 5 5 4 4 4 2 0

0 0 1 1 0 1 1 3 3 3 2 1 1 0 0 1 0

1 3 3 3 4 5 5 5 5 4 6 6 7 8 8 9 13

32 29 28 27 18 22 20 18 24 16 29 24 17 19 11 10 13

5 15 9 19 16 12 17 14 24 16 24 19 26 27 24 30 60

33 27 25 25 24 19 19 18 18 18 17 16 13 12 12 7 0

4 7 7 32 29 20 20 25 36 20 30 47 53 33 43 55 50

48 41 37 37 34 33 26 26 24 22 19 12 12 10 5 5 3

CLASAMENT JUNIORI 1. Cetate Deva 2. Univ. Petroºani 3. CS Vulcan 4. Inter Petrila 5. Victoria Cãlan 6. Ret. R. de Mor i 7. Gloria Geoagiu 8. Jiul Petroºani 9. Min. Aninoasa 10. Minerul Uricani 11. Aurul Brad 12. Dacia Orãºtie 13. Ret. Haþeg 14. Zar. Criºcior 15. Aurul Certej 16. ªoimul Bãiþa 17. Metalul Criºcior

12 12 12 13 13 12 12 12 13 12 12 13 12 12 12 12 12

12 10 9 9 8 8 6 6 6 5 4 3 3 2 1 1 0

0 1 1 1 2 1 2 2 0 2 3 0 0 2 1 1 3

0 1 2 3 3 3 4 4 7 5 5 10 9 8 10 10 9

56 51 60 40 44 38 38 42 27 27 21 18 16 9 5 8 11

Etapa a 14-a, 12 nov. 2011

Jiul II Petroºani - CS Vulcan 0-2 (0-1) Jiul II Petroºani (antr. Daniel Huza): Serea Micu, R. Sandu (min. 72 Codrea), Arcuºi, Ungur - A. Criºan, R. Andrei, Bg. ªtefan (min. 70 Sãpânþan), Mareº (min. 35 Bocu) - Duma, Cânda (min. 70 Todor)

Minerul Teliuc 0-2 (sen.) 2-1 (jun.) Retezatul Haþeg 1-3 (sen.) 2-1 (jun.) Aurul Certej 1-2 (sen.) 0-4 (jun.) Zarandul Criºcior 2-1 (sen.) 2-0 (jun.) Minerul Uricani 2-1 (sen.) 2-2 (jun.) Jiul II Petroºani 0-2 (sen.) 0-7 (jun.) CSA Aurul Brad Dacia Orãºtie 1-1 (sen.) 1-2 (jun.) Victoria Cãlan 1-3 (sen.) 3-0 (jun.)

G a b i Tr e s t i a n ( M i n . A n i n o a s a ) , autorul a douã goluri în partida de la Cãlan

Fie la Petroºani, Lupeni sau Petrila, cei ce formeazã masa spectatorilor la meciurile de fotbal ale micilor jucãtori, pãrinþii ºi rudele, devin de pe margine coordonatori sau "profesori". "Pentru faptul cã ei achitã o cotizaþie, au senzaþia cã trebuie sã urle ºi sã înjure permanent la arbitri care, e drept, ºi ei neexperimentaþi, greºesc destul. Copiii vãd aceste manifestãri ºi sunt derutaþi. Ar trebui ca unii dintre aceºti pãrinþi sã înþeleagã cã noi ne ºtim rostul, sã ne lase sã ne facem treaba. De ce nu se comportã astfel, sã zicem, când îºi trimit copiii la medi-

Univ. Petroºani - Minerul Aninoasa Inter Petrila - Victoria Cãlan Dacia Orãºtie - Stã CS Vulcan - Aurul Brad Ret. Râul de Mori - Jiul II Petroºani ªoimul Bãiþa - Minerul Uricani Gloria Geoagiu - Zarandul Criºcior Metalul Criºcior - Aurul Certej Minerul Teliuc - Retezatul Haþeg

taþii? ªi fotbalul este un joc care se deprinde la vârste fragede, este nevoie de rãbdare ºi înþelegere" a precizat un antrenor de la juniori. Împãrtãºim întru totul acest

Pagini realizate de Genu TUÞU punct de vedere. Copiii trebuie lãsaþi sã-ºi facã treaba în liniºte. Sau cel puþin fãrã a fi expuºi unor manifestãri care n-au treabã cu un comportament de pãrinte.