Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãtile Vaii Jiului z Redactia si administratia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petrosani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 2
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 9 noiembrie 2011
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z Pret 1 RON
C
onstantin Jujan: Statul român este împiedicat de legislaþia europeanã, care nu mai dã voie sã subvenþioneze mineritul, sã se facã investiþii. România a avut posibilitatea în perioada 2007-2010 sã aleagã o formã de a fi subvenþionatã, în bani pentru investiþii sau pentru acces la rezerve, pentru susþinerea activitãþii. S-a ales varianta de acces la rezerve pentru cã ar fi fost valoarea mult mai micã pentru investiþii. Lucrurile astea trebuiau fãcute într-o perioadã în care România nu era þarã comunitarã, în care avea ºi subvenþie ºi alocaþii bugetare pentru investiþii, dar nu au fost niciodatã suficiente. Indiferent ce guvernare a fost, niciodatã nu au fost alocate sumele necesare pentru a-ºi continua activitatea Compania.
"Dacã nu se va primi subvenþie nici anul viitor,
vom sista activitatea"
PAGINILE 6-7
PSD-iºtii de la Scandalul taximetriºtilor Petroºani ºi-au dat palme din Vulcan
"D
s-a mutat la poliþie
a, unii fac scandal, mult zgomot, se agitã apele pentru cã urmeazã adunarea generalã. Le-am spus: daþi-vã palme, spuneþi ce aveþi sã spuneþi, isensiunile dintre taximetriºti ºi deschis, pentru ca apoi sã ne vedem de maxi-taximetriºti sunt deja treabã la adunarea generalã pentru cunoscute, iar în Vulcan au stârnit chiar alegeri" - Ioan Rus, preºedinte interiun protest al taximetriºtilor, organizat în mar PSD Petroºani. >>> PAGINA 3 faþa Primãriei. >>> PAGINA 5
D
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 noiembrie 2011
Impozite ºi taxe achitate în propor rþie de 70% Locuitorii din Petroºani ºi-au achitat dãrile locale în procent de circa 70%. Pânã la sfârºitul anului, însã, reprezentanþii Biroului de Impozite ºi Taxe Locale sperã ca procentul sã creascã pânã la 80%. Respectiv, aproximativ la fel, comparativ cu anii anteriori. În ceea ce priveºte încasãrile pentru gunoi, aici, procentul de încasare este ceva mai mic. Nu de alta, dar, în acest an pentru neachitarea taxei de ridicare a gunoiului menajer nu sunt percepute penalizãri. Acestea vor fi aplicate, însã, dupã data de 1 ianuarie 2012, inclusiv pentru anul 2011.
I
mpozite plãtite cu cardul
Anul viitor, petroºãnenii îºi vor putea achita dãrile locale, electronic, prin card bancar. Nu de alta, dar, România trebuia sã se alinieze ºi ea cerinþelor impuse de cãtre Uniunea
Europeanã. Implementarea acestui sistem se doreºte a veni, în special, în sprijinul celor care domiciliazã în alte localitãþi sau în strãinãtate dar au proprietãþi în Petroºani. Cei care îºi vor plãti taxele ºi impozitele locale cu ajutorul cardului bancar vor scãpa de cozi. În schimb, vor fi nevoiþi sã plãteascã un comision bancar, acesta urmând a fi de maximum 30 de lei pentru fiecare operaþiune. Mircea NISTOR
VÂNZÃRI Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului) Telefon 0722 448 428 Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
ANGAJÃRI Cãutãm mineri pregãtitori calificaþi pentru lucru în Polonia ºi Cehia. Detalii la: 0729999966, 0723792995
Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei
10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Plasa de stele (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Câºtigi în 60 de secunde 21:50 Lale (s) 22:50 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Lale (s) (r)
National TV 6:00 Albumul Naþional (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Culoarea fericirii (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 Gadgets, Gadgets 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Taxi Driver (r) 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Fosta mea iubire (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Culoarea fericirii 20:15 Destinul regelui 21:45 Poama acrã 23:30 Moartea Samantei Finley
1:30 În cãutarea fericirii (r)
PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Idilã de noiembrie (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Arsenalul seducþiei
16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Fringe 23:30 Fringe 0:30 Dupã 20 de ani (r) 1:30 ªtirile Pro TV (r)
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!! Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!! SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: - PAVATOR - 450 lei - INSTALATOR APà CANAL - 500 lei - TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei - LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei - OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei - INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALà ªI GAZE - 550 lei - CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei - MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei - CIOBAN - 550 lei - BUCÃTAR - 600 lei - COSMETICIAN - 650 lei FII PRIMUL CARE PROFITà DE ACEASTà OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162 SC EURO JOBS SRL organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele:
CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei Înscrierile pentru cursuri se fac în luna noiembrie, anul curent la sediul firmei. Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516
0354/100.019
mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro
ANUNÞ UMANITAR
Cronica Vãii Jiului
De curând, Mircea BORCA, funcþionar la Primãria municipiului Petroºani, a suferit o intervenþie chirurgicalã dificilã, în urma cãreia a rãmas fãrã un picior. Pentru a-ºi continua viaþa în condiþii cât de cât normale, Mircea BORCA are neapãratã nevoie de o protezã destul de costisitoare. Familia apeleazã la colegi ºi prieteni, la cei care îl cunosc ºi îl apreciazã, rugându-i sã doneze o sumã cât de micã pentru a-l ajuta. Donaþiile se pot face în contul IBAN RO76BTRL02201201973630XX, deschis la Banca Transilvania, pe numele BORCA Alina Elena. Vã mulþumim!
Website: www.cronicavj.ro
Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Anchetã militarã (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii 23:15 Mondenii 23:45 Anchetã militarã 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu
TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Judecã tu! (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:15 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (r) 17:00 Telejurnal 17:30 Casa Ninei 18:25 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Mici crime în familie (s) 22:45 Dincolo de celebritate 22:50 Iubiri dincolo de ecran 23:10 Maestrul spionajului: Povestea lui Robert Hanssen 0:45 Nu te voi uita (r) 1:40 Interes general (r)
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Carmen COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mircea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mircea BUJORESCU Luiza Andronache Genu TUÞU, Anamaria Nedelcoff (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, Petru BOLOG C I M P A , I o a n D A N -B BÃLAN
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 noiembrie 2011
PSD-iºtii de la Petroºani
ºi-au dat palme "D
a, unii fac scandal, mult zgomot, se agitã apele pentru cã urmeazã adunarea generalã. Le-am spus: daþi-vã palme, spuneþi ce aveþi sã spuneþi, deschis, pentru ca apoi sã ne vedem de treabã la adunarea generalã pentru alegeri" - Ioan Rus, preºedinte interimar PSD Petroºani. "În Organizaþia Municipalã a PSD de la Petroºani apele se vor liniºti dupã aceste alegeri" - Laurenþiu Nistor, preºedinte PSD Filiala judeþeanã Hunedoara. ªedinþã mare la PSD, luni, 7 noiembrie, pentru pregãtirea alegerilor ce vor avea loc sãp-
tãmâna viitoare, respectiv în data de 20 noiembrie, pentru a lua sfârºit interimatul dupã scoaterea din partid a lui Haralambie Vochiþoiu. ªedinþa a fost ca o sticlã de ºampanie agitatã cãreia i-s sãrit dopul. O parte a membrilor reproºau actualei conduceri interimare cã nu a fãcut
nimic de când se aflã în fruntea PSD Petroºani, cã acest partid nu existã prin lipsã
ca fiind catalogaþi "inspectori de partid", cã apar doar când este vorba de funcþii ºi atunci nu vin sã munceascã la programe ºi organizare, ci vin ca sã înjure ºi sã jigneascã, considerându-se deasupra tuturor etc., etc. Holul ultimului etaj al clãdirii unde are sediul PSD rãsuna ca o staþie de amplificare a spuselor politicienilor social democraþi, care oricum foloseau tonalitãþi ridicate pentru a se face, probabil, mai bine înþeleºi ºi pentru a-ºi vãrsa of-urile acumulate. Vorba unui trecãtor: "Ãsta da circ! Dacã se dãdeau bilete de intrare, puteau sã umple un stadion". Se pare cã aºa a fost, lucru care i-a fãcut pe cei tineri sã încerce sã aplaneze vijelia stârnitã, atrãgându-le atenþia seniorilor cã ei doresc sã înveþe
bilete de u a e d ã d se ã c a D "Ãsta da circ! ple un stadion". m u sã u a te u p , cu intrare
de activitate publicã. S-au aruncat vorbe grele ºi de o parte ºi de alta (sau de altele), ca la uºa cortului. S-a subliniat cã a munci în partid nu înseamnã doar sã zugrãveºti un sediu, lucru pe care îl poate face un zugrav, sau cã nu are cãderea sã dea lecþii cel care îºi fãcea vile în timp ce alþii se aflau "sub gloanþe". S-au reproºat trãdãri ºi favoritisme, dezorganizare ºi bârfã etc. ªi cei care au dat lecþii, strigându-le colegilor cã sunt nulitãþi, au primit repli-
adevãrat ceva de la cei cu experienþã ºi nu se cade sã le ofere asemenea spectacol. Fireºte cã tânãrul a fost pus la punct de unii seniori cu moþ în frunte pentru cã a îndrãznit sã invite la decenþã. "Da, unii fac scandal, mult zgomot, se agitã apele pentru cã urmeazã adunarea generalã. Le-am spus: daþi-vã
palme, spuneþi ce aveþi sã spuneþi, deschis, pentru ca apoi sã ne vedem de treabã la adunarea generalã pentru alegeri. Alegerile vor avea loc în data 20 noiembrie, la Teatrul I.D. Sîrbu, iar pânã atunci sã vã detensionaþi ºi sã înþelegeþi cã trebuie sprijiniþi cei care muncesc în partid. Clar nu ne sunt de folos "inspectorii de partid" care vin ca la teatru din când în când. Pentru adunarea generalã vom face un convocator pe care vor figura membri de partid cu cotizaþiile la zi. Cei care doresc sã candideze pentru funcþiile din partid, pot s-o facã pânã pe data de 17 noiembrie" - a declarat preºedintele interimar al PSD Petroºani, Ioan Rus. "În Organizaþia Municipalã a PSD de la Petroºani apele se vor liniºti dupã aceste alegeri" a subliniat încrezãtor preºedintele filialei judeþene a PSD, Laurenþiu Nistor, deputat de Hunedoara. Cândva înfloritoare, organizaþia PSD de la Petroºani a devenit un câmp de luptã cu personalitãþi umane puternice, de genul "nu te lãsa nici tu, nici tu" ce pot decima structura localã. Vom vedea ce se întâmplã dupã data de 20 noiembrie, când partidul va avea conducãtori certificaþi prin vot. Ileana FIRÞULESCU
Curtea de conturi nu e de acord cu sporurile
Profesorii rãmân cu sporuri, dar cer alþi bani
L
iderii de sindicat din învãþãmântul Vãii Jiului au reuºit sã nu înapoieze banii pe sporul care a fost atribuit celor din aceastã zonã, mãcar pânã la finele anului. Curtea de Conturi le-a cerut profesorilor banii înapoi, iar fiecare ar fi avut de restituit 30 la sutã din veniturile realizate pe ultimii ani. "Noi, liderii de sindicat am reuºit sã documentãm ºi sã argumentãm de ce am luat aceºti bani. Iniþial era vorba despre sporul de Valea Jiului, dar
acesta s-a transformat în sume compensatorii tranzitorii ºi le putem încasa pânã la finele anului 2011. Deci nu se pune problema sã restituim banii respectivi ", spune profesorul Vasile Fãgaº, lider de sindicat al profesorilor din Valea Jiului. Dacã legea se schimbã, de anul viitor, profesorii nu mai dreptul la aceste sporuri. "Dacã în 2012 se schimbã legea ºi devine valabilã Legea Salarizãrii unice, atunci nu vom mai beneficia de aceste sume, care la noi se acordã de peste 15 ani", a mai precizat Vasile Fãgaº. Liderii dascãlilor din Vale au cerut deja în instanþã primele de vacanþã pe anul 2009, bani pe care o parte dintre dascãli i-au luat, iar pentru cei 100 de euro necesari procurãrii de cãrþi, vor dar în judecatã în aceste zile Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara ºi Guvernul României. Diana MITRACHE
A
ngajaþii din primãria Petroºani ar putea fi nevoiþi sã restituie niºte sume de bani pe care, potrivit inspectorilor de Curtea de Conturi, le-au încasat ilegal. Este vorba despre bani pe care funcþionarii publici i-ar fi primit în urmã cu mai multe luni, dar deocamdatã nimeni nu a fost notificat. Mai mult, responsabilii din Primãrie spun cã, pânã acum, nu au primit nimic concret, dar nu neagã cã existã astfel de zvonuri. "Deocamdatã sunt doar zvonuri pe care nu le putem confirma. Pânã în acest moment nu am fost notificaþi în scris cu
privire la faptul cã ar trebui funcþionarii sã restituie anumite sume de bani. ªtim doar cã pânã acum câteva zile Curtea de Conturi a verificat activitate primãriei ºi cã inspectorii ºi-au încheiat activitatea", a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt la Primãria Petroºani. Inspectorii Curþii de Conturi Hunedoara au verificat activitatea financiar contabilã a Primãriei din Petroºani timp de mai multe luni, iar eventualele nereguli este posibil sã le sesizeze în scris în perioada urmãtoare. Totuºi, funcþionarii publici mai au, înainte de a restitui banii, o cale legalã prin care pot chiar sã conteste acest gen de nereguli, în instanþã. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 noiembrie 2011
Abandonat d e f a m i l i e î n þ a r ã ,
"adoptat" de poliþiºtii italieni U
n tânãr din Valea Jiului a ajuns "copil de trupã" pe lângã carabinierii din Roma dupã ce, cu un curaj pe care-l poate avea doar un ignorant, s-a dus la sediul lor ºi le-a cerut gunoiul pentru a-l duce, în locul lor, la container. Unui poliþist i s-a fãcut milã de el ºi de atunci a avut parte de "protecþie" pentru ceea ce avea sã facã timp de un an de zile în Italia. Spre deosebire de alþi conaþionali, un tânãr din Valea Jiului a reuºit sã fie de neatins în Italia, deºi cerºea pe strãzile Romei. Ce-i drept, nu atât de agresiv ca unii dintre romii noºtri, de care italienii sunt agasaþi ºi s-au cam sãturat. Chiar ºi în perioada în care a avut loc crima oribilã a lui Mailat, tânãrului îi mergea bine ºi avea curaj sã stea în centrul metropolei "la cerut", cum îi spune el cerºitului. Bãiatul ºtie cã nu are nici un motiv de a se mândri, dar, aºa putea supravieþui, iar povestea lui de viaþã, la o a doua privire, ar putea sã-i ofere circumstanþe atenuante pentru a nu fi judecat prea aspru.
de A bandonat pãrinþi Raul are, acum, 23 de ani ºi la doar 17 cutreiera strãzile unui oraº din ves-
tul þãrii fãrã sã ºtie încotro sã o apuce. Era într-o dupã amiazã de varã când s-a întors de la ºcoalã ºi a gãsit uºile apartamentului din Arad, unde
locuia cu pãrinþii, închise. A stat la uºã pânã noaptea târziu, când un bãrbat a venit ºi i-a spus cã pãrinþii lui au vândut locuinþa ºi s-au mutat, iar pe el l-au abandonat. "Pur ºi simplu au plecat fãrã mine! S-au gândit cã dacã am 17 ani mã descurc singur. Aveam un tricou ºi o pereche de pantaloni scurþi ºi aºa am stat un an de zile, ºi varã ºi
iarnã. Am dormit pe unde am apucat ºi, ca sã nu mor de foame pe strãzi, un bãtrân care cerºea mia spus cã, dacã vreau sã mãnânc, sã merg pe la magazine ºi sã le duc gunoiul. În plus, m-a atenþionat sã nu mã pun lângã el la cerºit, pentru cã-i iau "faþa". Mi-am fãcut curaj ºi am mers la primul magazin, unde am avut noroc. Mi-au dat o pâine, o rudã de parizer ºi douã þigãri. Eu nu fumam atunci ºi i le-am dat bãtrânului care m-a învãþat", povesteºte tânãrul.
ultima I talia, speranþã Timp de patru ani de zile a stat pe strãzi ºi a trãit din ceea ce aduna din diferitele munci pe la magazine sau depozitele
Copaceii buclucaºi D
upã ce a tãiat ºi cosmetizat, cu mare scandal uneori, toþi copacii din Petroºani, ºeful Serviciului Public de Administrare al Domeniului Public ºi Privat din Petroºani, Lucian Dragomir, s-a trezit cã îi cresc doi copãcei chiar în pervazul geamului de la biroul în care a luat decizia sã-i taie pe restul. Minunea s-a petrecut de ceva timp, iar plantele au deja frunze, care, odatã cu venirea toamnei încep sã cadã.
de mãrfuri. Când nu avea de muncã se ducea la containere, unde cãuta mâncare. Deja, dupã al doilea an de când era fãrã adãpost, a descoperit o casã de copii de unde mai primea haine ºi hranã ori era lãsat sã se spele. De dormit, tot prin gãri sau parcuri, ori conducte de termoficare dormea. Patronul unui magazin la care îºi fãcuse "abonament" pentru dus gunoiul avea, însã, sã-i schimbe viaþa. "M-a luat într-o zi la el sã muncesc prin gospodãrie ºi apoi, dupã o sãptãmânã, a venit iar dupã mine ºi acolo am rãmas aproape un an de zile. Era un poliþist de frontierã ºi avea nevoie sã-i pãzeascã cineva casa de lângã Arad, pentru cã el mai avea un apartament în care stãtea cu nevasta, chiar în oraº. Munceam ºi dormeam acolo, eram bine ºi mã plãtea în fiecare sãptãmânã. Aºa am adunat bani sã ajung în Italia, ultima mea speranþã de a trãi mai bine", mai povesteºte Raul.
plecat la A muncã ºi s-a "calificat" ca ºi cerºetor
Despre minunea din pervazul sãu, ºeful SPADPP nu e strãin ºi chiar afirmã cã i-a privit cu interes încã de când au rãsãrit ºi spune cã nu intenþioneazã, cel puþin deocamdatã, sã-i îndepãrteze de la geam. Mãcar sã se edifice ce fructe vor face. "Îl urmãresc pe cel mare de când a apãrut. Pare interesant ºi nu am luat încã decizia de a-l îndepãrta. Mai aºtept! Sã vãd întâi ce fructe face", a spus Lucian Dragomir, ºeful SPADPP Petroºani. Lucian Dragomir nu crede cã e o rãzbunare a naturii, pentru cã este primul care a luat decizia sã taie o serie de copaci bãtrâni, dar priveºte cu interes cele douã mici vlãstare, care îºi doresc ºi se încãpãþâneazã sã îi înfrumuseþeze geamul. Diana MITRACHE
La sfârºitul anului 2009 a ajuns în Roma ºi scenariul din Arad s-a repetat. Ceva de lucru nu
ºi-a gãsit, nu ºtia limba, nu avea nicio calificare ºi nici nu avea cu cine sã se sfãtuiascã. Aºa cã a luat-o de la capãt ºi, prin semne, cerea angajaþilor magazinelor sã le ducã gunoiul. "Acolo, nimeni nu te refuza dar, nici nu te plãteau. Nu pentru cã erau zgârciþi dar, dacã tu nu le spuneai, ei se fãceau cã plouã. Într-o zi am ajuns la o clãdire foarte mare ºi am vãzut multe maºini cu girofar, dar, dacã nu ºtiam limba n-am priceput ce este acolo. Am citit în românã "carabinieri" ºi cu asta am rãmas. Le-am cerut gunoiul, tot prin semne, ºi s-a uitat un moº cam strâmb la mine. Un bãrbat cu mustaþã m-a luat de dupã umãr ºi m-a întrebat ce vreau, tot prin semne. Eu i-am luat din birou coºul de gunoi ºi lam dus la container, în timp ce el mergea în spatele meu. Mi-a dat 5 euro, cât a gãsit el mãrunt, ºi o cutie în care erau sendviºuri. A doua zi am mers iar ºi tot aºa…", spune tânãrul. Abia dupã cinci luni a înþeles cã a intrat singur în gura lupului... "Dupã aproape jumãtate de an ºtiam câteva cuvinte în italianã ºi, când nu duceam gunoi, stãteam la cerut pe strãzi. Într-o zi am vãzut agitaþie mare, þiganii ºi românii
care cerºeau fugeau, care pe unde apucau. Eu am rãmas pe loc cu cartonul cu care ceream milã, pentru cã nu întindeam mâna ºi nici nu mã vãitam. A venit la mine o doamnã, împreunã cu trei carabinieri. Unul dintre ei era prietenul meu de-i dusesem gunoiul. Tipa mi-a zis în românã sã-i spun cum mã cheamã ºi, dupã ce au sporovãit între ei, mi-a spus sã mã ridic ºi sã plec iar dupã ce pleacã ei sã mã întorc liniºtit. Atunci am înþeles eu cã italianul i-a spus sã mã ierte ºi aºa am avut liniºte cât am stat în Italia".
T
ot în Italia e mai bine...
Întors în þarã, Raul avea sã primeascã o veste bunã de la casa de copii din Arad. Cei de acolo aflaserã cã pãrinþii lui s-au mutat în Petroºani, unde ºi-au cumpãrat o casã. Bãiatul a plecat imediat în cãutarea lor ºi i-a gãsit, însã, în cele din urmã, avea sã fie abandonat pentru a doua oarã. Pentru o perioadã, cu euro-ii stânºi în Italia, tânãrul le-a asigurat bunãstarea celor care iau dat viaþã însã, când banii s-au terminat, au început ºi reproºurile. A fost trimis sã doarmã într-un ºopru din curte, fãrã apã ºi cãldurã, zilnic reproºându-i-se cã nu contribuie cu nimic în casã. Acum s-a sãturat ºi, chiar dacã-ºi mai iubeºte pãrinþii, nu mai vrea sã aibã de-a face cu ei. Munceºte cu ziua prin oraº pentru a-ºi strânge bani de drum dorind ca, pânã la sfârºitul anului, sã se întoarcã în Italia, la muncã sau, cel mai sigur, tot "la cerut". Bineînþeles, cu speranþa cã a doua oarã va avea mai mult noroc... Mircea NISTOR
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 noiembrie 2011
Scandalul taximetriºtilor din Vulcan s-a mutat la poliþie isensiunile dintre D taximetriºti ºi maxitaximetriºti sunt deja
cunoscute, iar în Vulcan au stârnit chiar un protest al taximetriºtilor, organizat în faþa Primãriei. De aceastã datã, însã, tot la Vulcan taximetriºtii au ajuns sã se certe între ei, iar scandalul a degenerat ºi este în atenþia poliþiºtilor din localitate. Taximetriºtii din Vulcan se ceartã între ei ºi, dupã un schimb mai dur de replici, unul dintre cei care practicã aceastã activitate s-a ales în urmã cu douã nopþi cu toate cauciucurile tãiate. Motivul disputei, spun cei ameninþaþi, ar fi faptul cã peste 60% dintre taximetriºti fac concurenþã neloialã maxi - taxiurilor, sub ochii îngãduitori ai celor care ar trebui sã vegheze la respectarea legii. Împreunã cu
colegul meu Marcel Calotã am fãcut mai multe reclamaþii la poliþie vizavi de modul în care aceºtia înþeleg sã practice taximetria, însã s-au luat doar mãsuri minore, care nu i-au descurajat. Se încalcã orice regulã a taximetriei, nu se respectã tarifele, nu dau bonuri clienþilor, iar noi pierdem pentru cã vrem sã lucrãm legal", a declarat Marin Mihart, care spune cã pe cei care lucreazã legal nu îi protejeazã nimeni. Mai mult, susþine bãrbatul, a primit chiar ameninþãri cu moartea sau cã o sã i se dea foc la maºinã de la cei pe care i-a reclamat, iar în cazul lui Marcel Calotã ameninþãrile au fost puse în practucã. În urmã cu douã nopþi, acesta s-a ales cu toate 4 cauciucurile maºinii tãiate, iar taximetriºtii bãnuiesc cã este vorba despre o acþiune de intimidare.
B
ãnuieli aproape confirmate
Iar bãnuielile lor sunt pe cale sã se confirme. Dupã ce la Poliþia Municipiului Vulcan a fost depusã încã o sesizare, oamenii legii au deschis un nou dosar de cercetare ºi sunt pe urmele fãptuitorului. "Urmeazã sã stabilim cu exactitate cine este autorul ºi în ce împrejurãri a fost comisã fapta", a declarat comandantul Poliþiei Vulcan, Toma Mihu, care spune cã au deja infor-
LA LUPENI,
maºinã ºi el nu a lucrat niciunde. Pãi poliþia nu vede?" - s-au plâns rând pe rând oamenii din Lupeni.
Cãmãtari cu afaceri la vedere
F
e ameninþã ºi ne tero"N rizeazã, ne înjurã ºi ne vorbesc urât. Suntem speriaþi cã nu ne mai vedem ieºiþi din datorie ºi ãºtia sunt în stare sã ne omoare ºi nimeni nu le face nimic. Uitaþi-vã la Macana. κi face vilã, are maºinã ºi el nu a lucrat niciunde. Pãi poliþia nu vede?" - s-au plâns rând pe rând oamenii din Lupeni.
Odatã cu apariþia luna trecutã a "legii cãmãtarilor", s-au înteþit mãsurile de reducere la tãcere a clienþilor de cãtre cãmãtari. De existenþa acestora se ºtie. Fiecare Poliþie, Parchet cunoaºte cuiburile de practicanþi de împrumuturi cu dobânzi ucigãtoare, ºi mai ales se ºtie de metodele de constrângere folosite de aceºtia asupra celor care se blocheazã financiar, sumele ce trebuie sã le returneze ajungând la cifre exorbitante. Mulþi au rãmas fãrã bunuri ºi fãrã locuinþe, altora li s-au confiscat cardurile bancare pe care primeau pensia sau salariul, alþii au fost bãtuþi ºi ameninþaþi trãind sub teroare… De ruºine, dar mai ales de fricã, oamenii nu se duc sã reclame necazul lor autoritãþilor, mai ales cã aceºti cãmãtari se laudã cu relaþii printre poliþiºti ºi procurori. Cã ar putea fi aºa, este atitudinea acestor cãmãtari care-ºi etaleazã maºini ºi case fãrã ca ei sã fi muncit vreodatã ºi fãrã sã fi fost luaþi la întrebãri "de unde?", "cu ce?", "de ce?". "Da, ºi noi am cumpãrat apartamentul de la un om aflat într-o situaþie tensionatã cu un cãmãtar. ªi-a vândut casa pentru a-i
maþii despre prezumtivul autor. De fapt, cauciucurile autoturismului ar fi fost tãiate chiar în urma unui schimb mai dur de replici dintre taximetriºtii concurenþi, care a avut loc cu o zi în urmã. Pe de altã parte, mai spune Toma Mihu, în urma sesizãrilor depuse au fost luate mãsuri împotriva celor care circulã cu maºinile de taxi în regim de maxi - taxi sau a celro care nu aveau autorizaþii de funcþionare, care au fost drastic sancþionaþi. Carmen COSMAN
putea plãti ãluia"- ne-a spus George C. Multe declaraþii de acest gen vin sã întãreascã "afacerile la vedere" ale cãmãtarilor.
C
uibul cãmãtarilor de la Lupeni
Dupã apariþia unor materiale de presã pe acest subiect, la redacþie a venit un grup de oameni, care ºi-au luat inima în dinþi ºi ºi-au spus durerea cu rugãmintea pãstrãrii anonimatului. Aºa am aflat cã la Lupeni existã o grupare care îºi are cuibul la un local numit "Crângul", unde se adunã seara. Ni s-au înºirat nume ºi fapte, respectiv Poliacu zis Ticã, Macana, Iliuþã, Marin, Florin etc. "Au luat ºi cardurile la pensionari, iar la ãia care nu au carduri, vin peste ei când primesc pensia. Mama unui bãiat care lucreazã la brutãrie a pãþit-o rãu. Interesaþi-vã dumneavoastrã, cã poate dacã acum existã lege pentru ei, sã nu mai ia pielea de pe noi, cã dãm dobândã, dar nu atâta ºi sã nu ne ia cardurile ºi casele dacã nu plãtim cât zic ei. Ne ameninþã ºi ne terorizeazã, ne înjurã ºi ne vorbesc urât. Suntem speriaþi cã nu ne mai vedem ieºiþi din datorie ºi ãºtia sunt în stare sã ne omoare ºi nimeni nu le face nimic. Uitaþi-vã la Macana. κi face vilã, are
ãrã probe, Poliþia zice cã nu poate
Poliþia spune cã îi vede ºi îi are sub supraveghere. "Da, sunt sub observaþie. Dar nu ºtiu de ce aceºti oameni vin la dumneavoastrã ºi nu vin la noi. Doar cu probe putem acþiona. Sã vinã cu martori, cu vecini. Fãrã probe nu mã pot duce la procuror sã-i propun vreo mãsurã doar pe spuse. Vedeþi dumneavoastrã, oamenii ãºtia care au fost o datã la cãmãtari, se mai duc ºi altã datã ºi încã o datã. E vorba de calitatea umanã. Chiar nu judecã? Zic cã le este fricã, dar existã centre de creditare, CAR-uri… Aceºti oameni trebuie convinºi sã vinã sã reclame la noi ºi cu dovezile aferente se poate dispune chiar mãsura reþinerii acestor cãmãtari dacã am mai multe plângeri. Sã zicem cã le este fricã, dar ce pot sã le facã? Dacã devin agresivi, dacã îi loveºte, sunã la noi ºi venim imediat, avem ºi patrule de intervenþie ºi atunci poþi rezolva cumva aceastã problemã" - a declarat ºeful Poliþiei municipiului Lupeni, Romeo Amurãriþei, supãrat mai ales pe cei care apeleazã la cãmãtari menþinându-i astfel în viaþã. Dar pânã la a educa oamenii, pentru cã educaþia cere timp, ar trebui gãsite soluþii mãcar de intimidare a acestor îmbogãþiþi pe seama unor nevoi stringente ale populaþiei, aducându-i prin metode specifice în pragul disperãrii ºi chiar a sinuciderii. ªtiþi domn poliþist, chestia aia, vehiculatã mult de instituþia dumneavoastrã, cu MUNCA DE PREVENIRE… Ileana FIRÞULESCU
Sute de mii de lei, zburate din conturile primãriilor hunedorene
O
lege strâmbã, vãduveºte primãriile hunedorene de câteva sute de mii de lei lunar,a dicã impozitele pe pensii, care sunt virate direct în conturile reºedinþei de judeþ, acolo unde se aflã sediul Casei Judeþene de Pensii. Edilii din Lupeni încearcã sã recupereze în instanþã câteva sute de mii de lei, sume care reprezintã impozitele pe pensiile localnicilor, care, în loc sã ajungã la bugetul local, ajung la reºedinþa de judeþ. "Pierdem lunar, din aceastã cauzã, 470.000 de lei lunar bani care se duc la reºedinþa de judeþ, pentru cã acolo este Casa de Pensii. Am fãcut numeroase adrese pentru reglementarea situaþiei, precum ºi interpelãri în Parlament, dar procedura este greoaie", a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Aceºtia au decis sã dea în judecatã Casa de Pensii, dar au pierdut la Curtea de Apel. Edilul din Lupeni ºtie cã nu are bazã legalã, însã a formulat recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie mãcar pentru a atrage atenþia asupra acestei probleme, care, pânã la urmã, afecteazã toate primãriile din judeþ. Problema este cunoscutã ºi la nivelul Casei Judeþene de Pensii Hunedoara, însã directorul instituþiei, Ionel Ciobanu, spune cã aºa prevede legea. "Noi doar respectãm legea. Am înþeles cã existã ºi o interpelare în parlament pe aceastã temã ºi, în momentul în care se schimbã ceva, vom proceda conform legii. De aceastã problemã nu se plânge doar Lupeniul, ci ºi alte primãrii", a declarat Ciobanu. Carmen COSMAN
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 noiembrie 2011
"Dacã nu se va primi subvenþie nici anul viitor,
vom sista activitatea"
R
eporter: Cum se va descurca anul acesta, dar ºi anul viitor, Compania Naþionalã a Huilei, în condiþiile în care nu a primit niciun ban de la stat?
este o ordonanþã de guvern care prevede darea lor în platã la complexul energetic. Dacã se va întâmpla altfel, vom vedea dupã ce apare memorandumul ºi scrisoarea de intenþie pentru Fondul Monetar Internaþional.
Constantin Jujan: În acest an, destul de greu. Pentru cã primele 10 luni din acest an, sfârºitul de an este foarte greu, pentru cã nu mai avem resurse. Una dintre resursele financiare, subvenþia, nu a fost aprobatã încã sau autortizatã de cãtre Comisia Europeanã ºi nu a intrat în bugetul Companiei, în venituri. În acest sens, în acest an, e imprevizibilã luna decembrie. Iar pentru anul viitor, exclus fãrã subvenþie pentru unitãþile pe program de închidere.
eporter: Dvs. credeþi în varianta managementului privat? Cine ar vrea sã se lege la cap cu o companie falimentarã?
R
eporter: Ce se va întâmpla dacã nu veþi primi totuºi niciun ban de la bugetul de stat? Constantin Jujan: Dacã nu se va primi subvenþie nici anul viitor, vom sista activitatea, pentru cã la un moment dat nu se va mai putea plãti din venituri furnizorii de materiale ºi servicii ºi dupã aceea salariaþii.
R
eporter: Acest lucru se va întâmpla cu toate unitãþile miniere sau numai cu cele vulnerabile? Constantin Jujan: În primul rând, mã refer la cele care intrã pe program de închidere: Petrila, Paroºeni, Uricani.
eporter: Asta R înseamnã cã aceste mine aflate în programul de închidere nu vor fi incluse în complexul energetic despre care se tot vorbeºte? Constantin Jujan: Nu putem spune cã vor fi sau nu vor fi incluse. Deocamdatã,
R
Constantin Jujan: Nu vorbim numai de CNH, vorbim de management privat. Este singura soluþie bunã pentru societãþile de stat sau cu capital majoritar de stat din România. Sunt destule argumente. În primul rând se evitã criteriul politic, sunt niºte indicatori pe care îi stabileºte ministerul sau altã autoritate care gestioneazã aceastã activitate, se urmãreºte acest lucru. Mai existã posibilitatea unor negocieri sau înþelegeri cu salariaþii ºi cu sindicatele, care sã respecte în totalitate legea.
R
eporter: Adicã vor pleca oameni?
Constantin Jujan: Nu obligatoriu. Doar vor fi unii mai mult puºi la muncã. Exact ceea ce scrie în lege, nu se va abate de la lege.
eporter: Cei 900 de R oameni nou disponibilizaþi au avut
probleme cu primirea banilor. Cum se poate sã se facã un program de disponibilizare ºi banii sã nu fie încã în conturi? Constantin Jujan: Suma a fost prevãzutã cum a fost prevãzut ºi ajutorul de stat în acest an. Pentru cã programul de restructrurare nu a fost fãcut intern ºi ad hoc. Acest program de restructurare are aprobarea ministrului ºi hotãrârea de guvern referitoare la restructurarea a 900 de posturi este trecutã prin Guvernul României.
R
eporter: Dar nu sunt bani!
Constantin Jujan: Nu sunt bani pentru cã nu s-a primit aceastã autorizare pentru aju-
torul de stat. La momentul la care a debutat acest program de restructurare au existat promisiuni cã se vor face toate demersurile sã primim subvenþia. Se ºtia de acest lucru. Altfel nu se fãcea acest program. Sau se fãcea de la începutul anului. Oricum, de la începutul anului, preocuparea noastrã a fost sã se modifice ºi Ordinul 116 care a fost modificat în 2010 în Legea 196, pentru a ne putea asigura cã ea este într-o formã aproximativ similarã cu cea dinainte de Legea 116, am obþinut acest lucru. S-au fãcut niºte paºi înainte ca oamenii sã poatã beneficia de condiþii speciale, venituri de completare, ajutor de ºomaj în urmãtorii doi ani.
R
datã. Niciodatã nu se va ajunge la plata integralã a datoriilor. Indiferent de ceea ce vom face.
R
Constantin Jujan: Nu. Nu este asta o condiþie. Sunt niºte variante propuse de Ministerul Finanþelor ºi discutate cu experþii Fondului Monetar, Banca Mondialã ºi cei ai Comisiei Europene pe legislaþia româneascã de a scãpa de aceste datorii. Una dintre ele este privatizarea ºi vânzarea de active, a doua este aceastã procedurã de dare în platã.
Constantin Jujan: Statul român este împiedicat de legislaþia europeanã, care nu mai dã voie sã subvenþioneze mineritul, sã se facã investiþii. România a avut posibilitatea în perioada 2007-2010 sã aleagã o formã de a fi subvenþionatã, în bani pentru investiþii sau pentru acces la rezerve, pentru susþinerea activitãþii. S-a ales varianta de acces la rezerve pentru cã ar fi fost valoarea mult mai micã pentru investiþii. Lucrurile astea trebuiau fãcute într-o perioadã în care România nu era þarã comunitarã, în care avea ºi subvenþie ºi alocaþii bugetare pentru investiþii, dar nu au fost niciodatã suficiente. Indiferent ce guvernare a fost, niciodatã nu au fost alocate sumele necesare pentru a-ºi continua activitatea Compania.
eporter: Ne R cumpãrã chinezii eporter: Adicã sau nu ne cumpãrã? R Valea Jiului plãteºte pentru greºelile
R
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
ºi putem vorbi pentru toate minele, ºi nu deodatã, etapizat în trei ani, cam 80 de milioane de euro. Nu trebuie investit mult.
eporter: Ce împiedicã statul român sã dea aceºti bani?
eporter: Dacã ar interveni aceastã variantã a managementului privat, s-ar renunþa la datorii?
eporter: Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ, susþine cã noul contract colectiv de muncã este unul deficitar, întrucât au dispãrut anumite facilitãþi pentru angajaþii CNH. Cum comentaþi dvs. acest lucru? Constantin Jujan: Eu comentez cã este un contract bun. Pentru cã totul porneºte de la o realitate. Realitatea este financiarã. Care sunt rezultatele Companiei? Ca sã poþi sã analizezi în acest fel, trebuie sã ºtii care sunt veniturile companiei ºi care sunt costurile. ªi în principal costurile care îi privesc pe salariaþi. ªi de aici începe discuþia. Pot da salarii fãrã acoperire? Sunt niºte reglementãri pe care ar trebui sã le înþeleagã fiecare. Negocierea unui contract colectiv de muncã pe o ramurã sau o activitate e destul de laborioasã ºi presupune cunoaºterea unor realitãþi. Dacã noi credem cã existã o altã realitate, atunci de ce suntem în impas cu plata disponibilizaþilor sau în viitor a salariaþilor? Dacã contractul era mai avantajos, mai bogat, adicã cu drepturi mai multe, în condiþiile în care veniturile erau
Actualitate 7
la fel? Eu cred cã nu se comparã lucrurile corect.
R
eporter: Câþi dintre oamenii de rând, adicã cei care muncesc din greu în cadrul Companiei, gândesc aºa? Constantin Jujan: Oamenii trebuie sã întrebe. Atunci când nu cunosc, trebuie sã întrebe. Contractul de muncã este accesibil, îi reprezintã liderii de sindicat în negocieri ºi eu simt cã nimeni nu are interes în a
defavoriza oamenii, dar totodatã trebuie sã înþelegem cã aceste facilitãþi ºi drepturi au fost binevenite într-o perioadã în care era ºi subvenþie ºi nu ne întreba nimeni nimic.
eporter: Care sunt R datoriile Companiei Naþionale a Huilei la ora actualã?
Constantin Jujan: Datoriile cãtre bugetul de stat sunt undeva la 5,17 miliarde de lei noi, adunate din 1994.
eporter: Asta R înseamnã cã niciodatã nu veþi reuºi sã le achitaþi...
Constantin Jujan: Nu se pot plãti pentru cã de fapt aici o treime sunt datorii ºi douã treimi sunt majorãri ºi penalitãþi. Iar din ceea ce plãtim noi la stat, ANAF-ul stinge cam 9% din debit din datorie ºi 91% din majorãri ºi penalitãþi. De fapt e un bulgãre de zãpadã care se rostogoleºte ºi creºte de fiecare
Constantin Jujan: Nu ne cumpãrã chinezii. Chinezii în general sunt interesaþi în desfacerea ºi comercializarea unor echipamente pentru industria minierã. Sunt niºte garanþii din partea statului, ei sunt foarte prudenþi în ceea ce priveºte investiþiile ºi cumpãrarea de active nu numai în România, în general.
R
eporter: Ca sã se încheie un contract cu ei, la ce ar trebui sã renunþe România? Constantin Jujan: Nu trebuie sã renunþe la nimic. Ar trebui sã cumpere echipament de la ei. Trebuie respectatã o procedurã europeanã. Pânã la urmã suntem þarã comunitarã care nu putem încheia un acord cu ei. Trebuie niºte garanþii din partea statului român. ªi pânã la urmã nu putem aborda acest subiect foarte clar, având în vedere situaþia în care se gãseºte Compania din punct de vedere organizatoric. Este o hotãrâre de guvern pentru înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara. O parte din Companie va fi inclusã în acest complex ºi atunci peste toate aceste lucruri trebuie sã se ºtie cine este, care este noua entitate. Trebuie reaºezate lucrurile astea.
R
eporter: Cam cât costã retehnologizarea minelor viabile din Valea Jiului? Constantin Jujan: Din pãcate, valoarea nu este mare
guvernelor anterioare?
Constantin Jujan: Pânã la urmã, toate guvernele au permis ca de fapt Compania sã nu
plãteascã datoriile la stat ºi sã foloseascã aceºti bani pentru plata salariilor ºi a furnizorilor. Dacã de la început se lua o mãsurã se putea vedea cã de fapt Compania vindea cãrbune sub costul de producþie. Acest lucru nu ar fi trebuit permis, adicã cineva trebuie sã acopere aceastã diferenþã. Ori trebuia opritã, ori trebuia subvenþia sã-ºi aibã rolul de a completa aceastã diferenþã de la costuri la venituri. A fost ºi obligatã sã vândã astfel, sã nu creascã preþul la energie.
R
eporter: Totuºi, cei de la Mintia anunþau cã preferã huila din altã þarã... Constantin Jujan: Nu preferã huila din import în totalitate. Noi nu putem asigura o cantitate suficientã pentru ei. La calitate cãrbunele de import este cu parametrii mai buni decât cel din Valea Jiului. Atât Termocentrala de la Mintia, cât ºi de la Paroºeni, este proiectatã pentru parametrii cãrbunelui din Valea Jiului. Cãrbunele din import nu poate fi ars la Mintia în totalitate de 100%, decât cu o retehnologizare care costã undeva la 14-16 milioane de euro.
A consemnat Anamaria NEDELCOFF
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 noiembrie 2011
"Dacã nu se va primi subvenþie nici anul viitor,
vom sista activitatea"
R
eporter: Cum se va descurca anul acesta, dar ºi anul viitor, Compania Naþionalã a Huilei, în condiþiile în care nu a primit niciun ban de la stat?
este o ordonanþã de guvern care prevede darea lor în platã la complexul energetic. Dacã se va întâmpla altfel, vom vedea dupã ce apare memorandumul ºi scrisoarea de intenþie pentru Fondul Monetar Internaþional.
Constantin Jujan: În acest an, destul de greu. Pentru cã primele 10 luni din acest an, sfârºitul de an este foarte greu, pentru cã nu mai avem resurse. Una dintre resursele financiare, subvenþia, nu a fost aprobatã încã sau autortizatã de cãtre Comisia Europeanã ºi nu a intrat în bugetul Companiei, în venituri. În acest sens, în acest an, e imprevizibilã luna decembrie. Iar pentru anul viitor, exclus fãrã subvenþie pentru unitãþile pe program de închidere.
eporter: Dvs. credeþi în varianta managementului privat? Cine ar vrea sã se lege la cap cu o companie falimentarã?
R
eporter: Ce se va întâmpla dacã nu veþi primi totuºi niciun ban de la bugetul de stat? Constantin Jujan: Dacã nu se va primi subvenþie nici anul viitor, vom sista activitatea, pentru cã la un moment dat nu se va mai putea plãti din venituri furnizorii de materiale ºi servicii ºi dupã aceea salariaþii.
R
eporter: Acest lucru se va întâmpla cu toate unitãþile miniere sau numai cu cele vulnerabile? Constantin Jujan: În primul rând, mã refer la cele care intrã pe program de închidere: Petrila, Paroºeni, Uricani.
eporter: Asta R înseamnã cã aceste mine aflate în programul de închidere nu vor fi incluse în complexul energetic despre care se tot vorbeºte? Constantin Jujan: Nu putem spune cã vor fi sau nu vor fi incluse. Deocamdatã,
R
Constantin Jujan: Nu vorbim numai de CNH, vorbim de management privat. Este singura soluþie bunã pentru societãþile de stat sau cu capital majoritar de stat din România. Sunt destule argumente. În primul rând se evitã criteriul politic, sunt niºte indicatori pe care îi stabileºte ministerul sau altã autoritate care gestioneazã aceastã activitate, se urmãreºte acest lucru. Mai existã posibilitatea unor negocieri sau înþelegeri cu salariaþii ºi cu sindicatele, care sã respecte în totalitate legea.
R
eporter: Adicã vor pleca oameni?
Constantin Jujan: Nu obligatoriu. Doar vor fi unii mai mult puºi la muncã. Exact ceea ce scrie în lege, nu se va abate de la lege.
eporter: Cei 900 de R oameni nou disponibilizaþi au avut
probleme cu primirea banilor. Cum se poate sã se facã un program de disponibilizare ºi banii sã nu fie încã în conturi? Constantin Jujan: Suma a fost prevãzutã cum a fost prevãzut ºi ajutorul de stat în acest an. Pentru cã programul de restructrurare nu a fost fãcut intern ºi ad hoc. Acest program de restructurare are aprobarea ministrului ºi hotãrârea de guvern referitoare la restructurarea a 900 de posturi este trecutã prin Guvernul României.
R
eporter: Dar nu sunt bani!
Constantin Jujan: Nu sunt bani pentru cã nu s-a primit aceastã autorizare pentru aju-
torul de stat. La momentul la care a debutat acest program de restructurare au existat promisiuni cã se vor face toate demersurile sã primim subvenþia. Se ºtia de acest lucru. Altfel nu se fãcea acest program. Sau se fãcea de la începutul anului. Oricum, de la începutul anului, preocuparea noastrã a fost sã se modifice ºi Ordinul 116 care a fost modificat în 2010 în Legea 196, pentru a ne putea asigura cã ea este într-o formã aproximativ similarã cu cea dinainte de Legea 116, am obþinut acest lucru. S-au fãcut niºte paºi înainte ca oamenii sã poatã beneficia de condiþii speciale, venituri de completare, ajutor de ºomaj în urmãtorii doi ani.
R
datã. Niciodatã nu se va ajunge la plata integralã a datoriilor. Indiferent de ceea ce vom face.
R
Constantin Jujan: Nu. Nu este asta o condiþie. Sunt niºte variante propuse de Ministerul Finanþelor ºi discutate cu experþii Fondului Monetar, Banca Mondialã ºi cei ai Comisiei Europene pe legislaþia româneascã de a scãpa de aceste datorii. Una dintre ele este privatizarea ºi vânzarea de active, a doua este aceastã procedurã de dare în platã.
Constantin Jujan: Statul român este împiedicat de legislaþia europeanã, care nu mai dã voie sã subvenþioneze mineritul, sã se facã investiþii. România a avut posibilitatea în perioada 2007-2010 sã aleagã o formã de a fi subvenþionatã, în bani pentru investiþii sau pentru acces la rezerve, pentru susþinerea activitãþii. S-a ales varianta de acces la rezerve pentru cã ar fi fost valoarea mult mai micã pentru investiþii. Lucrurile astea trebuiau fãcute într-o perioadã în care România nu era þarã comunitarã, în care avea ºi subvenþie ºi alocaþii bugetare pentru investiþii, dar nu au fost niciodatã suficiente. Indiferent ce guvernare a fost, niciodatã nu au fost alocate sumele necesare pentru a-ºi continua activitatea Compania.
eporter: Ne R cumpãrã chinezii eporter: Adicã sau nu ne cumpãrã? R Valea Jiului plãteºte pentru greºelile
R
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
ºi putem vorbi pentru toate minele, ºi nu deodatã, etapizat în trei ani, cam 80 de milioane de euro. Nu trebuie investit mult.
eporter: Ce împiedicã statul român sã dea aceºti bani?
eporter: Dacã ar interveni aceastã variantã a managementului privat, s-ar renunþa la datorii?
eporter: Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ, susþine cã noul contract colectiv de muncã este unul deficitar, întrucât au dispãrut anumite facilitãþi pentru angajaþii CNH. Cum comentaþi dvs. acest lucru? Constantin Jujan: Eu comentez cã este un contract bun. Pentru cã totul porneºte de la o realitate. Realitatea este financiarã. Care sunt rezultatele Companiei? Ca sã poþi sã analizezi în acest fel, trebuie sã ºtii care sunt veniturile companiei ºi care sunt costurile. ªi în principal costurile care îi privesc pe salariaþi. ªi de aici începe discuþia. Pot da salarii fãrã acoperire? Sunt niºte reglementãri pe care ar trebui sã le înþeleagã fiecare. Negocierea unui contract colectiv de muncã pe o ramurã sau o activitate e destul de laborioasã ºi presupune cunoaºterea unor realitãþi. Dacã noi credem cã existã o altã realitate, atunci de ce suntem în impas cu plata disponibilizaþilor sau în viitor a salariaþilor? Dacã contractul era mai avantajos, mai bogat, adicã cu drepturi mai multe, în condiþiile în care veniturile erau
Actualitate 7
la fel? Eu cred cã nu se comparã lucrurile corect.
R
eporter: Câþi dintre oamenii de rând, adicã cei care muncesc din greu în cadrul Companiei, gândesc aºa? Constantin Jujan: Oamenii trebuie sã întrebe. Atunci când nu cunosc, trebuie sã întrebe. Contractul de muncã este accesibil, îi reprezintã liderii de sindicat în negocieri ºi eu simt cã nimeni nu are interes în a
defavoriza oamenii, dar totodatã trebuie sã înþelegem cã aceste facilitãþi ºi drepturi au fost binevenite într-o perioadã în care era ºi subvenþie ºi nu ne întreba nimeni nimic.
eporter: Care sunt R datoriile Companiei Naþionale a Huilei la ora actualã?
Constantin Jujan: Datoriile cãtre bugetul de stat sunt undeva la 5,17 miliarde de lei noi, adunate din 1994.
eporter: Asta R înseamnã cã niciodatã nu veþi reuºi sã le achitaþi...
Constantin Jujan: Nu se pot plãti pentru cã de fapt aici o treime sunt datorii ºi douã treimi sunt majorãri ºi penalitãþi. Iar din ceea ce plãtim noi la stat, ANAF-ul stinge cam 9% din debit din datorie ºi 91% din majorãri ºi penalitãþi. De fapt e un bulgãre de zãpadã care se rostogoleºte ºi creºte de fiecare
Constantin Jujan: Nu ne cumpãrã chinezii. Chinezii în general sunt interesaþi în desfacerea ºi comercializarea unor echipamente pentru industria minierã. Sunt niºte garanþii din partea statului, ei sunt foarte prudenþi în ceea ce priveºte investiþiile ºi cumpãrarea de active nu numai în România, în general.
R
eporter: Ca sã se încheie un contract cu ei, la ce ar trebui sã renunþe România? Constantin Jujan: Nu trebuie sã renunþe la nimic. Ar trebui sã cumpere echipament de la ei. Trebuie respectatã o procedurã europeanã. Pânã la urmã suntem þarã comunitarã care nu putem încheia un acord cu ei. Trebuie niºte garanþii din partea statului român. ªi pânã la urmã nu putem aborda acest subiect foarte clar, având în vedere situaþia în care se gãseºte Compania din punct de vedere organizatoric. Este o hotãrâre de guvern pentru înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara. O parte din Companie va fi inclusã în acest complex ºi atunci peste toate aceste lucruri trebuie sã se ºtie cine este, care este noua entitate. Trebuie reaºezate lucrurile astea.
R
eporter: Cam cât costã retehnologizarea minelor viabile din Valea Jiului? Constantin Jujan: Din pãcate, valoarea nu este mare
guvernelor anterioare?
Constantin Jujan: Pânã la urmã, toate guvernele au permis ca de fapt Compania sã nu
plãteascã datoriile la stat ºi sã foloseascã aceºti bani pentru plata salariilor ºi a furnizorilor. Dacã de la început se lua o mãsurã se putea vedea cã de fapt Compania vindea cãrbune sub costul de producþie. Acest lucru nu ar fi trebuit permis, adicã cineva trebuie sã acopere aceastã diferenþã. Ori trebuia opritã, ori trebuia subvenþia sã-ºi aibã rolul de a completa aceastã diferenþã de la costuri la venituri. A fost ºi obligatã sã vândã astfel, sã nu creascã preþul la energie.
R
eporter: Totuºi, cei de la Mintia anunþau cã preferã huila din altã þarã... Constantin Jujan: Nu preferã huila din import în totalitate. Noi nu putem asigura o cantitate suficientã pentru ei. La calitate cãrbunele de import este cu parametrii mai buni decât cel din Valea Jiului. Atât Termocentrala de la Mintia, cât ºi de la Paroºeni, este proiectatã pentru parametrii cãrbunelui din Valea Jiului. Cãrbunele din import nu poate fi ars la Mintia în totalitate de 100%, decât cu o retehnologizare care costã undeva la 14-16 milioane de euro.
A consemnat Anamaria NEDELCOFF
8 Sport
FOTBAL. LIGA 1
Greu de ucis
H
enþ cu
MÂNA
Un etern ghinionist A
fost unul dintre reprezentanþii de frunte ai generaþiei de aur a fotbalului românesc din anii `90: Daniel Timofte.
z Etapã a 13-a cu noroc pentru Dinamo, care a câºtigat cu noroc la CFR Cluj, scor 3-2, prin inspiraþia lui Marius Niculae la final de joc. z Iatã cu fostul lupenean Bãlgrãdean în poartã, dinamoviºtii stau bine pe primul loc. z Ex-jiulistul M. Constantinescu de la Ceahlãul Piatra Neamþ a marcat golul victoriei de 2-1 la Mioveni. z Pandurii Tg. Jiu - Oþelul Galaþi 0-1,
1-2 2
Iordache/ Stana, Constantinescu
Voinþa Sibiu - FC Braºov
2-1 1
Nuno Viveiros, I. Popa/ Mutinho
Astra Ploieºti - Petrolul Ploieºti
Sport 9
FOTBAL, LIGA A V-A HUNEDOARA
Hercules revine de la 0-2!
1-1 1
L. Goian/ Opriþa
CFR Cluj - Dinamo Bucureºti
CLASAMENT
Tãnase, Rusescu/ V. Munteanu
0-2 2
Grigorie/ Teixeira
1-1 1
Bud/ Z. Markovici
CLASAMENT
dar fostul cãpitan al Jiului, Mihai Pintilii a fost convocat la echipa Naþionalã. z Un meci nebun,
Gaz Metan Mediaº - FC Vaslui 1-1, cu Nicandro Breevald rezervã la medieºeni, dar cu arbitrul Sebastian Colþescu din Craiova bãtându-ºi joc de echipa lui Adrian Marian Constantinescu, Porumboiu ºi f o s tul jiulist, mereu pe lista Ioan Danciu. m arcatorilor Ceahlãului z Se pare cã s-a rupt z Ne bucurãm cã cãruþa la coada pentru dubla de amiclasamentului, cu cale cu Belgia (11 echipele locurilor 15noiembrie) ºi Grecia 18 tot mai evidente la (15 noiembrie), doi foºti jucãtori din retrogradare. Valea Jiului, z Mioveniul lui Bãlgrãdean ºi Pintilii Stoichiþã, misiune au fost cooptaþi la imposibilã, este ca ºi echipa Naþionalã. terminatã.
AM FOST ªI NOI ÎN PRIMA LINIE...
Într-u un noiembrie acum 22 de ani (1989)
Scor cu Petrolul
ul Petroºani juca în prima divizie. Pe 5 noiembrie 1989 la Petroºani prima vizitã a echipei Petrolul Ploieºti, fostã campioanã a României.
Peste 10.000 de spectatori în tribunele stadionului Jiul au asistat la unul din cele mai bune jocuri fãcute de Jiul în acel campionat.
1. Dinamo Bucureºti
13 9 3 1 28-7 30p.
2. Rapid Bucureºti
13 8 4 1 20-7 28p.
3. CFR Cluj
13 8 2 3 28-12 26p.
4. "U" Cluj
13 7 4 2 20-11 25p.
5. Pandurii Tg. Jiu
13 6 4 3 18-12 22p.
6. Steaua Bucureºti
13 6 4 3 17-11 22p.
7. FC Vaslui
13 6 3 4 21-11 21p.
8. Oþelul Galaþi
13 6 3 4 12-12 21p.
9. Astra Ploieºti
13 5 5 3 16-14 20p.
10. Gaz Metan Mediaº 13 5 1 7 19-23 16p. 11. Ceahlãul P. Neamþ 13 4 4 5 12-18 16p. 12. Petrolul Ploieºti
13 3 4 6 13-17 13p.
13. Voinþa Sibiu
13 3 4 6 10-18 13p.
14. FCM Braºov
13 3 3 7 11-15 12p.
15. Sportul Studenþesc 13 1 6 6 13-25 9p. 16. Concordia Chiajna 13 2 3 8 8-21 9p. 17. FCM Tg. Mureº
13 1 5 7 12-23 8p.
18. CS Mioveni
13 2 2 9 9-30 8p.
ETAPA A 14-A, 18 - 21 NOV. 2011 Oþelul Galaþi - Sportul Studenþesc Petrolul Ploieºti - FCM Tg. Mureº FC Braºov - CS Mioveni Dinamo - Voinþa Sibiu CFR Cluj - "U" Cluj FC Vaslui - Pandurii Tg. Jiu Ceahlãul P. Neamþ - Steaua Rapid - Gaz Metan Mediaº Concordia Chiajna - Astra Ploieºti
Lasconi (min. 6) va deschide scorul, va fi 2-0 (min. 71), gol din penalty Bâcu, apoi 3-0 (min. 75) tot Bâcu din penalty ºi 4-0 (min. 87), gol de antologie Rico Cristea, cu un ºut de lângã fanionul de la linia de corner! Un meci arbitrat de timiºoreanul Ioan Igna, un meci cu o echipã Jiul ce ºi-a fãcut bine treaba: Ghiþan -
Negrilã, Sedecaru, Florescu, B. Popescu (min. 60 L. Petre) M. Cristea, Bâcu, Moromete (min. 82 Mihãilã), Ceacusta Henzel, Lasconi.
Lasconi ºi Bâcu au marcat de trei ori în poarta Petrolului
1-1 1 7-1 1 3-1 1 3-2 2
1. Cetate Rãchitova 2. CS Ghelari 3. Unirea Gen.Berthelot 4. Agrocompany Bãcia 5. Mãgura Pui 6. Cerna Lunca Cernii 7. Sargeþia Br. Românã 8. Hercules Lupeni 9. Berianul Beriu 10. Dacia Boºorod 11. Streiul Baru 12. AS Sântãmãria Orlea 13. Ulpia Tr. Sarmis 14. Narcisa Sãl. de Sus
Steaua Bucureºti - Concordia Chiajna 2-1 1
Gaz Metan Mediaº - FC Vaslui
Cetate Rãchitova Dacia Boºorod Sarg. Br. Românã - Agrocomp. Bãcia Berianul Beriu - Narcisa Sãl. de Sus Hercules Lupeni - Sântãmãria Orlea
2-3 3 6-1 1
Mâþ (2), Preda, D. Ciolea, Albesc, I. Bãluºe
0-1 1
L. Iorga
FCM Tg. Mureº - Rapid Bucureºti
3-2 2
L. Niculescu, Pocanschi
Cerna Lunca Cernii - CS Ghelari Mãgura Pui - Ulpia Tr. Sarmis
2-4 4
Maxim 2/ Ad. Cristea 2 Tony 2
Pandurii Tg. Jiu - Oþelul Galaþi
ETAPA A 9-A, 6 NOV. 2011 Unirea Gen.Berthelot - Streiul Baru
Vali Pop, D. Cotroazã, Gârda
2-3 3
Cadu, Ronny/ Dãnciulescu, Niculae 2
Sportul Studenþesc - "U" Cluj
Pintilii (dreapta) alãturi de H. Popa, pe vremea când era la Jiul
Ji
Etapa a 13-a, 4 - 7 nov. 2011 CS Mioveni - Ceahlãul P. Neamþ
Balgradean (Dinamo), fost la Minerul Lupeni, convocat la echipa Naþionalã
A fost unul dintre jucãtorii de mare valoare nãscuþi în Valea Jiului, care au dat culoare echipei din Petroºani, într-o generaþie cu multe talente locale. Apoi, a ajuns la Dinamo, la Naþionalã, la Campionatul Mondial din `94. Acolo, primele fire de pãr albe, ºi pentru el, ºi pentru noi: ratarea unui penalty decisiv, pentru o calificare a României în semifinale.
A venit dupã câþiva ani prin Germania sau Turcia retrogradarea. O altã viaþã a urmat, cea de antrenor. Aici nu i-a ieºit mai nimic, fie cã a fost la Jiul Petroºani, unde a fost schimbat dupã câteva etape, fie la Brãila, unde s-a dus tot în jos, pânã la Divizia "C". Acum, a "dansat", ca principal, doar o etapã pentru Sportul Studenþesc, "echipa pãcii" în fotbalul primei ligi. A plecat ºi de aici. Un antrenor, Daniel Timofte, mereu cu raniþa cu ghinion, deºi are calitãþi cu carul. Poate cã, încã nu a venit locul ºi momentul potrivit. La 43 de ani, Daniel Timofte poate deveni, totuºi, un antrenor mare.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 noiembrie 2011
Ä
Ä
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 noiembrie 2011
H
ercules Lupeni, echipa lui Nelu Haþegan a început sã se obiºnuiascã cu sistemul competiþional reuºind a treia victorie, 3-2 cu AS Sântãmãria Orlea. Oaspeþii au deschis scorul, au condus cu 2-0, apoi lupenenii au revenit spectaculos punctând prin Vali Pop, D. Cotroazã ºi Gârda. z Mãgura Pui (antrenor Ovidiu Ciolea) a fãcut scor 6-1, cu Ulpia Traiana Sarmisegetusa, marcatori fiind Mâþ (2), Preda, D. Ciolea, Albesc ºi I. Bãluºe. z Ghinion pentru Streiul Baru Mare, a pierdut cu 2-3 la Unirea Gen. Berthelot, dupã ce a condus cu 2-0 (goluri L. Niculescu, Pocanschi), ultimul gol fiind primit din penalty în prelungiri. z "Hoþie pe faþã - susþine antrenorul Marcu Buzduga de
Fazele surprinse de-a lungul anilor în sportul Vãii Jiului, pot face oricând deliciul privitorului ºi frumoase readuceri aminte. Sã revedem cu plãcere momente ale sportivilor noºtri, în lupta pe terenurile de sport, iatã scopul acestei rubrici.
la Baru Mare - arbitrul a arãtat 4 minute prelungire ºi ne-au dus pânã în minutul 96!" z Primul semieºec acasã al liderului Cetate Rãchitova, doar 1-1 cu Dacia Boºorod.
9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9
7 6 5 6 5 5 3 3 3 2 3 2 1 0
2 1 3 0 1 0 4 2 2 4 0 1 1 3
0 2 1 3 3 4 2 4 4 3 6 6 7 6
31 29 29 27 20 30 25 18 17 24 9 15 13 15
14 11 15 22 16 30 14 20 23 23 18 33 31 32
23 19 18 18 16 15 13 11 11 10 9 7 4 3
ETAPA A 10-A, 13 NOV. 2011
Vali Pop, autorul primului gol pentru lupeneni
Dacia Boºorod Streiul Baru Agrocompany Bãcia Cetate Rãchitova Narcisa Sãlaºul de Sus Sar. Br. Românã AS Sântãmãria Orlea Berianul Beriu CS Ghelari Hercules Lupeni Ulpia Tr. Sarmis - Cerna Lunca Cernii Mãgura Pui - Unirea Gen.Berthelot
Preda ºi Albesc au fost printre marcatorii celor ºase goluri ale echipei Mãgura Pui
Fotografii mi cate
Am umilit Rapidul! Erau vremuri când toþi tremurau când jucau la Petroºani. Jiul era o echipã neiertãtoare, aºa cum a fost ºi pe 10 martie 1985, scor 4-1 cu Rapid. În aceastã fotografie, minutul 24, portarul rapidist Leo Toader este învins de I. Varga, pentru scorul de 2-0.
Pagini realizate de Genu TUÞU
8 Sport
FOTBAL. LIGA 1
Greu de ucis
H
enþ cu
MÂNA
Un etern ghinionist A
fost unul dintre reprezentanþii de frunte ai generaþiei de aur a fotbalului românesc din anii `90: Daniel Timofte.
z Etapã a 13-a cu noroc pentru Dinamo, care a câºtigat cu noroc la CFR Cluj, scor 3-2, prin inspiraþia lui Marius Niculae la final de joc. z Iatã cu fostul lupenean Bãlgrãdean în poartã, dinamoviºtii stau bine pe primul loc. z Ex-jiulistul M. Constantinescu de la Ceahlãul Piatra Neamþ a marcat golul victoriei de 2-1 la Mioveni. z Pandurii Tg. Jiu - Oþelul Galaþi 0-1,
1-2 2
Iordache/ Stana, Constantinescu
Voinþa Sibiu - FC Braºov
2-1 1
Nuno Viveiros, I. Popa/ Mutinho
Astra Ploieºti - Petrolul Ploieºti
Sport 9
FOTBAL, LIGA A V-A HUNEDOARA
Hercules revine de la 0-2!
1-1 1
L. Goian/ Opriþa
CFR Cluj - Dinamo Bucureºti
CLASAMENT
Tãnase, Rusescu/ V. Munteanu
0-2 2
Grigorie/ Teixeira
1-1 1
Bud/ Z. Markovici
CLASAMENT
dar fostul cãpitan al Jiului, Mihai Pintilii a fost convocat la echipa Naþionalã. z Un meci nebun,
Gaz Metan Mediaº - FC Vaslui 1-1, cu Nicandro Breevald rezervã la medieºeni, dar cu arbitrul Sebastian Colþescu din Craiova bãtându-ºi joc de echipa lui Adrian Marian Constantinescu, Porumboiu ºi f o s tul jiulist, mereu pe lista Ioan Danciu. m arcatorilor Ceahlãului z Se pare cã s-a rupt z Ne bucurãm cã cãruþa la coada pentru dubla de amiclasamentului, cu cale cu Belgia (11 echipele locurilor 15noiembrie) ºi Grecia 18 tot mai evidente la (15 noiembrie), doi foºti jucãtori din retrogradare. Valea Jiului, z Mioveniul lui Bãlgrãdean ºi Pintilii Stoichiþã, misiune au fost cooptaþi la imposibilã, este ca ºi echipa Naþionalã. terminatã.
AM FOST ªI NOI ÎN PRIMA LINIE...
Într-u un noiembrie acum 22 de ani (1989)
Scor cu Petrolul
ul Petroºani juca în prima divizie. Pe 5 noiembrie 1989 la Petroºani prima vizitã a echipei Petrolul Ploieºti, fostã campioanã a României.
Peste 10.000 de spectatori în tribunele stadionului Jiul au asistat la unul din cele mai bune jocuri fãcute de Jiul în acel campionat.
1. Dinamo Bucureºti
13 9 3 1 28-7 30p.
2. Rapid Bucureºti
13 8 4 1 20-7 28p.
3. CFR Cluj
13 8 2 3 28-12 26p.
4. "U" Cluj
13 7 4 2 20-11 25p.
5. Pandurii Tg. Jiu
13 6 4 3 18-12 22p.
6. Steaua Bucureºti
13 6 4 3 17-11 22p.
7. FC Vaslui
13 6 3 4 21-11 21p.
8. Oþelul Galaþi
13 6 3 4 12-12 21p.
9. Astra Ploieºti
13 5 5 3 16-14 20p.
10. Gaz Metan Mediaº 13 5 1 7 19-23 16p. 11. Ceahlãul P. Neamþ 13 4 4 5 12-18 16p. 12. Petrolul Ploieºti
13 3 4 6 13-17 13p.
13. Voinþa Sibiu
13 3 4 6 10-18 13p.
14. FCM Braºov
13 3 3 7 11-15 12p.
15. Sportul Studenþesc 13 1 6 6 13-25 9p. 16. Concordia Chiajna 13 2 3 8 8-21 9p. 17. FCM Tg. Mureº
13 1 5 7 12-23 8p.
18. CS Mioveni
13 2 2 9 9-30 8p.
ETAPA A 14-A, 18 - 21 NOV. 2011 Oþelul Galaþi - Sportul Studenþesc Petrolul Ploieºti - FCM Tg. Mureº FC Braºov - CS Mioveni Dinamo - Voinþa Sibiu CFR Cluj - "U" Cluj FC Vaslui - Pandurii Tg. Jiu Ceahlãul P. Neamþ - Steaua Rapid - Gaz Metan Mediaº Concordia Chiajna - Astra Ploieºti
Lasconi (min. 6) va deschide scorul, va fi 2-0 (min. 71), gol din penalty Bâcu, apoi 3-0 (min. 75) tot Bâcu din penalty ºi 4-0 (min. 87), gol de antologie Rico Cristea, cu un ºut de lângã fanionul de la linia de corner! Un meci arbitrat de timiºoreanul Ioan Igna, un meci cu o echipã Jiul ce ºi-a fãcut bine treaba: Ghiþan -
Negrilã, Sedecaru, Florescu, B. Popescu (min. 60 L. Petre) M. Cristea, Bâcu, Moromete (min. 82 Mihãilã), Ceacusta Henzel, Lasconi.
Lasconi ºi Bâcu au marcat de trei ori în poarta Petrolului
1-1 1 7-1 1 3-1 1 3-2 2
1. Cetate Rãchitova 2. CS Ghelari 3. Unirea Gen.Berthelot 4. Agrocompany Bãcia 5. Mãgura Pui 6. Cerna Lunca Cernii 7. Sargeþia Br. Românã 8. Hercules Lupeni 9. Berianul Beriu 10. Dacia Boºorod 11. Streiul Baru 12. AS Sântãmãria Orlea 13. Ulpia Tr. Sarmis 14. Narcisa Sãl. de Sus
Steaua Bucureºti - Concordia Chiajna 2-1 1
Gaz Metan Mediaº - FC Vaslui
Cetate Rãchitova Dacia Boºorod Sarg. Br. Românã - Agrocomp. Bãcia Berianul Beriu - Narcisa Sãl. de Sus Hercules Lupeni - Sântãmãria Orlea
2-3 3 6-1 1
Mâþ (2), Preda, D. Ciolea, Albesc, I. Bãluºe
0-1 1
L. Iorga
FCM Tg. Mureº - Rapid Bucureºti
3-2 2
L. Niculescu, Pocanschi
Cerna Lunca Cernii - CS Ghelari Mãgura Pui - Ulpia Tr. Sarmis
2-4 4
Maxim 2/ Ad. Cristea 2 Tony 2
Pandurii Tg. Jiu - Oþelul Galaþi
ETAPA A 9-A, 6 NOV. 2011 Unirea Gen.Berthelot - Streiul Baru
Vali Pop, D. Cotroazã, Gârda
2-3 3
Cadu, Ronny/ Dãnciulescu, Niculae 2
Sportul Studenþesc - "U" Cluj
Pintilii (dreapta) alãturi de H. Popa, pe vremea când era la Jiul
Ji
Etapa a 13-a, 4 - 7 nov. 2011 CS Mioveni - Ceahlãul P. Neamþ
Balgradean (Dinamo), fost la Minerul Lupeni, convocat la echipa Naþionalã
A fost unul dintre jucãtorii de mare valoare nãscuþi în Valea Jiului, care au dat culoare echipei din Petroºani, într-o generaþie cu multe talente locale. Apoi, a ajuns la Dinamo, la Naþionalã, la Campionatul Mondial din `94. Acolo, primele fire de pãr albe, ºi pentru el, ºi pentru noi: ratarea unui penalty decisiv, pentru o calificare a României în semifinale.
A venit dupã câþiva ani prin Germania sau Turcia retrogradarea. O altã viaþã a urmat, cea de antrenor. Aici nu i-a ieºit mai nimic, fie cã a fost la Jiul Petroºani, unde a fost schimbat dupã câteva etape, fie la Brãila, unde s-a dus tot în jos, pânã la Divizia "C". Acum, a "dansat", ca principal, doar o etapã pentru Sportul Studenþesc, "echipa pãcii" în fotbalul primei ligi. A plecat ºi de aici. Un antrenor, Daniel Timofte, mereu cu raniþa cu ghinion, deºi are calitãþi cu carul. Poate cã, încã nu a venit locul ºi momentul potrivit. La 43 de ani, Daniel Timofte poate deveni, totuºi, un antrenor mare.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 noiembrie 2011
Ä
Ä
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 noiembrie 2011
H
ercules Lupeni, echipa lui Nelu Haþegan a început sã se obiºnuiascã cu sistemul competiþional reuºind a treia victorie, 3-2 cu AS Sântãmãria Orlea. Oaspeþii au deschis scorul, au condus cu 2-0, apoi lupenenii au revenit spectaculos punctând prin Vali Pop, D. Cotroazã ºi Gârda. z Mãgura Pui (antrenor Ovidiu Ciolea) a fãcut scor 6-1, cu Ulpia Traiana Sarmisegetusa, marcatori fiind Mâþ (2), Preda, D. Ciolea, Albesc ºi I. Bãluºe. z Ghinion pentru Streiul Baru Mare, a pierdut cu 2-3 la Unirea Gen. Berthelot, dupã ce a condus cu 2-0 (goluri L. Niculescu, Pocanschi), ultimul gol fiind primit din penalty în prelungiri. z "Hoþie pe faþã - susþine antrenorul Marcu Buzduga de
Fazele surprinse de-a lungul anilor în sportul Vãii Jiului, pot face oricând deliciul privitorului ºi frumoase readuceri aminte. Sã revedem cu plãcere momente ale sportivilor noºtri, în lupta pe terenurile de sport, iatã scopul acestei rubrici.
la Baru Mare - arbitrul a arãtat 4 minute prelungire ºi ne-au dus pânã în minutul 96!" z Primul semieºec acasã al liderului Cetate Rãchitova, doar 1-1 cu Dacia Boºorod.
9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9
7 6 5 6 5 5 3 3 3 2 3 2 1 0
2 1 3 0 1 0 4 2 2 4 0 1 1 3
0 2 1 3 3 4 2 4 4 3 6 6 7 6
31 29 29 27 20 30 25 18 17 24 9 15 13 15
14 11 15 22 16 30 14 20 23 23 18 33 31 32
23 19 18 18 16 15 13 11 11 10 9 7 4 3
ETAPA A 10-A, 13 NOV. 2011
Vali Pop, autorul primului gol pentru lupeneni
Dacia Boºorod Streiul Baru Agrocompany Bãcia Cetate Rãchitova Narcisa Sãlaºul de Sus Sar. Br. Românã AS Sântãmãria Orlea Berianul Beriu CS Ghelari Hercules Lupeni Ulpia Tr. Sarmis - Cerna Lunca Cernii Mãgura Pui - Unirea Gen.Berthelot
Preda ºi Albesc au fost printre marcatorii celor ºase goluri ale echipei Mãgura Pui
Fotografii mi cate
Am umilit Rapidul! Erau vremuri când toþi tremurau când jucau la Petroºani. Jiul era o echipã neiertãtoare, aºa cum a fost ºi pe 10 martie 1985, scor 4-1 cu Rapid. În aceastã fotografie, minutul 24, portarul rapidist Leo Toader este învins de I. Varga, pentru scorul de 2-0.
Pagini realizate de Genu TUÞU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100
Scade preþul caselor
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 noiembrie 2011
Mai trãiesc doar în amintiri n anul 1990, atunci când a luat fiinþã filiala din Valea Jiului a Asociaþiei Foºtilor Deþinuþi Politici din România, numãrul celor care s-au înscris în asociaþie era de aproape 900. Printre aceºtia se aflau ºi strãmutaþii, deportaþii în URSS sau vãduvele foºtilor luptãtori anticomuniºti.
Î
Dupã 21 de ani, în Vale, mai trãiesc doar vreo 200 dintre cei care au populat închisorile regimului impus de Moscova, cu toþii bãtrâni ºi bolnavi. "În acest moment nu pot preciza un numãr apropiat de realitate al celor care mai sunt membri ai Asociaþiei. Singurul lucru cert este cã, la începutul anului 2011, din filiala localã a AFDPR fãceau parte 303
Preþul mediu cerut pentru apartamente, la nivel naþional a înregistrat o scãdere cu 2,4% comparativ cu septembrie, ajungând la 1.023 euro/mp util. prezent cu 4,4% mai mici. La Petroºani, o garsonierã Totul este influenþat de cerere are preþul de vânzare de la ºi ofertã, însã, de o vreme, în 47.000 de leipânã la 55.000 de Valea Jiului sunt doar vânzãtori. Agenþii imobiliari recunosc cã nu lei. Apartamentele cu douã camere sunt scoase la vânzare au tranzacþii, iar singurele cu 80.000 de lei, dar sunt zone vânzãri se fac doar atunci când unde un apartament poate sã cel care vinde se grãbeºte. coste 65.000 sau chiar 100.000 Preþurile au scãzut simþitor ºi de lei, iar în centrul Petroºaniuacum ziarele de profil sunt pline lui,un apartament cu 3 camere de oferte de vânzãri. costã aproape 120.000 de lei. La nivel naþional, statisticile aratã faptul cã, în comparaþie cu Preþurile au stagnat de vreo 2 ani ºi numai cei care se aceeaºi perioadã a anului 2010, când Indicele imobiliare.ro indica grãbesc, reuºesc sã vândã la preþuri mai mici. valoarea de 1.070 euro/mp, preþurile apartamentelor sunt în Diana MITRACHE
HOROSCOP
persoane. Dintre acestea, 99 erau urmaºi ai celor care s-au opus regimului comunist. Vom trage linie ºi vom contabiliza numãrul celor care mai trãiesc abia la finele anului în curs. Cert este, însã, cã numãrul nostru se reduce pe an ce trece. Vârsta ºi bolile îºi spun cuvântul...", a declarat Pavel Dimitrie Cordea, preºedintele AFDPR filiala Valea Jiului. Petrileanul Pavel Cordea a fost arestat în anul 1956 sub acuzaþia de constituire a unei organizaþii paramilitare care a activat în Munþii Sebeºului. Dupã arestare, acesta ºi-a petrecut urmãtorii 7 ani (fãrã 40 de zile) prin închisorile comuniste din Deva, Gherla ºi Balta Brãilei. Din gruparea paramilitarã, înarmatã cu pistoale ºi carabine, care aºtepta
ºi se pregãtea pentru venirea americanilor au fãcut parte 10 persoane. Trãdãtorul, adicã cel care ºi-a "vândut" camarazii, a fost unul singur, acesta nefiind cuprins în lotul condamnat la închisoare. "Cel care ne-a vândut a avut parte de o moarte urâtã. Nu vreau sã spun mai multe... Ideea principalã este cã noi ne pregãteam pentru venirea
americanilor ºi-i respingeam pe sovietici. Între timp, ruºii au furat aproape tot ceea ce se putea fura din România, ºi noi am intrat în puºcãrii. Acuma au venit, în sfârºit, americanii! Partea proastã este cã ºi ei, acuma, acþioneazã la fel ca sovieticii - ne iau chiar ºi ceea ce a mai rãmas de luat", a mai precizat preºedintele AFDPR Valea Jiului. Mircea NISTOR
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PETROªANI SERVICIUL PUBLIC DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ªI PRIVAT ANUNÞ INFORMATIV Consiliul Local al municipiului Petroºani - Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat, cu sediul în Petroºani, str.1 Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de e-mail spadpp_petrosani@yahoo.com, solicitã de la Administraþia Naþionalã "Apele Române" - Administraþia Bazinalã de Apã Jiu Craiova aviz de gospodãrire a apelor pentru investiþia "Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng". Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãri se pot adresa solicitantului. DIRECTOR EXECUTIV, INSPECTOR S.P.A.D.P.P., Lucian-O Octavian Dragomir Mihaela Filipoiu
9 n o i e m b r i e 2 0 11
Relaþia cu colegii se va îmbunãtãþi considerabil astãzi, cãnd vei primi sprijinul acestora într-o chestiune delicatã. Situaþia financiarã nu-þi mai creeazã probleme, dar în ceea ce priveºte viitorul apropiat, ar fi bine sã nu te implici în investiþii riscante.
Traversezi o perioadã în care este indicat sã nu te implici în activitãþi care vizeazã o realizare imediatã. La serviciu þi se vor repartiza noi sarcini, ceea ce va demonstra cã ºefii îþi apreciazã eforturile. Colegii, în schimb, nu vor fi dispuºi sã coopereze.
Din punct de vedere fizic vei funcþiona excelent. Vei fi dinamic, iar reacþiile rapide îþi vor permite sã te descurcaþi cu o situaþie destul de delicatã. Mintea ta produce idei excelente aºa cã, poþi sã te implici în tot felul de activitãþi intelectuale.
Plin de farmec, vei avea ocazia sã-þi lãrgeºti cercul de prieteni. Unii dintre aceºtia te vor ajuta sãþi pui proiectele în practicã. Nu este un moment favorabil pentru a lua decizii în chestiunile sentimentale. Implicarea ta în relaþia cu partenerul este profundã.
La serviciu vei avea o micã surprizã în sensul cã unele lucrãri pe care le-ai considerat rezolvate se vor dovedi a nu fi întru-totul ºi va trebui sã revii asupra lor. Oricum, vei avea parte de o zi în care se vor ivi tot felul de situaþii care te vor þine cu sufletul la gurã.
În cazul în care doreºti sã pleci la drum mare atenþie, cãci ai putea avea parte de o situaþie mai puþin plãcutã spre sfârºitul zilei. Fie colegii de drum nu vor fi o companie tocmai plãcutã, fie vei avea probleme cu mijlocul de transport. Vei avea o zi destul de tensionatã.
Pe cât posibil evitã sã îþi exprimi nemulþumirile legate de rudele apropiate deoarece oricând ar putea izbucni discuþii neplãcute. N-ar fi exclus nici sã se deterioreze câte ceva prin apartament. Inteligenþa vie te va ajuta sã ieºi cu bine din orice situaþie.
La slujbã reuºeºti sã fii eficient, iar implicarea în activitãþi financiare va avea rezultate mulþumitoare. Relaþia cu colegii de serviciu va fi ceva mai agitatã ºi nu este cazul sã te implici în discuþii în contradictoriu. Vei avea de fãcut o mulþime de lucruri!
La slujbã vei avea unele controverse cu superiorii ierarhici ºi ar fi bine sã nu insiºti sã-þi impui punctele de vedere. Oricum, iniþiativele tale vor fi apreciate de ºefi, atâta doar cã nu sunt dispuºi sã-þi dea mânã liberã. Relaþia cu prietenii se va îmbunãtãþii.
Capacitatea de convingere va atinge limita superioarã, aºa cã poþi încerca sã-þi gãseºti noi adepþi pentru proiectele pe care le ai în plan. Situaþia profesionalã este excelentã ºi n-ar fi exclus ca o ocazie sã se iveascã acum.
Va trebui sã acorzi ceva mai multã atenþie situaþiei materiale ºi mai ales investiþiilor pe termen lung pe care intenþionezi sã le faci. La serviciu va fi în fiecare secundã câte ceva de fãcut. Ar trebui sã îþi faci o listã de prioritãþi, altfel te vei risipi în activitãþi.
Starea ta generalã este bunã, dar totuºi, atenþie, cãci suprasolicitarea îþi poate crea probleme de sãnãtate pe fond nervos Activitãþile practice îþi vor da posibilitatea sã te mai relaxezi într-o oarecare mãsurã, dar nici aici nu este cazul sã exagerezi.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 noiembrie 2011
Ultimele modificãri pentru spital entrul medical C multifuncþional de la Petrila aºteptã o decizie guvernamentalã.
În tot acest timp, consilierii locali au fãcut din nou modificãri legislative. Acestea le-au fost cerute de cei de la ministerul de resort, pentru cã erau absolut necesare. Totul a fost posibil din cauzã cã Ministerul Justiþiei ºi cel al Sãnãtãþii
le-a cerut edililor de la Petrila sã treacã mai multe bunuri materiale în folosinþa publicã a oraºului pentru ca mai apoi, acestea sã fie preluate de Spitalul de Urgenþã din Petroºani, cel care va gestiona viitorul centru medical multifuncþional de la Petrila. "A existat o corespondenþã purtatã între cele douã ministere, în urma cãreia a trebuit sã organizãm o nouã ºedinþã de consiliu în
cadrul fostului spital funcþioneazã un centru de urgenþe medicale ºi sunt premize ca un Centru Multifuncþional de Sãnãtate sã ia naºtere în scurt timp. Spitalul din Petrila este singurul care a fost închis în Valea Jiului în urma reorganizãrii activitãþii medicale din România, iar Hotãrârea de Guvern prin care se va înfiinþa Centrul Multifuncþional va apare în Monitorul Oficial în a doua jumãtate a lunii noiembrie. Diana MITRACHE
care sã stabilim apartenenþa mai multor bunuri care vor fi folosite la centrul medical. Noi am votat, ne-am adunat atâþia consilieri câþi erau necesari sã voteze ºi proiectul a fost adoptat", a spus Emanuel Andronache, consilier local Petrila. Spitalul a fost desfiinþat în primãvara acestui an ºi de atunci pânã la data de 1 august nu a funcþionat deloc. Din varã, însã, în
Vandal prins la o razie în Petroºani n tânãr de doar 19 ani din Petroºani a fost depistat la o razie a poliþiei în U Cartierul Aeroport. Dupã ce l-au arestat, oamenii legii au aflat câte acþiuni a comis în ultimele ore ºi cât de activ era.
Poliþiºtii au efectuat o razie în cartierul Aeroport din municipiul Petroºani, acþiune în urma cãreia au reuºit depistarea tânãrului de 19 ani, Petroºani, cu antecedente penale, fãrã ocupaþie, care a comis mai multe furturi pe raza municipiului Petroºani. "În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit cã tânãrul a forþat sistemul de închidere al unui aparat de cafea amplasat în incinta Spitalului de Urgenþã Petroºani, de unde a sustras caseta cu bani, cauzând un prejudiciu total de 744 lei. De asemenea, tot el a forþat uºa de acces al unui sub-repartitor ce aparþinea unei societãþi de telecomunicaþii, amplasat pe strada Aviatorilor, de unde a încercat sã sustragã cablu telefonic. Suspectul nu a reuºit sã sustragã cablu, însã a cauzat un prejudiciu în valoare de peste 6.440 de lei", spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu. Mai mult, poliþiºtii au reuºit sã îl facã sã recunoascã alte fapte pe care le-a comis la începutul acestui an. În consecinþã, tânãrul de 19 ani a fost din nou arestat ºi va fi judecat pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat. (Diana MITRACHE )
La 15 ani a condus 6 maºini furate chiar de el
Un bãiat de 15 ani, din Cãlan, a reuºit sã-i uimeascã pânã ºi pe poliþiºtii care au descoperit cã a furat nu mai puþin de 6 maºini, cu care, mai apoi s-a plimbat. ªi nu sunt singurele infracþiuni comise pânã acum. Bãiatul a fost prins de poliþiºtii Formaþiunii Investigaþii Criminale din cadrul Poliþiei Oraºului Cãlan, iar oamenii
legii au stabilit cã, în perioada 16.09-18.10.2011, a comis mai multe fapte penale. Astfel, acesta a sustras 6 autoturisme de pe raza municipiilor Deva, Hunedoara ºi a oraºului Cãlan, pe care le-a condus, deºi nu poseda permis de conducere. Dupã ce a terminat carburantul din rezervoarele maºinilor, adolescentul le-a abandonat, acestea fiind recuperate de poliþiºti ºi restituite proprietarilor. "De asemenea, minorul a mai comis ºi furturi din societãþi comerciale situate pe raza oraºului Cãlan, creând un prejudiciu total de peste 4.000 lei, dar ºi o tâlhãrie în luna octombrie a acestui an, când, prin smulgere, a deposedat o femeie în vârstã de 88 de ani, din Cãlan, de poºeta pe care o avea asupra sa", a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au început urmãrirea penalã în acest caz, pentru comiterea infracþiunilor de furt calificat, distrugere, conducere pe drumurile publice a unui auto fãrã a poseda permis de conducere ºi tâlhãrie. Carmen COSMAN
De ce este bine sã þii cont de oamenii de succes nul acesta, în 12 iunie, a A murit Mihai Cârciog, supranumit primul patron de
presã liberã din România post decembristã. Celor mai tineri, dar ºi celor care nu prea citesc le reamintesc cã Mihai Cârciog este cel care a înfiinþat, la începutul anilor '90, "Evenimentul zilei" ºi "Academia Caþavencu". Dar ºi multe alte publicaþii ºi posturi de televiziune. Cum s-ar spune în zilele noastre, personajul care face subiectul prezentului articol a fost, pe bunã dreptate, un om de succes. În parte deoarece s-a ocupat (oarecum) strict de ceea ce ºtie cel mai bine: domeniul mass - media. Chiar succesul sãu colorat a stat ºi în impunerea ºi respectarea cu stricteþe a propriilor reguli. Desigur, formulate în urma unei vaste experienþe practice. Dar ºi teoretice. Bunãoarã, în 2007, Mihai Cârciog dezvãluia într-un interviu acordat cotidianului "Evenimentul zilei" - pe care l-a fondat în 1992... - secretul succesului afacerilor sale media. "... patronatul nu se bagã în publicaþie ºi în conþinut, nu se spune decât adevãrul, nu se influenþeazã cu nimic, nimeni nu are dreptul sã modifice o ºtire", declara omul de afaceri. În acelaºi context îi explica ºi cum a fãcut faþã presiunilor politice într-o perioadã în care toate mijloacele de producþie (hârtia, distribuþia, tiparul) erau la stat: "Primeam telefoane. Îi puneam sã ia legãtura cu ziaristul care a scris articolul respectiv". Ceea ce presupunea, evident, cã cei mai buni jurnaliºti ai momentului se aflau încadraþi la publicaþiile sale. Acesta este spiritul pe care încerc sã îl insuflu la "Cronica Vãii Jiului", cea mai bunã publicaþie localã a anului 2011. Pentru cã este bine sã þi cont de oamenii de succes, ceea ce directorul Cronicii Vãii Jiului - incisivul jurnalist Marius Mitrache, a înþeles. Dan CODREA
N.B B. Celor ca are (se fa ac cã) nu înþþeleg tâ âlcul acestui articol, numa ai sã le sintetizez: este bine sã þi cont de oa amenii de succes fie ºi numa ai pentru a cãlca a pe urmele lor.
ªomaj în creºtere în Hunedoara genþia Judeþeanã de A Ocupare a Forþei de Muncã Hunedoara a
înregistrat la finele lunii ioctombrie 2011 o ratã a ºomajului în creºtere cu 0,34 procente, atingând un nivel de 5,79 %. "În cursul lunii octombrie, în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de
Muncã Hunedoara au fost înregistraþi 3.177 de ºomeri, dintre care 361 provin din disponibilizãri curente de personal. La finele lunii octombrie 2011, numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de 11.278, din care 5.969 ºomeri indemnizaþi ºi 5.309 ºomeri neindemnizaþi. Din totalul ºomerilor hunedoreni, la sfârºitul lunii octombrie 2011, femeile sunt în numãr de 5.516",
spune Iorgovan Velichi, director AJOFM Hunedoara. Localitãþile cu cele mai multe persoane fãrã locuri de muncã din judeþul Hunedoara sunt, Orãºtie, unde oficial sunt înregistraþi 1489 de ºomeri, Deva, cu 1381de ºomeri, Hunedoara, unde 1329 nu au loc de muncã, Petroºani, 1297 ºomeri ºi Haþeg, cu 1226 ºomeri. Conform statisticilor din evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã au ieºit un numãr de 2.525 de persoane, în timp ce alte 1.467 persoane s-au încadrat în muncã pe perioadã determinatã ori nedeterminatã. Marius MITRACHE
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 noiembrie 2011
Municipiu, oraº sau comunã?
Bolnavii de tiroidã N au rãmas fãrã medicamente
B
olnavii care suferã de tiroidã au rãmas fãrã medicaþia necesarã, din cauzã cã medicamentul pe care-l foloseau nu se mai importã.
Zeci de bolnavi întreabã zilnic în farmacii de medicamente, însã nu se mai gãsesc. În farmaciile hunedorene au dispãrut toate pilulele din grupa de medicamente care au substanþã activã tiroxina, iar bolnavii nu-ºi mai pot continua tratamentul."Medicamentul Euthyrox nu se mai importã pentru cã trebuie plãtit pe loc producãtorului. Eventual, acesta poate fi înlocuit cu L-Thyroxin, însã aparþine aceluiaºi producãtor, deci, este aceeaºi situaþie", spune un farmacist din Deva. Pe de altã parte, întreruperea tratamentului poate agrava boala, iar bolnavii pot ajunge ºi la alte afecþiuni. "În cazul în care nu-ºi mai iau tratamentul, nu se întîmplã nimic pe moment, însã în timp apar disfuncþionalitãþi. Se poate ajunge la dereglãri hormonale, tulburãri de ritm cardiac ºi alte afecþiuni", spune un medic endocrinolog. Marius MITRACHE
Lucrãri amânate la piaþã L
ucrãrile la una dintre cele mai vechi ºi ponosite pieþe din Petroºani sunt amânate din nou. Din lipsã de fonduri, edilii locali spun cã abia anul viitor vor repara ºi moderniza zona de alimentaþie publicã de la intrarea în Cartierul Aeroport. Reamenajarea pieþei de la Dacia din Petroºani aºteaptã vremuri mai bune. Asta dupã ce edilii locali au promis în repetate rânduri cã în vara care tocmai a trecut vor rezolva disfuncþionalitãþile în acest loc de alimentaþie publicã. Acum, pentru cã nu mai sunt bani, lucrãrile sunt din nou amânate. "Din cauzã cã pânã acum nu s-au putut gãsi fonduri, lucrãrile au fost amânate. Cel mai probabil, ele vor începe anul viitor, când este programatã o amplã acþiune de reabilitare a
umãrul de locuitori din Valea Jiului a scãzut cu câteva mii în ultimii ani, conform datelor rezultate în urma recensãmântului.
Astfel, acum, câteva localitãþi nu ar mai indeplini nici mãcar condiþiile pentru rangurile de muncipiu ºi oraº. Populaþia Vulcanului, spre exemplu a scãzut cu aproape 5000 în ultimii 8 ani, lucru care reiese din recensãmântul fãcut luna trecutã Astfel, în luna decembrie a anului 2003, atunci când a fost declarat municipiu, Vulcanul avea 29.780 de locuitori. Astãzi, cu o populaþie de aproximativ 25.500, conform legi, localitatea nu ar mai îndeplini condiþiile de a fi municipiu, ci oraº. " În confor-
Blatiºtii, luaþi în vizor de Poliþia TF eci de amenzi ºi Z cãlãtori fãrã bilete, aºa s-ar putea caracteriza în câteva cuvinte acþiunea poliþiºtilor Serviciului de Transporturi Feroviare (TF), care au desfãºurat o serie de razii în trenurile ºi gãrile din judeþ.
întregii pieþe", spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. Oamenii care vând aici sunt revoltaþi ºi spun cã ar vrea sã beneficieze ºi ei de condiþii moderne. "Noi, þãranii, vindem de pe tarabele astea ruginite. Pentru noi nu sunt bani, numai pentru piaþa din oraº. Acolo sunt pavele, frigidere, camere video, iar aici vindem produsele în praf ºi gunoi", spune un comerciant din piaþa Dacia, Piaþa Dacia este una dintre cele mai vechi pieþe din cel mai important municipiu al Vãii Jiului. Comercianþii din piaþã spun ca sunt mereu defavorizaþi, cã vând lapte de pe tarabe murdare, nu au toalete publice, iar, pe jos se maturã doar din când în când. Comercianþilor li se promit, pentru viitorul apropiat, hale moderne, tarabe si frigidere pentru comercializarea produselor lactate si toalete. Diana MITRACHE
mitate cu legea privind clasificarea localitãþilor pentru îndeplinirea condiþiilor de municipiu, o localitate trebuie sã aibã minim 40.000 de locuitori, iar un oraº minim 10.000 ", a declarat Attila Deszi, prefectul judeþului Hunedoara. Din fericire, însã pentru cele mai multe localitãþi din Valea Jiului, legea nu se aplicã retroactiv, ea fiind adoptatã în anul 2007. "Orice fel de declasificare se face în aceeaºi mãsurã cum s-a fãcut ºi clasificarea. Toþi au organizat un referendum
când s-a trecut la un rang superior. Ori acum nu se pune problema emiterii de cãtre Guvern a unei hotãrâri de declasificare", a mai precizat Dezsi. În aceeaºi situaþie se aflã ºi Aninoasa, care conform recensãmântului are o populaþie de 4575, astfel cã s-ar încadra la cel mult un rang de comunã. Pentru ca o localitate sã devinã oraº, are nevoie, tot conform legii adoptatã în 2007, de cel puþin 10.000 de locuitori. Aninoasa a fost declarat oraº la data de 2 mai 1989, atunci când avea o populaþie de 7800 de localnici. Luiza ANDRONACHE
Comisarului ºef Vasile Hriþac, ºeful Poliþiei TF Hunedoara, poliþiºtii susþine cã au fost efectuate 87 de controale ºi 94 de patrulãri în 31 de trenuri de cãlãtori, iar 63 în staþiile CFR ºi în triaje. Printre neregulile sesizate se mai numãrã ºi tulburarea ordinii ºi a liniºtii publice în gãri sau în trenuri, murdãrirea compartimentelor ºi fumatul în tren. În cadrul controalelor poliþiºtii au mai prinºi ºi doi hoþi din comuna ªoimuº, care au furat douã platelaje metalice de la podul de cale feratã dintre Staþia Mintia ºi Halta Pãuliº Lunca. Aceºtia sunt cercetaþi în stare de libertate pentru furt calificat ºi pãtrundere în zona de siguranþã a infrastructurii feroviare. Marius MITRACHE
100.000 de lei pentru lumini A dministraþia de la Petroºani se pregãteºte de Crãciun ºi în câteva zile va începe montarea iluminatului de sãrbãtoare.
Totul este pus la cale de o firmã specializatã care ºi anul trecut a ornamentat zonele principale ale oraºului, ºi nu numai, iar pentru asta au ºi fost alocaþi bani din buget. "Ca în fiecare an ºi de aceastã datã va începe montarea luminilor de Crãciun. De aceasta se va ocupa o firmã de profil, care va monta ºi apoi va demonta toate decoraþiunile. Pentru aceasta am alocat de la bugetul local suma de 100.000 de lei", a spus Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei municipiului Petroºani. ªi în acest an vor fi montate ghirlande decorative pe artera centralã a municipiului Petroºani, dar ºi în mai multe cartiere mãrginaºe. În plus, în sensurile giratorii vor ajunge figurine specifice Crãciunului care vor fi toate luminate pe timpul nopþii, la fel ca ºi avionul de la intrarea din Cartierul Aeroport. Diana MITRACHE