Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 24
Cronica Vãii Jiului Luni, 12 decembrie 2011
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Sãcãrâmb,
izvorul ener giilor planetare ºi "cristalul cunoaºterii"
Somitãþi mondiale, cercetãtori din întrega lume, preoþi, ºamani, profeþi spun despre satul Sãcãrâmb, din judeþul Hunedoara, cã este locul care face minuni, care aratã ºi se "comportã" precum Grãdina
Edenului. Solul are aur rar ºi metale necunoscute, apa are calitatea echivalentã cu PH sângelui uman, aerul este pur, puternic ionizat negativ. Conul piramidal în care este aºezatã localitatea atrage energiile cosmice pure ºi
Marile dosare de corupþie se judecã. La anu' ºi la mulþi ani!
C
orupþia în România este un fenomen cotidian. Trebuie sã dai ceva ca sã primeºti. Un serviciu de calitate, în cazul doctorilor, un act, dacã ne gândim la funcþionari, pânã ºi un banal tichet de spectacol, costã un leu în plus. >>> PAGINA A 3-A
Demisii falsificate ºi o minciunã doveditã
10
cereri de demisie din PSD sunt verificate în urma dovedirii, cu probe, a unui fals. Cel care le-a depus în numele unor membrii a fost generalul de brigadã Constantin Alexandrescu. >>> PAGINA A 5-A
le amplificã respingându-le pe cele telurice. În judeþul Hunedoara, la Brad/Sãcãrâmb se preconizeazã a avea loc Summit-ul Planetar Terra 3, în 2012-2013.
>>> PAGINILE 6-7
Balanþa banilor în sistemul bugetar istemul bugetar este unul S dintre cele mai afectate din þarã. Cadrele didactice au fost
cobaii guvernanþilor. Aceºtia au trecut prin mai multe etape, de la promisiuni privind mãririle salariale, la diminuãri semnificative.
>>> PAGINA 11
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 decembrie 2011
Fabrica lui Moº Crãciun s-a închis
F
abrica de bunãtãþi ºi cadouri de la Petroºani ºi-a închis duminicã porþile. Urmeazã acum ca voluntarii sã adune cadourile ºi sã le trimitã spre familiile nevoiaºe. Timp de o sãptãmânã, Moº Crãciun a venit de peste tot, din Valea Jiului sau chiar ºi din Ungaria. Mai mulþi voluntari, parteneri ai proiectului " Fabrica lui Moº Crãciun " au venit din oraºul înfrãþit Varpalota ºi au dat o mânã de ajutor,pentru a "fabrica" multe cadouri pentru copiii sãraci. Ajutoarele lui Moº Crãciun au ridicat munþi de cadouri la Petroºani, acolo unde mai mulþi voluntari au strâns zilnic donaþiile celor mici ºi celor mari. Numãrul celor care au donat cadouri a crescut simþitor de la o zi la alta ºi micuþii au adus la cortul instalat în parc ce au ºtiut ei mai bine. "Eu am venit cu colegii de grãdiniþã ºi am adus jucãrii de acasã ºi de la grã-
diniþã pentru alþi copii", spune o fetiþã din Petroºani, care a venit cu grupa ºi a cântat cântecele în parc, iar de la ajutoarele lui Moº Crãciun a primit dulciuri. Campania a avut un succes deplin, iar de acest lucru ne asigurã ºi organizatorii, care spun cã primesc acum un sprijin inedit din Ungarie. "Am fost asaltaþi de oameni care ne-au adus de toate pentru copii. Avem multe jucãrii, hãinuþe groase pentru copiii sãraci ºi chiar obiecte de uz casnic. Am fost ajutaþi ºi de cei de la Varpalota care au îmbrãcat haina lui Moº Crãciun ºi i-au servit cu bomboane pe toþi cei care au venit sã ne cânte ºi sã ne aducã jucãrii pentru cei sãraci", spune Eduard Wersanski, coordonator al proiectului Pachetele cu cadouri vor ajunge de Crãciun la cei mai amãrâþi copii din Petroºani. Pentru ei, Moº Crãciun va veni poate prima datã în viaþa lor. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Comanda la mine 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 O lecþie de onoare 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 O lecþie de onoare (r)
National TV 6:00 Sare ºi Piper (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Suflete pereche (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 Clipuri 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:30 Taxi Driver (r) 13:30 Sã nu spui niciodatã adio (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Cruciaþii 0:00 În cãutarea fericirii (r) 1:00 Cruciaþii (r)
PRO TV 6:00 Dupã 20 de ani (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Ce se întâmplã, doctore? (r) 10:45 Pro Motor (r) 11:30 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Apropo TV (r) 15:00 România, te iubesc! (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Mai e mult pânã ajungem? 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 CSI: Miami (r)
Prima TV 7:00 Secrete de Stil (r) 7:30 Flavours, 3 bucãtari (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort Redifuzare 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Bãieþi de bãieþi 22:15 Trãsniþii 23:15 Mondenii 23:45 Medium 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu (r)
TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Presã ºi putere (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Curier TV 15:15 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Cu ochii'n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne 1:30 Mad Men - Nebunii de pe Madison Avenue
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 decembrie 2011
Marile dosare de corupþie se judecã. La anu' ºi la mulþi ani! HotNews.ro este de 92 de ani, medicalã pentru penitenciaorupþia în România re" - ªerban Brãdiºteanu C este un fenomen cotidi- 7 luni si 28 de zile, adicã, în 1.715 de zile de la trimiterea an. Trebuie sã dai ceva ca sã primeºti. Un serviciu de calitate, în cazul doctorilor, un act, dacã ne gândim la funcþionari, pânã ºi un banal tichet de spectacol, costã un leu în plus. Dacã în cazul " gãinãriilor" justiþia este un pic mai harnicã, pe marile dosare de corupþie nimeni parcã nu doreºte sã le finalizeze. Acest lucru reiese ºi dintr-un raport de monitorizare HotNews.ro, care a scos la ivealã faptul cã în doar 27 de dosare de mare corupþie existã o întârzire de 92 de ani, 7 luni ºi 28 de zile. La aproape un an ºi jumãtate de la lansarea secþiunii "Dosare de corupþie" HotNews.ro a prezentat un raport statistic cu informaþii despre dosarele monitorizate. Rezultatele monitorizãrii au fost lansate în cadrul unei conferinþe organizate de Konrad Adenauer - Stiftung ºi la care au participat reprezentanþii celor mai importante instituþii de justiþie din þarã: Ministerul Justiþiei, CSM, ICCJ, DNA, precum ºi numeroºi ambasadori ai misiunilor diplomatice din România, SUA, Marea Britanie, Franþa, Germania, Austria, Olanda, Finlanda s.a. Numãrul total al anilor de întârziere acumulat de cele 27 de mari dosare de corupþie monitorizate de
total, 33.825 zile. În medie, înseamnã 3 ani ºi 6 luni pentru un dosar. HotNews.ro a întocmit mai multe clasamente în ce priveºte aceste dosare, pe Cronica Vãii Jiului vi le prezintã în continuare.
Top zece cele mai întârziate dosare de mare corupþie 1. Dosar de luare de mitã Nicolae Mischie - 2.362 de zile de la trimiterea în judecatã / 6 ani ºi 5 luni de zile 2. Dosarul "Armele de vânãtoare" - ªerban Mihãilescu - 2.031 de zile de la trimiterea în judecatã / 5 ani si 7 luni de zile 3. Dosarul "Cãprioara" Marian Opriºan - 2.005 de zile de la trimiterea în judecatã / 5 ani ºi 6 luni 4. Dosarul "Loteria I" George Copos - 2.004 de zile de la trimiterea în judecatã / 5 ani ºi 6 luni de zile 5. Dosarul "Strãmutaþi de lux" - Ionel Manþog - 1.912 de zile de la trimiterea în judecatã / 5 ani ºi 2 luni de zile 6. Dosarul "Rompetrol" Dinu Patriciu - 1.910 de zile de la trimiterea în judecatã / 5 ani ºi 3 luni de zile 7. Dosarul "Bunuri din China (Zambaccian I)" Adrian Nãstase - 1.844 de zile de la trimiterea în judecatã / 5 ani ºi 16 zile 8. Dosarul "Aparatura
în judecatã / 4 ani ºi 8 luni de zile 9. Dosarul "Mãtuºa Tamara" - Adrian Nãstase 1.645 de zile de la trimiterea în judecatã / 4 ani ºi 6 luni 10. Dosarul "Fabrica de zahãr" - Gheorghe Falcã 1.498 de zile de la trimiterea în judecatã / 4 ani ºi o lunã de zile
Top zece dosare cu cele mai multe amânãri ºi termene înregistrate în procesul de judecata 1. Dosar de luare de mitã Nicolae Mischie - Termene: 57 / Un termen la 41 de zile (O lunã ºi 10 zile) 2. Dosarul "Rompetrol" Dinu Patriciu - Termene: 55 / Un termen la 34 de zile (O lunã de zile) 3. Dosarul "Cãprioara" Marian Opriºan - Termene: 55 / Un termen la 36 de zile (O lunã ºi 5 zile) 4. Dosarul "Loteria I" George Copos - Termene: 48 / Un termen la 42 de zile (O lunã ºi 11 zile) 5. Dosarul "Strãmutaþi de lux" - Ionel Manþog Termene: 46 / Un termen la 41 de zile (O lunã ºi 10 zile) 6. Dosarul "Aparatura medicalã pentru penitenciare" - ªerban Brãdiºteanu Termene: 43 / Un termen la 40 de zile (O lunã ºi 9 zile) 7. Dosarul "Trofeul ca-
Ziua naþionalã anticorupþie neobservatã în Valea Jiului
V
alea Jiului stã bine la capitolul corupþie, adicã nu are! Aceasta ar putea fi explicaþia pentru care ziua de 9 decem-
brie, proclamatã Ziua Naþionalã Anticorupþie a trecut aici neobservatã. La iniþiativa ONU, aceastã zi este sãrbãtoritã ºi în România,
iar în judeþ, singurul loc în care s-a vorbit despre anticorupþie a fost un liceu din Deva. Acolo, copiii au aflat care este mecanismul, teoretic, de la specialiºtii biroului Hunedorean. Data de 9 Decembrie reprezintã un prilej pentru oamenii din întreaga lume de a conºtientiza impactul negativ al acestui fenomen asupra cetãþenilor ºi a societãþii. În vederea realizãrii unei comunicãri eficiente, cetãþenii pot suna gratuit la Direcþia Generalã Anticorupþie ºi sã semnaleze cazurile de corupþie din Ministerul Administraþiei ºi Internelor la Linia Verde Anticorupþie 0 800. 806.806, apelabilã din orice reþea. Diana MITRACHE
I
litãþii" - Adrian Nãstase Termene: 43 / Un termen la 24 de zile 8. Dosarul "Fabrica de zahãr" - Gheorghe Falca Termene: 38 / Un termen la 39 de zile (O lunã ºi 8 zile) 9. Dosarul "Trafic cu terenuri" - Marinicã Cazacu Termene: 32 / Un termen la 39 de zile (O lunã ºi 8 zile) 10. Dosarul "Bunuri din China (Zambaccian I)" Adrian Nãstase - Termene: 32 / Un termen la 59 de zile (Douã luni de zile) Care sunt dosarele care se prescriu cel mai devreme Dosarul "Bunuri din China (Zambaccian I)" - Adrian Nãstase - Termen de prescripþie în luna aprilie 2013 / Un an ºi 5 luni Dosarul "Mãtuºa Tamara" Adrian Nãstase - Termen de prescripþie în luna iulie 2013 / Un an ºi 7 luni Dosarul "Armele de vânãtoare" - ªerban Mihãilescu Termen de prescripþie luna
octombrie 2014 / Doi ani ºi 11 luni Dosarul "I.C.A." - Dan Voiculescu - Termen de prescripþie în anul 2018 Dosarul "Palincã ºi caltaboºi" - Decebal Traian Remeº Termen de prescripþie în anul 2020. Unde se judecã dosarele de mare corupþie Curtea de Apel Timiºoara-2, nume sonor baronul de Gorj Nicolae Mischie, Curtea de Apel Oradea-2, Curtea de Apel Cluj -9, nume sonor Marian Opriºan, Curtea de Apel Alba Iulia, 7, nume sonor, Gheorghe Falcã, Ionel Manþog,, Curtea de Apel Craiova, 5 dosare, Curtea de Apel Braºov, 8 dosare, Curtea de Apel Ploieºti, 4 dosare, Curtea de Apel Bacãu, 5 dosare, Curtea de Apel Constanþa, 1 dosar, Curtea de Apel Iaºi, 6 dosare ºi Curtea de Apel Galaþi, 3 dosare. Marius MITRACHE
Avocatul poporului acordã audienþe
nstituþia Avocatul Poporului va acorda asistenþã juridicã cetãþenilor judeþului Hunedoara la sediul Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara, asta pentru apropierea instituþiilor publice cãtre cetãþeni,.
Aceste audienþe sunt o premierã pentru judeþul Hunedoara ºi au fost posibile ca urmare a demersurilor iniþiate de prefectul judeþului Hunedoara, Attila Dezsi, pe lângã Instituþia Avocatul Poporului, Biroul Teritorial Alba Iulia. "Prin acest demers încercãm sã aducem instituþiile statului cât mai aproape de cetãþenii judeþului nostru. Sperãm cã aceste întâlniri vor deveni periodice respectându-se principiul respect pentru lege, respect pentru oameni", a precizat prefectul judeþului Hunedoara.
Cetãþenii judeþului Hunedoara care doresc asistenþã juridicã se pot prezenta la sediul Prefecturii Hunedoara vineri, 16.12.2011, începând cu
orele 10.00, pentru a putea discuta cu reprezentanþii Biroului Teritorial Alba Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului. Car men COSMAN
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 decembrie 2011
TURISMUL LA NEGRU DIN PASUL VÂLCAN,
deconspirat pe internet
I
nternetul ºi dorinþa de a face bani le-au stricat ploile ºi mai, mai cã erau s-o pãþeascã. Este vorba despre proprietarii caselor de vacanþã din Pasul Vâlcan, care au primit vizita inopinatã a unor inspectori de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi de la Garda Financiarã. "Sunt foarte multe cabane care au postat pe site-ul lor "cãsuþe de vacanþã de închiriat
pentru sãrbãtori" ºi sigur, cei de la Ministerul Turismului au întrebat dacã sunt autorizate aceste cabane. Am luat telefonul ºi le-am întrebat pe fetele de la Comercial dacã s-au eliberat autorizaþii în Pasul Vâlcan ºi mi s-a spus cã nu. Atunci au venit cei de la minister pentru a vedea cum este cu turismul la negru", ne-a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Dacã vor sã fie în legalitate, dar sã aibã ºi cabanele pline cu turiºti de sãrbãtori, proprietarii trebuie sã se punã în regulã
pânã la Crãciun. În total, în Pasul Vâlcan sunt 62 de construcþii, care funcþioneazã drept case de vacanþã. Dintre acestea, doar cabana ce aparþine omului de afaceri Emil Pãrãu are autorizaþie de funcþionare. "Nu au venit cu scopul de a intimida sau de a face nu ºtiu ce, ci de a ne sprijini sã se facã documentaþia pentru a se intra în legalitate. Sau ce e rãu în asta? Dar, probabil cã dacã nu vor intra în legalitate, proprietarii vor fi sancþionaþi", a mai spus Gheorghe Ile. Luiza ANDRONACHE
Lupoaica (Lupa) moralistã din pasul Vâlcan
A
ºa cum se cunoaºte ne gãsim în etapa de trecere la construirea de cabane, case de vacanþã, moteluri ºi hoteluri, conform PUZ-ului care este în faza de finalizare ºi conform proiectului de urbanism care integreazã întregul ansamblu în peisajul montan existent. Deoarece existã o tendinþã de a discredita ceea ce administraþia localã a hotãrât sã facã în Pasul Vâlcan în rândul opiniei publice, este necesar sã venim cu câteva precizãri.
Este bine sã se cunoascã de cãtre cititorii dumneavoastrã cum au apãrut cãsuþele de vacanþã, ridicate înainte de 1989. Fiecare a construit cum a apucat, fãrã sã întrebe pe nimeni, fãrã autorizaþii de construcþie. Cu douã excepþii. În acea perioadã pentru oamenii cu bani ºi cu poziþie socialã ºi financiarã importantã
cum este cazul familiei Fleider, singurul mod de a construi casa de vacanþã a fost abuzul de putere. Rodica Fleider care este acum preocupatã de respectarea normelor, de aspecte legale ºi chiar morale probabil a uitat cã la data respectivã nu a cerut nimãnui dreptul de a construi, sfindându-i pe toþi amãrãºtenii (aºa cum îi place lui Ghiþã Olteanu sã spunã) ºi profitând de funcþia de director la termocentrala Paroºeni a soþului acesteia, pentru construirea casei de vacanþã din Pasul Vâlcan. Atunci - ºi de atunci încoace nu a venit la administraþia localã sã cearã PUZ-ul care iatã, acum este gata- iar Rodica Fleider nu este de acord cu el. Faptul cã ea nu mai doreºte sã se construiascã în Pasul Vâlcan, ( fãrã ca
sã fie purtãtoarea de cuvânt a celorlalþi cãbãnuþari , de altfel cred cã poate fi doar purtãtoarea de cuvânt a lui Bachus) manipulând diverºi reprezentanþi ai mass media care nu cunosc situaþia realã ºi câtiva frustraþi care nu doresc dezvoltarea
Vulcanului (n-aº vrea sã cred cã si oameni politici aleºi de vulcãneni care au jurat sã se dedice binelui comunitãþii) vorbeºte de la sine despre cum vede aceasta ºi cei cu care este în cârdãºie, ceea ce reprezintã strategia de dezvoltare turisticã susþinutã la nivel local, regional ºi guvernamental. Din discuþiile avute cu preºedintele Asociaþiei Pasul Vâlcan - dl. Alexandru Kantor, am înþeles cã toþi cei ce deþin cabane - mai puþin Rodica Fleider -
doresc dezvoltarea acestei zone… ºi doresc sã se poatã ºi dânºii alinia la proiectul nostru de modernizare a acestei viitoare staþiuni turistice. Aceºtia nu se tem nici cã va fi afectatã flora montanã ºi nici propria lor investiþie care urmeazã sã intre în legalitate, conform ultimelor avertismente venite de la membrii comisiei care a fost zilele trecute în Pasul Vâlcan. Dupã aceastã discuþie care a fost cât se poate de beneficã pentru toatã lumea, cred cã în sfârºit vom cunoaºte cu adevãrat numãrul de turiºti care îºi pot petrece aceste
sãrbãtori de iarnã în Pasul Vâlcan. La anul, ca urmare a intrãrii în legalitate a construcþiilor, chiar ºi flora montanã va fi îmbogaþitã cu încã o specie: margaretele pe care cãbãnuþarii le vor avea afiºate în toate anotimpurile, pentru turiºtii care abia aºteaptã sã vinã la muntele care este ºi al lor; ºi sper ca Rodica Fleider sã priceapã cã ºi ea este doar o trecãtoare prin acest peisaj. Ing. Gheor ghe Ile Primarul Municipiului Vulcan
Primarul Vulcanului la Ambasada Japoniei
G
heorghe Ile a participat zilele trecute la festivitãþile organizate de Ambasada Japoniei de la Bucureºti, cu ocazia celebrãrii zilei de naºtere a Împãratului Japonez. Ambasadorul nipon Excelenþa Sa Natsuo Amemiya, a purtat un dialog cu
edilul ºef al Vulcanului legat de relaþiile de cooperare derulate pânã acum ºi de care comunitatea Vulcanului beneficiazã în domeniul industrial la Centrala Paroºeni prin investiþia concernului Itochu ºi în domeniul educaþiei la ºcoala nr.6. Reciprocitatea acestor legãturi s-a produs dupã tragedia japonezilor generatã de cutremurul de la Fukushima, când primarul Vulcanului a trans-
mis în numele comunitãþii locale disponibilitatea de acordare a sprijinului celor afectaþi de cutremur. Ambasadorul japonez a transmis prin intermediul primarului Vulcanului gânduri de sãnãtate ºi prosperitate oamenilor din Vulcan unde reprezentantul diplomaþiei nipone a promis sã facã o vizitã in viitorul apropiat. Felicia Gabriela Portase
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 decembrie 2011
Demisii falsificate ºi o minciunã doveditã
10
"A
Iniþiatorii noii formaþiuni politice a lui Mircea Geoanã au dat startul creãrii unor comitete care sã coaguleze simpatizanþi în fiecare judeþ ºi localitate. În Valea Jiului, la Petroºani, cei care ºi-au anunþat plecarea din PSD la partidul lui Geoanã, au fãcut-o chiar într-o conferinþã de presã. Printre aceºtia se afla activul Constatin Alexandrescu. ªi pentru cã timpul este scurt, acesta a trecut la treabã, dar se pare cã nu joacã cinstit.
Om cu experienþã în laboratoarele politicii, ca fost ºef de campanie electoralã, Alexandrescu a luat în serios constituirea unei celule a viitoarei structuri politice ºi început la racolarea de membri. Sãptãmâna trecutã, acesta a adus la sediul PSD Petroºani 10 demisii ale unor membri social democraþi, parte dintre aceºtia fiind recomandaþi chiar de cãtre domnia sa, la începutul anului. Celor de la PSD nu li s-a pãrut ceva în regulã ºi au devenit suspicioºi. Iniþial au comparat scrisul/semnãtura de pe adeziunile existente în documentele de la partid cu cele de pe cererea de demisie. Diferenþele erau evidente. Ca urmare, au contactat pe demisionari ºi parte dintre aceºtia habar nu aveau de demisii. Printre demisionari erau ºi doi tineri. "Demisiile le-a adus domnul Alexandrescu personal. Tinerii au
cereri de demisie din PSD sunt verificate în urma dovedirii, cu probe, a unui fals. Cel care le-a depus în numele unor membrii a fost generalul de brigadã Constantin Alexandrescu - om cu vechi state în mai multe partide politice - în demersul sãu de racolare de membrii pentru înfiinþarea viitorului partid al lui Mircea Geoanã.
crezut cã are drept asupra
integrat rapid, am fãcut acþiuni împreunã. Probabil domnul Alexandrescu a crezut cã are drept asupra lor pentru cã dumnealui i-a adus la partid. Nu ºtiu ce sã cred, unde este adevãrul" - a declarat Lavinia Grigoriu, preºedinte Organizaþia de Tineret PSD Petroºani.
lor"
D
devenit membrii PSD la recomandarea sa, la începutul anului. Fiind vorba de tineri din organizaþia a cãrei preºedintã sunt, am fost chematã la sediu. ªi pentru cã am sesizat cã nu este în regulã ceva cu acele
Pe calea feratã cu "Regio"
M
D
e diminicã trenurile se numesc Regio, InterRegio ºi Intercity ºi întregul sistem de circulaþie pe calea feratã a fost schimbat. În noul plan de mers 20112012 vor circula 70 de trenuri internaþionale, din care 40 InterRegio, patru Intercity ºi 26 Regio, precum ºi 1.336 de trenuri în trafic local, 28 fiind Intercity, 198 InterRegio ºi 1.110 Regio. Prin tariful pentru InterRegio, abonamentele emise la trenurile Rapid vor scãdea cu o sumã între 40 ºi 140 de lei pe abonament, iar cele de la trenurile Accelerat vor creºte în medie cu 10 lei pe abonament. Totodatã, va fi aplicat un "procent de fidelitate", care va menþine un tarif convenabil la cãlãtoria cu mai multe trenuri aparþinând CFR Cãlãtori. Astfel, este vorba de reduceri de 10 la sutã pentru douã trenuri, 15 la sutã pentru trei trenuri, 20 la
sutã pentru patru trenuri, procentele fiind aplicate la biletele întregi adult ºi 50 la sutã reducere pentru copii. Biletul va putea fi folosit ca bon fiscal. Noul Mers al Trenurilor, care a intrat în vigoare azi ºi este valabil pânã în 8 decembrie 2012. Diana MITRACHE
demisii, colegii mei au fost convocaþi de noi. Ei susþin cã nu au semnat nici o cerere de demisie cererile erau scrise la calculator - ºi au afirmat cã doresc sã rãmânã la PSD. Au venit în partid la început de an ºi s-au
ovada minciunii
Parte din aºa ziºii demisionari nu figurau în baza de date al social democraþilor pentru cã neplãtind cotizaþia de ani de zile, au fost scoºi din evidenþe. Alþii sunt membri ºi chiar unii activi. Unul dintre demisionari, conform cererii depuse de C. Alexandrescu, a coborât tocmai din staþiunea Straja pentru a vedea despre ce este vorba ºi vãzându-ºi demisia depusã de altul, a infirmat în scris susþinând cã nu a scris niciodatã aºa ceva ºi cã nu vrea sã plece. Scrisul de pe cele douã "documente" este total diferit, iar semnãtu-
ra nu este nici mãcar pe aproape cu cea de pe adeziune sau de pe "dovada minciunii" (vezi imaginile). "Vineri, a venit la sediu un membru al nostru de partid, Olvedi Toma, lucreazã în Straja, ºi a dat o declaraþie în scris în care spune cã nu a avut niciodatã în intenþie sã plece, deci nici nu a scris vreodatã o cerere de demisie. O parte dintre aºa ziºii demisionari sunt în baza noastrã de date. Vom verifica toate aceste demisii, sã vedem dacã sunt reale. Pânã acum, cele verificate nu sunt reale" - a declarat vicepreºedintele PSD Petroºani, Costel Postolache. La Petroºani, se pare cã s-a pornit cu stângul în acest demers politic, care ar putea fi unul bun pe scena românescã. Coordonatorii grupurilor de iniþiativã ai partidului lui Mircea Geoanã ar trebui sã fie mai atenþi cu selectarea oamenilor de teren. Ileana FIRÞULESCU
Conferinþã Judeþeanã a UNPR Hunedoara
embrii Uniunii Naþionale pentru Progresul României din judeþul Hunedoara s-au adunat sâmbãtã, la Petroºani, la un an de când tot aici a ºi luat fiinþã, în cadrul primei conferinþe judeþene a acestei formaþiuni politice.
Pe ordinea de zi s-au aflat cinci puncte, respectiv raportul activitãþii politice a partidului, raportul privind sarcinile pe care a trebuit sã le îndeplineascã în precampania electoralã, elibe-
rarea din funcþie a unor membri ai biroului politic ºi numirea altor membri în loc, adoptarea unei rezoluþii ºi diverse. Evenimentul a avut loc la sediul unei firme private din Petroºani, în prezenþa delegaþilor din întreg judeþul, dar ºi din judeþele limitrofe. Preºedintele UNPR Mihail Nicolae Rudeanu susþine cã a ales Valea Jiului ca loc de desfãºurare a acestei adunãri deoarece aici s-au pus bazele acestui partid la nivel de judeþ ºi tot de aici, din Valea Jiului au plecat programe de protecþie socialã. "Acest partid s-a nãscut din dorinþa de a
reda României ceea ce a fost a României, un aliat pentru români ºi pentru interesul naþional. Prin seriozitate sunt sigur cã vom reuºi sã-i convingem pe români sã ne fie alãturi. Ce este important astãzi este cã suntem o forþã politicã la nivelul judeþului Hunedoara în cadrul coaliþiei. În aceste zile grele, nu numai pentru România, ci pentru întreaga Europã, noi, încercãm sã ridicãm România. Acest suflu l-a dat coaliþia PDLUNPR", a afirmat Mihail Rudeanu. Preºedintele UNPR Hunedoara, Mihail Rudeanu susþine cã obiectivul partidului la nivel judeþean pentru alegerile din 2012 este atingerea a unui procent de cel puþin 12 la sutã, iar pânã în 2016 UNPR sã devinã în Hunedoara aºa cum a fost PSD în 2000 "un judeþ roºu". "Potrivit unui sondaj realizat în urmã cu o lunã, la nivel judeþean UNPR are un procent de 8 la sutã. Am reuºit sã renaºtem", mai spune Rudeanu. La conferinþã au participat, printre invitaþi, reprezentanþi ai partidelor politice, ori lideri de sindicat. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile i-a felicitat pe cei de la UNPR ºi le-a transmis cã în 2012 ºi-ar dori în Consiliul Local o majoritate alãturi de UNPR, astfel încât coaliþia sã poatã merge mai departe cu fruntea sus. UNPR-iºtii hunedoreni doresc sã ajungã în scurt timp un pilon al politicii hunedorene. Marius MITRACHE
6 Actualitate
C
iudat cum politicienii, respectiv preºedintele PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, þin minte doar materialele de presã critice la adresa lor. Din atitudinea politicianului a reieºit cã nu are prea multã consideraþie pentru oamenii din presa Vãii Jiului ºi nici nu s-a strãduit vreodatã mãcar sã mimeze politeþea pe aceastã relaþie. ste vorba de minunile de la Sãcãrâmb, pomenite de domnia sa vinerea trecutã, într-o con-
E
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 decembrie 2011
ferinþã de presã. Subiectul a stârnit interesul confraþilor de breaslã. ªi pentru cã au curs întrebãri, concluzia liderului liberal a fost cã "nu ºtiþi nici mãcar ce este în judeþul vostru". Aºa o fi… În noiembrie 2006, scriam/publicam în sãptãmânalul "Informaþia", cu ocazia expoziþiei "Sãcãrâmb - cãmara de comori a României" expoziþie ce a fost vernisatã la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, în noiembrie, 2006 - un amplu material, în douã pãrþi.
omitãþi mondiale, cercetãtori din întrega S lume, preoþi, ºamani, profeþi
spun despre satul Sãcãrâmb, din judeþul Hunedoara, cã este locul care face minuni, care aratã ºi se "comportã" precum Grãdina Edenului. Solul are aur rar ºi metale necunoscute, apa are calitatea echivalentã cu PH sângelui uman, aerul este pur, puternic ionizat negativ. Conul piramidal în care este aºezatã localitatea atrage energiile cosmice pure ºi le amplificã respingându-le pe cele telurice. În judeþul Hunedoara, la Brad/Sãcãrâmb se preconizeazã a avea loc Summit-ul Planetar Terra 3, în 2012-2013. Sãcãrâmb este o localitate situatã la 24 de kilometri de Deva, care avea în anul 1858, 2.384 locuitori. În prezent numãrul locuitorilor este de circa 200. Mina de aici a fost deschisã în anul 1747 ºi este locul unde au fost descoperite opt minerale noi. În perioada 1747-1885 mina a produs 40 de tone de aur, fiind consideratã cea mai eficientã din Europa. Între anii 1903-1930, au fost extrase 1138 de kilograme de aur ºi 3065 kilograme de argint. Sãcãrâmbul a pãtruns în literatura mondialã, nu atât prin faptul cã poseda aur, ci datoritã unui "METALLUM PROBLEMATICUM" sau "AURUM PARADOXUM", cunoscut sub numele de "SACARAMBIT".
A
urul rar al "poporului servitor"
Baronul Born - minerolog a trimis eºantioane (stufe) de minereu lui F.S. Muller, inginer chimist la Sibiu. Acesta presupunea (1783-1785) cã greutatea separãrii aurului "DE SACARAMB"
De precizat cã respectiva expoziþie a fost deschisã pânã în luna februarie 2007 ºi a fost organizatã de Muzeul din Deva în colaborare cu Muzeul German al Mineritului din Bochum, Muzeul Transilvãnean din Gundelsheim-Germania ºi Arhivele Naþionale-filialele din Deva ºi Cluj. La expoziþia respectivã a putut fi vizionat un film documentar realizat în anul 1935 despre viaþa sãtenilor din Sãcãrâmb. "Cronica Vãii Jiului" reia acest material, integral, cu actualizãrile cuvenite.
provine din faptul cã este combinat cu un metal necunoscut încã pe plan mondial. Astfel, este descoperit pentru prima datã "TELURUL" de cãtre savantul german Heinrich Klaproth, dupã eºantioanele trimise de la Sãcãrâmb în anul 1789. În perioada 1852-1944 Sãcãrâmbul este vizitat de diferite somitãþi mondiale în materie de minerit din Germania, Ungaria, Austria, Cehoslovacia, Anglia, Olanda, Suedia, Turcia, Brazilia, Japonia ºi S.U.A. Semnãturile acestora pot fi vãzute în "CARTEA DE AUR" ce se aflã în Muzeul Mineritului din Certej. Primii proprietari ai minelor din Sãcãramb au fost Ludovic Born din Certej, cãpitanul Pietzker Paul de Wildeburg din Viena ºi cãpitanul De Teigel (devenit haiduc), condamnat la moarte pentru ca a vândut acþiunile sale turcilor. Meºterul Munteanu Urs din Sãcãrâmb inventase în anul 1797 un ºteamp care funcþiona cu apã puþinã ºi o altã instalaþie de sortat minereul, instalaþie ce mãrea productivitatea cu 237%. Nu a primit de la stãpânirea imperialã decât 7 ducaþi. Valahii erau desconsideraþi în imperiu, trataþi ca aºa zis ºi "popor servitor".
ercetãtorii lumii se C minuneazã, iar autoritãþile sunt oarbe
Despre Sãcãrâmb s-au scris, de-a lungul a mai bine de douã veacuri ºi jumãtate, tomuri întregi. În secolul al XIX-lea, specialiºti în minerit din întreaga Europã ºi din Brazilia ºi SUA au cercetat cu atenþie strania aglomerare de elemente chimice adãpostite, în diverse combinaþii, de muntele cu acelaºi nume ca ºi satul. El reprezenta, de altfel, un laborator mineralogic unic în lume. Pe o suprafaþã de numai un kilometru pãtrat au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale. Douã din ele silvanitul ºi sacarambitul sunt fãrã echivalent în lume. Alte cinci au ieºit la luminã, pentru prima oarã, tot aici. Le-au fost descoperite mai târziu corespondenþe doar undeva, în minele
Actualitate 7
Sãcãrâmb,
izvorul ener giilor planetare ºi "cristalul cunoaºterii" un teribil canal de comunicare cu Universul. Vibraþiile locului sunt foarte înalte ºi cu atât mai benefice sãnãtaþii omului. Specialiºti în tehnicã radiantã, care au realizat numeroase mãsuratori la Sãcãrâmb, explicã înalta concentrare de energie beneficã (de 700 de ori mai mare decât într-un habitat obiºnuit) prin fostul con vulcanic unde este aºezatã localitatea. Prin forma sa piramidalã, el capteazã energia cosmicã purã. Aceastã energie este reflectatã de straturile masive de aur ºi metale nobile care, pe de o parte, nu permit energiilor telurice sã penetreze, iar pe de altã parte amplificã prin reflexie energia cosmicã purã" - spunea preºedintele societãþii, Alexandru Pavel Tokar, într-un articol dintr-o revistã de largã circulaþie.
va Grupului "Nagual", ce este ajutat de ºamanii din toatã lumea, de Grupul "Mazapan" ºi de alte grupuri guvernamentale ºi neguvernamentale, forumuri internaþionale ºi reprezentanþi ai miºcãrilor pentru drepturile indigenilor. Grupul "Nagual" este format din vechii Gardieni ai planetei ºi Maeºtri ai Agartei. Protectorul Grupului "Nagual" este Mahakala, vechiul Gardian al Tibetului ce a decis sã-ºi creeze noua reºedinþã în Carpaþii din România. În jurul acestei forþe Nagual, de naturã transdimensionalã, s-au pus bazele centrului "Bardavillage" (Brad/Sãcãrâmb) care este ºi va fi un punct de referinþã
s-au întors la valorile mamei naturã, creaþiei naturã - om. "Considerãm ca proiectul nostru de la Sacarâmb face parte integrantã din Misiunea României" - precizeazã cei de la Asociaþia SETRAS. Aceeaºi misiune o invoca ºi grupurile de la Summit-urile Planetare. Sadhu-Sundar Singh s-a nãscut în anul 1889, în oraºul Rampur, regiunea Punjab din India ºi a murit în anul 1933. Acest iluminat indian a trecut la creºtinism în urma unei experienþe spirituale deosebite legate de apariþia lui Isus. Sundar Singh a primit convertirea ca pe o minune, ca un mare har de la Dumnezeu. El spunea: "Cât am studiat cãrþile sfinte, cât m-am luptat ºi cât m-am rugat, cât am cãutat pacea sufletului! Eram mândru de filosofia ºi religia hindusã, dar filosofia n-a salvat pe nimeni, niciodatã". El nu s-a îndoit niciodatã de realitatea viziunii sale. Nimeni nu viseazã dupã o baie rece! Cu ochii lui a vãzut pe Cristos ºi cu urechile lui L-a auzit vorbindu-i în limba hindusã. Din acel moment a devenit un apostol al Evangheliei. A vizitat toate þãrile
Biserica romano-catolicã construitã în anul 1753, cu altar rotativ, iar orga este a doua din lume.
L
a Sãcãrâmb existã "cristalul cunoaºterilor extraterestre" Africii de Sud. În mãruntaiele muntelui s-au amestecat mai toate metalele: zinc, plumb, cupru, aur, argint ºi uraniu. La o asemenea compoziþie a solului ºi subsolului, Sãcãrâmbul este una din cele mai puternic magnetizate zone de pe Terra, este unul din punctele de concentraþie maximã a energiilor lumii - o spun studii ºtiinþifice aprofundate ale unor specialiºti din cadrul Societãþii Europene pentru Tehnica Radiantã ºi Armonie Spiritualã (SETRAS). Nu întâmplãtor SETRAS se luptã de ani de zile cu obtuzitatea autoritãþilor pentru a construi la Sãcãrâmb un Centru Naþional de Sãnãtate, bazat pe folosirea terapiilor complementare. Deºi satul se întinde pe munte, între altitudini relativ mici (de la 600 m la 900 m), aerul are calitãþile înãlþimilor ce depãºesc 3000 de metri. Este pur, ozonat ºi extrem de puternic ionizat negativ.
V
ârful de "rezistenþã cosmicã" al Daciei
Natura oferã aici toate leacurile necesare, pentru a menþine omul sãnãtos, printr-o mare varietate de plante medicinale, unele foarte rare. Pe stâncile prãpãstioase ale Sarcãului cresc irisi sãlbatici ºi în locuri pietroase se întind covoare de muºcatã sãlbaticã, specii de genþianã albastrã ºi covoare întinse de vinca minor (pervinica). Pe o razã de
10-15 km, în aval, ies la suprafaþã apele minerale carbogazoase ºi termale. Studiile dovedesc ca izvoarele lor sunt aici, sub Sãcãrâmb. "Minunaþia arborilor de fag cu culoarea lor argintie, linistea locului ºi energia cosmicã purã te fac sã te simþi cu adevãrat într-un templu..."scriu monografii. Printre calitãþile apei potabile de aici este si potenþialul redox, respectiv capacitatea apei de a micºora numãrul oxidãrilor. Existã ioni negativi în apã, deci electroni liberi care leagã radicalii liberi. Mãsurãtorile efectuate cu aparatul Hanna Instruments la câteva izvoare din Sãcãrâmb au dat ca rezultate cifrele: + 56, + 59 mV = cu valoarea pH a sângelui uman. Sãcãrâmbul reprezintã unul din vârfurile de "rezistenþã cosmicã" ale Daciei, spun cercetãtorii.
iramida capteazã P ºi amplificã energia cosmicã purã Energiile extraordinare din zona Sãcãrâmb ºi atmosfera de excepþie au fãcut ca un grup de pionieri în domeniu sã reînvie ºtiinþa dacilor, Activitatea Asociaþiei Umanitare Non Profit "SETRAS" Deva este cunoscutã în þarã ºi peste hotare, atât prin tratamentele efectuate cât ºi prin conferinþele ºi taberele internaþionale pe care le organizeazã în fiecare an. Începând cu anul 2010, Asociatia Umanitarã SETRAS a fost desemnatã ca reprezentantã a Romaniei în cadrul Fundatiei Mondiale "All Together", deþinând vicepreºedinþia. Fundatia All Together are misiunea de a face posibilã organizarea ºi desfãºurarea celui deal treilea Summit Planetar Terra 3, în anul 2012/ 2013 Despre Sãcãrâmb, "SETRAS susþine cã amplasamentul este ideal pentru conectarea la energia universalã. (...) Aici existã un centru uriaº ce reprezintã
Centrul Federaþiei Cristice Terestre ºi Extraterestre, în care existã vizionari, mesageri ºi mediumuri atestate, spunea despre Sãcãrâmb - România în coferinþele mondiale de specialitate cã la Sãcãrâmb existã "cristalul cunoaºterilor extraterestre": "În munþii din apropierea localitãþii Sãcãrâmb, existã un Cristal al Cunoaºterilor Extraterestre, ale cãrui informaþii vor fi utilizate în viitor dupã anul 2012"… "Unele Cristale vor fi scoase din pãmânt (sau din templele subterane) la suprafaþã, iar alte Cristale vor rãmâne ascunse în acelaºi loc terestru ºi vor fi utilizate doar informaþiile din ele. Mai avem ºi Cristale Energetice ce trebuie descoperite ºi care pot fi ºi ele biblioteci informaþionale"… " Zamolxe: Acum, aici în România, un Nucleu, un Mare Cristal sã ºtiþi cã existã. El este un Nucleu Cristic, la care vã rog sã vã adãpaþi ºi din EL luând Esenþa, voi înºivã veþi deveni acest CRISTAL pe Pãmânt. Acest Nucleu sã ºtiþi cã are o forþã imensã. Pe acest Nucleu, România stã, este susþinutã. Este precum un giuvaier, absoarbiþi-l; El este foarte mare, EL este sub România. Însã voi sã ºtii cã totul de aici va PORNI ºi la aceastã ÎMPÃRÃÞIE de Luminã Cristicã Româneascã, multe suflete s-or ivi sã batã-n porþi, sã se adape.(Mesager Mihaela Palade)".
G
ardianul Tibetului ºi-a ales reºedinþa în Carpaþi
Dr. Ovidiu Coºbuc, preot ºi ºaman, expert în ecumenism ºi tanatologie, doctor în ºtiinþe orientale, cel care a înfiinþat oraºul Bardavavillage Brad/Sãcãrâmb, este un activ organizator ºi participant la Summmit-urile Planetare 1 ºi 2 care au avut loc la Rio de Janeiro ºi Johanesburg, iar pentru Summit Planetar 3 (2012-2013), în comunicatul Nagual se spune: "Propunerea Sesiunii extraordinare ºi organizarea Summit-ului este prerogati-
planetar în ce priveºte aplicarea "Protocolului Mother Earth". Preºedintele Grupului "Nagual" este dr. Ovidiu Victor Coºbuc - Nagual/lama Bardokan Tulku Rimpoche-Hurukan. Asociaþia Culturalã "Exploratorii Nagual" este o emanaþie a Grupului "Nagual" ºi are rolul de a crea "Secretariatul pentru România" pentru pregãtirea Summit-ului Planetar TERRA 3. În acelaºi timp susþine ºi propune un proiect naþional de coordonare a resurselor pentru realizarea "Oraºului ºi satului ecologic" ce formeazã linia centralã a proiectelor de viitor ale umanitãþii. Grupul "Nagual" a propus Transilvania, în inima Carpaþilor, ca loc de desfãºurare a Summit-ului Planetar TERRA 3, întrucât Europa, România, Transilvania, Carpaþii reprezintã zona de întâlnire dintre Orient ºi Occident, teren fertil pentru stabilirea unui echilibru strategic mondial".
rofeþiile lui Sundar P Singh, parte integrantã a proiectului Sãcãrâmb
Profeþiile lui Sadhu-Sundar Sindh despre misiunea spiritualã a României par a fi croite pe misiunea celor care
creºtine printre care ºi România. El a fãcut urmãtoarele dezvãluiri ale planurilor lui Dumnezeu cu þara noastrã:
omnul a vrut sã "D aleagã dintre toate popoarele pe cel mai umilit" "Sã nu vã surprindã acest fel de adresare, dar o fac pentru a nu vã lãsa sã fiþi înºelaþi de înscenãrile satanice ce sunt acum atât de bine puse la punct. Eu ºtiu cã România are o mare misiune dumnezeiascã de redresare spiritualã, care o va face sã se înfãþiºeze ca un veritabil model, demn de urmat pentru întreaga umanitate. Este necesar sã fac aceastã mãrturisire-profeþie în faþa popoarelor întregii lumi, creºtine sau de alte religii, fiindcã toate semnele marcheazã schimbãrile spirituale uluitoare ce vor avea loc în curând. Spusele mele nu trebuie sã vã determine sã mã consideraþi un fanatic simpatizant al românilor, ce îºi imagineazã himerice plasmuiri, cãci cea care mi-a inspirat, fãrã putinþã de tãgadã, aceste profeþii, este Preasfânta Nãscãtoare a lui Isus. Din câte simt, locul de cinste în ocrotirea României îl ocupã Maica Domnului ºi apoi marile puteri cereºti. Acum când fac cunoscute aceste
profeþii, dacã aº fi român de origine, probabil cã aº putea fi învinuit de pãrtinire nationalã, iar dacã aº fi european din continuitatea latinã, ar exista, fãrã îndoialã unele motive sã fiu judecat într-un fel omenesc, cu patimã omeneascã. Însã, deoarece sunt indian iluminat prin intermediul lui Isus Cristos, ºi ferm stabilit în credinþa creºtinã, pot vorbi acum cu toatã uºurinþa, încredinþându-vã cã acum nu fac altceva decât sã exprim voia lui Dumnezeu.(…) Ca indian, eu intuiesc cã Domnul a vrut sã aleagã dintre toate popoarele pe cel mai umilit, mai crunt încercat de vitregia celor puternici, adesea exploatat, ameninþat, invadat, terorizat, vândut ºi cumpãrat ºi care aproape la fiecare rãzboi a fost piaþã de tocmealã a celor ce se luptau. Amalgamul înfãþiºãrilor deosebite ale acestui popor primitor, în care virtuþile cele mai alese ale fiecãrui neam s-au asimilat în sufletul sãu plin de dragoste ºi omenie, are o nuanþã plãcutã, astfel încât sã fie pildã de contopire universalã cu calitãþile divine. Poporul român, cu o dreaptã raþiune ºi o admirabilã credinþã, este cel mai indicat din lume spre a oferi ospitalitatea materialã ºi spiritualã tuturor celorlalte popoare.(…)
isiune importantã: "M descoperirile Dumnezeieºti"
România va avea o viaþã sfântã, stârpindu-se vrãjitoria, spiritismul, ghicitul, descântecul, beþiile, fumatul ºi toate lucrãrile satanice. România este sub ocrotirea directã a
lui Isus Cristos ºi de aceea, toþi cei care nutresc gânduri ascunse faþã de poporul român, se pun în conflict cu Dumnezeu. Lumea va întelege adevãrul descris în România, ºi misiunea importantã a acestui petic de pamânt, ce va trâmbiþa lumii întregi descoperirile Dumnezeieºti. Dumnezeu va revãrsa mila Sa peste aceastã þara înapoiatã, neînsemnatã, care nu a avut niciodatã cuvânt hotãrâtor în viaþa publicã, nici civilizaþie prea dezvoltatã. Aºa cum a ales Mântuitorul Isus pe iubiþii Sãi apostoli din Galileea, însã cu cea mai dârza credinþã, pe acelaºi considerent a ales ºi Þara Româneascã ºi poporul român, sã fie altar de viaþã pilduitoare. Poporul român va fi popor de jertfã mântuitoare pus în slujba mântuirii tuturor. Popoarele lumii întregi vor primi din România toate instrucþiunile necesare mântuirii prin mijlocirea lui Isus ºi a Duhului Sfânt. Toate filozofiile omeneºti vor asfinþi în acele momente grele ºi toatã ºtiinþa se va ruºina când legile naturii, considerate fireºti de savanþi, vor fi schimbate în vãzul tuturor". Oameni de ºtiinþã, preoþi, ºamani, vizionari, profeþi recunoscuþi ºi verificaþi în plan modial de-a lungul timpului spun acelaºi lucru despre locurile din judeþul Hunedoara, Sãcãrâmbul fiind centrul acestor observaþii. Timpul ºi determinarea va demostra dacã au avut/au dreptate sau nu. Ileana FIRÞULESCU
6 Actualitate
C
iudat cum politicienii, respectiv preºedintele PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, þin minte doar materialele de presã critice la adresa lor. Din atitudinea politicianului a reieºit cã nu are prea multã consideraþie pentru oamenii din presa Vãii Jiului ºi nici nu s-a strãduit vreodatã mãcar sã mimeze politeþea pe aceastã relaþie. ste vorba de minunile de la Sãcãrâmb, pomenite de domnia sa vinerea trecutã, într-o con-
E
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 decembrie 2011
ferinþã de presã. Subiectul a stârnit interesul confraþilor de breaslã. ªi pentru cã au curs întrebãri, concluzia liderului liberal a fost cã "nu ºtiþi nici mãcar ce este în judeþul vostru". Aºa o fi… În noiembrie 2006, scriam/publicam în sãptãmânalul "Informaþia", cu ocazia expoziþiei "Sãcãrâmb - cãmara de comori a României" expoziþie ce a fost vernisatã la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, în noiembrie, 2006 - un amplu material, în douã pãrþi.
omitãþi mondiale, cercetãtori din întrega S lume, preoþi, ºamani, profeþi
spun despre satul Sãcãrâmb, din judeþul Hunedoara, cã este locul care face minuni, care aratã ºi se "comportã" precum Grãdina Edenului. Solul are aur rar ºi metale necunoscute, apa are calitatea echivalentã cu PH sângelui uman, aerul este pur, puternic ionizat negativ. Conul piramidal în care este aºezatã localitatea atrage energiile cosmice pure ºi le amplificã respingându-le pe cele telurice. În judeþul Hunedoara, la Brad/Sãcãrâmb se preconizeazã a avea loc Summit-ul Planetar Terra 3, în 2012-2013. Sãcãrâmb este o localitate situatã la 24 de kilometri de Deva, care avea în anul 1858, 2.384 locuitori. În prezent numãrul locuitorilor este de circa 200. Mina de aici a fost deschisã în anul 1747 ºi este locul unde au fost descoperite opt minerale noi. În perioada 1747-1885 mina a produs 40 de tone de aur, fiind consideratã cea mai eficientã din Europa. Între anii 1903-1930, au fost extrase 1138 de kilograme de aur ºi 3065 kilograme de argint. Sãcãrâmbul a pãtruns în literatura mondialã, nu atât prin faptul cã poseda aur, ci datoritã unui "METALLUM PROBLEMATICUM" sau "AURUM PARADOXUM", cunoscut sub numele de "SACARAMBIT".
A
urul rar al "poporului servitor"
Baronul Born - minerolog a trimis eºantioane (stufe) de minereu lui F.S. Muller, inginer chimist la Sibiu. Acesta presupunea (1783-1785) cã greutatea separãrii aurului "DE SACARAMB"
De precizat cã respectiva expoziþie a fost deschisã pânã în luna februarie 2007 ºi a fost organizatã de Muzeul din Deva în colaborare cu Muzeul German al Mineritului din Bochum, Muzeul Transilvãnean din Gundelsheim-Germania ºi Arhivele Naþionale-filialele din Deva ºi Cluj. La expoziþia respectivã a putut fi vizionat un film documentar realizat în anul 1935 despre viaþa sãtenilor din Sãcãrâmb. "Cronica Vãii Jiului" reia acest material, integral, cu actualizãrile cuvenite.
provine din faptul cã este combinat cu un metal necunoscut încã pe plan mondial. Astfel, este descoperit pentru prima datã "TELURUL" de cãtre savantul german Heinrich Klaproth, dupã eºantioanele trimise de la Sãcãrâmb în anul 1789. În perioada 1852-1944 Sãcãrâmbul este vizitat de diferite somitãþi mondiale în materie de minerit din Germania, Ungaria, Austria, Cehoslovacia, Anglia, Olanda, Suedia, Turcia, Brazilia, Japonia ºi S.U.A. Semnãturile acestora pot fi vãzute în "CARTEA DE AUR" ce se aflã în Muzeul Mineritului din Certej. Primii proprietari ai minelor din Sãcãramb au fost Ludovic Born din Certej, cãpitanul Pietzker Paul de Wildeburg din Viena ºi cãpitanul De Teigel (devenit haiduc), condamnat la moarte pentru ca a vândut acþiunile sale turcilor. Meºterul Munteanu Urs din Sãcãrâmb inventase în anul 1797 un ºteamp care funcþiona cu apã puþinã ºi o altã instalaþie de sortat minereul, instalaþie ce mãrea productivitatea cu 237%. Nu a primit de la stãpânirea imperialã decât 7 ducaþi. Valahii erau desconsideraþi în imperiu, trataþi ca aºa zis ºi "popor servitor".
ercetãtorii lumii se C minuneazã, iar autoritãþile sunt oarbe
Despre Sãcãrâmb s-au scris, de-a lungul a mai bine de douã veacuri ºi jumãtate, tomuri întregi. În secolul al XIX-lea, specialiºti în minerit din întreaga Europã ºi din Brazilia ºi SUA au cercetat cu atenþie strania aglomerare de elemente chimice adãpostite, în diverse combinaþii, de muntele cu acelaºi nume ca ºi satul. El reprezenta, de altfel, un laborator mineralogic unic în lume. Pe o suprafaþã de numai un kilometru pãtrat au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale. Douã din ele silvanitul ºi sacarambitul sunt fãrã echivalent în lume. Alte cinci au ieºit la luminã, pentru prima oarã, tot aici. Le-au fost descoperite mai târziu corespondenþe doar undeva, în minele
Actualitate 7
Sãcãrâmb,
izvorul ener giilor planetare ºi "cristalul cunoaºterii" un teribil canal de comunicare cu Universul. Vibraþiile locului sunt foarte înalte ºi cu atât mai benefice sãnãtaþii omului. Specialiºti în tehnicã radiantã, care au realizat numeroase mãsuratori la Sãcãrâmb, explicã înalta concentrare de energie beneficã (de 700 de ori mai mare decât într-un habitat obiºnuit) prin fostul con vulcanic unde este aºezatã localitatea. Prin forma sa piramidalã, el capteazã energia cosmicã purã. Aceastã energie este reflectatã de straturile masive de aur ºi metale nobile care, pe de o parte, nu permit energiilor telurice sã penetreze, iar pe de altã parte amplificã prin reflexie energia cosmicã purã" - spunea preºedintele societãþii, Alexandru Pavel Tokar, într-un articol dintr-o revistã de largã circulaþie.
va Grupului "Nagual", ce este ajutat de ºamanii din toatã lumea, de Grupul "Mazapan" ºi de alte grupuri guvernamentale ºi neguvernamentale, forumuri internaþionale ºi reprezentanþi ai miºcãrilor pentru drepturile indigenilor. Grupul "Nagual" este format din vechii Gardieni ai planetei ºi Maeºtri ai Agartei. Protectorul Grupului "Nagual" este Mahakala, vechiul Gardian al Tibetului ce a decis sã-ºi creeze noua reºedinþã în Carpaþii din România. În jurul acestei forþe Nagual, de naturã transdimensionalã, s-au pus bazele centrului "Bardavillage" (Brad/Sãcãrâmb) care este ºi va fi un punct de referinþã
s-au întors la valorile mamei naturã, creaþiei naturã - om. "Considerãm ca proiectul nostru de la Sacarâmb face parte integrantã din Misiunea României" - precizeazã cei de la Asociaþia SETRAS. Aceeaºi misiune o invoca ºi grupurile de la Summit-urile Planetare. Sadhu-Sundar Singh s-a nãscut în anul 1889, în oraºul Rampur, regiunea Punjab din India ºi a murit în anul 1933. Acest iluminat indian a trecut la creºtinism în urma unei experienþe spirituale deosebite legate de apariþia lui Isus. Sundar Singh a primit convertirea ca pe o minune, ca un mare har de la Dumnezeu. El spunea: "Cât am studiat cãrþile sfinte, cât m-am luptat ºi cât m-am rugat, cât am cãutat pacea sufletului! Eram mândru de filosofia ºi religia hindusã, dar filosofia n-a salvat pe nimeni, niciodatã". El nu s-a îndoit niciodatã de realitatea viziunii sale. Nimeni nu viseazã dupã o baie rece! Cu ochii lui a vãzut pe Cristos ºi cu urechile lui L-a auzit vorbindu-i în limba hindusã. Din acel moment a devenit un apostol al Evangheliei. A vizitat toate þãrile
Biserica romano-catolicã construitã în anul 1753, cu altar rotativ, iar orga este a doua din lume.
L
a Sãcãrâmb existã "cristalul cunoaºterilor extraterestre" Africii de Sud. În mãruntaiele muntelui s-au amestecat mai toate metalele: zinc, plumb, cupru, aur, argint ºi uraniu. La o asemenea compoziþie a solului ºi subsolului, Sãcãrâmbul este una din cele mai puternic magnetizate zone de pe Terra, este unul din punctele de concentraþie maximã a energiilor lumii - o spun studii ºtiinþifice aprofundate ale unor specialiºti din cadrul Societãþii Europene pentru Tehnica Radiantã ºi Armonie Spiritualã (SETRAS). Nu întâmplãtor SETRAS se luptã de ani de zile cu obtuzitatea autoritãþilor pentru a construi la Sãcãrâmb un Centru Naþional de Sãnãtate, bazat pe folosirea terapiilor complementare. Deºi satul se întinde pe munte, între altitudini relativ mici (de la 600 m la 900 m), aerul are calitãþile înãlþimilor ce depãºesc 3000 de metri. Este pur, ozonat ºi extrem de puternic ionizat negativ.
V
ârful de "rezistenþã cosmicã" al Daciei
Natura oferã aici toate leacurile necesare, pentru a menþine omul sãnãtos, printr-o mare varietate de plante medicinale, unele foarte rare. Pe stâncile prãpãstioase ale Sarcãului cresc irisi sãlbatici ºi în locuri pietroase se întind covoare de muºcatã sãlbaticã, specii de genþianã albastrã ºi covoare întinse de vinca minor (pervinica). Pe o razã de
10-15 km, în aval, ies la suprafaþã apele minerale carbogazoase ºi termale. Studiile dovedesc ca izvoarele lor sunt aici, sub Sãcãrâmb. "Minunaþia arborilor de fag cu culoarea lor argintie, linistea locului ºi energia cosmicã purã te fac sã te simþi cu adevãrat într-un templu..."scriu monografii. Printre calitãþile apei potabile de aici este si potenþialul redox, respectiv capacitatea apei de a micºora numãrul oxidãrilor. Existã ioni negativi în apã, deci electroni liberi care leagã radicalii liberi. Mãsurãtorile efectuate cu aparatul Hanna Instruments la câteva izvoare din Sãcãrâmb au dat ca rezultate cifrele: + 56, + 59 mV = cu valoarea pH a sângelui uman. Sãcãrâmbul reprezintã unul din vârfurile de "rezistenþã cosmicã" ale Daciei, spun cercetãtorii.
iramida capteazã P ºi amplificã energia cosmicã purã Energiile extraordinare din zona Sãcãrâmb ºi atmosfera de excepþie au fãcut ca un grup de pionieri în domeniu sã reînvie ºtiinþa dacilor, Activitatea Asociaþiei Umanitare Non Profit "SETRAS" Deva este cunoscutã în þarã ºi peste hotare, atât prin tratamentele efectuate cât ºi prin conferinþele ºi taberele internaþionale pe care le organizeazã în fiecare an. Începând cu anul 2010, Asociatia Umanitarã SETRAS a fost desemnatã ca reprezentantã a Romaniei în cadrul Fundatiei Mondiale "All Together", deþinând vicepreºedinþia. Fundatia All Together are misiunea de a face posibilã organizarea ºi desfãºurarea celui deal treilea Summit Planetar Terra 3, în anul 2012/ 2013 Despre Sãcãrâmb, "SETRAS susþine cã amplasamentul este ideal pentru conectarea la energia universalã. (...) Aici existã un centru uriaº ce reprezintã
Centrul Federaþiei Cristice Terestre ºi Extraterestre, în care existã vizionari, mesageri ºi mediumuri atestate, spunea despre Sãcãrâmb - România în coferinþele mondiale de specialitate cã la Sãcãrâmb existã "cristalul cunoaºterilor extraterestre": "În munþii din apropierea localitãþii Sãcãrâmb, existã un Cristal al Cunoaºterilor Extraterestre, ale cãrui informaþii vor fi utilizate în viitor dupã anul 2012"… "Unele Cristale vor fi scoase din pãmânt (sau din templele subterane) la suprafaþã, iar alte Cristale vor rãmâne ascunse în acelaºi loc terestru ºi vor fi utilizate doar informaþiile din ele. Mai avem ºi Cristale Energetice ce trebuie descoperite ºi care pot fi ºi ele biblioteci informaþionale"… " Zamolxe: Acum, aici în România, un Nucleu, un Mare Cristal sã ºtiþi cã existã. El este un Nucleu Cristic, la care vã rog sã vã adãpaþi ºi din EL luând Esenþa, voi înºivã veþi deveni acest CRISTAL pe Pãmânt. Acest Nucleu sã ºtiþi cã are o forþã imensã. Pe acest Nucleu, România stã, este susþinutã. Este precum un giuvaier, absoarbiþi-l; El este foarte mare, EL este sub România. Însã voi sã ºtii cã totul de aici va PORNI ºi la aceastã ÎMPÃRÃÞIE de Luminã Cristicã Româneascã, multe suflete s-or ivi sã batã-n porþi, sã se adape.(Mesager Mihaela Palade)".
G
ardianul Tibetului ºi-a ales reºedinþa în Carpaþi
Dr. Ovidiu Coºbuc, preot ºi ºaman, expert în ecumenism ºi tanatologie, doctor în ºtiinþe orientale, cel care a înfiinþat oraºul Bardavavillage Brad/Sãcãrâmb, este un activ organizator ºi participant la Summmit-urile Planetare 1 ºi 2 care au avut loc la Rio de Janeiro ºi Johanesburg, iar pentru Summit Planetar 3 (2012-2013), în comunicatul Nagual se spune: "Propunerea Sesiunii extraordinare ºi organizarea Summit-ului este prerogati-
planetar în ce priveºte aplicarea "Protocolului Mother Earth". Preºedintele Grupului "Nagual" este dr. Ovidiu Victor Coºbuc - Nagual/lama Bardokan Tulku Rimpoche-Hurukan. Asociaþia Culturalã "Exploratorii Nagual" este o emanaþie a Grupului "Nagual" ºi are rolul de a crea "Secretariatul pentru România" pentru pregãtirea Summit-ului Planetar TERRA 3. În acelaºi timp susþine ºi propune un proiect naþional de coordonare a resurselor pentru realizarea "Oraºului ºi satului ecologic" ce formeazã linia centralã a proiectelor de viitor ale umanitãþii. Grupul "Nagual" a propus Transilvania, în inima Carpaþilor, ca loc de desfãºurare a Summit-ului Planetar TERRA 3, întrucât Europa, România, Transilvania, Carpaþii reprezintã zona de întâlnire dintre Orient ºi Occident, teren fertil pentru stabilirea unui echilibru strategic mondial".
rofeþiile lui Sundar P Singh, parte integrantã a proiectului Sãcãrâmb
Profeþiile lui Sadhu-Sundar Sindh despre misiunea spiritualã a României par a fi croite pe misiunea celor care
creºtine printre care ºi România. El a fãcut urmãtoarele dezvãluiri ale planurilor lui Dumnezeu cu þara noastrã:
omnul a vrut sã "D aleagã dintre toate popoarele pe cel mai umilit" "Sã nu vã surprindã acest fel de adresare, dar o fac pentru a nu vã lãsa sã fiþi înºelaþi de înscenãrile satanice ce sunt acum atât de bine puse la punct. Eu ºtiu cã România are o mare misiune dumnezeiascã de redresare spiritualã, care o va face sã se înfãþiºeze ca un veritabil model, demn de urmat pentru întreaga umanitate. Este necesar sã fac aceastã mãrturisire-profeþie în faþa popoarelor întregii lumi, creºtine sau de alte religii, fiindcã toate semnele marcheazã schimbãrile spirituale uluitoare ce vor avea loc în curând. Spusele mele nu trebuie sã vã determine sã mã consideraþi un fanatic simpatizant al românilor, ce îºi imagineazã himerice plasmuiri, cãci cea care mi-a inspirat, fãrã putinþã de tãgadã, aceste profeþii, este Preasfânta Nãscãtoare a lui Isus. Din câte simt, locul de cinste în ocrotirea României îl ocupã Maica Domnului ºi apoi marile puteri cereºti. Acum când fac cunoscute aceste
profeþii, dacã aº fi român de origine, probabil cã aº putea fi învinuit de pãrtinire nationalã, iar dacã aº fi european din continuitatea latinã, ar exista, fãrã îndoialã unele motive sã fiu judecat într-un fel omenesc, cu patimã omeneascã. Însã, deoarece sunt indian iluminat prin intermediul lui Isus Cristos, ºi ferm stabilit în credinþa creºtinã, pot vorbi acum cu toatã uºurinþa, încredinþându-vã cã acum nu fac altceva decât sã exprim voia lui Dumnezeu.(…) Ca indian, eu intuiesc cã Domnul a vrut sã aleagã dintre toate popoarele pe cel mai umilit, mai crunt încercat de vitregia celor puternici, adesea exploatat, ameninþat, invadat, terorizat, vândut ºi cumpãrat ºi care aproape la fiecare rãzboi a fost piaþã de tocmealã a celor ce se luptau. Amalgamul înfãþiºãrilor deosebite ale acestui popor primitor, în care virtuþile cele mai alese ale fiecãrui neam s-au asimilat în sufletul sãu plin de dragoste ºi omenie, are o nuanþã plãcutã, astfel încât sã fie pildã de contopire universalã cu calitãþile divine. Poporul român, cu o dreaptã raþiune ºi o admirabilã credinþã, este cel mai indicat din lume spre a oferi ospitalitatea materialã ºi spiritualã tuturor celorlalte popoare.(…)
isiune importantã: "M descoperirile Dumnezeieºti"
România va avea o viaþã sfântã, stârpindu-se vrãjitoria, spiritismul, ghicitul, descântecul, beþiile, fumatul ºi toate lucrãrile satanice. România este sub ocrotirea directã a
lui Isus Cristos ºi de aceea, toþi cei care nutresc gânduri ascunse faþã de poporul român, se pun în conflict cu Dumnezeu. Lumea va întelege adevãrul descris în România, ºi misiunea importantã a acestui petic de pamânt, ce va trâmbiþa lumii întregi descoperirile Dumnezeieºti. Dumnezeu va revãrsa mila Sa peste aceastã þara înapoiatã, neînsemnatã, care nu a avut niciodatã cuvânt hotãrâtor în viaþa publicã, nici civilizaþie prea dezvoltatã. Aºa cum a ales Mântuitorul Isus pe iubiþii Sãi apostoli din Galileea, însã cu cea mai dârza credinþã, pe acelaºi considerent a ales ºi Þara Româneascã ºi poporul român, sã fie altar de viaþã pilduitoare. Poporul român va fi popor de jertfã mântuitoare pus în slujba mântuirii tuturor. Popoarele lumii întregi vor primi din România toate instrucþiunile necesare mântuirii prin mijlocirea lui Isus ºi a Duhului Sfânt. Toate filozofiile omeneºti vor asfinþi în acele momente grele ºi toatã ºtiinþa se va ruºina când legile naturii, considerate fireºti de savanþi, vor fi schimbate în vãzul tuturor". Oameni de ºtiinþã, preoþi, ºamani, vizionari, profeþi recunoscuþi ºi verificaþi în plan modial de-a lungul timpului spun acelaºi lucru despre locurile din judeþul Hunedoara, Sãcãrâmbul fiind centrul acestor observaþii. Timpul ºi determinarea va demostra dacã au avut/au dreptate sau nu. Ileana FIRÞULESCU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 decembrie 2011
MÂNA Fotbal de doi lei. ªi cincizeci.
N
e-am liniºtit cu momentul suprem numit Champions League adicã Divizia ”A” a fostbalului european inter cluburi. Oþelul Galaþi a demnostrat, dacã mai era cazul, cã pãlãria e prea mare.
Primele douã tentative, cu baraj de promovare în 1961 ºi 1973, au fost un eºec. Dar cinci ani mai târziu, generaþia lui Viluþ Oltean, Cãtuþi, Haiduc,
Cred cã prezenþa lui Sorin Frunzã este ºi ultima legatã de numele vreunui jiulist la nivel de asemenea anvergurã. Privind linia de clasament a gãlãþenilor, te apucã râsu`-plânsu`: zero puncte într-o grupã, e drept, puternicã, dar ce nu mai e puternic pentru noi? Bine cã mãcar nu ne-am fãcut de râsul lumii precum Dinamo Zagreb în Grupa D, croaþii fiind umiliþi pe propriul teren cu un 1-7 neverosimil, în confruntarea cu Olympique Lyon!
Ce greu i-a cãzut lui Dorin Munteanu umilinþa cu neputinþa, numai el ºtie. Un jucãtor de anvergura lui, cu atâtea succese în timp, având la dispoziþie niºte anonimi precum Iorga, I. Neagu, Filip sau S. Ilie ºi-a fãcut, poate, prea mari iluzii despre potenþialul grupãrii sale. Singura consolare nu poate fi decât, prin ricoºeu, legatã de nereuºita lui Sir Alex Ferguson, care a clacat ºi el lamentabil cu Manchester United, ”retrogradând în Divizia B” a campionatului european inter-cluburi. Tristã iarnã, urât moment. Fotbal jenant prestat într-o campanie de 6 meciuri de aceea care s-a numit campioana României.
I. Pecsar, J. Stoenescu, Dan Voicu, Tr. Moldovan sau Aruncuteanu reuºeºte aceastã performanþã, promovarea în Divizia ”C”.
A
Preºedintele CS Vulcan, Neluþu Pantelimon, a avut o contribuþie importantã în gestionarea rezultatelor echipei sale
L BU
Ionuþ Roºian, golgeter cu 9 goluri pentru CS Vulcan, marcate în opt partide
r fi al treilea an...
... de când Vulcanul joacã în campionatul judeþean al Ligii a IV-a. Atunci, când în anul 2009 echipa a retrogradat, s-au pus bazele unei reorganizãri, cu un nou preºedinte, Neluþu Pantelimon, cel care a impulsionat Vulcanul sportiv la toate capitolele: logistic, tehnic, lot de jucãtori. S-a mers pe ideea forþelor locale, cu un lot de bazã stabil ºi omogen, rezultatele apãrând în aceastã toamnã, când s-a ºi ”decretat” ideea cã, dupã trei ani prin campionatul judeþean, ar cam fi cazul ca Vulcanul sã reia ciclul de palmares din Liga a III-a.
Î
U
OR SP
nvinºi o singurã datã!
Echipa a mers ”ceas”, cu o coloanã vertebralã bine conturatã, pe linia Mârºava – Stângã – Raboj – Ciocârlan – Cismaºiu – Maier – I. Roºian – Miculescu, stabilitatea formulei ducând la rezultate dintre cele mai bune. Doar douã sincope majore, 0-3 la Zarandul Criºcior, 1-1 la Minerul Aninoasa, nu au putut ºtirbi din parcursul general bun al Vulcanului, foarte aproape de a încheia ºi returul pe primul loc.
GOLGETERI:
C.S. VULCAN – ANALIZÃ
1. 3-0 cu Inter Petrila: Sg. Maier 2, Cipr. Pecsar 2. a stat 3. 2-0 cu Univ. Petroºani: I. Roºian Cipr. Pecsar 4. 4-0 cu Retezatul Râu de Mori: I. Roºian, Ciocârlan, Miculescu (2) 5. 2-1 la ªoimul Bãiþa: Miculescu, I. Roºian 6. 4-1 cu Gloria Geoagiu: I.Roºian 2, Sg. Maier, Lavric 7. 2-0 la Metalul Criºcior: Miculescu (2) 8. 4-0 cu Minerul Teliuc: Miculescu (2), Sg. Maier, I. Roºian 9. 2-0 la Retezatul Haþeg: Lavric, Sg. Maier 10. 3-0 cu Aurul Certej: Adr. Roºian, Lavric, Sg. Maier 11. 0-3 la Zarandul Criºcior: 12. 4-0 cu Minerul Uricani: Palade (2), I. Roºian, Cãsãndruc 13. 2-0 la Jiul II Petroºani: Lavric, Cãsãndruc 14. 3-1 cu Aurul Brad: Palade (2), I. Roºian 15. 4-1 la Dacia Orãºtie: Palade, Sg. Maier, Cismaºiu, Raboj 16. 7-0 cu Victoria Cãlan: I.Roºian 2, Cismaºiu 2, Buturã, Miculescu, Lavric 17. 1-1 la Minerul Aninoasa: Vajda acasã: 9 9 0 0 34-2 27p. deplasar e: 7 5 1 1 13-6 16p. TOTAL: TOTAL: 16 14 1 1 47-8 43p.
z 9 goluri: I. Roºian, z 8 goluri: Miculescu z 7 goluri: Sg. Maier, z 5 goluri: Lavric, Fl. Palade z 3 goluri: Cismaºiu, z 2 goluri: Cãsãndruc z 1 gol: Ciocârlan, Adr. Roºian, Raboj, Buturã, Vajda, Ionescu (Ret. Râu de Mori – aut.)
ANTRENOR:
z Marius Szoradi
ECHIPA STANDARD:
Mârºava – Ad. Roºian (ªuþã), S. Stângã, Raboj, G. Pavel (Todea) – Ciocârlan (Cãsãndruc), Cismaºiu (Petric), Sg. Maier (Vajda), Lavric – Miculescu (Palade), I. Roºianu (Buturã)
Antrenorul Marius Szoradi (C.S. Vulcan), zâmbind de pe prima poziþie a clasamentului
::.. DINASTII SPORTIVE ..::
De trei ori Henzel! Trei generaþii ale familiei Henzel au jucat pentru Jiul Petroºani: Emanoil - bunicul, Emil - tatãl, ambii pe post de portari ºi Sorin - nepotul, cel mai mic (nãscut la 15 noiembrie 1967 la Petroºani). Sorin Henzel a devenit "vedetã" încã din clasele primare, când îºi încânta colegii (era elev la ªc. Gen. Nr. 4 "Avram Stanca"), alãturi de vitorul sãu coleg de la Jiul, Ovidiu Dodu, reuºind sub conducerea prof.
Iulia Pop sã ocupe locul 1 pe municipiu ºi pe judeþ, apoi locul 8 în campionatul naþional al ºcolilor generale. Ca junior, Sorin Henzel a trecut pe la secþia de fotbal a Clubului Sportiv ªcolar Petroºani ºi apoi la Jiul Petroºani, devenind în paralel abonat al echipelor naþionale de juniori ºi tineret. Important în cariera sa a fost momentul calificarea la Campionatul European, într-un 3 - 2 cu Polonia, Sorin Henzel marcând atunci toate cele trei goluri! Antrenorii Marcel Golgoþiu, Gigi Mulþescu, Petre Libardi sau Gogu Tonca i-au rãmas la inimã, ei contribuind
decisiv la afirmarea sa în fotbalul mare, unde a debutat în Divizia "A" în sezonul 1984 - 85, într-un meci împotriva echipei FC Olt Scorniceºti. Apoi, dupã douã sezoane de succes la Jiul (în ediþia 1985 - 86 avusese o contribuþie decisivã în promovarea cu Minerul Paroºeni în Divizia "B"), va juca un sezon la Victoria Bucureºti, unde a fost dus împotriva voinþei sale, dupã 1990 revenind la Jiul, dar a mai îmbrãcat ºi tricoul echipelor Dacia Unirea Brãila, FC Baia Mare ºi Donofer Dunajvaros din Ungaria. Trebuie menþionat cã în perioada selecþilor în echipele naþionale de juniori ºi tineret a
fost coechipier cu jucãtori de clasã, precum Dan Petrescu, Gicã Popescu sau Ioan Ovidiu Sabãu. Dupã 178 de meciuri ºi 28 de goluri marcate în Divizia "A", Sorin Henzel s-a retras, ulterior ocupându-se de pregãtirea juniorilor din cadrul Clubului Sportiv Jiul Petroºani, unde se aflã ºi în prezent. O perioadã de multe decenii acordate ºi dãruite Jiului de o familie care a iubit în timp culorilealb-negre al echipei de sub Parâng, ultimul vlãstar pe linie masculinã a "dinastiei" Henzel (Sorin are douã fete...) fiind fãrã îndoialã, cel mai talentat dintre ei.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
H
enþ cu
E
chipa de fotbal a Clubului Sportiv Vulcan (care a împlinit 90 de ani în 2011), a activat de-a lungul vremii 22 de ani în Divizia ”C” (Liga a III-a), datoritã promovãrilor din 1978 (când a activat 15 sezoane) ºi din 2003 (cu 7 prezenþe în Divizia ”C”).
CL
CS Vulcan, un lider care vrea din nou în ”divizie”
TI V
::.. FOTBAL, LIGA A IV-A HUNEDOARA. ANALIZÃ ..::
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 decembrie 2011
Cinci bãrbaþi ºi o femeie,
Actualitate 9
În 2013 în greva foamei în faþa sediului CNH Petroºani vom avea ase foºti angajaþi ai hidrocentralã Companiei ª Naþionale a Huilei au pe Jiu intrat de vineri seara în greva foamei în faþa sediului companiei, nemulþumiþi de faptul cã nu au primit sumele stabilite cu ocazia disponibilizãrii.
Oamenii acuzã Guvernul cã îi minte ºi spun cã nu vor renunþa la protest pânã ce nu li se vor da sumele de bani care li se cuvin. "Nu vrem decât banii care ni s-au aprobat în momentul în care am semnat cã ne disponibilizãm. Nimic altceva. Cei din CNH ºi de la Guvern ne promit cã ne primim banii, dar noi nu trãim cu promisiuni. Celor de la bancã nu le putem da promisiuni", spun oamenii. Încã de vineri dupã amiaza câteva zeci de mineri
disponibilizaþi s-au adunat în faþa Companiei Huilei de la Petroºani pentru a protesta din cauzã cã li se amânã acordarea banilor negociaþi în momentul disponbilizãrii. Oamenii sunt nemulþumiþi cã în luna noiembrie nu ºi-au primit banii pe cea de a doua tranºã de disponibilizare ºi nici plãþile compensatorii, undeva la minim 7.000 de lei de persoanã. Ei mai spun cã în aceastã lunã trebuia sã fi primit ºi cea de-
Se moare mai mult decât acum 20 de ani n ultimii 20 de se moare mai mult ºi Î ani nu am trãit mai timpuriu, adicã rata mai bine, conform statisticilor, care aratã cã a crescut numãrul celor decedaþi.
Analizele aratã cã lungimea ºi bunãstarea vieþii sunt strâns legate de condiþiile materiale, de nivelul traiului, iar sãrãcia a dus la creºterea numãrului celor decedaþi. Altfel spus, cu cât locul de trai este mai sãrac, cu atât
mortalitãþii este mai ridicatã. O radiografie realizatã de Econtext relevã faptul cã rata mortalitãþii în judeþul Hunedoara a crescut în ultimii 20 de ani. Per ansamblu, în România situaþia s-a înrãutãþit în 2010 faþã de 1990. Acum, aratã analiza menþionatã, se moare mai mult decât în urmã cu douãzeci de ani. Astfel, în judeþul Hunedoara în 2010 au fost 12,5 decese la mia
a treia tranºã de bani, însã nu primesc decât promisiuni ºi amânãri. Mai mult, oamenii cred cã acum cei din CNH ar încerca sã-i pãcãleascã, dupã ce li sa împãrþit un act pe care sã-l semneze ºi din care reieºea cã renunþã la cea de a doua tranºã de bani. Cei ºase foºti angajaþi ai CNH care au intrat în greva foamei, printre care se aflã ºi o femeie, susþin cã nu vor renunþa la protest pânã ce
nu îºi vor vedea banii în cont. Protestatarii pretind cã ei nu au cerut pomeni, ci doar drepturile lor, ºi se tem cã nu vor mai primi cea de a treia tranºã a salariilor compensatorii, negociatã în scris la ieºirea din sistem. Guvernul a aprobat, în ºedinþa din data de 6 decembrie, ajutoare de urgenþã care se cifreazã la aproximativ 8 milioane de lei minerilor disponibilizaþi de la exploatãrile miniere Petrila, Paroºeni ºi Uricani, care urmeazã sã-ºi înceteze activitatea. Ca reacþie la protestul foºtilor mineri preºedintele CJ Hunedoara Ioan Mircea Moloþ solicitã Guvernului sã-ºi respecte angajamentul faþã de minerii disponibilizaþi din Valea Jiului ºi sã rezolve cât mai urgent situaþia socialã de aici pentru a fi evitate posibile tragedii în aceastã zonã. Marius MITRACHE
ânã în anul 2013, lucrãrile hidrotehnice de pe Râul Jiu P vor fi finalizate, dã asigurãri
ministrul Economiei, Ion Ariton. Proiectul cuprinde inclusiv o centralã hidroelectricã, dar ºi o captare de apã, la Livezeni.
Lucrãrile de pe Râul Jiu sunt cuprinse în obiectivul de investiþii "Amenajarea hidroenergeticã a râului Jiu pe sectort Livezeni - Bumbeºti" ºi de locuitori, comparaau fost aprobate printr-o hotãrre de tive cu anul 1990 când Guvern din anul 2003. Proiectul este s-au înregistrat 10,2 executat în proporþie de peste 65%, decese la mia de potrivit datelor Ministerului Economiei locuitori. Cu o creºtere upã 10 de aºteptare, Asociaþia ºi Comerþului. Proiectul cuprinde exea ratei mortalitãþii de Schi - Turism Montan "Pro cutarea unui baraj la Livezeni, o prizã 2,3 decese, judeþul Parâng" a primit, în sfârºit, un sediu. de apã, aducþiunea subteranã Livezeni Hunedoara se aflã pe Acesta este amplasat în strada Constructorul, la - Dumitra, nodul de presiune Dumitra, locul 10 la nivel naþional numãrul 2. Asociaþia din Petroºani este una fãrã o centralã hidroelectricã, o microhidrola acest capitol. scop lucrativ care desfãºoarã activitãþi de binefacere centralã la Livezeni, o altã aducþiune Pe prima poziþie, cu ºi de utilitate publicã. "Spaþiul respectiv a fost dat în subteranã Dumitra Bumbeºti, un nod cea mai mare înrãuþire a folosinþã gratuitã pe o perioadã de 5 ani", au prede presiune la Bumbeºti, captãri ratei deceselor, se aflã cizat reprezentanþii primãriei din Petroºani. secundare, un bloc de intervenþie ºi un judeþul Teleorman, cu un Pe de altã parte, cu ocazia ultimei ºedinþe, concanal de fugã, dar ºi o centralã hidroavans al deceselor de silierii locali au decis sã finanþeze cu suma de 1.500 electricã la Bumbeºti. Ministrul 3,8 la mia de locuitori, de lei proiectul "Învaþã sã dãruieºti". Acesta prevede Economiei, Ion Ariton, dã asigurãri cã dupã care urmeazã câtetransportarea unor voluntari la diverse centre ale pnã ãîn 2013 proiectul va fi finalizat. va judeþe din Moldova, Valoarea estimativã a restului de exepersoanelor cu nevoi speciale, în vederea ajutorãrii respective Bacãu, Vaslui cutat se cifreazã la 529 de milioane de acestora, sau achiziþionarea unor materiale neceºi Neamþ. lei, iar în programul de dezvoltare al Car men sare realizãrii unor activitãþi artistico-plastice, la care Hidroelectrica pentru acest an au fost COSMAN vor lua parte 50 de copii. (Mircea (Mircea NISTOR) NISTOR) alocate pentru acest obiectiv de investiþii 70 de milioane de lei. Termenele de punere în funcþiune sunt preconizate pentru 30 iunie 2013 pentru centrala de la Dumitra, respeccarnea de porc fãrã a-i face mai tiv 31 martie 2014 pentru cea de la oþi cei care vând Bumbeºti. întâi analizele împotriva porci, ori carne Car men COSMAN trichinelozei. Asta pentru cã de porc trebuie mai e puþin ºi va fi sãrbãsã-i facã analiza, previi decât sã tratezi trichineloza. torit ignatul. "Le recomand pentru cã În plus, demarãm ample campanii tuturor sã vinã la cabinet, de verificare a carmangeriilor ºi în inspectorii saniindiferent unde au crescut abatoare pentru a nu permite nici o tar veterinari porcul, atunci când îl taie abatere", spune dr. Octavian încep conde Crãciun, pentru a-i face Popescu (foto), ºeful Direcþiei troalele. analizele. Este mai uºor sã Sanitar Veterinarã ºi de Siguranþã a Alimentelor din Anul 2011 este primul Petroºani. în care nu s-a înregistrat în Pânã acum nu au fost Valea Jiului nici un caz de semnalate deloc cazuri de trichinelozã, în comparaþie cu trichinelozã în Valea Jiului, anii de dupã Revoluþie, când iar asta doar pentru cã aici erau sute de cazuri, mai oamenii au înþeles sã nu mai ales în luna decembrie. cumpere carne fãrã analize, Inspectorii Direcþiei aºa cum se întâmpla în anii Sanitar Veterinarã ºi pentru 90, când zeci de oameni Siguranþa Alimentelor îi sfãajungeau la medic din tuiesc ºi pe vânzãtori ºi pe aceastã cauzã. cumpãrãtori sã nu mãnânce Diana MITRACHE
D
"Pro Parâng" are ºi sediu
Mãcelãriile din Valea Jiului în vizorul organelor de control
T
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 decembrie 2011
Rata ºomajului, în scãdere
M
ii de oameni îºi cautã locuri de muncã, însã, în judeþul Hunedoara rata ºomajului a scãzut. Cel puþin aºa aratã statisticile AJOFM, în comparaþie cu anul trecut.
trãiesc peste 1.300 de ºomeri în fiecare municipiu. În cursul lunii noiembrie, doar 1.226 de persoane au reuºit sã se încadreze în muncã, din care 368 pe duratã determinatã. Diana MITRACHE
SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
Faþã de luna octombrie 2011, rata ºomajului în judeþul Hunedoara a scãzut cu 0,15 puncte procentuale, atingând la sfârºitul lunii noiembrie 2011 nivelul de 5,64 %. Raportându-ne la rata ºomajului înregistratã la finele lunii noiembrie 2010, scãderea este cu 2,62 %. Luna trecutã în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara au fost înregistraþi peste 2.200 de noi ºomeri, dintre care 407 provin din disponibilizãri curente de personal. Asta în timp ce la finele lunii noiembrie, numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de 10.988. Cei mai mulþi sunt în Orãºtie, acolo unde cifra celor fãrã loc de muncã depãºeºte oficial 1400 de oameni, în timp ce la Deva sau la Petroºani
SC EURO JOBS SRL
s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!
S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Stimaþi clienþi Începând cu data de 12 decembrie 2011 laboratorul de metrologie din cadrul SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani îºi întrerupe activitatea de verificare metrologicã a contoarelor de apã rece. Conducer ea SC Apa Serv Valea Valea Jiului SA Petr oºani
Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162
VÂNZÃRI
ANGAJÃRI
Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699. Vând mobilã de bucãtãrie ultra-modernã cu toate dotãrile nesesare încorporate, hotã, aragaz, maºinã de spãlat vase în lungime de 3,53 metri. Dulap de haine pe ºine, maºinã de spãlat vase, hotã inox marca Bosch. Telefon 0721028699.
Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã. Relaþii la telefon: 0254.548.068
HOROSCOP
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna decembrie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
VÂNZÃRI Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264
1 2 d e c e m b r i e 2 0 11
Vorbeºti prea mult ºi asta nu face impresie prea bunã. Mai ales cã ºansa te poate ajuta mai mult decât pânã acum, ar fi momentul sã te implici în rezolvarea unor chestiuni pe care le-ai tratat cu indiferenþã pânã acum.
Calitãþile de care dai dovadã te ajutã sã-þi lãrgeºti cercul de prieteni. Comunicarea cu aceºtia evolueazã excelent, ceea ce îþi permite sã te relaxezi ºi sã te bucuri din plin de aceastã zi destul de agitatã. Cineva îþi va da o informaþie.
Se pare cã astãzi cei din jur vor fi puºi pe criticã. Cel mai bine ar fi sã recunoºti cã ai greºit dacã doreºti sã nu îþi pierzi respectul ºi popularitatea de care te bucuri în rândul colegilor ºi prietenilor. Vei primi o propunere care te va tenta în mod special.
Eºti mai energic decât pânã acum, mai plin de iniþiative, mai dornic de a te implica în activitãþi noi. Ar fi bine, totuºi, sã o iei mai încet, în caz contrar nu vei reuºi sã finalizezi absolut nimic. Nu este exclus sã ai o surprizã din partea unui bãrbat mai tânãr.
Þi se vor face tot felul de propuneri interesante, dar persoana care þi-o face nu îþi prea trezeºte încrederea. Relaþia cu superiorii ierarhici este destul de tensionatã ºi nu este indicat sã încerci sã îþi impui punctele de vedere. Trãirile tale sunt profunde.
Conjunctura astralã te avantajeazã într-o oarecare mãsurã. Se pare cã ai ºansã de a câºtiga o sumã de bani. Vei reuºi o tranzacþie care îþi va aduce o nesperatã satisfacþie. Dacã ai ceva de finalizat, nu încerca sã faci lucrurile de unul singur.
Ai unele realizãri, dar proiectele tale vizeazã mult mai mult. Ar fi bine dacã nu te-ai implica în activitãþi care sã aibe în vedere o realizare imediatã, cãci totul îþi va ieºi cu oarecare întârziere. În a doua parte a zilei vei avea un câºtig.
Starea sãnãtãþii tale nu este nemaipomenitã ºi ar fi bine ca astãzi sã faci ceva pentru a stabili echilibrul de care ai atâta nevoie. Ar fi de dorit sã te manifeºti cu mai multã prudenþã, cãci cineva încearcã sã þeasã o mulþime de intrigi în jurul tãu.
Relaþia cu prietenii va fi prioritarã pentru tine, cãci cei din anturajul apropiat îþi vor susþine iniþiativele. De asemenea, vei veni în contact cu multã lume, ceea ce te va încânta, mai ales cã toþi vor lãuda calitãþile tale mentale. Vei primi o veste dintre cele mai plãcute.
Vei avea parte de o zi agitatã, în care proiectele iniþiale vor trebui amânate. Energia fizicã nu este la nivelul obiºnuit, aºa cã, pentru a face faþã unei zile atât de încãrcate, va trebui sã apelezi la sprijinul unui prieten de încredere.
În familie se va încerca rezolvarea unei probleme care vã iritã pe toþi, iar pe tine în mod special. Pe cât posibi, evitã discuþiile în contradictoriu cu partenerul de viaþã dacã doreºti sã ai o zi liniºtitã. Propunerea pe care þi-o va face o cunoºtinþã nu te încântã.
De energie fizicã oricum nu duci lipsã, dar ar fi de dorit sã þi-o consumi într-un mod mai eficient. Pentru a obþine rezultate mai bune la serviciu ai putea cere sfatul unei rude apropiate. Unul dintre pãrinþi ar putea avea un câºtig oarecum neaºteptat.
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 decembrie 2011
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
De la pita cu unsoare, la pinguinii drãgãlaºi ºi aspic de curcan fume
O sã ziceþi cã sunt un comunist bãtrân ºi notalgic. Vã dau dreptate ºi nici nu mã supãr. Dupã ce vã spun povestea asta, poate-mi daþi un dram de dreptate. Pe vremuri, copiii care creºteau prin celebrele noastre colonii muncitoreºti se bucurau de o delicatesã greu de egalat. Mamele lor scoteau din cuptoarele de la capãtul strãzii (dotate cu tubliþã - gen bon de ordine) pîinea boamfã, rumenitã ºi aburindã. Toatã zona se umplea de miresme, imposibil de reprodus în cuvinte. Tãiau o felie mare, cât lopata - inimã de Stalin,
puneau pe ea unsoare din garniþã, presãrau niºte boia ºi o puneau în mânuþele copilor. Mâncau ãºtia în draci, creºteau mari ºi sãnãtoºi ºi dãdeau
patriei mai mult cãrbune. Pãi, acum... Acum nici mâncarea nu mai e ce-a fost. Habar n-avem ce "bãgãm la maþ", parcã a înnebunit lumea ºi pe
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
Sãli de joacã în loc de ghiºee?!
B
irourilor ºi ghiºeele unde pânã nu demult au funcþionat Finanaþele Publice, pot fi transformate în sãli de joacã, de odihnã sau de curs.
Asta înseamnã cã în acele locaþii, în curând s-ar putea infiinþa creºe, grãdiniþe sau alte obiective de acest gen. Iniþiativa aparþine celor douã ministere implicate, respectiv cel de Finanþe ºi Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. În Valea Jiului au fost desfiinþate trei administraþii fiscale, respectiv cea de la Petrila, de la Vulcan ºi de la Lupeni. "La nivelul judeþului Hunedoara am primit din partea Ministrului de Finanþe o circularã ºi am constituit o comisie mixtã formatã din reprezentanþi ai Direcþiei Generale a Finanþelor Publice din
Compartiementul de Investiþii ºi cei ai Inspectoratului de Stat în Construcþii. Urmeazã ca pânã în data de 15 sã facem o analizã a fiecãrui sediul în care au funcþionat Administraþiile Finanþelor Publice care s-au comasat ºi sã vedem, ca urmare a analizei, dacã ele pot sã capete destinaþia de creºe sau grãdiniþe ", a declarat Lucian Heiuº (foto), directorul Direcþiei Generale a Finanþelor Publice Hunedoara. Însã, la o privire mai atentã a spaþiilor cu pricina, este lesne de înþeles cã amplasarea acestora nu permite infiinþarea unor asemenea centre, pentru cã fostele birouri se aflau la parterul unor blocuri. Luiza ANDRONACHE
partea gastronomicã... Sute de mii, poate milioane de români n-au ce pune pe masa copiilor (de-mbrãcat e mai uºor, sã trãiascã secondhand-ul!). La polul opus, ãia care nu ºtiu ce sã mai facã cu banii se maimuþãresc cu fel de fel de expresii ºi denumiri cosmopolite, de se-ntorc strãmoºii în morminte. Par egzamplu, la Revelion nu-i mai zice aºa. Acum se cheamã "New Year Party". Ne-am dat dracu de tot! Dar culmea - culmilor sunt meniurile. Astea sunt de toatã groaza. Citiþi ºi faceþi-vã cruce cu limba-n gurã. z Pinguini drãgãlaºi din mãsline; z Aspic de curcan - fume; z Lebãdã cu cremã de brânzã ºi icre de Manchuria; z Quiche - lorraine;
din þarã. Cadrele didactice au fost cobaii guvernanþilor. Aceºtia au trecut prin mai multe etape, de la promisiuni privind mãririle salariale, la diminuãri semnificative.
Conform unei analize financiare, profesorii din mediul universitar sunt cei mai bine rãsplãtiþi în rândul colegilor de breaslã. Aºa se face cã unii dintre aceºtia ajung sã câºtige într-o lunã zeci de mii de lei. În aceastã categorie se încadreazã rectorii ºi prorectorii universitãþi, dar ºi decanii facultãþilor. Rectorii universitãþilor de stat au salarii de peste 80 de mii de lei pe an, spre exemplu la Universitatea Petroºani, Emil Pop, are un salariu de peste 8.500 de lei pe lunã. Mai precis, acesta a câºtigat în 2010
Batã-vã norocul sã vã batã de ºturlubatici! Nu ºtiþi cum sã scoateþi banii din cardurile interlopilor. Vã ofer, gratis un pont. În loc de sarmale, scrieþi "tocature - bandager". Succes garantat, sta-v-ar sarmaua-n gât! Poftã bunã ºi La mulþi ani, 2012!
NEGRU PE ALB ªtefan Kosyk, aidoma lui Francisc Ignat Dane era la fel de bine intenþionat. Dar, degeaba
C
olega mea Carmen Cosman, o talentatã jurnalistã de investigaþie, se tot întreabã (retoric, desigur...) dacã "Poate salva programul inginerului Ignat mineritul?!" Rãspunsul, nu mã îndoiesc, îl ºtie ºi ea foarte bine. Este un nu cu majuscule. În ciuda faptului cã, mãcar ca subiect de ziar, acel
Balanþa banilor în sistemul bugetar istemul bugetar este unul S dintre cele mai afectate suma de 105 mii de lei. Aºa se explicã ºi de ce aceste posturi de conducere sunt foarte râvnite, iar lupta pentru ocuparea
z Prosciuto cu pepene galben; z Rozetã cu somon; z File de ºalãu pane pe pat de orez sãlbatic cu sos de muºtar; z Curcan flambat cu buchete de legume. V-aþi prins? Cum Dumnezeu o fi aia "pinguini drãgãlaºi din mãsline?" Dar "quiche - lorraine?" Dacã le zicea piftii de curcan, erau mai rele decât "aspic de curcan fume?"
lor este una extrem de disputatã. Emil Pop, rectorul Universitãþii Petroºani îºi încheie mandatul ºi nu mai poate candida pentru un al doilea în fruntea Universitãþii, din cauza condiþiilor de vârstã. La baza piramidei lucrurile stau cu totul ºi cu totul altfel. Învãþãtorul este acea persoanã care fãureºte destinele. Prin mâinile acestuia se formeazã viitorul. Învãþãtorii sunt cei care ne învaþã sã scriem primele litere, sã adunãm primele cifre. Fãrã ei nu am ajunge la facultate, fãrã ei nu am avea nevoie de cadre didactice universitare. În acest contrast, un învãþãtor câºtigã lunar doar o mie de lei, o sumã de zece ori mai micã faþã de cea a rectorului. Astfel, în zilele noastre accentul se pune pe vârf, nu pe bazã. Dar acele persoane care conduc nu ºtiu cã fãrã bazã nu ar exista vârf, fãrã oamenii de rând nu ar exista EI. Raul IRINOVICI
program al inginerului minier Francisc Ignat Dane constituie un subiect destul de "grav". Dar numai atât. În România asta a noastrã se cam ºtie cã doar un biet muncitor, ºi genial de-ar fi, nu poate zgudui din temelii un sistem, mai ales cum e cel minier. În metastazã. De ani buni. De te ºi miri cum de n-a dispãrut încã. Vã voi demonstra ºi de undemi vine aceastã convingere. Tot ca un exemplu concret de revitalizare a Vãii Jiului oferit reþineþi, vã rog, oferit tuturor minerilor în urmã cu mai bine de 15 ani de un alt ins cu idei vizionare. Lupeneanul ªtefan Kosyk. Bineînþeles, nici pe dumnealui nu l-a bãgat cineva în seamã. În afarã de 2 - 3 jurnaliºti. Unul dintre ãºtia am fost eu... Dan CODREA
12 Turism,
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 decembrie 2011
Prima zãpadã a adus sute de turiºti în Valea Jiului rima zãpadã din P acest an a adus sute de turiºti la munte, în staþiunile din Valea Jiului. Cei mai mulþi dintre ei au venit din alte zone ale þãrii, în special din zona Olteniei. În Parâng, spre exemplu, de vineri ºi pânã duminicã inclusiv, afluenþa turisticã a fost undeva la 100 de persoane, mai ales cã în prima parte a week-end-ului, stratul de zãpadã mãsura undeva la 20
de cm. Duminicã, însã, lucrurile s-au schimbat puþin . " Sâmbãtã s-a putut schia fãrã probleme, dar duminicã zãpada s-a mai tasat puþin, astfel cã avem în jur de 15 cm de zãpadã. De altfel, vremea a fost puþin nefavorabilã, în sensul cã s-a pornit lapoviþa ", nea declarat Dumitru Bârlida, ºeful Serviciului Salvamont Petroºani. Aici, în acest interval de timp s-a înregistrat un singur accident minor ºi nu pe pârtie. Un turist din Craiova a vrut sã taie lemne pentru foc ºi s-a rãnit cu toporul la un deget. În vestul Vãii Jiului, în sta-
þiunea Straja, lucrurile au stat altfel. Afluenþa turisticã de vineri dupã-masa ºi pânã duminicã a fost la 5 - 600 de persoane. Din pãcate, stratul
de zãpadã a fost prea mic pentru a se schia, dar distracþii s-au gãsit destule. " Stratul de zãpadã a mãsurat undeva la 5 - 10 cm ºi nu s-a putut schia.
Dar turiºtii s-au dat pe pârtii cu pungile ºi cu capacele de WC, fapt care a dus la producerea mai multor accidente", a spus ºiGeorge Resiga, ºeful Serviciului Salvamont Lupeni. De altfel, turiºtii care au venit ºi aici în mare parte din zona Olteniei, s-au îmbãtat dupã ce au petrecut în clubul deschis în staþiune, iar în miez de noapte au plecat la plimbare sub clar de lunã sau la derdeluº. În noaptea de vineri spre sâmbãtã, problemele de acest fel s-au þinut lanþ ºi a fost nevoie de intrevenþia Jandarmeriei Montane. Luiza ANDRONACHE
Peºtera lui Inþi - "de o frumuseþe rarã ºi extrem de fragilã" I
nþi, un locuitor al Uricaniului, este cel care a descoperit nu de mult o superbã peºterã în munþii Vâlcan, cãreia i-a dat numele sãu. De atunci, peºtera, bine ascunsã de privirile turiºtilor, este exploratã cu mare plãcere atât de amatori, cât ºi de speologi profesioniºti. "Inþi este din Uricani ºi a avut marele noroc sã descopere aceastã minune a naturii în urmã cu câþiva ani, când a mers dupã bureþi. La un moment dat s-a aºezat pe un bolovan ca sã-ºi tragã sufletul dupã atâta cãutãturã ºi a simþit cum pe la picioare îi vine un curent de aer rece ºi puternic. Atunci s-a ridicat în picioare, a dat frunzele de la baza bolovanului la o parte ºi a vãzut o intrare micã. ªi-a dat seama cã acolo este ceva important, aºa cã i-a dat peºterii numele sãu", ne explicã Alin Haidu, salvator montan. Pentru a ajunge la ea,
trebuie sã mergem pe DN66A, pânã la Valea de Peºti, facem la stânga spre motelul cu acelaºi nume, chiar pe marginea lacului de acumulare ºi ajungem cam în 5-7 minute cu maºina pânã la hotel. De acolo se continuã aproximativ 1.500 de metri pe drumul forestier, printr-un tunel de pãdure de foioase. La un moment dat se deschide o pãºune mare, pe care drumul forestier o strãbate pe mijloc. Chiar la intrarea deschiderii pe pãºune putem parca maºinile ºi facem la stânga, pe jos, pe lângã un pârâiaº care de abia se vede ºi intrãm uºor în desiºul pãdurii.
ANGAJEAZÃ pentru Domeniul Schiabil VidraTransalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 km pânã la OMV Petroºani; 38 km pânã la Comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii (pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lãcãtuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi (pregãtire minimã ºcoala de
Dupã circa 150 de metri, mergând prin pãdure, se ajunge pe o potecã abia vizibilã ºi la o intrare în care de abia intrã umerii unui om. Dacã nu eºti atent, poþi pierde foarte uºor intrarea în peºterã. Acolo turistul, iubitor de "peºterealã", se pregãteºte pentru aventurã. Dar mai întâi se schimbã în salopete, pentru a nu se murdãri. Cum se bagã capul în acea intrare îngustã, apare o uºã metalicã ce a fost montatã de speologi pentru a proteja peºtera. Se trece de uºã târâº, pe coate ºi genunchi, cam 10 metri, dupã care începe adevãrata comoarã speologicã. Se deschide o salã mare, cu
calificare în domeniul mecanic) - agenþi de peron - mecanic utilaj de bãtut zãpada Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj. Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.
formaþiuni pe care numai natira poate sã le facã sã ne minuneze, sã ne încânte privirea. Aici gãseºti draperii parietale, stalagmite, stalactite, domuri, coloane, gururi, în diferite culori. Din punct de vedere tehnic nu necesitã echipament (corzi, carabiniere, dispozitive de urcat ºi coborât), ci poate fi vizitatã de oricine, cu condiþia sã ia pe cineva cunoscãtpr care poate sã-i ducã în siguranþã spre mãruntaiele pãmântului. Despre aceastã peºterã vorbesc ºi reprezentanþii clubului de speologie Rhinolophus din Lupeni. "Peºtera lui Inþi este o descoperire de datã relativ recentã, ea nefiind încã declaratã la Institutul de Speologie Emil Racoviþã ºi nici cartatã integral. Situatã în Valea de Peºti, cavemamentul începe cu o intrare îngustã, închisã de Clubul Rhinolophus, dupã care urmeazã un sector de galerii frumos concreþionate, caracteristica principalã fiind albul imaculat al pereþilor. Urmeazã un rând de sãli înalte, frumos concreþionate: draperii mari, stalagmite de tip mamelon, discuri, stalagmite lumânare, domuri stalagmitice sunt doar câteva din frumuseþile acestei porþiuni. De aici peºtera continuã într-o parte spre activ, unde s-au gãsit urme ale ursului de peºterã, ºi unde se gãsesc calcare cu intruziuni de ºisturi friabile. Peºtera îºi pierde aici din frumuseþe ºi se
ajunge în final la un sifon care meritã explorat. În cealaltã parte a peºterii urmeazã o zonã care se îngusteazã, iar în capãtul acesteia se gãseºte, dupã un târ⺠istovitor, Sala Comorii, o sãliþã micã, ce a fost inundatã ºi care prezintã frumoase urme de concreþionare de tip geodã: un brâu de cristale de calcit, stalactite ºi stalgmite, microplanºee sus-
va sub un bolovan, în pãdure. Nu duce nici o potecã acolo, nu e nici un semn ºi nu e trecutã pe nici o hartã. Peºtera face parte din locurile subterane ascunse, pe care nu le poþi gãsi decât dacã mergi cu cineva care cunoaºte locul. Speologii i-au zis peºtera lui Inþi, ºi au descoperit-o în 97. E un loc în care probabil nu au cãlcat mai mult de 50 de oameni,
pendate, o adevãratã peºterã în miniaturã. Aici nu pot intra mai mult de douã persoane, iar aerul se terminã destul de rapid, aºa cã vizitarea acestei sãliþe este limitatã", aratã reprezentanþii clubului de speologie. Un alt iubitor al peºterilor, Tudor, caracterizeazã peºtera lui Inþi ca fiind "de o frumuseþe rarã ºi extrem de fragilã", care a povestit pe blogul sãu despre experienþa avutã. "Intrarea în peºterã este o gaurã cât sã intri de-a latul umerilor, unde-
de o frumuseþe rarã ºi extrem de fragilã. Emoþia de a intra într-un loc în care odatã intrat nu mai ºtie nimeni de tine nu prea poate fi descrisã, ci trebuie tritã. Trebuie sã te târãºti pe coate pentru a trece într-o galerie mai largã, dupã care trebuie sã te târãºti din nou, ºi de fiecare datã ai parte de o surprizã. Dupã ce treci de lilieci ºi pãianjenii vãduva neagrp de imediat dupã intrare ºi cobori pe scara putredã, începe frumosul", povesteºte Tudor Ciocãnescu. Anamaria NEDELCOFF