Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 27
Cronica Vãii Jiului Joi, 15 decembrie 2011
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Vrãjitoarele au declanºat un tsunami în media ºi pe scena publicã Recent, a izbucnit un mare scandal legat de activitatea unor aºa zise vrãjitoare, tãmãduitoare, ghicitoare sau ce se mai recomandã a fi ele. În toatã aceastã plasã, þesutã cu meºteºug pe seama necazurilor ºi slãbiciunilor omeneºti, cad mii de oameni, poate chiar sute de mii. Unii dintre ei ºi-au dat toatã averea, numai pentru ca o "mamã Omida" sã le zicã "de bine" în bobi, ghioc, cafea, tarot sau în ce-or mai ghici ele. Toate acestea, bazându-se pe sãrãcia spiritualã a oamenilor care în momente de cumpãnã nu ºtiu ce sã aleagã.
PAGINA 9
CNH, furatã de bãieþii deºtepþi
A
ni de-a rândul, Compania Naþionalã a Huilei a fost furatã fãrã nicio jenã de ºefii subunitãþilor miniere, de hoþi de fier vechi ºi de cãtre cei care perioade lungi de timp au fost pontaþi subteran, dar uitaserã pe unde este intrarea în minã. >>> PAGINA A 3-A
Sãracii din Petroºani, luaþi de ambulanþe din ºanþuri
O
femeie de 54 de ani a fost luatã de salvare de sub þevile de termoficare unde ºi-a petrecut noaptea de marþi spre miercuri.
>>> PAGINA A 4-A
Val de depresii cu risc de suicid în Valea Jiului
ãrbãtorile de iarnã se petrec acasã, în S sânul familiei, atunci când cãldura ºi bunãtatea celor dragi ne înconjoarã ºi ne face
sã simþim fericirea prin toþi porii. Adevãrat?! Ei bine, nu! >>> PAGINA A 10-A
Fãrã cerere suplimentarã de huilã, dar cu salariile achitate
Huila nu compenseazã lipsa apei
dacã energia pe sistem hidro întâmpinã mari probleme din cauza secetei în România, C hiar Compania Huilei nu are cerere suplimentarã de cãrbune. >>> PAGINA A 5-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 decembrie 2011
Vaccinul antigripal a ajuns în judeþ P
este 11.000 de doze de vaccin antigripal au ajuns în judeþul Hunedoara, în urma solicitãrii trimise de Direcþia de Sanatate Publicã Hunedoara la Ministerul Sãnãtãþii. Dozele de vaccin vor fi repartizate tuturor cabinetelor de medicinã de familie din judeþ. Dozele de vaccin antigripal au fost aduse în judeþ de reprezentanþii DSP Hunedoara cu un autoturism special dotat cu instalaþie care asigurã temperatura constantã necesarã pentru trasportul vaccinurilor . "Repartiþia pentru judeþul Hunedoara este de 11850 de doze vaccín antigripal din cele 46764 de doze solicitate de cãtre DSP jud. Hunedoara", a precizat Dumitra ªtefan, directorul executiv al DSP Hunedoara, care spune cã medicii sunt aºteptaþi sã prezinte imediat la Direcþia de Sãnãtate
Publica a judeþului Hunedoara pentru a ridica necesarul de vaccin. În aceastã perioadã cu fluctuaþii frecvente de temperaturã, Minisiterul Sãnãtãþii recomandã populaþiei sã asculte sfatul medicilor ºi sã respecte regulile de igienã pentru evitarea îmbolnãvirilor. "Reamintim cã, cea mai sigurã metodã de prevenire a îmbolnãvirilor o reprezintã vaccinarea antigripalã. Mãsurile de igienã personalã, precum spãlarea cu apã ºi sãpun a mâinilor, folosirea batistelor pentru strãnut sau tuse sunt esenþiale pentru prevenirea îmbolnãvirilor prin afecþiuni respiratorii, ºi în special prin gripã. Respectarea unui regim de viaþã sãnãtos alimentaþie bogatã în proteine, legume ºi fructe, odihnã ºi miºcare este esenþial pentru menþinerea unui corp
sãnãtos", a precizat Dumitra ªtefan. De asemenea, persoanele vârstnice, în special cele cu afecþiuni cronice cardiace ºi respiratorii, este bine sã evite deplasãrile ºi frecventarea locurilor aglomerate care creeazã premisele îmbolnãvirii sau a apariþiei complicaþiilor afecþiunilor existente. Ministerul Sãnãtãþii deruleazã ºi în acest an Campania de vaccinare gratuitã antigripalã. În cadrul acestei campanii, în România, au fost vaccinate antigripal peste 208.202 persoane cu risc ridicat de îmbolnãvire. De asemenea Ministerul Sãnãtãþii a achiziþionat un numãr de 745 400 doze de vaccin gripal, de la Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare Cantacuzino care au fost repartizate Direcþiilor de Sãnãtate Publica din þarã. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
ANUNÞURI
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echipalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Sã te prezint pãrinþilor 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Ringul de foc: Lovitura leului
National TV 6:00 Pitici de varã (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Clipuri 10:45 Baronii (r) 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Jeremiah (r) 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Iubire interzisã (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Totul pentru sora mea 23:45 Jeremiah (r) 0:45 Totul pentru sora mea (r)
PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Juno 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Crãciun în noiembrie 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 The Mentalist - În mintea criminalului 23:30 The Mentalist - În mintea criminalului 0:30 CSI: Miami
Prima TV 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 15:30 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort Redifuzare 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu (r)
TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general - Anul 2011 din punct de vedere economico-social 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Documentarele Televiziunii Române: Adio, tovarãºi 23:20 Fãrã frontiere 0:20 Mad Men - Nebunii de pe Madison Avenue (s) 1:15 ÎnTrecerea Anilor (r) Prima parte
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 decembrie 2011
CNH, furatã de bãieþii deºtepþi
A
ni de-a rândul, Compania Naþionalã a Huilei a fost furatã fãrã nicio jenã de ºefii subunitãþilor miniere, de hoþi de fier vechi ºi de cãtre cei care perioade lungi de timp au fost pontaþi subteran, dar uitaserã pe unde este intrarea în minã. Milioane de lei au fost date de-a lungul a peste 20 de ani pentru oameni care nu ºi-au fãcut ºutul, cot la cot cu ceilalþi ortaci, dar au
Nici în prezent, când situaþia Companiei este una neagrã, nu pare ca problema sã fie rezolvatã, existând încã reclamaþii la adresa celor pontaþi subteran fãrã a-ºi presta munca. "Ani de-a rândul au fost oameni pontaþi ilegal. Adrian Jurca era unul dintre ei, a avut mari probleme. Jurca ºi Pavel Robert, de la noi, de la Livezeni, nu fac ºut. Acum pe Pavel Robert îl gãseºti la costum, cã se plimbã prin minã, ºi el de fapt e schimbul1", a declarat Sandu Daniel, liderul de sindicat Libertatea 2008. Despre pontaþii ilegal vorbeºte ºi Valter Cojman, preºedintele executiv al Federaþiei Naþionale a Muncii,
acceptul conducãtorilor minelor. Mai mult ca sigur CNH-ul ºtie despre aceste lucruri, dar nu recunoaºte. Oricum, se pierd mulþi bani din pricina unor astfel de nereguli", a declarat Valter Cojman.
D
aniel Iordãchioaie, pontat subteran ca sã "gagicãreascã" prin þarã
servit cu succes la construirea cabanelor ºefilor sau pentru executarea diverselor servicii. Astfel, fotbaliºti, alpiniºti, cântãreþi, dar ºi salvatori montani, au fost pontaþi fictiv ani de-a rândul în minele din Valea Jiului, la cele mai bune brigãzi, fãrã ca cineva sã ia vreo mãsurã.
P
ontajele ilegale, o poveste veche
În urma sesizãrilor, Corpul de Control al CNH nu descoperea niciodatã nimic. Actuali ºi foºti angajaþi ai Companiei vorbesc despre cãrþi de pontaje duble, care trebuiau "sã dea bine" în faþa organelor de control.
care ani de-a rândul, în timp ce încã mai lucra la mina Lupeni, a tras semnale de alarmã cu privire la aceste nereguli. "Nu o datã am cerut ca liderii de sindicat sã presteze posturile pentru care sunt plãtiþi. Activitatea sindicalã, la momentul de faþã, conform Legii 62, trebuie sã fie de maxim 5 zile, neplãtite. Restul activitãþii sindicale se face în afara programului de lucru. Liderii de sindicat, o mare parte din ei, nu respectã legea ºi sunt pontaþi fictiv, fãrã sã presteze posturile. În special face acest lucru Petre Nica, zis Bebe. Dupã el mai urmeazã Temneanu, de la Petrila, Misaroºi, Darius Câmpeanu, de la Lupeni. La Vulcan e Ciubotaru care este pontat ilegal, la Livezeni e Jurca. Toþi au uitat unde este locul lor de muncã ºi se fofileazã, cu
De asemenea, liderul sindical a mai amintit de situaþiile în care în urma controalelor, s-a muºamalizat totul. "Îmi amintesc cã nu o datã au fost cazuri în care liderii erau pontaþi de douã sau trei luni pe schimbul de noapte, unde se plãteºte cel mai mult, la producþie ºi au fost descoperiþi de Corpul de Control, dar dupã aceea s-a muºamalizat totul. În afarã de liderii de sindicat, mai erau pontaþi subteran oamenii care erau duºi la cabanele ºefilor, la lucru", mai spune Valter Cojman. Un fost miner de la Aninoasa povesteºte cum a fost coleg ani de-a rândul cu Daniel Iordãchioaie, cântãreþul. "Au fost alpiniºti care au fost numai pe munte toatã viaþa, dar pe cartea lor de muncã scrie cã au muncit în subteran. În cazul acesta mai sunt fotbaliºti, salvatori montani, dar ºi cântãreþi, cum e Daniel Iordãchioaie, care era pontat subteran ºi el de fapt cânta ºi se distra cu gagicile prin þarã. Am vãzut cu ochii mei cartea de pontaj ºi ºeful de sector mi-a confirmat cã Iordãchioaie a fost pontat la minele Valea de Brazi ºi Aninoasa", precizeazã fostul miner, pe nume Victor Moº.
R
eferitor la problema pontaþilor fictiv, Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, susþine cã vinovaþii ar trebui sã se aleagã cu dosare penale.
"Din punctul meu de vedere, cei care fac acest lucru ar trebui sã fie pedepsiþi conform
legii. Ce mã enerveazã cel mai mult este faptul cã nu s-a luat nicio mãsurã cu nimeni. Ãia care fac ºmecherii nu sunt luaþi la control, ci sunt ãia care fac bine. De ce nu s-au luat mãsuri? Pentru cã nu a vrut cineva. Acel cineva conduce niºte destine. De ce sã îl dea afarã pe acela care este mare ºef, mai bine îl dã afarã pe acela care are concedii medicale, pentru cã e bolnav ºi operat. Aºa se practicã la noi. Nu conducãtorul este de vinã, ci cel care este sãrac", declara
Zoltan Lacataº în urmã cu ceva vreme, când a fost chestionat în aceastã problemã.
acã tot se va D închide CNH-ul, hai sã furãm ce mai putem
Mai mult, în ultimele sãptãmâni, au luat amploare scandalurile furturilor de fier vechi din incinta minelor din Valea Jiului. Cojman susþine cã ºi aici e istorie lungã, de ani buni, însã numai acum, în ceasul al XII-lea, se descoperã, datoritã mass-mediei. "S-a furat fier vechi ani buni. Pe lângã faptul cã existã magneþii tradiþionali care furau cu spinarea, s-a furat fierul ºi cu vagonetul. Au fost în stare sã ducã, cãrucioarele pânã la centrele de fier vechi. S-a furat ºi cu acceptul conducerii, cazul lui Ionete, care a furat un transformator. Ionete ãsta era bun la toate pentru ºefi ºi când au descoperit alþii cã fura, striga pe holuri cum de nu e nici un ºef acum sã-l apere. În cazul cu schipul de la mina Lupeni, mulþi spuneau cã acel schip nu era cu noroi plin, ci cu fier vechi ºi cã operaþiunea
a fost comandatã de cãtre cei din conducere", mai spune Cojman. De la Compania Naþionalã a Huilei, am aflat cã, pânã la sfârºitul lunii septembrie a acestui an, în 2010 ºi 2011, unitatea s-a constituit parte civilã într-un numãr de trei dosare, aflate pe rolul instanþelor judecãtoreºti. "Este vorba despre Dosarul nr. 5721/278/2010, înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani, având ca obiect tâlhãrie, în care sucursala E.M. Livezeni s-a constituit parte civilã cu suma de 2.265,58 lei, finalizat la data de 03.05.2011 prin soluþionarea recursulului de cãtre Curtea de Apel Alba Iulia. Sucursala E.M. Livezeni urmeazã sã punã în executare sentinþa în vederea recuperãrii prejudiciului; - Dosarul nr. 6789/278/2011, aflat pe rolul Judecãtoriei Petroºani având ca obiect furt calificat în care sucursala E.M. Petrila s-a constituit parte civilã cu suma
de 41.732,82 lei. Dosarul a avut termen de judecatã în data de 06.09.2011, când a rãmas în pronunþare pentru data de 13.09.2011; - Dosarul nr. 1739/97/2011, aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara, având ca obiect: rãspundere patrimonialã pentru recuperarea de cãtre E.M. Paroºeni a contravalorii unor cuþite de combinã ( în sumã de 81.611 lei). Facem menþiunea cã, E. M. Paroºeni s-a constituit parte civilã cu aceastã sumã ºi în faza de urmãrire penalã, nefinalizatã pânã la acestã datã. Pe lângã aceste 3 dosare, pot exista la nivelul sucursalelor CNH situaþii de constituire de parte civilã în fazã de cercetare ºi urmãrire penalã. Acestea nu au fost cuprinse în situaþia de faþã, ele nefiind confirmate de o decizie în sensul urmãririi penale", se aratã într-un rãspuns oficial al Companiei, la cererea noastrã. În cazurile de furt din ultimele sãptãmâni, urmeazã ca oficialii CNH sã stabileascã prejudiciile, care în mod sigur se vor ridica la mii de lei. Anamaria NEDELCOFF
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 decembrie 2011
Sãracii din Petroºani, luaþi de ambulanþe din ºanþuri
O
femeie de 54 de ani a fost luatã de salvare de sub þevile de termoficare unde ºi-a petrecut noaptea de marþi spre miercuri. Pentru asta, însã, a fost nevoie de intervenþia poliþiei, deoarece para-
medicii nu au putut face faþã singuri. Nicoleta Andrei are 54 de ani ºi a stat toatã noaptea sub niºte þevi calde din centrul municipiului Petroºani. Locatarii din apropiere au alertat salvarea spre dimineaþã când au gãsit-o mai mult îngheþatã. "Noi am primit un
apel prin 112 ºi am venit aici. Ne-au chemat oamenii de aici care au vãzut-o cã a dormit sub þevi toatã noaptea ºi s-au temut pentru viaþa ei", spun paramedicii. Cu toate cã ºi-au fãcut griji pentru viaþa ei, femeia a refuzat minute în ºir sã plece cu salvarea. "Nu plec la spital cã stau aici sã mor. Nu mai vreau nimic. Sunt bolnavã de cancer ºi murdarã ºi ultima datã m-au dus laspital ºi am rãmas fãrã haine. M-au trimis în pijamale la Caracal, cã eu acolo m-am nãscut, dar am stat ºi la Petrila. Nu mai am pe nimeni ºi vreau sã mor aici", spunea femeia plângând. Oamenii legii au sosit imediat ºi o patrulã a încercat sã o convingã sã urce în ambulanþã. Dupã minute în ºir, paramedicii au reuºit sã o ia.
Procesul CNH - pensionarii mineri, amânat
P
rocesul intentat Companiei Huilei din Petroºani de cãtre pensionarii din Valea Jiului a fost amânat ºi se va judeca la Deva în ianuarie. Conducerea CNH spune cã urmãtorul termen a fost fixat în data de 26 ianuarie, când foºtii minei vor tranºa în instanþã
problemele lor legate de gratuitãþile pe care considerã cã trebuie sã le primeascã. Foºtii angajaþi la minele din Valea Jiului, care acum sunt pensionari au dat în judecatã Compania pentru cã nu le-a acordat bonurile de cãrbune ºi subvenþia la plata energiei electrice. Pentru aceste drep-
turi, minerii pensionari au organizat ºi un miting de protest la Petroºani, iar o parte
Simulare de inundaþii I
nundaþii, drumuri blocate cu aluviuni, copaci prãbuºiþi, poduri ºi podeþe afectate ºi mai multe gospodãrii ºi terenuri agricole distruse. Zonele afectate au fost Slãtinioara ºi Maleia. De fapt, a fost vorba despre o simulare în cazul producerii unor inundaþii cauzate de ploile abundente. Exerciþiul, demarat luni ºi încheiat marþi, a fost iniþiat de cãtre Inspectoratul
pentru Situaþii de Urgenþã "Iancu de Hunedoara". "Astfel de exerciþii sunt extrem de necesare pentru cã ne pregãtesc pentru eventuale situaþii, de nimeni dorite, de acest gen", a declarat Adrian Negoe, preºedinte Comitetul Local pentru Situaþii de Urgenþã din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani. La acþiunea de simulare au participat reprezentanþii Primãriei
dintre ei ameninþã cã vor pleca chiar ºi pe jos la Bruxelles. Diana MITRACHE
Petroºani, pompieri, jandarmi, angajaþi ai firmelor care furnizeazã energie electricã ºi gaz. Mir cea NISTOR
O piaþã în curs de autorizare upã ce, timp de torul pieþelor din Petroºani. D ani buni, Piaþa Dacã Piaþa Agro-alicentralã din Petroºani a funcþionat fãrã autorizaþie de funcþionare aceasta urmeazã a intra, în sfârºit, în legalitate. "Evenimentul" va avea avea loc în cel mult o lunã de zile. "Era ºi cazul ca, dupã câteva zeci de ani, piaþa principalã din Petroºani sã intre ºi în posesia actului de autorizare a funcþionãrii", a spus Ioan Pristavu, aministra-
mentarã Centralã din Petroºani va primi la începutul anului viitor autorizaþia de funcþionare, nu acelaºi lucru se va întâmpla ºi cu Piaþa Dacia. Aceasta va intra în posesia actului de funcþionare legalã, emis de cãtre Direcþia Sanitar Veterinarã, doar dupã efectuarea lucrãrilor de reabilitare ºi reconfigurare. Mir cea NISTOR
Din pãcate astfel de cazuri sunt foarte dese ºi mulþi sãraci ajung în aceste zile de iarnã la spital. Acolo e singurul loc în care pot primi o mâncare ºi pot face baie. Toþi sunt, însã, foarte bolnavi ºi, imediat ce sunt externaþi, nu mai iau nici
medicamente ºi trîiesc pe unde apucã. La Pretroºani existã un adãpost de noapte, dar deocamdatã nu poate fi funcþional din cauzã cã utilitãþile trebuiesc reparate. Diana MITRACHE
Sãrbãtori "împrumutate"
S
ãrãcia în care se zbat multe familii din Valea Jiului aduce clienþi CAR-urilor ºi caselor de amanet. Oamenii îºi pun la mezat bunurile sau se împrumutã pentru a avea ce pune pe masa de sãrbãtori. "Putem spune cã în perioada sãrbãtorilor creºte destul de mult numãrul persoanelor care apeleazã la serviciile noastre. De obicei, în timpul anului, avem un numãr constant de clienþi dar, în aceastã perioadã, vine foarte multã lume. Oamenii îºi lasã la amanet bijuterii de aur, cercei, brãþãri, lãnþiºoare, dar ºi aparate electronice cum ar fi telefoane mobile", a declarat proprietarul unei
case de amanet din cartierul Aeroport. Nu doar acestea, însã, sunt luate cu asalt în perioada sãrbãtorilor. Foarte mulþi pensionari preferã sã se îndatoreze pentru lunile care urmeazã la C.A.R. doar pentru a-ºi permite sã cumpere cele necesare pentru sãrbãtori. "Numãrul persoanelor care vin ºi solicitã sã scoatã bani a crescut foarte mult în aceastã perioadã. Mai ales per-
soanele în vârstã vin ºi scot sume nu foarte mari, câteva milioane, doar pentru a putea sã cumpere ce au nevoie. Aceºti bani pe care îi scot acum trebuie returnaþi în lunile ce vin" a spus o angajatã C.A.R. Din cauza pensiilor foarte mici, majoritatea bãtrânilor vãd C.A.R.- ul drept unica ºansã pentru a avea ºi ei ce pune pe masã cu ocazia sãrbãtorilor. Mir cea NISTOR
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 decembrie 2011
Ultimul stinge lumina… P
este 80% dintre români vor sã plece în strãinãtate, aratã cel mai mare sondaj privind mobilitatea forþei de muncã, Global Talent Mobility 2011. Dar odatã ajunºi în þãri strãine, românii s-au reorientat, în paralel cu munca, spre specializãri ºi carierã, ducându-ºi cu ei ºi familiile. Valea Jiului nu face excepþie.
Un studiu realizat în 66 de þãri de The Network, împreunã cu organizaþia de cercetare Intelligence Group, în perioada Iunie-Septembrie 2011, printre care ºi România, aratã cã românii sunt dispuºi sã-ºi pãrãseascã þara. Peste 80% dintre români vor sã meragã la muncã în strãinãtate, iar 56% urmãresc un loc de muncã peste graniþã pe o duratã de cel puþin cinci ani, potrivit studiului Global Talent Mobility 2011, cel mai mare sondaj privind mobilitatea forþei de muncã între þãri. "Cele mai vizate contracte de peste 70% dintre români
sunt ºi cele vizate la nivel internaþional, ºi anume contractele pe perioadã determinatã", spun realizatorii studiului. Majoritatea românilor dispuºi la relocare ar alege sã lucreze în Marea Britanie, Germania ºi Franþa.
rupt opin "Mi-am cile cãutând de lucru acasã"
Dacã în prima fazã a migrãrilor cãtre pieþele de muncã din Europa românii vizau doar veniturile, gradual o mare parte dintre aceºtia s-au reorientat, în paralel cu munca, spre specializãri ºi carierã, oportunitãþile fiind infinite. "Cine m-ar fi observat în România ºi mi-ar fi acordat o bursã de studii postuniversitare doar pe o lucrare necesarã pentru ocuparea unui post de secretarã la o universitate? Sã fim serioºi! Când am intrat la comisie, la University of Sussex, mi s-a spus cã postul nu mai este liber, dar cã mi se acordã o bursã privatã cu condiþia semnãrii unui contract de a rãmâne în cadrul universitãþii, dupã terminarea specializãrii în literatura englezã, încã doi ani ºi dacã voi confirma, contractul îmi va fi prelungit.
Oare nu eram acelaºi om, cu aceeaºi pregãtire în România? Mi-am rupt opincile cãutând de lucru acasã, fãrã pretenþii ºi nu am gãsit timp de doi ani. Ani irosiþi. Diferenþele sunt uriaºe, iar dacã eºti serios, ai ºanse mari de realizare. În plus muncesc ºi sunt plãtitã la justa valoare, pe lângã cã englezii sunt foarte receptivi la idei noi, la iniþiative ºi nu te apostrofeazã, ca acasã, cã tu, un mucea ai îndrãznit sã-þi spui pãrerea. Recunosc faptul cã ºcoala românescã m-a ajutat mult ºi poate ºi felul în care am fost crescutã, cu reponsabilitãþi de mic copil"- a declarat Anca-Maria Bãlan, din Petroºani, aflatã de cinci ani în Marea Britanie.
este locul "Germania în care vreau sãmi cresc copiii"
"Am plecat în Germania în urmã cu ºase ani. Iniþial, a fost nevoia de bani pentru cã aveam o soþie ºi doi copii, iar eu doream sã avem o viaþã decentã. Dar dincolo de bani, în tot acest timp, am observat cum sunt trataþi oamenii aici, cum funcþioneazã un sistem în care plãtitorul de taxe ºi impozite este tratat cu consideraþie ºi informat ce face
administraþia cu banii lui. Apoi ºcoala ºi marea grijã pentru copii m-a impresionat plãcut. Acolo nu vei auzi niciodatã vorbe urâte între copii, ca sã nu mai spun de profesori cu câtã atenþie ºi rãbdare se ocupã de ei. Copiii mei au medici pe specializãri pentru cã aºa este prevãzut în contribuþia la asigurãrile de sãnãtate. Astea pe lângã multe altele. În România nu existã atâta grijã pentru cetãþean. Mi-am luat întreaga familie ºi am spus: Germania este locul în care vreau sã-mi cresc copiii ºi unde vreau sã trãiesc. Mã simt om. Este adevãrat cã duc dorul þãrii, dar prefer asta decât sã mã simt ca un ratat pentru cã nu ºtiu sã fiu ºmecher" povesteºte prin video call mes-
senger Paul Marin Taºcãu, din Petrila, aflat tot într-o zonã de munte din Germania. În faþa acestor argumente nu este de mirare cã foarte mulþi locuitori ai Vãii Jiului nu mai au de gând sã se întorcã acasã. ªi în acele þãri este crizã majorã, dar cetãþeanul de rând nu o simte atât de acut precum românii. Salariile minime la ei sunt cuprinse între 800 ºi 1500 de euro, iar preþurile la produsele de bazã sunt mult mai mici decât în România. ªi ceea ce pare a fi devenit important pentru românii plecaþi este calitatea vieþii, modul în care sunt trataþi în societate ºi atitudinea instituþiilor faþã de cetãþean, în general. Ileana FIRÞULESCU
Fãrã cerere suplimentarã de huilã, dar cu salariile achitate
Huila nu compenseazã lipsa apei
hiar dacã energia C pe sistem hidro întâmpinã mari prob-
leme din cauza secetei în România, Compania Huilei nu are cerere suplimentarã de cãrbune. Asta în timp ce Compania Lignitului din Oltenia a fost solicitatã sã-ºi suplimenteze producþia. Directorul CNH Constantin Jujan spune cã nu a primit solicitãri în plus ºi nici nu are capacitatea sã lucreze, cu efectivul de acum, mai multe ore lunar. "Chiar dacã va fi o solicitare în acest sens, posibilitãþi sunt puþine faþã de contract. Chiar am convenit cu sindicatele sã nu avem o pauzã în activitate, aºa
cum aveam în anii precedenþi, iar zile libere sunt cele legale. Perioada e scurtã, de Crãciun ºi dupã Revelion. Efectivul actual este dimensionat pentru lucru 5 zile pe sãptãmânã. Cred cã pânã în luna decembrie, în România nu s-a ºtiut cã e secetã ºi deci nici noi nu avem solicitãri", a precizat Constantin Jujan, director general CNH. Compania Naþionalã livreazã cãtre cele douã termocentrale Mintia ºi Paroºeni 175 de mii de tone de huilã lunar, dintre care 120 de mii de tone doar la Mintia. Minerii nu vor lucra zile în plus ºi nici nu vor avea prea multe zile libere, programul fiind stabilit de comun acord
cu sindicatele.
M
inerii din Valea Jiului îºi primesc salariile Cu toate problemele din ultimul an, minerii angajaþi la Compania Huilei din Petroºani îºi primesc salariile. Asta chiar dacã CNH a întâmpinat mai probleme financiare ºi acesta fost primul an în care activitatea de extracþie a huilei a supravieþuit fãrã subvenþie. Constantin Jujan, directorul Companiei Huilei a dat asigurãri cã va respecta în totalitate prevederile Contractului Colectiv de Muncã. "Ziua de 15 decembrie este zi de platã a angajaþilor noºtri. Vor avea banii pe card, în conformitate cu munca depusã. În ce priveºte primele, voi respecta prevederile Contractului Colectiv de Muncã ºi pentru aceastã lunã", a declarat Constantin Jujan, directorul general al CMH Petroºani. Cuantumul primelor de Crãciun nu a fost precizat, dar Constantin Jujan a confirmat faptul cã minerii vor avea drep-
turile salariale complete pentru luna decembrie, aºa cum sunt ele prevãzute în contractul colectiv de muncã. Asta dupã ce, în rândul ortacilor a existat suspiciunea cã disponibilizaþii ar fi putut sã fie plãtiþi cu banii lor, lucru total neadevãrat. "Nu avea cum sã fie aºa. Fiecare îºi primeºte salariul în funcþie de munca depusã", a mai precizat Jujan. În ce priveºte activitatea pe anul viitor, directorul Companiei Huilei spune cã existã un plan, care deocamdatã nu a fost fãcut public. 2011 a fost primul an în care CNH a supravieþuit doar din vânzarea producþiei de huilã ºi fãrã subvenþii. Pentru anul viitor, conducerea CNH spune cã nu poate avansa planuri exacte.
P
rivatizarea, la anu'
Pentru privatizarea Complexului Energetic Oltenia ºi Complexului Energetic Hunedoara, procesul este unul complicat, având în vedere cã cele douã societãþi încã nu au fost înfiinþate pro-
priu-zis. Consultantul juridic pentru privatizarea celor douã complexuri energetice va fi selectat pânã la finele lunii iunie, iar pânã în august la CNH va ajunge ºi un manager privat. Procedura va fi incheiatã, însã, abia la finele anului viitor. Prospectul de privatizare va fi publicat pânâ la sfârºitul lunii octombrie. Guvernul a aprobat în octombrie actul normativ privind înfiinþarea complexurilor energetice Oltenia ºi Hunedoara. Contravaloarea contractului de recrutare a noului manager va fi plãtitã de cãtre companie. În documentaþia pentru licitaþie este prevãzut un preþ maxim de achiziþie a acestor servicii, respectiv suma de 250.000 euro. Valoarea finalã a contractului nu include doar serviciile propriu-zise de recrutare a managerului. Prin acest contract
vor fi acoperite serviciile oferite de firma de executive search pe întreaga perioadã a contractului, precum ºi serviciile aferente unei perioade suplimentare de garanþie de 12 luni. Apoi, în cazul în care candidatul demisioneazã sau societatea îi reziliazã mandatul acestuia, pe durata perioadei de garanþie compania de executive search se angajeazã sã caute ºi sã selecteze un nou candidat, fârã a solicita vreo platã suplimentarã. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 decembrie 2011
NEGRU PE ALB
U
ltima apariþie din prestigioasa colecþie Cinema a Editurii Polirom din Iaºi se aflã în librãrii de numai câteva zile. E vorba de o carte intitulatã (sugestiv) "Filmul surd în România mutã - Politicã ºi propagandã în filmul românesc de ficþiune (1912 1989)", semnatã de incisivul jurnalist ºi scriitor Cristian Tudor Popescu, în prezent senior editor al cotidianului (on-line) "Gândul", dar ºi re-
putat filmolog, doctor în cinematografie al UNATC "I.L. Caragiale", unde susþine un curs de tehnici de manipulare ºi propagandã în cinematografie ºi televiziune. Un as în domeniul abordat pe parcursul celor pagini ale cãrþii. Dupã cum însuºi autorul declarã "scopul lucrãrii de faþã este analiza raporturilor dintre filmul românesc de ficþiune ºi propaganda politicã în perioada 1912 - 1989". Un studiu a cãrui analizã se întinde pe o perioadã de nu mai puþin de 77 de ani,
Ultima carte a lui CTP, musai de citit. Cu mic, cu mare... dintre care 41 în negura totalitarã comunistã din România, cãreia de altfel i se ºi acordã mai multã atenþie, nu se putea concretiza decât într-o lucrare de excepþie. Mai ales cunoscând condeiul de excepþie care e CTP. Personal, am citit cartea pe nerãsuflate. Dornic sã aflu ºi din pana lui CTP, analogiile dintre cinematograful sovietic de propagandã ºi cinematograful românesc de propagandã. Cum în excursul sãu autorul analizeazã...5 filme sovietice ºi 51 filme româneºti (acestea din urmã
realizate în perioada 1950 1989), punctând fidel unde, de ce ºi cum a intervenit cenzura comunistã ºi unde, de ce ºi cum propaganda comunistã cred cã deja v-am stârnit interesul pentru lecturã. O lecturã obligatorie pentru orice jurnalist, politician, cinfil ori nostalgic al comunismului ne-a otrãvit 41 de ani de existenþã pânã în decembrie 1989 ºi o jumãtate din acest numãr de ani de atunci încoace, pânã în zilele noastre. O carte de citit aºadar... Dan CODREA
Despre modul cum a servit (admirabil) Mark Twain propagandei comuniste româneºti anti Monarhie ºi Capitalism
D
upã istoricul ºi încã controversatul act al abdicãrii MS Regele Mihai I al României, petrecut în întunecata zi de ºi transformarea Regatului România într-o Republicã Popularã Românã (RPR), de sorginte comunisto - sovieticã, activitatea de discreditare fãþiºã, fãrã perdea a monarhiei constituþionale - atât a celei româneºti cât ºi a monarhiei în general, s-a intensificat într-un ritm ameþitor. În presa de tot felul, în cinematografie dar ºi în literatura istoricã ori aceea de ficþiune...abundã în epocã titluri care mai de care mai atractive. Mai comerciale, dupã limbajul media de astãzi. Douã cãrþi mi-au reþinut în mod deosebit atenþia în acest sens. Stârnindu-mi evident ºi interesul pentru aprofundarea chestiunii în cauzã...Aºadar tot rãul e spre bine uneori. Cele douã cãrþi, intitulate (una cât se poate de rãutãcios) "Hohenzollerrii în România", autori Gheorghe Þuþui ºi Mircea Popa, ºi "Monologul regelui Lepold" de Mark Twain, au apãrut la celebra Editurã Politicã (preluatã dupã decembrie 1989 de o echipã de intelectuali de elitã ai României, sub titulatura "Humanitas" în anii 1962, respectiv 1969. Vi le voi prezenta pe ambele cât mai pe scurt posibil. "Monologul regelui Lepold", lucrare apãrutã pentru prima datã în perioada anilor 1904 - 1905 sub semnãtura unuia dintre cei mai mari scritori americani, Mark Teain, m-a frapat pânã peste poate. Cu atât mai mult încât eu îl cunoscusem pe acel Mark Twain jovial, ludic, semnatar al faimoaselor "Aventuri ale lui HuckleberryFin", "Un yankeu la curtea regelui Artur", "Aventurile lui Tom Sawyer" ori "Adam ºi Eva", nicidecum cel judiþiar, revoluþionar pe care mil releva noua lecturã, precizez cu absolut nimic mai prejos literaturii care l-a consacrat pentru eternitate. Aveam sã aflu cã scrierea "Monologului regelui Leopold" de cãtre
Actualitate 7
mai hrãpãreþe trusturi capitaliste ale lumii (mai puteþi?). Nu a contat pentru comuniºtii români faptul cã aceastã durã încriminare a monarhiei ºi a capitalismului sãlbatic avea loc acasã la unchiul Sam, þarã recunoscutã oficial drept centru mondial al capitalismului. Important a fost faptul cã textul lui Mark Twain înfierea monarhiei - deci în viziunea comuniºtilor monarhia în general - ºi capitalismul. Rãcile de care România (deci nu românii...) se lepãdase de foarte puþin timp. Iar în acest fel Editura Politicã a mai pus o cãrãmidã la temelia Istoriei Propagandei comuniste Româneºti împotriva Monarhiei ºi a Capitalismului. Ba, ne-a ºi bucurat spiritul dezvãluindu-ne un inedit text Mark Twain, din câte ºtiu eu, needitat de atunci din 1961. Deºi efortul editorial ar merita cu prisosinþã fãcut. Ca o ironie a istoriei poate o vor face (tot) cât de la Editura Humanitas. Cadreazã cu una din condiþiile lor despre Politicã... Dan CODREA
Mark Twain nu a fost deloc pur întâmplãtoare. Cartea este rodul întâlnirii ºi al unei aprofundate discuþii purtate de Twain însuºi cu un cetãþean englez, considerat foarte documentat în chestiunea referitoare la atrocitãþile comise asupra populaþiei în "Statul Liber al Cangoului" în timpul domniei Regelui Lepold al Belgiei - recunoscut în epocã pentru cruzimea sa. Pe atunci Cangoul, în ciuda pomposului sãu nume, era o colonie a Belgiei. Atrasã precum multe alte state occidentale de aceastã þarã africanã cu o populaþie aflatã dpv al dezvoltãri economico - sociale încã în Comuna Primitivã. Nu întâmplãtor aceste informaþii ajung la scritorul Mark Twain necunoscut ºi ca un aprig condei, cãci în paralel desfãºura o vastã activitate jurnalisticã. ªi cum SUA fusese prima þarã din lume care recunoscuse acest stat african... Bineînþeles scrierea acestui text nu a rãmas fãrã urmãri, însufleþind - dacã pot spune aºa ADRESA NOASTRà lupta poporului congolez pentru Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 eliberarea de sub jugul coloniatel. 0374 906 687 list - imperialist belgian - o e-mail: cronicavj@gmail.com monarhie aºadar - ºi al celor
Cronica Vãii Jiului
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
"Hohenzollernii în România", ghid practic comunist de demonizare a tot ce þine de Monarhia Româneascã Vã mãrturisesc cã am gãsit cartea "Hohenzollernii în România" (pentru mine) de 2 iluºtri necunoscuþi, pe numele lor Gheorghe Þuþui ºi Mircea Popa, altmiteri soldaþi temeinic instruiþi la un anticar local, bucuros cã scapã de un produs nevandabil PMR, ºi, da, am scris PMR cãci în anul 1962, când vedea lumina tiparului le editura Politicã, Republica Popularã Românã era cârmuitã de Gheorghe Gheorghiu - Dej sub flamura roºie, bineînþeles, a Partidului Muncitoresc Român (PMR). Structuratã în 12 capitole "Hohenzollernii în România" reprezintã tot atâtea veritabile monstre de propagandã comunistã (de cea mai bunã calitate, cãci, deºi autorii cãrþii susþin fãrã nicio remuºcare o mulþime de neadevãruri istorice, trunchiind evenimentele istorice ale vremii astfel încât sã satisfacã pe deplin ideologia PMR ºi aºteptãrile maselor populare - se ºtie, fãrã o aplecare pe mãsurã în ceea ce priveºte cunoaºterea Istoriei aºa cum a fost efectiv nu cum ºi-ar fi dorit uni ori alþii sã fie. ªi am spus cã cei 2 autori promoveazã o propagandã comunistã de cea mai bunã calitate, drept dovadã nu doar cã sunt 2 buni activiºti ai partidului ºi 2 fini cunoscãtori ai Istoriei. Pe care doar cunoscãtorii adevãraþi sunt capabili ºi sã o denatureze pe mãsurã. Neîndoielnic, ºi în schimbul unor interese personale nu doar de naturã ideologicã. Comuniºtii au fost ºi ei tot oameni. Oameni mânaþi de setea dupã Putere cu orice preþ calitãþi
demonstrate din însuºi titlul fiecãrui capitol în parte. Pentru a-mi susþine afirmaþiile le voi enumera pe toate 12, cu scurte explicaþii acolo unde am considerat cã sunt necesare pentru o înþelegere mai bunã a semnificaþiei titlului cu pricina. Aºadar, în ordine "10 Mai - zi de doliu", în realitate era o zi festivã, ca urmare a evenimentului petrecut la 10 mai 1866, când Adunarea Deputaþilor (formatã din reprezentanþii burgheziei ºi moºierimii din þara noastrã) l-a proclamat pe prinþul Carol de Hohenzollerr Sigmaringes domnitor al României sub numele de Carol I. Prin acest demers, în viziunea "revoluþionarã" a comuniºtilor clasele exploatatare legalizau un act antipopular ºi antinaþional al aducerii pe tronul þãrii a dinastiei prusace de Hohenzollern ca stâlp al regimului burghezo - moºieresc, ca instrument în lupta împotriva poporului ºi unealtã a poporului strãin. De aici, de la naºterea...instantanee a antipatiilor poporului faþã de tot ceea ce reprezenta monarhia în sine, de fapt, ºi pânã la apariþia unei literaturi populare oºtile reprezentanþilor, altmiteri legitimi ai Puterii nu a mai fost decât un pas. Evident, hotãrât, pe frontul luptei antimonarhiei a maselor, care s-a dezvoltat continuu. Iatã ºi o monstrã semnificativã din aceste creaþii populare: "Frunzã verde de nãgarã,/Decât un domn de ocarã,/Iar boierii miºei ºi hoþi,/Mai bine la dracu toþi". "Monarhia - parazit uriaº al þãrii", cu referire, bineînþeles, tot la Dinastia de
Hohenzollenn, cãruia i se aduc nenumãrate acuze cã ar fi spoliat avuþia þãrii. Revoluþionarii comuniºti fãcând total abstracþie de faptul cã de pe Domeniul Coroanei: Familia Regalã prin slujbaºii sãi, îºi asigura cam toate cele necesare traiului de zi cu zi. Nu mai comentãm cã toate acuzele proferate de comuniºti se bazeazã pe citate din ziarele de stânga din epocã. Este ca ºi cum am lua de bune toate textele care încriminau gestionarii necinstiþi ai alimentãrilor de pânã la 1989, ca fiind fundamentul prãbuºiri comunismului. Mã refer la textele cu tentã din revista "Urzica" de odinioarã. "Asasinul þãranilor" este catalogat tot Carol I, îndeosebi pentru modul cum au fost reprimate revoltele þãrãneºti din 1907, fãrã a aminti de schimbãrile produse în mediul rural în cei aproape 40 de ani de monarhie ºi fãrã a pomeni cã sãrãcia endemicã a þãranilor români era de fapt veche de sute ºi sute de ani. "Primul rãzboi
mondial - un nou prilej de îmbogãþire pentru monarhie". Aºa se intituleazã cel de-al patrulea capitol al cãrþii, consfinþind, dacã mai era cazul, obsesia comuniºtilor pentru bogaþi, îmbogãþiþi, care nu putea fi decât necinstiþi. Cã erau ori la membri ai Casei Regale. Cã la rândul lor, ºi vârfurile comuniºtilor vor avea patima asta a îmbogãþirii este o altã poveste. Dar sã susþii cã evenimentele legate de izbucnirea primului rãzboi mondial aveau sã contribuie la demascarea ºi mai puternicã a rolului odios jucat de dinastia prusacã de Hohenzollenn în România, reprezintã cea mai cinicã dovadã a faptului cã arar comuniºtii nu vedeau - când aveau interesul - decât partea goalã a paharului, cel puþin atâta timp cât pe parcursul a 6 pagini nu se suflã o vorbã despre Reîntregirea Neamului Românesc de la 1 Decembrie 1918. Datã când Ferdinand intrã cu adevãrat în Istorie. Un strigãt izvorât din suferinþa poporului:
"Jos monarhia!". Cel de-al cincilea capitol al cãrþii nu iese din tiparul cu care ne-au obiºnuit propagandiºtii PMR. Când nu susþine þãrãnimea obiditã Ferdinand este aspru atacat, când o susþine i se pune în cârcã faptul cã atât Majestatea Sa, cât ºi ceilalþi reprezentanþi ai monarhiei ºi ai Puterii acþioneazã astfel find speriaþi de...amploarea miºcãrii revoluþionarã din þarã. Mai degrabã sunt tentat sã cred cã, în realitate, acordarea unor drepturi democratice a românilor de rând, acordarea de pãmânt þãranilor care au luptat pe front, în primul râzboi mondial º.a., i-a cam descumpãnit ºi pe comuniºti. Care nu contenesc sã sarã din nou gardul afirmând cã sar impune inclusiv darea în arendã a terenurilor aparþinând Domeniilor Coroanei. Iar în cele din urmã conchid cã doar o "Republicã Românã a Sovietelor (brrr!, nota mea) Muncitorilor, Soldaþilor ºi Þãranilor" prin dictatura proletariatului (deci tot prin dictaturã), nu dictatura burgheziei va asigura victoria... socialism. Firesc! Doar ce legãturã se putea face între coada vacii ºi ºtampila primãriei. Urmeazã "Mascarada încoronãrii ºi jocul milioanelor. Dupã ce termini de lecturat cele 5 pagini ale acestui capitol ºase îºi vine sã spui cã, datã fiind ºi numai mãreþia evenimentelor la care face referire (ºi anume la încoronarea în octombrie 1922 a lui Ferdinand, care devine Ferdinand I la Alba Iulia ºi adoptarea Constituþiei din 1923...) nu meritã o replicã pe mãsura maliþiozitãþii ºi tonului
moralizator ironic de 2 lei. Prea aº simþi cã le fac jocul comuniºtilor cãrora cea mai bunã replicã le-a dat-o timpul. "Un aventurier încoronat Rege al României" este un capitol în care se speculeazã jegos izbucnirea crizei economice de supraproducþie din 1929, precedatã de moartea în 1927 a Regelui Ferdinand I ºi constituirea regenþei. Regenþe, ca urmare a îndepãrtãrii de la succesiunea tronului a lui Carol (în 1926). Care a fost un aventurier încoronat, dar de al cãrui nume se leagã ºi unele lucruri bune. Printre care aducerea în þarã a celor mai mari firme din Occident ºi sprijinirea cu aspura de mãsurã a culturii naþionale. În ciuda instituirii regenþei Carol va ajunge Rege find încoronat ca ºi Carol al II-lea. ªi, ce-i drept, ca Rege Carol al II-lea nu a fost atât de blajin precum predecesorul sãu, ba din contrã s-a dovedit a fi un tip foarte sangvin ºi interesat de lumea afacerilor. Ceea ce, eu unul, nu aº considera ceva condamnabil în sine, dar eu nu sunt comunist. "Dictatura regalã" instauratã la 11 februarie 1938 de Carol al II-lea este de asemenea înfieratã proletar, deºi v-am convins la ce visau ºi comuniºtii: tot la o dictaturã (cel puþin asta au ºi îndeplinit-o...). Cea a lui Carol al II-lea a determinat impunerea unei noi Constituþii, la 28 februarie 1928, prin care dictatorul ºi-a trecut în propriile mâini întreaga putere de stat. A urmat dizolvarea partidelor politice, suprimarea libertãþii oresei ºi - nu în cele din urmã intrarea în conflict cu temuta Gardã de Fier ºi liderul ei, Corneliu Zelea Codreanu care a culminat în perioada 1938 - 1939. Pe fondul unui declin economic accentuat zi de zi, al subordonãrii
politico - militaro economice în faþa Germaniei hitleriste, în dauna Angliei ºi Franþei s-a înrãutãþit ºi starea de spirit a populaþiei... România s-a trezit, din nou, în vâltoarea unei conflagraþii mondiale. Astfel, la 30 mai 1940, prin Dictatul de la Viena, a impus o capitulare totalã ºi necondiþionate în faþã Germaniei. Dar, ceea ce avea sã fie mai rãu abia urma. "În cârdãºie cu fascismul", adicã în aceiaºi notã cu cea din capitolul anterior, situeazã propagandiºtii comuniºti ºi în limitele aceluiaºi tip de discurs. Atât doar cã 6 septembrie 1940, dupã detronarea lui Carol al II-lea, fiul sãu, Mihai de Hohenzollerr va depune jurãmântul de credinþã faþã de þarã (deºi, mã rog, nu acelaºi lucru îl susþin ºi comuniºtii), devenind Regele Mihai al României. Calitate în care va sancþiona decretul prin care România era declaratã stat legionar. Din pãcate, pentru comuniºti, ºi Regele Mihai va continua sã se situeze de partea "imperialismului german" ºi se exprimã ca fiind un susþinãtor al pregãtirii fãþiºe a agresiunii armate contra Uniunii Sovietice, farul cãlãuzitor al PCR. Un PCR ce devenea tot mai vizibil. Precum ostaºii
sãi din linia I, propagandiºtii. "Voinþa poporului îºi croieºte drum", cã doar ajungem în anii '43 '44, ani de "mari izbânzi" ale PCR împotriva fascismului a monarhiei. Tonul comuniºtilor e deja altul, însã tot "asezonat" cu minciuni, inexactitãþi istorice ce aveau sã devinã cu timpul mari "adevãruri" pe parcursul a 55 de ani. "Nestãvilitul ºuvoi al revoluþiei populare", "Jos Monarhia, trãiascã Republica!" sunt ultimele douã capitole, unde dupã cum o relevã titlurile, PCR îºi intrase deja bine în rol punând vârtos umãrul la ºtergerea la propriu ºi la figurat a tradiþiei de 81 ani a instituþiei Regalitãþii Române, cu tot ceea ce a însemnat aceasta pentru poporul al cãrui bine îl va gestiona pe mai departe. În concluzie, pot afirma deschis cã "Hohenzollerrii în România" a fost fãþiº o armã utilã a PCR în demonizarea a tot ceea ce reprezintã ideea de Monarhie în România. Dan CODREA Post Scriptum: Celor care nu ºtiu cum s-a manifestat concret odioasa propagandã comunistã, dar nu numai lor, de exemplu în direcþia diabolizãrii de-a dreptul a monarhiei
româneºti în particular ºi a compromiterii ideii de regalitate în general - în scopul vãdit de a scoate definitiv din conºtiinþa românilor a acestei forme de guvernãmânt, le voi prezenta douã mostre, una de acum 50, cealaltã de 49 ani, când vajnicii propagandiºti ai Partidului Muncitoresc Român (PMR), partid precursor al ºi mai odiosului Partid Comunist Român (PCR), s-au dovedit niºte adevãraþi aºi în domeniu. Nu de alta, dar în toate producþiile lor propagandistice (astãzi adevãrate bijuterii, obiecte de studiu ale fenomenului ca atare, de cãtre toþi cei care pânã la nivel...academic, îºi doresc sã aprofundeze aceastã complexã temã) - aceºti inºi se dovedesc cu adevãrat machiavellici. Cum altfel i-aº putea cataloga pe niºte profesioniºti în Istorie, buni cunoscãtori deci ai adevãrului istoric sã susþinã cu felurite argumente care mai de care mai aiuristice...taman ceea ce nu a fost defel caracteristic unei perioade istorice, altmiteri, cu puþine excepþii care a contribuit decisiv la fãurirea unei Românii moderne. Nu doar a României ca atare.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 decembrie 2011
NEGRU PE ALB
U
ltima apariþie din prestigioasa colecþie Cinema a Editurii Polirom din Iaºi se aflã în librãrii de numai câteva zile. E vorba de o carte intitulatã (sugestiv) "Filmul surd în România mutã - Politicã ºi propagandã în filmul românesc de ficþiune (1912 1989)", semnatã de incisivul jurnalist ºi scriitor Cristian Tudor Popescu, în prezent senior editor al cotidianului (on-line) "Gândul", dar ºi re-
putat filmolog, doctor în cinematografie al UNATC "I.L. Caragiale", unde susþine un curs de tehnici de manipulare ºi propagandã în cinematografie ºi televiziune. Un as în domeniul abordat pe parcursul celor pagini ale cãrþii. Dupã cum însuºi autorul declarã "scopul lucrãrii de faþã este analiza raporturilor dintre filmul românesc de ficþiune ºi propaganda politicã în perioada 1912 - 1989". Un studiu a cãrui analizã se întinde pe o perioadã de nu mai puþin de 77 de ani,
Ultima carte a lui CTP, musai de citit. Cu mic, cu mare... dintre care 41 în negura totalitarã comunistã din România, cãreia de altfel i se ºi acordã mai multã atenþie, nu se putea concretiza decât într-o lucrare de excepþie. Mai ales cunoscând condeiul de excepþie care e CTP. Personal, am citit cartea pe nerãsuflate. Dornic sã aflu ºi din pana lui CTP, analogiile dintre cinematograful sovietic de propagandã ºi cinematograful românesc de propagandã. Cum în excursul sãu autorul analizeazã...5 filme sovietice ºi 51 filme româneºti (acestea din urmã
realizate în perioada 1950 1989), punctând fidel unde, de ce ºi cum a intervenit cenzura comunistã ºi unde, de ce ºi cum propaganda comunistã cred cã deja v-am stârnit interesul pentru lecturã. O lecturã obligatorie pentru orice jurnalist, politician, cinfil ori nostalgic al comunismului ne-a otrãvit 41 de ani de existenþã pânã în decembrie 1989 ºi o jumãtate din acest numãr de ani de atunci încoace, pânã în zilele noastre. O carte de citit aºadar... Dan CODREA
Despre modul cum a servit (admirabil) Mark Twain propagandei comuniste româneºti anti Monarhie ºi Capitalism
D
upã istoricul ºi încã controversatul act al abdicãrii MS Regele Mihai I al României, petrecut în întunecata zi de ºi transformarea Regatului România într-o Republicã Popularã Românã (RPR), de sorginte comunisto - sovieticã, activitatea de discreditare fãþiºã, fãrã perdea a monarhiei constituþionale - atât a celei româneºti cât ºi a monarhiei în general, s-a intensificat într-un ritm ameþitor. În presa de tot felul, în cinematografie dar ºi în literatura istoricã ori aceea de ficþiune...abundã în epocã titluri care mai de care mai atractive. Mai comerciale, dupã limbajul media de astãzi. Douã cãrþi mi-au reþinut în mod deosebit atenþia în acest sens. Stârnindu-mi evident ºi interesul pentru aprofundarea chestiunii în cauzã...Aºadar tot rãul e spre bine uneori. Cele douã cãrþi, intitulate (una cât se poate de rãutãcios) "Hohenzollerrii în România", autori Gheorghe Þuþui ºi Mircea Popa, ºi "Monologul regelui Lepold" de Mark Twain, au apãrut la celebra Editurã Politicã (preluatã dupã decembrie 1989 de o echipã de intelectuali de elitã ai României, sub titulatura "Humanitas" în anii 1962, respectiv 1969. Vi le voi prezenta pe ambele cât mai pe scurt posibil. "Monologul regelui Lepold", lucrare apãrutã pentru prima datã în perioada anilor 1904 - 1905 sub semnãtura unuia dintre cei mai mari scritori americani, Mark Teain, m-a frapat pânã peste poate. Cu atât mai mult încât eu îl cunoscusem pe acel Mark Twain jovial, ludic, semnatar al faimoaselor "Aventuri ale lui HuckleberryFin", "Un yankeu la curtea regelui Artur", "Aventurile lui Tom Sawyer" ori "Adam ºi Eva", nicidecum cel judiþiar, revoluþionar pe care mil releva noua lecturã, precizez cu absolut nimic mai prejos literaturii care l-a consacrat pentru eternitate. Aveam sã aflu cã scrierea "Monologului regelui Leopold" de cãtre
Actualitate 7
mai hrãpãreþe trusturi capitaliste ale lumii (mai puteþi?). Nu a contat pentru comuniºtii români faptul cã aceastã durã încriminare a monarhiei ºi a capitalismului sãlbatic avea loc acasã la unchiul Sam, þarã recunoscutã oficial drept centru mondial al capitalismului. Important a fost faptul cã textul lui Mark Twain înfierea monarhiei - deci în viziunea comuniºtilor monarhia în general - ºi capitalismul. Rãcile de care România (deci nu românii...) se lepãdase de foarte puþin timp. Iar în acest fel Editura Politicã a mai pus o cãrãmidã la temelia Istoriei Propagandei comuniste Româneºti împotriva Monarhiei ºi a Capitalismului. Ba, ne-a ºi bucurat spiritul dezvãluindu-ne un inedit text Mark Twain, din câte ºtiu eu, needitat de atunci din 1961. Deºi efortul editorial ar merita cu prisosinþã fãcut. Ca o ironie a istoriei poate o vor face (tot) cât de la Editura Humanitas. Cadreazã cu una din condiþiile lor despre Politicã... Dan CODREA
Mark Twain nu a fost deloc pur întâmplãtoare. Cartea este rodul întâlnirii ºi al unei aprofundate discuþii purtate de Twain însuºi cu un cetãþean englez, considerat foarte documentat în chestiunea referitoare la atrocitãþile comise asupra populaþiei în "Statul Liber al Cangoului" în timpul domniei Regelui Lepold al Belgiei - recunoscut în epocã pentru cruzimea sa. Pe atunci Cangoul, în ciuda pomposului sãu nume, era o colonie a Belgiei. Atrasã precum multe alte state occidentale de aceastã þarã africanã cu o populaþie aflatã dpv al dezvoltãri economico - sociale încã în Comuna Primitivã. Nu întâmplãtor aceste informaþii ajung la scritorul Mark Twain necunoscut ºi ca un aprig condei, cãci în paralel desfãºura o vastã activitate jurnalisticã. ªi cum SUA fusese prima þarã din lume care recunoscuse acest stat african... Bineînþeles scrierea acestui text nu a rãmas fãrã urmãri, însufleþind - dacã pot spune aºa ADRESA NOASTRà lupta poporului congolez pentru Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 eliberarea de sub jugul coloniatel. 0374 906 687 list - imperialist belgian - o e-mail: cronicavj@gmail.com monarhie aºadar - ºi al celor
Cronica Vãii Jiului
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
"Hohenzollernii în România", ghid practic comunist de demonizare a tot ce þine de Monarhia Româneascã Vã mãrturisesc cã am gãsit cartea "Hohenzollernii în România" (pentru mine) de 2 iluºtri necunoscuþi, pe numele lor Gheorghe Þuþui ºi Mircea Popa, altmiteri soldaþi temeinic instruiþi la un anticar local, bucuros cã scapã de un produs nevandabil PMR, ºi, da, am scris PMR cãci în anul 1962, când vedea lumina tiparului le editura Politicã, Republica Popularã Românã era cârmuitã de Gheorghe Gheorghiu - Dej sub flamura roºie, bineînþeles, a Partidului Muncitoresc Român (PMR). Structuratã în 12 capitole "Hohenzollernii în România" reprezintã tot atâtea veritabile monstre de propagandã comunistã (de cea mai bunã calitate, cãci, deºi autorii cãrþii susþin fãrã nicio remuºcare o mulþime de neadevãruri istorice, trunchiind evenimentele istorice ale vremii astfel încât sã satisfacã pe deplin ideologia PMR ºi aºteptãrile maselor populare - se ºtie, fãrã o aplecare pe mãsurã în ceea ce priveºte cunoaºterea Istoriei aºa cum a fost efectiv nu cum ºi-ar fi dorit uni ori alþii sã fie. ªi am spus cã cei 2 autori promoveazã o propagandã comunistã de cea mai bunã calitate, drept dovadã nu doar cã sunt 2 buni activiºti ai partidului ºi 2 fini cunoscãtori ai Istoriei. Pe care doar cunoscãtorii adevãraþi sunt capabili ºi sã o denatureze pe mãsurã. Neîndoielnic, ºi în schimbul unor interese personale nu doar de naturã ideologicã. Comuniºtii au fost ºi ei tot oameni. Oameni mânaþi de setea dupã Putere cu orice preþ calitãþi
demonstrate din însuºi titlul fiecãrui capitol în parte. Pentru a-mi susþine afirmaþiile le voi enumera pe toate 12, cu scurte explicaþii acolo unde am considerat cã sunt necesare pentru o înþelegere mai bunã a semnificaþiei titlului cu pricina. Aºadar, în ordine "10 Mai - zi de doliu", în realitate era o zi festivã, ca urmare a evenimentului petrecut la 10 mai 1866, când Adunarea Deputaþilor (formatã din reprezentanþii burgheziei ºi moºierimii din þara noastrã) l-a proclamat pe prinþul Carol de Hohenzollerr Sigmaringes domnitor al României sub numele de Carol I. Prin acest demers, în viziunea "revoluþionarã" a comuniºtilor clasele exploatatare legalizau un act antipopular ºi antinaþional al aducerii pe tronul þãrii a dinastiei prusace de Hohenzollern ca stâlp al regimului burghezo - moºieresc, ca instrument în lupta împotriva poporului ºi unealtã a poporului strãin. De aici, de la naºterea...instantanee a antipatiilor poporului faþã de tot ceea ce reprezenta monarhia în sine, de fapt, ºi pânã la apariþia unei literaturi populare oºtile reprezentanþilor, altmiteri legitimi ai Puterii nu a mai fost decât un pas. Evident, hotãrât, pe frontul luptei antimonarhiei a maselor, care s-a dezvoltat continuu. Iatã ºi o monstrã semnificativã din aceste creaþii populare: "Frunzã verde de nãgarã,/Decât un domn de ocarã,/Iar boierii miºei ºi hoþi,/Mai bine la dracu toþi". "Monarhia - parazit uriaº al þãrii", cu referire, bineînþeles, tot la Dinastia de
Hohenzollenn, cãruia i se aduc nenumãrate acuze cã ar fi spoliat avuþia þãrii. Revoluþionarii comuniºti fãcând total abstracþie de faptul cã de pe Domeniul Coroanei: Familia Regalã prin slujbaºii sãi, îºi asigura cam toate cele necesare traiului de zi cu zi. Nu mai comentãm cã toate acuzele proferate de comuniºti se bazeazã pe citate din ziarele de stânga din epocã. Este ca ºi cum am lua de bune toate textele care încriminau gestionarii necinstiþi ai alimentãrilor de pânã la 1989, ca fiind fundamentul prãbuºiri comunismului. Mã refer la textele cu tentã din revista "Urzica" de odinioarã. "Asasinul þãranilor" este catalogat tot Carol I, îndeosebi pentru modul cum au fost reprimate revoltele þãrãneºti din 1907, fãrã a aminti de schimbãrile produse în mediul rural în cei aproape 40 de ani de monarhie ºi fãrã a pomeni cã sãrãcia endemicã a þãranilor români era de fapt veche de sute ºi sute de ani. "Primul rãzboi
mondial - un nou prilej de îmbogãþire pentru monarhie". Aºa se intituleazã cel de-al patrulea capitol al cãrþii, consfinþind, dacã mai era cazul, obsesia comuniºtilor pentru bogaþi, îmbogãþiþi, care nu putea fi decât necinstiþi. Cã erau ori la membri ai Casei Regale. Cã la rândul lor, ºi vârfurile comuniºtilor vor avea patima asta a îmbogãþirii este o altã poveste. Dar sã susþii cã evenimentele legate de izbucnirea primului rãzboi mondial aveau sã contribuie la demascarea ºi mai puternicã a rolului odios jucat de dinastia prusacã de Hohenzollenn în România, reprezintã cea mai cinicã dovadã a faptului cã arar comuniºtii nu vedeau - când aveau interesul - decât partea goalã a paharului, cel puþin atâta timp cât pe parcursul a 6 pagini nu se suflã o vorbã despre Reîntregirea Neamului Românesc de la 1 Decembrie 1918. Datã când Ferdinand intrã cu adevãrat în Istorie. Un strigãt izvorât din suferinþa poporului:
"Jos monarhia!". Cel de-al cincilea capitol al cãrþii nu iese din tiparul cu care ne-au obiºnuit propagandiºtii PMR. Când nu susþine þãrãnimea obiditã Ferdinand este aspru atacat, când o susþine i se pune în cârcã faptul cã atât Majestatea Sa, cât ºi ceilalþi reprezentanþi ai monarhiei ºi ai Puterii acþioneazã astfel find speriaþi de...amploarea miºcãrii revoluþionarã din þarã. Mai degrabã sunt tentat sã cred cã, în realitate, acordarea unor drepturi democratice a românilor de rând, acordarea de pãmânt þãranilor care au luptat pe front, în primul râzboi mondial º.a., i-a cam descumpãnit ºi pe comuniºti. Care nu contenesc sã sarã din nou gardul afirmând cã sar impune inclusiv darea în arendã a terenurilor aparþinând Domeniilor Coroanei. Iar în cele din urmã conchid cã doar o "Republicã Românã a Sovietelor (brrr!, nota mea) Muncitorilor, Soldaþilor ºi Þãranilor" prin dictatura proletariatului (deci tot prin dictaturã), nu dictatura burgheziei va asigura victoria... socialism. Firesc! Doar ce legãturã se putea face între coada vacii ºi ºtampila primãriei. Urmeazã "Mascarada încoronãrii ºi jocul milioanelor. Dupã ce termini de lecturat cele 5 pagini ale acestui capitol ºase îºi vine sã spui cã, datã fiind ºi numai mãreþia evenimentelor la care face referire (ºi anume la încoronarea în octombrie 1922 a lui Ferdinand, care devine Ferdinand I la Alba Iulia ºi adoptarea Constituþiei din 1923...) nu meritã o replicã pe mãsura maliþiozitãþii ºi tonului
moralizator ironic de 2 lei. Prea aº simþi cã le fac jocul comuniºtilor cãrora cea mai bunã replicã le-a dat-o timpul. "Un aventurier încoronat Rege al României" este un capitol în care se speculeazã jegos izbucnirea crizei economice de supraproducþie din 1929, precedatã de moartea în 1927 a Regelui Ferdinand I ºi constituirea regenþei. Regenþe, ca urmare a îndepãrtãrii de la succesiunea tronului a lui Carol (în 1926). Care a fost un aventurier încoronat, dar de al cãrui nume se leagã ºi unele lucruri bune. Printre care aducerea în þarã a celor mai mari firme din Occident ºi sprijinirea cu aspura de mãsurã a culturii naþionale. În ciuda instituirii regenþei Carol va ajunge Rege find încoronat ca ºi Carol al II-lea. ªi, ce-i drept, ca Rege Carol al II-lea nu a fost atât de blajin precum predecesorul sãu, ba din contrã s-a dovedit a fi un tip foarte sangvin ºi interesat de lumea afacerilor. Ceea ce, eu unul, nu aº considera ceva condamnabil în sine, dar eu nu sunt comunist. "Dictatura regalã" instauratã la 11 februarie 1938 de Carol al II-lea este de asemenea înfieratã proletar, deºi v-am convins la ce visau ºi comuniºtii: tot la o dictaturã (cel puþin asta au ºi îndeplinit-o...). Cea a lui Carol al II-lea a determinat impunerea unei noi Constituþii, la 28 februarie 1928, prin care dictatorul ºi-a trecut în propriile mâini întreaga putere de stat. A urmat dizolvarea partidelor politice, suprimarea libertãþii oresei ºi - nu în cele din urmã intrarea în conflict cu temuta Gardã de Fier ºi liderul ei, Corneliu Zelea Codreanu care a culminat în perioada 1938 - 1939. Pe fondul unui declin economic accentuat zi de zi, al subordonãrii
politico - militaro economice în faþa Germaniei hitleriste, în dauna Angliei ºi Franþei s-a înrãutãþit ºi starea de spirit a populaþiei... România s-a trezit, din nou, în vâltoarea unei conflagraþii mondiale. Astfel, la 30 mai 1940, prin Dictatul de la Viena, a impus o capitulare totalã ºi necondiþionate în faþã Germaniei. Dar, ceea ce avea sã fie mai rãu abia urma. "În cârdãºie cu fascismul", adicã în aceiaºi notã cu cea din capitolul anterior, situeazã propagandiºtii comuniºti ºi în limitele aceluiaºi tip de discurs. Atât doar cã 6 septembrie 1940, dupã detronarea lui Carol al II-lea, fiul sãu, Mihai de Hohenzollerr va depune jurãmântul de credinþã faþã de þarã (deºi, mã rog, nu acelaºi lucru îl susþin ºi comuniºtii), devenind Regele Mihai al României. Calitate în care va sancþiona decretul prin care România era declaratã stat legionar. Din pãcate, pentru comuniºti, ºi Regele Mihai va continua sã se situeze de partea "imperialismului german" ºi se exprimã ca fiind un susþinãtor al pregãtirii fãþiºe a agresiunii armate contra Uniunii Sovietice, farul cãlãuzitor al PCR. Un PCR ce devenea tot mai vizibil. Precum ostaºii
sãi din linia I, propagandiºtii. "Voinþa poporului îºi croieºte drum", cã doar ajungem în anii '43 '44, ani de "mari izbânzi" ale PCR împotriva fascismului a monarhiei. Tonul comuniºtilor e deja altul, însã tot "asezonat" cu minciuni, inexactitãþi istorice ce aveau sã devinã cu timpul mari "adevãruri" pe parcursul a 55 de ani. "Nestãvilitul ºuvoi al revoluþiei populare", "Jos Monarhia, trãiascã Republica!" sunt ultimele douã capitole, unde dupã cum o relevã titlurile, PCR îºi intrase deja bine în rol punând vârtos umãrul la ºtergerea la propriu ºi la figurat a tradiþiei de 81 ani a instituþiei Regalitãþii Române, cu tot ceea ce a însemnat aceasta pentru poporul al cãrui bine îl va gestiona pe mai departe. În concluzie, pot afirma deschis cã "Hohenzollerrii în România" a fost fãþiº o armã utilã a PCR în demonizarea a tot ceea ce reprezintã ideea de Monarhie în România. Dan CODREA Post Scriptum: Celor care nu ºtiu cum s-a manifestat concret odioasa propagandã comunistã, dar nu numai lor, de exemplu în direcþia diabolizãrii de-a dreptul a monarhiei
româneºti în particular ºi a compromiterii ideii de regalitate în general - în scopul vãdit de a scoate definitiv din conºtiinþa românilor a acestei forme de guvernãmânt, le voi prezenta douã mostre, una de acum 50, cealaltã de 49 ani, când vajnicii propagandiºti ai Partidului Muncitoresc Român (PMR), partid precursor al ºi mai odiosului Partid Comunist Român (PCR), s-au dovedit niºte adevãraþi aºi în domeniu. Nu de alta, dar în toate producþiile lor propagandistice (astãzi adevãrate bijuterii, obiecte de studiu ale fenomenului ca atare, de cãtre toþi cei care pânã la nivel...academic, îºi doresc sã aprofundeze aceastã complexã temã) - aceºti inºi se dovedesc cu adevãrat machiavellici. Cum altfel i-aº putea cataloga pe niºte profesioniºti în Istorie, buni cunoscãtori deci ai adevãrului istoric sã susþinã cu felurite argumente care mai de care mai aiuristice...taman ceea ce nu a fost defel caracteristic unei perioade istorice, altmiteri, cu puþine excepþii care a contribuit decisiv la fãurirea unei Românii moderne. Nu doar a României ca atare.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 decembrie 2011 ::.. FOTBAL. MINERUL ANINOASA. ANALIZÃ ..::
S-au "lipit" mai
H
enþ cu
MÂNA
Exemplul "bãtrânilor"
F
otbalul din Valea Jiului se raporteazã, din pãcate, la nivel de ligi inferioare, numindu-le aici Liga a III-a, Liga a IV-a ºi chiar a V-a. Vizionând 28 de meciuri de campionat ºi vreo douã-trei de Cupa României la toate cele trei niveluri, mi-am fãcut o idee, cât de cât, oricum una mai aproape de realitate, decât "sportul la laptop". Cei mai consacraþi, de le mai zicem ºi "bãtrâni", au pus osul mai mult la bãtaie, de cele mai multe ori, în comparaþie cu cei tineri. La Jiul, admirabil portarul milicã Hotoboc (33 ani), un exemplu de dãruire. Vulcanul a ieºit de multe ori la rampã cu Mârºava, Cismaºiu, Vajda sau Miculescu, care au contribuit deseori la victoriile echipei lor. Despre cei de la Aninoasa, Ciocoi, Rere Moldovan, plus excepþionalul Gabi Trestian, am vorbit alãturi. La Uricani, Cãuneac, Mihãilescu ºi chiar Scurtu, au pus umãrul de câte ori a fost nevoie. Hercules Lupeni s-a i-a avut în teren, cu multe reuºite, pe Vali Pop, Duleanþu, Gârda ºi decanul de vârstã al tuturor fotbaliºtilor din Vale, Nelu Haþegan (54 ani!), toþi cu evoluþii constant bune. Universitatea Petroºani ºi Inter Petrila au stat mai "rãu" la acest capitol, maturitatea aici însemnând numele unor Konicika (28 ani), Spânoche (31 ani) la petroºeneni, Cl. Androne (25 ani) la petrileni. Pe toþi aceºtia i-a animat pasiunea pentru fotbal. Nu vã lãsaþi, bãieþi!
MINERUL ANINOASA
1. 2. 3. 4.
greu la gol... D
iscret, în anul 75...
Echipa de fotbal Minerul Aninoasa a fost înfiinþatã în anul 1936, acum 75 de ani. Cea mai mare performanþã a sa rãmâne participarea în Divizia "B", în ediþia 194748.
A
ctualul sezon 2011-2012,
a fost unul cu start greoi pentru aninoseni: trei înfrângeri, zero goluri marcate în primele etape. Bârhoatã readuce echipa la viaþã în etapa a 4-a, printr-un 1-0 de trei puncte în meciul cu Metalul Criºcior. Practic, a fost o trezire ca dintr-un somn greu, pentru cã au urmat o serie de cinci meciuri fãrã înfrângere, totul culminând cu un 6-0 în etapa a 8-a cu Zarandul Criºcior. Apoi o altã serie neagrã de
patru meciuri fãrã victorie, pentru ca finalul sã însemne ultimele ºase etape... fãrã înfrângere! Remanierea din varã, cu o serie de renunþãri dar ºi de implanturi noi, având în experimentaþii Ciocoi ºi Rere GABI TRESTIAN, un exemplu pentru Moldovan mai tinerii sãi coechipieri "capetele de afiº", clasamentul marcatorilor penMinerul Aninoasa a trebuit sã tru Aninoasa. Alãturi de el, omogenizeze un lot al generSansiro Ciocoi, cu experienþa aþiilor, care sã facã faþã, cât anilor jucaþi în Divizia "A" la de cât unei înfrângeri de camCSM Reºiþa, FC Naþional pionat judeþean în care Bucureºti ºi Universitatea echipa de sub Priboi era Craiova (are în total 87 de expertã de-a lungul anilor. meciuri în primul eºalon), un ripla lui Rere, jucãtor plurivalent, la 35 de "bombele" lui Siro ani, de multe ori dând lecþii Rere Moldovan a venit în de fotbal mult mai tinerilor sãi varã de la Minerul Uricani, coechipieri, chiar ºi în ceea dovedind calitãþi de golgeter ce priveºte rezistenþa în plan începând cu etapa a fizic. Ciocoi a marcat douã 6-a. Dupã douã goluri, cu renumitele sale etape, în jocul de ºuturi puternice. 6-0 cu Zarandul Cã Minerul Aninoasa putea Criºcior, Rere mai mult, e adevãrat, dupã Moldovan reuºeºte valoarea lotului. Dar în conun hat-trick, ce-l va textul în care, la acest eºalon, ajuta foarte mult la obiectivul nu este unul prea finalul turului sã clar, am putea spune cã e ocupe primul loc în suficient spre bine...
T
GOLGETERI:
Venit de la Uricani, Rere Moldovan a devenit golgeter la Aninoasa
7 goluri: R. Moldovan z 4 goluri: Daj z 3 goluri: Pârciu z 2 goluri: Cr. Botezatu, Cr. Ban, Ciocoi, G. Trestian z 1 gol: Bârhoatã, Hãncilã ANTRENOR: MARIN PETRA
0-1 0-3 0-1 1-0
la Ret. Râu de Mori: cu ªoimul Bãiþa: la Gloria Geoagiu: cu Metalul Criºcior:
Bârhoatã
5. 2-1 la Minerul Teliuc: Cr. Botezatu, Al. Daj
6. 3-0 cu Retezatul Haþeg: Al. Daj 2, R. Moldovan 7. 2-2 la Aurul Certej: Pîrciu, Cr. Ban
8. 6-0 cu Zarandul Criºcior: R. Moldovan (3), Ciocoi, G. Trestian, Cr. Ban
9. 0-2 la Minerul Uricani: 10. 0-0 cu Jiul II Petroºani: 11. 1-3 la Aurul Brad: ? 12. 0-0 cu Dacia Orãºtie: 13. 3-1 la Victoria Cãlan: G. Trestian 2, Pîrciu
14. 2-1 la Univ. Petroºani: Cr. Botezatu, R. Moldovan
15. 3-2 cu Inter Petrila: R. Moldovan, Al. Daj, Ciocoi
16. a stat 17. 1-1 cu CS Vulcan: R. Moldovan
Acasã: 8 4 3 1 Deplasare: 8 3 1 4 TOTAL: 16 7 4 5
14-6
15p.
10-12 10p. 24-18 25p.
ECHIPA STANDARD:
Vl. Stan - Cr. Botezatu, Savu, G. Trestian, Cr. Ban (Chiper) - Bârhoatã (Pîrciu), Hãncilã, Ciocoi, Simoneac (Poenaru) R. Moldovan, Al. Daj (Al. Bãlan).
MARIN PETRA,
longevivul antrenor al Aninoasei
::.. FOTBAL. JIUL PETROªANI ..::
Semne de întrebare pentru retur...
ea mai titratã echipã C a Vãii Jiului, divizionara de Liga a III-a
Jiul Petroºani (locul 7 în seria a 5-a) se scaldã în destule incertitudini pentru retur. Pregãtirile ar urma sã înceapã pe 16 ianuarie 2012, dar cu cine ºi cu câþi? Jiul, prin vocea managerului sportiv Gigi Borugã, ar dori sã aducã vreo 5-6 jucãtori (Copil de la U.T.A. e sigur), în ideea cã s-ar putea renunþa la unii dintre componenþii actuali. Sunt restanþe financiare la staff-ul tehnic. "Eu mi-aº dori sã continui - a declarat antrenorul Marin Tudorache -, dar în condiþiile garantãrii unei stabilitãþi certe în toate planurile. Altfel, este greu sã faci performanþã". Deocamdatã lotul Jiului este
în vacanþã ºi în discuþiile purtate cu cei din anturajul echipei, antrenori ºi jucãtori, cam toatã lumea îºi va petrece Crãciunul ºi Revelionul pe lângã casã. "Pe foamea asta, unde naiba sã te poþi duce?", spunea cu nãduf unul dintre componenþii "brand"-ului Jiul Petroºani. Altãdatã, pe vremea asta, componenþii Jiului se pregãteau de masa festivã de final de tur ºi porneau cu daruri pe la copiii Petroºaniului. Alte timpuri, alþi bani...
T recut-au anii...
masor Bebe Fage în rol de ºef cu buna dispoziþie, datã de un loc 3 la final de tur în Divizia
...de la acel moment decembrie 2003, cu o fastuoasã masã festivã la Marin Tudorache sperã sã revinã cu Jiul la performanþele de altãdatã stadionul "Jiul", cu un
"B". În aceeaºi zi de 5 decembrie 2003, jiuliºtii s-au aflat la Centrul Social de Pediatrie (fosta secþie de distrofici), cu daruri de Moº Nicolae. Acolo, copii frumoºi, veseli ºi miraþi, i-au primit pe cei ce la ora aceea alcãtuiau familia Jiului: Marian Spiru (vicepreºedinte), Petre Drãgoescu (director sportiv), Miticã Marcu, Marin Tudorache, Mache Vizitiu (antrenori) ºi câþiva dintre componenþii echipei, Ciocoi, Vlasiu, Istinie, Bãdoiu, Damian Militaru, Pâcleºan, Gabi Apetrei, Kalai, M. Voicu sau Nae Iorga, prezenþi acolo sub imperiul generozitãþii ºi al emoþiilor. Au trecut de-atunci opt ani...
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 decembrie 2011
Vrãjitoarele au declanºat un tsunami în media ºi pe scena publicã
R
ecent, a izbucnit un mare scandal legat de activitatea unor aºa zise vrãjitoare, tãmãduitoare, ghicitoare sau ce se mai recomandã a fi ele. În toatã aceastã plasã, þesutã cu meºteºug pe seama necazurilor ºi slãbiciunilor omeneºti, cad mii de oameni, poate chiar sute de mii.
Unii dintre ei ºi-au dat toatã averea, numai pentru ca o "mamã Omida" sã le zicã "de bine" în bobi, ghioc, cafea, tarot sau în ce-or mai ghici ele. Toate acestea, bazându-se pe sãrãcia spiritualã a oamenilor care în momente de cumpãnã nu ºtiu ce sã aleagã. În Valea Jiului, avem ºi noi vrãjitoarele noastre, care se recomandã a fi "cele mai veritabile", deºi nu au averi la fel de mari precum încãtuºatele Melissa ºi Vanesa, care ºi ele se declarau la un moment dat "autentice". Partea proastã este cã ºi la noi sunt sute de oameni care calcã pragurile caselor unor astfel de femei, ce profitã de neºtiinþa ºi durerea lor. Aºa-zisele tãmãduitoare fac de toate, chiar ºi munca unor asasini plãtiþi, dacã le dai cât trebuie ºi ce trebuie. Astfel, pot descânta pentru moartea amantei, soþului, soþiei, vecinului care þi-a zis sã dai muzica mai încet ºi nu o datã unii s-au trezit prin casã cu tot felul de "moºmoande" vrãjitoreºti. ªi aici e mare artã, când descopri fãcãturile: trebuie sã le dai pe apã curgãtoare, sã le dai foc ºi sã descânþi ceva anume pentru situaþia datã. Într-un cuvânt, prostii care încã mai dureazã de mii de ani, deºi avem pretenþia cã suntem evoluaþi. Om fi, poate tehnologic, cã spiritual mai avem de strãbãtut o cale lungã… De altfel, vrãjitoria se aflã la un simplu click distanþã de orice curios,
oricine, copil sau adult, putând descoperi site-uri despre vrãjitorie, descântece, farmece, leacuri, magie neagrã, magie albã (nu ºtiu care e diferenþa, cã ºi la descântecele cu partea albã se invocã niºte draci) ºi ai ocazia sã citeºti incantaþii de þi se ridicã pãrul mãciucã pe ceafã ºi la miez de noapte în mod clar nu mai ai tupeul sã te uiþi în oglindã, fiindcã te gândeºti cã apare vreun demon cu o secerã în mânã. Ciudat este cã, deºi ne pretindem creºtini, nu cãutãm rãspunsurile problemelor noastre în interiorul nostru ºi nici nu prea vorbim cu Dumnezeu. În timp ce creºtinii condamnã vrãjitoria, sunt site-uri, cum este www.esoteris.ro, care susþin cã aceasta ar fi "o religie neînþeleasã". "Voodoo ºi Vrãjitoria sunt douã dintre cele mai neînþelese religii din lume. Fiecare dintre ele are o imagine publicã ºi o realitate interioarã. De cele mai multe ori, imaginea publicã pãstreazã prea puþin din religia realã, privatã ºi interioarã. Vrãjitoria este o rãmãºiþã a religiei precreºtine. Este pe atât de frumoasã, pe cât este de veche. Nu are nimic de-a face cu satanismul sau venerarea diavolului. În zilele noastre, tot mai mulþi oameni sunt din ce în ce mai puþin satisfãcuþi de structurile religioase tradiþionale ºi cautã relaþii mai adânci ºi mai pline de înþeles cu Divinitatea, prin metode alternative. Unii evrei gãsesc aceste relaþii în miºcarea Hassidicã, iar unii creºtini le aflã în foarte-mediatizatele miºcãri carismatice ºi "nãscuþi din nou". Unii oameni au ales credinþe estice în locul celor vestice, în care s-au nãscut. Datoritã unei puternice dragoste pentru naturã ºi datoritã miºcãrilor feministe, unii oameni au descoperit vrãjitoria. Nu existã o structurã monoliticã a vrãjitoriei însã multe vrãjitoare cred în urmãtoarele: - Existã un singur Dumnezeu Suprem, care nu poate fi cunoscut; acesta poate fi cunoscut numai prin intermediul manifestãrilor sale ca
Zeu/Zeiþã. Unele vrãjitoare cred numai într-o Zeiþã. - Trebuie sã fii în armonie cu Natura ºi ciclurile sale (de unde ºi interesul ecologiºtilor), reprezentate de fazele schimbãtoare ale Lunii ºi de anotimpurilor. - "Dacã nu faci rãu, poþi face orice vrei." - Nu trebuie sã accepþi nici un fel de platã pentru munca ta, fãcutã ptin metode vrãjitoreºti", se aratã pe site-ul menþionat. Oare vrãjitoarele noastre care descântã pentru boala ori moartea duºmanului s-au prins cã nu fac bine? Alina D., din Lupeni, ne explicã faptul cã ea a fost de multe ori la vrãjitoare, fiindcã ele îi rezolvã problemele cu soþul, care de ani buni este alcoolic ºi umblã cu alte femei. "E o vrãjitoare la Iscroni, una la Vulcan, în Colonia de Jos ºi mai este una prin Uricani. Nu pot sã dau nume, dar ele m-au ajutat de multe ori, mi-au adus liniºte în casã pentru câteva luni, dupã care soþul meu începea din nou cu bãutura ºi cu femeile. Am dus lucruri de-ale lui, am fãcut de toate, numai ca sã scape de nãravurile astea, ºi nu s-a rezolvat", povesteºte Alina. Ea totuºi încã mai are încredere în vrãjitoare, fiindcã perioada de cuminþenie a soþului corespunde celei în care ea lasã câte 250 de lei pe ºedinþã. Politicieni, medici ºi preoþi, considerã cã deschiderea cãtre astfel de ºtiinþe aparþine unor oameni nepregãtiþi, needucaþi ºi slabi spiritual.
"Eu nu cred sub nicio formã în aºa ceva. Dar sunt de pãrere cã dacã tot existã femei care fac aceste lucruri, ar trebui ca orice venit sã le fie impozitat. În acest moment, vrãjitoarele se aflã în afara sistemului economic românesc. Personal, cred cã ceea ce fac ele este o formã de fraudã, dar problema este cã oamenii iau decizii importante în urma a ceea ce li se spune. Persoanele care sunt educate nu au nici un fel de credinþã în astfel de superstiþii", a declarat Bogdan Þîmpãu, deputat PNL. Ile Gheorghe, primarul municipiului Vulcan, a rãspuns foarte amuzat întrebãrilor noastre, fiind de pãrere cã le-ar închide pe toate vrãjitoarele în puºcãrie, "fiindcã ºi aºa sunt toate urâte". "Eu nu cred în asemenea prostii. Pe mine ar fi bine sã mã vrãjeascã o fatã tânãrã ºi frumoasã… Dacã ar fi dupã mine, le-aº interzice categoric, pentru cã ele profitã de necazurile oamenilor. Omul este foarte vulnerabil la necaz ºi crede tot ce i se spune. Repet, dacã ar fi dupã mine, leaº închide pe toate, fiindcã ºi aºa sunt toate urâte. Dacã este vreo vrãjitoare la noi în oraº, merg eu la ea sã-i dezleg în bobi, s-o întreb de ce nu plãteºte ea impozit", a declarat Gheorghe Ile. Sorin Sanda, salvator montan, este de pãrere cã ceea ce fac vrãjitoarele reprezintã o infracþiune ce se regãseºte în Codul Penal. "Eu aº aplica legea, fiindcã ele înºealã oamenii. Ele nu pot demonstra cã
e adevãrat sau nu ceea ce fac el. Nu pot avea dovezi palpabile, dar profitã de incultura oamenilor", spune el. Toma Dan, primvicepreºedinte al PPDD Hunedoara, este ºi el de pãrere cã vrãjitoarele înºealã oamenii: "Ar trebui sã suporte rigorile legii, pentru înºelãciune. Ar mai trebui pedepsiþi ºi cei care le dau bani". Dr. Mariana Mateescu, managerul Spitalului Municipal Vulcan, este pro închiderea vrãjitoarelor ºi confiscarea averilor colosale pe care ºi le-au fãcut. "Le-aº aresta ºi le-aº pune sã plãteascã statului tot ceea ce au obþinut ele. Nu le-aº legifera sub nicio formã. La astfel de femei apeleazã oamenii proºti, pe care nu-i duce mintea sã-ºi rezolve singuri problemele. Iar banii pe care i-aº lua de la ele i-aº da la o casã de copii, oamenilor strãzii, pentru spitale. Chiar! Aº da cinci miliarde cãtre Spitalul Vulcan, cã are nevoie de ei", a declarat dr. Mateescu. Preotul Dimitrie Jura susþine cã sãrãcia materialã ºi spiritualã îi împinge pe oameni sã îmbrãþiºeze astfel de practici.
"Sprijinul Bisericii este tot mai desconsiderat. Când ai încredere în Creator, nu te duci niciunde. Dar la vrãjitoare se duc oamenii sãraci spiritual ºi material, dar ele nu au nicio putere. Din punct de vedere scripturistic, în permanenþã Hristos a fost împotriva lor. Poporul român este din ce în ce mai sãrãcit. Nu vedeþi câþi oameni îºi pun capãt zilelor? Noi nu mai avem istorie, nu mai avem neam", spune ºi preotul. Am încercat sã luãm legãtura ºi cu, clarvãzãtoarea Nicoleta, din Uricani, aºa cum se autointituleazã pe siteurile unde-ºi oferã serviciile, cu acceptul bisericii, dupã cum susþine ea. "Deþinãtoarea tainelor magiei albe, singura tãmãduitoare acceptatã de bisericã (care bisericã? - n.r.), vine cu leacuri de trup ºi de cap, eliberându-vã de farmece, blesteme, ajutã în afaceri, face pentru dragoste, dezleagã cununii, deschide Cartea de tarot chiar ºi prin telefon, dezlegându-vã misterul destinului dumneavoastrã", se promoveazã ea. Când i-am spus de unde suntem ºi care e diferenþa dintre încãtuºata Vanessa ºi o tãmãduitoare veritabilã, a lovit-o brusc durerea de cap. Probabil din cauza energiilor negative transmise de noi prin telefon… "Eu momentan nu pot vorbi, am o durere puternicã de cap. Dar în momentul în care mã eliberez, revin cu un bip ºi vorbim", ne-a lãmurit ea. Anamaria NEDELCOFF
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 decembrie 2011
Val de depresii cu risc de suicid în Valea Jiului S
ãrbãtorile de iarnã se petrec acasã, în sânul familiei, atunci când cãldura ºi bunãtatea celor dragi ne înconjoarã ºi ne face sã simþim fericirea prin toþi porii. Adevãrat?! Ei bine, nu! Aceastã imagine a devenit un cliºeu de mulþi ani ºi chiar dacã cu toþii ne-am dori sã revenim la acele vremuri, mai simple, pure ºi fãrã atâtea griji, uneori este imposibil.
Aceastã afirmaþie este întãritã de imaginea a zeci de oameni care stau la coadã în faþa cabinetele de psiho-terapie. Neputinþa de a face, de a avea sau de a simþi mai mult, aduce sute de oameni în aceste zile în depresii profunde, pânã aproape de disperare. De aici ºi pânã la decizia fãrã de întoarcere de a comite pãcatul absolut al sinuciderii, nu mai este decât un pas. Doar în ultima sãptãmânã, la Petroºani, psihologii unui cabinet privat au reuºit sã facã 5 oameni sã se întoarcã de pe drumul pe care s-au gândit sã meargã : acela al morþii. " Cazurile de
depresie cu risc de suicid sunt de cel puþin 10 ori mai multe decât în restul anului, iar posibilitatea de a face depresie este de 5 ori mai mare. În general este vorba de probleme emoþionale, care în aceastã perioadã explozeazã, pur ºi simplu. Acum se resimte singurãtatea sau acum oamenii îºi dau seamã cã sunt într-o relaþie nepotrivitã", ne-a declarat Silvana Capriº, psiholog specialist. De altfel, cu cât Crãciunul este mai aproape cu atât depresia celor singuri, nemulþumiþi de viaþa lor sau din contrã, a acelora care sunt nefericiþi într-o relaþie, se adânceºte. Depresivii sunt în egalã mãsurã atât femei, cât ºi bãrbaþi. Surprinzãtor, dar deºi bãrbaþii îºi aratã
suferinþa mai greu, la uºile psihologilor sunt cu zecile în ultimele zile, care vin în stare destul de gravã. " Elementul care umple paharul este aproprirea sãrbãtorilor. Totul este luat ca un eºec personal de cei care vin la mine ºi de aceea se ajunge în situaþii foarte grave. Avem pacienþi de toate vârstele, atât femei, bãrbaþi, cât ºi copii sau adolescenþi ", a mai spus Silvana Capriº. Stabilizarea unui "sinucigaº" este extrem de dificilã ºi se realizeazã în cel puþin douã ºedinþe a circa o orã fiecare. Dupã îndepãrtarea gândului din mintea pacientului, psihoterapeutul are mai apoi o sarcinã ºi mai grea - identificarea ºi revoltarea problemei. Luiza ANDRONACHE
SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL
s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!
Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162
ANGAJÃRI Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã. Relaþii la telefon: 0254.548.068
HOROSCOP
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna decembrie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
VÂNZÃRI Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264
1 5 d e c e m b r i e 2 0 11
Vei avea posibilitatea sã te implici în activitãþi de tot felul ºi nu te vei simþi câtuºi de puþin obosit. Situaþia financiarã te va interesa destul de mult. Vei munci pentru a putea face faþã tuturor cheltuielilor ºi vor exista ºi momente în care vei fi nemulþumit.
În plan profesional ai putea face unele mici schimbãri. Este posibil sã þi se repartizeze noi sarcini de serviciu, semn cã îþi sunt apreciate calitãþile. Iniþiativele îþi vor fi apreciate cu condiþia sã nu dai curs impulsivitãþii. La serviciu vor fi foarte multe de fãcut.
Energia ta fizicã va fi punctul tãu forte în aceastã perioadã, aºa cã nu este o problemã sã-þi treci cât mai multe activitãþi pe ordinea de zi. Din punct de vedere financiar nu ai de ce te plânge, aºa cã, poþi face unele cheltuieli pentru divertisment.
Cheltuielile vor fi peste nivelul aºteptãrilor, dar nici câºtigurile nu se vor lãsa prea mult aºteptate. De alergãturã nu vei scãpa nici în aceastã zi. Va trebui sã faci o mulþime de drumuri pentru rezolvarea unor probleme personale, dar destul de plictisitoare.
În familie se vor dezbate chestiuni de interes comun ºi vei face avea tendinþa sã-þi impui punctele de vedere. Nu este exclus ca în gospodãrie sã aparã necesitatea unei reparaþii sau a unei curãþenii generale.Nu încerca sã tensionezi atmosfera.
Nevoia de comunicare cu fiinþa iubitã va fi mare dar nu vei reuºi întotdeauna sã ajungeþi la o concluzie comunã. La slujbã poþi avea unele realizãri cu condiþia sã nu te laºi condus de primul impuls. Relaþia cu superiorii ierarhici va fi deosebit de tensionatã.
Eºti dinamic, vioi ºi gata sã iei startul în orice direcþie. În cazul în care eºti implicat întro activitate intelectualã, cu siguranþã rezultatele te vor satisface. Dacã ai de dat un examen, de susþinut o lucrare, ideile tale se vor dovedi excelente.
Nu te lãsa influenþat de nemulþumirile persoanei iubite în luarea deciziilor. Energia ºi iniþiativa vor fi la nivel maxim. ªi din punct de vedere mintal funcþionezi la limita superioarã. Ar fi bine totuºi sã nu te implici în activitãþi cu grad mare de risc.
Energia fizicã ºi mentalã de care dai dovadã te susþin permiþându-þi sã te implici în activitãþi dintre cele mai diverse. În plan profesional vor fi multe de fãcut. Este posibil sã fii nevoit sã finalizezi în scurt timp o lucrare dificilã.Unele lucruri vor necesita un efort suplimentar.
În plan profesional vei avea multe de fãcut, iar rezultatele vor fi pe mãsura eforturilor. Se pare cã superiorii ierarhici îþi apreciazã iniþiativele, chiar dacã nu întotdeauna se vede acest lucru. Pe cât posibil, evitã sã te implici în discuþii în contradictoriu.
Este posibil sã câºtigi o sumã de bani din colaborãri, ceea ce te va ajuta sã faci faþã cheltuielilor din aceastã perioadã ºi chiar sã îþi satisfaci unele mofturi. Relaþiile cu prietenii evolueazã cel puþin mulþumitor în ciuda faptului cã sunteþi cam suspicios.
Vei fi agitat, neliniºtit, nu vei avea stare sã faci nimic. De energie fizicã nu duci lipsã dar vei avea serioase probleme în a þi-o canaliza spre un scop concret. Interesul pentru chestiunile legate de casã sau familie va fi mai mare decât în mod obiºnuit.
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 decembrie 2011
VORBA LU` BUJI
Aurelian Serafinceanu:
de Mircea BUJORESCU
"Nu sunt interesat de funcþii publice"
E primãvarã în decembrie...
Vremea, ca vremea. Dar vremurile? Fii atent aici! Merg eu, cum o fac în fiecare zi, prin Petroºani Nord. Un proiect benefic pentru oraºul care a fost ºi rãmâne "inima Vãii Jiului" prinde contur zi de zi, sãptãmânã de sãptãmânã, sub ochii noºtri. Cu puterile mele, intelectuale sau mucalite, am încercat sã le explic cârcotaºilor cã noul centru civic este o investiþie uriaºã, aº putea spune chiar magnificã, pentru urbea noastrã. Fondurile europene obþinute prin strãdania Primãriei municipiului Petroºani - acoperã preaplinul costurilor pentru aceste lucrãri, care vor
schimba radical faþa oraºului. Firma care executã punerea în viaþã a proiectului - "Acomin - Cluj" a dovedit potenþã ºi competenþã de-a lungul derulãrii lucrãrilor. A lucrat curat, profesionist, sã nu mai vorbim de respectarea tuturor normelor din construcþii. Este drept, i-a ajutat ºi vremea. Probabil ºi din aceastã cauzã, încã mai lucreazã la mijlocul lunii decembrie, când, în mod normal, în Petroºani ºi în Valea Jiului era urgie. Mãria Sa - iarna era aprigã cu noi, nici un câine nu-l dãdeai afarã, darãmite sã mai execuþi lucrãri de o asemenea complexitate...
Asta, în mod normal. Pentru cã, în acest an, ne-am bucurat de... primãvarã în decembrie. La un moment dat, îndrãzneam sã cred cã o sã ne trezim cu magnolile de la teatru înflorite. Era prea mult, chiar ºi pentru visul meu frumos de reumatic... ...Ceva tot m-a pus pe gânduri. Un om, pe care-l ºtiu de multã vreme, rezonabil, de altfel, se uitã la mine cu o privire de nedescris ºi-mi spune, pe un ton aproape apocaliptic: "Bã, aºa a fost vremea ºi în decembrie 1989?" Sunt circumspect. O fi ea vremea la fel, dar vremurile sunt altele. Zi cã n-am dreptate!
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
Orãºelul Copiilor se inaugureazã la Vulcan
Dupã ce în ediþia de ieri Cronica Vãii Jiului, a publicat o informaþie vehiculatã potrivit cãreia fostul prefect de Hunedoara din perioada 2000-2004, Aurelian Serafinceanu, îi va lua locul lui Attila Deszi, dat fiind faptul cã postul de prefect va fi transferat în coaliþie cãtre UNPR, Aurelian Serafinceanu infirmã informaþia. "Nu sunt interesat de niciun fel de funcþie publicã. Vreau sã menþionez cã mã menþin pe aceeaºi poziþie pe care o am de câþiva ani", ne-a declarat Aurelian Serafinceanu. Pe de altã parte, Aurelian Serafinceanu confirmã cã
Consiliul Local Vulcan,
în cumpãnã
P
rimarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, nu are de gând sã convoace ºedinþa de consiliu local ºi spune cã va anunþa când o va face.
ute de copii, pãrinþi ºi bunici S sunt aºteptaþi la sfârºitul acestei sãptãmâni la inaugurarea Orãºelului Copiilor, amenajat în parcul Avram Iancu.
Autoritãþile locale au pregãtit pentru acest eveniment o mulþime de surprize ºi multe cadouri. "Anul acesta am dorit sã le facem o surprizã cât mai plãcutã copiilor, pãrinþilor ºi bunicilor ºi am amenajat Orãºelul Copiilor pentru ca sãrbãtorile de iarnã sã fie cât mai frumoase. Avem pregãtite peste 400 de pachete cu dulciuri pe care le vom împãrþi copiilor", declarã viceprimarul municipiului Vulcan, Angela Stoica. Cu ocazia inaugurãrii Orãºelului Copiilor, copiii de la toate ºcolile din municipiul Vulcan vor susþine un program artistic de colinde. Marius MITRACHE
Prefectura Hunedoara ar putea reveni UNPR, dar deocamdatã în cadrul uniunii nu existã niciun nume vehiculat pentru ocuparea fotoliului de prefect. P.S. Costel Avram poate sã doarmã liniºtit... Marius MITRACHE
De trei luni, Consiliul Local Vulcan nu s-a întrunit ºi nu este sigur cã în aceastã lunã primarul va convoca ºedinþa ordinarã a CL Vulcan Deocamdatã, Gheorge Ile spune
cã nu ºtie când o va face, dar va anunþa când se va întâmpla acest lucru. "Nu ºtiu când o sã o convoc. O sã vã anunþ", a precizat Ile. De trei luni, exceptând decembrie, consilierii locali de la Vulcan nu au reuºit sã adopte nicio hotãrâre. În septembrie, s-au întâlnit, s-au certat pe demisia consilierului PSD Marin Coltescu ºi pe propunerea de înlocuire a viceprimarului, iar apoi aleºii PDL au pãrãsit
sala. În octombrie nu a fost cvorum, dupã ce consilierii PDL au lipsit de la ºedinþã, iar în noiembrie primarul nu a convocat ºedinþa ordinarã de Consiliu Local. Prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, a trimis deja o adresã cãtre administraþia publicã din Vulcan ºi a cerut întrunirea consiliului local, pentru a aproba în plen rectificarea bugetarã, însã primarul Gheorghe Ile nu s-a conformat, cel puþin pânã acum. Carmen Carmen COSMAN
Pachete de acasã pentru Crãciun
M
agaziile Oficiilor Poºtale din Valea Jiului sunt burduºite cu zeci, sute de colete în aceste zile.
Dacã pânã acum 2, 3 ani, obiceiul de a trimite un pachet de sãrbãtori cuiva din familie sau unor prieteni, s-a cam pierdut, de anul acesta reprezentanþii Poºtei spun cã abia fac faþã comenzilor. "Contrar tutu-
ror aºteptãrilor, coletele din strãinãtate sosesc din ce în ce mai puþin. Cele mai multe sunt cele de pe plan intern, în special din mediul rural cãtre cel urban. Se pare cã bãtrânii noºtri, din toatã sãrãcia lor, se gândesc ºi trimit copiilor câte o micã atenþie", ne-a declarat Maria Czane, diriginte Oficiul Poºtal nr.1 Petroºani.
C
u porcul în pachet
Cã oamenii ºi-au reluat obiceiul de a trimite pachete celor dragi de Crãciun, este un lucru bun, însã de cele mai multe ori
nu se gândesc prea mult la ce pun în ele. Spre exemplu, cei de la þarã trimit colete copiilor care stau la oraº, inclusiv cu carne, cârnaþi sau vin. "Din pãcate, cu asta ne confruntãm în fiecare an ºi la fiecare sãrbãtoare, Paºti sau Crãciun. Nu toatã lumea înþelege cã nu se poate trimite carne proaspãtã prin coletele poºtale. Existã riscul de a se altera", a mai spus Maria
Czane. Dar, dacã vã faceþi griji cã nu aveþi timp sã faceþi un colet, tot cei de la Poºtã au rezolvarea. Pun la dispoziþie contra unei sume modice de 2, 3 lei, inclusiv cutiile ºi banda de lipit pentru împachetarea cadourilor chiar în incinta oficiilor poºtale. Luiza ANDRONACHE
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 decembrie 2011
La munte, preþuri pentru toate buzunarele
P
uºi în alertã de lipsa zãpezii ºi de posibilitatea ca neaua sã lipseascã ºi în zilele dedicate sãrbãtorilor de sfârºit de an, cabanierii din Parâng au lansat o ofertã de nerefuzat pentru cei mai mulþi dintre turiºti. Respectiv preþuri la cazare foarte mici, la nivelul anului 2007, precum ºi alte activitãþi prin care sã compenseze lipsa
zãpezii, dacã situaþia de anul trecut se va repeta. În acest fel, proprietarii de cabane sperã sã-ºi ocupe spaþiile de cazare ºi sã obþinã un profit, fie
el cât de mic. Astfel, un loc în cabanele particulare din Staþiunea Montanã Parâng are un preþ cuprins între 30 ºi 60 de lei pe noapte, însã
pentru grupuri de turiºti cabanierii sunt dispuºi sã facã reduceri considerabile negociate "pe loc", în funcþie
de durata sejurului. "Un loc de dormit la mine la cabanã costã 40 de lei pe noapte dar, dacã turistul stã mãcar cinci zile, mai negociem. Dacã vine un grup mare ºi ocupã toate cele 30 de paturi preþul scade proporþional cu durata sejurului. Aproape toþi cabanierii din Parâng, este drept cei neacreditaþi, procedeazã la fel pentru cã este mai bine sã ai turiºti decât sã stai în plin sezon cu cabana goalã. Se
gãsesc camere ºi cu 20 de lei patul pe noapte, iar condiþiile nu sunt chiar aºa de rele pe cum ai fi tentat sã crezi. Deci, Parângul oferã vacanþe pentru toate buzunarele", a precizat unul dintre cabanierii din Parâng. În staþiune, în sezonul acesta, va fi pusã în funcþiune ºi instalaþia de zãpadã artificialã realizatã prin programul de modernizare a domeniului schiabil. Mir cea NISTOR
Petreceri pentru vârstnici în Valea Jiului
Cu GPS-ul pe urmele dacilor P U
n devean a creat un CD care însumeazã toate traseele turistice care duc la Cetãþile Dacice din judeþele Hunedoara, Alba ºi Sibiu. Acestea pot fi încãrcate pe telefoanele mobile, pe GPS sau PAD ºi cãlãuzesc turiºtii pas cu pas cãtre þinta doritã cu plecare din ºoselele naþionale.
M
uncã de Sisif
Mii de turiºti români ºi strãini care ºi-au dorit sã ajungã la Cetãþile Dacice s-au lovit de lipsa de organizare a autoritãþilor care nu s-au obosit sã
amplaseze marcaje sau indicatoare rutiere care sã-i cãlãuzeascã spre obiectivul dorit. În ajutorul lor a sãrit Dan Olteanu, un devean împãtimit de istorie, care a creat un CD pe care a inscripþionat toate traseele cãtre Cetãþile Dacice din judeþele Hunedoara, Alba ºi Sibiu. Pentru cartografierea traseelor ºi transcrierea lor în format digital a avut nevoie de patru ani. "Toate trasele cãtre Cetãþile Dacice au fost descrise în detaliu în cartea mea, "Munþii dacilor", care se gãseºte în librãrii. Numai cã omul traseazã permanent poteci ºi cãrãri noi, iar descrierile din carte nu mai corespund în totalitate. Pentru cã suntem în era tehnologiei digitale, toate
aceste trasee au fost transcrise în format digital ºi pot fi încãrcate pe laptop, telefon mobil, GPS, PAD sau 3G, iar turistul poate sã ajungã din locul unde se aflã la obiectivul turistic dorit", spunea Dan Oltean. Despre cum se întocmesc traseele turistice, Dan Oltean a învãþat de la specialiºti în domeniu cu care a realizat în calitate de coautor "Atlasul digital al României".
T
rasee
CD-ul intitulat "60 de trasee în Munþii Dacilor cu Dan Oltean" este creat întrun format atractiv ºi conþine albume foto cu toate obiectivele turistice din Munþii dacilor, explicaþii despre istoria acestora ºi ghidul turistic în for-
mat GPS. Ghidul conþine 862 de kilometri de traseu GPS ºi reprezintã o premierã pentru România. "Când am creat ghidul m-am gândit la generaþiile tinere care ºtiu sã foloseascã aparatura digitalã ºi care adorã aventura ºi drumeþiile. În ghid vor putea fi regãsite toate obiectivele culturale, etnografice ºi istorice care apar în drumul turiºtilor cãtre Cetãþile dacice. Discul conþine ºi traseele ce pot fi utilizate de deþinãtorii automobilelor cu tracþiune 4×4, motocicliºti ºi mountain bikers", mai spune Dan Oltean. Ghidul virtual va putea fi gãsit de turiºti în toate pensiunile din cele trei judeþe iar în acest ghid sunt detaliate 11 trasee turistice.
ensionarii din Petroºani care vor sã petreacã revelionul la un restaurant, trebuie sã se grãbeascã dacã vor sã mai prindã un loc la petrecerea organizatã de primãrie.
Deja majoritatea locurilor sunt adjudecate, pentru cã oamenii ºi le-au rezervat, mai ales cã preþul de participare este unul infim, 10 lei de persoanã. "Revelionul pensionariilor va avea loc în 27, 28 ºi 29 decembrie, iar biletele au fost deja distribuite la Asociaþiile de pensionari. Cei care nu fac parte dintr-o astfel de oranizaþie, s-au putut înscrie la primãrie, la camera 7 ", ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani.
De altfel, revelionul pensionarilor se va organiza în trei locaþii diferite ºi nu doar într-un singur restaurant ca ºi pânã acum. De petrecut, vor petrece ºi vârstnicii din Vulcan, unde de asemenea, primãria pune la punct ultimele detalii pentru petrecerea care va avea loc chiar în noaptea de revelion. Aici, administraþia publicã a pus la bãtaie 500 de locuri la restaurantul Dincã. Luiza ANDRONACHE
Anamaria NEDELCOFF
Controale în Cheile Jieþului L ucrãtorii din cadrul Serviciului Circulaþie al Poliþiei Petrila ºi-au fãcut planul pentru intervenþii pe DN7A, porþiunea din Cheile Jieþului aflatã în subordinea lor, astfel ca, odatã cu venirea zãpezii, sã nu se mai confrunte cu ºoferi blocaþi de nãmeþi în mijlocul pustietãþii. Drumul Naþional 7A, care face legãtura cu DN 67 cunoscut ºi ca "Transalpina" repre-
zintã un segment preferat de turiºti, însã, foarte periculos pe timp de iarnã. Din acest motiv, începând cu luna noiembrie ºi pânã în martie segmentul este închis circulaþiei rutiere însã, acest lucru nu-i împiedicã pe turiºti sã se aventureze în aceastã zonã. Rezultatul este întotdeauna acelaºi: rãmân blocaþi în vârful muntelui. "Acel drum este închis circulaþiei ºi la intrare sunt ºi semne de avertizare în acest sens. Am avut numeroase situaþii ºi anul trecut dupã ce s-au aventurat cu autoturismele ºi au rãmas blocaþi. A fost nevoie
sã mergem dupã ei cu utilajele de deszãpezire ca sã-i aducem înapoi în siguranþã. Noi ne-am fãcut planul ºi suntem gata de a face acþiuni pe acest segment de drum, imediat cum situaþia o va cere, iar ºoferii descoperiþi trebuie sã ºtie cã riscã ºi sancþiuni", au precizat poliþiºtii rutieri din Petrila. În plus, oamenii legii mai au un motiv pentru care vor intensifica acþiunile în Cheile Jieþului, dat fiind faptul cã din aceastã iarnã a intrat în vigoare legea care cere ca autoturismele sã fie echipate cu anvelope de iarnã. Mir cea NISTOR
ANGAJEAZÃ
pentru Domeniul Schiabil VidraTransalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 km pânã la OMV Petroºani; 38 km pânã la Comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii (pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lãcãtuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi (pregãtire minimã ºcoala de calificare în domeniul mecanic)
- agenþi de peron - mecanic utilaj de bãtut zãpada Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj. Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.