Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 28
Cronica Vãii Jiului Vineri, 16 decembrie 2011
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
La ºuetã cu… MIRON COZMA
Conform site-ului "wikipedia", Miron Cozma, fostul lider sindical al minerilor, este catalogat ca fiind "un criminal cu crize de isterie live". Totuºi, cu crize sau fãrã ele, fostul Luceafãr al huilei a vorbit pentru Cronica Vãii Jiului despre pericolul închiderii minelor, despre proiectele pe care le are în plan dacã va ajunge la putere ºi despre trãdãtori. Cel mai mare trãdãtor, la aceastã orã, în opinia lui Miron Cozma, este preºedinþele þãrii, Traian Bãsescu, pe care îl considerã vinovat pentru închiderea minelor.
PAGINA A 5-A
Universitatea Petroºani, Rebelul de la Urgenþã "punct de lucru" al UT Cluj? P
arcã e veºnic condamnat sã dai peste el, acolo la Spitalul Urgenþã din Petroºani sau Vulcan, pe lângã alþi doctori. onform legii învãþãmântului, universitãþile mici se pot afilia sau pot Pare un om rupt de relele lumii prin atitufi absorbite de marile universitãþi. Dacã Universitatea Petroºani va dinea detaºatã ºi un zâmbet al ochilor care dispare doar în momente de maximã concendispãrea ºi va deveni doar Centru de învãþãmânt al Universitãþii Tehnice trare. I se spune "rebelul" sau "nonconformisdin Cluj depinde de negocierile dintre cele douã instituþii de învãþãmânt tul" pentru calmul ºi detaºarea sa.
C
ºi de votul Senatului de la Petroºani. >>> PAGINA A 3-A
>>> PAGINILE 6-7
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 decembrie 2011
ANUNÞ LICITAÞIE
Lichidatorul judiciar, Societatea REDRESARE LICHIDARE SPRL Cluj Napoca , vinde apartament cu 4 camere si dependinte situat în localitatea Vulcan, B-dul Mihai Viteazu nr 16, bl 1A, sacara B, etaj IV, apt 15 jud. Hunedoara, proprietatea debitoarei SC DASINDRI IMPEX SRL Cluj Napoca, la preþul de pornire a licitaþiei publice de 110.000,00 lei. Licitatiile vor avea loc în fiecare zi de joi , la ora 16, la sediul lichidatorului judiciar din Cluj Napoca, Aleea Mogoºoaia Nr 3, sc 8, apt 75, jud Cluj, începând cu ziua de joi 22.12.2011. La licitatie pot participa persoanele fizice sau juridice, române sau straine care vor prezenta lichidatorului judiciar urmatoarele documente: Persoanele juridice: oferta, dovada achitarii garantiei de participare la licitaþie a procentului de minim 10% din pretul de strigare (11.000 lei), care în caz de neadjudecare se restituie ofertantului; certificatul de înmatriculare al ofertantului, actul constitutiv, imputernicire pentru reprezentantul
ofertantului si copia actului de identitate al acestuia Persoanele fizice: oferta, dovada achitarii garantiei de participare la licitatie a procentului de minim 10% din pretul total de strigare (11.000 lei), care se restituie in caz de neadjudecare, copia si originalul actelor de identitate al ofertantului. Pasul de supraofertare pentru vânzarea acestui bun este de 2% Termenul pentru plata integralã a pretului de adjudecare, este de 30 de zile de la data adjudecarii. În cazul în care ofertantul caruia i se adjudeca acest bun, nu achita in termenul de 30 zile de la adjudecare pretul integral al bunului adjudecat, acesta pierde garantia de 10% iar bunul va fi supus unei noi licitatii. Conform art.53 din Legea insolventei, bunul adjudecat se va transmite in proprietatea adjudecarului liber de orice sarcini. Informatii suplimentare la telefon 0723521159, 0729006396; Tel fax: 0364 401222; email:redresare@yahoo.com
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
ANUNÞURI
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echipalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Cursã mortalã 2 22:20 În puii mei 23:45 Misionarul misterios 1:45 Cursã mortalã 2 (r)
National TV 6:45 Taxi Driver (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Clipuri 10:45 Baronii (r) 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Jeremiah 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Baronii (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Taxi 3 22:15 Luptãtorul 0:15 Taxi 3 (r)
PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Crãciun în noiembrie (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Vacanþã de Crãciun 2 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Vocea României 0:15 Bãieþi buni
Prima TV 7:30 Levintza prezintã (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 15:30 În familie (s) 16:00 Bicicliºtii 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 John Q 23:00 Crusoe 0:00 Crusoe 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu (r)
TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) Ultimul episod 11:25 TVR 55 11:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 13:00 Tragerea la sorþi a optimilor UEFA Champions League (live) 13:50 Iubiri dincolo de ecran 14:00 Telejurnal 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare (r) 16:00 Parlamentul României 17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 O datã-n viaþã 23:10 O noapte bunã pentru a muri 0:55 Concert - James Brown
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 decembrie 2011
Universitatea Petroºani, "punct de lucru" al UT Cluj?
C
onform legii învãþãmântului, universitãþile mici se pot afilia sau pot fi absorbite de marile universitãþi. Dacã Universitatea Petroºani va dispãrea ºi va deveni doar Centru de învãþãmânt al Universitãþii Tehnice din Cluj depinde de negocierile dintre cele douã instituþii de învãþãmânt ºi de votul Senatului de la Petroºani. Ideea dispariþiei identitãþii Universitãþii Petroºani a produs în rândul populaþiei Vãii Jiului multã supãrare. "ªi pe asta ne-o iau? Nu au fãcut nimic autoritãþile ºi puterea pentru Vale, ci dimpotrivã, ºi acum ne iau ºi ce avem? Cum aºa, Universitate cu tradiþie sã disparã?", au fost doar câteva din comentariile fãcute de foºti studenþi ai UP. Conform Legii învãþãmântului se pare cã este posibil ca UP sã disparã în anumite condiþii ºi dacã aceste condiþii sunt acceptate de conducerea, respectiv Senatul Universitãþii de la Petroºani. Pânã în prezent, în Senatul UP au avut loc douã runde de discuþii/analize de variante care sã fie favorabile Universitãþii în sensul întãririi statutului ºi a finanþãrii, dar s-a luat în calcul ºi absorbþia ºi consecinþele acesteia.
de la Cluj nu "Ceidoresc sã fim parteneri egali"
"Da, au fost discuþii de creare a unui consorþiu cu Universitatea Tehnicã din Cluj ºi s-a trimis doar o scrisoare de intenþie. Din pãcate, acum în prima fazã, cei de la Cluj nu doresc sã fim parteneri egali, ci vor absorbþia Universitãþii de la Petroºani, aºa cum s-a întâmplat cu Baia Mare. Asta înseamnã sã fim centru de învãþãmânt al Clujului, la
sau nu centru universitar, sau se va transforma în "punct de lucru" al Universitãþii Tehnice din Cluj, este la mâna Senatului UP, care prin votul membrilor sãi va decide dacã vor fi "slugi" sau parteneri egali.
U
niversitatea Petroºani, de pe vremea lui Cuza
pune problema "Sesalvãrii
ientã, dar noi vom hotãrî ce vom face. Legea spune cã acest consorþiu se poate realiza în mai multe feluri: prin absorbþie sau prin unificare cu pãstrarea denumirii, dar coordonaþi de universitãþi mari. Toate amãnuntele creãrii acestui consorþiu vor fi negociate în amãnunt între noi ºi Cluj ºi dacã ne convine, o facem, dacã nu - nu o facem. Abia am demarat aceastã procedurã. De fapt prin aceasta se pune problema salvãrii Universitãþii. Este ca în cazul intrãrii României în Uniunea Europeanã: noi alegem dacã o facem sau nu. Sau mai rãu, ca în cazul CNH, care doreºte sã intre în acea structurã ºi nu o primeºte nimeni decât în anumite condiþii. Ar fi un succes dacã negocierile celor douã comisii de la noi ºi de la Cluj - vor fi convenabile. Altfel, vom rãmâne cu sãrãcia noastrã. UP
Rectorul Universitãþii Petroºani, prof. dr. ing. mat. Emil Pop, spune cã prin acest consorþiu se pune problema salvãrii Universitãþii, în conformitate cu Legea învãþãmântului. "Universitatea Petroºani nu dispare. Facem un consorþiu cu Universitatea Tehnicã din Cluj pentru a ne întãri. Conform Legii învãþãmântului, UP ºi alte universitãþi mici din þarã se pot afilia la universitãþile mari cu scopul întãririi statutului ºi al finanþãrii, aºa cum a fost cu Baia Mare, de exemplu. Suntem în faza incip-
eºi despre cazurile de corupþie din România au curs în ultimii ani râuri de cernealã o statisticã a jurnaliºtilor de la www.econtext.ro aratã contrariu.
Petroºani. Noi, la Petroºani, în mare majoritate dorim sã rãmânem universitate de sine stãtãtoare pentru cã în situaþia absorbþiei existã riscul sã vinã conducerea de la Cluj sã spunã cã nu mai are nevoie de o facultate sau alta, o finanþare sau alta. Sigur, existã ºi varianta dezvoltãrii. Dar toate acestea se vor negocia, iar hotãrârea se va lua prin votul din Senat. Deocamdatã doar acea scrisoare de intenþie existã" - a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin. În comparaþie cu alte centre universitare, cel de la Petroºani nu a prea fost sprijinit în ultimii ani, funcþionarea, dezvoltarea ºi clasificarea "Grad de încredere ridicat" se datoreazã eforturilor universitarilor ºi calitãþii lor profesionale.
Universitãþii"
nu a fost sprijinitã deloc în judeþul Hunedoara. De exemplu echipa de rugby a Universitãþii a ajuns în Super Ligã ºi acum nu reuºim sã o menþinem pentru cã nimeni nu vrea sã ne sprijine. Am apelat la sponsori, la autoritãþi. Nu ne rãmâne decât sã retragem echipa din Super Ligã, pentru cã în afarã de primãria Petroºani care a dat 150 milioane lei ºi Consiliul Judeþean un miliard, anul trecut, în condiþiile în care echipa are nevoie de 7 miliarde lei vechi pe an, nu a mai avut nici un sprijin. Vom vedea cum decurg lucrurile" - a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, prof. dr. ing. mat. Emil Pop. De precizat cã Universitatea din Baia Mare a fost absorbitã, iar Universitatea Petrol ºi Gaze Ploieºti a refuzat sã fie înghiþitã de o mare universitate ºi a rãmas de sine stãtãtoare. Dacã Petroºaniul va mai fi
În anul 1948 ia fiinþã Institutul Cãrbunelui, citadelã a învãþãmântului miner din România devenit ulterior Institutul de Mine, ºi în ultimii ani, Universitatea din Petroºani. Institutul a primit o parte din materialul didactic din U.R.S.S. ºi cuprindea iniþial o facultate de exploatãri miniere ºi preparare a cãrbunelui. Arhitectura clãdirii este bazatã pe un proiect sovietic. Dar Universitatea de la Petroºani are rãdãcini în decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din 1 octombrie 1864 privind înfiinþarea, la Bucureºti, a ªcoalei de Ponþi ºi ªosele, Mine ºi Arhitecturã, ºi, mai apoi, a decretului domnitorului Carol I din 30 octombrie 1867 de înfiinþare, la Bucureºti, a ªcoalei de Poduri, ªosele ºi Mine, cu o duratã de cinci ani, având douã secþii: Secþia de Poduri ºi ªosele ºi Secþia de Mine. Toate acestea constituie rãdãcinile Universitãþii de astãzi, de la Petroºani. Ileana FIRÞULESCU
România, þara unde corupþia e doar în presã
D
Mai exact, România, potrivit statisticilor oficiale, este una dintre cele mai puþin corupte tãri din lume, iar toate rapoartele instituþiilor ºi ONG-urilor care se ocupã de sistemul juridic ºi în care se afirmã cã sistemul juridic din þara noastrã este corupt sunt total neadevãrate! O astfel de concluzie, susþin cei de la www.econtext.ro, ar
rezulta în mod clar daca am analiza datele privind numãrul persoanelor condamnate pentru diverse acte de corupþie! Aºadar, numãrul persoanelor trimise dupã gratii pentru trafic de influenþã în ultimii douãzeci de ani se ridica la 2.017! Adicã, o medie de 100 de persoane pe an. Cel mai ridicat numãr de condamnãri pentru trafic de influenta a avut loc în anul 1998, când 190 de persoane au primit sentinþe definitive din partea judecãtorilor, în timp ce în 2009 doar 31 de persoane au fost condamnate pentru trafic de influenþã. În acelaºi timp însã, Econtext aratã cã salariile judecãtorilor
sunt printre cele mai mari din þarã, cuprinse între 6.000 ºi 14.000 de lei pe lunã! Pentru acte juridice de calitate, salarii de calitate! Mai departe, la capitolul foloase necuvenite 261 de persoane au fost condamnate de cãtre tribunale pentru acest delict în perioada 1990 - 2010, adicã undeva la 12 -13 persoane pe an! Cam o persoana pe lunã! O þarã extrem de cinstita, nu? Cu greu se gãsesc români care sã comitã astfel de infracþiuni. Cel mai ridicat numãr de condamnãri pentru acest delict a avut loc în anul 1996, cu un bilanþ de 35 de persoane trimise dupã gratii. În schimb, când vine vorba de minim,
situaþia este mai mult decat surprinzatoare. În cinci ani (2003, 2005, 2006, 2007 ºi 2009), numãrul condamnaþilor pentru foloase necuvenite a fost de o persoanã pe an! O singurã persoanã condamnatã pe an! E puþin? Existã un numãr ºi mai mic! Da, existã un an în care numãrul celor condamnaþi pentru primire de foloase necuvenite este zero (?!). Iar acest an este 2010! (http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/in-spatele-gratiiilorcate-persoane-au-fostcondamnate-pentrutrafic-de-influenta-sifoloase-necuvenite-inultimii-douazeci-deani.html) Marius MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 decembrie 2011
Încã 42 de milioane necesare pentru barajul de la Mihãileni
P
entru finalizarea lucrãrilor de la barajul Mihãileni, investiþie demaratã încã din 1986, mai este nevoie de aproape 42 de milioane de lei, iar banii vor veni de la bugetul de stat. Realizarea acumulãrii de apã afecteazã zeci de gospodãrii, dar ºi DN 74.
O parte a lucrãrilor de la Barajul Mihãileni au fost finalizate, dar altele sunt încã în diverse stadii de execuþie. Petru finalizarea lucrãrilor rãmase de executat mai este necesarã alocarea de la bugetul de stat a sumei de 41.799.701 lei, a precizat ministrul
Mediului, Laszlo Borbely. Investiþia a fosta probatã prin Hotãrârea Consiliului de Miniºtri 243/ 25 decembrie 1985 ºi a demarat un an mai târziu. Conform datelor oficiale, valoarea totalã a lucrãrilor este de 100.219.744 de lei, din care sunt deja realizate lucrãri în valoare de 58,420 milioane de lei. Ministrul Borbely a precizat cã acumularea va îndeplini funcþiuni complexe de gospodãrire a apelor din zona Brad - Gura Barza, respevtiv asigurarea necesarului de apã pentru alimentarea populaþiei ºi industriilor miniere ºi altor consumatori aflaþi în aval de acumulare. De asemenea este destinatã producerii de energie electricã de 1,2 Gw/an ºi apãrãrii împotriva inundaþiilor pe sectorul Mihãileni - Vaþa, prin atenuarea viiturilor. Pentru
În Valea Jiului urgenþele stomatologice sunt facultative
T
oþi locuitorii din Valea Jiului sunt nevoiþi sã plece la Deva, un drum de aproape 2 ore, dacã îi dor dinþii dupã ora 20,00, ori în week-end. Stomatologia de urgenþã nu funcþioneazã decât cel mult la cabinetele particulare.
În Valea Jiului nu sunt stomatologi care sã facã consultaþii în week- end, ori noaptea. Asta o recunosc ºi cei din conducerea Spitalului de urgenþã de la Petroºani. Potrivit managerului Spitalului de Urgenþã din Petroºani, Alin Vasilescu, acest lucru este posibil din cauzã cã nu sunt decât 3 medici care nu pot asigura un program ºi pe timpul nopþii sau în week-end. "Avem 3 norme ºi jumãtate, iar medicii nu îi putem împãrþi sã facã mai multe gãrzi decât fac acum. Din pãcate, asta este situaþia ºi Casa Asigurãrilor de Sãnãtate nu a fãcut un contract mai avantajos ºi pentru Valea Jiului", spune dr. Alin Vasilescu, directorul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Singurul ambulatoriu de stomatologie se aflã la Petroºani, iar medicii de aici au program de luni pânã vineri între orele 8,00 ºi 20,00. Dacã un pacient are o problemã dupã aceastã orã, ori la final de sãptãmânã, fie cautã un cabinet particular, fie strãbate 100de kilometri pânã la Deva unde este urgenþã. Diana MITRACHE
COMEMORARE
Soþia Teodora, fiul Haralambie, nora Alina, nepoþeii Diana ºi Petricã, anunþã cu dor ºi tristeþe cã, în 17 decembrie, se împlinesc 19 ani de când a trecut în eternitate, mult prea devreme, la doar 51 de ani, dragul nostru
VOCHIÞOIU PETRE Vei rãmâne veºnic în sufetele noastre!
construcþia barajului, este necesarã strãmutarea a 65 de gospodãrii, din care 62 integral, iar pentru 3 numai anexele, dar ºi a unui magazin universal, un cãmin cultural ºi o parte din cimitirul comunal. De asemenea, realizarea acumulãrii afecteazã actualul traseu al DN 74, pe o porþiune de aproape 5 kilometri.
fost realizate disipatorul de energie ºi rizberma (n.r. element de construcþie care protejeazã fundaþiile unei lucrãri hidraulice). ªi lucrãrile de regularizare a râului în aval de acumulare sunt realizate în proporþie de 95%, iar terasamentele pentru drumul de exploatare mai sunt de realizat în proporþie de numai douã
procente. În plus, s-a realizat aproape în totalitate devierea DN 74 Brad - Abrud, iar trei dintre cele 5 viaducte prevãzute în contract au fost deja executate. În ceea ce priveºte strãmutarea locuinþelor, 30 au fost deja mutate, iar restul de 35 sunt în diverse stadii de execuþie. Car men COSMAN
este stadiul C are lucrãrilor
Datele oficiale aratã cã la barajul cu descãrcãtor central lucrãrile sunt executate aproape în totalitate, iar la evacuatorul de ape mari se lucreazã la ora actualã. Practic, golirile de fund ale deversorului central, de la cota312,5 sunt montate, dar fãrã instalaþia de încãlzire ºi cea hidraulicã. În schimb, au fost achiziþionate stavilele pentru deversor ºi au
Semafor defect, trafic greoi D e circa douã luni, semaforul din zona Teatrului I.D. Sîrbu Petroºani, care are un rol extrem de important în fluidizarea traficului, în special în orele de vârf, nu mai funcþioneazã. Astfel, se face cã uneori pietonii trec strada cum apucã, iar cei care vin din centru stau minute bune pânã sã iasã pe strada Mihai Viteazu. Reprezentanþii primãriei spun cã încearcã sã rezolve problema, dar cã anumite lucruri nu mai þin de ei. " Placa de bazã a semaforului cu pricina s-a ars ºi a fost trimisã cãtre firma care a câºtigat licitaþia pentru întreþinerea
semafoarelor. Din pãcate, în acest context a durat ºi dureazã foarte mult remedierea, pentru cã piesa respectivã trebuie adusã din strãinãtate", ne-a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. Cum acel panoul este destul de scump ºi greu de gãsit, cel mai probabil, semaforul cu pricina nu se va repara pânã la finalul anului. Luiza ANDRONACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 decembrie 2011
La ºuetã cu… Miron Cozma C
onform site-ului "wikipedia", Miron Cozma, fostul lider sindical al minerilor, este catalogat ca fiind "un criminal cu crize de isterie live". Totuºi, cu crize sau fãrã ele, fostul Luceafãr al huilei a vorbit pentru Cronica Vãii Jiului despre pericolul închiderii minelor, despre proiectele pe care le are în plan dacã va ajunge la putere ºi despre trãdãtori. Cel mai mare trãdãtor, la aceastã orã, în opinia lui Miron Cozma, este preºedinþele þãrii, Traian Bãsescu, pe care
îl considerã vinovat pentru închiderea minelor.
Înainte de toate, Miron Cozma a comentat situaþia în care investitorii chinezi ar fi vrut sã aducã la minele din Valea Jiului, angajaþi indieni, deoarece sunt cea mai ieftinã forþã de muncã, mai ieftinã ºi decât românii noºtri. "Eu în nici un caz nu sunt de acord. Este o variantã pe care am auzit-o ºi eu, cã dacã se hotãrãsc sã investeascã aici, vor sã aducã muncitori indieni. Nu sunt de acord cu aºa ceva. De altfel, dacã se va închide mineritul, viaþa socialã din Valea Jiului va fi distrusã, o sã plece toatã lumea. Dacã aducem muncitori indieni, va fi tot greu pentru oameni ºi, în plus, Valea Jiului se va umple
de românoindieni", a declarat Cozma. Miron Cozma a mai vorbit ºi despre rezervele de huilã aflate în minele deja închise, profeþind cã va veni vremea când vom regreta cã am ars cãrbunele din Valea Jiului. "ªtiu cã mina Dâlja are rezerve de cãrbune pentru 236 de ani de acum încolo, mina Bãrbãteni pentru 267 de ani ºi uite cã au fost închise. Au închis mineritul Vãii Jiului niºte trãdãtori, niºte criminali aº putea spune, în frunte cu Traian Bãsescu. Este cea mai mare trãdare sã dai rezervele þãrii, eu cu partidul meu când vom ajunge la guvernare îl vom acuza de trãdare. Nu este posibil sã nu ai o strategie naþionalã cu privire la huila din Valea Jiului. Cândva vom regreta cã am ars huila din Valea Jiului, pentru cã acum din huilã se fac componente de carbon teribile,
componente organice ºi anorganice. Din pãcate, am ars cãrbune foarte mult", a explicat Miron Cozma. Ce ar fi fãcut cu huila nedatã termocentrarelor, tot Luceafãrul ne lãmureºte. "La ora actualã se fac foarte multe din huilã, chinezii, americanii, fac componente organice ºi anorganice, metanul este un produs de bazã al societãþii ºi poþi scoate chiar ºi petrol, dacã vrei, numai sã ai utilajele necesare. Pânã ºi spray-urile de dame se pot face din cãrbune, dar la noi nu, nu se fac, ci se închid minele. Uitaþi, China este dependentã de petrolul din Iran ºi vrea sã declanºeze al treilea rãzboi
mondial. Iar nouã ne dã Bãsescu aurul pe nimic", susþine Cozma. Totodatã, fostul lider al minerilor ne mai dã ºi o lecþie de patriotism, explicând de ce "îl ia cu fibrilaþii" când aude de romani. "Existã în imn versul acela cu romanii. ªi când aud de romani, mã apucã o fibrilaþie, nu ºtiu cum sã vã explic. ªtiþi de ce? Din cauzã cã ne-au furat 2.000 de tone de aur, ne-au furat aurul ºi l-au dus la Roma. Ei ne-au furat ºi noi ne mândrim cã sunt strãmoºii noºtri. Cum vine asta?", se întreabã Miron Cozma. Anamaria NEDELCOFF
Politica, vãzutã de pe tocuri "Luceafãrul huilei", Albescu, M deiadirectorul supãrat pe Zoltan Lacataº Casei Culturã
Z
oltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ) a intrat în gura fostului Luceafãr al huilei, Miron Cozma, pentru declaraþiile în care susþine cã formaþiunea sindicalã pe care o conduce are datorii de 1 milion de euro, încã de pe vremea mineriadelor. "Avem datorii care sunt în jur de 1 milion de euro. Am avut dintotdeauna, am avut datorii de pe vremea mineriadelor, în perioada `90 `99. Le ºtie toatã lumea, le ºtiau ºi colegii din Biroul Executiv. Am
fãcut toate eforturile pentru a rambursa banii la bugetul statului, ºi anume Companiei ºi Agenþiei de Plãþi Fiscale. Acei bani sunt datoraþi de cãtre LSMVJ pentru grevele din `97, `99, pentru producþia care, la un moment dat, în cadrul grevelor considerate ilegale, s-a hotãrât cã se va plãti de cãtre Ligã ºi ceilalþi care au fost condamnaþi. LSMVJ plãteºte pentru greºelile foºtilor lideri, nu pentru greºelile noastre", a declarat Lacataº. Miron Cozma s-a enervat când a auzit despre aceste datorii ºi i-a sãrit la gât lui Lacataº,
acuzându-l cã în ultimii ani s-a îmbogãþit fiindcã ar fi încasat un salariu de 300 de milioane de lei vechi lunar. Mai mult, Cozma susþine cã datoriile LSMVJ-ului ar trebui recuperate de la Savu. "Cum se face cã dupã mine a venit Savu, care a fost condamnat pentru delapidare? Eu pânã în 1996 am avut Dacie Break ºi trãiam numai din salariu. Iar la Ligã, atunci când eram eu, aveam contabilitate elveþianã. Imaginaþi-vã cã la cât de vânat am fost, asta aºteptau, sã mã închidã cã am nu ºtiu ce avere. Lacataº sã se ducã ºi sã ia banii de la Savu. Trebuie gãsit un þap ispãºitor… credeþi cã scãpam dacã fãceam datorii de 1 milion de euro? Dumneata chiar crezi ce aberaþii spune idiotul ãsta? Lacataº sã-ºi caute mai bine în salariu lui de 300 de milioane", a precizat Miron Cozma. Anamaria NEDELCOFF
"Ion Dulãmiþã" din Petroºani, a vorbit pentru Cronica Vãii Jiului despre cât de bine se potriveºte femeia cu politica. În opinia ei, "nu existã vreun lucru pe care o femeie sã nu-l poatã face".
Tot Mia Albescu ne-a dezvãluit ºi de ce a ales sã îmbrãþiºeze doctrina Partidului Poporului Dan Diaconescu. "Eu am ales sã fiu în PPDD pentru cã poporul este bãgat în seamã, existã un partid care bagã în seamã ºi populaþia de rând. ªi da, pot conduce o organizaþie municipalã, avem peste 300 de membri înscriºi într-un timp scurt. Mã pot lupta ºi cu cei care sunt împotriva noastrã. Ce dacã sunt femeie? Femeile se pot descurca foarte bine, sau chiar mai bine decât bãrbaþii de multe ori. În plus, eu
toatã viaþa mea am fãcut lucrurile importante singurã", a declarat Mia Albescu. Cât despre cum se împacã partea politicã cu partea ce þine de feminita, Mia Albescu crede cã dintotdeauna lumea a fost condusã de femei. "Chiar dacã nu sunt aºa de luate în seamã, sunt femei care fac cât trei bãrbaþi la un loc ºi aici nu mã refer la forþa fizicã. Femeile au condus lumea întotdeauna, marile lupte au fost duse de femei. Sã nu uitãm cã marile rãzboaie au pornit din cauza femeilor ºi cã în spatele fiecãrui bãrbat puternic se aflã cineva de sex feminin, care îl ajutã, îl îndrumã, deseneazã tactici de asalt pentru ei. Iar o
femeie în politicã nu înseamnã decolteu ºi tocuri, ci mult mai mult. Repet, nu existã lucru pe care o femeie sã nu-l poatã face. Noi avem marea calitate de a fi 5 în 1, dacã e nevoie. Putem fi femei, soþii, iubite, mame, femei de afaceri, femei-politician, ºtim sã reparãm maºini, dacã este nevoie ºi putem face orice sport, dacã vrem", a subliniat Mia Albescu. Anamaria NEDELCOFF
6 Actualitate
P
arcã e veºnic condamnat sã dai peste el, acolo la Spitalul Urgenþã din Petroºani sau Vulcan, pe lângã alþi doctori. Pare un om rupt de relele lumii prin atitudinea detaºatã ºi un zâmbet al ochilor care dispare doar în momente de maximã concentrare. I se spune "rebelul" sau "nonconformistul" pentru calmul ºi detaºarea sa. Pare cã are lumea lui, cu reguli ºi jaloane bine conturate de la care nu se abate. Nu-l descumpãnesc ºi nici nu se lasã copleºit de grozãviile muncii sale - salvarea de vieþi -, ci lucrurile subtile, simþãmintele umane înalte ce multora le trec neobservate. Este vorba de Ion Ienea, doctor cu multiple competenþe ºi mater în politraume. Povesteºte cu aceeaºi liniºte ºi zâmbet, de data aceasta amuzat cum a rãmas repetent la Faculatatea de fizicã atomicã ajungând astfel la Medicinã. Repetenþia a venit ca opoziþie la o disciplinã absurdã ce pãrea
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 decembrie 2011 ruptã din cãrþile lui Mark Twain. "Am plecat de la þarã ºi am ajuns la Facultatea de Fizicã Atomicã, unde am fost doar un an student, pentru cã am rãmas repetent. Atunci se fãcea ºcoalã cu adevãrat… Nu a fost vorba de învãþãturã, ci de nonconformitate de idei. Trebuia sã stai drepþi, se intra la ore în ºir indian, nu se miºca în rând, ca la o ºcoalã cu soldaþi. Am plecat de acolo. La medicinã am ajuns întâmplãtor, pentru cã erau necesare cam aceleaºi materii. Examenul de admitere l-am luat lejer. ªase luni am fost la Bucureºti, la Timiºoara, apoi Arad, dar licenþa am vrut s-o iau la Bucureºti. A fost incitant. Am fost apoi la Arad, asistent universitar, cu prof. Ionia, o somitate în urologie, foarte sever, nu puteam sã nu mã conformez. Dar mergeam în fiecare zi trei km pe jos, iarna, aveam ºi bãieþelul mic, soþia studentã anul VI, buget mic… Dacã la prof. Ionia întârziai 5 minute, era o problemã. Disciplina era la el prima condiþie. La a treia întârziere, m-a dat afarã. Apoi am ajuns aici, la Petroºani"
Rebelul de la Urgenþã dogmã. Am vrut sã fug, dar sunt un tip care face bilanþuri ºi m-am bilanþat. Am dat ºi peste oameni deosebiþi, ca prof. Victor Bogdan de la UP, apoi naºul copiilor, o somitate intelectualã. De fapt fiul meu m-a fãcut sã rãmân ºi aveam perspective lucrând cu prof. Kiss. Deci am rãmas. Am bãut apã din Jiu.
Venit dintr-o lume a elitelor, Petroºaniul l-a ºocat la prima vedere. Apoi a descoperit oameni de certã valoare, dar mai ales a bãut apã din Jiu… Nici nu ºtiam unde este Petroºaniul. A fost ºocant… Eu veneam din Banat, iar aici era altfel. Oamenii mai complianþi, mai sociabili. Aici existau provocãri în a face rãu, formatori de idei false. Nu mi se pare normal sã fii catalogat fãrã nici o
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
ª
A prins accidente cumplite de minele Vãii Jiului, cu oameni sfârtecaþi, arºi, cu mame ºi fiice distruse care-ºi strigau durerea, cu copii striviþi de maºini sau cãzuþi de te miri de unde etc. Tot ce "i-a cãzut" în mânã a rezolvat cu ardoarea celui care se implicã, cãruia îi pasã. Pentru cã medicina fãrã sentiment nu este medicinã, spune Ienea. Nu l-a marcat complexitatea rezolvãrii unui caz extrem, ci omul, felul sãu de a reacþiona la suferinþã, acea demnitate a suferinþei. Dar mai ales, declanºarea unor resorturi nebãnuite în sufletul ºi conºtiinþa medicului, care îl marcheazã pentru toatã viaþa. Ceea ce mã marcheazã pozitiv, este sensibilitatea la o proporþie de circa 40 la sutã din pacienþii mei. Mã impresioneazã într-un fel sau altul, toþi. Am pacienþi dragi, cu unii am rãmas prieten, dar mai ales mã impresioneazã vârstnicii, ºi exclud compasiunea. Remarcabil pentru mine, de fapt un stimul puternic de cristalizare a
hotãrârii de a rãmâne la Petroºani, a fost pacienta de la prima mea gardã. Venise cu o trahio-stomã ºi mã ruga sã-i dau aer. Era 2,00 noaptea. Am avut un sentiment acut de necesitate, de responsabilitate maximã… A fost cea mai marcantã urgenþã pe care am avut-o. Alt caz este cel al unei femei care îºi adusese mama, din Gorj, într-o stare gravã, caz terminal. Nu am vãzut nici un om atât de trist ca acea femeie. Toatã fiinþa ei emana tristeþe… Impresionant. Mã implora s-o fac pe mama ei sã mai trãiascã 2-3 zile mãcar, ca sã ajungã cu ea acasã, la Novaci. Eram cu dr. ªink. A internat-o ºi a mai trãit. Transformarea ei a fost uluitoare. A venit cu o plasã de mere sã mulþumeascã ºi chipul îi era luminat, radia. Era fericitã. L-am întrebat pe dr. Ion Ienea ce anume din comportamentul ºi atitudinea sa a nãscut imaginea unui om rebel ºi nonconformist. Am aflat, dincolo de cuvinte, cã nu va fi niciodatã de acord cu "matriþarea" oamenilor, a subalternilor ºi mai ales nu-i plac oamenii ascunºi, deºi nu a pronunþat asta, ºi apreciazã o calitate din ce în ce mai rarã - loialitatea. Apoi a învãþat sã nu se lase afectat de micimea umanã, iar lipsa de respect îi repugnã. Noþiunea de nonconformist e realã. Exclud din start, în relaþiile interu-
mane, noþiunea de imperativ, ci una uºor elegant, fãrã manifestãri exacerbate de ºef. Îmi plac relaþiile de egalitate, compliabile, cu elastanþã. Existã ºi predominã boala ºefiei la care reacþionez ºi de aceea mã consider rebel. Reacþionez pentru cã altfel încearcã sã te matriþeze ºi trebuie sã antagonizezi. Ce am observat, cã a fi rebel înseamnã atunci când încerci sã neutralizezi factorii de risc la matriþare. Sunt minori, deºi cred cã funcþia le dã ºi dreptul. Nu accept aceastã idee. Te subestimeazã. Ei se mândresc cu acest comportament. Au existat asemenea tendinþe ºi atunci am reacþionat prin manifestãri fenotipice. Cu privire la sistemul de sãnãtate, nu a invocat lipsa finanþelor ºi nici condiþiile de muncã în domeniu, ci cu totul altceva, mult mai uman care dã adevãrata satisfacþie a muncii medicilor. În plus, medicul Ienea crede cã sistemul românesc este bun, doar mentalitatea oamenilor trebuie schimbatã. Ce nu-mi place la sistem? Lipsa de respect, supraestimarea, autoestimarea, noþiunea de imperativ. Majoritatea medicilor preferã sã-i fie apreciatã munca de pacienþi, nu neapãrat aprecierea bugetarã. Este vorba de acea împlinire profesionalã. Este o greºealã a omului în sine, este vorba de o clasã socialã subliminalã, fãrã respect, fãrã maniere.
Frumoºi ºi sãnãtoºi de Crãciun
i animalele de companie se pregãtesc de Crãciun. Stãpânii lor au luat cu asalt în aceste zile cabinetele veterinare pentru a-ºi pregãti animalul preferat de sãrbãtori. ªi dacã unii iau doar mâncare ºi o jucãrie, alþii îi tund ºi îi pregãtesc aºa cum se cuvine de venirea sãrbãtorilor. Cu atât mai mult cu cât acum e perioada în care
Actualitate 7
nãpârlesc ºi un tuns e ideal, dupã ce în casa în care locuiesc este curãþenie. "Sunt foarte mulþi oameni care vin acum sã îi tundã pe cãþei. E perioada
când nãpârlesc ºi, dacã abia au terminat curãþenia ºi au spãlat covoarele, numai de pãrul lor nu au nevoie! În plus, oamenii vin ºi le procurã jucãrii ºi pachete cu cadouri ºi mâncare pe care le vor pune sub brad ºi pentru cei mai buni prieteni ai lor", spune Dr. Amalia Iordache, medic veterinar. Mai mult, medicii specialiºti îi sfãtuiesc pe stãpânii lor sã nu îi îmbuibe cu mâncãruri de Crãciun, pentru cã sarmalele ºi rãci-
turile le fac mai mult rãu. "Dupã sãrbãtori îi gãsim aici în perfuzii. Animalele, chiar dacã se uitã trist la noi când mâncãm, nu trebuie hrãnite, decât cu hranã uscatã sau umedã specialã pentru ei. Sarmalele le fac rãu ºi ajung sã facã diaree, ori sã vomite ºi e pãcat sã chinuim animalele", a mai adãugat dr. Amalia Iordache. ªi pentru animalele de companie e sãrbãtoare, iar comercianþii s-au gândit ºi au creat, special pentru acest eveniment hãinuþe, ori pacheþele cu mici cadouri. PET-shop-urile sunt pline de astfel de oferte, iar stãpânii necuvântãtoarelor vin ºi cumpãrã câte ceva ºi pentru ele de la Moº Crãciun. Diana MITRACHE
ªi bunã ziua, atunci când o spui, sã nu sune a înjurãturã. Tratezi omul cu toatã ºtiinþa ºi implicarea, dar are ºi el responsabilitãþi. Cazul alcoolicului de exemplu, când iau de la altul pentru a-l trata pe el ºi asta costã. Asta chiar nu-mi place. Noi avem un sistem bun, dar sunt de principiul: cât contribui, atât beneficiezi. Existã pacienþi cu venituri bune, dar nu sunt asiguraþi, iar ca un sistem sã funcþioneze trebuie sã fii integrat. Poate de asta sunt catalogat ca nonconformist, cã sunt destul de dur. Doctorul Ion Ienea vrea sã plece spre þãri strãine. Dacã ar fi vorba doar de persoana sa, poate nu ar face-o, dar are responsabilitatea pãrintelui faþã de copil. Sincer? Plec pentru puºtii mei, pentru o viaþã mai demnã ºi perspective mai demne social. Este vorba de educaþie, culturã, mentalitãþi, formare caracter, raþiune. Un refugiu în
realitatea demnitãþii, calitate socialã, de fapt! Nu neapãrat pentru bani plec. Vreau sã citesc o carte bunã, sã merg la o piesã de teatru, vreau un spaþiu intim relaxant. Aici este foarte mult stres, iar soluþia este eliminarea factorilor de stres. Principalul jalon, dupã care se cãlãuzeºte în viaþã, al medicului urgentist de la Petroºani este respectul de sine…
Diorama de Crãciun arcul central de la Petroºani devine scena adeP vãratã a Crãciunului. Asta dupã ce, în aceste zile este montatã ºi diorama în care este reprezentatã naºterea Mântuitorului.
Un principiu al meu? Respect, loialitate ºi dominanta raþiunii. Eu, ca medic, mã respect. Autorespectul indicã exprimarea în societate verbal ºi comportamental, inclusiv integrarea în acea societate. Pot sã mã conformez subliminalului ºi supraliminalului, dar cu respect de ambele pãrþi. "L-am pierdut ºi pe ãsta", exclama un pacient al Spitalului din Vulcan. Da, va pleca spre Austria ºi cine ºtie câþi vor urma. Ileana FIRÞULESCU
Ansamblul cuprinde mai multe statuete ce îi reprezintã pe martorii naºterii în iesle a lui Isus, iar pânã la Crãciun, acolo vor ajunge ºi douã oi, pentru ca scena sã fie completã. În plus, pe lângã bradul uriaº ºi dioramã, tot în aceste zile sunt montate ºi amplasate niºte chioºcuri din care se vor vinde produsele tradiþionale Crãciunului în zilele de sãrbãtoare. La decorul specific sãrbãtorilor de iarnã se va mai lucra încã câteva zile, urmând ca apoi Moº Crãciun sã ajungã ºi sã împartã cadouri celor mici. Crãciunul va fi vestit, însã, de piþãrãi. Diana MITRACHE
Seniorii vieþii în doi, premiaþi de Primãria Deva proape 50 de familii A din Deva care au stat timp de 50 de ani împreunã vor fi premiaþi de administraþia publicã localã.
Festivitatea de premiere va avea loc în aceastã dimineaþã, la ora 10:00, în sala de oficieri a
Biroului de Stare Civilã din cadrul Primãriei Deva. Administraþia publicã localã va înmâna celor 49 de familii câte o "Diplomã de fidelitate" pentru cei care au împlinit 50 de ani, sau peste 50 de ani de cãsãtorie neîntreruptã ºi au depus cerere în acest sens. De asemenea, pentru seniorii vieþii în doi vor primi ºi premii în valoare de 300 de lei impozabil. Diplomele vor fi înmânate de primarul municipiului Deva, Mircia Muntean. Diploma de fidelitate se acordã din anul 2000, când a fost adoptatã HCL 25/2000 privind instituirea acestui premiu. Car men COSMAN
6 Actualitate
P
arcã e veºnic condamnat sã dai peste el, acolo la Spitalul Urgenþã din Petroºani sau Vulcan, pe lângã alþi doctori. Pare un om rupt de relele lumii prin atitudinea detaºatã ºi un zâmbet al ochilor care dispare doar în momente de maximã concentrare. I se spune "rebelul" sau "nonconformistul" pentru calmul ºi detaºarea sa. Pare cã are lumea lui, cu reguli ºi jaloane bine conturate de la care nu se abate. Nu-l descumpãnesc ºi nici nu se lasã copleºit de grozãviile muncii sale - salvarea de vieþi -, ci lucrurile subtile, simþãmintele umane înalte ce multora le trec neobservate. Este vorba de Ion Ienea, doctor cu multiple competenþe ºi mater în politraume. Povesteºte cu aceeaºi liniºte ºi zâmbet, de data aceasta amuzat cum a rãmas repetent la Faculatatea de fizicã atomicã ajungând astfel la Medicinã. Repetenþia a venit ca opoziþie la o disciplinã absurdã ce pãrea
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 decembrie 2011 ruptã din cãrþile lui Mark Twain. "Am plecat de la þarã ºi am ajuns la Facultatea de Fizicã Atomicã, unde am fost doar un an student, pentru cã am rãmas repetent. Atunci se fãcea ºcoalã cu adevãrat… Nu a fost vorba de învãþãturã, ci de nonconformitate de idei. Trebuia sã stai drepþi, se intra la ore în ºir indian, nu se miºca în rând, ca la o ºcoalã cu soldaþi. Am plecat de acolo. La medicinã am ajuns întâmplãtor, pentru cã erau necesare cam aceleaºi materii. Examenul de admitere l-am luat lejer. ªase luni am fost la Bucureºti, la Timiºoara, apoi Arad, dar licenþa am vrut s-o iau la Bucureºti. A fost incitant. Am fost apoi la Arad, asistent universitar, cu prof. Ionia, o somitate în urologie, foarte sever, nu puteam sã nu mã conformez. Dar mergeam în fiecare zi trei km pe jos, iarna, aveam ºi bãieþelul mic, soþia studentã anul VI, buget mic… Dacã la prof. Ionia întârziai 5 minute, era o problemã. Disciplina era la el prima condiþie. La a treia întârziere, m-a dat afarã. Apoi am ajuns aici, la Petroºani"
Rebelul de la Urgenþã dogmã. Am vrut sã fug, dar sunt un tip care face bilanþuri ºi m-am bilanþat. Am dat ºi peste oameni deosebiþi, ca prof. Victor Bogdan de la UP, apoi naºul copiilor, o somitate intelectualã. De fapt fiul meu m-a fãcut sã rãmân ºi aveam perspective lucrând cu prof. Kiss. Deci am rãmas. Am bãut apã din Jiu.
Venit dintr-o lume a elitelor, Petroºaniul l-a ºocat la prima vedere. Apoi a descoperit oameni de certã valoare, dar mai ales a bãut apã din Jiu… Nici nu ºtiam unde este Petroºaniul. A fost ºocant… Eu veneam din Banat, iar aici era altfel. Oamenii mai complianþi, mai sociabili. Aici existau provocãri în a face rãu, formatori de idei false. Nu mi se pare normal sã fii catalogat fãrã nici o
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
ª
A prins accidente cumplite de minele Vãii Jiului, cu oameni sfârtecaþi, arºi, cu mame ºi fiice distruse care-ºi strigau durerea, cu copii striviþi de maºini sau cãzuþi de te miri de unde etc. Tot ce "i-a cãzut" în mânã a rezolvat cu ardoarea celui care se implicã, cãruia îi pasã. Pentru cã medicina fãrã sentiment nu este medicinã, spune Ienea. Nu l-a marcat complexitatea rezolvãrii unui caz extrem, ci omul, felul sãu de a reacþiona la suferinþã, acea demnitate a suferinþei. Dar mai ales, declanºarea unor resorturi nebãnuite în sufletul ºi conºtiinþa medicului, care îl marcheazã pentru toatã viaþa. Ceea ce mã marcheazã pozitiv, este sensibilitatea la o proporþie de circa 40 la sutã din pacienþii mei. Mã impresioneazã într-un fel sau altul, toþi. Am pacienþi dragi, cu unii am rãmas prieten, dar mai ales mã impresioneazã vârstnicii, ºi exclud compasiunea. Remarcabil pentru mine, de fapt un stimul puternic de cristalizare a
hotãrârii de a rãmâne la Petroºani, a fost pacienta de la prima mea gardã. Venise cu o trahio-stomã ºi mã ruga sã-i dau aer. Era 2,00 noaptea. Am avut un sentiment acut de necesitate, de responsabilitate maximã… A fost cea mai marcantã urgenþã pe care am avut-o. Alt caz este cel al unei femei care îºi adusese mama, din Gorj, într-o stare gravã, caz terminal. Nu am vãzut nici un om atât de trist ca acea femeie. Toatã fiinþa ei emana tristeþe… Impresionant. Mã implora s-o fac pe mama ei sã mai trãiascã 2-3 zile mãcar, ca sã ajungã cu ea acasã, la Novaci. Eram cu dr. ªink. A internat-o ºi a mai trãit. Transformarea ei a fost uluitoare. A venit cu o plasã de mere sã mulþumeascã ºi chipul îi era luminat, radia. Era fericitã. L-am întrebat pe dr. Ion Ienea ce anume din comportamentul ºi atitudinea sa a nãscut imaginea unui om rebel ºi nonconformist. Am aflat, dincolo de cuvinte, cã nu va fi niciodatã de acord cu "matriþarea" oamenilor, a subalternilor ºi mai ales nu-i plac oamenii ascunºi, deºi nu a pronunþat asta, ºi apreciazã o calitate din ce în ce mai rarã - loialitatea. Apoi a învãþat sã nu se lase afectat de micimea umanã, iar lipsa de respect îi repugnã. Noþiunea de nonconformist e realã. Exclud din start, în relaþiile interu-
mane, noþiunea de imperativ, ci una uºor elegant, fãrã manifestãri exacerbate de ºef. Îmi plac relaþiile de egalitate, compliabile, cu elastanþã. Existã ºi predominã boala ºefiei la care reacþionez ºi de aceea mã consider rebel. Reacþionez pentru cã altfel încearcã sã te matriþeze ºi trebuie sã antagonizezi. Ce am observat, cã a fi rebel înseamnã atunci când încerci sã neutralizezi factorii de risc la matriþare. Sunt minori, deºi cred cã funcþia le dã ºi dreptul. Nu accept aceastã idee. Te subestimeazã. Ei se mândresc cu acest comportament. Au existat asemenea tendinþe ºi atunci am reacþionat prin manifestãri fenotipice. Cu privire la sistemul de sãnãtate, nu a invocat lipsa finanþelor ºi nici condiþiile de muncã în domeniu, ci cu totul altceva, mult mai uman care dã adevãrata satisfacþie a muncii medicilor. În plus, medicul Ienea crede cã sistemul românesc este bun, doar mentalitatea oamenilor trebuie schimbatã. Ce nu-mi place la sistem? Lipsa de respect, supraestimarea, autoestimarea, noþiunea de imperativ. Majoritatea medicilor preferã sã-i fie apreciatã munca de pacienþi, nu neapãrat aprecierea bugetarã. Este vorba de acea împlinire profesionalã. Este o greºealã a omului în sine, este vorba de o clasã socialã subliminalã, fãrã respect, fãrã maniere.
Frumoºi ºi sãnãtoºi de Crãciun
i animalele de companie se pregãtesc de Crãciun. Stãpânii lor au luat cu asalt în aceste zile cabinetele veterinare pentru a-ºi pregãti animalul preferat de sãrbãtori. ªi dacã unii iau doar mâncare ºi o jucãrie, alþii îi tund ºi îi pregãtesc aºa cum se cuvine de venirea sãrbãtorilor. Cu atât mai mult cu cât acum e perioada în care
Actualitate 7
nãpârlesc ºi un tuns e ideal, dupã ce în casa în care locuiesc este curãþenie. "Sunt foarte mulþi oameni care vin acum sã îi tundã pe cãþei. E perioada
când nãpârlesc ºi, dacã abia au terminat curãþenia ºi au spãlat covoarele, numai de pãrul lor nu au nevoie! În plus, oamenii vin ºi le procurã jucãrii ºi pachete cu cadouri ºi mâncare pe care le vor pune sub brad ºi pentru cei mai buni prieteni ai lor", spune Dr. Amalia Iordache, medic veterinar. Mai mult, medicii specialiºti îi sfãtuiesc pe stãpânii lor sã nu îi îmbuibe cu mâncãruri de Crãciun, pentru cã sarmalele ºi rãci-
turile le fac mai mult rãu. "Dupã sãrbãtori îi gãsim aici în perfuzii. Animalele, chiar dacã se uitã trist la noi când mâncãm, nu trebuie hrãnite, decât cu hranã uscatã sau umedã specialã pentru ei. Sarmalele le fac rãu ºi ajung sã facã diaree, ori sã vomite ºi e pãcat sã chinuim animalele", a mai adãugat dr. Amalia Iordache. ªi pentru animalele de companie e sãrbãtoare, iar comercianþii s-au gândit ºi au creat, special pentru acest eveniment hãinuþe, ori pacheþele cu mici cadouri. PET-shop-urile sunt pline de astfel de oferte, iar stãpânii necuvântãtoarelor vin ºi cumpãrã câte ceva ºi pentru ele de la Moº Crãciun. Diana MITRACHE
ªi bunã ziua, atunci când o spui, sã nu sune a înjurãturã. Tratezi omul cu toatã ºtiinþa ºi implicarea, dar are ºi el responsabilitãþi. Cazul alcoolicului de exemplu, când iau de la altul pentru a-l trata pe el ºi asta costã. Asta chiar nu-mi place. Noi avem un sistem bun, dar sunt de principiul: cât contribui, atât beneficiezi. Existã pacienþi cu venituri bune, dar nu sunt asiguraþi, iar ca un sistem sã funcþioneze trebuie sã fii integrat. Poate de asta sunt catalogat ca nonconformist, cã sunt destul de dur. Doctorul Ion Ienea vrea sã plece spre þãri strãine. Dacã ar fi vorba doar de persoana sa, poate nu ar face-o, dar are responsabilitatea pãrintelui faþã de copil. Sincer? Plec pentru puºtii mei, pentru o viaþã mai demnã ºi perspective mai demne social. Este vorba de educaþie, culturã, mentalitãþi, formare caracter, raþiune. Un refugiu în
realitatea demnitãþii, calitate socialã, de fapt! Nu neapãrat pentru bani plec. Vreau sã citesc o carte bunã, sã merg la o piesã de teatru, vreau un spaþiu intim relaxant. Aici este foarte mult stres, iar soluþia este eliminarea factorilor de stres. Principalul jalon, dupã care se cãlãuzeºte în viaþã, al medicului urgentist de la Petroºani este respectul de sine…
Diorama de Crãciun arcul central de la Petroºani devine scena adeP vãratã a Crãciunului. Asta dupã ce, în aceste zile este montatã ºi diorama în care este reprezentatã naºterea Mântuitorului.
Un principiu al meu? Respect, loialitate ºi dominanta raþiunii. Eu, ca medic, mã respect. Autorespectul indicã exprimarea în societate verbal ºi comportamental, inclusiv integrarea în acea societate. Pot sã mã conformez subliminalului ºi supraliminalului, dar cu respect de ambele pãrþi. "L-am pierdut ºi pe ãsta", exclama un pacient al Spitalului din Vulcan. Da, va pleca spre Austria ºi cine ºtie câþi vor urma. Ileana FIRÞULESCU
Ansamblul cuprinde mai multe statuete ce îi reprezintã pe martorii naºterii în iesle a lui Isus, iar pânã la Crãciun, acolo vor ajunge ºi douã oi, pentru ca scena sã fie completã. În plus, pe lângã bradul uriaº ºi dioramã, tot în aceste zile sunt montate ºi amplasate niºte chioºcuri din care se vor vinde produsele tradiþionale Crãciunului în zilele de sãrbãtoare. La decorul specific sãrbãtorilor de iarnã se va mai lucra încã câteva zile, urmând ca apoi Moº Crãciun sã ajungã ºi sã împartã cadouri celor mici. Crãciunul va fi vestit, însã, de piþãrãi. Diana MITRACHE
Seniorii vieþii în doi, premiaþi de Primãria Deva proape 50 de familii A din Deva care au stat timp de 50 de ani împreunã vor fi premiaþi de administraþia publicã localã.
Festivitatea de premiere va avea loc în aceastã dimineaþã, la ora 10:00, în sala de oficieri a
Biroului de Stare Civilã din cadrul Primãriei Deva. Administraþia publicã localã va înmâna celor 49 de familii câte o "Diplomã de fidelitate" pentru cei care au împlinit 50 de ani, sau peste 50 de ani de cãsãtorie neîntreruptã ºi au depus cerere în acest sens. De asemenea, pentru seniorii vieþii în doi vor primi ºi premii în valoare de 300 de lei impozabil. Diplomele vor fi înmânate de primarul municipiului Deva, Mircia Muntean. Diploma de fidelitate se acordã din anul 2000, când a fost adoptatã HCL 25/2000 privind instituirea acestui premiu. Car men COSMAN
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 decembrie 2011 ::.. FOTBAL. UNIVERSITATEA PETROªANI. ANALIZÃ ..::
H
enþ cu
MÂNA
Finaluri peste tot
I
atã cã în prag de Crãciun, fotbalul a pus traista (nu prea bogatã...) jos, intrând ºi el în vacanþã. Liga I a mai forþat cu o etapã din care nu am înþeles prea mare lucru cum n-am prea înþeles din "fotbalul-manea" practicat de ai noºtri brazi români în competiþiile europene.
Acassã, ca afarã. Sau invers! Universitatea Petroºani, la fotbal, a trecut anul acesta discret pe lângã faptul cã a împlinit 50 de ani (1961) de la înfiinþare. A avut un tur de campionat 2011-2012 cu mai puþine reuºite.
S
tart slab
UNIVERSITATEA PETROªANI 1. a stat 2. 2-0 cu Zarandul Criºcior: Konicika, Soare
3. 0-2 la CS Vulcan: 4. 0-1 cu Minerul Uricani: 5. 1-3 la Ret. Râu de Mori: Konicika
6. 0-1 cu Jiul II Petroºani: 7. 2-3 la ªoimul Bãiþa: ? 8. 3-2 cu Aurul Brad: Bobinã (2), Soare
9. 5-1 la Gloria Geoagiu: Bobinã 3, Val. Munteanu, Barna
10. 2-4 cu Dacia Orãºtie: Val. Munteanu, Soare
11. 0-0 la Met. Criºcior: 12. 7-2 cu Victoria Cãlan: Bobinã, golgeterul studenþilor petroºeneni în tur
Deºi dupã prima etapã a turului, (de fapt a doua, prima a stat...) 2-0 cu Zarandul Criºcior, pãrea cã lucrurile merg pe un traseu normal, dar au urmat cinci eºecuri consecutive, care au dus echipa universitarã pe ultimele locuri!
Tabloul Vãii Jiului nu este unul prea îngãduitor. Tirul cu arcul, gimnastica aerobicã ºi handbalul feminin de la junioare, putem spune cã s-a înãlþat la nivelul aºteptãrilor. La fel (dar povestea asta s-a încheiat în varã) rugby-ul, care a urcat în superligã, însã nu se ºtie ce bani ar fi pentru a ataca sezonul în martie. Antrenorul Ionuþ Stelescu, motorul echipei Universitatea Petroºani
GOLGETERI:
9 goluri: Bobinã z 6 goluri: Soare z 4 goluri: Grigoraº, Spânoche z 3 goluri: Val. Muntean z 2 goluri: Konicika, Danciu z 1 gol: Barna, Fl. Dobre Antrenor: Ionuþ Stelescu
De necrezut, þinând cont cã în sezonul anterior se lupta cu Jiul ºi cu Minerul Uricani la promovare! Dar ieºirea la rampã a unor jucãtori cu reale calitãþi - Bobinã, Soare, Spânoche, Konicika - au redresat corabia din "Dealul Instititului". Astfel, studenþii au recuperat în deplasare ceea ce au pierdut pe teren propriu, ba mai mult, au pierdut în deplasare cu un meci mai puþin decât pe teren propriu! Punctul forte l-a constituit cuplul de atacanþi BobinãSoare, care au marcat 15 din cele 35 goluri ale echipei, Bobinã, alãturi de Spânoche, având ºi o performanþã per-
ECHIPA ECHIPA STANDARD: STANDARD: Vãcaru (G. Popescu) Danciu, Mirieº, Spânoche, Asan (Barna) - Gheorghiescu (Costinaº), Konicika, Val. Munteanu, Grigoraº (D. Belei) - Bobinã, Soare (Fl. Dobre)
Grigoraº (2), Bobinã (2), Soare, Fl. Dobre, Danciu
13. 2-0 la Minerul Teliuc:
Spânoche, Grigoraº
14. 1-2 cu Minerul Aninoasa: Bobinã
15. 3-0 la Retezatul Haþeg: ? 16. 5-2 cu Inter Petrila: Spânoche 3, ?
17. 2-1 la Aurul Certej: Bobinã, Soare
sonalã, realizarea unui hat-trick. Din garda tânãrã, Asan, Mirieº sau Grigoraº au arãtat disponibilitãþi la înalþi parametrii, fiind un reper pentru viitor.
S
telescu, cu bune, cu rele...
Antrenorul echipei, Ionuþ Stelescu, de peste zece ani în slujba echipei, este un personaj controversat prin atitudinea sa manifestatã în public, mereu pus pe proteste ºi ieºiri vehemente de pe banca tehnicã, fapt pentru care a fost taxat la timpul respectiv de AJF ºi presã. Dar dincolo de acest aspect, trebuie spus cã Ionuþ
Acasã: 8 4 0 4 Deplasare: 8 4 1 3 TOTAL: 16 8 1 7
20-14 12p. 15-10 13p. 35-24 25p.
Stelescu a fost cel care a menþinut ºi impulsionat fotbalul universitar la Petroºani, îmbinând experienþa sa de cadru didactic cu pasiunea pentru fotbal, lucru pentru care trebuie apreciat. În plus, el a ºtiut sã anticipeze câteva valori pe care le-a determinat sã rãmânã la o echipã ce nu oferã acum prea multe perspective de performanþã, dar a dat un imbold plãcerii de a juca fotbal.
::.. HANDBAL ..::
E
CSS Petroºani încheie la superlativ
chipa de junioare de 15-16 ani a Clubului Sportiv ªcolar Petroºani a încheiat ºi turneul nr. 3, care a avut loc la Mediaº fãrã înfrângere, acumulând pe totalul celor trei turnee 12 victorii, maximum realizabile! La fotbal, Jiul, o modestã prestaþie în Liga a III-a, dar oricum bunã, þinând cont de haosul care s-a aflat înaintea începerii campionatului 20112012, uite "C"-ul, nu e "C"-ul... Celelalte grupãri fotbalistice la nivelul Ligii a IV-a, C.S. Vulcan fiind echipa care s-a rupt de pluton ºi va merge, cu siguranþã, la barajul de promovare. Un an cu prea multe tristeþi (foºtii mari sportivi, Martinovici, Petre Grigore, Teodor Szilagy, au plecat dintre cei vii, Patricia Vizitiu a ratat, în urma unei accidentãri stupide, un campionat mondial la handbal) ºi greutãþi. Nici nu ºtim unde va înclina balanþa la anul între optimism ºi scepticism.
Priviþi în tabelul alãturat ºi golaverajul echipei ºi veþi realiza forþa acestei echipe. "Sunt foarte mulþumitã de aportul fetelor. Au fãcut patru partide bune, au respectat perfect sarcinile de joc. Un lucru îmbucurãtor, au fost multe jucãtoare care au marcat,
Andrada Radu (CSSP) ºi-a fãcut din nou datoria, fiind golgetera turneului de la Mediaº
Handbal, Camp. Naþional Turneul III - Junioare II (gr. 1995-96), Seria G Mediaº, 9-11 dec. 2011 Etapa 1, 9 dec. 2011 CSS Petroºani - LPS Sebeº 31-13 CSS Mediaº - CSS Sibiu 15-11 CSS Fãgãraº a stat
cele mai prolifice fiind Adrada Radu, Cristina Roman ºi Georgiana Zaharia, care au marcat împreunã 52 de goluri. Evident, obiectivul nostru rãmâne calificarea la turneul semifinal ºi apoi la cel final", a declarat antrenoarea Edith Mileti. CSS Petroºani a folosit lotul: Maria Martinescu, Ligia Vulcan, Raluca Kalman (portari), Cristina Edith Mileti, un antrenor de locul 1 Niculiasa, Ioana Velcsov, Laura Hîrtop, Ana Maria CLASAMENT Bobiþ, Simona Surd, 1. CSS Petroºani 12 12 0 0 344-173 24p. Andrada Radu, Cristina 2. LPS Sebeº 12 8 1 3 245-216 17p. Roman, Ana Maria 3. CSS Fãgãraº 12 5 1 6 241-246 11p. Csaloka, Georgiana 4. CSS Mediaº 12 3 0 9 161-274 4p. Zaharia, Miruna Oroian. 5. CSS Sibiu 12 1 0 11 183-265 2p.
Etapa a 2-a, 9 dec. 2011 LPS Sebeº - CSS Mediaº 22-16 CSS Fãgãraº - CSS Petroºani 14-19 CSS Sibiu a stat Etapa a 3-a, 10 dec. 2011 CSS Mediaº - CSS Fãgãraº 26-14 CSS Sibiu - LPS Sebeº 13-20 CSS Petroºani a stat Etapa a 4-a, 10 dec. 2011 CSS Fãgãraº - CSS Sibiu 23-12 CSS Petroºani - CSS Mediaº 29-10 LPS Sebeº a stat Etapa a 5-a, 11 dec. 2011 CSS Sibiu - CSS Petroºani 16-27 LPS Sebeº - CSS Fãgãraº 26-21 CSS Mediaº a stat
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 decembrie 2011
Tradiþiile momârlanilor din Valea Jiului:
Ignatul (20 decembrie)
M
omârlanii au ºi ei încetãþenitã tradiþia de a tãia porcul de Ignat, în 6 decembrie. Tradiþiile legate de aceastã zi sunt, desigur, de origine precreºtinã, deºi numele zilei suprapune numele sfântului creºtin trecut în calendarul bisericesc la aceastã zi peste numele mitologic Ignat, ale cãrui atribuþii sunt legate, conform legendei, exclusiv de tãierea porcului în aceastã zi. "Ziua predilectã pentru tãierea porcului este 20 decembrie, de Ignatul porcilor. Aºa dupã cum afirmã Speranþia într-o legendã popularã (citatã de Antoaneta Olteanu), "Sf. Ignat a venit la uºa unui bãtrân ºi i-a spus cã dupã el vine ºi moºu-sãu Crãciun cu barba albã, sã taie tot omul câte un porc pentru copii. De aici obiceiul ca în aceastã zi alt nimic sã nu facã oamenii decât sã-ºi taie fiecare câte un porc de Ziua Naºterii ". Þãranii din estul Vãii Jiului au argumentele lor pentru tãiatul porcului în aceastã zi; în primul rând, de la porcul tãiat în aceastã zi, hãrãzitã în acest scop, carnea se pãstreazã mai bine, nu se stricã, iar grãsimea nu râncezeºte. (…)
ªi cu ocazia tãierii porcului þãranii urmãreau anumite semne, care le indicau mersul vremii, constând mai ales în aspectul splinei din porc. Astfel, dupã grosimea splinei, se aprecia greutatea iernii. Când splina este uniformã, atunci iarna va fi la fel de la început pânã la sfârºit. Dacã la capãtul dinainte e groasã, iarna e mai grea la început, dacã este mai groasã la capãtul dinapoi, iarna va fi mai grea spre sfârºit. Dacã este umflatã la mijloc, iarna va fi mai grea la mijloc. (…) Cum de Ignat este încã post, pentru cei ce postesc, pomana porcului va avea loc peste câteva zile, de Crãciun, în "reluare"." (Dumitru Gãlãþan-Jieþ, Tradiþii ºi obiceiuri în satele din Estul Vãii Jiului, Ed. Focus, Petroºani, 2005, pag. 122-126) "Ignatul, datat pe 20 decembrie, încheie anul agricol. În ajunul sãrbãtorii, ca sã poatã lucra în ziua de Ignat, sãtenii spun "minciuna lui Ignat". (Virgil Butaº, Pui. Credinþe ºi practici legate de anul agricol, în Viaþa de la Est la Vest nr. 8/2007, pag. 8). Vedem deci cã practica spunerii minciunilor ºi funcþia lor reglatoare a vieþii sociale era foarte importantã atât la momârlanii din Valea Jiului, cât ºi la fraþii de peste munte. "Numele zilei se trage de la Sf. Mucenic Ignatie Teoforul,
trecut în calendarul bisericesc la data respectivã. Pentru þãrani, Ignat a fost însã un simplu om necãjit care, vrând sã-ºi taie porcul, ca tot românul, a scãpat securea în capul lui tatã-sãu, omorându-l pe loc, apoi cãindu-se toata viaþa ºi primind mila de la Dumnezeu ºi Sfantul Petru. În ziua de Ignat se taie porcul ºi nu e bine sã lucrezi altceva. Când tai porcul (care mai nou cicã ar trebui adormit, dupã normele europene!), zici: "Ignat, Ignat, / Porc umflat". Porcul nu-i luat chiar pe nepregãtite, cãci se spune cã, în noaptea de dinaintea Ignatului, îºi viseazã cuþitul... Cu sângele porcului se face semnul crucii pe fruntea copiilor, ca sã fie sãnãtoºi peste an. Dupã tãiere ºi tranºare, urmeazã "pomana porcului", la care iau parte casnicii si ajutoarele. Regretata Irina Nicolau observa cã în popor se face o finã deosebire între a tãia porcul ºi a-l omorî: dacã respecþi intru totul regulile tradiþionale (cum îl înjunghii, cum îl pârleºti, cum îl tranºezi, cum îl chiverniseºti), atunci îl tai (ceea ce e în firea lucrurilor, plãcând ºi lui Dumnezeu), în vreme ce, dacã încalci regulile (ritualul), atunci se cheamã cã-l omori, prefãcând sacrificiul legiuit în crimã nelegiuitã! O vorbã spune cã cine n-are porc gras de Crãciun ºi cuþit ascuþit la vremea pepenilor, acela n-a
Mãnâncã liniºtit! Spitalul este deschis
U
n lucru este cert. De sãrbãtori, ca în fiecare an de altfel, Spitalul de la Petroºani va funcþiona la capacitate maximã, cu toate cadrele medicale disponibile, asta pentru a face faþã valului mare de adresãri în Serviciul de Urgenþã. "În cadrul S.U.P., activitatea este permanentã pe liniile de gardã. Astfel, totul este asigurat, iar gãrzile sunt completate cu cine anume este de servici pânã inclusiv în data de 3 ianuarie. Deci, perioada
este acoperitã din punct de vedere al permanenþei" , a declarat dr. Alin Vasilescu, manager S.U.P. Dacã situaþia o va impune, numãrul de medici ºi de asistente se va suplimenta. Ce se va întâmpla în zilele de sãrbãtoarea este previzibil. Cazuistica este aceeaºi an de ani, respectiv toxinfecþii alimentare din cauza abuzului de mâncare, care vin cu zecile de altfel, come alcoolice sau agresiuni în urma bãtãilor de stradã sau a scandalurilor conjugale. Luiza ANDRONACHE
Colonia Petroºani, luminatã de Crãciun
M
ai bine mai târziu decât niciodatã. De puþin timp, locuitorii cartierului Colonie din Petroºani, au pe unele strãzi iluminat ornamental. Primãria a decis ca inclusiv zonele mai îndepãrtate de centrul oraºului sã fie luminate în ton cu sãrbãtorile care vin. ªi, poate aºa, aspectul gri - cenuºiu al unor locuri sumbre, se poate schimba mãcar pentru câteva sãp-
tãmâni. "De puþin timp sa început montarea iluminatului ornamental ºi în Cartierul Colonie. Este vorba de strãzile Cuza Vodã, Timiºoarei, precum ºi altele pânã în zona turnului de apã. De aseme-
nea, Cartierul Aeroport a fost finalizat ºi dupã cum se poate vedea, oraºul este pregãtit de sãrbãtoare", ne-a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. Luiza ANDRONACHE
cunoscut fericirea. Se mai zice, de asemenea: "Pastele fudulul" ºi "Crãciun sãtulul" (www.crestinortodox.ro/datiniobiceiuri-superstitii/sarbatorileiarna). ªi totuºi, deºi poartã numele unui sfânt creºtin, Ignatul este o tradiþie pur precreºtinã, care în unele privinþe chiar contrazice creºtinismul: "Sã nu uitãm cã la þarã încã se fac sacrificii : porcul se taie în ziua de Ignat, este pus cu capul spre rãsãrit ºi primele picãturi de sânge obligatoriu se lasã sã se scurgã în pãmânt. Urmeazã pomana porcului, nu? Pomana pentru ce, sau pentru cine? [majoritatea celor care pãstreazã tradiþia oferã aceastã pomanã în aceeaºi zi...] ." (http://dacica.ro). Pe Valea Jiului de Vest însã, obiceiul tãiatului porcului era din vechime în luna noiembrie, înainte de prinderea postului de Crãciun, aºa cum atestã Petre Gh. Fãgaº: "Pânã dupã cel de-al doilea rãzboi mondial la Uricani era luna dedicatã tãierii porcului, cãci acesta se
sacrifica înaintea datei de 15 noiembrie (prinderea postului de Crãciun) ºi numai sub influenþa urbanizãrii acum se taie porcul în preajma Crãciunului, dar nu la Ignat ca în alte pãrþi ale þãrii. Tãierea porcului la începutul lunii noiembrie este obicei dacic ºi a fost preluat de la celþi. Influenþa celticã a pãtruns în Dacia cu tribul celtic al Tauriºtilor desfiinþat ca popor de cãtre Burebista (R. Vulcãnescu, Mitologia românã, p. 504). La celþi porcul (mistreþ) era socotit o hranã sacrã ºi era jertfit la începutul lunii noiembrie." (Petre Gh. Fãgaº, Localitatea Uricani din Valea Jiului - vatrã de trãire româneascã, Ed. Matinal, Petroºani, 2000, pag. 262). Avem aici încã o dovadã cã obiceiurile între Valea Jiului de Est ºi cea de Vest prezentau semnificative diferenþe. Fragment din cartea "Momârlanii. Tradiþii, Tradiþii, cr edinþe, obiceiuri", de Ioan Dan Bãlan ºi Elisabeta Bogãþan, Ed. Confluenþe 2011
Investiþii în reþeaua de gaz metan, la Lupeni
L
upenenii vor rãmâne, astãzi, fãrã gaz metan în locuinþe, asta datoritã punerii în funcþiune a unei noi investiþii.
E.ON Gaz Distribuþie a finalizat un proiect de investiþii care constã în amplasarea unei staþii de reglaremãsurare prevãzutã cu dotãri de ultimã generaþie, necesare exploatãrii în condiþii de siguranþã sporitã a sistemului de distribuþie a gazelor naturale. Valoarea acestui proiect la care se adaugã ºi extinderea sistemului de distribuþie a gazelor naturale pe strada Vâscoza din municipiul Lupeni se ridicã la aproximativ 200 de mii de lei. Reprezentanþii E.ON.Gaz spun cã, pentru cuplarea noii staþii de reglare-mãsurare, precum ºi a noii conducte la sistemul de distribuþie, va fi întreruptã alimentarea cu gaze naturale vineri, de la ora 9.00 dimineaþa, pe strãzile Plopilor, Bucura, Gorunului ºi Vâscoza.
"Reluarea serviciului de distribuþie a gazelor naturale se va efectua treptat, imediat dupã finalizarea acestor lucrãri, cel mai probabil începând cu ora 16.00. Compania noastrã solicitã consumatorilor sã închidã toate focurile, iar dupã reluarea distribuþiei gazelor naturale sã supravegheze modul de ardere a acestora timp de 30 minute", a declarat Florentina Maghiar, purtãtor de cuvânt al E.ON.Gaz. În cazul în care simt miros specific de gaz, consumatorii sunt rugaþi sã anunþe imediat dispeceratul de urgenþã al E.ON Gaz Distribuþie. Car men COSMAN
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 decembrie 2011 SC EURO JOBS SRL
Programul Operaþional Sectorial penpentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Axa Prioritarã nr. nr. 1 "Educaþie ºi forformare profesionalã în sprijinul creºterii economice ºi dezvoltãrii societãþii bazate pe cunoaºtere" Domeniul major de intervenþie 1.3 "Dezvoltarea resurselor umane din educaþie ºi for mare" Nr. Nr. de identificare a contractului: POSPOSDRU /87/1.3/S/64273 COMUNICAT DE PRESÃ Universitatea din Petroºani - Rector prof. univ. dr. ing. mat. Emil POP implementeazã de la 1 septembrie 2010, în calitate de beneficiar, proiectul cu titlul "Dezvoltarea resurselor umane din învâþãmântul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning", ID proiect POSDRU/87/1.3/S/64273, co-finanþat din Fondul Social European prin Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, Direcþia Generalã Autoritatea de Management pentru Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013. Proiectul este implementat în parteneriat cu 3 parteneri naþionali ºi anume: Universitatea Petrol ºi Gaze din Ploieºti, în calitate de Partener 1, S.C. EURO JOBS S.R.L. din Petroºani, în calitate de Partener 2, S.C. MEMORY S.R.L. din Hunedoara, în calitate de Partener 3. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea ºi modernizarea sistemului de educaþie ºi formare profesionalã iniþialã ºi continuã din învaþãmântul superior, în vederea unei bune adaptãri la nevoile în permanentã schimbare din economie ºi societate, prin implementarea unui sistem de e-Learning, la sediul Universitãþii din Petroºani ºi formarea bazei de date, împreunã cu Universitatea Petrol ºi Gaze
Ploieºti, aflatã în regiunea de dezvoltare Sud Muntenia. Prin derularea proiectului, cadrele didactice ale Universitãþii din Petroºani ºi ale Universitãþii Petrol ºi Gaze din Ploieºti, care formeazã grupul þintã, sunt instruite în vederea elaborãrii materialelor didactice în format specific e-Learning ºi vor elabora propriu-zis aceste materiale, care vor forma, în final, baza de date a sistemului de date astfel constituitã, va permite adaptarea acesteia la modificãrile frecvente ºi rapide ale cerinþelor economice în continuã evoluþie, deoarece se poate revizui permanent, fãrã costuri ºi consumuri de materiale suplimentare. Proiectul contribuie la atingerea unui nivel mai înalt de calificare al persoanelor din grupul þintã, prin dezvoltarea abilitãþilor cadrelor didactice de a utiliza calculatorul ºi de a lucra cu softuri specifice sistemelor e-Learning. În luna decembrie se continuã activitatea de selecþie a grupului þintã pentru participarea la cursul "Operator procesare texte ºi imagini", seria II. Atât cadrele didactice ale Universitãþii din Petroºani , cât ºi cadrele didactice ale Universitãþii Petrol ºi Gaze din Ploieºti, desfãºoarã pe parcursul lunii decembrie activitatea de transpunere a cursurilor proprii, în format e-Learning, fiind asistate de formatorii ºi asistenþii partenerilor din cadrul proiectului, respectiv S.C. EURO JOBS S.R.L. din Petroºani ºi S.C. MEMORY S.R.L. din Hunedoara. e-Learning-ul va deveni, cu sigurantã, o alternativã luatã în considerare din ce în ce mai mult în ceea ce priveºte construirea unei cariere de succes. Informaþii suplimentare se pot obþine la: Universitatea din Petroºani, str. Universitãþii, nr. 20, tel: 0723.541.738 Persoane de contact: Experþi comunicare, Cocuti Mihai ºi Karina Straja
VÂNZÃRI Vând mobilã de bucãtãrie ultra-modernã cu toate dotãrile nesesare încorporate, hotã, aragaz, maºinã de spãlat vase în lungime de 3,53 metri. Dulap de haine pe ºine, maºinã de spãlat vase, hotã inox marca Bosch. Telefon 0721028699.
HOROSCOP
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL
s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!
Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162
ANGAJÃRI Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã. Relaþii la telefon: 0254.548.068
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna decembrie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
VÂNZÃRI Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264
1 6 d e c e m b r i e 2 0 11
Ai unele controverse cu rudele apropiate, dar acestea se vor rezolva cu rapiditate. O discuþie cu partenerii de afaceri îþi va aduce la cunoºtinþã detalii interesante, care þi-ar pitea fi de un real folos în viitorul apropiat. Fii prudent.
Vei avea de fãcut faþã unei întâlniri cu oameni importanþi. Calitãþile tale vor ieºi în evidenþã ºi vor face o impresie foarte bunã celor din anturajul de la serviciu. Se pare cã vei putea sã-i convingi de valabilitatea pãrerilor tale, pe care le vor susþine necondiþionat.
Reuºeºti sã fii mai eficient în toate mediile în care îþi desfãºori activitatea, ceea ce te face mai încrezãtor dar ºi mai optimist. Vei face o bunã impresie unor persoane care îþi vor fi de un real folos într-o situaþie ce va apãrea nu peste mult timp.
Vei avea ocazia sã te implici într-o activitate mai deosebitã, ceea ce îþi va aduce o creºtere a popularitatãþii tale în rândul celor din anturajul apropiat. Cineva încearcã sã îþi facã rãu, fi atent ºi mai ales nu te încrede în orice zâmbet amabil. Îmbunãtãþeºte-þi relaþia cu alþii.
Ai nevoie de ceva bani, dar ºansa nu te va ajuta într-o prea mare mãsurã. Ar fi bine sã fii mai chibzuit cu cheltuielile ºi mai ales sã nu te implici în activitãþi financiare riscante. Nu de alta, dar riºti sã rãmâi lefter. Profitã de orice orã liberã.
Starea ta generalã se îmbunãtãþeºte constant ºi chiar dacã nu ai prea multã energie , reuºeºti sã faci faþã tuturor provocãrilor. Încercã sã finalizezi cât mai multe trebuiri, cãci îndemânarea te va ajuta sã faci totul într-un timp record.
În gospodãrie te vei confrunta cu situaþii de tot felul, dar felul în care vei rezolva problemele apãrute va face o bunã impresie. Capacitatea de comunicare atinge limita superioarã ºi îþi permite sã obþii o aprobare sau o promisiune.
O activitate pe care ai finalizat-o þiar putea aduce o sumã de bani, dar banii nu îþi vor rãmâne prea mult în buzunar. La serviciu te vei confrunta cu o situaþie dificilã, care îþi va crea o stare de stres. Relaþia cu superiorii colegii va fi destul de agitatã în aceastã perioadã.
Pe acasã va fi multã agitaþie ºi nu vei putea sã te relaxezi aºa cum þiai propus. Nu este cazul sã încerci discuþii lãmuritoare cu rudele apropiate, cãci nu vei reuºi decât sã tensionezi atmosfera. Eºti implicat în chestiuni mult prea importante pentru a merita sã le ratezi.
Este foarte posibil sã pleci la drum, ceea ce va fi o bunã ocazie pentru aþi da ocazia sã foloseºti în mod eficient surplusul de energie de care dispui. Þi se va face o propunere pentru o colaborare deosebit de interesantã.
Speculaþiile te avantajeazã astãzi, aºa încât ai relaxezi la jocurile de noroc. În rest doreºti sã faci foarte multe dar, contrar obiceiului, ideile îþi sunt cam împrãºtiate ºi ai putea greºi cu uºurinþã. Relaþia cu partenerul de viaþã va fi cam tensionatã.
Traversezi o perioadã agitatã, în care trebuie sã rezolvi o mulþime de nimicuri. Cineva va interveni în planurile tale ºi acest lucru te va deranja; nu este însã, cazul sã îþi manifestaþi supãrarea. Incearcã sã discuþi nemulþumirile ºi sã rezolvi totul fãrã zarvã.
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 decembrie 2011
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Extaz ºi agonie
Culmea pentru cine ºtie tot, însã nu ºtie!
Pariuri sportive. Pasiune. Nebunie. Zãpãcealã. Boalã. Perseverenþã. Frumuseþe. Distracþie. Fiþe. Îmbârligãturi. Afaceri. Fãcãturi. Vise. Viaþã. Moarte. Fericire. Tristeþe. Mândrie. Decadenþã. Paranoia. Culme. Abis. "Cãderea liberã" a economiei mondiale a determinat popore-
tul sã spere cã - peste noapte se va îmbogãþi, spre fericirea urmaºilor. Cu 2 (doi) lei, te poþi pricopsi. Boii-boilor bagã la pariuri trei salarii minime ºi sperã cã - de mâine - vor deveni - LIVE - zmeii-zmeilor ºi balaurii-balaurilor. Am un avantaj. În Valea Jiului cunosc vreo 40 de mii de
oameni dintre care vreo 10 mii pe nume. Îi pot categorisi (vârstã ºi experienþã îmi permit) pe toþi, ca temperamente, caractere, apucãturi, sau, pur ºi simplu, ca oameni. Doi dintre ei se detaºeazã. Unul ºi-a fãcut casã de pariuri, câºtigând la pariuri (nu dãm nume, persoanã importantã). Zi
de zi, sãptãmânã de sãptãmânã, lunã de lunã, bãga, bãga ºi nu scotea nimic. La fel, zi de zi, ne ameninþa cã, pânã la urmã, tot "îi face"!. I-a fãcut ºi... s-a "fãcut". Altul - specialist în materie a bãgat "molozul" în Campionatul Mondial de handbal ºi, periodic, cum prindea un meci, dãdea beri la toatã cârciuma, însoþind ritualul cu urlete de bucurie. Cum trecea o etapã, lua banii ºi-i "bãga", pe toþi, pe meciurile viitoare. ªi, cum nimic nu e veºnic, s-a dus
baba cu colacul! A pierdut tot ºi, s-ar putea, va avea ºi datorii… …Extaz ºi agonie. Douã noþiuni abstracte, care pot schimba destine. Culmea, unii oameni cred cã ºtiu tot. Nimeni nu ºtie tot. Cel care ºtie tot se numeºte specialist. Specialistul este, de fapt, un care ºtie din ce în ce mai multe lucruri despre din ce în ce mai puþine lucruri, ajungând în final, sã ºtie totul despre nimic. NIMIC. Vã mulþumesc pentru atenþie!
În numele premiilor fabuloase, ºarlatanii îºi umflã conturile
are atenþie la M SMS-urile primite în numele vre-
unui operator de telefonie mobilã, ori a unei mari companii, care vã anunþã cã aþi câºtigat diverse premii, de regulã în bani. În spatele lor de cele mai multe ori se ascund ºarlatani, care profitã de naivitatea oamenilor pentru a-ºi rontunji conturile ori creditul de pe cartelele reîncãrcabile. Chiar dacã oamenii legii au avertizat în repetate rânduri asupra þepelor prin SMS, nu puþini sunt cei care încã mai cad în plasa ºarlatanilor ce trimit, cu un stoicism demn de o cauzã mai bunã, SMS-uri care anunþã câºtiguri fabuloase. Premiile nu pot fi primite oricum, ci doar ... contracost. Altfel spus, îþi dau premiul ipotetic, dar la schimb vor ºi ei ceva, ºi nu oricum, ci în avans! Iar mai nou, þepele s-au mutat de pe telefonia mobilã pe cea fixã. O femeie din Deva a primit un telefon, pe fix, iar o persoanã necunoscutã a anunþat-o cã a câºtigat un premiu de 20.000 de euro. Ca sã intre în posesia lui trebuia sã vireze într-un cont suma de 60 de euro, drept "taxe". Femeia nu a muºcat momeala, dar alþii cu siguranþã da, pentru cã nu este singurul caz. O altã femeie a fost anunþatã cã a câºtigat aparate electrocasnice, de la o com-
plângeri, iar în acest an a fost identificat un singur fãptaº. Este vorba despre un deþinut care a gãsit o metodã facilã, credea el, de a face rost de credit pe telefonul mobil. A fost prins ºi este cercetat pentru înºelãciune, pe lângã fapta pentru care era deja condamnat. Ca sã nu ajungã sã fie înºelaþi, poliþiºtii le recomandã toturor sã fie cu mare atenþie în contul cui varsã bani sau cine le cere sã le reîncarce cartelele pre - plãtite. "Persoanele care primesc astfel de telefoane sau
panie renumitã, dar, de asemenea, trebuia sã vireze o sumã de bani, în timp ce o pensionarã primea 20.000 de ejuro cu condiþºia sã trimitã mai multe coduri de reîncãrcare de o anumitã sumã la un numãr de telefon indicat de cel care a um este sã ceri sunat. Numãrul unui milionar pãcãliþilor nu se câþiva bãnuþi, iar el sã ºtie cu exactinu aibã?! Pare un paratate, pentru cã dox, nu ? Dar, cum se puþini sunt cei face cã directorul care ajung sã Termocentralei depunã plânParoºeni, Doru Viºan, gere la poliþie. nu are cãldurã acasã? Cei mai mulþi, chiar dacã pânã Acest lucru se întâmplã, iar pentru asta, la urmã îºi dau seama cã sunt Viºan nu dã vina decât înºelaþi, preferã pe primarul Resmeriþã. sã tacã, sã nu Pare un paradox, dar mai afle ºi alþii directorul Termocentralei de ce au pãþit. Un autor la Paroºeni, stã în frig. depistat Doru Viºan, deºi este unul Bogdan Niþu, din cei mai puternici purtãtor de oameni din segmentul enercuvânt al IPJ getic al judeþului HuneHunedoara, doara, nu are cãldurã acasã. spune cã, anual El repreoºeazã asta primarului din Lupeni, lui într-un oral ca Cornel Resmeriþã, convins Deva se înrefiind cã edilul nu vrea sã gistreazã 3 - 4
mesaje sã veriifce cu mare atenþie sursa mesajelor ºi, dacã au dubii, chiar sã sune la compania care ar oferi premiul, mai ales dacã ºtiu cã nu au participat la niciun concurs cu premii sau la nicio promoþie", a declarat Bogdan Niþu. De asemenea, acesta le recomandã sã nu trimitã în niciun caz sume de bani în conturile indicate sau coduri de reîncãrcare pentru cartelele pre - plãtite, pentru a nu deveni victimele ºarlatanilor. În plus, la cea mai micã suspiciune pot cere sprijinul poliþiei. Car men COSMAN
Doru Viºan, directorul de la Termocentralã Paroºeni, stã în frig. La propriu
C
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
înceapã furnizarea cãldurii în sistem centralizat cãtre populaþie. Astfel se face cã ºi el, alãturi de alte câteva sute sau mii de lupeneni, are de suferit, dupã cum spune cu tãrie. "Ca locuitor al Lupeniului, care stau în frig ºi n-am nici gaz, vã spun cã nu se vrea. Noi am asigurat agentul termic pânã la PT 6, dar mai departe, banii stau undeva în Trezorerie. Nu se plãteºte ENEL-ul, care nu dã drumul la energia electricã ºi ca atare, nu se poate furniza cãldurã. Eu stiu cã sunt undeva la 2000 de oameni care beneficiazã ºi cã au fost câþiva în stradã pentru acest lucru. De asemenea, mai ºtiu cã eu personal am o problemã ºi cã nu am fost înºtiinþat cã nu mai pot beneficia de acest serviciu", a declarat Doru Viºan, director SE Paroºeni SA. De altfel, Viºan
continuã pe aceaºi notã ºi mai spune cã decizia de a nu da cãldurã în iarna aceasta lupenenilor, a fost luatã de multã vreme de primarul Resmeriþã. "Este o decizie care au luat-o mai demult ºi care acuma îºi aratã roadele. ªi încã nu-i totul… Discutãm când vor fi -10, -20 de grade. Cine va gestiona situaþia atunci?! Vor pica punctele de transformare, pentru cã ele nu sunt dimensionate sã facã faþã la încãlzire, ci sunt fãcute pentru iluminat, con-
sumul casnic, adicã ce înseamnã un frigider… Totuºi, sã vedem atunci cine va gestiona situaþia. Dupã pãrearea mea, dupã cum merg lucrurile acum, nu vor sã dea cãldurã", a mai spus Doru Viºan. Cornel Resmeriþã spune cã nu este aºa, iar cã vina pentru faptul cã nu este acum cãldurã în Lupeni, aparþine tot oamenilor. " Niciunde nu dã primãria cãldurã. Primãria este un intermediar între societãþile de distribuþie a agentului termic în localitate ºi Uzinã. Faptul cã este fãcut vinovat primarul Municipiului Lupeni pentru cã nu este agent termic, este o mare greºealã. O greºealã pe care oamenii trebuie sã o înþeleagã, pentru cã aici ne-au adus tot cetãþenii cu datorii ºi nu altcineva. Deci, este o sãrãcie destul de mare în Valea Jiului ºi datoritã acestei sãrãcii s-a ajuns unde s-a ajuns", a afirmat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Luiza ANDRONACHE
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 decembrie 2011
Festival de colinde la o "3" - cifra fatalã pentru ouã bisericã din Petroºani
"S
e apropie Crãciunul" este titlul sub care duminica aceasta mai multe coruri de copii vor concerta la Biserica Sfântul Nicolae de la Petroºani. Manifestarea este organizatã cu sprijinul primãriei ºi a ºcolilor din oraº, iar copiii care participã vor primi dulciuri.
a ediþie ºi copiii sunt încântaþi an de an sã participe la acest eveniment deosebit. Manifestãrile vor continua luni, în sala de marmurã a primãriei, unde vor fi prezentate mai multe eseuri pe tema Crãciunului, grupate sub egida " Aduceþi-vã aminte de înain-
taºii voºtri ". Printre invitaþi se numãrã : Mircea Cãlin Brânduºa, directorul Direcþiei de Culturã ºi Patrimoniu Hunedoara, preotul Mihai Muntean, scriitorul Dumitru Velea, precum ºi mai mulþi preoþi ºi profesori din Valea Jiului. Diana MITRACHE
Mai multe coruri de copii vin la Biserica Ortodoxã Sfântul Nicolae din Petroºani, la sfârºitul aceste sãptãmâni, pentru a susþine un concert de muzicã dedicatã Crãciunului. Spectacolul de colinde va începe duminicã, 18 decembrie, la ora 11,30 ºi poartã denumirea " Lãsaþi copiii sã vinã la Mine ". Anul acesta festivalul a ajuns la cea de a XIII-
O
uãle marcate cu codul "3", provenite de la gãinile crescute în cuºti neîmbunãtãþite, nu vor mai fi date spre consum public. Comercializarea lor va fi interzisã începând cu 1 ianuarie 2012. Decizia a fost luatã de Autoritatea Naþionalã Sanitar Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor (ANSVSA).
Potrivit specialiºtilor, "începând cu data de 1 ianuarie 2012, ouãle provenite de la gãinile crescute în cuºti neîmbunãtãþite nu se mai dau spre consum public. Ele se
dirijeazã direct spre industrializare sau distrugere". Mai mult, inspectorii sanitar-veterinari vor avea chiar misiunea de a urmãri ce se întâmplã cu aceste ouã, pentru a nu ajunge sã fie consumate de oameni. Numãrul distinctiv care este ºtanþat pe ou este compus din cifrele 0, 1, 2 sau 3 ºi reprezintã modul în care au fost crescute ºi hrãnite gãinile: 0 producþie ecologicã, 1 - sistem extensiv, oul provine de la gãini crescute în aer liber, dar hrana lor nu este neapãrat ecologicã, 2 - la sol, ouãle provin de la gãini crescute în ferme, dar în hale, la sol, hrãnite cu furaje clasice ºi 3 în baterii, ouãle provin de la gãini crescute în baterii (cuºti, îmbunãtãþite sau nu). Diana MITRACHE
"Dorel" de la Ape
A
u schimbat o conductã ºi au spart alta. Asta s-a întâmplat joi la orele prânzului în plin centrul municipiului Petroºani, dupã ce mai mulþi muncitori au încercat sã monteze o conductã de apã pe strada ce duce spre Universitatea din Petroºani. Traficul rutier a fost închis ºi, potrivit muncitorilor, în momentul în care au încercat sã schimbe o þeavã, au rupt o alta. Aºa se face cã apa a ajuns pânã în strada principalã ºi de acolo a curs pe artera rutierã minute în ºir.
excavaþia, am agãþat o altã conductã. Vom remedia în cel mai scurt timp defecþiunea", a declarat unul dintre muncitori. Pe strada Institutului din Petroºani se lucreazã de câteva zile, dupã ce responsabilii de la Apa Serv au decis sã înlocuiascã þevile de apã. Asta pentru cã strada va fi asfaltatã în curând. Diana MITRACHE
Responsabilii de la ape spun cã incidentul s-a produs în momentul unei intervenþii în zonã ºi a fost unul neprevãzut. "am încercat sã înlocuim o þeavã ºi, în momentul în care am fãcut
Î
Simpozion judeþean de geografie
n data de 17 decembrie, va avea loc Simpozionul judeþean "Învãþãmântul geografic hunedorean între trecut, prezent ºi viitor", organizat de Societatea de Geografie - filiala judeþului Hunedoara. "Cu acest prilej se va organiza o întâlnire a generaþiilor de geografi hunedoreni. Lucrãrile
simpozionului se vor referi la realizãri profesionale individuale, colaborãri metodice, participãri la aplicaþii practice, rezultate obþinute cu elevii la olimpiadele ºi concursurile ºcolare, aspecte din istoria învãþãmântului geografic hunedorean. Participanþii vor primi atestate, iar lucrãrile vor fi publicate în volumul XVI al revistei GEIS - Referate ºi comunicãri de geografie 2012", a declarat prof.dr. Dumitru Rus, preºedinte al Societãþii de
Geografie - filiala judeþului Hunedoara. Conform programului manifestãrii, la ora 10:00 va avea loc deschiderea festivã ºi acordarea de diplome omagiale în sala Europa a Inspectoratului ªcolar al judeþului Hunedoara, iar de la ora 14:00, în cancelaria Liceului Pedagogic Sabin Drãgoi din Deva, se vor desfãºura comunicãrile din cadrul simpozionului. Anamaria NEDELCOFF
ANGAJEAZÃ
pentru Domeniul Schiabil VidraTransalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 km pânã la OMV Petroºani; 38 km pânã la Comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii (pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lãcãtuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi (pregãtire minimã ºcoala de calificare în domeniul mecanic)
- agenþi de peron - mecanic utilaj de bãtut zãpada Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj. Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.