Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 29
Cronica Vãii Jiului Luni, 19 decembrie 2011
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Umbra lui Dracula
transformã Castelul Corvinilor într-oo "destinat, ie de vis"
"Bântuit" chiar de legenda lui Dracula, Castelul Corvinilor din Hunedoara este recomandat de europeni drept o destinaþie "de vis" ºi este inclus în topul celor mai frumoase 10 castele din Europa.
PAGINA 11
Despre Sindicatele se ceartã ºi Domeniul schiabil din Parâng, cel mai mare Taina Crãciunului în postul Crãciunului din Europa de Sud-Est la Mãnãstirea Lainici nul dintre vicepreºedinþii Ligii Sindicatelor Miniere este 30 de kilometri U Valea Jiului (LSMVJ) îl acuzã pe Constantin Jujan, Î de pârtii legate între P directorul general al Companiei Naþionale a Huilei (CNH) ele, 7 telescaune, 2 de "imixtiune administrativã în sindicate", susþinând cã favorizeazã formaþiunea sindicalã "Muntele", condusã de Bebe Nica. >>> PAGINA A 5-A
telegondole ºi un peisaj sãlbatic ce îþi taie respiraþia. >>> PAGINA 12
n anul 2012 se vor împlini 200 de ani de la începerea construirii Mãnãstirii Lainici, lucrare ce a durat cinci ani. Era în timpul domniei lui Ioan Caragea Vodã, lãcaºul fiind ridicat prin contribuþia materialã a mai multor familii de boieri gorjeni. >>> PAGINILE 6-7
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 decembrie 2011
S-a spânzurat în casã
n bãrbat de U Petrila a fost gãsit fãrã viaþã de
cãtre familie, în casa în care locuia. Corpul victimei a ajuns la morgã, iar poliþiºtii spun cã nu existã suspiciuni în acest caz ºi, cel mai probabil omul s-a sinucis. Bãrbatul de 51 de ani locuia pe Strada Minei din Petrila, acolo unde a fost gãsit de rude, la
sfârºitul sãptãmânii trecute, fãrã viaþã. Potrivit martorilor, omul s-a spânzurat, iar descoperirea au fãcut-o membrii familiei sale în locuinþã. Poliþiºtii spun cã bãrbatul s-a sinucis ºi nu sunt suspiciuni în ce priveºte acest caz, deoarece el ºi-a ºi justificat gestul. Acesta a lãsat un bilet de adio adresat familiei, în care îºi cere
COMEMORARE Se împlinesc 5 ani de cînd o inimã mare nu mai bate, un suflet bun s-a ridicat la Domnul în Sãptãmâna Bucuriei Naºterii lui Isus, lãsând în urmã golul sãu care nu va putea fi îndepãrtat de nimeni. Dumnezeu sã îl aibã în pazã, iar noi te vom plânge mereu dragul nostru soþ, tatã ºi bunic. Ing. NEGRUÞ GHEORGHE (GHIÞÃ) Te vom pãstra întotdeauna în sufletele noastre! Soþia NINA ºi fiul Alin
scuze pentru fapta sa. "O echipã din oraº a ajuns la faþa locului,iar corpul victimei a fost ridicat ºi transportat de medicina legalã. Cadavrul va fi autopsiat în vederea stabilirii cauzei morþii, însã,din punctul nostru de vedere nu sunt suspiciuni cu privire la sãvârºirea vreunei fapte de naturã penalã", a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Psihologii atrag atenþia cã, în aceastã perioadã, creºte incidenþa numãrului de cazuri de suicid. Luna decembrie este una în care depresiile fac mai multe victime ca de obicei. Asta ºi pentru cã apropierea sãrbãtorilor este un factor favorizat, iar depresiile pot duce la suicid. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
ANUNÞURI
Director:
Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echipalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Comanda la mine 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Fotbal: Steaua - Voinþa Sibiu 22:30 Observator 23:30 Un Show Pãcãtos 0:45 Râuri de purpurã 2: Îngerii Apocalipsei
National TV 6:00 Sare ºi Piper (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Suflete pereche (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 Clipuri 11:00 În cãutarea fericirii 12:30 Taxi Driver (r) 13:15 Dragoste cu scântei (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Cruciaþii 0:00 În cãutarea fericirii (r) 1:00 Cruciaþii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Ce se întâmplã, doctore? (r) 10:45 Pro Motor (r) 11:30 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Apropo TV (r) 15:00 România, te iubesc! (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Grãdiniþa lu' tãticu' 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Crime online 1:15 CSI: Miami (r)
Prima TV 7:30 Flavours, 3 bucãtari (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 Trandafirii sãlbatici (s) 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 15:30 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort Redifuzare 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Polar express 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Mondenii 23:45 Medium 1:00 Focus (r)
TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Labou 11:55 TVR 55 12:00 Festivalul Internaþional al Artelor Spectacolului Muzical Viaþa e frumoasã! 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Curier TV 15:15 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Piepturi goale ºi buzunare pline 23:10 Penumbra 1:00 Mad Men - Nebunii de pe Madison Avenue 1:55 Prim Plan (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN,Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politic 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 decembrie 2011
Benor Voicescu revine pe scena politicã
D
eºi mulþi se aºteptau ca fostul candidat din 2004, la funcþia de primar al Petroºaniului, Benor Voicescu, sã adere la UNPR, acesta a reales PSD Petroºani. Sacrificat de PDSR, în anul 2004 - când a fost împins în faþã, pe nepregãtite, pentru a candida la funcþia de primar al Petroºaniului - Benor Voicescu s-a retras de pe scena politicã. Vara trecutã l-am întâlnit pe
Cheile Jieþului, cu clopul specific momârlanilor, mânând niºte mãgãruºi. Atunci a povestit cã s-a contopit cu natura ºi cultura, dar s-a dovedit cã ºtia tot ce se petrece în þarã ºi în Vale. Fost miner complet ºi director de minã, Voicescu a reapãrut la PSD Petroºani dupã ce apele s-au mai limpezit aici dupã scandaluri repetate. Cu verva specificã ºi discursul atipic, acesta ºi-a recucerit colegii de partid pãrãsiþi de vreo 7 ani. Benor Voicescu a fost reptimit în rândul social
democraþilor de la Petroºani fiind considerat "nou membru", deºi este unul cu vechi state. Revenirea sa la PSD a fost
îndelung comentatã de cei ce ºtiau cã fostul director de minã a fost agreat ºi susþinut de fostul prefect de Hunedoara,
Aurelian Serafinceanu. Cum Serafinceanu este secretar general al UNPR, era de aºteptat ca Benor Voicescu sã adere la UNPR. Dacã acest partid nu ar fi fãcut parte din coaliþia de la putere, probabil ar fi fãcut-o. Dar ºi experienþa anului de eºec, 2004, poate sã-l fi þinut departe de aceast grup de oameni politici. Ieri, PSD ºi-a validat în consiliu candidaþii pentru consilieri locali ºi judeþeni, urmând ca pânã în 16 ianuarie 2012 sã stabileascã lista comunã cu PNL. Ileana FIRÞULESCU
Politicienii stau la mâna Proiectul "Transilvania" 2020 calizare în literatura Transilvania ar uroparlamennevoie de schimbãri nehotãrâþilor de specialitate", a putea, în 2012, sã E tarul Iuliu de paradigmã în precizat deputatul Winkler a vorbit abordarea dezvoltãrii. atragã 5,5 miliarde
P
otrivit unui sondaj de opinie realizat de fundaþia Soros ºi dat publicitãþii în luna noiembrie, câºtigarea alegerilor în România anului 2012 vor depinde de masa mare a nehotãrâþilor.
Rezultatul sondajului ar trebui sã dea de gândit actualei clase politice. Nu mai puþin de 51 la sutã dintre cei intervievaþi sunt nehotãrâþi sau nu intenþioneazã sã meargã la vot, în timp ce doar 49% din subiecþi au avut rãspunsuri la întrebãri. De-a dreptul alarmant în condiþiile în care, din nou, o minoritate bine organizatã poate sã decidã soarta majoritãþii. În general, este vorba despre electorat de dreapta, fostul electorat DA, dezamãgit ºi de PDL, ºi de PNL, care mai crede încã în principiile învingãtoare, un electorat care pretinde anticorupþie
realã, anticlientelism, competenþã, coerenþã ºi eficienþã, stat minimal funcþional. Este un electorat care vrea cu adevãrat sã stea cu fruntea sus în Europa. Conform sondajului USL a obþinut 55%, PDL -18%, PPDD 9%, UDMR 7%, în timp ce în zona personalitãþilor Crin Antonescu 31%, iar Dan Diaconescu 14%. Însã, dacã luãm în calcul marea masã a nehotãrâþilor, vom constata cã USL are doar vreo 27%, iar PDL vreo 9, fapt ce ar trebui sã le dea politicienilor mai degrabã o stare de îngrijorare ºi nu de relaxare, aºa cum încearcã sã arate în faþa opiniei publice. Sociologii pun acest procent imens al nehotãrâþilor ºi dezamãgiþilor atât pe seama faptului cã actualele partide politice ºi-au consumat în cea mai mare mãsurã potenþialul de credibilitate cât ºi pe o crizã a unor lideri politici care sã-i convingã. Marius MITRACHE
depre preoiectul "Transilvania 2020" - un plan de viitor, care include globalizarea, fãrã sã distrugã valorile locale. Ideea acestui proiect a fost lansatã de europarlamentarul din Hunedoara, în contextul dezvoltãrii europene în spaþiul transilvãnean. Conform deputatului european, conceptele strategiei europene vor trebui adaptate particularitãþilor din Transilvania, dar în acelaºi timp, la nivelul regiunii va fi
"Dacã vorbim despre Transilvania, trebuie sã luãm în considerare particularitãþile regiunilor, cum sunt Partium, Banatul, Ardealul sau Þinutul Secuiesc. Iar aceste planuri pe care noi le elaborãm trebuie sã arate clar ce fel de Transilvanie sau ce fel de Þinut Secuiesc vrem sã avem ºi cum putem sã obþinem ceea ce ne-am propus", a mai spus Iuliu Winkler. Deputatul european al UDMR a adãugat cã, pentru proiectele sale de dezvoltare,
de euro, din care 70 % din surse autohtone, iar restul din fonduri europene. Deputatul european Winkler a subliniat faptul cã, pentru atingerea þintelor propuse în Strategia Europa 2020 va fi nevoie de disciplinã ºi rigoare la nivelul întregii Uniuni. "Nu putem sã ne opunem în nici un fel globalizãrii. Trebuie sã ne folosim de aceasta astfel încât sã pãstrãm valorile locale. Acest fenomen se numeºte glo-
european al UDMR. În opinia sa, este extrem de important ca programele naþionale de reformã ºi negocierile care se duc la Bruxelles sã fie pragmatice, în dauna unui formalism excesiv. Diana MITRACHE
Aproape 40 de milioane de lei, semnate de MDRT pentru municipiul Deva
unicipiul Deva este M beneficiarul a patru contracte de finanþare,
prin Programul Operaþional Regional, valoarea totalã a proiectelor fiind de circa 37 de milioane de lei. Proiectele de finanþare au fost semnate, la finele sãptãmânii trecute, de Rãzvan Murgeanu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, ºi Mircia Muntean, primarul municipiului Deva. Primul proiect finanþat este cel referitor la "Amenajare Piaþa Victoriei din Municipiul Deva", cu o duratã de implementare de 7 luni ºi o valoare totalã de 11.120.559,89 de lei, din care 8.787.676,57 de lei finanþare nerambursabilã. Proiectul are ca obiectiv reabilitarea ºi modernizarea spaþiului public urban Piaþa Victoriei din Municipiul Deva. Cu o valoare de
5.347.761,72 de lei, din care finanþare nerambursabilã de 4.235.384,70 de lei, Proiectul "Reabilitarea Parcului Municipal Cetate" are o duratã de implemetare de 12 luni, constã în modernizarea a 20.240 mp de infrastructurã urbanã, în amenajarea a 12.820 mp de spaþiu verde ºi crearea a cinci noi locuri de muncã. Proiectul Sistem integrat de management al traficului rutier în municipiul Deva, are ca obiectiv general îmbunãtãþirea fluxului rutier ºi a siguranþei cetãþeanului în municipiul Deva, prin implementarea unui sistem de control adaptativ de management al traficului urban ºi va fi implementat într-o perioadã de 10 luni. Valoarea totalã este de 17.074.678,00 de lei, din are valoarea finanþãrii nerambursabile este de 13.114.026,80 de lei. În fine, proiectul Sistem de
supraveghere video în zona de acþiune urbanã are o duratã de implementare de 12 luni ºi o valoare totalã de 3.502.934,80 de lei, din care 2.761.649,80 de lei finanþare nerambursabilã. Potrivit oficialilor MDRT, pânã la data de 1 decembrie a.c., în judeþul Hunedoara fuseserã depuse 222 de proiecte pentru finanþare prin POR ºi erau contractate 68 de proiecte în valoare totalã de 738,34 milioane de lei, din care 476,17 milioane reprezintã fonduri europene. Car men COSMAN
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 decembrie 2011
Monica Ridzi cere un studiu biomotric pentru copii ºi adolescenþi
D
eputatul Monica Iacob - Ridzi a avertizat Ministerul Educaþei asupra necesitãþii realizãrii unui studiu privind potenþialul biomotric al elevilor. Ultimul astfel de studiu a fost realizat în 1994, dar de atunci lucrurile s-au schimbat mult. Monica Iacob - Ridzi a precizat cã dezvoltarea ºi creºterea copiilor ºi adolescenþilor reprezintã o problemã de mare importanþã, atât teoreticã, dar ºi practicã. "În România, studii privind
particularitãþile biometrice au fost realizate în anii 1970, 1981 ºi 1994 de cãtre Institutul Naþional de Cercetare în sport. În cei 17 ani împliniþi de la realizarea studiului s-au înregistrat modificãri majore la nivelul creºterii copiilor ºi adolescenþilor români", a declarat deputatul hunedorean. Acest fapt, spune Iacob - Ridzi, are la bazã schimbarea obiceiurilor alimentare, creºterea sedentarismului în rândul copiilor ºia dolescenþilor, maturizarea precoce, precum ºi renunþarea la activitãþile sportive pe fondul limitãrii importanþei orelor de
sport în programa ºcolarã. "La un nivel avansat, un studiu provind potenþialul biomotric al copiilor ºi adolescenþilor poate fi utilizat ca instrument de lucru pentru antrenorii ºi tehnicienii care activeazã în domeniul sportului de performanþã", explicã deputatul hunedorean necesitatea realizãrii acestuia, pe lângã faptul cã, pe baza datelor colectate, în urma interpretãrii acestora de cãtre specialiºti, pot fi elaborate programe de corectare ºi stimulare, adecvate procesului instructiv - educativ. Car men COSMAN
Persoane cu handicap cu indemnizaþii ilegale
C
el puþin 130 de hunedoreni au beneficiat de indemnizaþie de handicap plãtitã în mod ilegal. Foºtii beneficiari se luptã acum în instanþã pentru banii pe care îi luau.
Ministrul Muncii, Sulfina Barbu, a dezvãluit cã, dupã reevaluarea persoanelor cu handicap, la Hunedoara raportul de control aratã cã în iunie erau în platã 18.626 persoane cu handicap. Asta înseamnã, în cifre. o creºtere de 1.231 de persoane
faþã de perioada similarã a anului trecut. "Dintre 18.626 persoane cu handicap, 90,43 la sutã erau încadrate în grad grav ºi accentuat. Din 180 de dosare verificate, 130 nu erau corect încadraþi în gradul de handicap. La cele mai multe dintre aceste persoane sunt deja sistate prestaþiile sociale iar DGAPSPC Huneodara are deja proces pe rol cu aceºti beneficiari nelegitimi", a declara Sulfina Barbu. Ea a precizat cã una dintre prioritãþile mandatului ei a fost continuarea reformei asistenþei sociale, domeniu în care, în urma intensificãrilor controalelor, s-au descoperit multe nereguli. Car men COSMAN
Bani pentru bazele sportive rurale
A
proximativ 1.000 de lei au fost alocaþi,pe final de an, unor administraþii rurale din Hunedoara pentru bazele investiþii în bazele sportive. Banii trebuiesc cheltuiþi acum, pânã la sfârºitul anului.
Un numãr de 8 localitãþii hunedorene au ajuns sã primeascã finanþare pe ultima sutã de metri, la finele acestui an, iar banii sunt destinaþi investiþiilor din domeniul sportiv. Potrivit prefectului judeþului Hunedoara, Attila Dezsi, suma alocatã pentru cele 8 unitãþi administrativ teritoriale este de 993 de lei, iar banii
trebuiesc cheltuiþi cât mai urgent, pentru cã altfel existã riscul de a pierde finanþãrile. Banii au venit pentru comunele : Buceº, Densuº, Dobra, General Berthelot, Orãºtioara de Sus, Pui, Teliucul Inferior ºi Turdaº. "Doresc sã atrag atenþia primarilor acestor unitãþi adminstrativ-teritoriale cã sumele defalcate din taxa pe valoarea adãugatã alocate trebuie cheltuite pânã la sfârºitul anului, în caz contrar ele vor fi returnate la bugetul de stat. Le solicit, pe aceastã cale, sã demareze urgent procedurile de rectificare a bugetului local în vederea cheltuirii
acestor sume în timp util." a precizat dl. Attila DÉZSI - prefectul judeþului Hunedoara. Banii au ajuns în judeþul Hunedoara prin Hotãrârea Guvernului nr. 1215/14.12.2011
ºi au fost repartizate pentru finanþarea a 8 proiecte în cadrul "Programului de dezvoltare a infrastructurii ºi a unor baze sportive din spaþiul rural". Diana MITRACHE
Garda de acasã, beneficã pentru Spitalele din Valea Jiului?! care dacã ai nevoie de el, care-ºi exprimã dorinþa de a acã parlamentarii face astfel de gãrzi în Spitalul poate veni de acasã. Asta pe D vor decide, medicii de-o parte, iar pe de alta este de Urgenþã Petroºani, sã fie vor putea sta acasã, dar totuºi în gardã. Cum vine asta?! Ei bine, de ceva timp se discutã de posibilitatea înfiinþãrii unei asemenea linii de gardã, în special pe specialitãþile deficitare din punct de vedere al personalului. "E o prevedere existentã într-un ordin legat de timpul de lucru în domeniul sanitar, care prevede posibilitatea organizarea unor linii de gardã la domiciliu. Adicã, pe anumite specialitãþi, medicii din cadrul secþiei respective sau chiar medici din alte pãrþi
blocaþi la domiciliu în zilele în care se considerã cã sunt de gardã, urmând a fi plãtiþi cu 50 % din cuantumul sumei pe care ar lua-o dacã ar fi în Spital ", a afirmat dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani. Acest lucru este vãzut ca unul benefic pentru toatã lumea, în special pentru medici, mai ales în Valea Jiului. " Pentru orice Spital ar fi o idee foarte bunã, pentru cã este bine sã ºtii cã pe anumite specialitãþi, ai un coleg
bine ºi pentru medic sã fie remunerat pentru ceea ce face ", a mai spus Vasilescu. Luiza ANDRONACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 decembrie 2011
Sindicatele se ceartã ºi în postul Crãciunului
U
nul dintre vicepreºedinþii Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ) îl acuzã pe Constantin Jujan, directorul general al Companiei Naþionale a Huilei (CNH) de "imixtiune administrativã în sindicate", susþinând cã favorizeazã formaþiunea sindicalã "Muntele", condusã de Bebe Nica. untele, reprezentativ în ochii CNH, fãrã reprezentativitate pentru Ligã
M
Drept dovadã, susþine el, a fost prezenþa juristei de la CNH vinerea trecutã, la Judecãtoria Petroºani, care "avea sarcinã sã spunã cã e de acord ca Muntele sã aibã reprezentativitate". "Vineri, la Judecãtoria Petroºani, s-a judecat pentru reprezentativitatea angajaþilor CNH. Muntele, dacã are 50 plus 1 din numãrul de angajaþi ca membri, poate cere reprezentativitatea. Ei nu o au,
dar au cerut-o. A venit acolo ºi jurista CNH, sã-i apere pe cei de la Muntele, ea avea sarcinã sã spunã cã este de acord. Ceea ce a fãcut Jujan se numeºte imixtiune administrativã în sindicate ºi favorizarea unui grup de nemernici, care vor sã punã mâna pe puterea sindicalã, economicã ºi turisticã a Vãii Jiului", susþine Radu Voina. Radu Voina, vicepreºedinte al LSMVJ, susþine cã scopul acestei susþineri este obþinerea obiectivelor care ar putea fi de interes turistic, ce aparþin mai multor sindicate din Valea Jiului. "Acest sindicat, Muntele, nu are decât un singur scop: salvarea economicã a liderilor lor ºi prin "unificarea" mai multor sindicate vor sã punã mâna pe toate obiectivele turistice ºi bunurile din patrimoniul sindicatelor. Astfel, cluburile, casele de culturã, cabanele, conturile, vor dispãrea într-unul singur ºi vor fi conduse de douã tabere. Prima este triumviratul Nica, Jurca ºi Temneanu, iar din partea conducerii vor fi Jujan, Aurelian Enache ºi Sandu Sorin, þuþerii furturilor de la
dreptul de a-l da în judecatã", a declarat Jujan.
ebe Nica: "Voina B trãieºte într-un vis, în care e mare ºi tare"
unitãþile miniere din Valea Jiului", declarã Voina. De altfel, în opinia lui, existã o singurã soluþie: "Demisia sau demiterea lui Jujan ºi respingerea solicitãrii de reprezentativitate depusã de Muntele ºi scoaterea pe linie moartã a profiturilor de orice fel".
C
onstantin Jujan: "Dacã se piºã unul în mijlocul drumului, eu trebuie sã comentez?" Constantin Jujan susþine cã
nu poate comenta cele precizate de Voina, dar îºi rezervã dreptul de a-l da în judecatã pentru acuzaþia legatã de furturile de la minele din Valea Jiului. "Nu pot sã comentez. Nu vãd care este intervenþia mea în aceastã treabã. E o chestie rãutãcioasã, iar cauza îi privea pe cei de la Muntele. Dacã se piºã unul în mijlocul drumului, eu trebuie sã comentez? Eu nu favorizez pe nimeni, astea sunt bãlãrii, m-am sãturat de ei. Iar dacã Voina spune cã sunt în spatele furturilor, îmi rezerv
Minerii de la Lupeni nu-l mai vor pe Bebe Nica
S-a votat bugetul 2012
Nu va fi creºtere economicã ºi se vor reduce încã 300.000 locuri de muncã D ãptãmâna trecutã S Parlamentul României a votat bugetul þãrii pentru anul 2012. În timp ce puterea considerã cã este un buget auster, în conformitate cu realitatea, opoziþia, dar ºi economiºtii strãini spun cã este un buget care nu va stimula creºterea economicã, catalogând România ca fiind a doua economie cea mai sãracã din Europa.
"Aþi votat un buget care consolideazã stabilitatea macroeconomicã a României. Azi, (joi - n.n.) pentru prima oarã in ultimii 20 de ani s-a votat un buget fãrã conotaþii electorale pentru anul electoral care urmeazã'', a declarat premierul Emil Boc dupã adoptarea bugetului cu 239 de voturi pentru ºi 168 împotrivã. Deputatul hunedorenilor, Viorel Arion, PDL, spune cam acelaºi lucru, considerând cã asta este realitatea: "Este un buget realist construit pe ceea ce România
poate sã construiascã în 2012". Pe de altã parte, analizele economiºtilor strãini, care nu pot fi acuzaþi nici ei de…"conotaþii electorale", spun cã nu ne va fi uºor. "România s-a alãturat unui grup crescând de þãri, joi, atunci când Parlamentul a adoptat un buget drastic care vizeazã sã reducã cu mai mult de jumãtate deficitul bugetar. România este a doua economie cea mai sãracã din Europa ºi este familiarizatã cu austeritatea având în vedere cã a primit deja în martie a patra tranºã din împrumutul agreat de CE cu Bucureºtiul, în cadrul unui pachet de asistenþã financiarã derulat cu FMI ºi alte instituþii internaþionale, de 20 de miliarde de euro. Deficitul a scãzut la sub 5% din PIB" relevã Financial Times. ''Continuarea austeritãþii nu va face
decât sã sporeascã turbulenþele" cu care se confruntã economia românã, spune Neil Shearing de la Capital Economics, iar dacã situaþia din zona euro se va agrava, "economia României nu va fi în poziþia de a realiza creºtere." România intenþioneazã sã reducã numãrul de locuri de muncã din sectorul public la 1,1 milioane pânã la sfârºitul anului viitor, de la 1,4 milioane în 2010. Guvernul a eliminat deja 180.000 de locuri de muncã, potrivit preºedintelui
Bebe Nica ameninþã ºi el cu judecata ºi spune cã nu ºtie cine este Radu Voina pentru minerii din Valea Jiului. "În primul rând, Radu Voina ar trebui sã citeascã Legea 62 ºi sã vadã ce condiþii pot determina ca un sindicat sã fie reprezentativ. Noi avem 4442 de angajamente depuse pentru angajaþii CNH, care din peste 7.700 înseamnã jumãtate plus 500. Din punct de vedere al obiectivelor turistice, astea sunt fabulaþii ale defunctei LSMVJ. Din fericire pentru mineri, va veni vremea când toþi minerii se vor afla sub aceeaºi pãlãrie sindicalã. Declaraþiile acestea sunt ultimele zbateri ale lui Voina ºi ale Ligii. Dar ce reprezintã de fapt Voina pentru mineri? Eu chiar nu ºtiu, mie îmi scapã lucrul acesta. El trãieºte într-un vis în care e mare ºi tare, nu vedeþi? Cât de curând lucrurile se vor liniºti", a declarat Bebe Nica. Anamaria NEDELCOFF
român Traian Bãsescu, precizeazã Financial Times. Cam de aceeaºi pãrere este ºi opoziþia de pe scena politicã româneascã. Parlamentarii din judeþ spun cã este un buget al sãrãciei, care nu vizeazã politici de stimulare economicã, ci de sãrãcire a populaþiei "condamnatã" sã finanþeze pãstrarea pe linia de plutire a României, în timp ce alþii se îmbogãþesc pe seama crizei. Ileana FIRÞULESCU
oar 20 din 514 angajaþi ai minei Lupeni, care au votat pentru cei care ar urma sã-i reprezinte pe cale sindicalã l-au vrut pe Bebe Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Alegerile au fost câºtigate de cãtre Vasile Vamoº, preºedintele Sindicatului Liber ºi Independent al EM Lupeni, cu 185 de voturi. Pe cea de-a doua poziþie s-a aflat Adrian Misaroºi, cu 99 de voturi, iar pe locul 3 a fost Bebe Nica, cu 20 de voturi. "Acest lucru s-a întâmplat în cadrul alegerilor pentru reprezentarea membrilor de sindicat ce nu sunt afiliate la Meridian. Salariaþii au fost cei care i-au propus pe cei ce urmeazã sã-i reprezinte ºi eu am câºtigat. Din aceºti 514 oameni, doar 20 l-au vrut pe Bebe Nica", a declarat Vasile Vamoº. Anamaria NEDELCOFF
6 Reportaj
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 decembrie 2011
D e s p r e Ta i n a C r ã c i u n u l u i
Bradul - cel mai important ºi mai vechi arbore mitic
la Mãnãstirea Lainici
D
e ce bradul este ales ca simbol al Crãciunului? Bradul considerat model arboricol concentreazã mai multe tipuri diferite de activitãþi spirituale. Sub acest aspect este vãzut în trei ipostaze: arbore al vieþii, arbore ceresc ºi arbore cosmic. Astfel, fiecare nivel de ramuri reprezintã o treaptã intermediarã între ceruri. Din legende se susþine cã cerul a fost conceput a treia zi de la crearea pãmântului.
n anul 2012 se vor împlini 200 de ani de la începerea construirii Mãnãstirii Lainici, lucrare ce a durat cinci ani. Era în timpul domniei lui Ioan Caragea Vodã, lãcaºul fiind ridicat prin contribuþia materialã a mai multor familii de boieri gorjeni. Mãnãstirea Lainici a fost din cele mai vechi timpuri loc de liniºte ºi rugãciune, unde bucuria sãrbãtorilor a avut o conotaþie aparte. Acum în preajma sfintei sãrbãtori a naºterii Domnului Iisus Hristos, am purtat o discuþie la mãnãstirea din defileul Jiului cu stareþul de la Lainici, arhimandritul Ioachim Pârvulescu.
Î
cea de T aina veac ascunsã
Reporter: Pãrinte-stareþ, de ce se spune "Taina Crãciunului"? Ioachim Pârvulescu: Sunt lucruri care nu sunt permisibile minþii omeneºti, neºtiute nici de îngeri. Sunt lucruri pe care numai Dumnezeu le ºtie. Iatã, putem spune cã, toatã viaþa noastrã este o tainã, viaþa fiecãrui om în parte. Trãim într-o tainã, murim într-o tainã. Dar taina întrupãrii lui Iisus e cu totul ºi cu totul alta. S-a profeþit în Vechiul Testament despre naºterea Mântuitorului într-o peºterã din Bethleem, lucrul acesta fiind o tainã oarecum, nefireascã, pânã în ziua de azi. Însãºi conceperea a rãmas ca o tainã, totul fiind ermetic, deºi, repet, proorocii au profeþit aceasta în Vechiul Testament. Toate aceste momente, de la naºtere ºi pânã la rãstignirea Mântuitorului au fost înþelese numai dupã ce acesta s-a urcat la ceruri. De aceea toatã viaþa Lui a fost o mare tainã ºi în tainã intrãm numai cu o mare credinþã. ªi în filozofie, se pot emite ipoteze ºi deducþii, dar nu se poate intra în taina unui om. Rep.: De ce au fost aleºi Iosif ºi Maria? I.P.: Existã o recepþie eronatã despre naºterea
1812 Este anul în care a început construcþia bisericii vechi. La anul se vor împlini 200 de ani de la acest moment.
Mântuitorului, privitã prin prisma unor tablouri apãrute mai ales în Apus, despre aºa-zisa Fecioara Maria ºi un bãrbat matur, Iosif. Totul este vãzut carnal ºi omenesc dar lucrurile nu stau aºa. Acestea sunt lucruri deformate, Iosif avea 70 de ani, Maria 16, nu a fost vorba despre
30
Mãnãstirea Lainici a avut 30 de stareþi, cel mai longeviv fiind Irodion Ionescu, între anii 1865-1870 ºi 1873-1900 o cãsãtorie prin ceea ce înþelegem noi. Ea s-a aflat sub oblãduirea lui Iosif. Maria a fost un mare dar pentru pãrinþii ei, Ioachim ºi Ana, care au adus-o pe lume la bãtrâneþe. Pãrinþii ei au murit când ea, Maria, avea 4
ani, astfel a fost crescutã la templu pânã la 15 ani. Ea ajunge sub protecþia lui Iosif. Va rãmâne însãrcinatã, spre surprinderea lui Iosif, dar un înger i se va arãta într-o noapte, spunându-i cã a rãmas însãrcinatã cu Duhul Sfânt ºi se va face
Iisus. Evident cã au fost depãºite legile firii ºi raþiunea. În Sfânta Scripturã, îngerul Gavriil îi aduce vestea despre naºterea fiului sãu.
I
isus a fost mereu prigonit ºi ameninþat
Rep.: Care ar fi explicaþia prigoanei lui Iisus, chiar de la momentul naºterii sale? I.P.: Asta a fost soarta sa, Iisus a fost mereu ameninþat, prigonit, lovit. Chiar de la naºtere au fost probleme. Cei trei magi de fapt niºte cercetãtori, Gaºpar, Melchior ºi Baltazar, au observat apariþia unei stele nefireºti, realizând naºterea unui mare împãrat. În vremea aceea, rege era Irod cel Mare. A domnit între anii 37 î. Hr. 4 î. Hr., unul dintre cele mai crude personaje ale istoriei. Aflând vestea, regele
iudeu a dorit suprimarea sa ºi deoarece nu l-a putut identifica (între timp iosif, Maria ºi Iisus au fugit în Egipt), a ordonat uciderea a 14.000 de prunci sub vârsta de doi ani. Ulterior, ei s-au reîntors dupã patru ani în Nazaret.
Reportaj 7
E
ste prea durã ofensiva comercialã de Crãciun
Rep.: Care este acum, percepþia, paralela, între Naºterea Domnului ºi Moº Crãciun? I.P.: Sunt tradiþii frumoase de Crãciun,
2
Mãnãstirea are douã hramuri, cea veche, hramul "Intrarea în Bisericã a Maicii Domnului" (21 noiembrie), iar cea noua, "Izvorul Tãmãduirii"
dar din pãcate, se þine mai puþin cont de Naºterea Domnului ºi mai mult de un aspect comercial. Aici este un paradox: subiectul principal este Iisus Hristos, dar în realitate el este substituit de marketing ºi shopping de Crãciun! Aceastã ofensivã agresivã, împotriva credinþei a deformat enorm adevãrata sãrbãtoare. Este extrem de sensibilã chestiunea cu tradiþiile. Vedeþi, capra este un obicei pãgân creºtinat, bradul de Crãciun a apãrut la noi în secolul XVIII, de fapt, totul a pornit de la Renaºtere. Renaºtere la ce? La pãgânism! Se ajunge într-o laturã extrem de periculoasã, atingând
chiar o laturã antichristicã: numai despre Crãciun ºi cadouri, nimic despre Hristos. Este o mare ispitã peste tot. Existã, totuºi, acest echilibru creat de Postul de Crãciun, care creazã multã disciplinã, te aduce la realitate. Postul este ca o jertfã. Avem în faþã toate bunãtãþile, dar noi trebuie sã rezistãm tentaþiilor. Este o abstinenþã de la mâncãruri, de la toate instinctele umane, sã nu pãcãtuim cu nimic. Trebuie unautocontrol categoric. Atunci observãm o ascensiune, o bunãtate care se instaleazã în interiorul nostru. Totul trebuie sã conlucreze într-un post, aºa cum se spune, cu trup ºi suflet.
"N
oi trebuie sã promovãm dragostea ºi credinþa pentru Mântuitor" Rep.: Ce înseamnã un Crãciun la Mãnãstirea Lainici? I.P.: Ca peste tot în mãnãstiri, în noaptea
de Crãciun. Se face slujba de searã de priveghere, se cânta câteva colinde, dupã care se retrage toatã lumea. Nu se face o noapte albã ca la Înviere, mãnãstirea nu extinde foarte mult aceste momente, sãrbãtorite mai amplu la sate ºi oraºe! Noi trebuie sã conºtientizãm, în primul rând, taina credinþei creºtine, o credinþã a iubirii ºi iertãrii. Noi trebuie sã promovãm printre oameni dragostea ºi credinþa, pentru Mântuitorul nostru Iisus Hristos, sã ne angajãm spre a deveni mai buni. Ar trebui sã ne apropiem mai mult de Iisus. Este bine sã îi mulþumim lui Dumnezeu tot timpul pentru ceea ce avem. Mulþumirea este foarte importantã pentru Dumnezeu. Celor din Valea Jiului sã le aducã Dumnezeu, de Crãciun ºi de Anul Nou, multe binecuvântãri în case ºi sã gustãm mereu din tainele credinþei noastre creºtine. Genu TUÞU
Mitologia arhaicã ºi cea daco-romanã au transmis mitologiei române ºi mitul bradului ca fiind un arbore sfânt. Poate cã din aceastã cauzã momentele esenþiale din viaþa omului ºi majoritatea sãrbãtorilor de peste ani includ prezenþa bradului ca element primordial în jurul cãruia se desfãºoarã întregul ritual. Este cel mai important ºi mai vechi arbore mitic. Nelipsit în ritualul sãrbãtorilor de iarnã, simbol al înãlþãrii spre Cer ºi al cãderii în Infern.
mascat în cãiuþ intrã primul în curtea gospodarului, purtând în mâini un brad ornat cu betealã, bomboane, mere, nuci ºi aluat de cozonac. De regulã, formele de cozonac au semnificaþii ºi reprezentãri distincte (diferite
forme), fãcute de femei anume specializate, cunoscute în tot satul. Cele mai cunoscute forme, în aceastã zonã sunt sfinþiºorii care au forma cifrei 8 - teologic 8 fiind cifra perfecþiunii - ºi forma soarelui. În alte localitãþi ale judeþu-
B
radul, în România ºi în lume În partea de Nord a þãrii, bradul are diferite semnificaþii la sãrbãtorile de iarnã. În unele localitãþi, alaiul cãiuþilor începe cu jocul bradului. Conducãtorul de joc
lui Suceava - Moldoviþa, Straja, Zvoriºtea-, existã obiceiul de jucatul ursului în jurul bradului. Dansatorul mascat în urs este silit sã înconjoare bradul în timp ce alaiul care însoþeºte ursul strigã: " Joacã ursu" dracului/ În juru" brãduþului." În acest caz se foloseºte un brad mai înalt cu ramurile de jos mai scurte pentru ca ursul sã poatã fi târât în jurul lui. Dupã mai multe rotiri în jurul bradului, ursul se prinde cu disperare de tulpina lui, dansând în genunchi ºi strigând: "U, iu, iu, brad rãmuros/ M-au dus din pãdure-n jos/ ªi-am fost eu blagoslovit/Cu bici de foc împletit". De altfel, semnificaþia bradului în toate momentele de trecere cosmicã ºi individualã este diferitã de la un popor la altul ºi de la o zonã la alta, ceea ce face posibilã însãºi prezenþa lui pânã astãzi în mai toate obiceiurile cunoscute; eternitatea verde a bradului este o
Cronica Vãii Jiului ANGAJEAZÃ
pentru Domeniul Schiabil VidraTransalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 km pânã la OMV Petroºani; 38 km pânã la Comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii (pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lãcãtuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi (pregãtire minimã ºcoala de calificare în domeniul mecanic)
- agenþi de peron - mecanic utilaj de bãtut zãpada Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj. Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.
z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
tainã nedezlegatã, misticã, popularã, legendarã dar ºi medicinalã, cãci prin trunchiul lui circulã seve deosebit de puternice care-i pot fi ºi omului de folos. De la Domnul Iisus Hristos încoace, bradul pe lângã partea medicinalã ºi partea materialã îºi are ºi o legendã creºtineascã.
B
radul, în Valea Jiului
La momârlanii din Valea Jiului, bradul arbore sacru - este prezent în cele mai importante momente ale vieþii: - arbore de naºtere, de înfrãþire simbolicã între nou nãscut ºi brãduþ, mulþi închinându-ºi copilul unui brad ca în
faþa unui preot; - arbore de nuntã, de "fãgãduialã" a viitorilor miri dinaintea unui brad, apoi la nuntã se folosec vârfuri de brad care împodobesc locul de desfãºurare a ceremoniei; - Bradul de judecatã. În vechime, cel bãnuit cã a sãvârºit o fãrãdelege era legat de un brad ºi dacã timp de trei zile nu era mâncat de animale, acesta era considerat nevinovat; - Bradul de jurãmânt. Cel care face un jurãmânt în faþa unui brad, se considerã cã acela îºi va þine cuvântul dat; - Spovedania ºi rugãciunea la brad. Acolo unde bisericile sunt departe de
aºezãri/gospodãrii, oamenii se roagã cu ardoare în faþa unui brad precum þn faþa unui altar. Tot bradului momârlanii îºi spun pãcatele ºi înalþã rugãciuni de iertare, întârind astfel rolul sãu de arbore sacru; - Brad de Crãciun, Stâlp de Armindeni, Brad de recoltã… - Arbore funerar este pus la cãpãtâiul mormintelor mai ales ale flãcãilor morþi pentru a-i ajuta în "marea trecere"; - Bradul, lemn pentru altare ºi troiþe. Bradul a devenit materie primã pentru construcþia troiþelor ºi a stâlpilor din altare. Ileana FIRÞULESCU
COLÞUL LUI DENIS Denis este elev la ªcoala Generalã “Avram Stanca” din Petroºani, în clasa a V-a. Are 11 ani ºi un talent deosebit în artã. Începând cu acest numãr, Cronica Vãii Jiului a decis sã promoveze tinerii talentaþi ai Vãii Jiului. Denis Rus este unul dintre cei care meritã toatã atenþia noastrã.
6 Reportaj
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 decembrie 2011
D e s p r e Ta i n a C r ã c i u n u l u i
Bradul - cel mai important ºi mai vechi arbore mitic
la Mãnãstirea Lainici
D
e ce bradul este ales ca simbol al Crãciunului? Bradul considerat model arboricol concentreazã mai multe tipuri diferite de activitãþi spirituale. Sub acest aspect este vãzut în trei ipostaze: arbore al vieþii, arbore ceresc ºi arbore cosmic. Astfel, fiecare nivel de ramuri reprezintã o treaptã intermediarã între ceruri. Din legende se susþine cã cerul a fost conceput a treia zi de la crearea pãmântului.
n anul 2012 se vor împlini 200 de ani de la începerea construirii Mãnãstirii Lainici, lucrare ce a durat cinci ani. Era în timpul domniei lui Ioan Caragea Vodã, lãcaºul fiind ridicat prin contribuþia materialã a mai multor familii de boieri gorjeni. Mãnãstirea Lainici a fost din cele mai vechi timpuri loc de liniºte ºi rugãciune, unde bucuria sãrbãtorilor a avut o conotaþie aparte. Acum în preajma sfintei sãrbãtori a naºterii Domnului Iisus Hristos, am purtat o discuþie la mãnãstirea din defileul Jiului cu stareþul de la Lainici, arhimandritul Ioachim Pârvulescu.
Î
cea de T aina veac ascunsã
Reporter: Pãrinte-stareþ, de ce se spune "Taina Crãciunului"? Ioachim Pârvulescu: Sunt lucruri care nu sunt permisibile minþii omeneºti, neºtiute nici de îngeri. Sunt lucruri pe care numai Dumnezeu le ºtie. Iatã, putem spune cã, toatã viaþa noastrã este o tainã, viaþa fiecãrui om în parte. Trãim într-o tainã, murim într-o tainã. Dar taina întrupãrii lui Iisus e cu totul ºi cu totul alta. S-a profeþit în Vechiul Testament despre naºterea Mântuitorului într-o peºterã din Bethleem, lucrul acesta fiind o tainã oarecum, nefireascã, pânã în ziua de azi. Însãºi conceperea a rãmas ca o tainã, totul fiind ermetic, deºi, repet, proorocii au profeþit aceasta în Vechiul Testament. Toate aceste momente, de la naºtere ºi pânã la rãstignirea Mântuitorului au fost înþelese numai dupã ce acesta s-a urcat la ceruri. De aceea toatã viaþa Lui a fost o mare tainã ºi în tainã intrãm numai cu o mare credinþã. ªi în filozofie, se pot emite ipoteze ºi deducþii, dar nu se poate intra în taina unui om. Rep.: De ce au fost aleºi Iosif ºi Maria? I.P.: Existã o recepþie eronatã despre naºterea
1812 Este anul în care a început construcþia bisericii vechi. La anul se vor împlini 200 de ani de la acest moment.
Mântuitorului, privitã prin prisma unor tablouri apãrute mai ales în Apus, despre aºa-zisa Fecioara Maria ºi un bãrbat matur, Iosif. Totul este vãzut carnal ºi omenesc dar lucrurile nu stau aºa. Acestea sunt lucruri deformate, Iosif avea 70 de ani, Maria 16, nu a fost vorba despre
30
Mãnãstirea Lainici a avut 30 de stareþi, cel mai longeviv fiind Irodion Ionescu, între anii 1865-1870 ºi 1873-1900 o cãsãtorie prin ceea ce înþelegem noi. Ea s-a aflat sub oblãduirea lui Iosif. Maria a fost un mare dar pentru pãrinþii ei, Ioachim ºi Ana, care au adus-o pe lume la bãtrâneþe. Pãrinþii ei au murit când ea, Maria, avea 4
ani, astfel a fost crescutã la templu pânã la 15 ani. Ea ajunge sub protecþia lui Iosif. Va rãmâne însãrcinatã, spre surprinderea lui Iosif, dar un înger i se va arãta într-o noapte, spunându-i cã a rãmas însãrcinatã cu Duhul Sfânt ºi se va face
Iisus. Evident cã au fost depãºite legile firii ºi raþiunea. În Sfânta Scripturã, îngerul Gavriil îi aduce vestea despre naºterea fiului sãu.
I
isus a fost mereu prigonit ºi ameninþat
Rep.: Care ar fi explicaþia prigoanei lui Iisus, chiar de la momentul naºterii sale? I.P.: Asta a fost soarta sa, Iisus a fost mereu ameninþat, prigonit, lovit. Chiar de la naºtere au fost probleme. Cei trei magi de fapt niºte cercetãtori, Gaºpar, Melchior ºi Baltazar, au observat apariþia unei stele nefireºti, realizând naºterea unui mare împãrat. În vremea aceea, rege era Irod cel Mare. A domnit între anii 37 î. Hr. 4 î. Hr., unul dintre cele mai crude personaje ale istoriei. Aflând vestea, regele
iudeu a dorit suprimarea sa ºi deoarece nu l-a putut identifica (între timp iosif, Maria ºi Iisus au fugit în Egipt), a ordonat uciderea a 14.000 de prunci sub vârsta de doi ani. Ulterior, ei s-au reîntors dupã patru ani în Nazaret.
Reportaj 7
E
ste prea durã ofensiva comercialã de Crãciun
Rep.: Care este acum, percepþia, paralela, între Naºterea Domnului ºi Moº Crãciun? I.P.: Sunt tradiþii frumoase de Crãciun,
2
Mãnãstirea are douã hramuri, cea veche, hramul "Intrarea în Bisericã a Maicii Domnului" (21 noiembrie), iar cea noua, "Izvorul Tãmãduirii"
dar din pãcate, se þine mai puþin cont de Naºterea Domnului ºi mai mult de un aspect comercial. Aici este un paradox: subiectul principal este Iisus Hristos, dar în realitate el este substituit de marketing ºi shopping de Crãciun! Aceastã ofensivã agresivã, împotriva credinþei a deformat enorm adevãrata sãrbãtoare. Este extrem de sensibilã chestiunea cu tradiþiile. Vedeþi, capra este un obicei pãgân creºtinat, bradul de Crãciun a apãrut la noi în secolul XVIII, de fapt, totul a pornit de la Renaºtere. Renaºtere la ce? La pãgânism! Se ajunge într-o laturã extrem de periculoasã, atingând
chiar o laturã antichristicã: numai despre Crãciun ºi cadouri, nimic despre Hristos. Este o mare ispitã peste tot. Existã, totuºi, acest echilibru creat de Postul de Crãciun, care creazã multã disciplinã, te aduce la realitate. Postul este ca o jertfã. Avem în faþã toate bunãtãþile, dar noi trebuie sã rezistãm tentaþiilor. Este o abstinenþã de la mâncãruri, de la toate instinctele umane, sã nu pãcãtuim cu nimic. Trebuie unautocontrol categoric. Atunci observãm o ascensiune, o bunãtate care se instaleazã în interiorul nostru. Totul trebuie sã conlucreze într-un post, aºa cum se spune, cu trup ºi suflet.
"N
oi trebuie sã promovãm dragostea ºi credinþa pentru Mântuitor" Rep.: Ce înseamnã un Crãciun la Mãnãstirea Lainici? I.P.: Ca peste tot în mãnãstiri, în noaptea
de Crãciun. Se face slujba de searã de priveghere, se cânta câteva colinde, dupã care se retrage toatã lumea. Nu se face o noapte albã ca la Înviere, mãnãstirea nu extinde foarte mult aceste momente, sãrbãtorite mai amplu la sate ºi oraºe! Noi trebuie sã conºtientizãm, în primul rând, taina credinþei creºtine, o credinþã a iubirii ºi iertãrii. Noi trebuie sã promovãm printre oameni dragostea ºi credinþa, pentru Mântuitorul nostru Iisus Hristos, sã ne angajãm spre a deveni mai buni. Ar trebui sã ne apropiem mai mult de Iisus. Este bine sã îi mulþumim lui Dumnezeu tot timpul pentru ceea ce avem. Mulþumirea este foarte importantã pentru Dumnezeu. Celor din Valea Jiului sã le aducã Dumnezeu, de Crãciun ºi de Anul Nou, multe binecuvântãri în case ºi sã gustãm mereu din tainele credinþei noastre creºtine. Genu TUÞU
Mitologia arhaicã ºi cea daco-romanã au transmis mitologiei române ºi mitul bradului ca fiind un arbore sfânt. Poate cã din aceastã cauzã momentele esenþiale din viaþa omului ºi majoritatea sãrbãtorilor de peste ani includ prezenþa bradului ca element primordial în jurul cãruia se desfãºoarã întregul ritual. Este cel mai important ºi mai vechi arbore mitic. Nelipsit în ritualul sãrbãtorilor de iarnã, simbol al înãlþãrii spre Cer ºi al cãderii în Infern.
mascat în cãiuþ intrã primul în curtea gospodarului, purtând în mâini un brad ornat cu betealã, bomboane, mere, nuci ºi aluat de cozonac. De regulã, formele de cozonac au semnificaþii ºi reprezentãri distincte (diferite
forme), fãcute de femei anume specializate, cunoscute în tot satul. Cele mai cunoscute forme, în aceastã zonã sunt sfinþiºorii care au forma cifrei 8 - teologic 8 fiind cifra perfecþiunii - ºi forma soarelui. În alte localitãþi ale judeþu-
B
radul, în România ºi în lume În partea de Nord a þãrii, bradul are diferite semnificaþii la sãrbãtorile de iarnã. În unele localitãþi, alaiul cãiuþilor începe cu jocul bradului. Conducãtorul de joc
lui Suceava - Moldoviþa, Straja, Zvoriºtea-, existã obiceiul de jucatul ursului în jurul bradului. Dansatorul mascat în urs este silit sã înconjoare bradul în timp ce alaiul care însoþeºte ursul strigã: " Joacã ursu" dracului/ În juru" brãduþului." În acest caz se foloseºte un brad mai înalt cu ramurile de jos mai scurte pentru ca ursul sã poatã fi târât în jurul lui. Dupã mai multe rotiri în jurul bradului, ursul se prinde cu disperare de tulpina lui, dansând în genunchi ºi strigând: "U, iu, iu, brad rãmuros/ M-au dus din pãdure-n jos/ ªi-am fost eu blagoslovit/Cu bici de foc împletit". De altfel, semnificaþia bradului în toate momentele de trecere cosmicã ºi individualã este diferitã de la un popor la altul ºi de la o zonã la alta, ceea ce face posibilã însãºi prezenþa lui pânã astãzi în mai toate obiceiurile cunoscute; eternitatea verde a bradului este o
Cronica Vãii Jiului ANGAJEAZÃ
pentru Domeniul Schiabil VidraTransalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 km pânã la OMV Petroºani; 38 km pânã la Comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii (pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lãcãtuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi (pregãtire minimã ºcoala de calificare în domeniul mecanic)
- agenþi de peron - mecanic utilaj de bãtut zãpada Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj. Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.
z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
tainã nedezlegatã, misticã, popularã, legendarã dar ºi medicinalã, cãci prin trunchiul lui circulã seve deosebit de puternice care-i pot fi ºi omului de folos. De la Domnul Iisus Hristos încoace, bradul pe lângã partea medicinalã ºi partea materialã îºi are ºi o legendã creºtineascã.
B
radul, în Valea Jiului
La momârlanii din Valea Jiului, bradul arbore sacru - este prezent în cele mai importante momente ale vieþii: - arbore de naºtere, de înfrãþire simbolicã între nou nãscut ºi brãduþ, mulþi închinându-ºi copilul unui brad ca în
faþa unui preot; - arbore de nuntã, de "fãgãduialã" a viitorilor miri dinaintea unui brad, apoi la nuntã se folosec vârfuri de brad care împodobesc locul de desfãºurare a ceremoniei; - Bradul de judecatã. În vechime, cel bãnuit cã a sãvârºit o fãrãdelege era legat de un brad ºi dacã timp de trei zile nu era mâncat de animale, acesta era considerat nevinovat; - Bradul de jurãmânt. Cel care face un jurãmânt în faþa unui brad, se considerã cã acela îºi va þine cuvântul dat; - Spovedania ºi rugãciunea la brad. Acolo unde bisericile sunt departe de
aºezãri/gospodãrii, oamenii se roagã cu ardoare în faþa unui brad precum þn faþa unui altar. Tot bradului momârlanii îºi spun pãcatele ºi înalþã rugãciuni de iertare, întârind astfel rolul sãu de arbore sacru; - Brad de Crãciun, Stâlp de Armindeni, Brad de recoltã… - Arbore funerar este pus la cãpãtâiul mormintelor mai ales ale flãcãilor morþi pentru a-i ajuta în "marea trecere"; - Bradul, lemn pentru altare ºi troiþe. Bradul a devenit materie primã pentru construcþia troiþelor ºi a stâlpilor din altare. Ileana FIRÞULESCU
COLÞUL LUI DENIS Denis este elev la ªcoala Generalã “Avram Stanca” din Petroºani, în clasa a V-a. Are 11 ani ºi un talent deosebit în artã. Începând cu acest numãr, Cronica Vãii Jiului a decis sã promoveze tinerii talentaþi ai Vãii Jiului. Denis Rus este unul dintre cei care meritã toatã atenþia noastrã.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 decembrie 2011
::.. FOTBAL. INTER PETRILA. ANALIZÃ ..::
Duse vremurile de altãdatã... Inter Petrila, fostã Parângul Lonea, iar la înfiinþare, acum 90 de ani (1921) C.S. Lonea, a avut un sezon slab. Plecarea unor jucãtori cu experienþã ºi lipsa unui lot omogen, au fost principalele cauze care au dus la poziþionarea echipei în cea mai joasã treaptã de clasament a echipelor din Valea Jiului.
C
ând portarul devine golgeter!
La începutul carierei, Adrian Dolha, a fost portar. În acest sezon, Dolha se reprofileazã ºi marcheazã 9 goluri în ºapte meciuri! Dar Petrila a avut un traseu mãcinat de plecãrile unor jucãtori - Borbei, Brânzea, Gicã Constantin, Fl. Dobre - ce formau un ax principal în fizionomia unei echipe, cândva foarte iubitã în Valea Jiului. Dificultãþile financiare, deziderat al nepãsãrii factorilor locali, au estompat mult din entuziasmul de altãdatã venit de la Lonea. Echipa a câºtigat sporadic, un rezultat de excepþie în etapa a 12-a, 4-0 cu Aurul Brad, scoþând puþin din amorþeala obiºnuitului gruparea de pe Jiul de Est.
INTER PETRILA
1. 0-3 la CS Vulcan: 2. 2-2 cu Ret. Râu de Mori: Andreica, Dolha
3. 3-1 la ªoimul Bãiþa: Copândean, Dolha, Al. Popa
4. 4-2 cu Gloria Geoagiu: Brânzea, Copândean, Maþanga,
Perºe 5. 1-5 la Metalul Criºcior: Dolha
6. 1-0 cu Minerul Teliuc: Alex Popa
S
7. 1-2 la Retezatul Haþeg:
ub spiritul lui Rico Cristea
Chiar ºi cu dificultãþi majore în inventarul competiþional al echipei, antrenorul Rico Cristea, legat sentimental de echipa sa de suflet de la Petrila, nu a lãsat steagul jos. A ºtiut sã-ºi mobilizeze elevii în momente dificile, uneori cu argumente ce pãreau a nu mai avea sorþi de izbândã, menþinând treaz un interes ce nu mergea practic, decât... împotriva vântului! Florin Niþescu ºi Cosmin Negoi, preºedinte de club Antrenor: Marcel Cristea Echipa standard: Coste (Haring) - Cl. Androne, Ioaniþoaie, Copândean (Coroian), Balazs - Velici (Brânzea), Croitoru (Maþanga), Jdirea (Agapi), Törkös (G. Constantin) - Adr. Dolha, Al. Popa (Perºe).
respectiv preºedinte secþie de fotbal, s-au zbãtut ºi ei în limita posibilitãþilor. Dar Inter Petrila nu a mai fost nici pe departe Parângul Lonea anilor `90...
Al. Popa
8. 3-0 cu Aurul Certej: Agapi, Croitoru, Alex Popa
9. 1-1 la Zarandul Criºcior: Perºe
10. 1-3 cu Minerul Uricani: Dolha
11. 2-4 la Jiul II Petroºani: Dolha, Croitoru
12. 4-0 cu Aurul Brad: Adr. Dolha 2, Perºe, Coste
13. 1-1 la Dacia Orãºtie: Ad. Dolha
14. 2-1 cu Victoria Cãlan: Adr. Dolha (2) Marcel Cristea, antrenorul petrilean cu trup ºi suflet alãturi de echipa Inter-ului
Golgeteri: z 9 goluri: Adr. Dolha z 4 goluri: Al. Popa z 3 goluri: Perºe z 2 goluri: Copândean, Croitoru z 1 gol: Andreica, Brânzea, Maþanga, Agapi, Coste, Balasz, Cl. Androne, Alexandrescu, Velici, Törkös
15. 2-3 la Minerul Aninoasa: Cl. Androne, Alexandrescu
16. 2-5 la Univ. Petroºani: Törkös, Velici
17. a stat Acasã: 7 5 1 1 Deplasare: 9 1 2 6 TOTAL: 16 6 3 7
17-8
16p.
13-25 5p. 30-33 21p.
::.. DEZVÃLUIRI ..::
Când P.C.R. vrea, se poate ºi aºa... ª
mecherie pentru Orãºtie!
Un episod absolut incredibil s-a produs acum 26 de ani. La finalul campionatului Diviziei "C", seria a 11-a, suspans la promovare pânã la ultima etapã: Mecanica Orãºtie avea 39 de puncte, Paroºeniul tot 39 (pe atunci se acordau douã puncte la victorie). Cei din Valea Jiului aveau ultimul meci în deplasare, la Unirea Ocna Sibiului, cei de la Orãºtie, la Soda Ocna Mureº. Se joacã etapa, Soda bate Orãºtia cu 1-0, Paroºeniul scoate un egal, 0-0 la Ocna Sibiului, devansând cu un punct pe Mecanica, deci, promovatã de drept în Divizia "B". Echipa lui Puiu Benea a jucat în formula: Crecan - Hanciuc, Leleºan, Buzduga, Hãdãrean - G. Bârsan, G. Iordache, Pârvuleþ (Baltaru) - Lãzãroiu, Matula (Gâtan), N. Pãuna. Chiar cronica de atunci (vezi facsimil)
parafa promovarea Paroºeniului. Dar au intervenit stãpânii vremii ºi au anulat cele petrecute pe teren, printr-o simplã miºcare de condei...
D
e la extaz la agonie
Bucuroºi de reuºitã, fotbaliºtii Paroºeniului au plecat în vacanþã, pe
litoral. Între timp, cei de la Mecanica Orãºtie fac o contestaþie la F.R.F., cum cã gazdele au jucat cu unul dintre fraþii Lãcãtuº cu douã galbene. De fapt, au falsificat semnãtura celui care... nu jucase, astfel cã în raportul de joc apare invers! Cei de la Minerul Paroºeni sunt chemaþi la F.R.F., cei de acolo trateazã cazul cu superfi-
cialitate (Mecanica Orãºtie mai câºtigase în acel campionat douã meciuri la "masa verde" pe acelaºi gen de motive), ajunge pe mâna vicepreºedintelui Mircea Pascu, care trimite cazul spre rezolvare la Deva, unde se va lua o decizie halucinantã.
Gelu Bârsan pare a-i spune portarului Crecan: "Ioncsi dragã, degeaba ai apãrat un penalty, partidul nu ne-a lãsat sã promovãm..."
H
enþ cu
MÂNA
Oraºul fãrã sport
De fapt, îºi spune municipiu. Deºi nu se mai cunoaºte acum exact care sunt criteriile de astfel de denumire. Poate dupã numãrul de parlamentari pe metru pãtrat... Lupeniul, cãci despre el este vorba, a avut întotdeauna oameni de ispravã, energici ºi plini de dârzenie, care au fãcut istorie. ªi sport. Echipele de fotbal ºi rugby, Minerul Lupeni, au strãlucit prin deceniile secolului trecut ºi chiar actual, obþinând destule succese. Acum, s-a renunþat la "brandu`" Minerul. Noroc cu aceºti doi pasionaþi ai sportului, Milu Pãrãu ºi Nelu Haþegan, care susþin douã echipe, primul de fotbal-tenis, al doilea, una de fotbal în Liga a V-a. Pe reprezentanþii urbei nu-i mai intereseazã de niciun fel, nimic. "Pãi dacã nu mai e caºcaval de ciordit ºi bani negri de la Universitatea Cluj, de unde iubire de fotbal!?", spunea cu nãduf zilele trecute un fost apropiat de anturajul staff-ului Minerului Lupeni. Atât au iubit echipa, pânã au strâns-o de gât. Aºa, ca sã nu mai sufle ºi sã nu mai respire. Echipe care au rezistat într-un rãzboi ºi comunism, au murit în capitalism.
"S
unteþi destule echipe în Vale, sã mai intre ºi una de pe la noi!"... ...va decreta ºeful comunist al judeþului Hunedoara, prim-secre-
Clasamentul de la încheierea campionatului, ed. 1984-85 1. Minerul Paroºeni 30 17 6 7 39-25 40p. 2. Mecanica Orãºtie 30 17 5 8 47-21 39p. ...................................................................................................... CLASAMENTUL OMOLOGAT OMOLOGAT OFICIAL, ED. 1984-85 1. Mecanica Orãºtie 30 18 5 7 50-20 41p. 2. Minerul Paroºeni 30 17 6 7 39-25 40p.
tarul Radu Bãlan. De fapt, la ora aceea, erau Jiul ºi Minerul Lupeni în "B", Minerul Vulcan în "C"... dar la Orãºtie, Mecanica era o puternicã fabricã de armament. "Ni s-a comunicat pur ºi simplu cã se modificã clasamentul, noi pe locul 2, Orãºtie pe locul 1, cu drept de promovare în "B". Noi ne pregãteam pentru Divizia "B", iar prin omologarea rezultatelor pe 4 august 1985 la F.R.F., Radu Bãlan ne trimitea din nou în "C", îºi aminteºte antrenorul de atunci al Paroºeniului, Puiu Benea. Un an mai târziu, în 1986, Paroºeniul va reuºi, totuºi, promovarea.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 decembrie 2011
evaleajiului.ro
Actualitate 9
Un nou site de promovare a Vãii Jiului
P
rimul site de promovare on line a Vãii Jiului a luat naºtere de câteva zile, iar promotorii lui, un absolvent de jurnalism, plecat din Vulcan ºi doi tineri fotografi, vor sã facã Valea cunoscutã în lume. Varianta în limba englezã este ºi ea aproape de final, iar de pe site poþi afla informaþiile despre potenþialul turistic al zonei.
Alin Huiu a terminat Facultatea de jurnalism ºi s-a gândit cã, dacã tot a plecat în lume din Valea Jiului, sã arate lumii frumuseþile unei zone care nu a fost promovatã decât prin prisma mineriadelor. " evaleajiului.ro " vine în întâmpinarea celor care cautã ºtiri despre Valea Jiului, locuri de cazare la munte ºi descrie zonele turistice de aici. Mai mult, fotografii, care locuiesc aici, încearcã sã actualizeze la zi, atunci când sunt evenimente, fiecare întâmplare din oraºele Vãii Jiului. Pagina virtualã de vizitat
Valea Jiului de pe computer, este împãrþitã în mai multe secþiuni, ºi anume: cazare, de vizitat, oraºe, destinaþii ºi restaurante. Fiecare secþiune este destinatã unui anumit tip de vizitatori, în funcþie de cerinþele ºi dorinþele lor, iar pentru oamenii de afaceri, existã ºi o secþiune în care sã îºi promoveze ofertele. În plus, oricine vrea sã ajungã aici, are acces la o hartã exactã, iar pe viitor, promotorul site-ului vrea sã ofere ºi imagini live de pe webcam-uri amplasate mai ales în zonele turistice. "Ideea mi-a venit acum câteva luni. Niºte prieteni din Bucureºti voiau sã facã o drumeþie în Vale, însã, nu au gãsit informaþii despre zona noastrã, aº cã am luat taurul de coarne. Îmi doresc
sã ajut Valea Jiului la nivel de imagine. Ea trebuie schimbatã atât la nivel local, cât ºi la nivel naþional. Partea frumoasã a zonei este ignoratã ºi nu ºtiu de ce. Odatã cu proiectul acesta, am aflat cã existã zone
absolut superbe în Valea Jiului. Tocmai de asta i-am ºi spus Inima Carpaþilor", spune Alin Huiu. Nimic nu le va scãpa fotografilor, care sunt pregãtiþi sã ajungã la timp, aºa încât cele mai spectaculoase evenimente sã ajungã sã fie promovate on line. "Suntem la început, iar site-ul va fi într-o continuã schimbare ºi se va adapta cerinþelor vremii. Ne dorim sã fim un liant între turiºtii din alte zone sau chiar strãinãtate cu zona noastrã. Vom adãuga constant imagini din zonele turistice ºi nu numai ale Vãii. În momentul de faþã, echipa este formatã din patru persoane, dintre care doi fotografi profesioniºti, care vor încerca
Dosar penal ºi amenzi pentru petarde
O
femeie s-a ales cu dosar penal ºi a fost ºi amendatã la Deva, dupã ce a fost depistat cã vinde obiecte pirotehnice ºi de distracþie interzise. Poliþiºtii spun cã intensificã acum controalele, asta pentru cã oamenii care cumpãrã astfel de obiecte de distracþie, îºi riscã chiar ºi viaþa.
O razie a poliþiei de proximitate în Deva a dus la depistarea unei femei din localitate, care încerca sã vândã în piaþã mai multe cutii cu petarde. Oamenii legii spun cã au confiscat toate cutiile cu obiectele pirotehnice ºi femeia s-a ales cu dosar penal. "Poliþiºtii au aplicat o sancþiune contravenþionalã în valoare de 2.000 lei, fiind totodatã ridicate în vederea confiscãrii 1.560 bucãþi petarde. Dosarul de cercetare penalã ºi sancþiunea con-
travenþionalã a fost aplicatã de agenþii poliþiei de proximitate din cadrul Poliþiei Municipiului Deva, care au depistat, în zona centralã a oraºului, o femeie în vârstã de 37 de ani, din Deva, fãrã ocupaþie. Aceasta deþinea ilegal 22 de cutii cu articole pirotehnice (petarde), pe care intenþiona sã le comercializeze. Articolele pirotehnice au fost ridicate în vederea continuãrii cercetãrilor", spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu. Poliþiºtii atrag atenþia cã persoanele fizice nu pot confecþiona, deþine, comer-
cializa, importa, folosi sau executa orice altã operaþiune cu articole pirotehnice din clasele/categoriile II-IV, T.1 ºi T.2. Persoanele fizice pot deþine ºi folosi articole pirotehnice din categoria I (cunoscute sub urmãtoarele denumiri comerciale: focuri bengale, chibrituri bengale beþiºoare pocnitori de Crãciun, jerbe, granule scânteietoare, chibrituri detonante, pocnitori de petreceri, ºerpi, scântei, pocnitori cu confeti ºi bombiþe explozive) tot timpul anului, dar nu le pot confecþiona, importa sau comercializa. Diana MITRACHE
sã prindã cele mai spectaculoase peisaje", mai spune Alin. Promotorii spun cã site-ul are ca þintã sã devinã numãrul 1 în materie de turism ºi timp liber pentru aceastã zonã, vitregitã în ultimii zeci de ani de diferite interese. "Tot ce mã intereseazã este sã promovez Valea Jiului la potenþialul ei turistic real, nimic mai mult", mai spune Alin. Cu ajutorul portalului virtual, restaurantele se pot promova mult mai simplu, fãrã sã fie nevoie de o reclamã agresivã. ªi asta, cu un simplu acord, de a-ºi promova o vreme pe site oferta. "Ca urmare a unui parteneriat exclusiv, în ziua sau sãptãmâna respectivã, sã ofere reducere de 25% la orice meniu, sã spunem. Omul va descãrca un voucher de pe site-ul nostru ºi îl va prezenta la restaurant. Toatã lumea va avea de câºtigat din asta. Aceeaºi situaþie va fi ºi în cazul pensiunilor sau cabanelor din staþiuni. Trebuie sã înþelegem cã turismul nu se face doar iarna ºi asta în preajma sãrbãtorilor. Sã încercãm sã atragem turiºtii prin diferite oferte, reduceri. Avem un potenþial turistic extraordinar, trebuie doar sã ºtim sã profitãm de el", a conchis Alin Huiu. Diana MITRACHE
Folosirea articolelor pirotehnice SE INTERZICE în urmãtoarele situaþii: a) între orele 24,00 ºi 6,00, cu excepþia perioadelor autorizate, precum ºi a evenimentelor de interes local, naþional sau internaþional, în baza aprobãrii autoritãþilor locale; b) la o distanþã mai micã de 50 m de construcþiile de locuinþe cu pânã la 4 niveluri ºi la mai puþin de 100 m faþã de cele cu peste 4 niveluri; c) la o distanþã mai micã de 500 m de instalaþiile electrice de înaltã tensiune, de locurile de depozitare ºi livrare a combustibililor lichizi sau solizi, de instalaþiile de gaze; d) la o distanþã mai micã decât cea prevãzutã de reglementãrile în vigoare pentru obiectivele chimice ºi petrochimice ori pentru alte obiective care prezintã pericol de incendiu sau explozie; e) în locurile în care existã riscul producerii de alunecãri de teren, avalanºe sau cãderi de pietre; f) pe drumurile publice deschise circulaþiei rutiere, pe aleile pietonale ºi în spaþii deschise cu aglomerãri de persoane; g) la o distanþã mai micã de 500 m de pãduri. Infracþiuni prevãzute de art. 37 din Legea 126/1995 republicatã: (3) Orice operaþiune cu articole pirotehnice, efectuatã fãrã drept, constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la 3 luni la un an. (4) Comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 ºi P1 cãtre persoanele cu vârsta sub limita prevãzutã de lege, precum ºi comercializarea cãtre publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de cãtre pirotehnicieni constituie infracþiuni ºi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an.
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 decembrie 2011
Eveniment în business-ul Vãii Jiului
C
unoscutã pe piaþa Vãii Jiului ºi nu numai, firma Euro Jobs a sãrbãtorit la sfârºitu sãptãmânii trecute, mai exact vineri, un eveniment extrem de important la care i-au fost alãturi oameni de afaceri, ori reprezentanþi din domeniul bancar, primari, lideri de sindicat ºi nu în ultimul rând reprezentanþi ce activeazã pe piaþa forþei de muncã.
Este vorba despre inaugurarea celui mai modern sediu pe care o firmã privatã, ce are ca activitate informarea, medierea, consultanþã, consilierea pe piaþa muncii ºi nu în cele din urmã calificare, l-a deschis în Valea Jiului. "Cu peste 6 ani de experienþã acumulatã ne gândim sã avem ºi un viitor prin extinderea activitãþii, vrem sã continãm în a atrage fonduri europene, iar în colaborare cu societãþi comerciale din þarã ºi strãinãtate sã creem noi locuri de muncã unde absolvenþii cursurilor noastre sã punã în practica cunoºtinþele acumulate. Dupã 6 ani de acitvitate reuºim sã trecem la un palier superior. Reuºim sã
inaugurãm un sediu care va fi al comunitãþii. Alãturi de cei 60 de angajaþi ai societãþii noastre, astãzi ni se alãturã ºi colegii de la punctele de lucru din Drobeta Turnu Severin, Arad, ori Târgu Jiu. Vreau sãpornim la un drum lung cu ajutorul tuturor, fie cã este vorba despre autoritãþi locale, firme private, mass media, ori din domeniul bancar. Avem nevoie de oameni pregãtiþi profesional, iar noi suntem cei care vom putea sã-i ajutãm", declarã Haralambie Vochiþoiu, director general al Euro Jobs. EuroJobs este întãritã de efortul unei echipe de profesioniºti, efort ce se concretizeazã printr-o multitudine de evenimente legate de piaþa muncii, târguri ale forþei de muncã, cursuri de calificare, proiecte europene, ori consultanþã în domeniu. " Este un eveniment pentru comunitatea din Valea Jiului. Aici cei care doresc pot sã înveþe o meserie, se pot pregãti într-o meserie potrivitã. Dupã ce terminãm o ºcoalã ne dãm seama cã nu ni se potriveºte ºi vrem altceva. Aici gãsim meseria care ne vine. Voi sprijini aceastã acivitate deoarece sunt de acord pentru a-i pregãti pe tineri în cât mai multe domeni de activitate, iar un lucru extrem de important de aici nu ies doar cu diploma, de aici pot intra direct în producþie", a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, prezent la inaugurare. Inaugurarea noului sediu al firmei Euro Jobs s-a bucurat de binecuvântarea preoþilor, iar un grup de copii i-au încântat pe cei prezenþi cu un mini recital de colinde. Marius MITRACHE
HOROSCOP
SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL
s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!
Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162
ANGAJÃRI Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã. Relaþii la telefon: 0254.548.068
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna decembrie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
VÂNZÃRI Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264
1 9 d e c e m b r i e 2 0 11
Cineva din familie are nevoie de sprijinul tãu într-o problemã delicatã. Va trebui sã te implici în tot felul de activitãþi, ceea ce nu îþi surâde, dar nici nu este cazul sã comentezi. Pe colaboratori nu te poþi baza prea mult, aºa cã pregãteºte-te sã faci totul.
Ocaziile de a-þi petrece timpul într-un mod plãcut nu se vor lãsa prea mult aºteptate. Starea ta fizicã ºi psihicã este excelentã. Energia ºi îndemânarea te ajutã sã rezolvi o mulþime de treburi, într-un timp extrem de scurt. Nu e momentul sã apelezi la alþii.
Neatenþia de care dai dovadã te poate aduce în situaþia de a avea o discuþie aprinsã cu partenerul. Sfatul unui prieten se va dovedi foarte util, chiar dacã þi se pare un pic fantezist. Vei avea un dialog cu o persoanã cu autoritate ºi ar fi bine sã ajungeþi la un acord.
Te frãmântã o chestiune de familie cãreia simþi cã nu-i gãseºti rezolvarea. Dacã o vei discuta cu rudele apropiate te vei lãmuri ºi chiar te vei mai liniºti. Pe acasã este posibil sã aparã o nouã urgenþã. Drumurile pe care le vei face îþi vor aduce ºi un mic câºtig.
Te aºteaptã o zi bunã, cãci mintea ta se va dovedi deosebit de eficientã. Ai putea obþine realizãri nesperate în activitãþi comerciale sau artistice. Dacã nu este cazul, ai putea ieºi la cumpãrãturi. O vizitã la ceas de searã, îþi va face mare plãcere.
În jurul tãu sunt multe persoane care nu sunt ceea ce par a fi. Alege-þi cu grijã colaboratorii, altfel poþi avea surprize prea puþin plãcute. N-ar fi exclus sã primeºti un cadou neaºteptat de la o cunoºtinþã apropiatã.Nu comenta deciziile pe care le iau cei din jur.
Faci o mulþime de încercãri pentru a gãsi niºte colaboratori. Reuºeºti sã faci o impresie bunã oriunde te duci, aºa cã propunerile tale vor entuziasma pe toatã lumea. Pãstreazã-þi ceva timp ºi pentru odihnã ºi relaxare.
Þi se va propune o colaborare interesantã, dar traversezi o perioadã în care prudenþa va trebui pusã pe primul plan în tot ce faci. Informaþiile care îþi vor parveni te vor entuziasma foarte tare. N-ar fi exclus sã încerce cineva sã te pãcãleascã.
Evitã sã te implici în speculaþii sau jocuri de noroc, cãci nu te avantajeazã. Dacã totuºi nu te poþi opune tentaþiei, limiteazã-te la sume mici. Dialogul cu cei din jur te va ajuta sã iei niºte decizii mãcar rezonabile. Evitã excesul de cafea ºi tutun.
Rezultatele pe care le aºtepþi întârzie sã aparã ceea ce te neliniºteºte ºi te nemulþumeºte totodatã. Dar nu trebuie sã îþi faci probleme; ideile tale sunt excelente, dar trebuie sã înveþi sã dai dovadã de mai multã rãbdare.
Comunicarea cu cei din jur evolueazã ceva mai bine, ceea ce îþi va permite sã afli lucruri interesante, dar ºi sã îþi faci noi prieteni. Încearcã totuºi sã fi atent la ceea ce spui, cãci riºti sã faci niºte afirmaþii care vor genera discuþii aprinse, obositoare.
Te agiþi exagerat de mult ºi fãrã nici un rost. Eºti cam nemulþumit de faptul cã se mizeazã prea mult pe efortul tãu în gospodãrie, dar ai tendinþa de a exagera. Nu încerca sã întreprinzi activitãþi deosebite, deoarece eºti uºor bulversat ºi ai încurca mult mai rãu.
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 decembrie 2011
Umbra lui Dracula transformã Castelul Corvinilor într-o "destinaþie de vis"
chiar "Bântuit" de legenda lui
hunedorene sau de Castelul Corvinilor.
Dracula, Castelul Corvinilor din Hunedoara este recomandat de europeni drept o destinaþie "de vis" ºi este inclus în topul celor mai frumoase 10 castele din Europa. Un clasament întocmit de experþii de la Lonely Planet, care prezintã cele mai frumoase castele din Europa, plaseazã Castelul Corvinilor din Hunedoara pe locul 8 din 10. Un loc mai mult decât onorant, mai ales dacã þinem cont de concurenþii cu care celebtrul castel medieval a intrat în competiþie. Conform top-ului la care facem referire, pe primul loc al destinaþiilor "de vis" se claseazã Castelul (Hradul) din Praga, Cehia, un complex care include zidurile cetãþii, o catedralã,
cãsuþe ºi strãzi medievale ºi un palat. Clãdirile aparþin stilurilor romanic, gotic, baroc ºi renascentist. Acesta este urmat în clasament de Castelul Eilean Donan, Scoþia, Schloss Neuschwanstein, Bavaria - Germania, Castelul Pubol, Catalunya, Spania, Tintagel, Cornwall Anglia, Palacio Nacional de Pena, Sintra Portugalia, Castelul Peyrepertuse, Languedoc-Roussillon, Franþa. Dupã Castelul Corvinilor, urmeazã Castelul Titaniei, Egeskov Slot - Danemarca ºi Castelul Malbork, Polonia Castelul Corvinilor este considerat "cel mai
înspãimântãtor castel din Europa" ºi legat, evident, de legenda lui Dracula.
L
egenda închisorii lui "Dracula" Nu este singurul top realizat de Lonely Planet
care include Castelul Corvinilor din Hunedoara. Un clasa-
ment realizat anul trecut, plaseazã Castelul Huniazilor pe poziþia a doua a celor mai înfricoºãtoare clãdiri din lume. Americanii cred cã arhitectura goticã ºi istoria întunecatã ºi adevãratã a familiei Corvinilor sunt suficiente pentru a-þi bãga ceva fricã în oase. Cunoscut ºi sub denumirea de Castelul Huniazilor sau Cetatea Hunedoarei, Castelul Corvinilor atrage prin construcþia impunãtoare, cu acoperiºuri înalte, cu turnuri ºi turnuleþe, ferestre înguste cioplite în piatrã ºi balcoane împodobite cu dantelãrie de piatrã. Castelul Corvinilor a fost construit în secolul al
XV-lea de Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi întãrituri, pe o
stâncã la picioarele cãreia curge pârâul Zlaºti. A fost una dintre cele mai mari ºi vestite proprietãþi ale lui Iancu de Hunedoara ºi, din acest motiv, castelul a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformãri. El devine astfel o somptuoasã locuinþã, nu numai un punct strategic întãrit. Cu trecerea anilor, diverºii stãpâni ai castelului i-au modificat înfãþiºarea, îmbogãþindu-l cu turnuri, sãli ºi camere de onoare. Dupã ce ºi-a pierdut utilitatea iniþialã, castelul a fost restaurat ºi transformat în muzeu. Unic în România ca arhitecturã, monumentul este vizitat anual de mii de turiºti, mulþi dintre ei din Ungaria, dar în ciuda acestui lucru, Castelul nu a mai fost restaurant complet din anul 1870. Pânã când Castelul va cãpãta o nouã faþã, reprezentanþii monumentului arhitectonic gândesc ºi implementeazã proiecte de atragere a turiºtilor români sau strãini, iar din 2009 ºi Dracula ºi-a fãcut simþitã prezenþa între zidurile fortãreþei. Vlad Þepeº, mai cunoscut peste
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
hotare sub numele de Dracula, nu este chiar strãin de meleagurile
Potrivit istoricului Radu Florescu, în 1452 Vlad Þepeº l-ar fi vizitat pe Iancu de Hunedoara la castel pentru prima datã, iar 10 ani mai târziu Þepeº, care cãuta refugiu dupã atacul de noapte asupra unei tabere turceºti, a fost judecat ºi întemniþat pentru mai bine de un an la castel, dupã care a avut domiciliu forþat la Viºegrad. Toate aceste elemente îmbracã acest acstel într-o aurã de legendã, fie ea înfricoºãtoare sau nu, care atrage an de an mii de turiºti care vor sã vadã istoria Corvinilor la ea acasã. Car men COSMAN
12 Turism
Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 decembrie 2011
Domeniul schiabil din Parâng,
cel mai mare din Europa de Sud-Est este 30 de kilometri de pârtii legate între P ele, 7 telescaune, 2
telegondole ºi un peisaj sãlbatic ce îþi taie respiraþia. Asta înseamnã domeniul schiabil ce se construieºte acum în masivul Parâng, un proiect sprijinit de MRDT, care va transforma în urmãtorii doi ani Parângul în cel mai mare domeniu schiabil din Europa de Sud-Est. În luna februarie 2009, ministrul Elena Udrea promitea cã în Parâng, lângã Petroºani, va fi construit, de la zero, cel mai mare domeniu schiabil din Europa de Sud-Est, proiect care va costa 68 de milioane de euro. La doi ani de la demararea investiþiei, un mare vis prinde contur ºi începe sã devinã realitate pentru toþi cei care au sportul alb în sânge. Se numeºte, pe scurt, Domeniul Schiabil Parâng, cu zeci de kilometri de pârtii de schi, deschise pe întreg masivul Parâng, acolo unde omãtul se întinde cât vezi cu ochii. Prima pârtie de schi extinsã la o lungime de 3,5 kilometri, în domeniul schiabil Parâng, va fi datã în folosinþã în acest an, iar odatã cu ea, Valea Jiului devine o alternativã pentru Valea Prahovei în ceea ce priveºte condiþiile de practicare a sporturilor de iarnã.
declarã omul de afaceri Adrian Gãrdean, cel care s-a zbãtut pentru ca acest proiect sã devinã realitate. Lucrãrile la domeniul schiabil din Masivul Parâng vor continua anul viitor cu alte pârtii, cu realizarea unei instalaþii de zãpadã artificialã, precum ºi cu finalizarea unui modern telescaun ºi începerea lucrãrilor la al doilea. Proiectul se deruleazã în patru etape ºi ar trebui sã fie finalizat în urmãtorii doi ani, însã, totul depinde ºi de alocãrile bugetare venite de la MRDT. La finalizarea acestuia existã, însã, premisele ca Valea Jiului sã deþinã cel mai mare domeniu schiabil din þarã ºi printre cele mai mari din
lucru ce înseamnã în procente 70 la sutã din domeniul schiabil. Pe lângã aceste lucrãri se va construi în zona Cãsuþei din Poveºti o staþie de pompe ºi un bazin de 5.000 de metri cubi, o clãdire administrativã ºi un spaþiu tehnic", mai spune Adrian Gãrdean. În Parâng, însã, turiºtii vor trãi la intensitate maximã o plimbare cu telescaunul ºi vor avea parte de cele mai spectaculoase priveliºti oferite de la înãlþimea vulturilor. Instalaþiile de transport pe cablu vor pleca de la poalele muntelui ºi vor urca câþiva kilometri la aproape 1.900 de metri pe Vârful Badea, respectiv pânã la peste 2.000 de metri altitudine, în Parângul Mic, punctul final ºi locul unde cerul parcã se uneºte cu pãmântul.
T
elegondolele spre final....
Celebrele telegondole, douã la numãr, care fac parte integrantã a proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng se vor construi în ultima etapã a proiectului, dupã ce, în munte, pârtiile vor fi pregãtite sã-i întâmpine pe toþi cei care iubesc natura. Adrian Gãrdean spune cã
"Aici prinde viaþã un proiect frumos care, cu siguranþã, va fi luat în seamã inclusiv de cei din afara þãrii. În Parâng, iubitorii sporturilor de iarnã vor gãsi pârtii amenajate la standarde cel puþin de nivelul celor din Austria, dar peisajele de o altã diversitate sunt încã sãlbatice. Anul acesta vom inaugura prima pârtie, de 3,5 kilometri, care corespunde celor mai înalte standarde",
Europa de Sud-Est. "Valea Jiului, ca ºi potenþial de pârtii de schi ºi domenii schiabile, este cu mult peste Valea Prahovei ºi Braºov, dar a rãmas în urmã cu câþiva zeci de ani la dezvoltarea acestora în ce priveºte oferta serviciilor. În acest sezon va fi vizibilã schimbarea în bine a domeniului schiabil, iar aceastã investiþie o sã dea roade. Anul viitor vom amenaja alte peste 15 kilometri de pârtii,
investiþia în construirea lor se ridicã undeva la 17 milioane de euro, bani care dacã i-ar avea acum ar reuºi sã ridice aproape tot domeniul schiabil din munte. "Telegondolele reprezintã o investiþie foarte serioasã,
costurile ajungând undeva la 17 milioane de euro, aproape cât tot domeniul schiabil. Atunci am preferat sã începem sã transformãm muntele, de fapt o ordine fireascã a lucrurilor, pârtii ºi zãpadã. Aceasta este prima etapã. În cea de-a doua etapã, în munte amenajãm peste 23 de kilometri de pâr-
tie, iar în etapa a treia alþi 30 de kilometri de pârtie, toate legate între ele ºi, un lucru important, 17 kilometri cu zãpadã artificialã. Teoretic, se pot face în maxim doi ani de zile, dar cu siguranþã vor exista întârzieri cel puþin în etapa a doua ºi a treia. Totul þine de alocaþiile bugetare", mai spune Adrian Gãrdean. Concomitent cu dezvoltarea domeniului schiabil, specialiºtii din domeniu spun cã o altã problemã care exista pânã acum era lipsa capacitãþilor de cazare din zonã. Dacã, însã, existã un proiect viabil, investitorii privaþi ar putea veni, în condiþiile în care li se vor acorda facilitãþi fiscale pentru a investi bani aici. Fãrã cointeresarea segmentului privat în astfel de proiecte, specialiºtii din domeniu susþin cã ele nu sunt viabile. Pânã acum constructorul a efectuat lucrãri de peste 160 de miliarde de lei vechi, lucrãri care, însã, se vãd de-a lungul întregului versant.
M
asivul Parâng....
... îi va întâmpina ºi în acest sezon pe turiºti cu multã aglomeraþie la singura instalaþie de transport ce funcþioneazã aici de zeci de ani, ori cu probleme generate de lipsa parcãrilor. Aceste neajunsuri vor fi rezolvate doar de anul viitor, când Parângul va redeveni o perlã a Carpaþilor. Marius MITRACHE