Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 18
Cronica Vãii Jiului Vineri, 2 decembrie 2011
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
De la proiecte elitiste, la integrarea puºcãriaºilor
Agenþia de Dezvoltare Economico Socialã a judeþului Hunedoara a atras fonduri europene pentru un proiect unic în Europa prin amploare ºi originalitate, dar ºi pentru un proiect comun, dar folositor omului de rând integrare socialã, în parteneriat cu Sardinia.
PAGINA A 3-A Alãturi de dumneavoastrã, minerii Vãii Jiului, noi toþi cei care trãim pe aceste meleaguri o preamãrim, în fiecare an, la început de decembrie, pe Sfânta Mare Muceniþã Varvara Ocrotitoarea oamenilor care trudesc în adâncuri. Cu acest prilej, vã adresez, dragi mineri ai Petroºaniului ºi ai Vãii Jiului, în numele Consiliului local, al Primãriei municipiului Petroºani ºi al meu personal, calde mulþumiri ºi sincere aprecieri, gândurile noastre de stimã ºi preþuire pentru munca plinã de abnegaþie pe care o desfãºuraþi.
Sfânta Varvara sã vã aibã mereu în pazã!
NOROC BUN!
Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroºani
Mesajul directorului general al CNH - SA Viaþa ºi pãtimirea Sfintei Muceniþe Varvara reprezintã o pildã pentru orice om cu educaþie creºtinã. În întuneric ºi în necunoscut Sfânta Varvara ºi-a folosit ochii minþii pentru a regãsi soarele ºi cãldura de pe pãmânt. Acolo, în acelaºi întuneric ºi în acelaºi necunoscut, noi, minerii din Valea Jiului, cãutãm speranþa ºi liniºtea zilei de mâine. Pe Dumnezeu nu l-a zidit nicio mânã omeneascã, dar mâna minerului este mângâiatã de Sfânta Muceniþã Varvara.
NOROC BUN! Director general al CNH-SA, Ing. Constantin JUJAN
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 decembrie 2011
Sute de steaguri pe strãzile din Petroºani Z
iua Naþionalã a României este întâmpinatã în Valea Jiului cu sute de steaguri arborate pe stâlpii de iluminat. Numai la Petroºani, primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã a montat miercuri 300 de drapele. Pe lângã steagurile arborate în oraº, cel mai impunãtor va fi amplasat de Ziua Naþionalã în Parcul Central Carol Schreter. "Trei sute de drapele au fost arborate de miercuri în tot oraºul. La fel, conform legii, ºi societãþile comerciale sunt obligate sã arboreze de 1
decembrie Drapelul Naþional. Totul va culmina de Ziua României, când în Parcul central arborãm un drapel pe un catarg înalt de 15 metri. Acesta va rãmâne arborat permanent în acest loc",a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În Parcul de la Petroºani va avea loc ºi un spectacol dedicat Zilei Naþionale ºi, la final, toþi participanþii vor servi gratuit fasole cu cârnaþi. Diana MITRACHE
Prins când fura þeava de gaz cu excavatorul
U
n bãrbat de 41 de ani din localitatea Burjuc, de lângã Deva a fost prins în flagrant fix când sãpa cu un exacavator dupã þeava de gaz. Omul voia sã recupereze de sub pâmânt þeava care transporta gaz ºi sã o ducã la fier vechi.
Poliþiºtii din Deva l-au prins pe bãrbat chiar în momentul în care sãpa cu un excavator dupã þeava de gaz. Incidentul a avut loc dimineaþa, iar oamenii legii au fost chemaþi la faþa locului de martorii evenimentului. "Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã cu privire la faptul cã persoane necunoscute, încearcã sã sus-
tragã o conducta de gaz din localitatea Totia. În urma intervenþiei operative a poliþiºtilor, a fost prins în flagrant un bãrbat de 41 de ani, din comuna Burjuc, care cu un buldoescvator a sãpat pe o porþiune de circa 30 metri, pe lângã conductã, cu intenþia de a o sustrage", spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu.. Pentru fapta sa, bãrbatul s-a ales cu dosar penal pentru comiterea infracþiunii de tentativã de furt. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Van Helsing
23:15 În puii mei 0:30 Hispania
National TV 6:45 Taxi Driver (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Clipuri 10:45 Baronii (r) 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Jeremiah 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Baronii (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete Pereche 20:15 Marioneta 22:45 Resident Evil: Experiment Fatal 1:00 Marioneta (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Adâncurile 11:00 Nea Mãrin Miliardar (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Fiica lui d'Artagnan 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Dansez pentru tine
1:00 Explore Midnight 1:30 ªtirile Pro TV (r)
Prima TV
TVR 1
6:00 Cireaºa de pe tort (r) 6:55 Imnul României 7:00 Casã, construcþie ºi design (r) 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 7:30 Levintza prezintã (r) 10:10 Furtunã la palat (s) 8:00 În familie (s) (r) 11:25 Tezaur folcloric (r) 9:00 Teleshopping 12:20 TVR 55 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 12:40 Legendele palatului: 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) Regele Geunchogo (r) 10:30 Medium (r) 14:00 Telejurnal 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 12:30 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parla13:00 Sport, dietã ºi o vedetã (r) mentare (r) 13:30 Teleshopping 16:00 Parlamentul României 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 17:00 Telejurnal 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 17:30 La vie en rose 15:00 În familie (s) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 16:00 Antidotul 19:05 Legendele palatului: 18:00 Focus 18 Regele Geunchogo 19:00 Focus Sport 19:45 Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:00 Telejurnal 20:30 Majestic 21:10 O datã-n viaþã 23:45 Crusoe 23:20 Incoruptibilul 1:00 Crusoe 1:00 Concert - David Gray
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 decembrie 2011
De la proiecte elitiste, la integrarea puºcãriaºilor
genþia de Dezvoltare A Economico Socialã a
judeþului Hunedoara a atras fonduri europene pentru un proiect unic în Europa prin amploare ºi originalitate, dar ºi pentru un proiect comun, dar folositor omului de rând integrare socialã, în parteneriat cu Sardinia. Agenþia de Dezvoltare Economico Socialã a judeþului Hunedoara (ADEH) este o instituþie subordonatã Consiliului Judeþean, iar obiectul sãu de activitate este foarte stufos, putând sã-i pui în sarcinã tot ce-þi trece prin cap având în vedere formularea din prezentare "scopul
F
ADEH este acela de a contribui prin mijloace specifice la dezvoltarea teritorialã durabilã a judeþului Hunedoara". În fapt este vorba de o echipã care este specializatã pe proiecte europene ºi pe con-
silierea comunitãþilor locale, a administraþiilor pentru accesarea fondurilor structurale. Unul dintre proiectele de anvergurã ale ADEH, compus practic din alte douã, este unul complex, pe mai multe paliere ºi
pe arii întinse, de punere în valoare a vestigiilor istorice, cercetare, prin înfiinþare de fundaþii în parteneriat cu Academia Românã, Universitatea Bucureºti, cu Muzeul din Oslo ºi Institutul de Geologie din Budapesta.
Este vorba de înfiinþarea, printre altele, a unui institut de cercetare paleontologicã, având în centru dinozaurii ºi omul care a descoperit ouãle de dinozaur, baronul Napcea, dar ºi de un parc al dinozaurilor. Proiectul este unic în România ºi Europa, iar banii sunt obþinuþi printr-un Grant EEA. Valoarea proiectului se ridicã la 11 milioane euro. În contrapartida acestui proiect de naturã elitistã, am dorit sã aflãm dacã ADEH a iniþiat mãcar un proiect banal, comun, care sã vinã în sprijinul cetãþeanului român din judeþul Hunedoara. "Sãptãmâna trecutã, am semnat cu reprezentanþii unei regiuni din
Sardinia un parteneriat pentru integrarea persoanelor cu dizabilitãþi sociale, cei care au probleme de integrare, chiar a foºtilor puºcãriaºi, pentru a-i introduce în circuitul agricol. Acest proiect îl vom realiza în colaborare cu Camera Agricolã Judeþeanã ºi cu Compania Judeþeanã de Turism. Vom identifica soluþii în teren, aici, în judeþ ºi în Sardinia cu colaboratorii noºtri" - a declarat Cosmin Joiþoiu, director al Agenþiei de Dezvoltare Economico Socialã a judeþului Hunedoara. ªi cum în Valea Jiului existã asemenea oameni cu "dizabilitãþi sociale", proiectul îi vizeazã chiar din prima aplicaþie. Ileana FIRÞULESCU
Încã o amânare în dosarul Petrila
oºtii ºefi ai minerilor de la Petrila se întâlnesc în luna ianuarie la Curtea de Apel Craiova.
Schimbãri în conducerea Preparaþiei Coroeºti
D
in ordinul directorului general al Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, Constantin Jujan, structura de conducere a Exploatãrii de Preparare a Cãrbunelui Valea Jiului a suferit modificãri. Astfel, din data de 01 decembrie 2011, Marius Lãzãrean, ºef secþie Preparare ºi Epurare Ape Coroeºti la Exploatarea de Preparare a Cãrbunelui Valea Jiului se elibereazã din funcþie ºi, cu aceeaºi datã, se numeºte inginer ºef producþie preparare în cadrul aceleiaºi sucursale. Tot de la 1 decembrie, Adrian Bodea, ºef serviciu Mecano-
Atunci a fost fixat viitorul termen în procesul pe care victimele exploziei ºi rudele celor decedaþi l-au intentat celor care erau la conducerea mineri în noiembrie 2008. Aurelian Necula, fostul director al EM Petrila, Gheorghe Roºu, inginerul ºef securitate minierã ºi Dan ªtefan Ungur, ºeful staþiei de salvare minierã, nu au fost mulþumiþi de sentinþa datã de magistraþii Judecãtoriei Târgu-Jiu în noiembrie anul trecut ºi au declarat apel. Procesul s-a judecat la Târgu Jiu, iar, dupã mai multe amânãri, fostul director Aurelian Necula a fost condamnat la
Energetic Aprovizionare la Exploatarea de Preparare a Cãrbunelui Valea Jiului se elibereazã din funcþie ºi cu aceeaºi datã se numeºte inginer ºef electromecanic în cadrul aceleiaºi sucursale. Conform biroului de presã al CNH Petroºani, aceste numiri vin în urma eliberãrii din funcþii, în data de 25 noiembrie 2011, a lui Paulian Furtunã, inginer ºef producþie preparare la Exploatarea de Preparare a Cãrbunelui Valea Jiului pânã la acel moment, ºi a lui ªtefan Troacã,, inginer ºef electromecanic la Exploatarea de Preparare a Cãrbunelui Valea Jiului. Cu data de 25 noiembrie, Paulian Furtunã a fost numit în funcþia de inginer la Serviciul Control Urmãrire Producþie din cadrul CNH-SA, iar ªtefan Troacã a trecut la Exploatarea Minierã Uricani unde a fost numit într-un post corespunzãtor pregãtirii profesionale. Car men COSMAN
ºapte ani ºi ºase luni de închisoare. Gheorghe Roºu a fost condmanat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Ei au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii. Diana MITRACHE
Disponibilizaþii au protestat din nou pentru plãþile compensatorii
D
isponibilizaþii din mineri ºi-au cerut, din nou, drepturile în stradã, dupã ce Compania Naþionalã a Huilei Petroºani nu le-a plãtit a doua tranºã a salariilor compensatorii.
Oamenii cred cã au fost minþiþi, încã din momentul în care au fost scoºi din activitate, cu promisiunea cã plãþile compensatorii se vor acorda în trei tranºe egale, în octombrie, noiembrie ºi decembrie. Ajunºi la capãtul puterilor ºi fãrã un rãspuns clar din partea autoritãþilor, foºtii mineri sunt deciºi sã intre în grevã în faþa CNH, iar unii dintre ei merg chiar pânã la manifestãri extreme, ameninþând cu greva foamei. "Ne-am adunat fiindcã este ultima zi din lunã ºi noi ar fi trebuit sã primim a doua tranºã din banii de disponibilizare, dar ni s-a spus cã nu sunt bani. Eu am hotãrât, ºi am înþeles cã mai sunt câþiva bãieþi, sã rãmânem aici ºi sã
facem demersurile necesare pentru a declara greva foamei. Ni s-a spus cã nu se va da drumul la disponibilizare decât atunci când vor veni banii. S-a dat drumul la disponibilizare, dar se pare cã banii s-au pierdut pe undeva pe traseu", a declarat Sabin Firizoiu. În drum spre comemorarea minerilor de la Petrila, morþi în urmã cu trei ani, directorul general al CNH s-a oprit sã discute cu disponibilizaþii, dar nu le-a putut preciza data la care se vor face plãþile. Poate ºi pentru cã nu au primit
rãspunsuri ferme, foºtii angajaþi adunaþi, ieri, în faþa CNH spun cã au simþit cã directorul general i-a sfidat prin atitudinea pe care a avut-o. ªi luna trecutã foºtii ortaci ºi-au cerut drepturile în stradã, iar atunci problema sa rezolvat. Cu promisiunea cã Guvernul va aloca subvenþia pentru acest an, CNH a plãtit prima tranºã a salariilor compensatorii. Ulterior, Executivul a uitat de promisiunea fãcutã, iar Comisia Europeanã nu a aprobat, deocamdatã, alocarea ajutorului de stat. Car men COSMAN
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 decembrie 2011
Spectacol prezentat de copiii cu dizabilitãþi Fotografii ºi carte
C
u ocazia Zilei Internaþionale a Persoanelor cu Dizabilitãþi, copiii suferinzi au prezentat, în Sala de Marmurã a Primãriei din Petroºani, un minispectacol artistic. La manifestare au luat parte copiii de la Centrul de Plasament pentru Copilul cu Handicap din Vulcan, Centrul de Pedagogie Curativã Lupeni, Asociaþia de Voluntariat "Casa Pollicino" ºi ªcoala Generalã "I. G. Duca" clasa de învãþãmânt special, din Petroºani. Manifestarea a fost organizatã de cãtre primãria
municipiului Petroºani, în colaborare cu asociaþiile de voluntari din Valea Jiului. "Ziua Internaþionalã a Persoanelor cu Dizabilitãþi este marcatã, în fiecare an, în data de 3 decembrie. Noi am celebrat-o, însã, cu câteva zile mai devreme, þinând cont de faptul cã 3 decem-
brie cade într-o zi de weekend. Avem tot respectul pentru cei care se ocupã de aceºti copii cu probleme iar spectacolul oferit de cãtre micuþii cu dizabilitãþi a fost unul deosebit", a precizat Tiberiu Iacob - Ridzi, primarul municipiului Petroºani. "Problemele cu
Mondialã de Luptã Ziua luptei Z iua Împotriva HIV / SIDA a fost marcatã, astãzi, în împotriva întreg judeþul printr-o campanie organizatã de cãtre SIDA Direcþia de Sãnãtate Publicã Judeþeanã Hunedoara. Sub sloganul "Adevãrul despre SIDA - transmite-l mai departe!" acþiunea a avut drept scop informarea ºi prevenirea asupra acestei maladii. În Petroºani, acþiunea s-a desfãºurat în faþa primãriei, acolo unde copiii de la ªcoala Generalã "I. G. Duca" au aprins câte o lumânare în memoria celor învinºi de SIDA. "HIV nu se transmite prin aer, atingere sau orice altã relaþionare socialã cu persoanele infectate.
care se confruntã persoanele cu dizabilitãþi se aflã, permanent, ºi în atenþia parlamentarilor români. Sper ca, pe viitor, sã fie elaborate ºi alte legi care sã vinã în sprijinul celor care s-au nãscut cu unele probleme de sãnãtate ºi sã le fie acordatã acestora o a doua ºansã în viaþã", a spus deputatul PD-L Monica Iacob - Ridzi. La încheierea spectacolului oferit de cãtre copiii cu dizabilitãþi, voluntarii ºi profesorii care se ocupã de pregãtirea acestora au fost recompensaþi cu diplome. Nu au fost uitaþi, însã, nici micuþii care au primit, ºi ei, pachete cu dulciuri ºi jucãrii. Mir cea NISTOR
Nimeni nu este în pericol sã se infecteze ºi, totuºi, mulþi refuzã sã-ºi deschidã sufletul ºi mintea faþã de aceste persoane afectate de aceastã maladie. Pentru un bolnav cu HIV / SIDA, intoleranþa ºi discriminarea semenilor sunt mult mai greu de suportat decât boala în sine", a precizat Ioan Criºan, psiholog DSPJ Hunedoara. "Am luat parte la aceastã acþiune în ideea ca ºi copiii de la unitatea noastrã ºcolarã sã cunoascã adevãrul despre SIDA ºi cei afectaþi de aceastã boalã", a spus ºi Elena Gîrjob, director ªcoala Generalã "I. G. Duca" Petroºani. În prezent, în judeþul Hunedoara sunt înregistrate, oficial, 264 de persoane infectate cu virusul HIV. Dintre acestea, trei au fost depistate ca fiind seropozitive, în 2011. Cei mai numeroºi infectaþi cu Virusul Imunodeficienþei Umane, circa 80%, locuiesc în Valea Jiului. Mir cea NISTOR
50 de copii Z
la Biblioteca din Petroºani
iua de 1 Decembrie a fost sãrbãtoritã ºi la Biblioteca Municipalã de la Petroºani. 50 de copii au fost aºteptaþi de colectivul bi-
bliotecii cu muzicã adecvatã marelui eveniment. În plus, cu acest prilej copiii au putut viziona o expoziþie de carte cu tematica Unirii. "Acest eveniment a fost marcat de câteva învãþãtoare de la ªcoala numãrul 7 la noi la bibliotecã. Aici copiii au fost
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
aduºi în lumea cãrþilor scrise de istorici care au
vorbit despre Marea Unire. Grupul de copii pregãtiþi de Lucreþia Gabroveanu (clasa a II a C), de Cristina Szollosz Mota ( cls a VII a C), Ionela Gabriela Gheoca ( cls a IV-a B) ºi Miklos Mihaela ( cls a IV-a C), au prezentat, la rândul lor un program artistic", spune Delia Grosu, bibliotecarã. Evenimentul a fost marcat cu o zi înainte de 1 Decembrie, iar copiii au fost extrem de entuziasmaþi sã vinã la bibliotecã. Diana MITRACHE
Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani a gãzduit vernisajul "Salonului Naþional Studenþesc de artã fotograficã". Printre cei care au expus fotografii inspirate, în special, de peisajul urban s-au aflat studenþi din Timiºoara, Sibiu, Braºov ºi Petroºani. Majoritatea lucrãrilor expuse în cadrul expoziþiei sunt semnate, însã, de cãtre artiºti fotografi din Valea Jiului. Expoziþia va fi deschisã vizitatorilor pânã pe data de 4 decembrie. "Ceea ce m-a bucurat a fost cã, la manifestarea culturalã organizatã de cãtre noi, numãrul tinerilor participanþi a fost unul deosebit de mare. Numãrul acestora a fost neaºteptat de mare, sala de expoziþii fiind prea micã pentru toþi cei care au dorit sã fie prezenþi la vernisarea expoziþiei", a declarat Lavinia Hulea, director CCS Petroºani. La vernisajul expoziþiei de artã fotograficã a fost prezent ºi scriitorul Doru Viorel Ursu care ºi-a lansat, cu aceastã ocazie, volumul intitulat "Acvariul groazei". Cartea scrisã de cãtre fostul Ministru de Interne face parte dintr-o trilogie intitulatã "Sânge ºi carne de om". Mir cea NISTOR
Concurs "istoric"
P
rimãria din Petroºani a fost, ieri, gazda unui concurs a cãrui tematicã a fost axatã pe înfãptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie. La concurs au fost prezente 5 echipaje alcãtuite din copii de clasa a VIII-a de la mai multe unitãþi ºcolare din localitate. Este vorba despre ºcolile generale numãrul 2, numãrul 7, "I. G. Duca", "Avram Stanca" ºi "Carmen Sylva". Concursul a constat în 7 probe legate de istoria României. La competiþia organizatã de cãtre Primãria Petroºani au fost prezenþi ºi actorii de la teatrul din localitate care au prezentat o scenetã legatã de actul istoric din data de 1 Decembrie. Participanþii la concurs au fost recompensaþi cu diplome, fanioane ºi câte un steag naþional. Mir cea NISTOR
Dezvãluiri 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 decembrie 2011
Licitaþii de miliarde cu iz de i l e g a l i t a t e
pe moºia lui Buhãescu
P
rimarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu, a scos la licitaþie lucrãrile de reabilitare a reþelei electrice ºi a dotãrii cu echipamente de specialitate a cabinetelor din ambulatoriul Unitãþii MedicoSociale, la peste 66 de miliarde de lei vechi. În tot acest timp, consilierii opoziþiei se aratã tot mai vehemenþi, susþinând cã nu ai ce lucrãri de reabilitare sã execuþi la Unitatea Medico Socialã din Uricani, întrucât aceasta a mai fost reabilitatã de trei ori pânã acum!
L
icitaþii de zeci de miliarde pentru lucrãri deja fãcute În documentaþia afiºatã pe SEAP se aratã cã obiectul contractului pentru care s-a organizat licitaþia este "Execuþie de lucrãri în cadrul proiectului Modernizarea, reabilitarea ºi dotarea cu echipamente de specialitate a cabientelor ce funcþioneazã în localitatea Uricani, aferente ambulatoriului integrat al Spitalului Municipal Lupeni". Din fericire pentru uricãneni, licitaþia a fost amânatã, deoarece a fost contestatã de o societate comercialã din Haþeg. La aceastã licitaþie, numai partea electricã ajunge la 24 de miliarde de lei vechi, în condiþiile în care atât consilierii locali, dar ºi medicii care lucreazã în Unitatea Medico-Socialã spun cã aceasta existã deja. Ion Stãnescu, consilier local independent, a rãmas interzis când a aflat de noua ispravã a primarului din Uricani. "Extraordinar! Numai instalaþia electricã e 24 de miliarde?! Eu nu ºtiam nimic… 24 de miliarde doar partea electricã…. Nu-l înþeleg ºi nu înþeleg nimic. E prinsã probabil în lista de investiþii din proiectul pe care a dat bani Udrea, cã la noi nu a venit sã ne spunã ce
face. Nu-mi dau seama ce face el. κi permite, sunt bani, face numai ce vrea muºchii lui", a declarat, grav, Stãnescu.
Constantin Zaharia, încã în alianþa USL, pânã va pleca Buhãescu la
Dr. n: Romeo Cãli "Am rãmas se bagã îngrozit cã clãdire bani într-o e care ºi aºa moartã" Romeo Cãlin, medic de familie în cadrul Unitãþii de Asistenþã Medico Sociale din Uricani, spune cã a rãmas fãrã comentarii. "Nimeni nu se sesizeazã în cazul acesta? Cine, ce sã reabiliteze aici?? Acum doi ani a dat 18-19 miliarde pentru reabilitarea ºi modernizarea unitãþii ºi atunci a fost fãcutã ºi partea electricã. Nu ai ce sã faci cu 24 de miliarde în toatã clãdirea, dar numai pentru partea electricã… Fãrã comentarii! Cred cã dacã dai spitalul tot roatã, de sus pânã jos, în cablu de 6, nu ar avea cum sã facã atâþia bani. E nebunie asta, chiar nimeni nu-i face nimic?", se întreabã dr. Romeo Cãlin.
Daniel Moraru, consilier local PRM
Dr. Romeo Cãlin PDL, a pãrut ºi el foarte mirat de ultimul proiect al primarului Buhãescu. "De unde are el bani pentru licitaþie? I-a trimis Guvernul? Pe ce bazã scoate el la licitaþie? Faci licitaþie când ai ceva palpabil. O fi luat-o razna, nu ºtiu ce sã mai spun. ªi mai vrea ºi împrumut cu care eu nu sunt de acord. E aberant ce vrea sã facã el acolo", susþine Zaharia. Daniel Moraru, consilier local PRM, a precizat cã, pe moment, licitaþia a fost anulatã, dar cã proiectul, deºi este atât de contestat, va fi realizat, "la fel ca patinoarele Elenei Udrea". "S-a amânta licitaþia pentru cã a contestat-o un tip din Haþeg. De banii necesari pentru plata lucrãrilor dispune, pentru cã are semnat contractul cu ministerul Elenei Udrea ºi are ºi contribuþia de 2%. Ce nu are sunt banii pentru partea neeligibilã ºi TVA. Este un proiect care se va realiza, întrucât hârtia suportã orice. Patinoarele Elenei Udrea nu au fost fãcute la fel? Iar oamenii noºtri din Uricani se vor bucura de artificii de Revelion ºi asta este, toatã lumea e
fericitã", a declarat Daniel Moraru. Referitor la banii care vin de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale, medicul de familie uricãnean susþine cã suma este imensã, în condiþiile în care la nivel judeþean nu sunt cadre medicale suficiente. În plus, banii de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate nu ar putea veni, întrucât conducerea instituþiei considerã cã are acoperitã paleta cabinetelor de specialitate.
nivelul comisiei paritale de la nivelul judeþului vor fi nule. Pentru cã sunt cabinete de specialitate care ar fi vrut sã facã contracte cu Casa de Asigurãri ºi li s-a spus clar cã necesarul din punct de vedere al cabinetelor de specialitate este asigurat ºi nu mai este nevoie. Repet, nu ºtiu cine va putea sã plãteascã serviciile pe care le fac aceºti medici sau în ce parte se vor face aceste servicii. Medici nu vor veni. Ei nu vor fi decât niºte simple nume acolo, dar vã spun cã nu va veni nimeni sã lucreze aici", precizeazã Romeo Cãlin.
ª
i în trecut s-au mai "spãlat" din bani
"Am auzit ºi chestia asta cu un milion de eureo. Am rãmas îngrozit cã se bagã aceºti bani într-o clãdire care ºi aºa e moartã. Nu ºtiu în ce mãsurã se bagã aceºti bani pentru
Totuºi, în cazul Unitãþii Medico-Sociale, care a fost reabilitatã de trei ori pânã acum în mandatul lui Buhãescu, reamintim cititorilor noºtri cã în
ambulatoriul de specialitate, pentru cã dupã cum ºtiþi medicii noºtri au cam plecat. Mai ales în ultimul an au plecat 16.000 de cadre medicale din România, de douã ori mai mulþi decât din 2008 pânã în 2010. Nu ºtiu dacã aceste cabinete se vor face utile pentru pacienþii din Uricani. Nu vor veni aici medici, pentru cã din câte ºtiu bani nu sunt în sistemul de asigurãri ºi demersurile care se vor face la
Decizia nr.38 din data de 9 decembrie 2010, controlul Curþii de Conturi aratã, printre alte abateri de la legalitate, urmãtoarele: "6) În cadrul contractului de execuþie nr.326/104/15.12.2008, având ca obiect executarea lucrãrii "Reparaþii si modernizãri la UAMS Hunedoara Uricani", încheiat între Primãria oraºului Uricani, în calitate de beneficiar, respectiv SC. SIMAR
SRL Petroºani, în calitate de executant, cele douã pãrþi au convenit realizarea unor lucrãri de montaj utilaj încãlzire, aºa cum rezultã din devizul ofertã anexat la contract. Potrivit listei cu cantitãþile de lucrãri aferente devizului ofertã UMI 028 Montaj Utilaj Încãlzire s-a convenit în cadrul articolului M7A02A1 "Cazan de apã fierbinte cu debitul de 2 Gcal funcþionând pe combustibil lichid sau gaze" un preþ al manoperei de 14.910 lei/bucatã. Din situaþiile de platã aferente lunilor martie ºi aprilie 2009, întocmite de executantul lucrãrilor ºi acceptate de beneficiar, se constatã cã pentru decontarea lucrãrilor de montaj utilaj încãlzire a fost utilizat un preþ al manoperei de 19.140 lei/bucatã, mai mare cu 4.230 Iei/bucatã. Cheltuieli nejustificate generate de acceptarea prin situaþiile de platã a unui preþ al manoperei pentru articolul M7A02A1 mai mare decât cel prevãzut la acest articol în devizul ofertã, sunt în sumã estimatã de 22.157,68 lei. În timpul controlului, nu au fost luate mãsuri de cãtre entitatea verificatã" În acest caz s-a dispus recuperarea prejudiciului stabilit, însã nici reprezentanþii Curþii de Conturi ºi nici primarul nu au vrut sã comunice dacã Alin Simota - consilier judeþean PNL ºi patron al Jiului Petroºani - a dat banii înapoi uricãnenilor. Prezentul aratã cã lucrãrile lui Simota au fost ºi "de calitate", având în vedere cã pereþii ºi structura de rezistenþã prezintã crãpãturi destul de serioase, însã nimeni nu a fost tras la rãspundere pentru aceste nereguli. Anamaria NEDELCOFF
6 Actualitate
Î
n timp ce situaþia juridicã a Muzeului Aurului din Brad pare sã se fi aºezat dupã un scandal ce a durat mai bine de doi ani, peste 1.300 de exponate din aur pur încã nu pot fi vizitate de cãtre turiºti, acestea fiind încuiate în sertarele prãfuite ale Trezoreriei din Brad. Reprezentanþii Companiei Naþionale a Cuprului, Aurului ºi Fierului MINVEST Deva (actualul proprietar al imobilului - n.r.) susþin cã soarta muzeului - unic în România depinde de juriºtii Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, care vor hotãrî când vor debloca finanþarea pentru continuarea lucrãrilor de reabilitare.
ontinuarea lucrãrilor, la C mâna ministerului
Sumele necesare pentru executarea lucrãrilor de reabilitare se învârt în jurul a patru milioane de lei, iar în aceastã perioadã conducerea MINVEST ºi juriºtii ministerului de resort cautã o posibilitate rapidã ºi legalã de a debloca finanþarea. "Cei de la Primãria Brad ºi-au retras plângerile în urmã cu aproximativ o lunã, deoarece i-am somat sã se hotãrascã mai repede ce fac, întrucât noi nu putem sã þinem banii de reabilitare blocaþi. Le-am atras atenþia cã, dacã nu vor încheierea lucrãrilor, fondurile vor fi redirecþionate în altã parte. La ora aceasta, juriºtii ministerului analizeazã situaþia ºi probabil cã vor debloca finanþarea pentru ca lucrãrile sã poatã fi continuate. Muzeul nu poate fi vândut, iar ministerul va fi cel care va decide dacã, dupã finalizarea lucrãrilor, îl va da spre administrare autoritãþilor locale. Când se va redeschide nu ºtiu, nu pot spune cu exactitate, deoarece nu depinde de noi", a declarat,
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 decembrie 2011
Actualitate 7
Muzeul Aurului, închis în Trezoreria Brad când au fost introduce în seif ºi nu cred cã a mai fost deschis de atunci", a menþionat primarul Bradului.
muzeu. Aºteptãm ºi noi cu nerãbdare ca toate problemele sã fie rezolvate ºi sã-l putem redeschide", mai spune Cazacu.
ª
pentru Ziarul de Investigaþii, Ladislau Farcaº, directorul MINVEST. La sfârºitul anului trecut, Consiliul Local Brad a dat în judecatã Compania Naþionalã a Cuprului, Aurului ºi Fierului MINVEST Deva, care obþinuse în urma unei noi licitaþii dreptul de proprietate asupra clãdirii. Consiliul Local a cerut sã se
respecte dreptul de preemþiune prin douã plângeri, cu toate cã MINVEST promisese printr-o adresã cã, dupã finalizarea lucrãrilor de reabilitare, le va preda muzeul spre administrare.
xponatele - neevaluate ºi neinE cluse în patrimoniul naþional
Florin Cazacu, primarul Bradului, se declarã optimist în
aceastã perioadã, fiind de pãrere cã în vara acesta existã posibilitatea ca Muzeul Aurului din Brad sã îºi redeschidã porþile, însã totul depinde de perioada în care vor fi deblocate sumele de bani necesare pentru reabilitarea imobilului. "În cazul în care se vor debloca fondurile într-un timp scurt, existã posibilitatea ca lucrãrile sã fie fina-
lizate vara aceasta ºi colecþia sã fie expusã în clãdirea muzeului. Colecþia se aflã acum în tezaurul Trezoreriei
opârla de aur, de negãsit
pentru salP etiþie varea muzeului
Totuºi, surse din interiorul Trezoreriei Brad spun cã unele piese au dispãrut fãrã urmã. "Unele piese nu se mai regãsesc, ca de exemplu o ºopârlã de aur. Nu ºtie nimeni cine a luat-o ºi cine ar fi avut acces în seif, dar sunt ºi foºti paznici ai muzeului care neau spus cã într-adevãr acea piesã lipseºte. De altfel este ºi greu sã þii evidenþa la peste 1.300 de exponate. Probabil cã acestea au fost vândute pe piaþa neagrã ºi nu mare mi-ar fi mirarea sã izbucneascã un scandal la fel cu cel legat de brãþãrile dacice", spun aceste surse. Florin Cazacu susþine însã cã este imposibil ca piese din colecþia unicã în Europa sã disparã, din moment ce sunt trecute pe fiºe de inventar ºi nimeni nu a intrat în seif de la momentul depozitãrii lor acolo. "Acel cineva care v-a spus cã dispar piesele, a fãcut aceastã afirmaþie în necunoºtinþã de cauzã, deoarece acele piese sunt în cutii sigilate ºi trecute pe inventar, cu multe semnãturi. Eu am fost acolo personal
Brad, conservatã, ºi din pãcate nu poate fi vãzutã, chiar dacã ºi vara trecutã au venit mii de turiºti cu intenþia de a vizita Muzeul Aurului ºi nu au putut s-o facã", a precizat primarul Bradului. Totuºi, pânã la momentul redeschiderii muzeului, preþioasa colecþie - unicã în Europa - nu a avut parte nici mãcar de evaluarea exponatelor ºi includerea vreunei pãrþi în patrimoniul naþional. Florin Cazacu explicã faptul cã evaluarea va putea fi fãcutã numai dupã ce vor reveni la muzeu, deoarece majoritatea pieselor sunt foarte fragile."Piesele nu au fost evaluate ºi nu au fost incluse în patrimoniul naþional, întrucât mare parte din ele sunt foarte fragile ºi sensibile la transport. Evaluarea ogdan Murgu Florin, de pieselor se va face 18 ani, din Uricani, este dupã finalizarea singurul din Valea Jiului care lucrãrilor, când aces- este în lotul României de tea vor fi puse din kaiac-canoe ºi din 2007 pânã nou la locul lor, în
B
Tot în aceastã perioadã, pe internet ºi în localitate circulã o petiþie în care sute de români din þarã ºi din strãinãtate cer ca muzeul sã revinã în administrarea Primãriei Brad. Petiþia a fost înaintatã ºi în forma unui memoriu Preºedenþiei, Guvernului României, Ministerului Economiei ºi Ministerului Culturii ºi Cultelor.Petiþia lansatã de primãrie se numeºte "Salvaþi Muzeul Aurului Brad" ºi are pânã acum peste 6.000 de semnãturi. "Au trecut peste 100 de ani (anul 1896) de când geologii ºi inginerii mineri
care lucrau la exploatãrile din zonã au avut ideea adunãrii, într-o colecþie, a celor mai frumoase exponate de minerale ºi de aur native din zãcãmântul Barza. Acestea au fost aduse, mai apoi, cu grijã la suprafaþã de minerii brãdeni ºi expuse pentru ca ºi ochii concetãþenilor lor sã se poatã bucura de minunile fãurite de Dumnezeu în adâncuri. Putem afirma, pe drept cuvânt, cã fiecare exponat de aur nativ expus în Muzeul Aurului, înainte de a fi dãruit luminii ºi lumii, a fost "botezat" cu sudoarea minerilor din Brad ºi a celor din toþi munþii Apuseni. (…) Ce a mai rãmas, totuºi, în urma exploatãrilor miniere aurifere, a fost spiritual solidaritãþii minereºti, câteva clãdiri în ruinã ºi minunata,
unica, nepreþuita colecþie a Muzeului Aurului", se precizeazã în petiþia pentru salvarea muzeului.Tot acolo se mai solicitã ca Muzeul Aurului sã rãmânã proprietate a statului roman ºi sã fie inclus în circuitul turistic. "Facem apel, pe aceastã cale, la toate instituþiile abilitate ale statului, în a lãmuri situaþia juridicã a acestei clãdiri ºi ne exprimãm, fãrã echivoc, aºa cum am fãcut-o întotdeauna, dorinþa ca Muzeul Aurului sã rãmânã proprietate a statului roman în administrarea Consiliului local al municipiului Brad, în scopul introducerii acestuia într-un circuit turistic care sã rescrie povestea aurului din Munþii Apuseni, relansând astfel zona din punct de vedere turistic.Considerãm cã acest muzeu nu poate sã aparþinã altcuiva decât comu-
nitãþii brãdene, pentru cã aurul acestor munþi numai aici, la Brad, strãluceºte întrun mod aparte", mai scrie în petiþie.
M
uzeului Aurului românesc, înfiinþat de un neamþ
În anul 1896 s-a înfiinþat Muzeul Aurului din Brad, datoritã unui geolog neamþ care a strâns câteva piese gãsite în minele din zonã. De atunci pânã în present, muzeul a adunat cea mai mare colecþie de piese din aur native din Europa, formele cele mai spectaculoase fiind steagul dacilor, ºopârlele din aur ºi un cristal pentagonal, unic în lume. Colecþia are peste 1.300 de exponate din aur, care au fost descoperite în minele din þarã ºi din toatã lumea. De altfel, unul dintre elementele
care aratã unicitatea muzeului este cã nici unul din exponate nu a fost prelucrat de vreun meºter aurar ori bijutier. 800 de exponate, care provin din mai multe þãri, au fost organizate pe mai multe criterii ºtiinþifice, cum ar fi noþiuni generale despre minerale, geneza acestora, proprietãþi fizice dupã care pot fi determinate, compoziþia chimicã, câteva dintre minerale fiind identificate pentru prima datã în România (nagyagit, silvanit, telur, pseudobrookit). Dintre eºantioanele deosebite se remarcã octaedri de fluorit de culoare verde deschis de la Cavnic, diamante din Africa de Sud, cristale cubice de pirit cu muchia de 10 cm, dar atracþia principalã rãmân eºantioanele de aur native de forme ºi dimensiuni diferite.
Bogdan Murgu, zeul apelor
în prezent a obþinut peste 80 de medalii, din care 30 la concursuri internaþionale. Bogdan este exemplul viu al unui copil de miner, care a plecat din Valea Plângerii spre a-ºi fãuri un destin glorios. ªi a reuºit. Numai el ºtie cât s-a antrenat ºi cum ºi-a sacrificat toatã adolescenþa unui sport pentru care românii sunt cei mai apreciaþi din lume. În prezent, tânãrul sportiv se pregãteºte cu seriozitate ºi intensitate pentru Olimpiada din 2016. Cronica Vãii Jiului vã prezintã povestea unui învingãtor, care pe viitor vrea totul de la sportul pe care l-a îmbrãþiºat ºi cãruia i-a dãruit viaþa, speranþele, visele ºi puterea. A luat cunoºtinþã cu acest sport la vârsta de 13 ani, în octombrie, 2006, când la ºcolile din Uricani, reprezentanþii Clubului Sportiv Orºova au sosit pentru a cãuta
viitoare talente. Iar Bogdan Murgu nu i-a dezamãgit pe cei de la Orºova, în numai 6 luni ajungând pe poziþia a ºasea din 15 cluburi, iar nouã luni mai târziu a obþinut prima medalie de aur la juniori. "La început a fost ok sã merg acolo, cã mi-a plãcut foarte mult sã îmi fac cât mai mulþi prieteni. Într-adevãr, pentru mine a fost ceva nou, dar m-am adaptat foarte repede. Primul concurs a fost dupã ºase luni de pregãtire ºi atunci am ocupat locul 6 din 15 cluburi participante. La 9 luni dupã ce am început performanþa, în 2007, prin august, am luat
medalia de aur la juniori 3", povesteºte Bogdan Murgu. Numai el ºtie ce emoþii a avut
atunci, când ºi-a dat seama cã toatã munca nu i-a fost în zadar, chiar dacã a sacrificat momente în care adolescenþii ar vrea sã fie liberi, sã meargã la film, în oraº, sã fie împreunã cu prietenii. "Am avut emoþii la prima medalie, pentru cã atunci când m-am urcat pe podium, am simþit ce înseamnp sã munceºti cu adevãrat ºi sã câºtigi. Acea primã medalie m-a motivat ºi mai mult pentru a merge mai departe ºi pentru a câºtiga cât mai multe competiþii. Nici nu ºtiu câte medalii am acum, am peste 80 obþinute din 2007 pânã acum, din care aproximativ 30 sunt de la concursuri internaþionale", precizeazã tânãrul. Anul acesta, cei cinci ani de antrenamente intense ºi-au spus cuvântul: a fost denumit cel mai bun canoist din Europa, la juniori. "La Campionatul European de la Zagreb am luat aur ºi bronz, din 36 de þãri. La campionatul mondial am luat locurile 5 ºi 6, din 68 de þãri. Pentru mine a fost o onoare ca în 2011 sã fiu denumit cel mai bun canoist din Europa, la categoria mea, de juniori. De 8 ani nu s-a mai luat nicio medalie europeanã la caiac, la proba de
1.000, la caiac simplu, ºi am luato eu", spune Bogdan Murgu. El ne-a vorbit ºi despre antrenamente, dar ºi despre obiectivele de viitor. Vrea ca în 2016 sã fie primul la Olimpiadã, sã ducã numele Uricaniului ºi a României mai departe, pe culmi unde un om cu preocupãri normale nu ar visa sã le atingã. "Iarna, sunt trei antrenamente pe zi, care însumeazã 8 ore zilnic, iar vara sunt douã, adicã 5 ore pe zi. Dar am un obiectiv mare… Eu mã gândesc la Olimpiada din 2016, pe care mi-o doresc s-o câºtig cu echipa, pentru cã ºi în 2012 seniorii lotului României vor
imoM atrapazlâc biliar anulat
Muzeul ºi-a închis porþile în urmã 2008, când, în urma demersurilor realizate de conducerea MINVEST, a fost inclus într-un amplu proces de reabilitare ºi modernizare. Însã, la câteva luni de la demararea proiectului, lichidatorul societãþii Bradmin a vândut imobilul în care funcþiona muzeul fãrã ca Minvest sã fi avut habar de acest lucru, la un preþ de nimic. Totul s-a întâmplat printr-o licitaþie extrem de controversatã, Muzeul Aurului ajungând pentru suma de 120.000 de lei, plãtibili în rate, în proprietatea unei organizaþii nonguvernamentale. Contractul a fost anulat anul trecut, iar muzeul a ajuns din nou în proprietatea MINVEST. Articol preluat din Ziarul de Investigaþii Autor: Anamaria NEDELCOFF
sã fie primii. Vrem sã fim pe cel mai înalt loc, sã fim deasupra tuturor. Proba la care eu particip este canoe 1.000 de metri, unde am luat aur ºi canoe 500 m, unde am luat bronz", spune tânãrul. Cât despre timpul liber, nu prea are, dar spune cã se descurcã: "Mã împart între antrenamente ºi scoalã, învãþ ºi destul de bine, vreau sã ajung la IEFS, la Bucureºti. Timp liber nu prea avem, din când în când mai ieºim cu prietenii într-un parc, la suc. acasã vin în august când e vacanþã ºi de sãrbãtori, pentru cã anul competiþional este de 10 luni". Anamaria NEDELCOFF
6 Actualitate
Î
n timp ce situaþia juridicã a Muzeului Aurului din Brad pare sã se fi aºezat dupã un scandal ce a durat mai bine de doi ani, peste 1.300 de exponate din aur pur încã nu pot fi vizitate de cãtre turiºti, acestea fiind încuiate în sertarele prãfuite ale Trezoreriei din Brad. Reprezentanþii Companiei Naþionale a Cuprului, Aurului ºi Fierului MINVEST Deva (actualul proprietar al imobilului - n.r.) susþin cã soarta muzeului - unic în România depinde de juriºtii Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, care vor hotãrî când vor debloca finanþarea pentru continuarea lucrãrilor de reabilitare.
ontinuarea lucrãrilor, la C mâna ministerului
Sumele necesare pentru executarea lucrãrilor de reabilitare se învârt în jurul a patru milioane de lei, iar în aceastã perioadã conducerea MINVEST ºi juriºtii ministerului de resort cautã o posibilitate rapidã ºi legalã de a debloca finanþarea. "Cei de la Primãria Brad ºi-au retras plângerile în urmã cu aproximativ o lunã, deoarece i-am somat sã se hotãrascã mai repede ce fac, întrucât noi nu putem sã þinem banii de reabilitare blocaþi. Le-am atras atenþia cã, dacã nu vor încheierea lucrãrilor, fondurile vor fi redirecþionate în altã parte. La ora aceasta, juriºtii ministerului analizeazã situaþia ºi probabil cã vor debloca finanþarea pentru ca lucrãrile sã poatã fi continuate. Muzeul nu poate fi vândut, iar ministerul va fi cel care va decide dacã, dupã finalizarea lucrãrilor, îl va da spre administrare autoritãþilor locale. Când se va redeschide nu ºtiu, nu pot spune cu exactitate, deoarece nu depinde de noi", a declarat,
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 decembrie 2011
Actualitate 7
Muzeul Aurului, închis în Trezoreria Brad când au fost introduce în seif ºi nu cred cã a mai fost deschis de atunci", a menþionat primarul Bradului.
muzeu. Aºteptãm ºi noi cu nerãbdare ca toate problemele sã fie rezolvate ºi sã-l putem redeschide", mai spune Cazacu.
ª
pentru Ziarul de Investigaþii, Ladislau Farcaº, directorul MINVEST. La sfârºitul anului trecut, Consiliul Local Brad a dat în judecatã Compania Naþionalã a Cuprului, Aurului ºi Fierului MINVEST Deva, care obþinuse în urma unei noi licitaþii dreptul de proprietate asupra clãdirii. Consiliul Local a cerut sã se
respecte dreptul de preemþiune prin douã plângeri, cu toate cã MINVEST promisese printr-o adresã cã, dupã finalizarea lucrãrilor de reabilitare, le va preda muzeul spre administrare.
xponatele - neevaluate ºi neinE cluse în patrimoniul naþional
Florin Cazacu, primarul Bradului, se declarã optimist în
aceastã perioadã, fiind de pãrere cã în vara acesta existã posibilitatea ca Muzeul Aurului din Brad sã îºi redeschidã porþile, însã totul depinde de perioada în care vor fi deblocate sumele de bani necesare pentru reabilitarea imobilului. "În cazul în care se vor debloca fondurile într-un timp scurt, existã posibilitatea ca lucrãrile sã fie fina-
lizate vara aceasta ºi colecþia sã fie expusã în clãdirea muzeului. Colecþia se aflã acum în tezaurul Trezoreriei
opârla de aur, de negãsit
pentru salP etiþie varea muzeului
Totuºi, surse din interiorul Trezoreriei Brad spun cã unele piese au dispãrut fãrã urmã. "Unele piese nu se mai regãsesc, ca de exemplu o ºopârlã de aur. Nu ºtie nimeni cine a luat-o ºi cine ar fi avut acces în seif, dar sunt ºi foºti paznici ai muzeului care neau spus cã într-adevãr acea piesã lipseºte. De altfel este ºi greu sã þii evidenþa la peste 1.300 de exponate. Probabil cã acestea au fost vândute pe piaþa neagrã ºi nu mare mi-ar fi mirarea sã izbucneascã un scandal la fel cu cel legat de brãþãrile dacice", spun aceste surse. Florin Cazacu susþine însã cã este imposibil ca piese din colecþia unicã în Europa sã disparã, din moment ce sunt trecute pe fiºe de inventar ºi nimeni nu a intrat în seif de la momentul depozitãrii lor acolo. "Acel cineva care v-a spus cã dispar piesele, a fãcut aceastã afirmaþie în necunoºtinþã de cauzã, deoarece acele piese sunt în cutii sigilate ºi trecute pe inventar, cu multe semnãturi. Eu am fost acolo personal
Brad, conservatã, ºi din pãcate nu poate fi vãzutã, chiar dacã ºi vara trecutã au venit mii de turiºti cu intenþia de a vizita Muzeul Aurului ºi nu au putut s-o facã", a precizat primarul Bradului. Totuºi, pânã la momentul redeschiderii muzeului, preþioasa colecþie - unicã în Europa - nu a avut parte nici mãcar de evaluarea exponatelor ºi includerea vreunei pãrþi în patrimoniul naþional. Florin Cazacu explicã faptul cã evaluarea va putea fi fãcutã numai dupã ce vor reveni la muzeu, deoarece majoritatea pieselor sunt foarte fragile."Piesele nu au fost evaluate ºi nu au fost incluse în patrimoniul naþional, întrucât mare parte din ele sunt foarte fragile ºi sensibile la transport. Evaluarea ogdan Murgu Florin, de pieselor se va face 18 ani, din Uricani, este dupã finalizarea singurul din Valea Jiului care lucrãrilor, când aces- este în lotul României de tea vor fi puse din kaiac-canoe ºi din 2007 pânã nou la locul lor, în
B
Tot în aceastã perioadã, pe internet ºi în localitate circulã o petiþie în care sute de români din þarã ºi din strãinãtate cer ca muzeul sã revinã în administrarea Primãriei Brad. Petiþia a fost înaintatã ºi în forma unui memoriu Preºedenþiei, Guvernului României, Ministerului Economiei ºi Ministerului Culturii ºi Cultelor.Petiþia lansatã de primãrie se numeºte "Salvaþi Muzeul Aurului Brad" ºi are pânã acum peste 6.000 de semnãturi. "Au trecut peste 100 de ani (anul 1896) de când geologii ºi inginerii mineri
care lucrau la exploatãrile din zonã au avut ideea adunãrii, într-o colecþie, a celor mai frumoase exponate de minerale ºi de aur native din zãcãmântul Barza. Acestea au fost aduse, mai apoi, cu grijã la suprafaþã de minerii brãdeni ºi expuse pentru ca ºi ochii concetãþenilor lor sã se poatã bucura de minunile fãurite de Dumnezeu în adâncuri. Putem afirma, pe drept cuvânt, cã fiecare exponat de aur nativ expus în Muzeul Aurului, înainte de a fi dãruit luminii ºi lumii, a fost "botezat" cu sudoarea minerilor din Brad ºi a celor din toþi munþii Apuseni. (…) Ce a mai rãmas, totuºi, în urma exploatãrilor miniere aurifere, a fost spiritual solidaritãþii minereºti, câteva clãdiri în ruinã ºi minunata,
unica, nepreþuita colecþie a Muzeului Aurului", se precizeazã în petiþia pentru salvarea muzeului.Tot acolo se mai solicitã ca Muzeul Aurului sã rãmânã proprietate a statului roman ºi sã fie inclus în circuitul turistic. "Facem apel, pe aceastã cale, la toate instituþiile abilitate ale statului, în a lãmuri situaþia juridicã a acestei clãdiri ºi ne exprimãm, fãrã echivoc, aºa cum am fãcut-o întotdeauna, dorinþa ca Muzeul Aurului sã rãmânã proprietate a statului roman în administrarea Consiliului local al municipiului Brad, în scopul introducerii acestuia într-un circuit turistic care sã rescrie povestea aurului din Munþii Apuseni, relansând astfel zona din punct de vedere turistic.Considerãm cã acest muzeu nu poate sã aparþinã altcuiva decât comu-
nitãþii brãdene, pentru cã aurul acestor munþi numai aici, la Brad, strãluceºte întrun mod aparte", mai scrie în petiþie.
M
uzeului Aurului românesc, înfiinþat de un neamþ
În anul 1896 s-a înfiinþat Muzeul Aurului din Brad, datoritã unui geolog neamþ care a strâns câteva piese gãsite în minele din zonã. De atunci pânã în present, muzeul a adunat cea mai mare colecþie de piese din aur native din Europa, formele cele mai spectaculoase fiind steagul dacilor, ºopârlele din aur ºi un cristal pentagonal, unic în lume. Colecþia are peste 1.300 de exponate din aur, care au fost descoperite în minele din þarã ºi din toatã lumea. De altfel, unul dintre elementele
care aratã unicitatea muzeului este cã nici unul din exponate nu a fost prelucrat de vreun meºter aurar ori bijutier. 800 de exponate, care provin din mai multe þãri, au fost organizate pe mai multe criterii ºtiinþifice, cum ar fi noþiuni generale despre minerale, geneza acestora, proprietãþi fizice dupã care pot fi determinate, compoziþia chimicã, câteva dintre minerale fiind identificate pentru prima datã în România (nagyagit, silvanit, telur, pseudobrookit). Dintre eºantioanele deosebite se remarcã octaedri de fluorit de culoare verde deschis de la Cavnic, diamante din Africa de Sud, cristale cubice de pirit cu muchia de 10 cm, dar atracþia principalã rãmân eºantioanele de aur native de forme ºi dimensiuni diferite.
Bogdan Murgu, zeul apelor
în prezent a obþinut peste 80 de medalii, din care 30 la concursuri internaþionale. Bogdan este exemplul viu al unui copil de miner, care a plecat din Valea Plângerii spre a-ºi fãuri un destin glorios. ªi a reuºit. Numai el ºtie cât s-a antrenat ºi cum ºi-a sacrificat toatã adolescenþa unui sport pentru care românii sunt cei mai apreciaþi din lume. În prezent, tânãrul sportiv se pregãteºte cu seriozitate ºi intensitate pentru Olimpiada din 2016. Cronica Vãii Jiului vã prezintã povestea unui învingãtor, care pe viitor vrea totul de la sportul pe care l-a îmbrãþiºat ºi cãruia i-a dãruit viaþa, speranþele, visele ºi puterea. A luat cunoºtinþã cu acest sport la vârsta de 13 ani, în octombrie, 2006, când la ºcolile din Uricani, reprezentanþii Clubului Sportiv Orºova au sosit pentru a cãuta
viitoare talente. Iar Bogdan Murgu nu i-a dezamãgit pe cei de la Orºova, în numai 6 luni ajungând pe poziþia a ºasea din 15 cluburi, iar nouã luni mai târziu a obþinut prima medalie de aur la juniori. "La început a fost ok sã merg acolo, cã mi-a plãcut foarte mult sã îmi fac cât mai mulþi prieteni. Într-adevãr, pentru mine a fost ceva nou, dar m-am adaptat foarte repede. Primul concurs a fost dupã ºase luni de pregãtire ºi atunci am ocupat locul 6 din 15 cluburi participante. La 9 luni dupã ce am început performanþa, în 2007, prin august, am luat
medalia de aur la juniori 3", povesteºte Bogdan Murgu. Numai el ºtie ce emoþii a avut
atunci, când ºi-a dat seama cã toatã munca nu i-a fost în zadar, chiar dacã a sacrificat momente în care adolescenþii ar vrea sã fie liberi, sã meargã la film, în oraº, sã fie împreunã cu prietenii. "Am avut emoþii la prima medalie, pentru cã atunci când m-am urcat pe podium, am simþit ce înseamnp sã munceºti cu adevãrat ºi sã câºtigi. Acea primã medalie m-a motivat ºi mai mult pentru a merge mai departe ºi pentru a câºtiga cât mai multe competiþii. Nici nu ºtiu câte medalii am acum, am peste 80 obþinute din 2007 pânã acum, din care aproximativ 30 sunt de la concursuri internaþionale", precizeazã tânãrul. Anul acesta, cei cinci ani de antrenamente intense ºi-au spus cuvântul: a fost denumit cel mai bun canoist din Europa, la juniori. "La Campionatul European de la Zagreb am luat aur ºi bronz, din 36 de þãri. La campionatul mondial am luat locurile 5 ºi 6, din 68 de þãri. Pentru mine a fost o onoare ca în 2011 sã fiu denumit cel mai bun canoist din Europa, la categoria mea, de juniori. De 8 ani nu s-a mai luat nicio medalie europeanã la caiac, la proba de
1.000, la caiac simplu, ºi am luato eu", spune Bogdan Murgu. El ne-a vorbit ºi despre antrenamente, dar ºi despre obiectivele de viitor. Vrea ca în 2016 sã fie primul la Olimpiadã, sã ducã numele Uricaniului ºi a României mai departe, pe culmi unde un om cu preocupãri normale nu ar visa sã le atingã. "Iarna, sunt trei antrenamente pe zi, care însumeazã 8 ore zilnic, iar vara sunt douã, adicã 5 ore pe zi. Dar am un obiectiv mare… Eu mã gândesc la Olimpiada din 2016, pe care mi-o doresc s-o câºtig cu echipa, pentru cã ºi în 2012 seniorii lotului României vor
imoM atrapazlâc biliar anulat
Muzeul ºi-a închis porþile în urmã 2008, când, în urma demersurilor realizate de conducerea MINVEST, a fost inclus într-un amplu proces de reabilitare ºi modernizare. Însã, la câteva luni de la demararea proiectului, lichidatorul societãþii Bradmin a vândut imobilul în care funcþiona muzeul fãrã ca Minvest sã fi avut habar de acest lucru, la un preþ de nimic. Totul s-a întâmplat printr-o licitaþie extrem de controversatã, Muzeul Aurului ajungând pentru suma de 120.000 de lei, plãtibili în rate, în proprietatea unei organizaþii nonguvernamentale. Contractul a fost anulat anul trecut, iar muzeul a ajuns din nou în proprietatea MINVEST. Articol preluat din Ziarul de Investigaþii Autor: Anamaria NEDELCOFF
sã fie primii. Vrem sã fim pe cel mai înalt loc, sã fim deasupra tuturor. Proba la care eu particip este canoe 1.000 de metri, unde am luat aur ºi canoe 500 m, unde am luat bronz", spune tânãrul. Cât despre timpul liber, nu prea are, dar spune cã se descurcã: "Mã împart între antrenamente ºi scoalã, învãþ ºi destul de bine, vreau sã ajung la IEFS, la Bucureºti. Timp liber nu prea avem, din când în când mai ieºim cu prietenii într-un parc, la suc. acasã vin în august când e vacanþã ºi de sãrbãtori, pentru cã anul competiþional este de 10 luni". Anamaria NEDELCOFF
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 decembrie 2011 ::.. REMEMBER ..::
Era-ntr-un întâi decembrie,
H
enþ cu
MÂNA Nea Miticã, fãrã fricã!
la 90 de ani... S
e întâmpla pe 1 decembrie 2009. Unul dintre momentele-eveniment ale anului pentru Petroºani: aniversarea a 90 de ani de la înfiinþarea echipei de fotbal Jiul Petroºani.
D
in tot scandalul din arbitrajul românesc de la înaltul nivel, cel mai tare este nea Miticã Dragomir de la L.P.F. Mircea Pascu, un Cetãþean de Onoare ºi un preºedinte de valoare
Un eveniment generat de lansarea cãrþii "90 de ani cu Jiul Petroºani", datorat primarului Tiberiu IacobRidzi ºi a omului de fotbal Ioan Danciu, care au reuºit sã capaciteze un numãr de peste 150 de fotbaliºti, antrenori sau conducãtori, la momentul aniversar de la Sala de marmurã a Primãriei municipiului Petroºani.
O revedere la aniversarea de 90 de ani a Jiului între douã valori ale anilor `70, Gigi Mulþescu ºi Ciupitu acel moment. Gigi Au fost peste 300 Mulþescu ºi Mircea de oameni, cunoscãtori Pascu primesc titlul de sau curioºi sã vadã generaþiile Jiului. ªi au avut cetãþeni de onoare. Se prezintã un film docuce vedea: Vasiu, Gram, mentar, apoi lansarea Cavai, Bãdin, Ciupitu, de carte, comentarii ºi Martinovici, Casandra, ºedinþe foto iar la final, Rozsnyai, Tonca, amintiri depãnate pânã Lasconi, Giuchici, târziu în noapte. Georgevici, Vasile Popa, Otto Abraham, A fost un moment Bãluþã, Adi Coºoreanu, unic întâmplat în istoria au fost doar câteva dinsportului Vãii Jiului. Era tre numele prezente la pe 1 decembrie 2009.
::.. FOTBAL, LIGA A V-A HUNEDOARA, SERIA 1 ..::
Cetate Rãchitova, lider de toamnã, înainte cu o etapã de final
Omu` a zis clar ºi rãspicat, în ciuda unui arbitru, tatã de arbitru (Teodor Crãciunescu a nenorocit prin 2002 un meci al Jiului pe la Certej) care normal cã îºi apãrã slujitorii, Ion Crãciunescu, cã aceºtia cu fluier trebuie puºi cu botul pe labe.
z Cristi Sãlãºan, alias "Salatã" ºi echipa sa, Cetate Rãchitova, umileºte în deplasare cu 5-0 pe A.S. Sântãmãrie Orlea, prin dublele lui ªtef ºi Simedroni, plus golul lui Cl. Sãlãºan. z Streiul Baru (antr. Marcu Buzduga) s-a distrat în deplasare la Sãlaºu de Sus, 3-1 cu Narcisa (goluri Pocanschi 2, L. Niculescu - 11m), gazdele marcând golul de onoare în minutul 90. Mãgura Pui Hercules Lupeni 2-1 (1-0)
Itul de la gazde, într-un atac în forþã la poarta lupeneanului Lup, într-o fazã din meciul Mãgura Pui - Hercules Lupeni 2-1
Peste nivelul Ligii a V-a
ªi cea mai tare chestie a fost aia cu "sã le tãiem baremul pânã la 25%", adicã sã mai ia doar un sfert din cât iau acum. Bine le face, ºmecherilor din Liga I, care iau acum peste 50 de milioane de lei vechi pe meci! Oricum s-a demonstrat cã nici stimulaþi cu atâta bãnet, nu sunt buni de nimic. Mai rãu o fi de bãieþii ãºtia care arbitreazã pe la Pui, Ghelar, Aninoasa, care iau câteva sute de mii de lei vechi. Nea Miticã Dragomir le zice fãrã fricã. Cu toate defectele sale, omul mai are ºi dreptate. Aceºti marþafoi au înveninat fotbalul românesc, au ajuns ruºinea sportului mioritic. Cel mai bine ar fi ca aceºti negustori ai gazonului sã disparã o vreme, în locul lor sã vinã alþii de peste mãri ºi þãri. Mãcar pentru o lecþie.
Un joc realmente încântãtor al celor douã echipe, cu jucãtori care au fãcut eforturi pe un teren tare, nemena(min. 22), când jându-se de la niciun acesta a ratat cu efort. De aici a capul din 5 m, dar reieºit un spectacol ºi oaspeþii ar fi putut agreabil, cu unele egala în min. 36, faze ºi momente de joc mult peste nivelul Ligilor a IV-a sau a V-a. Golul Lupeniului a fost unul dintro fazã frumos lucratã de experimentaþii V. Pop ºi Gârda, finalizatã de tânãrul C. Cotroazã. Gazdele ar Pocanschi a reuºit douã mai fi putut goluri pentru Streiul Baru înscrie la ocazia Mare, în meciul de la lui I. Preda Sãlaºu de Sus
ETAP A A 12-A, 27 NOV. ETAPA NOV. 2011 Agrocompany Bãcia Dacia Boºorod Narcisa Sãlaºul de Sus - Streiul Baru
6-1 1-3
(Pocanschi 2, L. Niculescu)
AS Sântãmãria Orlea - Cetate Rãchitova 0-5 (ªtef 2, Simedroni 2, Cl. Sãlãºan)
dacã s-ar fi acordat penalty la un henþ reclamat de aceºtia, în careul lui Cãlian. Important este cã la acest nivel fot-
balul a avut de câºtigat, toþi jucãtorii fiind preocupaþi de fotbal, de aici reieºind un spectacol agreabil.
Mãgura Pui - Hercules Lupeni 2-1 (1-0) Mãgura Pui (antr. Ovidiu Ciolea): Cãlian - Al. Popescu (min. 46 Mâþ), D. Ciolea, Stanciun, Fl. Stanciu - Dincã, Albesc, Itul (min. 84 Al. Filip), Pau - I. Preda (min. Tr. Biriº), I. Bãluºã (min. 74 Murgoi) Hercules Lupeni (antr. Nelu Haþegan): Lup - Val. Pop (min. 71 Gyurka), Gherghe, Curtean, Cesãrean - Gârda, Duleanþu, Baraghin (min. 46 Haþegan), Halunga (min. 73 Dragomir) - A. Cotroazã (min. 84 Suba), Ad. Zlate (min. 56 Vass) Arbitru: Florin Anca - Deva Spectatori: 100
GOLURILE
1-0: Lup (min. 19), prinde ºi îºi împinge mingea în poartã la ºutul lui I. Bãluºã 2-0: I. Preda (min. 48), cu capul de la 8 m 2-1: C. Cotroazã (min. 65), dupã o combinaþie V. Pop - Gârda
CS Ghelari - Sargeþia Bretea Românã Ulpia Tr. Sarmis - Berianul Beriu Mãgura Pui - Hercules Lupeni
2-0 4-1 2-1
(I.Bãluºã, I. Preda) (C. Cotroazã)
Cerna Lunca Cernii - Un. Gen.Berthelot 0-6
CLASAMENT
1. Cetate Rãchitova 12 9 3 2. CS Ghelari 12 8 1 3. Agrocompany Bãcia 12 8 1 4. Mãgura 2010 Pui 12 8 1 5. Sargeþia Bretea Românã 12 5 4 6. Unirea Gen.Berthelot 12 7 3 7. Hercules Lupeni 12 5 2 8. Cerna Lunca Cernii 12 5 0 9. Berianul Beriu 12 4 2 10. Dacia Boºorod 12 3 4 11. Streiul Baru 12 4 0 12. Ulpia Tr. Sarmis 12 3 1 13. AS Sântãmãria Orlea 12 2 1 14. Narcisa Sãlaºul de Sus 12 0 3
0 3 3 3 3 2 5 7 6 5 8 8 9 9
4518 30 3413 25 3927 25 3018 25 3317 19 3820 18 2323 17 3449 15 2731 14 3233 13 1326 12 2638 10 1854 7 1641 3
ETAP A A 13-A, 4 DEC. 2011 ETAPA
Unirea Gen.Berthelot - Agrocompany Bãcia Dacia Boºorod - Narcisa Sãlaºul de Sus Streiul Baru - AS Sântãmãria Orlea Cetate Rãchitova - CS Ghelari Sargeþia Bretea Românã - Ulpia Tr. Sarmis Berianul Beriu - Mãgura Pui Hercules Lupeni - Cerna Lunca Cernii
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 decembrie 2011
C
Poate salva programul inginerului Dane
ompania Naþionalã a Huilei Petroºani traverseazã o eprioadã extrem de grea, iar anul 2012 ar putea sã o prindã cu lacãtul pe porþile unitãþilor miniere, dacã situaþia financiarã nu se va schimba. În tot acest an, CNH sa zbãtut ca sã supravieþuiascã, dupã ce de la Guvern a primit doar vorbe goale în loc de banii promiºi cu seninãtate aproape lunã de lunã de guvernanþi. Este o situaþie economicã extrem de grea, am spune noi fãrã precedent, iar mulþi au salutat managementul conducerii Companiei, care a reuºit sã se descurce pânã acum din producþia vândutã. Rãmâne de vãzut ce va fi, însã, în continuare ºi dacã Executivul îºi va întoarce faþa cãtre mineritul Vãii Jiului.
U
n program baza pe experineþa profesionalã Am fãcut acest preambul pentru a explica, succint, în ce parametri vorbim acum despre mineritul Vãii Jiului, când orice idee
sau program mmeritã sã fie luat în seamã. Nu cu mult timp în urmã vã spuneam cã un inginer minier din Petroºani, Francisc Ignat Dane, a
MINERITUL?!
conceput un progarm minier pe care ar vrea sã-l dicute cu factorii responsabili. În ciuda demersurilor fãcute, nimeni nu a pãrut interesat sã vadã mãcar cum vede un om care a lucrat în sistem salvarea mineritului din Valea Jiului.Revenim în rândurile de faþã cu acest program, însã de data aceasta mult mai detaliat. Cu menþiunea cã mingea este în terenul Ministerului Economiei, singurul care poate lua decizii în acest sens. Despre programul sãu, ing. Dane spune cã "se bazeazã pe o concretã ºi îndelungatã experienþã profesionalã ºi este un program de inginerie tehnologicã ºi operaþionalã, asistatã de calculator, care cuprinde întreaga rezervã exploatabilã, prin metode sigure clasice ºi care stã la baza întregiia ctivitãþi complexe specifice fiecãrei uzine miniere". Programul stabileºte localizarea rezervelor de cãrbune exploatabile ºi contureazã locul tuturor abatajelor posibike, precum ºi modul de deschidere ºi pregãtire, de aeraj, transport, aprovizionare ºi circulaþie. "La baza programului
stau ciclurile fireºti tehnologice sigur realizabile în abataje ºi galerii prin care se determinã durata de funcþionare a fiecãrui abataj ºi rularea
Naþionalã Minierã. În plus, programul exclude practicarea muncii în acord, în favoarea dimensionãrii lucrului în echipã.ªi asta pentru cã, spuen Dane, "profesia de lucrãtor în minã este o meserie care impune aptitudini, responsabilitate ºi asumare de riscuri". ªi dimensionarea personalului este minuþios calculatã, aºa încât sã nu mai vorbim despre "unul cu sapa ºi 10 cu mapa", dupã cum spune proverbul.
C
succesivã a acestuia în timp, în spaþiul perimetrului minier, astfel încât numprul lor impus prin program sã se pãstreze în permanenþãn Lienaritatea producþiei zilnice extrase din abataje se asigurã prin aplicarea metodei matematice a drumului critic, excelent aplicabil tehnologiie miniere ºi, logic, constã din corelareea ritmului de avansare în timp ºi spaþiu a fiecãrui abataj, cu ritmul de avansare a galeriilor impuse de metoda de exploatare pentru asigurarea pregãtirii abatajului urmãtor", se aratã la Capitolul Generalitãþi. Francisc Dane spune cã propunerea adresatã Parlamentului României în calitate de unic proprietar de cãtre Banca Bogãþiilor Naturale pentru aprobarea reinvestirii unei pãrþi din profit în deschiderea unui zãcãmânt nou prin înfiinþarea unei Uzine Miniere este fundamentatã de piaþa profitabilã garantatã pe termen lung ºi producþia extrasã constant, în baza documentaþiei ºi programului tehnologic operaþional de exploatare totalã a perimntetrului respectiv, elaborat de Autoritatea Naþionalã Minierã. De precizat cã instituþiile menþionate anterior ar trebui create, acum indiferent de numele pe care l-ar purta în realitate. Iar rpogramul tehnologic opreaþional ar trebui, cum altfel, sã cuprindã absolut toate datele despre
zãcãmântul respectiv ºi exploatarea lui. Abia dupã aceea se trece la pregãtirea exploatãrii ºi
deschiderea de lucrãri miniere.
C
e înseamnã pentru minele din Valea Jiului Autorul programului susþine cã prin implementarea acestuia, þinta imediatã este aducerea minelor în stare de siguranþã, dar va duce ºi la creºterea producþiei zilnice garantate a minei la nivelul minim rentabil, iar dotarea lor se poate face în sistem de leasing.. Mai mult, un lucru demn de subliniat, s-ar reduce la minumum ori chiar s-ar exclude posibilitatea producerii de accidente sau evenimente majore. Iar toate locurile de muncã ale viitoarelor uzine miniere sunt la fel de importante, întreaga atenþie fiind, însã, vectorizatã pe activitatea subteranã, înstrãinând toate activitãþile secundare posibile prestatorilor de servicii specializate, ceriticate de viitoarea Agenþie
oncluzii
Programul mai vorbeºte despre susþinerea activitãþii sau fondurile de salarii, însã tot autorul acestuia trage ºi concluziile. Prima este cã "de mai bine de 10 ani se semnaleazã cã mineritul meritã sã fie
practicat exclusiv rentabil, în caz contrar nu se meritã. Se demonstreazã cum trebuie practicat mineritul rentabil, responsabil ºi þinteºte reorganizarea din temelii a activitãþii în interesul naþiunii". În al doiea rînd, "variatele ºi importantele bogãþii naturale sunt în proprietatea naturii ºi în mod firesc trebuie sã fie gestionate de Parlamentul României în calitate de reprezentant suprem al poporului român", Cum constituþional Parlamentul este garantul acestor proprietãþi destinate sã ali-
menteze bugetul naþional, dar nu are ºi atribuþii executive pentru a le vinde, se înfiinþeazã anca Bogãþiilor Naturale. "Ca Banca Bogãþiilor Naturale sã poate vinde bogãþiile naturale profitabile, se înfiinþeazã Autoritatea Naþionalã Minierã, care sã stabileascã modul ºi preþul constant de exploatare a produsului minier specific fiecãrui perimetru minier pentru toatã rezerva exploatabilã. În consecinþã, dacã Banca are asiguratã piaþa pe termen lung ºi este garantat profitul, înainteazã spre aprobarea Parlamentului propunerea de a reinvesti o parte din profit în deschiderea unei mine. În baza aprobãrii, Banca înfiinþeazã propria societate prestatoare de servicii profesionale pentru realizarea manoperei specifice activitãþii în care investeºteîn care investeºte, denumitã Uzina Minierã... SRL, la conducerea cãreia, la preopunerea Autoritãþii Naþionale Miniere, numeºte directorul manager, care rãspunde material ºi penal de întreaga activitate. Mai departe, explicã ing. Dane, prestatorul de serviciu Uzina Minierã ...SRL este consideratã ca o uzinã de producþie, dar subteranã, care are asuguratã materia primã din rezerva exploatabilã ºi preluarea producþiei zilnice exploatate. Banca Bogãþiilor naturale încaseazã profitul la poarta Uzinei Miniere ...SRL din diferenþa dintre preþul de vânzare ºi preþul de exploatare, care nu poate fi mai mic de 60% garantat prin implementarea programului. Unica soluþie de rentabilizare, mai soune autorul programului, constã în implementarea imediatã a acestuia ºi trecerea la generarea de profit. Car men COSMAN
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 decembrie 2011 0731.301.162
SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã. Relaþii la telefon: 0254.548.068
HOROSCOP
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428 Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna noiembrie, anul curent la sediul firmei. Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Pret 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.Telefon 0727150264
2 d e c e m b r i e 2 0 11
Aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte în interes de serviciu. S-ar putea sã vã loviþi de dificultãþi, probabil birocratice. Nu este o zi bunã pentru a începe activitãþi sau afaceri noi. Mai mult, existã riscul sã pierdeþi bani. Amânaþi problemele delicate.
Dimineaþa nu sunteþi prea sociabil ºi vã cam ocoleºte inspiraþia. Evitaþi o ceartã cu persoana iubitã ºi amânaþi cãlãtoriile planificate pentru azi! Nu alergaþi dupã câºtiguri necuvenite. Existã riscul sã intraþi în conflict cu autoritãþile. Fiþi mult mai atent la conduitã!
S-ar putea sã nu reuºiþi sã terminaþi la timp ce aveþi de fãcut la serviciu. Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii! Relaþiile sentimentale trec printr-o perioadã favorabilã ºi aveþi ºanse sã petreceþi clipe de neuitat împreunã cu partenerul.
Se pare cã începeþi ziua cu o discuþie aprinsã cu un bãrbat. Sunteþi nervos ºi este posibil sã aveþi reacþii necontrolate faþã de colegi ºi de persoana iubitã. Sfaturile unui prieten vã ajutã sã evitaþi o încurcãturã juridicã. Pãstraþi-vã vigilenþa la ceea ce se întâmplã!
S-ar putea sã fiþi dezamãgit ºi neliniºtit din cauza unor probleme de familie. Doar partenerul de viaþã mai reuºeºte sã vã îmbãrbateze. Fiþi atent la bani. Astãzi existã riscul sã pierdeþi sume mici. Dacã sunteþi neatent însã putþi pierde mai mult.
La serviciu, nu este momentul sã vã revendicaþi drepturile. Este puþin probabil sã aveþi succes. Neînþelegerile din familie contruibuie la starea de nervozitate. Amânaþi chestiunile importante. Astãzi nu vã puteþi concentra prea bine.
Sunteþi foarte bine dispus ºi optimist, în ciuda unei atmosfere nu tocmai vesele. Nu vã detaºaþi prea mult de problemele celor din jur, ca sã nu fiþi consideraþi nepãsãtor. Atenþie la orice act pe care îl semnaþi!
ªeful îºi descarcã nervii tocmai pe dumneavoastrã. Fiþi prudent ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu. Ar fi bine sã vã petreceþi dupã-amiaza în familie ºi sã nu ieºiþi nicãieri. Împreunã cu partenerul de viaþã, puteþi rezolva o problemã financiarã care nu vã dã liniºte.
Nu este exclus sã vã enervaþi serios pentru cã nu vã iese o afacere. Ar fi mai bine sã o treceþi la capitolul pierderi, decât sã vã consumaþi. Fiþi mai atent la serviciu, pentru cã riscaþi sã intraþi în gura ºefilor. Nu este momentul sã faceþi planuri de viitor.
Dimineaþa apar probleme neprevãzute care vã determinã sã vã schimbaþi programul. Un prieten vã propuna o afacere care v-ar ajuta sã vã redresaþi financiar. Nu luaþi decizii pripite. Cântãriþi bine situaþia înainte de a vã angrena în ceva serios.
Nu este o zi bunã pentru afaceri sau întâlniri cu prietenii. În schimb, relaþiile cu partenerul de viaþã merg bine. Spre searã, este posibil sã aveþi musafiri din altã localitate. Nu neglijaþi odihna! Trebuie sã vã acordaþi mai mult timp propriei persoane.
Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus ºi chiar pesimist, din cauza lipsei banilor. Nu dezarmaþi. Se va gãsi un prieten care sã vã întindã o mânã de ajutor. Ar fi bine sã nu vã ocupaþi de afaceri, pentru cã nu aveþi prea multe ºanse de reuºitã.
VÂNZÃRI
ANGAJÃRI
VÂNZÃRI
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 decembrie 2011
Dupã luna decembrie, Compania Naþionalã a Huilei s-ar putea închide
easul ticãie... C A început numãrãtoarea inversã pentru CNH!
Dupã îndelungi discuþii, luni întregi de aºteptare, sute de litrii de benzinã consumaþi pe drumurile cãtre Bucureºti, plus zeci de ore de aºteptare pe la uºile mai marilor din Guvern, reprezentanþii Companiei ºi sindicaliºtii ºi-au dat seama cã toate astea au fost aproape în zadar. Acesta este primul an în care CNH-ul a funcþionat ºi încã o mai face, ( pentru puþin timp) fãrã nici un leu de la stat, ci doar cu resurse financiare rezultate din producþia marfã vândutã. Însã,
ultima speranþã a minerilor, activi, disponibilizaþi ºi foºti, respectiv pensionarii, stãtea în ºedinþa de Guvern de ieri. În cadrul acesteia trebuia discutatã ºi acordarea sau nu a subvenþiei, asumarea sau nu a statului român de a face asta, deºi Comisia Europeanã a transmis României un mare Nu ºi-o palmã dupã cap prin obligaþia de a-ºi asuma niºte garanþii în scris. Chiar dacã ieri disponibilizaþii s-au strâns în curtea CNH-ului, aºteptând cu sufletul la gurã un semn, ceva, lumea aproape li s-a nãruit când au primit vestea! "Din pãcate, nu am veºti bune pentru ei. În ºedinþa de Guvern de astãzi (miercuri) n-a fost trecutã ºi
Nu plãteºti, nu te
reprezentantul Centralei Miniere Meridian ºi preºedintele Sindicatului Muntele. Cu alte cuvinte, cum singura speranþã care stãtea în curajul demnitarilor aleºi sã decidã soarta a mii de oameni din Valea Jiului, s-a nãruit, tocmai pentru cã aceºtia nu au avut bãrbãþia sã îºi asume rãspunderea, acum plutim în derivã. Ce se întâmplã? Când se va întâmpla ceva? - sunt întrebãri pe care cu toþii ºi le pun ºi la care nimeni nu are rãspunsul. L-am primit, ºi chiar dacã în subconºtient îl cunoºteam, dar îl negam ºi ne spuneam nu, tot nu ne-a convenit.
hotãrârea pentru accesarea timp relativ scurt, activiajutorului de stat, motiv tatea Companiei Naþionale pentru care resursele finan- a Huilei se poate opri, cu ciare ale Companiei se toate riscurile de securitate, apropie de 0. ale zãcãmântului, economÎn aceste condiþii, tranºa ice dar ºi sociale", ne-a a doua privind salariile declarat Petre Nica, compensatorii nu se Sfânta Mare Munceniþã Varvara reprezintã pentru pot achita, iar într-un noi , minerii, o zi aparte, o zi pe care numai truditorii din subteran o pot înþelege. De aceea, poate încãlzeºti! acum, mai mult decât oricând, mesajul meu pentru ortacii din Valea Jiului este de unitate. Fie ca Sfânta Mare Munceniþã Varvara protectoarea minerilor sã ne lumineze calea de a regãsi liniºtea ºi siguranþa de care noi, minerii, avem acum nevoie, parcã, mai mult decât oricând.
Reporter: Se închide Compania Naþionalã a Huilei dupã luna decembrie? Petre Nica: Cu siguranþã, DA! Conform unor informaþii, dupã ºedinþa de Guvern, tot ieri, preºedintele Consiliului de Adminstraþie al CNH a fost chemat înapoi într-o ºedinþã de urgenþã, în care s-a încercat gãsirea unei forme de ajutor. Pânã la închiderea ediþiei, respectiv ora 19:00, prefectul judeþului Hunedoara, Attila Dezsi, nu a putut fi contactat pentru a ne transmite hotãrârea de ultimã orã. Vom reveni ! Luiza ANDRONACHE
La Vulcan, datornicii riscã sã rãmânã fãrã cãldurã
S
ituaþia economicã a firmei Pregotem din Vulcan devine din ce în ce mai delicatã. Societatea este la un pas de a nu mai funcþiona din cauza sumelor de bani pe care le are de recuperat de la populaþie, pentru serviciile prestate sau furnizate. "Este foarte greu. Un rãspuns simplu, însã cât se poate de direct. Avem dificultãþi la nivelul achitãrii obligaþiunilor noastre cãtre bugetul de stat. Gãsim din ce în ce mai greu posibilitãþi de a ne achita de acestea în condiþiile în care totuºi, sã spunem cã suntem în balanþã pozitivã. Astfel, putem sã ne gândim cã avem o speranþã pentru reglementare. În momentul când aceastã balanþã va deveni negativã, ne vom gândi serios la ceea ce avem de fãcut", a declarat Marius Danci, director SC Pregoterm SA. De altfel, vulcãnenii care nu îºi plãtesc cãldura, au fost înºtiinþaþi cã furnizarea agentului termic va fi sistatã. Datoriile pentru acest serviciu
NOROC BUN!
Zoltan LACATAª - Preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului
Mese festive pentru persoanele cu handicap din Hunedoara
ajung în prezent la o sumã imensã, mai ales dacã ne gândim cã doar 30% din apartamentele din Vulcan mai sunt branºate la sistemul centralizat de termoficare. "Datoria populaþie la termoficare însumeazã aproximativ 835.000 de lei. Am luat mãsura de a înstiinþa ºi soma atât asociaþiile de proprietari, cât ºi locuitorii care beneficiazã de încãlzire în sistem centralizat, sã îºi plãteascã datoriile în baza angajamentului pe care ºi l-au luat în luna noiembrie, când au solicitat furnizarea. Mãsura, chiar dacã pare drasticã ºi în mijlocul iernii, vom fi nevoiþi sã o aplicãm ºi sã facem debrabºãri la nivel de scãri de bloc, fiindcã astfel nu putem sã funcþionãm în continuare", a mai spus Danci. Luiza ANDRONACHE
P
ersoanele cu handicap din judeþul Hunedoara, aflate în centre speciale, vor beneficia de atenþie deosebitã în acest sfârºit de sâptãmânã, când vor fi organizate mese festive ºi chiar audiþii muzicale. În anul 1992, Adunarea Generalã a Naþiunilor Unite a proclamat ziua de 3 Decembrie drept Zi Internaþionalã a Persoanelor cu Handicap. De atunci, an de an, în întreaga lume este promovat acelaºi mesaj: "Oameni egali - Drepturi egale", un mesaj de conºtientizare a faptului cã persoanele cu dizabilitãþi au aceleaºi drepturi ca toþi ceilalþi. "Celebrarea zilei de 3 Decembrie este un prilej de a pro-
mova înþelegerea problemelor legate de handicap ºi un îndemn la respectarea demnitãþii, drepturilor ºi bunãstãrii persoanelor cu handicap. Prin sãrbãtorirea acestei zile se încearcã sensibilizarea opiniei publice cu privire la avantajele rezultate din integrarea persoanelor cu dizabilitãþi în viaþa politicã, economicã, socialã ºi culturalã", a declarat Viorica Popescu, directorul general al Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara. În acest sfârºit de sãptãmânã, în centrele din subordinea DGASPC se vor organiza activitãþi dedicate persoanelor cu handicap. Astfel, în centrele de plasament pentru copii cu handicap de la Hunedoara ºi Vulcan se vor organiza programe artistice susþinute de
cãtre copiii din centre ºi jocuri interactive. De asemenea, în cadrul centrelor rezidenþiale pentru persoane adulte cu handicap de la Pãcliºa, Petrila, ºi Simeria vor fi organizate programe artistice - audiþii muzicale, colinde, jocuri ºi spectacole susþinute de tinerii din centre ºi copii din diverse ºcoli. La nivelul tuturor centrelor se vor organiza mese festive urmate de audiþii muzicale, colinde. Pe de altã parte, o parte din beneficiarii din cadrul Centrului de Îngrijire ºi Asistenþã Pãcliºa participã, în cadrul proiectului
"Integrare-calificaretransfer de inovaþii pentru grupuri vulnerabile pe piaþa muncii" - proiect cofinanþat de Fondul Social European P.O.S.D.R.U. 2007-2013, la cursuri de dobândire de competenþe informatice ºi competenþe sociale ºi civice. "Scopul urmãrit, dincolo de dobândirea de cunoºtinþe teoretice fundamentale în aceste domenii, este acela de a creºte ºansele de integrare socialã ºi socio-profesionalã a cursanþilor", a mai sous Viorica Popescu. Carmen COSMAN
12 Turism
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 decembrie 2011
Abia ieri a început ofertarea turisticã pentru sezonul de iarnã
C
Mai bine mai târziu decât niciodatã
ompania Judeþeanã de Turism Hunedoara a început, de ieri, o campanie "de la om la om" de prezentareofertare turisticã pentru staþiunile montane Parâng, Straja, Râuºor, pentru acest sezon de iarnã. Cam târziu ºi cam fãrã vânã a fost fãcutã, pânã acum, promovarea acestor obiective turistice, pe lângã celelalte din judeþ. S-a fãcut mare tevaturã pe participarea la Târgul
M
de Turism al României, care a avut loc la RomExpo, unde a fost prezentã ºi Compania din Hunedoara, ºi este de înþeles având în vedere nevoia de promovare. Dar aceste participãri sunt obligatorii pentru unitãþile de profil. O acþiune eficientã, cum pare a fi cea începutã ieri, se face din timp pentru ca informaþia sã aibã timp sã ajungã la potenþialul turist. În cadrul proiectului "Ski în Hunedoara", a început prezentarea ofertei turistice prin pliante
eficiente, cu informaþii complete ºi imagini, pe lângã CD-uri de prezentare. Informaþia, sub aceastã formã, va fi dusã mai aproape de oameni, prin deplasarea reprezentanþilor Companiei de Turism la Agenþiile locale din judeþ ºi din judeþele limitrofe Hunedoarei, dar ºi în ºcoli ºi licee. "Nu, nu este târziu pentru cã aceastã promovare o facem pentru tot sezonul ºi nu numai pentru sãrbãtorile de iarnã. Vom merge în judeþ, dar ºi în judeþele din jur, apoi în ºcoli
Trasee în Munþii ªureanu
unþii ªureanu dispun de o reþea densã de trasee turistice, care oferã vizitatorului secvenþe pitoreºti ale cadrului natural (relief de eroziune fluvialã ºi glaciarã, fenomene carstice, codri de fag ºi rãºinoase, pajiºti alpine ºi rîuri vijelioase etc.) ºi urme de strãveche locuire a acestui þinut.
Dispunerea în evantai a culmilor potrivit structurii orohidrografice ºi numeroasele puncte de plecare de la marginea masivului oferã alegerea unor variante convenabile, cu diferite grade de dificultate ºi duratã. Multe trasee sînt nemarcate, dar parcurgerea lor nu
provoacã, în general, pericolul de rãtãcire. Dificultãþile constau mai mult în lungimea drumurilor ºi, pe alocuri, în unghiurile mari de pantã. Iarna, unele sectoare (Vîrful lui Pãtru, faþa sudicã a ªureanului, Vîrful Negru) trebuie parcurse cu atenþie, datoritã pericolului de avalanºe. Timpul indicat pentru diferite trasee de picior este orientativ ºi corespunde unui efort (ritm) mediu. În general, la parcurgerea în sens invers (urcuº) a traseelor descrise pe direcþia de coborîre (spre marginea masivului) se poate adãuga o marjã de l2 ore. Fiecare turist îºi cunoaºte posibilitãþile (rezistenþa) ºi, în funcþie de antrenament, starea fizicã ºi psihicã, de ritmul biologic ºi greutatea rucsacului, îºi va doza efortul ºi va parcurge drumul ales dupã propriul sãu timp, la care va trebui sã însumeze ºi
minutele de popas, necesare atît pentru odihnã, cît ºi pentru admirarea naturii. 1. Sebeº - ªugag Tãu - Oaºa Tãrtãrãu -Obîrºia Lotrului Nemarcat Distanþa: 78 km Acest traseu urmãreºte sectorul nordic al ºoselei (DN-67 C), care strãbate transversal Carpaþii Meridionali Centrali între localitãþile Sebeº ºi Novaci. În acelaºi timp, ea constituie o ,,alee" din care se desprind numeroase trasee turistice, unele descrise în ghid. Datoritã lungimii, recomandãm parcurgerea sa cu un mijloc de transport (autobuzul I.T.A.),
ºoseaua fiind asfaltatã pînã la Oaºa ºi în curs de asfaltare în rest. Ieºim din oraºul Sebeº prin str. Poºtei. În continuare, drumul se deruleazã în amonte, prin lunca largã a vãii Sebeºului. La 3 km dam de Petreºti, cunoscutã localitate, unde existã o fabricã de hîrtie. Tot aici au fost descoperite ruinele unei biserici fortificate din secolul al XIII-lea ºi vestigii de culturã din neoliticul tîrziu (ceramicã pictatã). Prin alinierea caselor cu porþi masive, a strãzilor curate, Petreºtiul pare un orãºel-satelit al Sebeºului. Pe mãsura apropierii de localitatea Sebeºel, valea se strîmteazã; în peisaj se impun mai întîi lacul de acumulare Petreºti, apoi rîpele de Sub Piatrã cu caracter de cuestã, formate prin eroziunea viguroasã a rîului în malul drept. Ele sînt constituite din gresii ºi
gresii marnoase. Alãturi apare valea Joagãrului cu caracter subsecvent. ªoseaua se apropie de fruntea de terasã, care se ridicã teºit cu 5 m deasupra luncii. Dupã 3 km de la Petreºti, se ajunge în Sebeºel, satul de origine al pictorului Sava Henþia (1848l904), cunoscut mai ales ca portretist; dupã ce a urmat ªcoala de belle arte din Bucureºti ºi s-a consacrat ca pictor în anturajul cunoscuþilor profesori Gh. Tattarescu ºi Th. Aman, a fost trimis la studii în Franþa, ca bursier al statului. A participat, ca ºi N. Grigorescu, la Rãzboiul pentru cucerirea Independenþei de stat a Romãniei (1877). La Sebeºel, pe dealul Gorgan, sau descoperit urmele unei aºezãri din comuna primitivã ºi urme romane în punctul ,,În vii". Va urma Anamaria NEDELCOFF
având în vedere vacanþa de iarnã a elevilor ºi ofertele pentru tabere, de 67 zile, extrem de atractive. Zãpadã sã fie!" - a declarat Marin Avrãmicã, directorul general al Companiei de Turism Hunedoara. Prin aceastã acþiune, CJT Hunedoara nu ºi-a stabilit un obiectiv exact, respectiv atingerea unui numãr anume de turiºti, ci s-a mers pe ideea " sã atragem cât mai mulþi turiºti". Ca urmare, nu îºi vor putea reproºa cã nu ºi-au atins obiectivul. Ileana FIRÞULESCU
Curãþã pârtia de pietre
P
entru ca sezonul de schi sã înceapã în bune condiþii, administraþia publicã din Petroºani a lansat o campanie de strângere a pietrelor de pe Pârtia A. Asociaþia "Mândra", în parteneriat cu Primãria Municipiului Petroºani, organizeazã sâmbãtã, începând cu orele 11,00, o acþiune de curãþare a Pârtiei A. Acþiunea vizeazã curãþarea pârtiei de pietre, astfel încât sosirea iernii sã o
gãseascã în stare bunã, iar turiºtii sã poatã schia nestingheriþi. "Îi invitãm pe toþi iubitorii muntelui din Valea Jiului sã vinã sâmbãtã în zona ANEFS, pentru a lua parte la acest important act de voluntariat. Cei care doresc sã participe la aceastã acþiune vor putea urca gratuit cu telescaunul ºi vor servi o masã tradiþionalã", a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob- Ridzi. Car men COSMAN