2011-12-21

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 31

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 21 decembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Universitatea Petroºani,

un vulcan

gata sã erupã

C

omunitatea academicã de la Petroºani fierbe la fel ca ºi lava unui vulcan care stã sã erupã. De ce? Pentru cã în aceste zile se decide, dacã rectorului Emil Pop nu a fãcut deja acest lucru, soarta Universitãþii din Petroºani. Mai exact, dacã va mai exista, sau va deveni o filialã a Universitãþii Tehnice din Cluj Napoca, adicã un fel de "punct de lucru". Dispariþia Universitãþii din Petroºani va avea un efect devastator pentru întreaga comunitate a Vãii Jiului, fapt ce ar trebui sã le dea de gândit ºi celor din afara Universitãþii, respectiv autoritãþilor locale, politicienilor locali, ori celor care pot influenþa o decizie ºi sã se intervinã rapid pentru repararea deciziei eronate luatã de rectorul Emil Pop.

PAGINA A 3-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 decembrie 2011

Piþãrãii vor vesti Crãciunul F lãcãrei cãlare veniþi din satele de munte vor vesti ºi în acest an Crãciunul. La Petroºani, acþiunea are loc în ziua de Ajun, sâmbãtã, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã manifestarea va fi mult mai frmuoasã ca pânã acum.

"Piþãrãii vor veni ºi anul acesta, aºa cum ne-am obiºnuit ºi în anii trecuþi.

Ei pleacã din satele de munte ºi ajung pânã în oraº,vestind miracolul Crãciunului. Ne-am propus ca acþiunea sã fie ºi mai frumoasã, iar cei care vor fi spectatori vor avea parte de multe surprize inedite", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Piþãrãii vor veni din munte, vor cere binecuvântarea preotului la biserica Sfânta Varvara, iar mai apoi vor strãbate cãlare oraºul. La final le vor vesti celor din centrul municipiului cã se apropie Crãciunul. Totul va culmina cu spectacolul oferit de aceºtia în Parcul Central Carol Schteter din Petroºani.

Diana MITRACHE

Primãria ºi Consiliul Local Vulcan Primãria ºi Consiliul Local Vulcan organizeazã în data de 31 decembrie,începând cu ora 21 Revelionul Pensionarilor. Înscrierile se fac la sediul primãriei în fiecare zi între ora 8 ºi

16 pe baza cuponului de pensie ºi a buletinului de identitate.

Noaptea trecerii de la un an la altul este foarte frumoasã mai ales atunci când suntem împreunã. Pentru aceastã noapte, dragi pensionari

v-am pregãtit un meniu bogat ºi un spectacol cu cântãreþi de muzicã popularã.

Focul de artificii de la miezul nopþii ºi alte surprize fac parte din programul acestui Revelion.

Vã aºteptãm cu drag!

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ANUNÞURI

Director:

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial.

Telefon 0742.087.348

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Plasa de stele (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Câºtigi în 60 de secunde 21:50 Lale (s) 22:50 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Hârtia va fi albastrã

National TV 6:00 Albumul Naþional (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 Clipuri 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Jeremiah 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Fosta mea iubire (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 În vizorul morþii 23:45 Jeremiah (r) 0:45 În vizorul morþii (r)

PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pãcatele trecutului 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Eu sunt Moºul 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 O crimã perfectã 0:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:45 CSI: Miami

Prima TV 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Trandafirii sãlbatici (s) 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 15:30 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Mondenii 23:45 Medium 1:00 Focus (r)

TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!

10:10 Copii de închiriat 11:45 TVR 55 12:00 Festivalul Internaþional al Artelor Spectacolului Muzical Viaþa e frumoasã!

12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:15 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (r) 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Ediþie specialã 22:00 Ceauºescu ºi poporul 23:10 Sfârºitul jocului 1:20 Mad Men - Nebunii de pe Madison Avenue (s)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN,Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Anchetã 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 decembrie 2011

Universitatea Petroºani, un vulcan gata sã erupã

C

omunitatea academicã de la Petroºani fierbe la fel ca ºi lava unui vulcan care stã sã erupã. De ce? Pentru cã în aceste zile se decide, dacã rectorului Emil Pop nu a fãcut deja acest lucru, soarta Universitãþii din Petroºani.

Mai exact, dacã va mai exista, sau va deveni o filialã a Universitãþii Tehnice din Cluj Napoca, adicã un fel de "punct de lucru". Dispariþia Universitãþii din Petroºani va avea un efect devastator pentru întreaga comunitate a Vãii Jiului, fapt ce ar trebui sã le dea de gândit ºi celor din afara Universitãþii, respectiv autoritãþilor locale, politicienilor locali, ori celor care pot influenþa o decizie ºi sã se intervinã rapid pentru repararea deciziei eronate luatã de rectorul Emil Pop.

emoriu împotriva fuziunii prin M absorbþie

Primii care s-au împotrivit dispariþiei Universitãþii Petroºani au fost, cum e ºi firesc, membrii unui grup de cadre didactice din cadrul instituþiei superioare de învãþãmânt, care ºi-au dat seama cã rectorul Emil Pop pune interesul personal mai presus decât interesul unei comunitãþi academice. Aceºtia au întocmit un memoriu împotriva fuziunii prin absorbþie a Universitãþii din Petroºani cu Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca, document care, chiar în aceste zile, este plimbat pe la toate cadrele universitare pentru a fi semnat. În fapt, tsunami-ul declanºat la Universitatea Petroºani a pornit de la decizia pe care cei de aici trebuie sã o ia pânã anul viitor conform articolul 198 din Legea Educaþiei, care spune cã "Pentru promovarea calitãþii ºi creºterea eficienþei sistemului de învãþãmânt superior, pentru creºterea vizibilitãþii internaþionale ºi pentru concentrarea resurselor (despre asta e vorba, de fapt, în esenþã) universitãþile de stat ºi particulare pot", la punctul (2) se spune cã " determina proceduri pentru constituirea de consorþii sau pentru fuzionare prin comasare sau absorbþie".

Potrivit cadrelor didactice care au întocmit acest memoriu, iniþial rectorul Emil Pop le-ar fi prezentat o scrisoare de intenþie prin care Universitatea Petroºani îºi manifesta interesul de a forma un consorþiu alãturi de Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca.

Numai cã, respectiva scrisoare cititã de rectorul Pop Emil colegilor sãi de la Petroºani ar fi ajuns la Cluj sub o altã formã. Mai exact, cã Senatul UP ºi-a dat acceptul în vederea absorbirii Universitãþii Petroºani de cãtre Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca, lucru despre care, semnatarii memoriului, susþin cã este o decizie eronatã. "În urma scrisorii de intenþie pe care dumneavoastrã aþi ºi transmis-o, cu acordul

Senatului Universitãþii din Petroºani, cãtre Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca, în vederea absorbirii Universitãþii noastre de cãtre UTCN, dorim sã atragem atenþia asupra unor decizii eronate apãrute în procesul managerial. Considerãm cã aveþi responsabilitatea de a duce la bun sfãrºit mandatul pe care vi l-aþi asumat cu mai puþin de 2 luni în urmã în faþa întregii comunitãþi academice ºi anume acela de a încerca prin forþe proprii, în timpul scurt rãmas la dispoziþia dumneavoastrã în calitate de Rector, sã schimbaþi în bine o stare de fapt catastrofalã relevatã în clasificarea universitãþilor din România, de care, în mare parte, sunteti responsabil! Considerãm cã posibilitatea absorbirii Universitãþii noastre de cãtre UTCN reprezintã o decizie majorã care nu poate sã fie alegerea subiectivã a unei conduceri aflate la sfârºit de mandat, absorbþie la care nici Consiliul Facultãþii de Mine nu aderã, conform votului din data de 7.12.2011, ºi despre care ºi Prorectorul conf. univ Mitran Ilie a afirmat în Consiliul Facultãþii de ªtiinþe din data de 8.12.2011, cã trebuie sã fie apanajul viitoarei conduceri. Remarcãm de asemenea lipsa cadrului legal necesar acestui proces.

Considerãm cã este necesar ca alegerile deja demarate pentru legislatura 2012-2016 sã se deruleze în continuare în conformitate cu hotãrârile Senatului Universitãþii din Petroºani, Cartei Universitare ºi ale Legii Educaþiei Naþionale nr. 1/2011, urmând calendarul ºi metodologia pe care dumneavoastrã le-aþi întocmit", aratã cadrele universitare semnatare a memoriului.

Mai mult, aceºtia susþin cã doresc ca decizia privind realizarea unui consorþiu universitar sã fie luatã dupã apariþia legii consorþiilor, ºi sã fie luate în calcul ºi propunerile deja sosite din partea Universitãþii Babeº Bolyai din Cluj Napoca ºi ale Universitãþii Politehnice din Bucureºti, sau chiar iniþierea unor discuþii pentru a creea un consorþiu bazat pe resurse alãturi de Universitatea Petrol ºi Gaze din Ploieºti sau alãturi de uni-

versitãþi din Ardeal, Banat cum ar fi Universitatea Transilvania din Braºov, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Politehnica din Timiºoara. De asemenea, cadrele universitare susþin cã trebuie avutã în vedere posibilitatea de a include în acest consorþiu ºi un centru de cercetare, cum ar fi INSEMEX Petroºani sau INCDPM Alexandru Darabont Bucureºti, variantã existentã ºi funcþionalã în cazul universitãþilor strãine.

"Analiza diferitelor variante dorim sã fie fãcutã având în vedere avantajele ºi dezavantajele fiecãrei soluþii, iar decizia sã aibã la bazã consultarea comunitãþii academice.

Aceastã decizie trebuie sã aparþinã în mod normal viitoarei conduceri alese a Universitãþii ºi trebuie sã fie validatã de viitorul Senat, iar varianta absorbþiei sã fie luatã în calcul doar ca o ultimã ºi cea mai puþin favorabilã opþiune", mai aratã semnatarii memorandumului. În conformitate cu Carta Universitarã ºi Regulamentul Intern, cadrele universitare îi solicitã rectorului Pop Emil sã consulte sindicatul CDPM în privinþa scrisorii de intenþie, iar pentru a respecta principiul transparenþei din aceeºi cartã, sã aprobe postarea pe site-ul universitãþii documentele justificative ale alegerii UTCN, cum ar fi dovezi ale discuþiilor avute cu diferite universitãþi ºi rãspunsul acestora, scrisoarea de intenþie adresatã UTCN, extrase din procesele verbale ale ºedinþelor Senatului din datele de 5.12.2011, 14.12.2011, situaþia negocierilor pe care dumneavoastrã le purtaþi cu UTCN în baza mandatului acordat de Senat ºi documentele ce stau la baza deciziei de a demara un proces de absorbþie, dovezi ale discutãrii în Senatul UTCN ºi presa localã, hotãrârea luatã de UTCN în data de 14.12.2011.

"Noi suntem cei care am crezut în aceastã ºcoalã de la începuturi, de peste 60 de ani atunci când a primit numele de Institutul de Mine din Petroºani, desprins din Politehnica Bucureºti, în jurul cãreia s-a dezvoltat o întreagã

comunitate. Acum, Universitatea din Petroºani, prin cadrele didactice ºi absolvenþii ei, este cunoscutã ºi recunoscutã peste tot în lume.

De aceea dorim sã ne pãstrãm identitatea câºtigatã în timp prin efortul tuturor celor care au clãdit-o cu devotament ºi cu mult suflet. Momentan, noi nu suntem de acord cu dispariþia Universitãþii din Petroºani prin absorbþia ei de cãtre o altã universitate", conchid semnatarii memorandumului.

Rectorul Universitãþii din Petroºani Emil Pop este acuzat de cadrele universitare cã, "fuziunea în vitezã" cu UTCN, nu este altceva decât un aranjament mizerabil prin care, cãlcând chiar ºi "pe cadavre", vrea sã-ºi asigure un post în cadrul UTCN, în condiþiile în care anul viitor ar trebui sã iasã la pensie.

"Nu am dori sã sune a instigare, dar rectorul Emil Pop ar trebui acum sã fie înlãturat mai rãu ca în urmã cu 22 de ani, la Revoluþie, când studenþii de atunci l-au alungat din ºcoalã.

El încearcã aceste aranjamente doar pentru cã nu mai are dreptul sã candideze la anul ºi astfel prin aceasta fuziune încearcã sã mai mãnânce o pâine caldã. κi fãcuse calculele cã va ajunge Aron Poantã rector, dar dupã ultimele alegeri situaþia va fi alta. Acest personaj încearcã sã distrugã ce a mai rãmas din centrul universitar Petroºani. Ruºine!!!", spun cadrele universitare.

sub vântul U P,schimbãrii

Începând cu data de 15 noiembrie 2011 ºi pânã pe data de 28 februarie 2012, la Universitatea din Petroºani se alege echipa de conducere care trebuie sã scoatã universitatea din conul de umbrã în care a ajuns. Deºi iniþial actuala conducere a gândit un calendar al alegerilor care sã nu includã ºi alegeri la nivel de departament, Senatul a decis în urma propunerilor venite din comunitatea academicã, ca alegerile sã debuteze conform legii, cu alegerea directorilor de departament. Astfel între 15 ºi 19 noiembrie au fost alese noile conduceri ale departamentelor, deºi alegeri propriu-zise s-au derulat doar

în 5 departamente douã departamente reconfirmându-ºi vechii directori.

Au fost schimbaþi directori de departamente având vârste de 63 sau 62 de ani ºi au fost câºtigate alegeri în faþa unor candidaþi având vârste de 62, 60 sau 57 de ani. Noii directori de departamente sunt persoane cu cel puþin 20 de ani mai tineri decât cei care au ocupat pânã acum aceste funcþii. Astfel, la Departamentul de ºtiinþe economice, director a fost aleasã Imola Drigã, 34 de ani, la Departamentul de Management, Ingineria Mediului ºi Geologie Edelhauser Eduard, 43 de ani, la Departamentul de Inginerie Minierã, Topografie ºi Construcþii - Ionel Vereº, 44 de ani, Departamentul de Automaticã, Calculatoare, Inginerie Electrica ºi Energeticã - Nicolae Pãtrãºcoiu, 52 de ani, reconfirmat, Departamentul de Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi - Sorin Mihai Radu, 53 de ani, Departamentul de ªtiinte Socio-Umane -Vasile Ciocodeicã, 57 de ani, reales, Departamentul de Matematicã - Informaticã, Wilhelm Kecs, 52 de ani, reconfirmat.

Rezultatul acestor alegeri este, potrivit cadrelor universitare de la Petroºani, "dãtãtor de speranþe pentru viitorul Universitãþii ºi demnonstrezã dorinþa de schimbare existentã la nivelul unei universitãþi de tradiþie care a ajuns într-o situaþie destul de dificilã ºi datoritã unui management neinspirat".

op Emil considerã cã este cel mai P bun manager

În replicã rectorul, profesor Emil Pop, spune cã se considerã cel mai bun manager de învãþãmânt superior ºi cã decizia, care nu este una definitivã, a fost aprobatã de Senat. Totuºi, ea va fi supusã ºi votului comunitãþii academice. "Mã bat ca Universitatea din Petroºani sã reziste aici, iar pentru asta am nevoie de fraþi mai mari care sã îmi dea finanþarea. Dacã am deveni o universitate mai mare,pentru cã acum întreaga lume merge spre globalizare, nu am avea probleme financiare în viitor.

Nimic nu se va face, însã, fãrã votul a douã treimi din comunitatea academicã, pe care o voi consulta. Petiþia profesorilor este justificatã, pentru cã oamenii îºi pun întrebãri ºi vor sã fie bine, pentru cã în anii în care am condus universitatea nu au fost probleme.

Universitatea din Bucureºti nu face consorþii ºi, chiar dacã va face, nu va face cu noi, iar Politehnica Timiºoara a fãcut o alianþã cu Universitatea de Medicinã. Altele nu sunt, iar clasificarea în categoria a 3-a s-a fãcut pentru cã suntem facultatea cu cel mai mic numãr de studenþi, puþin peste 4.400.

Dacã nu ne alipim celor din Cluj, riscurile sunt mari", a precizat prof. dr. ing. matematician Emil Pop, rectorul Universitãþii din Petroºani.

Marius MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 decembrie 2011

Moº Crãciun de la Crucea Roºie

M

oºul îmbrãcat în roºu a vizitat, ieri, Crucea Roºie din Petroºani. Aici a împãrþit cadouri pentru aproape 200 de familii cu probleme sociale din localitate. Cadourile au constat, în principal, în produse alimentare respectiv cozonaci, fãinã, zahãr, ulei sau dulciuri.

"Am reuºit sã ajung ºi la Crucea Roºie, ºi în acest an, ºi mã bucur nespus cã am putut, din nou, sã-i ajut pe unii dintre locuitorii defavorizaþi ai Petroºaniului", a spus

Moº Crãciun. La împãrþirea celor câteva sute de pachete Moºul a fost ajutat de câteva Crãciuniþe. Recrutate, bineînþeles, din rândul frumoaselor membre ale Crucii Roºii din localitate. În acest an, subfiliala de Cruce Roºie din Petroºani s-a implicat în mai multe acþiuni de ajutorare ale celor aflaþi în suferinþã. Numai în luna decembrie, luna cadourilor de sfârºit de an, câteva mii de persoane au beneficiat de darurile oferite de cãtre reprezentanþii instituþiei.

"ªi în acest an am încercat sã aducem un zâmbet ºi o razã de speranþã în

Pieþe pustii în Valea Jiului

P

iaþa Centralã din Petroºani a rãmas, în ultimele zile, cam pustie. Deºi era de aºteptat ca lumea sã dea nãvalã pentru a cumpãra cele necesare Sfintelor Sãrbãtori ale Crãciunului acest lucru nu s-a întâmplat.

Spre deosebire de anii anteriori când nu aveai loc sã arunci un ac din cauza numãrului mare de cumpãrãtori, în acest an, atmosfera din piaþã este una de acalmie.

"Anul trecut, pe vremea asta, de exemplu, îmi trebuiau 5 minute ca sã fac drumul de la intrarea în hala centralã ºi pânã la birou. În acest an parcurg acelaºi traseu în doar 1 minut.

Acest lucru spune, de fapt, totul despre scãderea numãrului de

cumpãrãtori. Probabil cã, datoritã crizei ºi lipsei de bani, lumea nu îºi mai permite sã dea bani pe produsele tradiþionale ale sfârºitului de an. Adicã, în special, produse din carne de porc ºi vin", a spus Sorin Creþu, ºef Birou Administraþia Pieþelor Petroºani.

Nici în pieþele din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului, în aceste zile, lumea nu se calcã în picioare pentru a achiziþiona cele necesare Crãciunului. Semn cã aºanumita crizã financiarã îºi face, încã, simþiþi colþii. Cu atât mai mult cu cât este vorba despre o zonã în care, recent, au fost efectuate noi disponibilizãri de personal din cadrul unitãþilor miniere. Respectiv, cândva, principala activitate din Valea Jiului.

Mir cea NISTOR

sufletele celor oropsiþi de soartã. Pentru a-i ajuta pe cât mai mulþi dintre

locuitorii necãjiþi ai municipiului, în fiecare an, le oferim cadouri

celor care nu au mai beneficiat de acestea în ultimii ani. Mai exact, anual, îi schimbãm pe cei care primesc daruri din partea noastrã", a precizat Felicia Necºa, director subfiliala Crucea Roºie Petroºani. În cadrul acþiunii de ieri au fost împãrþite 182 de pachete care au ajuns la familiile cu mulþi copii, persoanele cu handicap sau paralizate din cele mai sãrace zone ale localitãþii. Este vorba despre cartierele Colonie, Bosnea sau Aeroport.

Mir cea NISTOR

Accidentatã în microbuz

O

femeie a ajuns cu rãni grave la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dupã ce s-a lovit la spate în timpul unei curse cu microbuzul.

Incidentul a avut loc în centrul municipiului Petroºani ºi poliþiºtii spun cã vina aparþine unei ºoferiþe, care nu s-a asigurat ºi a lovit microbuzul.

Potrivit celor care ancheteazã cazul, la Spitalul de Urgenþã Petroºani, s-a prezentat o femeie în vârstã de 57 de ani, din Petroºani, care a declarat cã în timp ce

cãlãtore cu un microbuz spre centrul municipiului Petroºani, în zona Teatrului de Stat, din motive necunoscute ºoferul a frânat, iar ea fiind pe scaunul din faþã a fost proiectatã în bordul microbuzului ºi s-a lovit la spate. "În urma investigaþiilor de specialitate, medicii au stabilit cã femeia a suferit leziuni grave. Poliþiºtii au efectuat cercetãri ºi au stabilit cã o ºoferiþã de 42 de ani, din Petroºani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Mihai Viteazul din Petroºani, nu s-a asigurat la schimbarea direcþiei de mers

de pe banda a doua pe banda întâi, intrând în coliziune cu microbuzul de transport persoane de persoane, care circula regulamentar, pe banda întâi. În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea unei pasagere din microbuz, care s-a prezentat ulterior la spital, acuzând dureri", spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara..

Poliþiºtii i-au întocmit ºoferiþei dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã.

Diana MITRACHE

Mezaninul, neatractiv

A

ºa numitul "mezanin" din hala Pieþei AgroAlimentare Centrale din Petroºani continuã sã rãmânã neatractiv atât pentru cumpãrãtori cât ºi pentru comercianþi.

Mai exact, neatractiv pentru unii, dar, în acelaºi timp pãgubos pentru cei care au închiriat spaþii aici.

"Se pare cã lumea nu prea vrea sã urce la etaj, deºi, ar avea de fãcut, în plus, doar câþiva paºi. Din acest motiv comercianþii de sus au de suferit, mai exact, nu prea îºi fac planul de vânzãri", a spus Sorin Creþu, ºef Birou Administraþia Pieþelor Petroºani.

Nici mãcar chinezii nu au reuºit sã facã faþã tradiþionalei birocraþii româneºti dar nici nici faptului cã aproape nimeni nu este dispus sã urce câteva trepte. Dupã doar câteva luni de "funcþionare" restaurantul chinezesc de la mezanin, în lipsã de clienþi, a intrat în moarte clinicã ºi s-a închis. "Îmi pare sincer rãu cã aceastã afacere a luat sfârºit, cu atât mai mult cu cât, pot sã spun, chinezoiaca prepara niºte mâncãruri extraordinare. Din pãcate, din lipsã de clienþi, a fost nevoitã sã punã lacãtul pe uºã", a mai declarat Sorin Creþu.

Sus, la mezanin,

existã 19 spaþii care pot fi închiriate de cãtre comercianþii care doresc sã-ºi desfacã produsele în Piaþa Agro-alimentralã Centralã. Dintre

acestea, câteva sunt pustii, în timp ce celelalte sunt ocolite de eventualii cumpãrãtori.

Mir cea NISTOR

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 decembrie 2011

Firma fiicei preºedintelui Senatului, Discriminaþi de noua lege Vasile Blaga, a cucerit judeþul ase cona Educaþiei ª tracte cu spitale ºi alte tru servicii de transport sanitar cu Spitalul Judeþean Deva, Spitalul Municipal Hunedoara, Spitalul Petroºani, Spitalul Municipal Brad ºi Centrul de Transfuzie Sanguinã Deva, la tariful de 1,79 lei/km, în timp ce valoarea contractului cu Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara este de 3.000 de lei.

De asemenea, firma Axis Emergency SRL a încheiat un contract pentru servicii de medicina muncii, în valoare de 10.450 de lei, cu Consiliul Local Buftea.

Potrivit declaraþiei de interese a lui Vasile Blaga, completatã în luna decembrie, toate contractele au fost câºtigate prin licitaþie.

Ileana FIRÞULESCU

unitãþi de pe teritoriul judeþului Hunedoara.

Conform site-ului firmei Axis Emergency SRL, aceasta este prima companie medicalã privatã înfiinþatã în judeþul Hunedoara, iar din anul 2010 are ºi staþie privatã de ambulanþã. Firma asigurã asistenþã medicalã de urgenþã, precum ºi transport sanitar specializat cu medic însoþitor, punând la dispoziþia solicitanþilor mijloace de transport dotate cu aparaturã ºi personal.

Axis Emergency SRL, cu sediul în Deva, este deþinutã de fiica lui Vasile Blaga, AgatheCristina Rudeanu, ºi de soþul acesteia.

Conform declaraþiei de interese a preºedintelui Senatului, firma Axis Emergency SRL a încheiat contracte pen-

Naþionale

C

âteva zeci de învãþãtori sau educatori din judeþul Hunedoara nu mai pot fi încadraþi ca ºi profesori, prin echivalarea de studii, dupã modificarea Legii Educaþiei Naþionale, Problema lor se va putea rezolva doar anul viitor, odatã cu noul an ºcolar.

Îngraºã porcul în ajun!

N-

au lucrat mai nimic tot anul ºi acum, cel puþin 10 muncitori au demarat în trombã lucrãrile la grãdiniþa ce trebuia datã în folosinþã de 4 ani.

La grãdiniþa din centrul municipiului Petroºani se lucreazã de zor ºi primarul spune cã motivul e legat de justificarea sumelor primite pentru ridicarea construcþiei.

Cu alte cuvinte, au primit bani ºi nu au lucrãri cu care sã justifice facturile. "Au primit niºte bani ºi acum probabil cã au început sã ºi lucreze. Mai e puþin pânã la

sfârºitul de an ºi trebuie sã-ºi justifice cheltuielile", a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani.

Licitaþia pentru construirea grãdiniþei de la ªcoala Generalã IG Duca a avut loc în data de 5 octombrie 2007, iar în urma evaluãrii ofertelor firma desemnatã câºtigãtoare a fost SC Simar SRL, care este controlatã de Alin Simota.

Conform reprezentanþilor Primãriei Petroºani, constructorul a primit peste 1.230.000 lei ºi a reuºit sã

Un articol din Legea Educaþiei Naþionale intratã în vigoare în acest an discrimineazã educatorii sau învãþãtorii care au obþinut licenþa în acest an.

Potrivit vechilor prevederi legale, invãþãtorii sau educatorii cu studii superioare puteau fi încadraþi automat ca profeori, prin echivalarea studiilor, însã art 248, al. 4 limiteazã acest drept pentru aceastã categorie de cadre didactice, care ºi-au susþinut definitivarea studiilor, respectiv licenþa, în luna februarie a acestui an. În judeþul Hunedoara în aceastã situaþie sunt câteva zeci de cadre didactice, din cei aproximativ 800 de învãþãtori ºi 600 de educatori. Problema lor va fi rezolvatã abia anul viitor.

Inspectorul ºcolar general al judeþului Hunedoara, Alexandru Lãutaru, spune cã acest lucru se va face prin aplicarea noii metodologii privind echivalarea studiilor acestora.

Car men COSMAN

obþinã o suplimentare de fonduri astfel încât pânã acum valoarea grãdiniþei a ajuns la aproape 2.500.000 lei cu TVA ºi e departe de a fi finalizatã.

Diana MITRACHE

Copiii minerilor mai primesc, încã, pachete de Crãciun

7

.660 de cadouri, în valoare de 50 lei fiecare, vor fi acordate copiilor salariaþilor CNH Ieri, Compania Nþionalã a Huilei a primit ºi ultimul produs din cele 8-9 câte vor conþine pachele pentru copiii minori ai salariþilor de la unitãþile miniere. Conform Contractului Colectiv de Muncã copiii minerilor vor beneficia de cadouri de Crãciun, fiecare cadou având o

valoare de 50 lei cu TVA inclus. Din totalul de peste 12.000 de copii, cât avea CNH în urmã cu un an, acum au mai rãmas doar 7.660 de minori care se vor bucura în acest

sfârºit de an. Pachetele vor fi împãrþite beneficiarilor pânã vineri.

Având în vedere cã CNH nu va mai funcþiona în actuala formulã, ci va face parte dintr-o structurã

energeticã, iar lumea sindicalã din minerit este în perpetuã miºcare ºi dezbinare, este posibil ca ºi aceastã "atenþie" sã disparã la viitorul Contract Colectiv de Muncã. ªi uite aºa salariatul nu mai este "legat de glie", dispare ºi implicarea ºi va munci cu ochii pe fiºa postului, fãrã a mai fi sãritor ºi bun la toate.

Ileana FIRÞULESCU

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

6 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 decembrie 2011

Reportaj 7

Gabriel Stanciu povesteºte despre revoluþie:

“Mi-e e teamã cã prietenii noºtri au murit degeaba

pentru o libertate greºit înþeleasã” Pe statuia lui Mihai Viteazul un tânãr flutura un tricolor fãrã stema comunistã", se aratã pe site-ul descopera.org, care face o radiografie a zilelor Revoluþiei.

21

decembrie 1989. În urmã cu 22 de ani, la aceastã datã, începea mãcelul românilor care avuseserã curajul sã-l înfrunte pe Nicolae Ceauºescu, care le vorbea de la balconul Comitetului Central despre realizãrile societãþii socialiste.

Românii se sãturaserã de ororile comuniste ºi au luat atitudine împotriva celor pe care îi considerau vinovaþi. Din pãcate, mii de oameni ºi-au pierdut viaþa, iar cei care au scãpat teferi se întreabã acum, dupã 22 de ani, dacã a meritat.

Fiindcã în fruntea þãrii încã se mai aflã unii care erau nelipsiþi de la chermezele date de soþii Ceauºescu, în timp ce poporul de rând gemea sub jugul comunist.

creºterea salariilor muncitorilor cu 100 de lei pe lunã, continuând sã laude realizãrile "Revoluþiei Socialiste", dar neînþelegând cã altã revoluþie se desfãºoarã chiar în faþa sa.

Sunetul unor petarde venind dinspre marginea adunãrii au transformat manifestaþia în haos. Speriatã la început, mulþimea a început sã se împrãºtie. O parte dintre participanþii la adunare s-au regrupat lângã hotelul Intercontinental ºi au început o manifestaþie de protest care apoi a devenit revoluþie. Încercãrile ulterioare ale cuplului Ceauºescu de a

recâºtiga controlul mulþimii folosind formule ca "Alo, alo!" sau "Staþi liniºtiþi la locurile voastre!" au rãmas fãrã efect.

Mulþimea a plecat pe strãzi, aducând capitala, la fel ca Timiºoara ºi alte oraºe importante în dezordine.

Oamenii au început sã strige sloganuri anticomuniste ºi anticeauºiste: "Jos dictatorul!", "Moarte criminalului!', "Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!". În cele din urmã, protestatarii au invadat centrul din Piaþa Kogãlniceanu pânã în Piaþa Unirii, Piaþa Rosetti ºi Piaþa Romanã.

S

curtã radiografie a zilei de 21 decembrie 1989 "Ceauºescu nici nu a reuºit sã înþeleagã evenimentele, iar incapacitatea sa de a trata situaþia a ieºit din nou în evidenþã când a oferit, într-un act de disperare,

Dupã acele evenimente, Ceauºescu s-a pronunþat ºi pentru mobilizarea generalã a forþelor armate. Mai târziu, începând cu ora 18:00, a început reprimarea propriu-zisã care a durat pânã a doua zi, ora 3:00 dimineaþa.

Protestatarii, neînarmaþi ºi neorganizaþi, au fost întâmpinaþi de soldaþi, tancuri, TAB-uri, oameni din Securitate îmbrãcaþi în haine civile ºi ofiþeri ai Unitãþii Speciale de Luptã Antiteroristã.

S-a tras asupra mulþimii de pe clãdiri, strãzi laterale ºi din tancuri. S-au înregistrat multe victime prin împuºcare, înjunghiere, sau strivire de vehiculele armatei. Un TAB a intrat în mulþime în apropierea Hotelului Intercontinental.

Pompierii blocau mulþimea cu jeturi de apã puternice, iar miliþienii bãteau ºi arestau oamenii.

21 decembrie 1989 a fost o noapte incendiarã. Focurile de armã nu au încetat sã se audã, pânã la 3 dimineaþa, ora la care cei care au supravieþuit au pãrãsit strãzile. Dupã înãbuºirea revoltei, strãzile au fost spãlate de sânge de maºinile salubritãþii.

Morþii au fost incineraþi ºi s-a interzis autopsierea victimelor decedate. În iureºul acelui iad, o mânã de oameni de la mina Lupeni a venit în Capitalã, cu medicamente pentru rãniþii de la Spitalul Militar. Unii dintrei ei nu s-au mai întors vii acasã, la cei dragi.

Gabriel Stanciu povesteºte cum, în urmã cu 22 de ani, au fost uciºi oameni în faþa lui. El a scãpat cu ajutorul lui Dumnezeu, însã spune cã prietenii sãi ºi miile de oameni care au murit sub focurile de armã, înjunghiaþi sau bãtuþi crunt, ºi-au dat viaþa fie degeaba, curajul lor fiind trecut într-un sertar prãfuit al istoriei, care este deschis din ce în ce mai rar.

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ

tari. Acolo a trecut cu vitezã o Dacie neagrã, din care se trãgea cu puºca în soldaþi, iar noi eram pe traiectoria gloanþelor. Atunci am auzit pentru prima datã, pe viu, cum ricoºeazã un glonþ într-un copac. Ne-am pus pe burtã ºi am aºteptat sã se termine, dupã care am plecat cãtre spital. Am ajuns acolo ºi, la intrare, am fost somaþi de cãtre militarii care pãzeau obiectivul cu glonþ pe þeavã.

Ne-au percheziþionat, ne-au vãzut actele ºi ne-au lãsat în pace. Au fãcut un proces verbal cã le-am predat medicamentele ºi ne-au rugat sã plecãm, deoarece urma sã fie adus Nicu Ceauºescu", îºi continuã Gabriel Stanciu povestea.

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

J

os cu însemnele comuniste de la mina Lupeni!

"Prin18-19 decembrie am aflat de Timiºoara.

Se vorbea pe la colþuri,

R cu ferealã, cã nu ºtiai cine te ascultã. Încetul cu încetul, s-a adeverit cã s-a pornit Revoluþia. ªi atunci, împreunã cu câþiva colegi, am scos toate însemnele comuniste din incinta EM Lupeni. Am avut colegi ºi ºefi care stãteau ascunºi în birouri, deoarece nu ºtiau ce rezultat vor avea aceste manifestãri. Dar vreau sã spun cã, în timp ce rupeam însemnele comuniste, am simþit o mare uºurare ºi libertate. Speram sã fie bine, sã nu mai trãim ca pânã atunci. Mai ºtii cã îþi era fricã sã spui ºi un banc mai altfel, cã nu ºtiai cine te pârãºte", îºi începe revoluþionarul povestea.

pre Bucureºti, cu o S geantã plinã cu morfinã În aceeaºi zi, mai pe searã, televiziunea publicã fãcea apeluri disperate cã Spitalul Militar Central, din cauza numãrului mare de rãniþi din Bucureºti pe care medicii trebuiau sã-i îngrijeascã, are nevoie de medicamente. De aici au început aven-

turile pentru Gabriel Stanciu ºi prietenii sãi. "Liderul nostru de grup de atunci era Nicu Mesaroºi, care acum este în Canada. Am obþinut o delegaþie de la minã ºi de la Spitalul Lupeni cã transportãm medicamente pentru Spitalul Militar Central ºi am plecat cãtre Petroºani. Pot spune acum cã salvarea noastrã a fost cã am avut acte pe medicamente ºi delegaþie, cã altfel ne omorau ºi pe noi ºi ne treceau în categoria teroriºtilor.

Ne-am suit într-o dubã ºi ne-am dus la garã la Petroºani.

Pentru cã aveam cu noi o geantã plinã cu morfinã, eu am cãlãtorit cu mecanicii, în locomotive. Deºi era haos în þarã, a fost totuºi organizare, pentru cã ne-am înþeles cu mecanicii locomotivelor ºi cu ºefii lor, care ne-au ajutat. Pot spune cã fiecare ºi-a fãcut datoria", rememoreazã Gabriel Stanciu.

R

afale de mitralierã în Gara de Nord

Ajunºi în Gara de Nord, când sã coboare din tren, au fost

întâmpinaþi cu rafale de gloanþe, în semn de "bun venit". "Se trãgea în tot Bucureºtiul, era rãzboi în adevãratul sens al cuvântului. Ca sã fie spaima ºi mai mare, de undeva de pe acoperiº s-a deschis focul cu pistoale. Trãgeau în mulþimile care coborau din tren. Chiar lângã mine, un bãtrân a cãzut împuºcat în cap. Am ajuns cu chiu cu vai în biroul ºefului de garã ºi am aºteptat pânã au plecat aºa ziºii teroriºti care trãgeau în noi, dar eu cred cã aceia erau oamenii lui Ceauºescu. Ni s-a pus la dispoziþie o dubã, care s-a stricat în drum spre spital", spune revoluþionarul.

lalom printre S gloanþe pânã la Spitalul Militar Central Neºtiind Bucureºtiul, au încercat sã ajungã la Spitalul Militar Central pe jos, dar s-au învârtit în cerc vreme de câteva ore bune, riscând sã fie din nou împuºcaþi. "Atât ne-am învârtit pânã am ajuns în parcul de lângã Gara de Nord... La intrarea în garã erau niºte mili-

care suntem supuºi ºi cã sunt unii care au obþinut certificate de revoluþionar degeaba, fãrã sã facã nimic. Pur ºi simplu, stau cocoþaþi pe umerii noºtri ºi ai morþilor. Mi-e lehamite acum de tot ºi de toate, de cei care ne conduc. Eu nu mai am încredere în generaþiile care vin, nu au o motivaþie, nu au un scop în viaþã. Mi-am pierdut încrederea în statul român, care vine ºi îmi bagã mâna în buzunar. Am lucrat 25 de ani

la minã, am certificat de revoluþionar, dar acces gratuit la sãnãtate nu am. Eu nici mãcar un garaj nu i-am cerut primarului, alþii au cerut terenuri în Straja ºi le-au vândut.

Lupeniul ar trebui sã se mândreascã cu noi, dar mi-e teamã cã prietenii noºtri au murit degeaba pentru o libertate greºit înþeleasã", mai spune cu amãrãciune revoluþionarul lupenean.

Anamaria NEDELCOFF

efugiaþi în scara unui bloc

De la spital, au vrut sã meargã la televiziune, dar nu ºtiau cum se ajunge acolo.

Ajungând în dreptul unor blocuri proaspãt construite, au fost din nou întâmpinaþi de gloanþe. "Nu ne-au nimerit atunci pe niciunul ºi cei 11, care eram, ne-am despãrþit în trei grupuri.

Ne-am refugiat în scara unui bloc ºi ne uitam cum se trãgea într-o autobazã de transport local. Înspre dimineaþã, ne-am dus într-o staþie de metrou ºi am hotãrât sã mergem spre casã. Eram ºi foarte speriaþi de situaþie, cã nu voiam sã murim nevinovaþi. Când sã ieºim de la gura de metrou, s-a tras iar, în oamenii care ieºeau. Ce era pe strãzi, nu am sã uit niciodatã.

Erau oameni morþi pe strãzi, oameni care plângeau îngroziþi ºi nu ºtiau ce sã facã, chiar nu voiam sã mor nevinovat", explicã bãrbatul.

D ezamãgire postrevoluþionarã Mai mult, Gabriel Stanciu crede cã mulþi oameni nevinovaþi au fost omorâþi de armatã atunci ºi clasificaþi drept teroriºti. "ªi Tibi Lukacs ºi Nicuºor Gociu, de aici, din Lupeni, au fost împuºcaþi tot aºa, au murit nevinovaþi. Îmi amintesc cã Nicu luase ºi niºte vin de acasã, cã se apropiau sãrbãtorile ºi bea din sticlã, spunând, fericit, cã închinã cã nu mai e Ceauºescu, cã e bucuros cã a scãpat de el. ªi uite cã a murit", declarã Gabriel Stanciu.

Astãzi, fostul revoluþionar spune cã i s-a fãcut lehamite de toate.

"Mã deranjeazã batjocura la

COLÞUL LUI DENIS

6 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 decembrie 2011

Reportaj 7

Gabriel Stanciu povesteºte despre revoluþie:

“Mi-e e teamã cã prietenii noºtri au murit degeaba

pentru o libertate greºit înþeleasã” Pe statuia lui Mihai Viteazul un tânãr flutura un tricolor fãrã stema comunistã", se aratã pe site-ul descopera.org, care face o radiografie a zilelor Revoluþiei.

21

decembrie 1989. În urmã cu 22 de ani, la aceastã datã, începea mãcelul românilor care avuseserã curajul sã-l înfrunte pe Nicolae Ceauºescu, care le vorbea de la balconul Comitetului Central despre realizãrile societãþii socialiste.

Românii se sãturaserã de ororile comuniste ºi au luat atitudine împotriva celor pe care îi considerau vinovaþi. Din pãcate, mii de oameni ºi-au pierdut viaþa, iar cei care au scãpat teferi se întreabã acum, dupã 22 de ani, dacã a meritat.

Fiindcã în fruntea þãrii încã se mai aflã unii care erau nelipsiþi de la chermezele date de soþii Ceauºescu, în timp ce poporul de rând gemea sub jugul comunist.

creºterea salariilor muncitorilor cu 100 de lei pe lunã, continuând sã laude realizãrile "Revoluþiei Socialiste", dar neînþelegând cã altã revoluþie se desfãºoarã chiar în faþa sa.

Sunetul unor petarde venind dinspre marginea adunãrii au transformat manifestaþia în haos. Speriatã la început, mulþimea a început sã se împrãºtie. O parte dintre participanþii la adunare s-au regrupat lângã hotelul Intercontinental ºi au început o manifestaþie de protest care apoi a devenit revoluþie. Încercãrile ulterioare ale cuplului Ceauºescu de a

recâºtiga controlul mulþimii folosind formule ca "Alo, alo!" sau "Staþi liniºtiþi la locurile voastre!" au rãmas fãrã efect.

Mulþimea a plecat pe strãzi, aducând capitala, la fel ca Timiºoara ºi alte oraºe importante în dezordine.

Oamenii au început sã strige sloganuri anticomuniste ºi anticeauºiste: "Jos dictatorul!", "Moarte criminalului!', "Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!". În cele din urmã, protestatarii au invadat centrul din Piaþa Kogãlniceanu pânã în Piaþa Unirii, Piaþa Rosetti ºi Piaþa Romanã.

S

curtã radiografie a zilei de 21 decembrie 1989 "Ceauºescu nici nu a reuºit sã înþeleagã evenimentele, iar incapacitatea sa de a trata situaþia a ieºit din nou în evidenþã când a oferit, într-un act de disperare,

Dupã acele evenimente, Ceauºescu s-a pronunþat ºi pentru mobilizarea generalã a forþelor armate. Mai târziu, începând cu ora 18:00, a început reprimarea propriu-zisã care a durat pânã a doua zi, ora 3:00 dimineaþa.

Protestatarii, neînarmaþi ºi neorganizaþi, au fost întâmpinaþi de soldaþi, tancuri, TAB-uri, oameni din Securitate îmbrãcaþi în haine civile ºi ofiþeri ai Unitãþii Speciale de Luptã Antiteroristã.

S-a tras asupra mulþimii de pe clãdiri, strãzi laterale ºi din tancuri. S-au înregistrat multe victime prin împuºcare, înjunghiere, sau strivire de vehiculele armatei. Un TAB a intrat în mulþime în apropierea Hotelului Intercontinental.

Pompierii blocau mulþimea cu jeturi de apã puternice, iar miliþienii bãteau ºi arestau oamenii.

21 decembrie 1989 a fost o noapte incendiarã. Focurile de armã nu au încetat sã se audã, pânã la 3 dimineaþa, ora la care cei care au supravieþuit au pãrãsit strãzile. Dupã înãbuºirea revoltei, strãzile au fost spãlate de sânge de maºinile salubritãþii.

Morþii au fost incineraþi ºi s-a interzis autopsierea victimelor decedate. În iureºul acelui iad, o mânã de oameni de la mina Lupeni a venit în Capitalã, cu medicamente pentru rãniþii de la Spitalul Militar. Unii dintrei ei nu s-au mai întors vii acasã, la cei dragi.

Gabriel Stanciu povesteºte cum, în urmã cu 22 de ani, au fost uciºi oameni în faþa lui. El a scãpat cu ajutorul lui Dumnezeu, însã spune cã prietenii sãi ºi miile de oameni care au murit sub focurile de armã, înjunghiaþi sau bãtuþi crunt, ºi-au dat viaþa fie degeaba, curajul lor fiind trecut într-un sertar prãfuit al istoriei, care este deschis din ce în ce mai rar.

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ

tari. Acolo a trecut cu vitezã o Dacie neagrã, din care se trãgea cu puºca în soldaþi, iar noi eram pe traiectoria gloanþelor. Atunci am auzit pentru prima datã, pe viu, cum ricoºeazã un glonþ într-un copac. Ne-am pus pe burtã ºi am aºteptat sã se termine, dupã care am plecat cãtre spital. Am ajuns acolo ºi, la intrare, am fost somaþi de cãtre militarii care pãzeau obiectivul cu glonþ pe þeavã.

Ne-au percheziþionat, ne-au vãzut actele ºi ne-au lãsat în pace. Au fãcut un proces verbal cã le-am predat medicamentele ºi ne-au rugat sã plecãm, deoarece urma sã fie adus Nicu Ceauºescu", îºi continuã Gabriel Stanciu povestea.

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

J

os cu însemnele comuniste de la mina Lupeni!

"Prin18-19 decembrie am aflat de Timiºoara.

Se vorbea pe la colþuri,

R cu ferealã, cã nu ºtiai cine te ascultã. Încetul cu încetul, s-a adeverit cã s-a pornit Revoluþia. ªi atunci, împreunã cu câþiva colegi, am scos toate însemnele comuniste din incinta EM Lupeni. Am avut colegi ºi ºefi care stãteau ascunºi în birouri, deoarece nu ºtiau ce rezultat vor avea aceste manifestãri. Dar vreau sã spun cã, în timp ce rupeam însemnele comuniste, am simþit o mare uºurare ºi libertate. Speram sã fie bine, sã nu mai trãim ca pânã atunci. Mai ºtii cã îþi era fricã sã spui ºi un banc mai altfel, cã nu ºtiai cine te pârãºte", îºi începe revoluþionarul povestea.

pre Bucureºti, cu o S geantã plinã cu morfinã În aceeaºi zi, mai pe searã, televiziunea publicã fãcea apeluri disperate cã Spitalul Militar Central, din cauza numãrului mare de rãniþi din Bucureºti pe care medicii trebuiau sã-i îngrijeascã, are nevoie de medicamente. De aici au început aven-

turile pentru Gabriel Stanciu ºi prietenii sãi. "Liderul nostru de grup de atunci era Nicu Mesaroºi, care acum este în Canada. Am obþinut o delegaþie de la minã ºi de la Spitalul Lupeni cã transportãm medicamente pentru Spitalul Militar Central ºi am plecat cãtre Petroºani. Pot spune acum cã salvarea noastrã a fost cã am avut acte pe medicamente ºi delegaþie, cã altfel ne omorau ºi pe noi ºi ne treceau în categoria teroriºtilor.

Ne-am suit într-o dubã ºi ne-am dus la garã la Petroºani.

Pentru cã aveam cu noi o geantã plinã cu morfinã, eu am cãlãtorit cu mecanicii, în locomotive. Deºi era haos în þarã, a fost totuºi organizare, pentru cã ne-am înþeles cu mecanicii locomotivelor ºi cu ºefii lor, care ne-au ajutat. Pot spune cã fiecare ºi-a fãcut datoria", rememoreazã Gabriel Stanciu.

R

afale de mitralierã în Gara de Nord

Ajunºi în Gara de Nord, când sã coboare din tren, au fost

întâmpinaþi cu rafale de gloanþe, în semn de "bun venit". "Se trãgea în tot Bucureºtiul, era rãzboi în adevãratul sens al cuvântului. Ca sã fie spaima ºi mai mare, de undeva de pe acoperiº s-a deschis focul cu pistoale. Trãgeau în mulþimile care coborau din tren. Chiar lângã mine, un bãtrân a cãzut împuºcat în cap. Am ajuns cu chiu cu vai în biroul ºefului de garã ºi am aºteptat pânã au plecat aºa ziºii teroriºti care trãgeau în noi, dar eu cred cã aceia erau oamenii lui Ceauºescu. Ni s-a pus la dispoziþie o dubã, care s-a stricat în drum spre spital", spune revoluþionarul.

lalom printre S gloanþe pânã la Spitalul Militar Central Neºtiind Bucureºtiul, au încercat sã ajungã la Spitalul Militar Central pe jos, dar s-au învârtit în cerc vreme de câteva ore bune, riscând sã fie din nou împuºcaþi. "Atât ne-am învârtit pânã am ajuns în parcul de lângã Gara de Nord... La intrarea în garã erau niºte mili-

care suntem supuºi ºi cã sunt unii care au obþinut certificate de revoluþionar degeaba, fãrã sã facã nimic. Pur ºi simplu, stau cocoþaþi pe umerii noºtri ºi ai morþilor. Mi-e lehamite acum de tot ºi de toate, de cei care ne conduc. Eu nu mai am încredere în generaþiile care vin, nu au o motivaþie, nu au un scop în viaþã. Mi-am pierdut încrederea în statul român, care vine ºi îmi bagã mâna în buzunar. Am lucrat 25 de ani

la minã, am certificat de revoluþionar, dar acces gratuit la sãnãtate nu am. Eu nici mãcar un garaj nu i-am cerut primarului, alþii au cerut terenuri în Straja ºi le-au vândut.

Lupeniul ar trebui sã se mândreascã cu noi, dar mi-e teamã cã prietenii noºtri au murit degeaba pentru o libertate greºit înþeleasã", mai spune cu amãrãciune revoluþionarul lupenean.

Anamaria NEDELCOFF

efugiaþi în scara unui bloc

De la spital, au vrut sã meargã la televiziune, dar nu ºtiau cum se ajunge acolo.

Ajungând în dreptul unor blocuri proaspãt construite, au fost din nou întâmpinaþi de gloanþe. "Nu ne-au nimerit atunci pe niciunul ºi cei 11, care eram, ne-am despãrþit în trei grupuri.

Ne-am refugiat în scara unui bloc ºi ne uitam cum se trãgea într-o autobazã de transport local. Înspre dimineaþã, ne-am dus într-o staþie de metrou ºi am hotãrât sã mergem spre casã. Eram ºi foarte speriaþi de situaþie, cã nu voiam sã murim nevinovaþi. Când sã ieºim de la gura de metrou, s-a tras iar, în oamenii care ieºeau. Ce era pe strãzi, nu am sã uit niciodatã.

Erau oameni morþi pe strãzi, oameni care plângeau îngroziþi ºi nu ºtiau ce sã facã, chiar nu voiam sã mor nevinovat", explicã bãrbatul.

D ezamãgire postrevoluþionarã Mai mult, Gabriel Stanciu crede cã mulþi oameni nevinovaþi au fost omorâþi de armatã atunci ºi clasificaþi drept teroriºti. "ªi Tibi Lukacs ºi Nicuºor Gociu, de aici, din Lupeni, au fost împuºcaþi tot aºa, au murit nevinovaþi. Îmi amintesc cã Nicu luase ºi niºte vin de acasã, cã se apropiau sãrbãtorile ºi bea din sticlã, spunând, fericit, cã închinã cã nu mai e Ceauºescu, cã e bucuros cã a scãpat de el. ªi uite cã a murit", declarã Gabriel Stanciu.

Astãzi, fostul revoluþionar spune cã i s-a fãcut lehamite de toate.

"Mã deranjeazã batjocura la

COLÞUL LUI DENIS

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 decembrie 2011 ::.. POPICE. ANALIZÃ ..::

H

enþ cu

Popice grele...

M

ultipla campioanã a þãrii, a avut un sezon de toamnã mai greu în ediþia actualã.

MÂNA Între ªoimul Bãiþa ºi Mãgura Pui

F

otbalul din Valea Jiului, care a bãtut atâta vreme pe la porþile primelor ligi - pe timpuri, Divizia A ºi Divizia B - a trebuit în ultimii ani sã-ºi reevalueze... geografia.

De la deplasãri pe la Constanþa, Bucureºti, Baia Mare sau Timiºoara, segmentele de traseu s-au redus considerabil.

Deplasãrile s-au fãcut precum la concursurile "Daciadei" de pe vremea lui Ceauºescu, învãþând un nou drum. Localitãþi precum Pui, Bãiþa, Râu de Mori, Criºcior, Teliuc sau Sântãmãria Orlea au devenit principalele repere pentru cei care în oraºele lor, Petroºani, Vulcan sau Lupeni, sunt continu-

atorii legendarelor echipe Minerul Lupeni, Jiul Petroºani sau chiar FC Paroºeni Vulcan. Toatã lumea este de-acum aliniatã la standardul modestiei, la "fotbal pe cartelã", aºa cum se exprimau unii mai hâtrii. "Dacã nu eºti mãcar în Liga a II-a, nu exiºti" spunea un fost cunoscut oficial al Jiului, din anii de glorie ai echipei. Acum, bucuria vine din victoriile cu Becicherecu Mic sau Giarmata. Da` hai sã nu fim rãutãcioºi, 50.000 de oameni mai ieri-alaltãieri s-au adunat ºi s-au bucurat pentru o reuºitã cu niºte ciprioþi pe care altãdatã îi spulberam precum Jiul pe Vagonul Arad, ori Chimia Rm. Vâlcea.

Problema e cã Steaua joacã acum cu olandezii de la Twente Enschede prin Europa, noi pe la Bãiþa ori Sebiº.

Marcel Dobricã (antrenor) ºi Marius Gheþea (jucãtor) veteranii popicarilor de la Inter Petrila

Mãcinatã de probleme financiare, plus pierderea unor jucãtori de bazã (Dorin Virgil, Ioan Hordilã, Mãnel Manea), s-a simþit din plin în evoluþia echipei pe pracursul turuValeriu Piscoi ºi Rudy Kozma, doi vechi lui. Petrilenii au popicari ai Petrilei, depãnând amintiri mizat pe un lot despre performanþele de altãdatã de 10-12 jucãtori, având în Marian Bãlan CLASAMENT TUR vârful de lance, jucãtorul de 1. CFR Cluj 5 5 0 0 35-6 10p. prim-plan, aureolat ºi de un 2. Olimpia Iaºi 4 3 0 1 20-13 6p. titlu de campion naþional la 3. Inter Petrila 5 2 0 3 17,5- 4p. individual.

22,5 4. Sider. Hunedoara 4 1 1 2 16-16 3p.

Deºi a început campionatul în forþã, cu douã vic- 5. Vlãdeni Plus Iaºi 5 1 1 3 12,5- 3p.

22,5 torii frumoase, Inter Petrila 6. Electro Tg. Mureº 5 0 0 5 12-28 0p. a sucombat spre final, când 7. Vlãdeni Plus Iaºi 5 1 1 3 12,5- 3p. a pierdut toate trei par22,5 tidele.

8. Sider. Hunedoara 4 1 1 2 16-16 3p. În schimb, liderul CFR Inter Petrila (antr. Marcel Dobricã): Cluj a spulberat totul, Marius Codarcea, Marian Bãlan, reuºind cinci victorii din tot Bogdan Iura, Mihai Balaban, Radu atâtea partide.

Balaban, Petre Cimpoer, Marius Va fi o primãvarã grea Gheþea, Octavian Sav, Mihai Niþescu, Florin Temneanu. pentru Inter Petrila...

Popice, Divizia Naþionalã, ed. 2011-2012 (nr. 45) turul

Etapa 1, 10 sept. 2011 Inter Petrila - Vlãdeni Plus Iaºi 6,5-1,5 CFR Cluj - Electro Tg. Mureº 7-1 Olimpia Iaºi - Sider. Hunedoara amânat Etapa a 2-a, 24 sept. 2011 Sid. Hunedoara - Vlãdeni Iaºi 4-4 Electro Tg. Mureº - Inter Petrila 3-5 Olimpia Iaºi - CFR Cluj 2-7 Etapa a 3-a, 15 oct. 2011 CFR Cluj - Sider. Hunedoara 7-1 Inter Petrila - Olimpia Iaºi 3-5 Vlãdeni Iaºi - Electro Tg. Mureº 5-3 Etapa a 4-a, 29 oct. 2011 Sid. Hunedoara - Electro Tg. Mureº 5-3 Olimpia Iaºi - Vlãdeni Plus Iaºi 7-1 CFR Cluj - Inter Petrila 7-1 Etapa a 5-a, 12 nov. 2011 Inter Petrila - Sider. Hunedoara 2-6 Vlãdeni Plus Iaºi - CFR Cluj 1-7 Electro Tg. Mureº - Olimpia Iaºi 2-6

::.. POVEªTI LA GURA SOBEI ..::

Viorel Mateianu, demon sau înger L

a finalul turului Diviziei "A" de acum un sfert de veac, 1984-85, Jiul Petroºani se afla într-o situaþie catastrofalã, pe locul retrogradabil 16.

Nemulþumitã de prestaþia antrenorului Gogu Tonca ºi spre final Iosif Cavai (care nu avea acelaºi traseu strãlucit ca ºi cum fusese cel de jucãtor), conducerea Jiului face o mutare-ºoc, prin cooptarea antrenorului Viorel Mateianu (care avea 47 de ani), ce venea la Petroºani sub aura ce ºi-o crease la FC Baia Mare în acei ani, cu celebrele sale scheme tehnico-tactice, "momeala micã", "momeala mare", "americana" sau "paralelogramul". Omul era mulþumit de lot (plecase doar ªumulanschi), în pregãtiri s-au înregistrat rezultate bune, existau speranþe.

L

a început, a mers...

Prima parte a campionatului a mai ajustat din cifra de clasament negativã a Jiului, cu victorii strãlucitoare: 4-1

cu Rapid, 0-0 la FCM Braºov, 2-0 cu ASA Tg. Mureº, 2-0 cu "Poli" Timiºoara...

Primul semn, ratarea unui penalty, în etapa a 26-a, la 2-2, a lui Nelu Varga, în meciul cu Steaua, 2-3 în final.

Dupã un dãtãtor de speranþe, 4-3 cu Universitatea Craiova (etapa a 28-a), lucrurile au devenit din nou tragice în etapa urmãtoare, 2-2 acasã cu SC Bacãu, moldovenii egalând în minutul 88 prin ªoiman!

..

.finalul a fost mai tragic!

transversalã) amânã marcarea golului decisiv.

Gest imprudent în minutul 60, fundaºul Cristi Florescu îl loveºte pe vâlceanul C. Iovan, arbitrul Mircea Neºu din

În penultima etapã a 33-a, 12.000 de spectatori sperã la meciul cu Chimia Rm. Vâlcea, într-o victorie a rãmânerii Jiului în Divizia "A".

Ocazii imense, ratate de M. Popa (min. 22, 32), Lasconi (min. 25, 43, 47, 55) sau Nelu Viorel Mateianu, dând ultimele indicaþii Varga (min. lui Vasile Popa, înaintea meciului cu 49, ºut în Chimia Rm. Vâlcea

Oradea îl eliminã.

Vâlcenii vor marca în min. 71 prin "lovitul" C. Iovan, Jiul egaleazã în minutul 80 prin Mircea Popa, dar este tardiv pentru victorie.

Dupã meci, antrenorul Viorel Mateianu pleacã de la Jiul cu lacrimi în ochi, ºtiind cã misiunea sa a fost ratatã. Jiul avea nevoie de o victorie în ultima etapã la Piteºti, pe 19 iunie 1985, portarul Homan face minuni în poartã, dar FC Argeº va marca douã goluri prin Moiceanu dupã pauzã ºi Jiul se duce în "B", dupã 19 ani!

M

ateianu vinovat?

Au existat la vremea aceea o serie de speculaþii legate de acel moment. Cum cã portarul Cavai ar fi fost

implicat în neapãrarea corectã a ºanselor, momentele Nelu Varga cu Steaua sau Cristi Florescu cu Rm. Vâlcea. Prestaþia managerialã a preºedintelui ªtefan Mariº, depãºit de situaþie, dar tunurile au stat mai ales pe antrenorul Viorel Mateianu cãruia i s-au imputat douã greºeli majore: faptul cã a refuzat transferarea unor jucãtori, neimpunându-se în faþa unor aºa-ziºi "senatori de drept" ai echipei, precum ºi faptul cã s-a dovedit un antrenor prea "moale" în relaþiile cu jucãtorii.

Apoi de multe ori, alcãtuirea formulei de bazã a echipei pe criterii de neînþeles. A fost un lanþ de greºeli, care în ciuda unui lot cu reale valori (Cavai, V. Popa, Cr. Florescu, M. Popa, I. Varga, D. Szekely, Lasconi, Sãlãgean, Bãluþã) a retrogradat, la golaveraj!

A fost momentul care a dus Jiul într-o posturã de a nu mai avea legate 19 campionate în prima divizie, în urmãtoarele reveniri pe prima scenã, din viitorii 20 de ani, adunând doar ºapte campionate pe prima scenã.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 decembrie 2011

"Târgurile" virtuale de porci, la mare cãutare ºi în acest an sufletul P R eclama, comerþului orcul de Crãciun se vinde mai bine pe Internet, decât în târgurile de profil. Pãstrând tradiþia anilor precedenþi, crescãtorii de animale ºi-au scos godacii la vânzare direct pe siteurile de profil ºi nu se plâng de lipsã de clienþi.

Spaþiul virtual este împânzit de zeci de anunþuri în care crescãtorii de porci îºi laudã marfa ºi anunþã oferte nemaivãzute. ªi cum reclama e sufletul comerþului, cei mai mulþi au postat ºi câte o fotografie edificatoare, care sã însoþeascã anunþul, aºa încât sã se vadã al cui porc e mai gras, mai frumos ºi, neapãrat, hrãnit

ecologic. Oamenii sunã, comparã ofertele ºi o aleg, bineînþeles, pe cea mai avantajoasã, cã doar în aceste vremuri de crizã orice leu conteazã. Iar proprietarii porcilor au înþeles cã, pe lângã tradiþionala reclamã, negocierea este acum sufletul comerþului, aºa cã sunt dispuºi sã lase ºi la preþ. ªi cum pânã la Crãciun nu mai este mult, cei care ºi-au scos porcii la vânzare pe Internet aºteaptã în zilele urmãtoare un numãr mai mare de clienþi, mai ales dintre cei care nu respectã tradiþionalul Ignat, ziua în care, mai ales la sate, sunt sacrificaþi porcii.

Cadouri vii de Crãciun

U

n iepuraº, un porc de Guineea, un papagal, ori un cãþeluº pot deveni cadoul pe care Moº Crãciun îl lasã în aceastã iarnã sub brad. PET-shop-urile sunt asaltate de pãrinþi care cautã un astfel de dar de Crãciun pentru micuþii care i-au scris moºului cã vor un prieten viu.

Papagali, porcuºori de Guineea, peºtiºori aurii, hamsteri, ori chiar cãþei de rasã sunt cadouri ideale în perioada Crãciunului. ªi dacã cei mici ºi-au dorit asta, pãrinþii cautã acum în magazinele de specialitate un cadou cu ochiºori prietenoºi. Asta spun ºi proprietarii petshop-urilor din Petroºani, dupã ce mai mulþi oameni au venit ºi

s-au interesat de animalele ce pot fi oferite drept cadou.

"De Crãciun copiii îºi doresc ºi cadouri vii.

Pãrinþii cautã papagali, poate un peºtiºor, o broscuþã þestoasã, porcuºori, ori,pentru cei mai cuminþi, un cãþeluº micuþ. Copiii iubesc animalele ºi întotdeauna Moº Crãciun este cel care le poate îndeplini dorinþa", spune dr.

Amalia Iordache, medic veterinar.

Totuºi, proprietarii PET-shop-urilor îi sfãtuiesc pe cei care vor sã facã astfel de cadouri, sã se intereseze ce au de fãcut dupã ce devin proprietarii acestor animale.

Asta pentru cã, dupã sãrbãtori, la scurt timp, mulþi vin ºi înapoiazã cadourile vii.

Diana MITRACHE

Preþurile sunt asemãnãtoare, semn cã ºi þãranul român mai întâi studiazã piaþa ºi abia apoi sare cu marfa la vânzare, fie ºi pe Internet. ªi cum la modã este mâncarea bio, nici porcii nu puteau fi altfel. Mai toþi vânzãtorii dau asigurãri cã godacul este crescut în gospodãrie ºi hrãnit musai ecologic. "Vând porci pentru Crãciun, între 60- 150 kg, crescuþi cu porumb ºi cartofi, în gospodãrie proprie", îºi laudã o hunedoreancã marfa.

Un alt bãrbat, din Râu de Mori, pluseazã ºi anunþã calitate garantatã: "Vând porci cu

greutãþi cuprinse între 100 kg ºi 200 kg din rasele Duroc si Landrace, crescuþi cu cartofi fierþi ºi uruiala de grâu ºi porumb. CALITATE GARANTATÃ. Preþ 8, 5 ROM/ kg", se aratã în anunþul de pe Internet. Iar ca ei sunt alte câteva zeci de persoane care au învãþat cã tehnologia le

poate uºura mult munca. La cerere, porcul poate fi ºi tãiat sau tranºat, pentru câþiva bãnuþi în plus. Oricum totul este negociabil, pentru cã, la fel ca ºi la târgurile tradiþionale, ºi la târgurile virtuale crescãtorii de animale stãpânesc bine arta comerþului.

Car men COSMAN

Valea Jiului, în goanã dupã cadouri

T

oatã lumea este în goanã dupã cadouri în aceste zile.

Magazinele de suveniruri ºi nu numai, sunt principalele puncte de aglomeraþie din Valea Jiului.

Oamenii, chiar dacã nu cumpãrã din prima, mãcar inspecteazã ofertele în cãutarea darului potrivit pentru cei dragi.

"Dacã de Moº Nicolae, oamenii au venit ºi au cumpãrat mai puþine lucruri, de Moº Crãciun aºteptãm mai mulþi clienþi. Oricum, au început sã vinã sã aleagã câte un obiect, ceva", ne-a declarat vânzãtoarea unui magazin dintr-un centru comercial din Petroºani.

La mare cãutare în ultima vreme sunt obiectele decorative sau bijuteriile confecþionate manual, iar asta din douã motive. Primul pentru cã aratã bine ºi sunt la modã, iar al doilea pentru cã sunt convenabile ºi ca preþ.

"Avem bijuterii ºi obiecte decorative confecþionate manual cu pietre semipreþiase ºi cristale Swarovski. Cel mai mult se cautã copãceii decorativi bonsai de tip feng shui. Am observat, însã, cã cel mai mult vin femeile sã cumpere pentru fiicele, mamele lor sau cunoºtinþe. Noi îi aºteptãm ºi pe bãrbaþi ", a afirmat proprietara unui alt stand.

De altfel, nici obiectele de artã nu zac pe rafturi mult timp.

Lumânãri în culori speciale ºi în forme multiple, tablouri, figurine sau pahare ºi sticle cu vin personalizate, sunt lucruri

care îi încântã pe petroºeneni. " Se observã un trafic mai mare de clienþi. Oamenii cumpãrã câte ceva, acolo, chiar dacã doar pânã în sume de 20, 30 de lei.

Familiile fiind mai mari, probabil atunci ºi bugetul este mai mic", a precizat o altã vânzãtoare.

Pânã la Crãciun mai sunt câteva zile, iar dacã

nu aþi ajuns într-un magazin de cadouri, încã o puteþi face. Preþul sau valoarea obiectului care ar putea aduce zâmbetul ºi mulþumirea pe chipul unei persoane dragi nu prea conteazã, ci important este sã ne arãtãm preþuirea prin ceva, fie ºi un obiect simbolic.

Luiza ANDRONACHE

Au boicotat ºedinþa de Consiliu Judeþean

ª

i-a bãgat Necuratul coada în Uniunea Social - Liberalã din Hunedoara, iar mãrul discordiei îl reprezintã postul de manager al Spitalului Judeþean Deva.

O funcþie ocupatã acum de liberalul Silviu Didilescu, pe care preºedintele Consiliului Judeþean, care este ºi lider al PNL Hunedoara, îl susþine. Moloþ laudã realizãrile de sub mandatul managerial ale lui Didilescu, dar social democraþii aratã cu degetul mai ales spre limbajul catalogat a fi la limita trivialului. Liderul PNL spune cã ºia cest aspect a fost corijat de

cãtre managerul instituþiei medicale, dar liderii PSD au un alt manager "pe þeavã", iar tunurile sunt încãrcate. Prima rundã s-a purtat luni, când social democraþii au refuzat sã participe la ºedinþele pe comisii. A doua rundã a urmat ieri, când au lipsit de la ºedinþa din plen. Un motiv numai bun pentru PDl sã pãrãseascã repede repede sala de ºedinþe, aºa cã lipsã cvorum ºi, în consecinþã, "PA" ºedinþã.

Pe ordinea de zi a ºedinþei de Consiliu Judeþean erau sta-

bilite 14 proiecte de hotãrâre de interes pentru comunitate care vor fi discutate, probabil, într-o ºedinþã viitoare.

Car men COSMAN

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 decembrie 2011 SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL

s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162

ANGAJÃRI

VÂNZÃRI  Vând mobilã de bucãtãrie ultra-modernã cu toate dotãrile nesesare încorporate, hotã, aragaz, maºinã de spãlat vase în lungime de 3,53 metri. Dulap de haine pe ºine, maºinã de spãlat vase, hotã inox marca Bosch. Telefon 0721028699.

HOROSCOP

Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã.

Relaþii la telefon: 0254.548.068

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna decembrie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.

Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.

Telefon 0727150264

2 1 d e c e m b r i e 2 0 11

Dimineaþa aflaþi cã trebuie sã renunþaþi la o cãlãtorie în interes personal, ceea ce vã nemulþumeºte. Treceþi cu calm peste acest moment. S-ar putea sã intraþi în legãturã cu o persoanã importantã, dispusã sã vã propunã o colaborare pe plan artistic.

Puteþi sã vã asumaþi noi responsabilitãþi sau sã începeþi o activitate nouã. Este o zi favorabilã activitãþilor artistice. Seriozitatea ºi farmecul personal vã fac sã strãluciþi în societate. Dupã-amiazã ar fi bine sã rãmâneþi acasã. Relaþiile cu partenerul de viaþã decurg bine.

Deºi aveþi multe probleme de rezolvat, menajaþi-vã sãnãtatea. Încercaþi sã vã odihniþi mai mult! În casã, aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante, care vã vor îmbunãtãþi viaþa sentimentalã.

Dupã-amiazã sunteþi tentat sã cheltuiþi cam mult.

S-ar putea ca înclinaþiile artistice ºi dorinþa de a studia mai mult sã vã aducã mari satisfacþii, însã riscaþi sã vã îndepãrtaþi de prieteni. Pe plan profesional, rezultatele favorabile din ultima perioadã vã stimuleazã.Aveþi ocazia sã rezolvaþi problemele familiei.

Aveþi posibilitatea sã vã apropiaþi mai mult de persoana iubitã. Dacã se iveºte ocazia sã plecaþi într-o excursie, nu ezitaþi. Sunteþi original, iar cei din jur vã primesc bine ideile. Totuºi, ar fi bine sã þineþi cont ºi de pãrerile celorlalþi. Nu vã ocupaþi de treburi importante.

Situaþia financiarã te va interesa în mod special. Vor fi multe cheltuieli de fãcut, dar ar fi bine sã te gândeºti de douã ori înainte de a scoate babii din buzunar. Mare atenþie, deoarece nu este exclus nici ca cineva sã încerce sã te pãcãleascã.

Aveþi mari ºanse sã vã împliniþi speranþele ºi visele. Dimineaþa puteþi începe o activitate artisticã.

De asemenea, s-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie care vã va aduce satisfacþii neaºteptate pe plan sentimental. Fiþi echilibrat, succesul sã nu vã rupã de realitate.

Traversaþi o perioadã favorabilã din toate punctele de vedere ºi vã simþiþi în stare sã depãºiþi orice dificultate. Aveþi ocazi sã vã afirmaþi talentul artistic ºi puteþi sã culegeþi laude din partea rudelor.

Profitaþi din plin de toate ocaziile care vi se oferã.

În cursul dimineþii, primiþi un cadou de care vã bucuraþi foarte mult. De asemenea, s-ar putea ca un grup de prieteni sã vã invite la o petrecere. Dupã-amiazã sunt ºanse sã rezolvaþi o problemã care nu vã dã pace de o bunã bucatã de vreme.

Sunt ºanse mari sã se petreacã schimbãri importante, care vã vor oferi mari satisfacþii. Aveþi succes pe plan artistic ºi social datoritã personalitãþii puternice ºi activitãþii intelectuale susþinute. Spre searã luaþi o decizie majorã în ceea ce priveºte relaþiile sentimentale.

Este o zi bunã pentru studiu, mai ales în domeniul artistic, pentru cãlãtorii ºi comunicare. Traversaþi o perioadã dificilã pe plan financiar, dar perseverenþa ºi optimismul vã ajutã sã o depãºiþi mai uºor.

Dupã-amiazã sunteþi foarte activ pe plan social ºi sentimental.

Aveþi ocazia sã strãluciþi în societate. Vã puteþi afirma pe plan artistic ºi intelectual. Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã mai în vârstã, care vã poate ajuta mult, mai ales pe plan creativ. Trataþi-o cu atenþie. Dupã-amiazã puneþi relaþiile sentimentale pe primul loc.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro.

Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m².

Telefon 0722 448 428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 decembrie 2011

Cãlãtorie în lumea a treia cu trenul groazei T

ransportul pe ruta Simeria Lupeni cu trenul se face ca în lumea a treia. Condiþiile sunt aproape inumane, iar de mizerie nici nu se mai poate vorbi. Vã invitãm alãturi de noi într-o cãlãtorie a groazei!

Este ora 12 :40 de minute. În Gara din Petroºani soseºte trenul 2704, care circulã pe relaþiile SimeriaPetroºani, Petroºani Lupeni ºi retur. Prima imagine pe care o ai ºi care rãmâne întipãritã în minte este cea cu rugina care curge de pe trenul depãºit. Întrebãm pe cineva ce fel de tren este ãsta.Vagoanele supraeta-

jate aratã ca cele pe care le vedem prin filmele americane ºi care ne aratã lumea a treia.

Conform unor surse, aceastã garniturã, în maxim douã luni trebuie sã fie dusã la fier vechi.

Pânã atunci, la fiecare frânã sau oprire în staþie, vagoanele scârþâie din toate balamalele, întãrind ºi mai mult ideea de groazã. Locomotiva încetinºte, iar uºile se deschid cu greu. Cãlãtorii par nerãbdãtori sã se dea jos cât mai repede, în timp ce rostesc vorbe de duh la adreesa guvernanþilor.

"Boagiu aia sã vinã ºi ea aici sã meargã cu trenul ãsta. E cel mai jegos tren cu care am fost vreodatã. A fost inuman", strigã un om în timp ce încearcã cu greu sã se dea jos de pe scara

înaltã. "Cred cã ãsta este trenul de la Auschwitz. A fost oribil, de-abia am aºteptat sã mã dau jos", rosteºte un alt bãtrân.

Peste câteva minute, o femeie în vârstã încearcã ºi ea sã coboare, ajutatã de un alt bãrbat. Cu vocea aproape stinsã de obosealã ºi vãdit afectatã, grãieºte cu sinceritatea vârstei " În rãzboi se cãlãtorea mai bine !"

Auzind toate acestea, facem ºi noi o încercare sã vedem cum aratã voagoanele pe dinãuntru, asta pentru a ne convinge cu ochii noºtrii ! Ne cãþãrãm cu greu pe scara înaltã ºi încercãm sã deschidem uºa primului vagon. Nicio ºansã.

Uºile masive de fier sunt înþepenite! Tragem încã odatã de mânerele grele.

Fãrã niciun rezultat. Ne dãm bãtuþi ºi mergem în cealaltã parte. Aici reuºim în cele din urmã sã îndepãrtãm uºile vagonului din dreapta.

Mirosul greu ne izbeºte în faþã. Cãldura amestecatã cu o paletã întreagã de miresme ne face sã grãbim pasul printre banchete. Ieºim din vagon ºi intrãm în altul.

Aici mirosul pare mai diluat. Alegem o banchetã ºi ne aºezãm.

Greu! Pielea de pe scaune este smulsã, murdarã, patatã ºi cu douã degete de praf. Sub ambele banchete, pe

podea, stratul de mizerie se vede cã este impregnat de ani întregi. Cojile de seminþe ºi ambalajele de la chipsuri zac aruncate neglijent. Într-un colþ zãrim ºi o sticlã de suc goalã. Pereþii sunt mânjiþi cu te miri ce, resturile de mâncare sunt puse pe pervaz. Sã stai într-un asemenea loc vreme de aproape 3 ore cât dureazã cãlãtoria de la Simeria la Petroºani, pare un calvar, dar oamenii, neavând încotro, o fac. Încercãm ºi la clasa I sã vedem cu este. Ajungem în acel vagon, ultimul !

Banchetele, roºii odatã, sunt murdare, pãtate, rupte.....Aici mirosul

pare ºi mai greu!

Cãlãtorii care vor sã meargã la clasa I trebuie sã plãteascã cu 10 % mai mult. Pare o nebunie, o pierdere de bani. Aici parcã e mai rãu decât la clasa a II-a. Dacã aveþi neapãrat nevoie sã folosiþi toaleta în timpul cãlãtoriei, ar fi bine sã mai aºtepataþi. Mirosul greu ºi jegul din baie te izbeºte chiar înainte de a deschide uºa.

Dupã toate aceste lucruri vãzute ºi simþite, când în sfârºit trenul ajunge în garã, ne aducem aminte de celebrul cântec al lui Gabriel Dorobanþu "Mai vino iar în gara noastrã micã".

Replicãm în minte rãspunsul... " Aº veni , dar mi-e teamã sã nu-mi rup gâtul sau vreun picior în încercarea de a merge pe peron " Aici se terminã cãlãtoria noastrã cu trenul groazei. Scurtã, dar totuºi parcã atât de lungã... Din pãcate, asta se întâmplã în România anului 2011, Valea Jiului, Petroºani.Vã invitãm ºi pe dumneavoastrã, dragi cititori, sã vã convingeþi de toate cele descrise mai sus. Aveþi curaj?

Luiza ANDRONACHE

Lansare de carte ineditã, la Petroºani stãzi, la Biblioteca A Municipalã

Petroºani va avea loc lansarea cãrþii cu trei autori. Este vorba de trei învãþãtoare, care au educat copiii în spirit românesc, dar mai ales i-au învãþat cã este obligatoriu sã cunoºti cultura locurilor în care te-ai nãscut ºi în care creºti.

Cartea se numeºte "Folclor la poale de Parâng" ºi este semnatã de Lucreþia Gabroveanu, Laura Tutunaru ºi Simona-Corina Petrache: aceasta cuprinde obiceiuri ºi datini ale Parângului de aici ºi de dincolo de munte, din Gorj.

"Aceastã carte poate fi privitã ca un auxiliar ce vine în sprijinul dascãlilor doritori de a duce mai departe tradiþiile ºi obiceiurile purtãtoare ale identitãþii bãºtinaºilor

noºtri, de la portul popular, meºteºuguri, pânã la cele mai subtile laturi spirituale, cum ar fi mentalitatea, practicile ºi riturile, care coboarã tradiþia din sfera teoreticului în viaþa de zi cu zi"spun în Argumentul cãrþii cele trei autoare.

"Cei mici vor fi atraºi, chiar fãrã sã le fie "temã de lucru sau de casã", de încãrcãtura de simboluri, unele arhaice, primordiale, altele trecute prin filtrul religios sau chiar suprapuse de cel creºtin, dupã cum lesne se poate observa; vor fi atraºi de ceea ce e specific naþional în aceste obiceiuri, datini, tradiþii, credinþe (superstiþii), chiar dacã, fãrã a trece la un studiu aprofundat, recurgem exemplificator la ceea ce sublinia Petru Caraman: "C-aºa-i legea din bãtrâni Din bãtrâni, din oameni buni!"

Reluãm, prin urmare, ceea ce spunea la un anumit moment dat, un gânditor tradiþionalist român, A. C. Popovici: "Viaþa unei naþiuni e cultura ei proprie", gândindu-se la aportul original

al fiecãreia la dezvoltarea istoriei ºi spiritualitãþii mondiale" - spune semnatarul Prefaþei, Ioan Dan Bãlan,membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Ileana FIRÞULESCU

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 decembrie 2011

Lumea vãzutã prin ochi de adolescent:

Cronica de Crãciun

de Cãtãlin S., 16 ani, Petroºani

S

e apropie Crãciunul.

O perioadã de maximã bucurie când petrecem timpul cu familia împodobind un brad pe care, de cele mai multe ori, nu ºtim unde sã-l punem, sau dacã e prea mare, e ºi mai rãu.

Oricum îl aruncãm când se terminã Crãciunul, dar sã ne concentrãm.

De Crãciun mergem cu prietenii la colindat. Un Colind spune: “...Domnul Sfânt sã ne ajute la covrigi ºi la nuci multe.'' Cel puþin aºa spune colinda, dar astãzi trebuie sã facem un exerciþiu de imaginaþie ca sã transformãm în covrigi ºi nuci bancnotele de 1, 5, 10 lei sau mai mult dacã avem un noroc exagerat pe criza asta. Sau putem sta acasã sã ne îndopãm cu

Zãpada a dat startul la distracþie în Straja

Î

n Staþiunea Straja din Munþii Vâlcan deja se schiazã ºi încã foarte bine, iar stratuld e zãpadã mãsoarã peste 20 de centimetri.

Oricum, ºi tunurile de zãpadã funcþioenazã din plin, aºa încât sã nu existe surprize. Însã, pentru ca sezonul sã nu fie compromis, cabanierii au fãcut eforturi extrem de mari ca sã asigure apa pentru tunurile de zãpadã, dupã ce seceta a afectat grav ºi acest segment de activitate.

Reprezentanþii Staþiunii Straja au fost nevoiþi sã realizeze captãri la peste 4 kilometri în amonte, aºa încât sã poatã alimenta tunurile de zãpadã. Asta dupã ce seceta a afectat grav ºi,

probabil, în premierã, turismul, iar în Straja tunurile de zãpadã au rãmas fãrã apã. Emil Pãrãu, unul dintre cei mai importanþi investitori din turism din Straja ºi administrator al instalaþiilor din staþiune, spune cã a fost nevoie sã capteze fiecare izvor, cât de mic, numai pentru a rezolva problema. "Am încercat sã captãm orice izvoraº, pentru tunurile de zãpadã. Nu ne-am aºteptat la acastã crizã de apã.

Dar, problema s-a rezolvat ºi acum se poate schia pe pârtiile Platoul Soarelui, Constantinescu ºi Sfântul Gheorghe ºi, probabil de miercuri, se va schia ºi pe Pârtia Mutu", a declarat Pãrãu. În Straja zãpada mãsoarã acum peste 20 de centimetri, iar acolo unde a fost viscolitã intrã în funcþiune tunurile de

zãpadã care merg în permanenþã. Iar Emil Pãrãu spune cã, pentru a atenua criza financiarã care a afectat turiºtii, se merge pe aceleaºi preþuri ca ºi anul trecut, atât la cazare, cât ºi la masã ori la instalaþiile de schi, chiar dacã între timp cheltuielile cabanierilor au crescut. În consecinþã, în staþiunea Straja cu greu mai gãseºti un loc de cazare pentru Revelion. Preþurile de anul trecut, dar ºi surprizele pregãtite de cabanieri, care culmineazã cu petrecerile la baza pârtiei au atras deja un numãr mare de turiºti

care au platit cazarea în avans. ªi tarifele pentru zielele de Crãciun sunt standard, menþinându-se la nivelul celor de anul trecut. De Crãciun, camera dublã va costa undeva în jur de 150 de lei, iar copiii sub 10 ani au cazare gratuitã. Pentru cei care vor sã stea la Straja mai multe zile existã ºi un pachet promoþional. Pentru trei nopþi pachetul cu mesele incluse este de 500 de lei pentru o persoanã, la o cabanã clasificatã în funcþie de standardele MInisterului Turismului.

bunãtãþi tradiþionale pânã explodãm. Trebuie sã mãnânce ºi medicii de la urgenþã o pâine, cã aºa-i românul.

Cã tot vorbeam de mese de Crãciun, hai sã ne uitãm un pic în jur. Vom vedea un oraº fascinant, colorat cu o atmosferã minunatã (mod de sarcasm dezactivat). Bun, acum sã ne concentrãm asupra tomberoanelor. Vom vedea gunoi. Pur ºi simplu gunoi.

Stând, mirosind, discutând, contemplându-ºi înceata descompunere în negura eternitãþii.

Bun, acum aºteptãm. Vom vedea un specimen interesant de om disperat. Priviþi (în mod imaginar) cum cautã, cu precizie de chirurg, cel mai bun gunoi. Sã recunoaºtem, singurele delicatese sunt de la tomberon. Deci vedeþi, oamenii cãutãtori prin gunoi sunt adevãrate genii ale supravieþuirii. Ei vin în toate formele, culorile ºi ,,aromele''.

Cine va primi blamul. Începe cu ,,g'' se terminã cu ,,l'' are 8 litere ºi îºi desfãºoarã activitatea într-un palat. Deci puneþi-vã cãciuliþele de gândit ºi gândiþi. Viitorul þãrii depinde de asta.

Se aude cã alþi 900 de spartani ai cãrbunelui (mineri) vor fi acasã de Crãciun. ªi de restul zilelor. Nici nu vor avea bugetul de cadouri aºa mare.

Desigur dragii mei cititori, este vorba de disponibilizãri fãrã plãþi compensatorii complete. Dar de ce sunteþi aºa negativiºti? Ce poate fi mai frumos decât sã fii acasã de Crãciun. Cui îi trebuie bani?

Cui îi trebuie un viitor? Cui îi trebuie siguranþa zilei de mâine... Da, acum puteþi fi negativiºti. WE ARE DOOMED!!! În alte ºtiri, miercuri, 14, a fost o ceaþã atât de groasã, cã nici nu vedeam în buzunare.

Nu cã aveam ce vedea. Bine cã nu a fost niciun accident rutier grav, asta ne mai lipsea.

Cum pe nimeni nu îl intereseazã ceaþa, hai sã schimbãm subiectul la bani. Sau mã rog, la lipsa lor. Nu sunt multe de spus, avem nevoie de ei, dar niciodatã nu vin (cam ca poliþia), când vin, toþi nãvãlesc pe ei ca sã îi ia (ori ca interlopii, ori ca vedetele cu paparazzi), iar ce rãmâne e un mãrunþiº inutil (aº spune similaritatea, dar sunt ºi minori printre cititori… cred). Uneori îmi doresc sã mai existe trocul, poate aºa am putea scoate bani frumoºi din gunoaie inutile.

Cam atât de spus, cititori ºi cititoare. Fie cã sunteþi plictisiþi ºi citiþi ziarul cãutând ceva interesant, fie cã faceþi focul ºi aþi tras cu ochiul peste articolul acesta, fie cã sunteþi la lucru sau acasã, fie cã sunteþi pe tron sau în autobuz, vã doresc Crãciun fericit, Merry Christmas, Fröhliche Weihnachten, Felis Navidad, º.a.m.d.. Sãnãtate, viaþã bunã ºi rãbdare. Rãmâneþi în siguranþã, NU împãrþiþi la 0.

Carmen Carmen COSMAN

Nicolae Guþã a fost ºi a rãmas membru cooperator, la Petroºani

C

elebrul ºi prolificul cântãreþ de manele din Valea Jiului, Nicolae Guþã, a rãmas fidel primului angajator ºi perioadei când s-a lansat în Barul Iscroni. A fost ºi a rãmas membru cooperator la "Socom Unirea" Societate Cooperativã din Petroºani.

Cântãreþul nu uitã cã începuturile sale au fost la Barul din Iscroni, al Cooperativei Unirea, pe care-l gestiona împreunã cu fraþii sãi Samir ºi Ori. Barul, în care Nicolae ºi cânta, mergea atât de bine, încât situaþia i-a depãºit. Muzica lui Guþã atrãgea ca un magnet clienþii, dar ºi obligaþiile. Asta se

întâmpla prin 2005. Dupã puþin timp, lui Nicolae Guþã i s-au nãscut doi copii într-o sãptãmânã. Se ºtie cã în comunitatea sa nu existã divorþ, deºi nu mai stã cu soþia precedentã. Dar familia

este familie, iar copiii sunt marea grijã ºi mândrie a lor.

Ca urmare, cântãreþul a cerut concediu paternal pentru a-ºi îngriji pruncul. Sau pruncii? Nu am putut afla, pentru cã se pare cã ºi angajatorul a pus aceeaºi întrebare, dar nu a aflat nici el rãspus. Cert este cã cererea pentru concediul de paternitate, la care avea dreptul, a fost fãcutã pentru unul dintre copii.

Având familie numeroasã, Nicolae Guþã s-a pus pe treabã ºi a ajuns artist naþional, dar nu a renunþat niciodatã la calitatea sa de membru cooperator la Socom Unirea.

Chestie de suflet…

Ileana FIRÞULESCU

ANGAJEAZÃ

pentru Domeniul Schiabil VidraTransalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 km pânã la OMV Petroºani; 38 km pânã la Comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii (pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lãcãtuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi (pregãtire minimã ºcoala de calificare în domeniul mecanic)

- agenþi de peron - mecanic utilaj de bãtut zãpada Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj.

Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.