2011-12-23

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 33

Cronica Vãii Jiului Vineri, 23 decembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Un Crãciun Fericit!

PAGINILE 6-7

Director general al CNH-SA, Ing. Constantin JUJAN

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 decembrie 2011

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ANUNÞURI

Director:

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial.

Telefon 0742.087.348

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:15 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Bambi 21:45 În puii mei 23:00 Mai rãu nu se poate 1:00 În puii mei (r)

National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Clipuri 10:45 Baronii (r) 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Jeremiah 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Baronii (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Juwanna Mann 22:15 Trãdare în sânul F.B.I. 0:15 Jeremiah (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Cum sã pui la cale un Crãciun (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Crãciunul pe strada Chestnut 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Goana dupã cadou 22:30 Fraþii Grimm 1:00 Chocolate

Prima TV 7:30 Levintza prezintã (r)

TVR 1

7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!

10:10 Adevãratul Moº Crãciun 9:00 Teleshopping 11:50 TVR 55 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 12:00 Festivalul Internaþional 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) al Artelor Spectacolului Muzical Viaþa e frumoasã!

10:30 Medium (r) 12:40 Legendele palatului: 11:30 Trandafirii sãlbatici Regele Geunchogo (r) 12:30 Teleshopping 14:00 Telejurnal 13:00 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 13:30 Teleshopping 15:30 Moº Crãciun 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 16:00 Profesioniºtii... (r) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 17:00 Telejurnal 15:00 În familie (s) 17:30 La vie en rose 18:25 Legendele palatului: 15:30 În familie (s) Regele Geunchogo 16:00 Drumul spre libertate 19:05 Legendele palatului: 18:00 Focus 18 Regele Geunchogo 19:00 Focus Sport 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 19:30 Cireaºa de pe tort 21:10 Crãciun fericit 20:30 Tatãl meu este erou 23:15 Jartele, dantele, 22:15 Fortãreaþa amoruri, voaluri ºi..can can - În 0:30 Focus (r) pat cu Madonna 1:25 Concert - Katherine 1:30 Trandafirii sãlbatici (r) 8:00 În familie (s) (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN,Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 decembrie 2011

Rectorul Emil Pop, între extaz ºi agonie pe final de mandat ectorul Universitãþii P, sub vântul schimPetroºani, Pop Emil R U bãrii este tot mai singur ºi tot mai disperat, dupã ce a atins performanþa de a transforma instituþia superioarã de învãþãmânt, simbolul Vãii Jiului, dintr-una de elitã într-una codaºã. ªi, ca ºi când nu ar fi fost suficient, ultima decizie din mandatul de Rector pe care Pop ar fi dorit sã o ia era....desfiinþarea. Poate cã ar fi ºi reuºit dacã o parte a comunitãþii academice nu ar fi reacþionat vehement ºi nu s-ar fi opus unei astfel de erori manageriale. orþat sã schimbe macazul !

F

În data de 16 decembrie, rectorul Pop Emil convis de absorbirea Universitãþii Petroºani ºi pãstrarea sa în umbrã, într-o poziþie dominantã prin numirea celor de la Cluj a unui prorector servil lui, convoacã o sedinþã adhoc în departamentul de Automaticã, Calculatoare, Inginerie Electricã ºi Energeticã cu scopul de a-i convinge pe cei de aici sã voteze absorbþia Universitãþii din Petroºani de cãtre Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca.

Aceastã decizie se dorea una care sã justifice absorbþia deja votatã de Senatul UTCN, ºi demara astfel în propriul sãu departament. Se voteaza cu 19 la 1 pentru absorbþie, iar o zi mai târziu prorectorul UTCN Mihail Abrudean felicita conducerea Universitãþii din Petroºani pentru acesta absorbþie. În ziua de 19 decembrie, Rectorul decide alãturi de Biroul de Senat demararea unei serii de consultãri în depaartamentele Universitãþii. Astfel, în data de 20 decembrie convoacã Facultatea de ªtiinþe ºi aceasta voteazã deja cu totul altceva: 40 la 7 în favoarea continuãrii discuþiilor cu UTCN (nu se ºtie dacã pentru absorbþie ºi pierderea identitãþii sau consorþiu ca parteneri egali). În ziua de 20 decembrie sunt convocate ºi departamentele Facultãþii de Mine ( Management, Ingineria Mediului ºi Geologie ºi cel de Inginerie Minierã, Topografie ºi Construcþii) precum ºi Departamentul de Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi din cadrul Facultãþii de IME. Membrii acestor departamente declarate fãþiº ca ºi nesupuse actualului Rector, impun votarea demarãrii unor discuþii privind realizarea unui consorþiu ºi în niciun caz absorbþia de cãtre UTCN. Chiar ºi pentru aceste discuþii în cadrul Facultãþii de mine doar 18 din cei 40 prezenþi voteazã pentru, iar restul cer începerea discuþiilor dupã apariþia legii consorþiilor.

Astfel, Rectorul începe sã dea din colþ în colþ când vede cã pierde ºi cã viitorul este cel al schimbului de generaþii!

P

rimarul Tiberiu Iacob Ridzi, la ministrul Daniel Funeriu Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a plecat joi la ministrul Educaþiei, Daniel Funeriu, unde împreunã cu deputatul de Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi încearcã sã salveze Universitatea Petroºani. Ridzi a fãcut un apel public la rectorul Emil Pop de a nu sacrifica Universitatea Petroºani în interesul propriu. " Au apãrut discuþii legate de viitorul instituþiei superioare de învãþãmânt ºi sper sã nu fie târziu sã intervenim pe toate cãile ca Universitatea Petroºani sã nu disparã.

Chiar dacã mandatul rectorului este pe sfârºite cred cã decizia pentru viitorul Universitãþii ar trebui luatã de urmã-

toarea conducere, în condiþiile în care alegerile vor avea loc în luna februarie, iar decizia ar trebui sã aparþine oamenilor care vor rãmâne. Ca o sugestie, consider cã urmãtorul rector ar trebui sã fie o persoanã care sã aibã posibilitatea, cel puþin prin prisma vârstei, sã ocupe douã mandate, deoarece cu siguranþã va fi mult mai implicat în ce priveºte viitorul acestei instituþii. Fac un apel la rector sã nu ia o decizie în aceste zile care sã nu fie în concordanþã ºi cu voinþa celor care rãmân în sistem ºi dupã plecarea sa", a declarant Tiberiu Iacob Ridzi. ªi în ce priveºte managementul de la Universitatea Petroºani, primarul Tiberiu Iacob Ridzi susþine cã nu i se pare normal ca actualul manager sã nu îºi asume mãcar o parte din ceea ce înseamnã clasificarea instituþiei pe ultima treaptã ierarhicã la nivel naþional în rândul instituþiilor superioare de învãþãmânt. " Nu cunosc managementul decât ce se vede din afarã, dar cred cã un rol în ce priveºte clasificarea ar trebui sã ºi-l asume. Nu poþi spune cã eºti cel mai bun manager, dar eºti pe ultimul loc. Universitatea din Petroºani, pe lângã faptul cã este singura instituþie în domeniu, are o istorie ºi o tradiþie în spate ºi nu cred cã putem fi comparaþi cu alþii care au apãrut imediat dupã Revoluþie", mai spune Tiberiu Iacob Ridzi.

"Nu am negociat nimic"

Pe de altã parte rectorul UP Emil Pop susþine cã ideea pe care a avut-o a fost aceea de unire între cele douã universitãþi ºi nicidecum ca Universitatea Tehnicã din Cluj sã o absoarbã pe cea de la Petroºani.

"Deocamdatã nu este luatã nicio decizie. Vom continua negocierile ºi nu vom lua nicio decizie care sã afecteze universitatea ci doar în beneficiul ei.

Nu suntem de acord cu absorbþia.(...)

Nu ºtim ce va fi în ianuarie, februarie, care va fi noul buget. Resursele financiare se vor diminua ºi mai mult. Cert este cã dacã vom rãmâne la actuala finanþare în 2012 o vom duce ºi mai greu, dar nu dezastuos, dar dacã ni se reduce finanþarea vom intra în imposibilitate de platã", a declarat Pop Emil. În ce priveºte informaþiile vehiculate conform cãrora ar urmãri un interes personal, rectorul Emil Pop a declarat cã " nu am negociat nimic, voi ieºi la pensie". Legat de demersul pe care l-a început primarul Tiberiu Iacob Ridzi pentru salvarea Universitãþii, rectorul Pop susþine cã se bucurã cã primarul are dorinþa ca instituþia sã meargã bine ºi cã este interesat ca Universitatea sãºi menþinã toate puterile pe care le are ea.

U

niversitatea din Petroºani, un vulcan gata sã erupã Comunitatea academicã de la Petroºani fierbe la fel ca ºi lava unui vulcan care stã sã erupã. De ce?

Pentru cã în aceste zile se decide, dacã rectorului Emil Pop nu a fãcut deja acest lucru, soarta Universitãþii din Petroºani. Mai exact, dacã va mai exista, sau va deveni o filialã a Universitãþii Tehnice din Cluj Napoca, adicã un fel de "punct de lucru".

Dispariþia Universitãþii din Petroºani va avea un efect devastator pentru întreaga comunitate a Vãii Jiului, fapt ce ar trebui sã le dea de gândit ºi celor din afara Universitãþii, respectiv autoritãþilor locale, politicienilor locali, ori celor care pot influenþa o decizie ºi sã se intervinã rapid pentru repararea deciziei eronate luatã de rectorul Emil Pop.

M

emoriu împotriva fuziunii prin absorbþie

Primii care s-au împotrivit dispariþiei Universitãþii Petroºani au fost,

cum e ºi firesc, membrii unui grup de cadre didactice din cadrul instituþiei superioare de învãþãmânt, care ºi-au dat seama cã rectorul Emil Pop pune interesul personal mai presus decât interesul unei comunitãþi academice.

Aceºtia au întocmit un memoriu împotriva fuziunii prin absorbþie a Universitãþii din Petroºani cu Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca, document care, chiar în aceste zile, este plimbat pe la toate cadrele universitare pentru a fi semnat. În fapt, tsunami-ul declanºat la Universitatea Petroºani a pornit de la decizia pe care cei de aici trebuie sã o ia pânã anul viitor conform articolul 198 din Legea Educaþiei, care spune cã "Pentru promovarea calitãþii ºi creºterea eficienþei sistemului de învãþãmânt superior, pentru creºterea vizibilitãþii internaþionale ºi pentru concentrarea resurselor (despre asta e vorba, de fapt, în esenþã) universitãþile de stat ºi particulare pot", la punctul (2) se spune cã " determina proceduri pentru constituirea de consorþii sau pentru fuzionare prin comasare sau absorbþie".

Potrivit cadrelor didactice care au întocmit acest memoriu, iniþial rectorul Emil Pop le-ar fi prezentat o scrisoare de intenþie prin care Universitatea Petroºani îºi manifesta interesul de a forma un consorþiu alãturi de Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca.

Numai cã, respectiva scrisoare cititã de rectorul Pop Emil colegilor sãi de la Petroºani ar fi ajuns la Cluj sub o altã formã. Mai exact, cã Senatul UP ºi-a dat acceptul în vederea absorbirii Universitãþii Petroºani de cãtre Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca, lucru despre care, semnatarii memoriului, susþin cã este o decizie eronatã. "În urma scrisorii de intenþie pe care dumneavoastrã aþi ºi transmis-o, cu acordul Senatului Universitãþii din Petroºani, cãtre Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca, în vederea absorbirii Universitãþii noastre de cãtre UTCN, dorim sã atragem atenþia asupra unor decizii eronate apãrute în procesul managerial. Considerãm cã aveþi responsabilitatea de a duce la bun sfãrºit mandatul pe care vi l-aþi asumat cu mai puþin de 2 luni în urmã în faþa întregii comunitãþi academice ºi anume acela de a încerca prin forþe proprii, în timpul scurt rãmas la dispoziþia dumneavoastrã în calitate de Rector, sã schimbaþi în bine o stare de fapt catastrofalã relevatã în clasificarea universitãþilor din România, de care, în mare parte, sunteti responsabil! Considerãm cã posibilitatea absorbirii Universitãþii noastre de cãtre UTCN reprezintã o decizie majorã care nu poate sã fie alegerea subiectivã a unei conduceri aflate la sfârºit de mandat, absorbþie la care nici Consiliul Facultãþii de Mine nu aderã, conform votului din data de 7.12.2011, ºi despre care ºi Prorectorul conf. univ Mitran Ilie a afirmat în Consiliul Facultãþii de ªtiinþe din data de 8.12.2011, cã trebuie sã fie apanajul viitoarei conduceri.

Remarcãm de asemenea lipsa cadrului legal necesar acestui proces.

Considerãm cã este necesar ca alegerile deja demarate pentru legislatura 2012-2016 sã se deruleze în continuare în conformitate cu hotãrârile Senatului Universitãþii din Petroºani, Cartei Universitare ºi ale Legii Educaþiei Naþionale nr. 1/2011, urmând calendarul ºi metodologia pe care dumneavoastrã le-aþi întocmit", aratã cadrele universitare semnatare a memoriului.

Mai mult, aceºtia susþin cã doresc ca decizia privind realizarea unui consorþiu universitar sã fie luatã dupã apariþia legii consorþiilor, ºi sã fie luate în calcul ºi propunerile deja sosite din partea Universitãþii Babeº Bolyai din

Cluj Napoca ºi ale Universitãþii Politehnice din Bucureºti, sau chiar iniþierea unor discuþii pentru a creea un consorþiu bazat pe resurse alãturi de Universitatea Petrol ºi Gaze din Ploieºti sau alãturi de universitãþi din Ardeal, Banat cum ar fi Universitatea Transilvania din Braºov, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Politehnica din Timiºoara. De asemenea, cadrele universitare susþin cã trebuie avutã în vedere posibilitatea de a include în acest consorþiu ºi un centru de cercetare, cum ar fi INSEMEX Petroºani sau INCDPM Alexandru Darabont Bucureºti, variantã existentã ºi funcþionalã în cazul universitãþilor strãine.

"Analiza diferitelor variante dorim sã fie fãcutã având în vedere avantajele ºi dezavantajele fiecãrei soluþii, iar decizia sã aibã la bazã consultarea comunitãþii academice. Aceastã decizie trebuie sã aparþinã în mod normal viitoarei conduceri alese a Universitãþii ºi trebuie sã fie validatã de viitorul Senat, iar varianta absorbþiei sã fie luatã în calcul doar ca o ultimã ºi cea mai puþin favorabilã opþiune", mai aratã semnatarii memorandumului. În conformitate cu Carta Universitarã ºi Regulamentul Intern, cadrele universitare îi solicitã rectorului Pop Emil sã consulte sindicatul CDPM în privinþa scrisorii de intenþie, iar pentru a respecta principiul transparenþei din aceeºi cartã, sã aprobe postarea pe site-ul universitãþii documentele justificative ale alegerii UTCN, cum ar fi dovezi ale discuþiilor avute cu diferite universitãþi ºi rãspunsul acestora, scrisoarea de intenþie adresatã UTCN, extrase din procesele verbale ale ºedinþelor Senatului din datele de 5.12.2011, 14.12.2011, situaþia negocierilor pe care dumneavoastrã le purtaþi cu UTCN în baza mandatului acordat de Senat ºi documentele ce stau la baza deciziei de a demara un proces de absorbþie, dovezi ale discutãrii în Senatul UTCN ºi presa localã, hotãrârea luatã de UTCN în data de 14.12.2011.

"Noi suntem cei care am crezut în aceastã ºcoalã de la începuturi, de peste 60 de ani atunci când a primit numele de Institutul de Mine din Petroºani, desprins din Politehnica Bucureºti, în jurul cãreia s-a dezvoltat o întreagã comunitate. Acum, Universitatea din Petroºani, prin cadrele didactice ºi absolvenþii ei, este cunoscutã ºi recunoscutã peste tot în lume. De aceea dorim sã ne pãstrãm identitatea câºtigatã în timp prin efortul tuturor celor care au clãdit-o cu devotament ºi cu mult suflet.

Momentan, noi nu suntem de acord cu dispariþia Universitãþii din Petroºani prin absorbþia ei de cãtre o altã universitate", conchid semnatarii memorandumului.

Rectorul Universitãþii din Petroºani Emil Pop este acuzat de cadrele universitare cã, "fuziunea în vitezã" cu UTCN, nu este altceva decât un aranjament mizerabil prin care, cãlcând chiar ºi "pe cadavre", vrea sã-ºi asigure un post în cadrul UTCN, în condiþiile în care anul viitor ar trebui sã iasã la pensie.

"Nu am dori sã sune a instigare, dar rectorul Emil Pop ar trebui acum sã fie înlãturat mai rãu ca în urmã cu 22 de ani, la Revoluþie, când studenþii de atunci l-au alungat din ºcoalã. El încearcã aceste aranjamente doar pentru cã nu mai are dreptul sã candideze la anul ºi astfel prin aceasta fuziune încearcã sã mai mãnânce o pâine caldã. κi fãcuse calculele cã va ajunge Aron Poantã rector, dar dupã ultimele alegeri situaþia va fi alta. Acest personaj încearcã sã distrugã ce a mai rãmas din centrul universitar Petroºani.

Ruºine!!!", spun cadrele universitare.

Începând cu data de 15 noiembrie 2011 ºi pânã pe data de 28 februarie 2012, la Universitatea din Petroºani se alege echipa de conducere care trebuie sã scoatã universitatea din conul de umbrã în care a ajuns. Deºi iniþial actuala conducere a gândit un calendar al alegerilor care sã nu includã ºi alegeri la nivel de departament, Senatul a decis în urma propunerilor venite din comunitatea academicã, ca alegerile sã debuteze conform legii, cu alegerea directorilor de departament.

Astfel între 15 ºi 19 noiembrie au fost alese noile conduceri ale departamentelor, deºi alegeri propriu-zise s-au derulat doar în 5 departamente douã departamente reconfirmându-ºi vechii directori.

Au fost schimbaþi directori de departamente având vârste de 63 sau 62 de ani ºi au fost câºtigate alegeri în faþa unor candidaþi având vârste de 62, 60 sau 57 de ani. Noii directori de departamente sunt persoane cu cel puþin 20 de ani mai tineri decât cei care au ocupat pânã acum aceste funcþii. Astfel, la Departamentul de ºtiinþe economice, director a fost aleasã Imola Drigã, 34 de ani, la Departamentul de Management, Ingineria Mediului ºi Geologie Edelhauser Eduard, 43 de ani, la Departamentul de Inginerie Minierã, Topografie ºi Construcþii - Ionel Vereº, 44 de ani, Departamentul de Automaticã, Calculatoare, Inginerie Electrica ºi Energeticã - Nicolae Pãtrãºcoiu, 52 de ani, reconfirmat, Departamentul de Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi - Sorin Mihai Radu, 53 de ani, Departamentul de ªtiinte Socio-Umane -Vasile Ciocodeicã, 57 de ani, reales, Departamentul de Matematicã Informaticã, Wilhelm Kecs, 52 de ani, reconfirmat.

Rezultatul acestor alegeri este, potrivit cadrelor universitare de la Petroºani, "dãtãtor de speranþe pentru viitorul Universitãþii ºi demnonstrezã dorinþa de schimbare existentã la nivelul unei universitãþi de tradiþie care a ajuns într-o situaþie destul de dificilã ºi datoritã unui management neinspirat".

P

op Emil considerã cã este cel mai bun man-

ager În replicã rectorul, profesor Emil Pop, spune cã se considerã cel mai bun manager de învãþãmânt superior ºi cã decizia, care nu este una definitivã, a fost aprobatã de Senat. Totuºi, ea va fi supusã ºi votului comunitãþii academice. "Mã bat ca Universitatea din Petroºani sã reziste aici, iar pentru asta am nevoie de fraþi mai mari care sã îmi dea finanþarea. Dacã am deveni o universitate mai mare,pentru cã acum întreaga lume merge spre globalizare, nu am avea probleme financiare în viitor. Nimic nu se va face, însã, fãrã votul a douã treimi din comunitatea academicã, pe care o voi consulta.

Petiþia profesorilor este justificatã, pentru cã oamenii îºi pun întrebãri ºi vor sã fie bine, pentru cã în anii în care am condus universitatea nu au fost probleme. Universitatea din Bucureºti nu face consorþii ºi, chiar dacã va face, nu va face cu noi, iar Politehnica Timiºoara a fãcut o alianþã cu Universitatea de Medicinã. Altele nu sunt, iar clasificarea în categoria a 3-a s-a fãcut pentru cã suntem facultatea cu cel mai mic numãr de studenþi, puþin peste 4.400. Dacã nu ne alipim celor din Cluj, riscurile sunt mari", a precizat prof. dr. ing. matematician Emil Pop, rectorul Universitãþii din Petroºani.

Marius MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 decembrie 2011

Din suflet pentru suflet.

Un copil din Petroºani este þintuit la pat încã dinainte de a înþelege viaþa

A

re 15 ani, dar este þintuit mai mult la pat, fãrã a se putea bucura de lucrurile simple, care fac adolescenþa frumoasã. Este cazul lui Andrei, un bãiat din Petroºani, care de când s-a îmbolnãvit, a stat mai mult prin spitale, având mereu nevoie de ajutor medical.

de boli precum tetraparezã flascã, epilepsie, retard mintal, hipotiroidism, deficit ponderal sever, glaucom cu unghi închis AO, astigmatism miopic, osteoporozã avansatã, splenomegalie uºoarã ºi bronºitã cronicã. Astfel, zile trec una dupã alta, iar cele mai norocoase sunt acelea în care nu face nicio crizã.. Viaþa curge aºa de mulþi ani.. " Trãim în acest fel de când s-a îmbolnãvit el, de circa 6 ani ºi jumãtate.

Prima datã a început cu

spitalele ºi niciodatã nu am avut un diagnotic complet, pentru cã nu depistau ce avea la cap.

Deci toate îi pornesc de la creier ºi am cred cã vreo 7, 8 RMN-uri.

Comele la el erau foarte dese. Nu stãteam douã zile acasã sau la Pediatrie cã trebuia sã mergem pe Reanimare, la doamna doctor Sodolescu ºi apoi pe la Cluj, Timiºoara, Bucureºti.... Doctorii nu mi-au dat ºanse la el ºi mi-au spus cã aºa va fi câte zile va avea", a spus cu glasul aproape stins, Alina Tuhuþ, mama lui Andrei.

V

Diagnosticul copilului este lung cât o paginã, iar toate suferinþele îi fac viaþa aproape o nebuloasã, din care nu mai înþelege nimic. El suferã

inima, iar mai apoi cu toate. Mulþumesc tutuor medicilor de pe Pediatrie ºi Reanimare care au stat cu el. De atunci am umblat peste tot, în toate

iaþã chinuitã ºi bani puþini

Pe lângã Andrei, femeia mai trebuie sã aibã grijã ºi de ceilalþi copii ai sãi, o fatã ºi încã un bãieþel. Astfel, viaþa devine ºi mai grea, mai ales cã toate medicamentele costã enorm. " Veniturile pe care le am eu sunt cei 420 pe care îi primesc pentru el ºi alocaþiile copiilor. Dar, medicamentele pentru Andrei mã ajung la 2, 3 milioane de lei vechi pe lunã, pentru cã sunt foarte multe care nu sunt

compensate ºi care trebuie cumpãrate, mai ales alea de inimã , vitaminele, cele pentru osteoporozã plus altele.

Luna asta am o reþetã, dar nu o sã-mi ajungã banii sã o scot, pentru cã a trebuit sã dau bani la curent. Maºina de spãlat nu merge cã-i stricatã ºi frigiderul nici atâta. Ce am ºi mai folosesc este televizorul. Vã spun sincer, mã descurc foarte greu. Nici nu am ce sã le pun copiilor pe masã", mai spune mama.

Tot ceea ce aceastã familie îºi doreºte acum este un singur lucru dincolo de toate lipsurile vieþii de zi cu zi. : sãnã-

Raj vrea sã schimbe Constituþia ontroversatul personaj, cândva canC didat la preºedinþia României, Raj Tunaru vrea sã schimbe Constituþia þãrii. Asta pentru cã acum acest act de cãpãtâi al românilor, nu este respectat.

Alexandru Raj Tunaru strânge semnãturi în numele unei viitoare asociaþii cu care vrea sã cearã revizuirea, completarea, sau scoaterea din

tate pentru Andrei.

Acum, în pragul celei mai importante ºi sfinte sãrbãtori a creºtinismului, poate cã fiecare dintre noi ar trebui sã fim mai buni, pentru a primi

Constituþie a unui aliniat.

"Vreau sã fac o asociaþie cu ajutorul cãreia sã cer schimbarea Constituþiei României.

Suntem o þarã frumoasã, bogatã ºi locuitã, dar în care Constituþia nu este respectatã.

Mã refer la articolul 47, aliniatul 1, care spune cã statul român este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã ºi de protecþie socialã, de naturã sã asigure cetãþenilor un nivel de trai decent. Dacã asta nu se poate, atunci sã fie scos articolul din

bine. Dar din dar se face, iar dacã aveþi posibilitatea sã aduceþi zâmbetul pe chipul lui Andrei ºi aºa încruntat de durere, nu ezitaþi sã o faceþi!

Luiza ANDRONACHE

Constituþie, sau sã fie revizuit", spue Raj Tunaru, fost politician Raj Tunaru, fost deputat PRM locuieºte la Petroºani, unde avea mai multe afaceri înainte sã ajungã în spatele gratiilor, în SUA. Dupã ce ºi-a ispãºit pedeapsa pentru violenþã domesticã ºi tentativã de omor asupra amantei.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 decembrie 2011

Top huilã 2011 ºi o schimbare

C

lasamentul celor mai harnici mineri din Valea Jiului situeazã mina Paroºeni pe locul I, iar directorul a fost schimbat ieri.

Compania Naþionalã a Huilei Petroºani are în componenþã ºapte exploatãri miniere pe teritoriul Vãii Jiului. ªi cum dacã huilã nu ar fi, nici Compania nu ar exista ºi probabil Valea Jiului ar fi un þinut "sãtesc".

R

În anul 20011, mai precis pe 11 luni ale acestui an, unitãþile miniere ºi-au vãzut de treabã cu toate bulversãrile reorganizãrii ºi restructurãrii de personal. Cu bune ºi cu rele, dar mai ales cu frica pierderii locurilor de muncã, minerii încheie un an chinuitor.

Am încercat sã facem un top al exploatãrilor miniere având ca reper productivitatea muncii fizice, în medie, pe ultimele 11 luni, un top care poate fi discutabil pentru cã

unele mine au avut probleme dupã diverse evenimente/accidente/aprinderi. Dar, vorba specialiºtilor, pe podium ajung cei care au rezultate bune.

Clasamentul celor mai productivi mineri este urmãtorul: 1.E.M. Paroºeni - 346,2 tone cãrbune/persoanã; 2.E.M. Vulcan - 320,4 tone/persoanã; 3.E.M. Livezeni - 297,3 tone/persoanã; 4.E.M. Lupeni - 245,4 tone/persoanã; 5.E.M. Lonea - 225,9 tone/persoanã; 6.E.M. Uricani - 160,8 tone/persoanã; 7.E.M. Petrila - 152,2 tone/persoanã.

Asta înseamnã cã fiecare miner a avut o productivitate fizicã de o tonã pe ºut, dacã se scad bolnavii ºi cei aflaþi în concedii de odihnã. Ceea ce nu e rãu deloc. Dar întotdeauna existã loc de mai bine, dar sã ai cu ce ºi cu cine.

Directorul minei Paroºeni, tocmai a fost schimbat, ieri, ºi numit la conducerea minei Uricani în locul lui Gabriel

Lucrãrile la noua staþie de epurare din Haþeg sunt finalizate

eprezentanþii Primãriei Haþeg au finalizat lucrãrile la staþia de epurare care va deservi oraºul Haþeg. O adevãratã uzinã care funþioneazã fãrã

probleme ºi dacã Haþegul îºi va dubla în viitor numãrul de locuitori.

Aºa cum a dat asigurãri primarul Haþegului, Nicolae Timiº, staþia de epurare a fost finalizatã

înainte de termen.

Aceasta poate oricând sã intre în funcþiune, dar la inaugurare este aºteptat ºi ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Conform convenþiei încheiate cu Ministerul Mediului, staþia de epurare ar fi trebuit finalizatã anul viitor în septembrie, însã acum putem vorbi despreîncã un proiect finalizat cu succes.

"Practic, putem oricând sã o punem îãn funcþiune. Aºtept însã sã vedem dacã ministrul Mediului, Laszlo Borbely, cu care am luat legãtura, va putea sã fie prezent la inaugurare", a declarat primarul Haþegului, Nicolae Timiº. Noua staþie de epurare este ca o uzinã ºi va fi deservitã de ingineri specialiºti ºi operatori, care vor fi trimiºi la cursuri de specilizare. Iar dupã ce va fi pornitã ºi îºi va face toate cliclurile necesare, va putea

funcþiona la capaitatea proiectatã.

P

rintre cele mai moderne din þarã

Staþia de epurare este printre cele mai moderne din þarã ºi cea mai modernã din judeþ ºi este prevãzutã sã deserveascã o populaþie de 25.000 de persoane. Conform datelor tehnice, aceasta ar funcþiona la parametri optimi ºi dacã Haþegul îºi va dubla în viitor numãrul de locuitori. Noua staþie de epurare are o treaptã mecanicã ºi una biologicã, renunþându-se la cea chimicã, iar în acest fel, s-a eliminat ºi pericolul unor poluãri accidentale. Altfel spus, apele reziduale pot fi epurate la parametri impuºi de normele de europene de mediu doar prin cele douã trepte.

Car men COSMAN

Jurcan, care a devenit inginer ºef aeraj la aceeaºi minã, iar în locul sãu la mina Paroºeni a fost numit Sabin Drãghici.

Dar pentru cã în cele 11 luni ale anului 2011 a condus mina Paroºeni, l-am întrebat cum de s-a reuºit performanþa care-i situeazã pe mineri pe primul loc.

"Am reuºit sã ne menþinem la nivelul anului 2010 pentru cã am înlocuit capacitãþile de producþie în aºa fel încât sã nu

avem perioade moarte, cum spunem noi, în producþie. Tot ce a fost programat am îndeplinit la minut, cum se spune. Am reuºit sã ne plasãm bine ºi cu cheltuielile, respectiv 985 lei la 1000 lei producþie/marfã. Luna decembrie va fi chiar mai bine la Paroºeni. Eu de astãzi sunt la Uricani" - a declarat Nicolae Drãgoi, fostul director al E.M. Paroºeni.

Ileana FIRÞULESCU

USP, lansatã oficial

U

niunea Social Progresistã a fost lansatã, ieri, oficial! Liderul Uniunii Naþionale pentru Progresul României, Cristian Diaconescu, a declarat cã noua formaþiune politicã îºi doreºte sã se situeze "dincolo de înregimentãrile politice" ºi sã reprezinte "legãtura dintre societatea civilã ºi mecanismul politic românesc".

ºedintele USP a precizat cã "peste un milion de oameni sunt de acord sã le fie reprezentate interesele în Parlamentul ºi Guvernul României de cãtre Uniunea Social Progresistã".

La festivitatea lansãrii oficiale a USP au fost

prezente aproape 2.500 de personalitãþi din toate domeniile de activitate. Cei mai mulþi dintre aceºtia au precizat cã Uniunea Social Progresistã va reprezenta "forþa care va câºtiga alegerile de anul viitor".

Mir cea NISTOR

USP reprezintã, de fapt, platforma de centru - stânga a UNPR. În acelaºi timp, Gabriel Oprea, co-pre-

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 decembrie 2011

C

rãciunul a devenit sãrbãtoare legalã în multe þãri abia în secolul al XIX-lea. Nu au existat brazi împodobiþi ºi colinde dintotdeauna.

Pânã la faima actualã de personaj retras în Laponia, care într-o noapte face înconjurul lumii pentru a împãrþi daruri, Moº Crãciun a parcurs un drum lung.

Reprezentãrile lui Moº Crãciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel cã între imaginea acestuia în vechea culturã popularã - de frate mai bogat ºi mai inimos al lui Moº Ajun - ºi imaginea contemporanã - de personaj iubit de copii - existã mari diferenþe.

Tradiþiile contemporane despre "sfântul" Crãciun, despre Moºul "darnic ºi bun", "încãrcat cu daruri multe" sunt printre puþinele influenþe livreºti pãtrunse în cultura popularã de la vest la est ºi de la oraº la sat.

Mai mult de un mileniu, creºtinii au sãrbãtorit Anul Nou în ziua de Crãciun (25 decembrie) în imediata apropiere a Solstiþiului de iarnã: la Roma pânã în secolul al XIII-lea, în Franþa pânã în anul 1564, în Rusia pânã în vremea þarului Petru cel Mare, în Þãrile Române pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea.

La români amintirea acelor vremuri este încã proaspãtã, de vreme ce în unele sate bãnãþene ºi transilvãnene ziua de 1 ianuarie se numeºte Crãciunul Mic, nu Anul Nou. În spaþiul sud-est european, Crãciunul a fost o sãrbãtoare solstiþialã, când oamenii celebrau divinitatea solarã.

Termenul de "moº" indicã vârsta zeului adorat, care trebuie sã moarã ºi sã renascã împreunã cu timpul calendaristic. Peste sãrbãtoarea autohtonã a Crãciunului s-au suprapus Saturnaliile romane (la începutul mileniului 1 î.H. zeul Saturn se celebra între 17 ºi 23 decembrie).

P

ovestea lui Moº Crãciun

Din vechime se ºtie cã Maica Domnului, fiind cuprinsã de durerile naºterii, i-a cerut

Un Crãciun Fericit!

adãpost lui Moº Ajun.

Motivând cã este sãrac, el a refuzat-o, dar i-a îndrumat paºii spre fratele lui mai mic ºi mai bogat, Moº Crãciun. În unele legende populare ºi colinde, Moº Ajun apare ca cioban sau baci la turmele fratelui. Cine a fost acest personaj atât de important? În cultura popularã româneascã, Crãciun apare ca personaj cu trãsãturi ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii ºi zeii din basme, dar are ºi calitãþi tipic umane. Este bãtrân (are o barbã lungã) ºi bogat (de vreme ce are turme ºi dare de mânã), dar face ºi figurã apocrifã ("S-a nãscut înaintea tuturor sfinþilor", fiind "mai mare peste ciobanii din satul în care s-a nãscut Hristos").

Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul volumului "Zile ºi mituri. Calendarul þãranului român", legendele Naºterii ne invitã în peisajul etnografic al unui sat pastoral, unde trãiau Moº Ajun ºi Moº Crãciun, care avea case mari ºi multe grajduri. Pe neaºteptate, în viaþa lor apare o femeie necunoscutã care, simþind cã i-a venit vremea sã nascã, le cere ajutorul. Dacã primul o refuzã, cel de-al doilea îi întinde o mânã. Neºtiind însã cã femeia este Maica Domnului, nu o primeºte în casã ºi o trimite sã nascã în grajdul vitelor. Crãciuneasa o ajutã sã nascã, fãrã ºtirea soþului ei, dar este pedepsitã apoi de el cu tãierea mâinilor din coate. Când Crãciun aflã cã în grajdul sãu s-a nãscut Domnul Iisus, se cãieºte ºi îi cere iertare lui Dumnezeu, devenind "primul creºtin", "Sfântul cel mai bãtrân", "soþul femeii care a moºit-o pe Maria". Se spune cã el s-a cãit atât de mult, încât a doua zi ºi-a împãrþit întreaga avere copiilor sãraci, de unde tradiþia de a face daruri de Crãciun, mai ales copiilor. În satele de pe Valea Mureºului, Crãciunul este încã legat de anumite credinþe populare care se pãstreazã ºi în prezent, iar obiceiul de a oferi daruri îºi are originile într-o legendã pe care numai bãtrânii o mai cunosc.

Crãciunul este singurul cuvânt în limba românã care desemneazã Naºterea Domnului. Legendele spun cã Moº Crãciun era un cioban rãu, care nu a vrut sã o lase pe Maica Domnului sã nascã în staulul sãu. În satul Harpia, oamenii cred cã dacã primul care intrã în casã de Crãciun este un bãrbat este un semn de bunãstare ºi sãnãtate pentru anul urmãtor. Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii þin masa întinsã toatã noaptea.

Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crãciun care se pãstreazã cel mai bine în toate satele româneºti. Pe lângã mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în aceastã zi sunt legate de cultul fertilitãþii ºi de atragerea binelui asupra gospodãriilor. În unele sate se pãstreazã ºi un alt obicei: cel mai în vârstã membru al familiei trebuie sã arunce în faþa colindãtorilor boabe de grâu ºi de porumb.

Bãtrânii spun cã dacã boabele peste care au trecut colindãtorii vor fi date gãinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, cã vor avea o recoltã foarte bunã în anul urmãtor dacã vor amesteca sãmânþa pe care o vor pune în

brazdã cu boabele folosite în ajun la primirea colindãtorilor.

milioane de persoane.

O

piriduºii nu au S fost mereu prietenii Moºului

Unul dintre cele mai îndrãgite obiceiuri de Crãciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis cã muzica este nepotrivitã pentru o zi solemnã cum este Crãciunul a fost Oliver Cromwell, care în secolul al XVII-lea a interzis colindele.

Cel mai vechi cântec creºtin de Crãciun este "Jesus refulsit omnium", compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea. Cea mai veche transcriere dupã un colind englezesc este unul scris de Ritson, în 1410. În 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunþat cu o zi înaintea Crãciunului cã orga bisericii sale s-a stricat ºi nu poate fi reparatã la timp pentru slujba de Crãciun. Foarte trist din aceastã pricinã, el s-a apucat sã scrie trei piese care sã poatã fi cântate de cor, acompaniat la chitarã. Una dintre ele era "Silent Night, Holy Night", care azi este cântatã în peste 180 de limbi de

Cândva, spiriduºii furau cadourile de sub brad , nu le aduceau. Ideea de spiriduºi de Crãciun vine din credinþa strãveche cã gnomii pãzeau casa omului de spiritele rele.

Spiriduºii au fost iubiþi ºu urâþi, pentru cã, deºi uneori se purtau cu bunãvoinþã, puteau foarte uºor sã se transforme în fiinþe rãutãcioase ºi nesuferite, atunci când nu erau trataþi cum se cuvine. Percepþia cea mai rãspânditã era cã ei se purtau precum persoana cu care aveau de a face, fiind fie rãutãcioºi, fie drãguþi. În Evul Mediu, mai degrabã aºteptau daruri decât sã le facã. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiriduºii au devenit prieteni ai lui Moº Crãciun.

Scriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius sau Rydberg, au combinat cele douã trãsãturi oarecum contradictorii ale personajelor: ei îi prezentau pe spiriduºi puþin rãutãcioºi, dar buni prieteni ºi ajutoare de nãdejde ale lui Moº Crãciun.

Unii spun cã sunt 13 spiriduºi,

liver Cromwell a interzis colindele de Crãciun

Actualitate 7 alþii sunt convinºi cã este vorba de nouã, alþii ºase. Dar unde locuiesc?

um a furat C Grinch Crãciunul Povestea lui Dr. Seuss cu siguranþã este una dintre cele mai frumoase ºi cunoscute, rãutãciosul spiriduº verde fiind o figurã emblematicã în special în SUA. În Ajunul Crãciunului, Whoville se pregãteste de sãrbãtoare într-o atmosfera plina de veselie. Singurul care nu participã este Grich care nu suporta sãrbãtoarea Crãciunului.

Izolat de mic de restul oamenilor din cauza urâþeniei lui, Grinch trãieste într-o peºterã cu Max, câinele sãu, urând tot ce are legãturã cu oamenii ºi, implicit, Crãciunul.

Este înspãimântãtor, rãutãcios ºi urãºte Sãrbãtorile de Iarnã, aºa cã decide sã fure Crãciunul ºi toate bucuriile care vine cu acest prilej.

Grinch s-a sãturat de atât de multã fericire, aºa cã are de gând sã se costumeze în Moº Crãciun, sã fure cadourile, brazii, decoraþiile, bucatele tradiþionale... sã fure Crãciunul Povestitorul însã crede cã totul se datora faptului cã Grinch avea inima cu douã marsuri mai mici. El îi ura pe locuitorii orãºelului ºi îi spune lui Max, cãþelul sãu, cã vrea sã împiedice venirea Crãciunului din cauza zgomotului de a doua zi - zgomot pe care îl ura foarte tare.

Grinch se gândeºte la jucãriile copiilor ºi la instrumentele care fãceau un zgomot de nesuportat pentru el, dar ºi la cum vor sãrbãtorii locuitorii din Whoville cu mâncãruri alese ºi bunãtãþi. Dupã aceea vor face lucrul pe care îl urãºte cel mai tare: toþi se adunã, cu mic cu mare, ºi în timp ce clopotele bat, þinându-se de mânã vor începe sã cânte.

Cu cât se gândea mai mult Grinch îºi dorea ºi mai tare sã împiedice venirea Crãciunului. Când Max nimereºte în zãpadã ºi pare a

fi costumat în Moº Crãciun, Grinch-ului îi vine o idee îngrozitoare, dar minunatã pentru el. Aºa cã îºi fãcu un costum de Moº Crãciun ºi îl deghizã pe Max în ren, dupã care îl înhãmã la sania încãrcatã cu saci goi ºi plecã spre oraº.

Toþi locuitorii dormeau liniºtiþi fãrã sã ºtie cã el se afla acolo când sania ajunse în oras. Grinch urcã în prima casã cu saci goi. Dupã ce coborî pe horn luã mai întâi ºosetele ºi apoi toate decoraþiunile de brad ºi cadourile.

Dupã aceea intrã în camera copilaºilor ºi le luã dulciurile ºi goli ºi frigiderul. La final luã ºi bradul. Când încercã sã plece cu bradul, apãru micuta Cindy Lou de doar 2 ani, trezitã din somn de un glob care cãzuse din brad. Ea îl intrebã de ce le ia lucrurile.

Grinch îi spuse atunci cã vrea sã repare bradul pentru cã are o luminiþã stricatã ºi o trimise înapoi în camera ei.

Nu lãsã nimic de mâncare ºi apoi plecã ºi în celelalte case ºi fãcu la fel.

Când încã toatã lumea dormea Grinch a terminat de luat tot ºi urcã cu toatã prada în vârful muntelui Crumpit, unde locuia. Aºtepta acolo sã audã plânsetul celor din oraº, dar auzi însã cum locuitorii cântau împreunã. Toþi cântau, þinându-se de mânã, chiar dacã nu aveau cadouri.

Grinch nu a putut opri Crãciunul sã vinã ºi se întreba cum de a fost posibil... poate Crãciunul înseamnã ceva mai mult decât cadouri? ªi pentru prima data Grinch simþi ceva ciudat.... oare ce s-a întâmplat? Când vãzu cã sania cu tot ce furase urma sã cadã în prãpastie acesta alergã sã o opreascã... ºi o minune se întâmplã: inima lui a crescut cu trei mãsuri ºi Grinch, plin de iubire, întâmpinã dimineaþa ºi minunata sãrbãtoare total schimbat ºi se întoarse în oraº cu tot ce luase. Mai mult, seara tãie chiar el friptura.

Bun venit Crãciunului care va exista mereu atâta timp cât îl vom întâmpina cu inimile deschise, þinându-ne de mânã!

COLÞUL LUI DENIS

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 decembrie 2011

C

rãciunul a devenit sãrbãtoare legalã în multe þãri abia în secolul al XIX-lea. Nu au existat brazi împodobiþi ºi colinde dintotdeauna.

Pânã la faima actualã de personaj retras în Laponia, care într-o noapte face înconjurul lumii pentru a împãrþi daruri, Moº Crãciun a parcurs un drum lung.

Reprezentãrile lui Moº Crãciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel cã între imaginea acestuia în vechea culturã popularã - de frate mai bogat ºi mai inimos al lui Moº Ajun - ºi imaginea contemporanã - de personaj iubit de copii - existã mari diferenþe.

Tradiþiile contemporane despre "sfântul" Crãciun, despre Moºul "darnic ºi bun", "încãrcat cu daruri multe" sunt printre puþinele influenþe livreºti pãtrunse în cultura popularã de la vest la est ºi de la oraº la sat.

Mai mult de un mileniu, creºtinii au sãrbãtorit Anul Nou în ziua de Crãciun (25 decembrie) în imediata apropiere a Solstiþiului de iarnã: la Roma pânã în secolul al XIII-lea, în Franþa pânã în anul 1564, în Rusia pânã în vremea þarului Petru cel Mare, în Þãrile Române pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea.

La români amintirea acelor vremuri este încã proaspãtã, de vreme ce în unele sate bãnãþene ºi transilvãnene ziua de 1 ianuarie se numeºte Crãciunul Mic, nu Anul Nou. În spaþiul sud-est european, Crãciunul a fost o sãrbãtoare solstiþialã, când oamenii celebrau divinitatea solarã.

Termenul de "moº" indicã vârsta zeului adorat, care trebuie sã moarã ºi sã renascã împreunã cu timpul calendaristic. Peste sãrbãtoarea autohtonã a Crãciunului s-au suprapus Saturnaliile romane (la începutul mileniului 1 î.H. zeul Saturn se celebra între 17 ºi 23 decembrie).

P

ovestea lui Moº Crãciun

Din vechime se ºtie cã Maica Domnului, fiind cuprinsã de durerile naºterii, i-a cerut

Un Crãciun Fericit!

adãpost lui Moº Ajun.

Motivând cã este sãrac, el a refuzat-o, dar i-a îndrumat paºii spre fratele lui mai mic ºi mai bogat, Moº Crãciun. În unele legende populare ºi colinde, Moº Ajun apare ca cioban sau baci la turmele fratelui. Cine a fost acest personaj atât de important? În cultura popularã româneascã, Crãciun apare ca personaj cu trãsãturi ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii ºi zeii din basme, dar are ºi calitãþi tipic umane. Este bãtrân (are o barbã lungã) ºi bogat (de vreme ce are turme ºi dare de mânã), dar face ºi figurã apocrifã ("S-a nãscut înaintea tuturor sfinþilor", fiind "mai mare peste ciobanii din satul în care s-a nãscut Hristos").

Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul volumului "Zile ºi mituri. Calendarul þãranului român", legendele Naºterii ne invitã în peisajul etnografic al unui sat pastoral, unde trãiau Moº Ajun ºi Moº Crãciun, care avea case mari ºi multe grajduri. Pe neaºteptate, în viaþa lor apare o femeie necunoscutã care, simþind cã i-a venit vremea sã nascã, le cere ajutorul. Dacã primul o refuzã, cel de-al doilea îi întinde o mânã. Neºtiind însã cã femeia este Maica Domnului, nu o primeºte în casã ºi o trimite sã nascã în grajdul vitelor. Crãciuneasa o ajutã sã nascã, fãrã ºtirea soþului ei, dar este pedepsitã apoi de el cu tãierea mâinilor din coate. Când Crãciun aflã cã în grajdul sãu s-a nãscut Domnul Iisus, se cãieºte ºi îi cere iertare lui Dumnezeu, devenind "primul creºtin", "Sfântul cel mai bãtrân", "soþul femeii care a moºit-o pe Maria". Se spune cã el s-a cãit atât de mult, încât a doua zi ºi-a împãrþit întreaga avere copiilor sãraci, de unde tradiþia de a face daruri de Crãciun, mai ales copiilor. În satele de pe Valea Mureºului, Crãciunul este încã legat de anumite credinþe populare care se pãstreazã ºi în prezent, iar obiceiul de a oferi daruri îºi are originile într-o legendã pe care numai bãtrânii o mai cunosc.

Crãciunul este singurul cuvânt în limba românã care desemneazã Naºterea Domnului. Legendele spun cã Moº Crãciun era un cioban rãu, care nu a vrut sã o lase pe Maica Domnului sã nascã în staulul sãu. În satul Harpia, oamenii cred cã dacã primul care intrã în casã de Crãciun este un bãrbat este un semn de bunãstare ºi sãnãtate pentru anul urmãtor. Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii þin masa întinsã toatã noaptea.

Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crãciun care se pãstreazã cel mai bine în toate satele româneºti. Pe lângã mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în aceastã zi sunt legate de cultul fertilitãþii ºi de atragerea binelui asupra gospodãriilor. În unele sate se pãstreazã ºi un alt obicei: cel mai în vârstã membru al familiei trebuie sã arunce în faþa colindãtorilor boabe de grâu ºi de porumb.

Bãtrânii spun cã dacã boabele peste care au trecut colindãtorii vor fi date gãinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, cã vor avea o recoltã foarte bunã în anul urmãtor dacã vor amesteca sãmânþa pe care o vor pune în

brazdã cu boabele folosite în ajun la primirea colindãtorilor.

milioane de persoane.

O

piriduºii nu au S fost mereu prietenii Moºului

Unul dintre cele mai îndrãgite obiceiuri de Crãciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis cã muzica este nepotrivitã pentru o zi solemnã cum este Crãciunul a fost Oliver Cromwell, care în secolul al XVII-lea a interzis colindele.

Cel mai vechi cântec creºtin de Crãciun este "Jesus refulsit omnium", compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea. Cea mai veche transcriere dupã un colind englezesc este unul scris de Ritson, în 1410. În 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunþat cu o zi înaintea Crãciunului cã orga bisericii sale s-a stricat ºi nu poate fi reparatã la timp pentru slujba de Crãciun. Foarte trist din aceastã pricinã, el s-a apucat sã scrie trei piese care sã poatã fi cântate de cor, acompaniat la chitarã. Una dintre ele era "Silent Night, Holy Night", care azi este cântatã în peste 180 de limbi de

Cândva, spiriduºii furau cadourile de sub brad , nu le aduceau. Ideea de spiriduºi de Crãciun vine din credinþa strãveche cã gnomii pãzeau casa omului de spiritele rele.

Spiriduºii au fost iubiþi ºu urâþi, pentru cã, deºi uneori se purtau cu bunãvoinþã, puteau foarte uºor sã se transforme în fiinþe rãutãcioase ºi nesuferite, atunci când nu erau trataþi cum se cuvine. Percepþia cea mai rãspânditã era cã ei se purtau precum persoana cu care aveau de a face, fiind fie rãutãcioºi, fie drãguþi. În Evul Mediu, mai degrabã aºteptau daruri decât sã le facã. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiriduºii au devenit prieteni ai lui Moº Crãciun.

Scriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius sau Rydberg, au combinat cele douã trãsãturi oarecum contradictorii ale personajelor: ei îi prezentau pe spiriduºi puþin rãutãcioºi, dar buni prieteni ºi ajutoare de nãdejde ale lui Moº Crãciun.

Unii spun cã sunt 13 spiriduºi,

liver Cromwell a interzis colindele de Crãciun

Actualitate 7 alþii sunt convinºi cã este vorba de nouã, alþii ºase. Dar unde locuiesc?

um a furat C Grinch Crãciunul Povestea lui Dr. Seuss cu siguranþã este una dintre cele mai frumoase ºi cunoscute, rãutãciosul spiriduº verde fiind o figurã emblematicã în special în SUA. În Ajunul Crãciunului, Whoville se pregãteste de sãrbãtoare într-o atmosfera plina de veselie. Singurul care nu participã este Grich care nu suporta sãrbãtoarea Crãciunului.

Izolat de mic de restul oamenilor din cauza urâþeniei lui, Grinch trãieste într-o peºterã cu Max, câinele sãu, urând tot ce are legãturã cu oamenii ºi, implicit, Crãciunul.

Este înspãimântãtor, rãutãcios ºi urãºte Sãrbãtorile de Iarnã, aºa cã decide sã fure Crãciunul ºi toate bucuriile care vine cu acest prilej.

Grinch s-a sãturat de atât de multã fericire, aºa cã are de gând sã se costumeze în Moº Crãciun, sã fure cadourile, brazii, decoraþiile, bucatele tradiþionale... sã fure Crãciunul Povestitorul însã crede cã totul se datora faptului cã Grinch avea inima cu douã marsuri mai mici. El îi ura pe locuitorii orãºelului ºi îi spune lui Max, cãþelul sãu, cã vrea sã împiedice venirea Crãciunului din cauza zgomotului de a doua zi - zgomot pe care îl ura foarte tare.

Grinch se gândeºte la jucãriile copiilor ºi la instrumentele care fãceau un zgomot de nesuportat pentru el, dar ºi la cum vor sãrbãtorii locuitorii din Whoville cu mâncãruri alese ºi bunãtãþi. Dupã aceea vor face lucrul pe care îl urãºte cel mai tare: toþi se adunã, cu mic cu mare, ºi în timp ce clopotele bat, þinându-se de mânã vor începe sã cânte.

Cu cât se gândea mai mult Grinch îºi dorea ºi mai tare sã împiedice venirea Crãciunului. Când Max nimereºte în zãpadã ºi pare a

fi costumat în Moº Crãciun, Grinch-ului îi vine o idee îngrozitoare, dar minunatã pentru el. Aºa cã îºi fãcu un costum de Moº Crãciun ºi îl deghizã pe Max în ren, dupã care îl înhãmã la sania încãrcatã cu saci goi ºi plecã spre oraº.

Toþi locuitorii dormeau liniºtiþi fãrã sã ºtie cã el se afla acolo când sania ajunse în oras. Grinch urcã în prima casã cu saci goi. Dupã ce coborî pe horn luã mai întâi ºosetele ºi apoi toate decoraþiunile de brad ºi cadourile.

Dupã aceea intrã în camera copilaºilor ºi le luã dulciurile ºi goli ºi frigiderul. La final luã ºi bradul. Când încercã sã plece cu bradul, apãru micuta Cindy Lou de doar 2 ani, trezitã din somn de un glob care cãzuse din brad. Ea îl intrebã de ce le ia lucrurile.

Grinch îi spuse atunci cã vrea sã repare bradul pentru cã are o luminiþã stricatã ºi o trimise înapoi în camera ei.

Nu lãsã nimic de mâncare ºi apoi plecã ºi în celelalte case ºi fãcu la fel.

Când încã toatã lumea dormea Grinch a terminat de luat tot ºi urcã cu toatã prada în vârful muntelui Crumpit, unde locuia. Aºtepta acolo sã audã plânsetul celor din oraº, dar auzi însã cum locuitorii cântau împreunã. Toþi cântau, þinându-se de mânã, chiar dacã nu aveau cadouri.

Grinch nu a putut opri Crãciunul sã vinã ºi se întreba cum de a fost posibil... poate Crãciunul înseamnã ceva mai mult decât cadouri? ªi pentru prima data Grinch simþi ceva ciudat.... oare ce s-a întâmplat? Când vãzu cã sania cu tot ce furase urma sã cadã în prãpastie acesta alergã sã o opreascã... ºi o minune se întâmplã: inima lui a crescut cu trei mãsuri ºi Grinch, plin de iubire, întâmpinã dimineaþa ºi minunata sãrbãtoare total schimbat ºi se întoarse în oraº cu tot ce luase. Mai mult, seara tãie chiar el friptura.

Bun venit Crãciunului care va exista mereu atâta timp cât îl vom întâmpina cu inimile deschise, þinându-ne de mânã!

COLÞUL LUI DENIS

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 decembrie 2011 ::.. INTERVIU ..::

" Tensiune, hoþie ºi banditism în fotbalul r omânesc...

H

enþ cu

MÂNA Golãnia banilor S-a încheiat. El, marele campionat de fotbal al Ligii I româneºti, cu sute de jucãtori strãini în el.

Cu o groazã de scnadaluri în care capul de afiº a fost þinut în primul rând de arbitri, apoi conducãtori ºi în cele din urmã... bombe-sexy.

Dar banii le-au luat minþile acestor investitori în fotbal, care au ajuns sã se schimonoseascã într-un chip jalnic când e vorba de grãmezile de euro. Paszkany, Porumboiu, Becali, Copos, Walter ºi alþii lasã de la o vreme fotbalul într-un plan secund, toatã bãtãlia se dã în jurul banilor.

Fotbaliºtii au ajuns o marfã, de multe ori de mâna a doua, scandalurile s-au þinut lanþ, iar performanþe, ioc. ªi asta pentru cã, de fapt, pe toþi îi doare-n ºpiþ de competiþie, bani sã iasã. Nu mai este nicio sfârâialã ce se întâmplã în iarbã ºi doar ce se întâmplã în jurul ei. O toamnã încheiatã sub apãsarea banilor din fotbal care a creat o adevãratã isterie, golãnie putem sã-i zicem, în care toatã lumea înjurã pe toatã lumea.

Dar fotbalul pe unde a fost?

Cu siguranþã, pe la Miami, ori pe la hotelurile din Poiana Braºov. ªi acolo va rãmâne pentru multã vreme.

...spune Ioan Danciu, fost preºedinte la Jiul Petroºani Ioan Danciu (59 ani), în prezent director sportiv (executiv) la FC Vaslui, fost preºedinte al Jiului în perioada 20012002, trage o concluzie dupã recent încheiatul tur al sezonului actual.

Reporter: Domnule Ioan Danciu, cum a fost?

Ioan Danciu: O nenorocire de campionat! Nu vedeþi,

Fotbal, Liga I

Final de-un tur... ...ºi ceva!

N atura a fost de partea fotbalului anul acesta, mai mult ca niciodatã. S-a încheiat turul celor 17 etape, plus o etapã din tur, iatã, pânã aproape de Crãciun!

Ultima etapã a anului, prima a returului, a fost una care a "omorât" toþi pariorii din România, nici n-am putea aprecia care a fost un rezultat prea normal.

Interesant este cã pe primele cinci locuri "europene" se aflã echipe care au cel puþin un titlu naþional, semn cã granzii se refac. Dar, privind "clasamentul adevãrului" (ãla din paranteze!), aproape sigur cã lupta

numai tensiune, hoþie ºi banditism în fotbalul românesc. De care, de pildã, rapidistul Zotta nu este strãin...

Rep.: Sunteþi sub influenþa ultimei etape...

I.D.: Se poate spune ºi aºa.

Jale mare, la noi la Vaslui s-au fãcut investiþii serioase ºi uite, s-a ratat calificarea în primãvara europeanã, am terminat turul pe locul 7, tristeþe mare...

Rep.: Deci, n-a fost un an bun...

I.D.: În niciun caz! Da` ºtii ceva, nici nu mai vreau sã

vorbesc acum prea multe, poate acasã, la Petroºani. Sunt un pachet de nervi, mã gânde-

sc ºi la legãturile proaste de tren pânã acasã, hai pa, ne-auzim în Vale...

Fotbal. Liga a III-a, seria a 5-a. Golgeteri

Szekely, un golgeter autentic

N

u ºtim câþi ºi-au imaginat poziþia echipei timiºene ACS Recaº la final de tur, pe poziþia secundã a seriei a 5-a în Liga a III-a, cert este cã ea a fost o mare surprizã.

La mulþi ani, Gabi!

Deºi nu mai face parte din prim-planul peisajului fotbalistic local, nu putem uita cã a fost (ºi rãmâne) un mare talent în fotbal.

Poate cã maturizarea sa astãzi, la împlinirea vârstei de 30 de ani, îl va face sã-ºi reevalueze posibilitãþile de viitor. E vorba despre Gabi Apetrei, fostul jucãtor al Jiului, ºi de ce nu poate viitorul...

Exceptându-l pe liderul marcatorilor, Szekely de la ACS Recaº, ceilalþi golgeteri de echipã n-au reuºit decât maximum ºapte goluri, mai exact cinci jucãtori (vezi tabelul). E drept, Ciubãncan de la CS Vladimirescu, 5 goluri din penalty...

Remarcabil acest Szabolcz Szekely (26 ani), jucãtor de la Aiud, aflat la Recaº de un an

ºi jumãtate. Trebuie precizat cã Sz. Szekely nu este chiar un anonim, el a evoluat în Liga I la Gloria Bistriþa ºi Unirea Urziceni ºi în Liga a II-a, la Unirea Alba Iulia, Internaþional Curtea de Argeº, CS Otopeni ºi CFR Timiºoara. Fostul jucãtor al Aiudului, atacantul Recaºului ºi golgeterul seriei a 5-a a Ligii a III-a, Szabolcz Szekely, este serios ofensat de UTA, însã pentru moment acesta a spus cã nu doreºte sã pãrãseascã echipa din Recaº.

De precizat cã Sz. Szekely a marcat cele 11 goluri într-un numãr de 9 meciuri, reuºind douã duble.

Golgeteri pe echipe

11 goluri: Szabolcz Szekely (ACS Recaº) 7 goluri: Popa (FC II Timiºoara), Feneº (FC Caransebeº), Boghian (Flacãra Fãget), Ciubãncan (CS Vladimirescu), Pepenar (CFR Simeria) 6 goluri: Ionaº (ªcolar Reºiþa), Serban (Jiul Petroºani) 5 goluri: Paina (Bihorul Beiuº) 4 goluri: Ungureanu (Nova Becic. Mic), Bozian, Bãd (Naþional Sebiº), Todea, Bilia (FC Hunedoara), Corlãþeanu, Cãlin, Leucã (Millenium Giarmata) 3 goluri: Popa (Unirea V. lui Mihai), Costescu (Gloria Reºiþa)

::.. FOTBAL. EVENIMENT ..::

A fost acolo ºi "Negoro"... pentru titlu se va da între Dinamo, CFR Cluj ºi Steaua, cu toate visele lui Becali, aflat la o distanþã de 14 puncte la acest "adevãr". Cum sigur, tot trei, dar din coadã, Sportul Studenþesc Bucureºti, Concordia Chiajna ºi CS Mioveni se duc sigur în Liga a II-a.

Detaºare mare ºi în clasamentul golgeterilor, cu Marius Niculae ºi Wesley, umãr la umãr pentru "gheata de aur" a României. În rest, la revedere exact peste douã luni, pe 25 februarie anul viitor.

Cine nu-ºi mai aminteºte de fosta glorie a Craiovei, dar ºi utilul jucãtor al Jiului, în perioada 1988-90 (l-a apucat Revoluþia la Jiul!), acum în vârstã de 57 de ani? Numele sãu, Nicolae Negrilã. În urmã cu câteva zile, pe 19 decembrie 2011, LPF ºi FRF au organizat o galã a fotbalului, la care au fost invitaþi ºi premiaþi, foºti mari jucãtori ai þãrii. Oameni "vechi", care ºi-au pus haine de galã, decupaþi parcã din pozele cele îngãlbenite de timpuri ºi vreme: D. Munteanu, Florea Ispir, Hãlmãgeanu, Jamaischi, Codreanu, Voinescu, Vigu sau Negrilã al nostru. Au venit acolo cu un aer timid, cu pantalonii lor deasupra gleznelor care au stat pe harta unor mari arene, scrisã cu amintiri de crampoane.

Ei, marii jucãtori, care au venit acolo cu

amintirea fentelor ºi paselor din anii când filmul mai era alb-negru, scoºi parcã dintr-o uitare nedreaptã. Fie ea ºi cu câte un premiu de zece milioane vechi, ori sticle cu ºampanie, vodcã ºi gin, puse într-o pungã de carton, sã mai fie bãute, dacã sãnãtatea le mai permitea...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 decembrie 2011

Tradiþii ale momârlanilor în Ajunul Crãciunului S ãrbãtorile de iarnã includ cel mai bogat repertoriu de tradiþii, - centrate pe puternice credinþe ºi pe importante sãrbãtori calendaristice, - din tot cursul anului. Aceste sãrbãtori de iarnã includ zilele Crãciunului, cu Ajunul Crãciunului, ale Anului Nou, cu ziua de Ajun al Anului Nou, ºi Boboteaza, dar tradiþiile cele mai puternice ºi mai spectaculoase sunt legate de Crãciun ºi de Anul Nou.

Deºi, aºa cum îi aratã numele, Ajunul Crãciunului este doar ziua premergãtoare Crãciunului, bogãþia de tradiþii legate de aceastã zi îi dau un caracter aparte. Astfel, Piþãrãii din prima parte a zilei, colindãtorii care vin în urma Piþãrãilor, Craii, Blojii, Bondroºii. Capra, Bradul de Crãciun, Moº Crãciun, toate acestea sunt legate de ziua de Ajun al Crãciunului, chiar dacã unele continuã ºi în ziua de

ª

Crãciun. În afarã de aceasta, au fost transferate zilei de Ajun al Crãciunului, consideratã o zi cu puteri deosebite, un prag între vechi ºi nou, o seamã de practici precreºtine, precum: o În ajun de Crãciun, oamenii îºi iau de la vecini tot ce au dat cu împrumut, spre a avea toatã avuþia în gospodãrie, spre a nu avea lipsuri, care sã fie semn de pierderi. (Este de altfel o practicã întâlnitã de-a lungul întregii þãri.) o Masa pusã în ajun rãmâne întinsã toatã noaptea, timp în care focul trebuie sã ardã în sobã, sã fie cald, sã fie semn de belºug pentru anul care va veni. (De asemenea, aceasta este o practicã generalã). "În satele Cimpa, Jieþ, Dobreºti ºi Rãscoala din Þinutul Momârlanilor, bãtrânii cred ºi astãzi cã în ajunurile Crãciunului ºi Boboteazã de intrã mai întâi un bãrbat în casã, oile vor face berbecuþi, de intrã-ntâi o femeie atunci or fãta numai mioare" (inf.

Dumitru Gãlãþan - Jieþ)."

(Marcel Lapteº, în http://www.zhd.ro/?r=traditii&a=traditii-mitico-religioasein-ajunul-craciunului-in-judetulhunedoara-3651)"

o În ajun de Crãciun sunt puse în tuspatru colþurile de mese cãþei de usturoi ºi seminþe de mere, ce apãrã de deochi ºi farmece. o Din ajunul Crãciunului pânã la Boboteazã, casa e mãturatã de la prag spre rãsãrit ºi nu din fundul locuinþei spre prag, ca sã vinã peþitori la fata de mãritat. Fetele mari nu trebuie sã dea gunoiul afarã din casã. o Ca sã-ºi viseze ursitul, fata va posti toatã ziua de ajun, iar prima îmbucãturã de searã s-o punã la brâu; când se culcã, întinde brâul pe jos ºi face trei

mãtãnii peste el.

(Mai erau apoi o serie de practici cu rol magic, legate de viaþa crescãtorilor de animale, practici care pierd teren; n.n.): o Gospodarii, în ajunul Crãciunului, pun mâna pe toate uneltele din curte, ca sã le poatã folosi cu spor în anul urmãtor. o Cu o zi înainte de Crãciun se pune o potcoavã într-o cãldare cu apã. Stãpânul casei bea primul, apoi o dã vitelor, ca sã fie tari ca fierul. o Pãstorii pun sub pragul casei un drob de sare învelit, lãsându-l pânã la "alesul oilor",

în luna aprilie, când drobul este scos, mãcinat ºi amestecat cu tãrâþe ºi dat ca hranã turmei, sã sporeascã. o În ajun de Crãciun se curãþã hornul, iar funinginea e pusã la rãdãcina pomilor pentru rod bogat. o Gospodarii stau la masã cu picioarele pe topor, ca sã fie tari ca fierul în anul care vine." (http://www.decolinda.ro/obiceiuri.php).

Ion Ghinoiu afirmã cã a existat o divinitate precreºtinã, Moº Ajun: "Moº Ajun, zeu al Panteonului românesc, ajuns dupã 365 de zile la vârsta senectuþii ºi a morþii, frate cu Crãciun, celebrat pe 24 decembrie. (…) În unele legende populare, Moº Ajun este cioban sau baci la turmele lui Crãciun" (Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an. Dicþionar, Editura Fundaþiei Culturale Române, Bucureºti, 1997, pag. 128).

(Fragment din cartea Momârlanii. Tradiþii, Tradiþii, cr edinþe, obiceiuri, de Ioan Dan Bãlan ºi Elisabeta Bogãþan, Ed. Confluenþe 2011)

Revoluþionarii ºi-au amintit de Revoluþie

ase revoluþionari care în decembrie 89 au ajuns la primãria din Petroºani, s-au întâlnit ºi dupã 22 de ani în acelaºi loc. De aceastã datã ca sã ciocneascã o cupã ºampanie ºi sã vorbeascã despre acele zile.

"Ca în fiecare an,ºi acum am invitat oamenii care la Revoluþie au fost pe strãzile din Petroºani ºi sunt acum declaraþi revoluþionari. Poate cã lor le datorãm faptul cã

au ºtiut sã gestioneze situaþia aºa încât aici nu s-a tras pe strãzi ºi nimeni nu a avut de suferit. Atunci ei au avut

soluþia ºi meritã sã le mulþumim an de an", a spus Claudiu Cornea, viceprimar Petroºani.

Cei care în decembrie

89 au stat în primãrie spun acum cã nu le-a fost uºor ºi au povestit câte ceva din acele vremuri. "Atunci am stat aici ºi fãceam ture de pazã.

Am aflat mult mai târziu cã erau oameni pregãtiþi cu arme sã tragã asupra noastrã, dar pânã la urmã nu s-a întâmplat aºa. Acum sunt cetãþeni onorabili cu care ne întâlnim pe stradã", au spus revoluþionarii adunaþi la primãria din Petroºani.

Chiar dacã în decembrie 89 pe strãzile din

Petroºani nu a murit nimeni, revoluþionarii, o parte dintre ei, se mai întâlnesc la primãrie. Aici

a fost zona zero,aºa cum o numesc ei ºi, de fiecare datã revin cu plãcere.

Diana MITRACHE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 decembrie 2011

Impozite achitate pe ultima sutã de metri A

ngajaþii Birourilor de Impozite ºi Taxe Locale vor fi prezenþi, la datorie, pânã în ultimele zile ale anului. Vineri, 23 decembrie, aceºtia vor avea un program de doar câteva ore, dar, îºi vor relua activitatea marþi, 27 decembrie.

"Astãzi vom avea program redus, dar, ne vom relua activitatea în ziua de marþi, 27 decembrie ºi vom lucra, inclusiv, ºi în ziua de vineri, 30 decembrie", a precizat Ioana Mãrgulescu, ºef Birou Impozite ºi Taxe Locale Petroºani.

Cei care nu îºi vor achita, pânã la sfârºitul anului, dãrile locale aferente acestui an, vor fi nevoiþi ca în 2012, sã scoatã ceva mai mulþi bani din buzunar. Penalizãri vor avea de achitat ºi persoanele care nu ºi-au plãtit, în acest an, taxa pentru ridicarea gunoiului menajer. În ambele cazuri, penalizãrile se vor cifra la valoarea de 0,2% pe lunã sau fracþiune de lunã de

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL

întârziere.

Potrivit unei recente hotãrâri a Consiliului Local al Primãriei municipiului Petroºani, anul viitor, în Capitala Vãii Jiului, impozitele ºi taxele locale vor rãmâne la aceeaºi valoare pe care au avut-o ºi în 2011. În plus, categoriile sociale care au beneficiat de reduceri la achitarea dãrilor locale îºi vor pãstra drepturile ºi în 2012.

Mir cea NISTOR

Un an "muzical" bun entru copiii ºi tinerii pregãtiþi P de referentul muzical

Eugen Munteanu, anul 2011 a fost unul nesperat de bun. Mai exact, micuþii care iau parte la cursurile organizate în cadrul Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani au obþinut nenumãrate premii ºi diplome la toate competiþiile în care s-au

SC EURO JOBS SRL

înscris.

Fie cã a fost vorba despre concursuri naþionale sau internaþionale, aceºtia au revenit în Valea Jiului încãrcaþi de medalii ºi premii. "Eu, unul, sunt extrem de mulþumit de rezultatele obþinute în anul care se va încheia peste câteva zile. A fost un an nesperat de bun", a declarat Eugen Munteanu, referent muzical în cadrul Casei

de Culturã a Studenþilor din Petroºani.

Copiii din Valea Jiului au adus acasã nu mai puþin de 40 de premii importante. Acestea le-au recompensat prestaþiile muzicale de la competiþiile de gen din Timiºoara, Bucureºti, Braºov, Alba - Iulia, Hunedoara sau din strãinãtate.

Mir cea NISTOR

HOROSCOP

s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162

ANGAJÃRI Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã.

Relaþii la telefon: 0254.548.068

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna decembrie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.

Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.

Telefon 0727150264

2 3 d e c e m b r i e 2 0 11

În plan profesional ai putea avea parte de o nouã provocare. Te vei descurca bine, chiar dacã rezultatele se vor vedea ceva mai târziu.

Relaþia cu fiinþa iubitã se va îmbunãtãþi. N-ar fi exclus, însã, sã faci o cucerire în anturajul de la serviciu.

Energia ta fizicã atinge limita superioarã ºi reuºeºti sã þi-o fructifici la maxim. Partenerul de suflet are unele nemulþumiri, pe care le-ai putea rezolva favorabil dacã vei reuºi sã-þi stãpâneºti impulsivitatea.

Unul din proiecte ar putea fi pus în practicã.

Acasã va fi o atmosferã plãcutã; familia te va sprijini atâta cât vei avea nevoie. Ocaziile de a face investiþii sunt în continuare mari, dar nu trebuie sã te aºtepþi ca rezultatele sã se vadã prea curând.

Dacã ai de gând sã cheltuieºti ceva bani, aceastã zi e favorabilã.

Interesul pentru chestiunile sentimentale va fi în continuare mare.

Ai putea trãi o aventurã de neuitat, dar ar fi mai bine sã încerci sã-þi consolidezi relaþia actualã. Dacã þi se va propune o colaborare, nu ai nici un motiv sã fii suspicios.

Cãlãtoriile nu sunt favorabile.

Situaþia ta financiarã, fãrã sã fie stralucitã, pare a se îmbunãtãþi în aceastã zi. Vei primi oferte de colaborare de la prieteni sau de la o persoanã bine poziþionatã social.

Nu exagera cu încercãrile de speculaþii, cãci nu este sigur cã acestea vor avea rezultatele dorite.

Eforturile pe care le-ai tot fãcut în domeniul profesional încep sã-ºi arate roadele în sensul cã ai putea finaliza un proiect de mai mare anvergurã, ceea ce va face sã-þi creascã prestigiul în ochii ºefului.

O rudã apropiatã îþi va da un sfat de care ar fi bine sã þii cont.

Pe acasã vor fi discuþii aprinse ºi ar fi bine sã nu te implici în nici un fel de controverse, deoarece lucrurile pot scãpa lesne de sub control. Mare atenþie, cãci este posibil ca o rudã apropiatã sã se confrunte cu o problemã de sãnãtate.

Dorinþa de comunicare, sociabilitatea ºi inteligenþa de care dai dovadã te vor face un companion extrem de plãcut. Este posibil ca un prieten aflat în impas sã te solicite pentru un sprijin bãnesc.

Spre dupãamiazã te-ai putea vedea cu prietenii.

Pe acasã va fi multã agitaþie, te vei implica în activitãþi dintre cele mai diverse, care te vor stoarce de energie. La serviciu ai putea demara o nouã activitate care te va obliga la un efort suplimentar, dar cum colegii te vor sprijini, te vei descurca fãrã probleme.

ªansa ta de a câºtiga bani existã, dar ea este legatã de drumuri foarte multe, drumuri pe care vei fi obligat sã le faci. N-ar fi exclus nici sã þi se propunã o investiþie, dar în acest caz ar trebui sã fii cât se poate de prudent. Ai motivel sã te încredezi în persoanele mai tinere.

Situaþia financiarã are toate ºansele sã se îmbunãtãþeascã. O sumã de bani care þi se datora de mai mult timp ar putea sã-þi parvinã, în mod oarecum neaºteptat. Ocaziile de a-þi petrece în mod plãcut timpul liber nu se vor lãsa prea mult aºteptate.

Te aºteaptã o zi deosebit de agitatã, în care vei avea parte de o mulþime de evenimente minore care nu te vor lãsa nici mãcar sã respiri. Ceea ce vei întreprinde în aceastã perioadã se va finaliza cu o oarecare întârziere aºa cã nu este cazul sã te grãbeºti.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro.

Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m².

Telefon 0722 448 428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 decembrie 2011

VORBA LU` BUJI

Aºteptând

de Mircea BUJORESCU

Primul Crãciun fãrã prietenul meu Vlad

ªi pe mine vin sã mã peþeascã în gânduri sãrbãtorile astea. Degeaba! Mã bucur de ele doar pe jumãtate.

Jumãtatea cealaltã s-a înãlþat la ceruri. Poate acolo stã de vorbã cu îngerii, povestindu-le în versuri ce rãi s-au fãcut oamenii ºi încotro se îndreaptã lumea vie.

Dupã cum îl ºtiu, îi va lãmuri, pânã ºi pe îngeri, cã pe Pãmânt e încã lume multã, dar oameni din ce în ce mai puþini.

E primul Crãciun fãrã Poetul Ion Pascal Vlad, prietenul meu de suflet ºi fratele meu mai

mare, mai sfãtos ºi mai calm, mai iertãtor, degrabã sãritor la nevoie ºi la greu, aproape unic în scrisul sãu. Avea un univers interior fascinant ºi o stãpânire de sine uriaºã, dãdea dovadã de o discreþie rar întâlnitã, numai ºi numai sã nu supere pe nimeni.

Cu aceeaºi discreþie, rãbdând în tãcere, s-a luptat cu boala neiertãtoare, sperând într-un miracol. N-a fost sã fie!

Este primul Crãciun fãrã Vlad... Acum peste 25 de ani, într-o searã mirificã de decembrie, ningea "ca într-o filã de

abecedar". Zãpada trecea de genunchi, iar eu ºi fratele meu Vlad ne-am îmbrãþiºat, ne-am tãvãlit prin zãpada proaspãtã ca niºte copii ai sorþii - câteva zeci de metri... Probabil acelea au fost cele mai frumoase clipe din toatã prietenia noastrã, fiindcã au mai fost mii ºi mii, mai vesele sau mai triste...

Infinit mai profund decât mine, Vlad a scris un poem despre aceastã întâmplare, care a apãrut în primul sãu volum, "Arderi filtrate", pe care l-a editat - în regie proprie - pe vre-

lui M. Bujorescu Se fãcuse cu luminã domoalã Peste zãpada de-afarã Cu searã se fãcuse Peste zãpada din noi Cerurile ninse Le simþeam sub tãlpile moi. mea când nu oricine putea scoate o carte... Reproduc alãturi acest poem, ca o ofrandã pentru fratele meu, care a fãcut mult mai mult pentru mine, decât am putut sã-i ofer.

Iar acum, stimaþi cititori, lãsaþi-mã sã-mi ºterg lacrimile care mi se logodesc sub bãrbie...

Cu întoarceri se fãcuse Ca-n starea de vis ªi cu noapte Peste tinere pleoape Cu dor prelungit Încât ni se pãrea c-am murit Nici prea veseli Nici foarte triºti.

PRIMIM LA REDACÞIE z PRIMIM LA REDACÞIE z

C

a ºi cititor al ziarului CRONICA VAII JIULUI, ca om nãscut ºi crescut pe aceste meleaguri vã urez CRÃCIUN FERICIT, viaþã îndelungatã atât dumneavoastrã cât ºi familiei ºi, bineînþeles tuturor ziariºtilor ºi colaboratorilor Dvs. de la ziarul mai sus menþionat.

Nouã celor din Valea Jiului nu ne-au mai ramas multe bucurii. De la noi se tot restructureazã, lumea nu mai are loc de noi chiar dacã cei mai mulþi lucreazã sub pãmânt.

Foarte mulþi oameni de aici ºi-au lãsat casele, neamurile, copiii ºi au plecat la muncã în Italia sau Spania.

Chiar ºi colindele au ajuns sã fie colindate sub pãmânt, la Peºtera Bolii. Se pare cã deja cunoaºteþi câþiva oameni care ne reprezintã, vicepreºedinþi de Consilii Judeþene, politicieni, directori, ziariºti, poate ºi oameni de culturã. Din pãcate ºi noi îi cunoaºtem ºi trebuie sã-i acceptãm.

Nu toþi oamenii din Valea Jiului sunt aºa, minerii sunt niºte oameni

minunaþi, oameni simpli, oameni aduºi din satele lor ºi fãcuþi mineri înainte de "Revoluþie". Acum unde sã se mai ducã?. Locurile, munþii noºtri sunt foarte frumoºi dar au rãmas pustii. E bun ºi turismul dar nu cum e acum, o afacere doar pentru câþiva. În alte þãri turismul se bazeazã pe resursele locale, pe o agriculturã cum era ºi pe aici, pe creºterea vitelor s.a.

Destul cu lucrurile negative, e IARNÃ prin Valea Jiului, eu aºtept sã rãsarã soarele la propriu, e ora 9,00 ºi se vede o geanã în spatele Drãgoiului.

Speranþa unei zile frumoase ºi a unei ieºiri cu aparatul foto în zona Câmpuºel din Retezat m-au fãcut sã vã scriu aceste rânduri. E greu cu scrisul, eu am 58 de ani, de profesie informatician ºi scriu foarte rar mai mult de douã, trei rânduri. Soarele pãtrunde pe geam, mã deranjeazã pe ecranul laptopului, dar mai puþin ca rãutatea din oameni.

LA MULÞI ANI! Cu stima, Mat. RAD GHEORGHIÞÃ VULCAN, HD.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 decembrie 2011

"Piþãrãii" din Valea Jiului, primii vestitori ai Naºterii Domnului A

dministraþia localã de la Petroºani a pregãtit ºi în acest an locuitorilor în Ajunul Crãciunului un spectacol inedit.

Este vorba despre colidul Piþãrãilor, când, grupul de colindãtori va fi primit cu colindul de autoritãþi. În Pacul Central din localitate, sâmbãtã dimineaþa, Piþãrãii vor prezentat pentru localnici un spectacol tradiþional.

"A devenit deja o tradiþie ca Piþãrãii sã vinã în dimineaþa de Crãciun sã ne colinde ºi sã-i colinde pe locuitorii din Petroºani. Piþãrãii se întâlnesc la biserica Sfânta Varvara, dupã ce coboarã din sate, aºa cum este tradiþia, pe cai sau în cãruþe împodobite, apoi vin prin oraº sã vesteascã Naºterea lui Iisus", declarã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Momârlanii din Valea Jiului pãstreazã ºi astãzi multe obiceiuri strãbune, de pe vremea dacilor, prin care sãrbãtoresc naºterea lui Iisus Hristos.

Unul dintre aceste obiceiuri, prezent numai în

comunitãþile de momârlani, are loc în Ajunul de Crãciun ºi poartã numele "Piþãrãii". "Piþãrãii" din Valea Jiului sunt primii vestitori ai Naºterii Domnului.

Colindãtorii au fluiere, steaguri cu clopoþei, nãframe multicolore, ciucuri ºi coroniþe de flori, agãþate pe prãjini de câþiva metri lungime, cai, cãruþe.

Ei pleacã de dimineaþã de la bisericã, unde primesc binecuvântarea preotului, iar mai apoi pornesc a colinda pe la toate casele din sat pentru a face urãri cu ocazia marii sãrbãtori a creºtinãtãþii, Naºterea Domnului.

Pe drum cei din alai

oferã trecãtorilor cu care se întâlnesc þuicã din ploscã ºi mere pentru a li se alãtura la sãrbãtoare.

Acompaniaþi de fluiere, Piþãrãii se încing din loc în loc într-un dans tradiþional unde rostesc anumite strigãturi vechi, învãþate de la bunicii ºi strãbunicii lor care la rândul lor le ºtiau de la cei bãtrâni.

"Sunt strigãturi vechi de peste 100 de ani pe care le rostim, cum ar fi de exemplu cea de mulþumire cã am fost primiþi la colind "Mare Mulþam! - Mare Mulþam!" ", spune Dorel Cãlina, ºeful grupului de Piþãrãi. ªi pentru ca anul care vine sã le meargã ºi mai bine gospodarii ascund în

podul casei sau în grajduri seminþe legate întrun batic, iar dacã piþãrãii le gãsesc, înseamnã cã gazda va avea noroc ºi belºug.

"Este ineditã aceastã tradiþie a momârlanilor, sã vezi cum se strânge tot satul, cu mic cu mare ºi cum pornesc la colindat. În costume tradiþionale cu caii împodobiþi ºi cu cãruþe, pentru cine nu a vãzut decât la televizor, în realitate totul pare deosebit", declarã un localnic.

raii prezintã C secvenþe biblice

Un alt obicei, pãstrat în comunitãþile de momârlani se numeºte

colindul Crailor. În grupuri de câte 11 flãcãi, Craii se adunã în seara Naºterii Domnului la cel mai mare dintre ei, care este ºi cãpetenia, numit Irod, iar de acolo pornesc sã vesteascã marea sãrbãtoare.

Toþi membrii grupului poartã câte un nume biblic: Îngerul- vestitorul Naºterii Mântuitorului, cel care merge primul la casele gospodarilor sã-i întrebe dacã primesc cu uratul, Valtezarul, Melfior, Gaºpar, ºi Soldaþii. "La noi aºa este obiceiul din moºi strãmoºi. Am învãþat aceastã tradiþie de la bunicii ºi strãbunicii noºtrii, care când eram mici ne luau în cetele lor", spune un colindãtor.

Costumele Crailor sunt fãcute din blãnuri de oaie, împodobite cu ciucuri roºi ºi albaºtri, care de asemenea sunt moºtenite, iar la brâu sunt încinºi cu o salbã de clopote (talãngi).

Tot Craii sunt ºi ultimii colindãtori care închid sãrbãtorile de iarnã, cu un colind special pe care îl rostesc la Bisericã.

Marius MITRACHE

Raza de luminã de la Betleem sã se aprindã în casã, Sãrbãtoarea bucuriei Naºterii Domnului ºi Anului Nou sã vã aducã sãnãtate ºi pace sufleteascã tuturor! Sãrbãtori Fericite!

Gheorghe Ile Primarul municipiului Vulcan

Urmãtoarea ediþie

a cotidianului nostru va apare

joi, 29 decembrie 2011.

ANGAJEAZÃ

pentru Domeniul Schiabil VidraTransalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 km pânã la OMV Petroºani; 38 km pânã la Comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii (pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lãcãtuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi (pregãtire minimã ºcoala de calificare în domeniul mecanic)

- agenþi de peron - mecanic utilaj de bãtut zãpada Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj.

Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.