Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 19
Cronica Vãii Jiului Luni, 5 decembrie 2011
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Afaceri în
lumea de dincolo
PAGINA A 3-A
În condiþiile în care aproape nimeni nu-ºi mai cumpãrã locuinþe, automobilele abia dacã se mai achiziþioneazã la mâna a doua, iar excursiile se fac mai mult prin apropierea localitãþii de baºtinã, un singur gen de afaceri a rãmas în top: cele cu locuri de veci.
"Mai înghiþim o broascã râioasã" …ºi au fãcut indigestie
P
SD între "Imnul Hahalerelor" - de Constatin Alexandrescu ºi "Plec sau rãmân când vreau eu"- de Dorina Pleºcan. >>> PAGINA A 5-A
Sfâºiat de lupi într-o pãdure de lângã Vulcan
U
n bãrbat de 38 de ani, din Bãniþa, a ajuns la spital cu multiple rãni dupã ce a fost atacat ºi muºcat de lupi în timp ce cobora de la pãdure. >>> PAGINA 11
13 J
cu Dan Codrea
urnalist ºi fotograf, iubitor al frumosului ºi inedit expozant pe simezele de la Petroºani, Dan Codrea a revenit din nou în actualitate. Vorbeºte acum despre viaþã, expoziþii ºi ne dã tuturor curajul de a rãzbate în viaþã. >>> PAGINILE 6-7
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 decembrie 2011
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Comanda la mine 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct
19:00 Observator 20:20 Ecks contra Sever 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Ecks contra Sever (r)
National TV 6:00 Sare ºi Piper (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Suflete pereche (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 Clipuri 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:30 Taxi Driver (r) 13:15 Dragoste ºi teroare (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul Iubirii 2
20:15 Destinul regelui 21:45 Merlin ºi cartea secretelor 23:45 În cãutarea fericirii (r) 0:45 Merlin ºi cartea secretelor (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Ce se întâmplã, doctore? (r) 10:45 Pro Motor (r) 11:30 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Detectiv fãrã voie 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 CSI: Miami
Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Secrete de Stil (r) 7:30 Flavours, 3 bucãtari (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 13:00 Camera de râs 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 15:30 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort Redifuzare 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Charlie ºi fabrica de ciocolatã 22:15 Trãsniþii 23:15 Mondenii 23:45 Medium 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu (r)
TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Presã ºi putere (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Curier TV 15:15 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Cu ochii'n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne 1:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 decembrie 2011
Afaceri în lumea de dincolo
n condiþiile în care aproape nimeni nu-ºi mai cumpãrã locuinþe, automobilele abia dacã se mai achiziþioneazã la mâna a doua, iar excursiile se fac mai mult prin apropierea localitãþii de baºtinã, un singur gen de afaceri a rãmas în top: cele cu locuri de veci.
Î
A
faceri pe suferinþã
Sporul demografic continuã sã fie negativ, iar cifrele la nivelul judeþului Hunedoara continuã sã mãreascã diferenþele. Copii se nasc tot mai puþini, iar, la polul opus, decesele sunt tot mai multe. ªi, dacã moartea ia familia pe nepregãtite, începe agitaþia. Firmele specializate rezolvã cele mai acute probleme, dar foarte puþine pot oferi ºi locul unde îºi va duce somnul
de veci cel care a trecut în eternitate. Aici încep marile afaceri. Cele ºase parohii existente la nivelul municipiului Deva nu mai pot oferi decât câteva locuri de veci. "Existã foarte puþine locuri de veci în cimitirele Devei. Cele mai multe cimitire sunt declarate închise. Totuºi, cine doreºte un loc de veci poate sã-l obþinã de la cineva care l-a achiziþionat mai demult, iar acum îl vinde. Iar preþul obþinut este în funcþie de lãcomia vânzãtorului ºi de nevoia ºi punga cumpãrãtorului", declarã Alexandru Hotãran, protopop al Parohiei Ortodoxe Hunedoara.
C
avouri vândute cu mort cu tot
Cei mai mulþi renunþã la cavourile unde ºi-au
viaþã", mai spune protopopul Alexandru Hotãran.
N
înmormântat înaintaºii. Unii din lipsã de bani, alþii pentru cã se întorc pe meleagurile natale ºi îºi lasã morþii "acasã". Conform tradiþiei, osemintele trebuie depuse în pungi de plastic, stropite cu vin ºi cu apã sfinþitã ºi fãcutã o slujbã religioasã. Dar sentimentul religios nu mai existã ºi mulþi nu mai þin cont de morþii anteriori când ºi-i îngroapã pe ai lor. "Cimitirele sunt împãrþite
între biserici, iar noi avem foarte puþine. Nu înþeleg de ce enoriaºii de rit penticostal au primit în cimitirul de la Bejan un loc foarte bun joc, în condiþiile în care existã doar 1.000 de credincioºi, iar ortodocºii au primit locurile de sus, din deal. Eu cred cã statul ar trebui sã ia în vedere mai multe aspecte, pentru cã morþii sunt ai noºtri abia dupã deces, în timp ce el se foloseºte de ei în
egocieri
Îngrijitorii din cimitire sunt cel mai la curent cu ce locuri mai existã acolo unde lucreazã. Toþi spun cã abia de se mai gãseºte câte unul liber, iar afacerile cu cele existente prosperã. "Nu stãm când se negociazã preþul. De multe ori doar facem legãtura între cel care cautã un loc de veci ºi unul care-l vinde. Cred cã preþul diferã în funcþie de lãcomia celui care vinde. Depinde mult ºi de zona unde se cautã locul. În cimitirul Eminescu un loc s-a vândut între 2.000 de lei ºi 10.000 de lei, din câte ºtim noi", susþine Petre Hobean, îngrijitor. Anamaria NEDELCOFF
Calvarul petardelor i-a ªomerii, amprentaþi în Hunedoara nu vor mai surprins pe poliþiºti ª omerii sta la coadã ca sã
N
ebunia ºi gãlãgia iscatã de pocnitorile specifice sezonului i-a scos din minþi pe locuitorii de la Vulcan. Mai mulþi oameni s-au arãtat de-a dreptul îngroziþi de tunetele care nu mai contenesc,mai ales la lãsarea întunericului. Poliþia promite o razie.
Municipiul Vulcan este cufundat în zgomote asurzitoare de petarde ºi pocnitori. Asta în timp ce localnicii spun cã nu mai fac faþã nici ei, nici animalele lor, gãlãgiei. "Nu mai ºtim ce sã facem. E un vacarm. Sunt ca niºte tunuri ºi gãlãgia asurzitoare începe seara când devine insuportabilã", spune o femeie din Vulcan. "Câinele meu nu mai iese afarã. Stã ºi
tremurã de fricã. Nu ºtiu de unde îºi procurã aceste pocnitori cã parcã erau interzise", spune un alt om. "ªtiu cã se duc ºi iau cu 2 lei bucata de la un apartament de aici. Oricine poate sã cumpere ºi apoi nu înþeleg de ce le dã voie acum. Aº înþelege asta în seara de Crãciun ori de Revelion, dar acum mi se pare total nepotrivit", mai spune un alt om. Comercializarea obiectelor pirotehnice de genul artificiilor este deocamdatã interzisã prin lege. Asta, însã, nu-i împiedicã pe întreprinzãtorii particulari sã le procure. Totuºi, poliþia promite cã va face o razie. "Deocamdatã nu aveam cunoºtinþã cã s-ar întâmpla aºa ceva. Oricum vom demara o acþiune de verificare. Vom face cât de curând o razie", spune Toma Mihu, comandantul Poliþiei din Vulcan.
Diana MITRACHE
îºi vizeze carnetele lunar. Asta dupã ce la Deva a fost implementat un proiect prin care o simplã amprentare eliminã funcþionarul.
ªomerii vor gãsi în loc de funcþionar un aparat care le va citi amprenta, statutul ºi le va acorda viza in 30 de secunde. La Deva, sistemul va functiona de sãptãmâna viitoare, iar cu ajutorul lui, ºomerii pot afla ºi ce slujbe sunt disponibile. Directorul Agenþiei spune cã
aceastã investiþie va diminua mult munca celor din agenþie ºi va scurta timpul ºomerilor petrecut pentru vizarea documentelor. Proiectul a fost implementat prin fonduri europene ºi are rolul de a contribui la facilitarea accesului la Serviciile Publice de Ocupare. Infochioºcul se adreseazã atât ºomerilor, cât ºi agenþilor economici. Aceºtia, în baza unui cont creat în Infochioºc, vor putea gãsi toate informaþiile dorite fãrã a mai fi nevoiþi sã apeleze la personalul Agenþiei.
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Deocamdatã, însã, sistemul este funcþional doar în capitala judeþului. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 decembrie 2011
Petroºaniul, "îmbrãcat" de sãrbãtoare L
a Petroºani se aprind luminile de sãrbãtori, iar evenimentul va avea loc astãzi, la orele 18.00 în Parcul "Carol Schreter". Lumini feerice vor îmbrãca municipiul Petroºani, unde luni seara se va aprinde ilumi-
Fabrica lui Moº Crãciun
n cursul acestei sãptãmâni, în Petroºani, va demara o acþiune destinatã ajutorãrii familiilor cu probleme sociale. Manifestarea se va derula sub deviza "Fabrica lui Moº Crãciun" fiind o componentã a unui proiect european intitulat "Înfrãþire Voluntariat - Cooperare".
Î
La acþiune vor participa toþi reprezentanþii localitãþilor din Europa partenere la acest proiect finanþat din
fonduri europene. Este vorba despre Petroºani, Bansko, Ponte nelle Alpi, Varpalota ºi Wolfsberg. "Este vorba despre o acþiune ce va dura timp de 10 zile. În Parcul Central din Petroºani va fi instalat un cort unde, cei care care doresc, pot aduce un cadou sau donaþii în bani. Cadourile ce vor fi strânse sau achiziþionate cu banii donaþi se vor îndrepta cãtre familiile nevoiaºe ºi copiii din centrele de plasament aflate pe raza municipiului. Per ansamblu, acþiunea este una de solidaritate ºi întrajutorare a familiilor nevoiaºe, cãrora dorim sã le aducem o bucurie, cu ocazia sãrbãtorilor de sfârºit de an. Noi ne dorim sã ajutãm cât mai mulþi copii ºi persoane aflate în nevoie", a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Acþiunea de colectare a ajutoarelor va demara marþi, 6 decembrie, în Parcul Central al municipiului Petroºani. Circa 70 de voluntari, elevi de liceu ºi reprezentanþi ai asociaþiilor umanitare din localitate, se vor ocupa de bunul mers al activitãþii. "Inaugurarea acþiunii ºi a cortului va avea loc luni, 5 decembrie dar, colectarea cadourilor sau banilor va începe marþi. Dupã o sãptãmânã, voluntarii vor începe sã confecþioneze pachetele cu cadouri", a spus Eduard Werºanski, responsabil proiect. Oficial, "Fabrica lui Moº Crãciun", va porni la drum în seara zilei de 5 decembrie, atunci când este celebratã "Ziua Mondialã a Voluntarului". Mir cea NISTOR
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
P
natul de sãrbãtori. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a declarat cã anul acesta s-a reuºit montarea de instalaþii luminoase ºi pe strãzile unde în anii trecuþi nu a fost. De asemenea, parcul va fi împodobit în mod deosebit ºi se va monta din nou diorama, ca ºi în ultimii ani. Nici
brazii de Crãciun nu au fost uitaþi, iar în faþa Casei de Culturã va fi împodobit un brad natural ºi unul pe schelet de aluminiu. În total, municipalitatea a alocat pentru podoabele de sãrbãtori 1,5 miliarde de lei, sumã în care este inclus ºi montajul ornamentelor. Car men COSMAN
Brad din aluminiu
entru prima datã, în centrul municipiului Petroºani, va fi instalat un brad din aluminiu. De fapt, este vorba despre un brad "luminiscent", alcãtuit dintr-un schelet de aluminiu. Nu va fi uitat,
însã, nici tradiþionalul brad natural, acesta fiind deja instalat în Parcul Central. Tot ca o premierã, în acest an, vor fi împodobite cu instalaþii de iluminat ºi alte strãzi din municipiul Petroºani. Instalaþia va fi pornitã în seara zilei de 5 decembrie. Mir cea NISTOR
Impozitele, aceleaºi n municipiul Petroºani dãrile locale vor avea, anul viitor, aceleaºi valori ca ºi în acest an.
Î
Aceasta este decizia Consiliului Local, adoptatã cu ocazia ultimei întâlniri. Mai exact, locuitorii municipiului nu vor fi nevoiþi sã scoatã din buzunar mai mulþi bani pentru achitarea taxelor ºi impozitelor locale. Pe de altã parte, recent, consilierii locali
din Petroºani au aprobat ºi un proiect de hotãrâre menit a veni în sprijinul cetãþenilor din localitate. Este vorba despre înregistrarea municipiului Petroºani în sistemul electronic de platã on-
line a taxelor ºi impozitelor, utilizând cardul bancar. Sistemul electronic de platã on-line va deveni operaþional cu începere din luna ianuarie a anului viitor. Mir cea NISTOR
Politic 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 decembrie 2011
"Mai înghiþim o broascã râioasã" …ºi au fãcut indigestie
P
SD între "Imnul Hahalerelor" - de Constatin Alexandrescu ºi "Plec sau rãmân când vreau eu"de Dorina Pleºcan. Apele s-au agitat în ultima vreme în bãltita, de pânã acum, opoziþie din Petroºani, respectiv PSD. Dupã anunþul public fãcut de un grup de 14 membri PSD, care au fost 7 ºi au rãmas 3, au avut loc vii dezbateri ºi în PDL ºi fireºte, în PSD. Concluziile celor douã partide - prin care au trecut principalii protagoniºti ai rãzvrãtiþilor la adresa excluderii lui Mircea Geoanã ºi criticile aduse social democraþilor, dupã ce cu timp în urmã au fost puºi la zid ºi democrat liberalii - a fost cã principalii protagoniºti ai protestului politic, Dorina Pleºcan ºi Constantin Alexandrescu, sunt niºte inadaptaþi.
A
lege partidul dupã cel care dã mai mult În reptrospectiva fãcutã de PDL a fost invocat interesul ºi apetitul pentru scandal din
dorinþa de a ieºi în evidenþã. Preºedintele PDL ºi primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, a catalogat pe generalul de brigadã Constatin Alexandrescu ca fiind omul care îºi alege partidul dupã cel care dã mai mult: "Acel domn Alexandrescu, care se plimbã de la un partid la altul, este expirat politic. Unde i se dã o cafea în plus, acolo se duce". În ce o priveºte pe fosta vicepreºedintã a PDL, acum preºedinta unei organizaþii de cartier PSD, s-a invocat modul în care sistematic aceasta criticã locul de unde pleacã, deºi a fost alegerea sa acel loc/partid. "Demisia mea este un act de voinþã unilateralã ºi vine pe fondul
unei stãri tensionate din ultima perioadã. Când preºedintele PD-L, Tiberiu Iacob-Ridzi, al cãrui consilier personal am fost în calitatea sa de primar al Petroºaniului, a hotãrât sã mã demitã, de la acel moment relaþia mea cu PD-L a fost ca ºi inexistentã. Am hotãrât sã demisionez pentru cã aceastã formaþiune politicã sã nu mai aibã de suferit datoritã divergenþelor alimentate de Tiberiu Iacob-Ridzi ºi soþia acestuia, Monica Iacob-Ridzi, respectiv scandaluri cu diverºi membri din partid, inclusiv cu mine. Demisia am înaintat-o organizaþiei de la Petroºani, Biroului Permanent Judeþean ºi forurilor centrale ale
PD-L", a declarat demisionara Dorina Pleºcan" scria ZVJ din 8 aprilie 2009.
Î
ntre trãdãri ºi hahalere
PSD pare cã "a înghiþit broasca râioasã", aºa cum declara Artur Gãman în ºedinþa biroului executiv al PSD din 4 septembrie 2009, când Dorina Pleºcan a fost reprimitã în partid. Mulþi au avut rezerve atunci ºi ºi-au spus rãspicat punctul de vedere cu privire la traseismul politic al fostei vicepreºedinte. În procesul verbal de reprimire era consemnatã teama unei recidive. "Haralambie Vochiþoiu: …este un om deosebit ºi a recunoscut cã a fãcut o greºealã. Viorica Takacs: Sper cã PSD-ul
nu este iar o trecere pasagerã. Artur Gãman: Mai înghiþim o broascã râiosã cu Dorina. Sã nu uitãm cã a împroºcat cu noroi… Ioan Resiga: Sã nu uitãm cã cine a trãdat o datã, va mai trãda" etc. În ce-l priveºte pe Constatin Alexandrescu, retrospectiva activitãþii a scos pe tapet vestitul "Imn al hahalerelor", care era dedicat chiar colegului de partid Ioan Rus, imn care a ajuns la presã în acea vreme. Alexandrescu scria cu talent ºi cu sublinieri: "Mai bine HAHALERÃ/Decât fripturist, Mai bine NULITATE/ Decât NIHILIST, Mai bine muncitor/Decât COMPLOTIST, Mai bine SIMPLU MEMBRU /Decât OPORTUNIST!"
N
PSD Dacã Constantin Alexandrescu ºi-a dat demisia din PSD în faþa presei, Dorina Pleºcan nu vrea sã plece din partid, deºi a anunþat cã probabil va pleca la viitoarea formaþiune politicã a lui Mircea Geoanã. PDL ºtia înaintea PSD-ului cã aceasta nu îºi va da demisia, spun surse din ambele partide. "Sunt membru PSD. Eu voi
Reprezentanþi ai PNL ºi PSD,
Î
telefoane ºi jigniri cãtre ziariºti
n Cronica Vãii Jiului din 24 noiembrie, s-a publicat un material prin care cotidianul anunþa, înainte ca datele sã fi fost fãcute publice, existenþa unui sondaj IMAS, care spunea cã USL scãzuse dramatic în preferinþele alegãtorilor, respectiv la 42 la sutã în Transilvania. Dupã douã zile, la redacþie am primit telefoane din partea unor reprezentanþi ai PNL ºi PSD, prin care eram întrebaþi ce avem cu ei, de ce le facem… contra-campanie ºi sã nu mai aruncãm pe piaþã asemenea "dezinformãri" care ne
descalificã, ca jurnaliºti. Pe aceastã cale informãm PNL ºi PSD cã datele au fost reale, doar momentul publicãrii lor a fost întârziat de IMAS, respectiv cotidianul Adevãrul care a cumpãrat sondajul. Cronica VJ a informat CORECT cititorii, chiar dacã scãderea USL nu place celor douã partide. Supãrarea lor a fost cã noi, cei de la Cronica VJ avem surse corecte, iar acestã informaþie nu s-a dorit sã aparã, în speranþa cã IMAS îºi va vinde produsul unui client care sã bage sondajul sub masã. Ca urmare, cine se descalificã, domnilor de la PNL ºi PSD??? Ileana FIRÞULESCU
u vrea sã plece din
Prefectul de Hunedoara, secretar general al Guvernului Prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, confirmã cã ar putea ajunge pe funcþia de secretar general al guvernului. El a fost propus de cãtre UDMR pentru acest post. În urma negocierilor dintre PDL ºi UDMR, s-a stabilit ca UDMR sã preia conducerea Secretariatului General al Guvernului. În aceste condiþii, UDMR a venit cu propunerea ca prefectul de Hunedoara sã ocupe acest post. Postul este vacant, dupã ce premierul Emil Boc a demis-o pe Daniela Andreescu din aceasta funcþie, din cauzã cã ar fi intr-o stare de conflict de interese. "Este doar la nivel de
hotãrî dacã rãmân sau nu în PSD"- a declarat Dorina Pleºcan. Declaraþia pare a veni în urma unei discuþii avute cu preºedintele Ioan Rus cãruia îi cerea sã nu fie exclusã din organizaþia de la Petroºani. Întâlnirea/negocierea a avut loc, vineri 2 decembrie. "Da, a fost la sediu ºi am stat de vorbã. Dar trei din cei 7 membri identificaþi de noi la acea conferinþã de presã, în care au declarat cã pleacã la alt partid, nu ºi-au clarificat situaþia în raport cu PSD, cu încãlcarea statutului. Ca urmare, li s-au trimis adrese prin care sunt invitaþi s-o facã în faþa biroului executiv. Dacã nu vor fi mulþumiþi cu hotãrârea luatã, se pot adresa Comisiei de litigii. Da, aceºti oameni au muncit în partid, dar s-au comportat ca o vacã, care dã lapte bun ºi la final dã cu piciorul ºi-l varsã" - a declarat preºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus. Mare este grãdina politicii, dar mai ales complicaþi oamenii ei. Vorba unui abonat al unei reþele de socializare: "Nu existã vânt prielnic pentru marinarul care nu ºtie încotro sã meargã". Ileana FIRÞULESCU
Anunþ umanitar: DORESC ÎMPRUMUT CÃRUCIOR INVALIZI Cei care pot da o mânã de ajutor ºi pot împumuta un cãrucior pentru invalizi, pe o perioadã de trei luni, sunt rugaþi sã sprijine un bãieþel de 10 ani, care a suferit o grea operaþie pe os. Vã rugãm sã ne contactaþi la telefon 072225888. Mulþumim!
discuþii aceastã funcþie pe care urmeazã sã o ocup. Dacã voi fi propus oficial, ºi premierul Emil Boc mã va numi, nu se pune problema sã refuz. Pe de o parte,pentru mine e o onoare, iar pe de altã parte, eu sunt convins cã voi putea sã ajut mult mai mult de pe aceastã funþie ", a declarat Attila Dezsi, prefectul judeþului Hunedoara. Dacã Attila Dezsi va pleca de la Prefecturã, postul de prefect revine tot UDMR. Deocamdatã, liderii Uniunii nu vorbesc despre posibilul înlocuitor al acestuia. Attila Dezsi a fost numit în funcþia de prefect al judeþului Hunedoara pe 6 ianuarie 2010, dupã ce în perioada 2006-2008, a deþinut funcþia de subprefect. Diana MITRACHE
13 6 Interviu
Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 decembrie 2011
cu Dan Codrea J
Reporter: Suntem la cea de a patra expoziþie personalã a ta. ªi de aceastã datã revii pe simeze folosind 13 piese. Este 13 un numãr pe care tu îl foloseºti foarte des. Este el important pentru tine? Dan Codrea: Da, deºi nu sunt un adept al numerologiei, sau a altor ºtiinþe cu substrat ocult, vreau sã spun cã 13 are o puternicã, conotaþie. Se cunoaºte din cele mai vechi timpuri cã este o cifrã care îi reprezintã pe oamenii puternici. Paradoxul este cã prima expoziþie care am realizat-o ºi am dedicat-o colegilor noºtri de breaslã, când am expus 13 portrete de ziariºti, am ales-o oarecum în glumã. Ulterior am aflat acest lucru de la scriitoarea Ioana Mustaþã, care mi-a spus despre semnificaþia acestei cifre. Am rãmas surprins ºi ca în viaþa de zi cu zi ºi în viaþa mea - pe care colegii de breaslã o cunosc, grea, din mai multe puncte de vedere aleg 13. Reporter: Ce înseamnã pentru tine personal, cifra 13? Dan Codrea : Înseamnã sã risc, sã sfidez tot ce-i banal ºi sã ies din banal, sã mã fac plãcut celor din jurul meu. Reporter: De aceastã datã expui în premierã la Muzeul Mineritului ºi vii cu 13 planºe cu chipuri de mineri. Dan Codrea: Da, dar dacã oamenii se aºteaptã sã vadã 13 chipuri de ortaci care meritã fotografiaþi - ei cei care intrã în minã - expoziþia este una mai atipicã. Nu ºtiu dacã s-a mai organizat aºa ceva aici în zona noastrã. Sunt statui, basoreliefuri, ori sculpturi. Aici sunt doar o infimã parte din lucrãrile pe lângã care trecem mereu prin oraºele Vãii Jiului. Am umblat de la Est la Vest ºi am fotografiat aceste statui ca un miner pe o galerie fãrã lampã de minã. De multe ori am trecut ºi nu le-am vãzut. Reporter: Noi toþi trecem pe lângã ele ºi obiºnuiþi cu prezenþa
lor de zi cu zi, abia azi le observãm aici pe simeze. Dan Codrea: Cam un an am lucrat la expoziþia asta. A fost greu sã mã opresc la 13 ºi mi-ar fi greu sã o reiau ºi sã îi dau o altã conotaþie, gândire artisticã. Deºi meritã ºi simt cã va trebui. Sã expui niºte lucruri pe lângã care oamenii trec fãrã sã le vadã ºi sã le ridici la rang artistic nu e uºor. În plus, trebuie sã gãseºti momentul zilei când soarele le pune cel mai bine în valoare. Munca este foarte mare, mai ales cã eu nu sunt un fotograf profesionist. De câte ori mi-am fãcut treaba de jurnalist, am avut un aparat foto de gât ºi, dacã starea mea sufleteasca m-a ajutat ºi condiþiile meteo au fost prielnice, am pozat. În timp, le-am studiat, am scos print-uri sã le vãd, cã fotografia asta digitalã e pãcãtoasã. Nu e întotdeauna ceea ce vrei cã ochiul te înºealã. Aº începe cu fragmentele de basoreliefuri de la monumentul intitulat " Nicio lacrimã " din faþa Casei de Culturã de la Petrila a lui Ladislau Schmidt. Am fotografiat vreo 10, 12, 13, nici nu ºtiu câte. Fiecare în parte e o operã de artã ºi pot fi subiectul unei expoziþii. Nu mai spun de cele ce se aflã în interiorul casei de culturã. De atâtea ori am fost înãuntru ºi nu am vãzut unele detalii. Apoi minerii celebri de la Lupeni ºi Vulcan. Cel de la Lupeni- care a fost plãmãdit atunci când la EM Lupeni era Costel Postolache - care e haios. Am trecut de multe ori ºi
urnalist ºi fotograf, iubitor al frumosului ºi inedit expozant pe simezele de la Petroºani, Dan Codrea a revenit din nou în actualitate. Vorbeºte acum despre viaþã, expoziþii ºi ne dã tuturor curajul de a rãzbate în viaþã. - e cifra pe care obsedant o foloseºte în ultima vreme, iar despre asta ne vorbeºte chiar el. L-am gãsit la Muzeul Mineritului, printre fotografiile pe care le dedicã minerilor: celor vii, care trudesc în subteran, ori celor pierduþi în mãruntaiele minelor de la noi, dar ºi artiºtilor care au creat pentru ei.
13
m-am tot contrazis: e ciudat, nu e. Totuºi e un miner ºi minerii nu sunt top modele. Mi s-ar putea reproºa ºi cã am fotografiat kitsch-uri. Nu sunt convins, însã cã aºa e. Reporter: Sunt totuºi statui expuse în centrele oraºelor, pe lângã care trecem. Câteodatã, oamenii se apleacã asupra lor, le privesc, îºi dau cu pãrerea ºi gusturile sunt relative. Dan Codrea: De asta am ºi îndemnat oamenii sã vinã sã vadã lucrãrile pe care le-am expus ºi din care am încercat sã fac o operã de artã, care ne reprezintã. Toate sunt o fãrâmã din istoria localã recentã a Vãii Jiului. Statui s-au ridicat ºi pe vremea comuniºtilor, unele s-au valorificat, ºi am zis cã dacã tot e istoria localã, trebuie sã le privim ca atare. Pentru cã la vremea când au fost durate, au fost puse cu un scop nobil. Refuz sã spun cã au fost afaceri. Ce afaceri putea face LSMVJ punând la intrarea în sediu o placã ce imagineazã douã capete de mineri Reporter: expoziþiile tale ne duc în alte lumi, aºa cum s-a întâmplat în cea în care ai expus clãdirile abandonate, unele dintre ele adevãrate opere de artã, care se aflau în centrul municipiului Petroºani. ªi, trebuie sã recunosc, ai fãcut autoritãþile locale sã îºi îndrepte atenþia asupra lor. Dan Codrea: Da eu sunt puþin dezamãgit ºi
de ceea ce s-a întâmplat dupã expoziþia pe care am numit-o " Suntem în Petroºani, aºteptãm investitorii! ". Nu la toþi le-a cãzut bine, dar la scurt timp am aflat cã aº fi urmãrit sã le stric imaginea. Niciodatã nu m-am gândit la asta! Din pãcate, unele au fost demolate ºi aici consider eu cã s-a greºit foarte mult. Douã au fost rase de pe faþa pãmântului cu largul concurs al autoritãþilor, care n-au fãcut acelaºi efort ca sã le întreþinã. O clãdire s-a prãbuºit exact dupã câteva zile, cea din Colonia Petroºani ºi nici pânã azi nu e total demolatã. Apoi ar fi cãminul de lângã Clubul Copiilor, unde zilele trecute a avut loc o crimã. Sunt multe ºi e trist. Nimeni nu vede asta ºi mãrturisesc cã ºi proprietarii m-au apostrofat. Dar ca sã vedeþi cã în viaþa asta existã coincidenþe pe care nu ºtim sã le interpretãm: La câteva zile dupã expoziþie, o femeie m-a oprit pe stradã ºi m-a întrebat dacã nu cumva îl cunosc pe proprietarul clãdirii, pentru cã are suma întreagã ºi vrea sã o cumpere, dar artistul proprietar nici nu se gândeºte sã o vândã, deºi pe geam e un afiº de vânzare cu un numãr de telefon ce îi aparþine. Reporer: Ce urmeazã dupã expoziþia 4? Expoziþia 5? Pânã la 13… Dan Codrea: E greu de spus… Defapt asta trebuia sã fie 5, pentru cã în varã, am vrut sã organizez una pentru copii, dar… din motive extrem de obiective, de sãnãtate personalã, a trebuit sã o amân. Expoziþia urma sã fie într-o grãdiniþã ºi voiam sã o donez, pentru cã sunt fotografiate personaje de desene animate,mici pluºuri pe care le-am gãsit prin magazine. Nu mi-a permis sãnãtatea ºi nici fondurile mele, cã sunt costisitoare. Mulþi au vãzut lucrãrile ºi au fost încântaþi. Reporter: Dan
Codrea, eºti unul dintre ziariºtii care scriau de pe vremea Matinal, vechi în breaslã, cum vezi tu acum presa de aici? Dan Codrea: Presa de aici e la pãmânt din punct de vedere financiar, dar ºi a actului jurnalistic. E drept cã, ºtii ºi tu ce fel de oameni lucreazã în presã. Mulþi nu ºtiu gramatica limbii române ºi nici nu citesc mãcar ziarul la care scriu. Eu zic cã nu-ºi fac ei meseria. Le lipseºte priceperea, mulþi îºi dau cu pãrerea mereu. Vorbesc cu ei ºi aflu cã nu au citit nicio carte anul asta, sunt scumpe cãrþile ºi nici la bibliotecã nu se duc… Reporter: Ce ar trebui sã facem? Dan Codrea: De câte ori a apãrut un lucru bun sau prost pe piaþa media, am discutat ºi cu alþii. De exemplu, iau Cronica Vãii Jiului - e un cotidian rebranduit, dar eu zic cã e nou, cã e schimbat din temelii. Sunt convins cã ºi oamenii din afara Vãii Jiului o spun, e cea mai bunã publicaþie a Vãii Jiului. Nu o spun cã sunt ºi eu implicat în proiect, ci pentru cã am "nas" sã pot vedea care e o publicaþie bunã. E singurul cotidian din Valea Jiului. Dacã din toate sãptãmânalele ar apãrea 2, 3 atunci editorii ar trebui sã-ºi mãreascã tirajele. Reporter : Care sunt planurile tale de viitor? Dan Codrea: Anul acesta nimic, odihnã. Aº fi interesat de o expoziþie dedicatã femeii sau îndrãgostiþilor. E greu, însã, cã eu nu fac fotografii la minut. La mine nu vine lumea sã pozeze, eu surprind instantanee ºi acum greu gãseºti oameni care sã se iubeascã. Aº vrea sã vãd dragoste pe stradã, oameni care se þin de mânã ºi se sãrutã... dar parcã aici toþi sunt triºti. Aici e ceva obiºnuit sã vezi oameni triºti, deºi zâmbetele ne ajutã pe fiecare în parte….dar noi suntem o generaþie de oameni TRIªTI…. Diana MITRACHE
Dan Codrea vã invitã la o expoziþie ineditã
Culturã 7
13 MINERI (LA MUZEUL MINERITULUI)
De ce am fotografiat statui...
Multora li s-a pãrut destul de curios gestul meu de a fotografia statui, sculpturi în lemn ori diverse fragmente de basoreliefuri, amplasate în locuri publice de-a lungul Vãii Jiului, ºi reprezentând mineri în cele mai diferite ipostaze. Acestora dar nu numai lor mi s-a pãrut necesar sã le precizez mai succint de ce am fãcut acest lucru. Iar motivele sunt mai multe. Într-un prim rând pentru cã - dupã ºtinþa mea - un asemenea demers nu s-a mai realizat în Valea Jiului, unde vieþuiesc mulþi fotografi pricepuþi. Apoi pentru cã aceste lucrãri "vorbesc" parcã de la sine despre ocupaþia care a fost de bazã cândva pe aici mineritul, deci reprezintã o frânturã de istorie localã autenticã. Apoi pentru cã adeseori s-a vorbit despre faptul cã multe dintre acestea sunt reuºite mostre de kitsch (în viziunea mea o discuþie foarte complexã pentru a fi dat un verdict prea pripit, în urma unor discuþii) ºi ar trebui musai ºi
îndatã îndepãrtate din locul lor actual de amplasare. Sunt celebre ºi cunoscute etapele istorice când statuile devenite "inoportune" au dispãrut de-a dreptul. ªi apoi ar mai fi aspectul cã, la timpul lor, toate aceste lucrãri de artã (?!) sau nu au fost durate pentru a glorifica la modul sincer minerii ºi mineritul. Ceea ce am considerat sã fac ºi eu realizând aceste fotografii ºi expunându-le la Muzeul Mineritului în preajma Zilei Sf. Mari Muceniþe Varvara Ocrotitoarea minerilor. E un motiv ca sã priviþi viziunea mea asupra acestora (a lucrãrilor respective) iar mai apoi sã spuneþi care e, care nu e kitsch... Dan CODREA P.S. Pe aceastã cale se cuvine sã le mulþumesc public d-nei Erica Muºa ºi d-nului Dumitru Puiu Puºcaºu, doi oameni dedicaþi total Muzeului Mineritului, pentru sprijinul deosebit pe care mi l-au acordat în privinþa unei reuºite depline a expoziþiei.
13 6 Interviu
Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 decembrie 2011
cu Dan Codrea J
Reporter: Suntem la cea de a patra expoziþie personalã a ta. ªi de aceastã datã revii pe simeze folosind 13 piese. Este 13 un numãr pe care tu îl foloseºti foarte des. Este el important pentru tine? Dan Codrea: Da, deºi nu sunt un adept al numerologiei, sau a altor ºtiinþe cu substrat ocult, vreau sã spun cã 13 are o puternicã, conotaþie. Se cunoaºte din cele mai vechi timpuri cã este o cifrã care îi reprezintã pe oamenii puternici. Paradoxul este cã prima expoziþie care am realizat-o ºi am dedicat-o colegilor noºtri de breaslã, când am expus 13 portrete de ziariºti, am ales-o oarecum în glumã. Ulterior am aflat acest lucru de la scriitoarea Ioana Mustaþã, care mi-a spus despre semnificaþia acestei cifre. Am rãmas surprins ºi ca în viaþa de zi cu zi ºi în viaþa mea - pe care colegii de breaslã o cunosc, grea, din mai multe puncte de vedere aleg 13. Reporter: Ce înseamnã pentru tine personal, cifra 13? Dan Codrea : Înseamnã sã risc, sã sfidez tot ce-i banal ºi sã ies din banal, sã mã fac plãcut celor din jurul meu. Reporter: De aceastã datã expui în premierã la Muzeul Mineritului ºi vii cu 13 planºe cu chipuri de mineri. Dan Codrea: Da, dar dacã oamenii se aºteaptã sã vadã 13 chipuri de ortaci care meritã fotografiaþi - ei cei care intrã în minã - expoziþia este una mai atipicã. Nu ºtiu dacã s-a mai organizat aºa ceva aici în zona noastrã. Sunt statui, basoreliefuri, ori sculpturi. Aici sunt doar o infimã parte din lucrãrile pe lângã care trecem mereu prin oraºele Vãii Jiului. Am umblat de la Est la Vest ºi am fotografiat aceste statui ca un miner pe o galerie fãrã lampã de minã. De multe ori am trecut ºi nu le-am vãzut. Reporter: Noi toþi trecem pe lângã ele ºi obiºnuiþi cu prezenþa
lor de zi cu zi, abia azi le observãm aici pe simeze. Dan Codrea: Cam un an am lucrat la expoziþia asta. A fost greu sã mã opresc la 13 ºi mi-ar fi greu sã o reiau ºi sã îi dau o altã conotaþie, gândire artisticã. Deºi meritã ºi simt cã va trebui. Sã expui niºte lucruri pe lângã care oamenii trec fãrã sã le vadã ºi sã le ridici la rang artistic nu e uºor. În plus, trebuie sã gãseºti momentul zilei când soarele le pune cel mai bine în valoare. Munca este foarte mare, mai ales cã eu nu sunt un fotograf profesionist. De câte ori mi-am fãcut treaba de jurnalist, am avut un aparat foto de gât ºi, dacã starea mea sufleteasca m-a ajutat ºi condiþiile meteo au fost prielnice, am pozat. În timp, le-am studiat, am scos print-uri sã le vãd, cã fotografia asta digitalã e pãcãtoasã. Nu e întotdeauna ceea ce vrei cã ochiul te înºealã. Aº începe cu fragmentele de basoreliefuri de la monumentul intitulat " Nicio lacrimã " din faþa Casei de Culturã de la Petrila a lui Ladislau Schmidt. Am fotografiat vreo 10, 12, 13, nici nu ºtiu câte. Fiecare în parte e o operã de artã ºi pot fi subiectul unei expoziþii. Nu mai spun de cele ce se aflã în interiorul casei de culturã. De atâtea ori am fost înãuntru ºi nu am vãzut unele detalii. Apoi minerii celebri de la Lupeni ºi Vulcan. Cel de la Lupeni- care a fost plãmãdit atunci când la EM Lupeni era Costel Postolache - care e haios. Am trecut de multe ori ºi
urnalist ºi fotograf, iubitor al frumosului ºi inedit expozant pe simezele de la Petroºani, Dan Codrea a revenit din nou în actualitate. Vorbeºte acum despre viaþã, expoziþii ºi ne dã tuturor curajul de a rãzbate în viaþã. - e cifra pe care obsedant o foloseºte în ultima vreme, iar despre asta ne vorbeºte chiar el. L-am gãsit la Muzeul Mineritului, printre fotografiile pe care le dedicã minerilor: celor vii, care trudesc în subteran, ori celor pierduþi în mãruntaiele minelor de la noi, dar ºi artiºtilor care au creat pentru ei.
13
m-am tot contrazis: e ciudat, nu e. Totuºi e un miner ºi minerii nu sunt top modele. Mi s-ar putea reproºa ºi cã am fotografiat kitsch-uri. Nu sunt convins, însã cã aºa e. Reporter: Sunt totuºi statui expuse în centrele oraºelor, pe lângã care trecem. Câteodatã, oamenii se apleacã asupra lor, le privesc, îºi dau cu pãrerea ºi gusturile sunt relative. Dan Codrea: De asta am ºi îndemnat oamenii sã vinã sã vadã lucrãrile pe care le-am expus ºi din care am încercat sã fac o operã de artã, care ne reprezintã. Toate sunt o fãrâmã din istoria localã recentã a Vãii Jiului. Statui s-au ridicat ºi pe vremea comuniºtilor, unele s-au valorificat, ºi am zis cã dacã tot e istoria localã, trebuie sã le privim ca atare. Pentru cã la vremea când au fost durate, au fost puse cu un scop nobil. Refuz sã spun cã au fost afaceri. Ce afaceri putea face LSMVJ punând la intrarea în sediu o placã ce imagineazã douã capete de mineri Reporter: expoziþiile tale ne duc în alte lumi, aºa cum s-a întâmplat în cea în care ai expus clãdirile abandonate, unele dintre ele adevãrate opere de artã, care se aflau în centrul municipiului Petroºani. ªi, trebuie sã recunosc, ai fãcut autoritãþile locale sã îºi îndrepte atenþia asupra lor. Dan Codrea: Da eu sunt puþin dezamãgit ºi
de ceea ce s-a întâmplat dupã expoziþia pe care am numit-o " Suntem în Petroºani, aºteptãm investitorii! ". Nu la toþi le-a cãzut bine, dar la scurt timp am aflat cã aº fi urmãrit sã le stric imaginea. Niciodatã nu m-am gândit la asta! Din pãcate, unele au fost demolate ºi aici consider eu cã s-a greºit foarte mult. Douã au fost rase de pe faþa pãmântului cu largul concurs al autoritãþilor, care n-au fãcut acelaºi efort ca sã le întreþinã. O clãdire s-a prãbuºit exact dupã câteva zile, cea din Colonia Petroºani ºi nici pânã azi nu e total demolatã. Apoi ar fi cãminul de lângã Clubul Copiilor, unde zilele trecute a avut loc o crimã. Sunt multe ºi e trist. Nimeni nu vede asta ºi mãrturisesc cã ºi proprietarii m-au apostrofat. Dar ca sã vedeþi cã în viaþa asta existã coincidenþe pe care nu ºtim sã le interpretãm: La câteva zile dupã expoziþie, o femeie m-a oprit pe stradã ºi m-a întrebat dacã nu cumva îl cunosc pe proprietarul clãdirii, pentru cã are suma întreagã ºi vrea sã o cumpere, dar artistul proprietar nici nu se gândeºte sã o vândã, deºi pe geam e un afiº de vânzare cu un numãr de telefon ce îi aparþine. Reporer: Ce urmeazã dupã expoziþia 4? Expoziþia 5? Pânã la 13… Dan Codrea: E greu de spus… Defapt asta trebuia sã fie 5, pentru cã în varã, am vrut sã organizez una pentru copii, dar… din motive extrem de obiective, de sãnãtate personalã, a trebuit sã o amân. Expoziþia urma sã fie într-o grãdiniþã ºi voiam sã o donez, pentru cã sunt fotografiate personaje de desene animate,mici pluºuri pe care le-am gãsit prin magazine. Nu mi-a permis sãnãtatea ºi nici fondurile mele, cã sunt costisitoare. Mulþi au vãzut lucrãrile ºi au fost încântaþi. Reporter: Dan
Codrea, eºti unul dintre ziariºtii care scriau de pe vremea Matinal, vechi în breaslã, cum vezi tu acum presa de aici? Dan Codrea: Presa de aici e la pãmânt din punct de vedere financiar, dar ºi a actului jurnalistic. E drept cã, ºtii ºi tu ce fel de oameni lucreazã în presã. Mulþi nu ºtiu gramatica limbii române ºi nici nu citesc mãcar ziarul la care scriu. Eu zic cã nu-ºi fac ei meseria. Le lipseºte priceperea, mulþi îºi dau cu pãrerea mereu. Vorbesc cu ei ºi aflu cã nu au citit nicio carte anul asta, sunt scumpe cãrþile ºi nici la bibliotecã nu se duc… Reporter: Ce ar trebui sã facem? Dan Codrea: De câte ori a apãrut un lucru bun sau prost pe piaþa media, am discutat ºi cu alþii. De exemplu, iau Cronica Vãii Jiului - e un cotidian rebranduit, dar eu zic cã e nou, cã e schimbat din temelii. Sunt convins cã ºi oamenii din afara Vãii Jiului o spun, e cea mai bunã publicaþie a Vãii Jiului. Nu o spun cã sunt ºi eu implicat în proiect, ci pentru cã am "nas" sã pot vedea care e o publicaþie bunã. E singurul cotidian din Valea Jiului. Dacã din toate sãptãmânalele ar apãrea 2, 3 atunci editorii ar trebui sã-ºi mãreascã tirajele. Reporter : Care sunt planurile tale de viitor? Dan Codrea: Anul acesta nimic, odihnã. Aº fi interesat de o expoziþie dedicatã femeii sau îndrãgostiþilor. E greu, însã, cã eu nu fac fotografii la minut. La mine nu vine lumea sã pozeze, eu surprind instantanee ºi acum greu gãseºti oameni care sã se iubeascã. Aº vrea sã vãd dragoste pe stradã, oameni care se þin de mânã ºi se sãrutã... dar parcã aici toþi sunt triºti. Aici e ceva obiºnuit sã vezi oameni triºti, deºi zâmbetele ne ajutã pe fiecare în parte….dar noi suntem o generaþie de oameni TRIªTI…. Diana MITRACHE
Dan Codrea vã invitã la o expoziþie ineditã
Culturã 7
13 MINERI (LA MUZEUL MINERITULUI)
De ce am fotografiat statui...
Multora li s-a pãrut destul de curios gestul meu de a fotografia statui, sculpturi în lemn ori diverse fragmente de basoreliefuri, amplasate în locuri publice de-a lungul Vãii Jiului, ºi reprezentând mineri în cele mai diferite ipostaze. Acestora dar nu numai lor mi s-a pãrut necesar sã le precizez mai succint de ce am fãcut acest lucru. Iar motivele sunt mai multe. Într-un prim rând pentru cã - dupã ºtinþa mea - un asemenea demers nu s-a mai realizat în Valea Jiului, unde vieþuiesc mulþi fotografi pricepuþi. Apoi pentru cã aceste lucrãri "vorbesc" parcã de la sine despre ocupaþia care a fost de bazã cândva pe aici mineritul, deci reprezintã o frânturã de istorie localã autenticã. Apoi pentru cã adeseori s-a vorbit despre faptul cã multe dintre acestea sunt reuºite mostre de kitsch (în viziunea mea o discuþie foarte complexã pentru a fi dat un verdict prea pripit, în urma unor discuþii) ºi ar trebui musai ºi
îndatã îndepãrtate din locul lor actual de amplasare. Sunt celebre ºi cunoscute etapele istorice când statuile devenite "inoportune" au dispãrut de-a dreptul. ªi apoi ar mai fi aspectul cã, la timpul lor, toate aceste lucrãri de artã (?!) sau nu au fost durate pentru a glorifica la modul sincer minerii ºi mineritul. Ceea ce am considerat sã fac ºi eu realizând aceste fotografii ºi expunându-le la Muzeul Mineritului în preajma Zilei Sf. Mari Muceniþe Varvara Ocrotitoarea minerilor. E un motiv ca sã priviþi viziunea mea asupra acestora (a lucrãrilor respective) iar mai apoi sã spuneþi care e, care nu e kitsch... Dan CODREA P.S. Pe aceastã cale se cuvine sã le mulþumesc public d-nei Erica Muºa ºi d-nului Dumitru Puiu Puºcaºu, doi oameni dedicaþi total Muzeului Mineritului, pentru sprijinul deosebit pe care mi l-au acordat în privinþa unei reuºite depline a expoziþiei.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 decembrie 2011 ::.. AVANCRONICA ..::
H
enþ cu
MÂNA
Fotbal la pãstrare
ºadar, limba de lemn sau cliºeul de decembrie: A s-a tras cortina! Fotbalul Vãii Jiului a intrat în vacanþã, la toate nivelele.
Ieri s-a încheiat ºi Liga a V-a de judeþ, cu o echipã Hercules Lupeni care s-a întrecut pe ea însãºi la debutul în campionat. Liniºte ºi la handbal, de ceilalþi, ce sã mai vorbim. Acum fotbalul a intrat ºi el în hibernare, de-acum vom trece la obiºnuitele analize de sfârºit de an, cu bune, cu rele ºi "poveºti la gura sobei", cât mai multe ºi mai savuroase. Fotbaliºtii au ºi ei dreptul la relaxare, o relaxare fireascã, dupã dogoarea verii ºi scurta toamnã. O secetã de performanþe, poate doar cu Excepþia Vulcanului, care a încheiat campionatul en fanfare pe primul loc. Rãmân la o parte toate grijile campionatului, toate gândurile merg cãtre Crãciun ºi Revelion. Vor fi totuºi, zile în care fotbaliºtii trebuie sã fie cumpãtaþi, grãsimile se depun repede. Important este ca toatã lumea sã fie sãnãtoasã, º-apoi o-m mai vedea. Vacanþa plãcutã!
Universitatea Petroºani încheie spectaculos
DECLARAÞIA DE LUNI
"N-am jucat nimic, am obþinut un egal norocos, din penalty. Felicit echipa de la Aninoasa, ne cerem scuze suporterilor care ne-au însoþit ºi încurajat în ultima etapã, probabil s-a acumulat ºi oboseala ºi presiunea cã trebuie sã câºtigãm în ultima etapã. Bine cã totuºi am reuºit un meci egal, felicit încã odatã Minerul Aninoasa care a jucat cu aplomb ºi dãruire, fair - play ºi corectitudine. Oricum, rãmâne bucuria de final, am terminat detaºat pe primul loc al Ligii a IV-a hunedorene" Neluþu Pantelimon, preºedinte CS Vulcan 1 - 0 dupã ce gazdele au dominat clar jocul, scorul find deschis de Rere Moldovan, vulcãneni egalând din penalty prin Vajda în minutul 84. z Jiul II Petroºani, cu Daniel Huza la cârmã, a învins cu scor de forfait (la juniori, chiar forfait, oaspeþii neprezentându-se la joc!), 3 - 0 golurile fiind înscrise de A. Moldovan, Duma ºi Mareº (foto). z Inter Petrila a stat, iar Retezatul Haþeg nu se mai regãseºte de nici un fel, 0 - 1 la modesta Zarandul Criºcior. z Fostul portar al Minerului Lupeni, Cristian Bãlgrãdean (23
z În ultima etapã a turului Ligii a IV-a Hunedoara, Universitatea Petroºani a fãcut spectacol la Aurul Certej, atât la seniori cât ºi la juniori: 2 - 1 la seniori (goluri Bobinã ºi Soare), 14 - 2 la juniori, jucãtorii cei mai prolifici fiind Plic (4 goluri) ºi Szalacsi (3 goluri). z Minerul Uricani încheie turul în forþã, 4 - 0 cu Minerul Teliuc, ultimul gol fiind marcat de... preºedintele - antrenor Vasile Scurtu (39 ani). z În derby-ul etapei, Minerul Aninoasa - CS Vulcan
ani) în prezent la Dinamo, a primit o ofertã generoasã din Premiere Ligue de la echipa Fullham Londra. z Handbalista Andrada Radu de la CSS Petroºani a fost prezentã în lotul naþional al României în turneul dotat cu Cupa "1 Decembrie" care a avut loc timp de trei zile la Brãila. z Echipa de juniori C (gr. 1997 - 1998) a Clubului Jiul Petroºani (antrenor Cristi Tâlvescu) a încheiat turul cu 9 victorii din nouã partide având golaveraj 66 - 4, golgeterul echipei find Raul Cotea cu 25 goluri marcate.
::.. FOTBAL, LIGA A III-A, SERIA A 5-A ..::
J
iul Petroºani, la al doilea sezon în Liga a III-a (Divizia "C" în campionatul 2002-2003), moment greu de digerat pentru palmaresul unei echipe care a fãcut istorie în fotbalul românesc. ªi totuºi, echipa venea din Liga a IV-a judeþeanã, aflatã sub ºocul ratãrii promovãrii la promovare ºi apoi, alt ºoc, cu trei zile înaintea startului Ligii a III-a, aflã cã primeºte loc în acest eºalon! Lotul nu este pregãtit valoric, antrenorul Daniel Huza
Jiul Petroºani, momentul adevãrului: zero...
...la "adevãr"!
Marin Tudorache, antrenorul care a urcat echipa Jiul spre jumãtatea clasamentului
M
arin Tudorache, antrenor Jiul
Albert ºi Filipescu (tricouri albe), doi jucãtori cu mai multe disponibilitãþi decât au aratat în acest tur de campionat acceptã ce are "în curte" Jiul nu mai pierde decât coroborate ºi cu abateri ºi riscã: un egal în un meci în viitoarele 12 indisciplinare (vezi "figudeplasare, douã înfrânetape! ra" din cantonament în geri acasã. Este demis, Fãrã rezultate ºi parnoaptea dinaintea me(re)vine Marin tide spectaculoase, opinia ciului de la Recaº) ºi Tudorache pe bancã, generalã este cã echipa a lenevealã în pregãtiri, fãcut tot ce a putut ºi a poate cã poziþia echipei ºtiut, în condiþiile în care ar fi fost cu totul alta. a improvizat din mers. Aºa, ce au luat pe Desigur, dacã nu ar fi mere - puncte câºtigate fost marile deziluzii afarã -, au lãsat pe pere numite (de cei din staff-ul puncte pierdute acasã -, echipei) Gabi Apetrei, de unde ºi adevãrul-adeFiran, I. Gavriluþi, A. vãrat, zero în "clasaMoldovan, M. Filip, mentul adevãrului"...
Jiul Petroºani, ed. 2011-2012 - tur
Florentin ªerban, golgeter al Jiului cu 6 goluri marcate în acest tur
1. 2-2 la Unirea V. lui Mihai: Fl. ªerban 2 2. 0-1 cu Flacãra Fãget: 3. 0-1 cu Millenium Giarmata: 4. 1-0 la Nova Becic. Mic: Fl. ªerban 5. 1-2 cu FC Caransebeº: G. Apetrei 6. 1-1 la FCM ªcolar Reºiþa: Hãrdãu 7. 2-1 cu Bihorul Beiuº: Fl. ªerban, A. Moldovan 8. 0-0 la ACS Recaº: 9. 2-0 cu FC II Timiºoara: Hãrdãu, M. Filip 10. 0-0 la Gloria Arad: 11. 2-0 cu FC Hunedoara: Fl. ªerban, Drida 12. 2-1 la CS Vladimirescu: Izzeldin, R. Deac 13. 0-0 cu CFR Simeria: 14. 1-1 la Gloria Reºiþa: Fl. ªerban 15. 1-0 cu Naþional Sebiº: Drãgoescu
Hãrdãu, Mareº sau Tau,
"A fost un tur în care echipa a ocupat un loc pe mãsura posibilitãþilor. Destui jucãtori au dezamãgit, categoric plasarea lor în Liga a III-a i-a luat prin surprindere, de unde ºi consecinþele de clasament ºi randament. Acesta este adevãrul, suntem o echipã de mijlocul clasamentului, sã nu ne îmbãtãm cu apã rece. Atâta putem la momentul vorbirii..."
acasã: 8 4 1 3 deplasare: 7 2 5 0 total: 15 6 6 3
8-5
13p.
7-5
11p.
15-10
24p.
GOLGETERI:
Fl. ªerban - 6 goluri, Hãrdãu - 2 goluri, G. Apetrei, A. Moldovan, M. Filip, Drida, M. Deac, Izzeldin, Drãgoesc - 1 gol
ANTRENORI:
Daniel Huza (et. 1-3), Marin Tudorache (et. 4-15). ECHIPA ECHIPA STANDARD: STANDARD: Hotoboc - Bertea, M. Matei, Albert, Firan (Cruceru) - Filipescu (Drãgoescu), Drida, M. Filip (A. Moldovan), Daj (Vl. Tudorache) - Fl. ªerban, Hãrdãu. AU MAI JUCAT JUCAT: Tau, Mareº, M. Deac, Izzeldin, I. Gavriluþi, G. Apetrei, Cãrãvan.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 decembrie 2011
Disponibilizaþii CNH puºi pe drumuri spre serviciile de asistenþã socialã N
ici un punct din cele patru ale angajamentului semnat de Guvern nu a fost respectat. Disponibilizaþii au devenit asistaþi social, ca o soluþie pompieristicã, la iniþiativa primãriilor ºi a Prefecturii. Nici în al doisprezecelea ceas, Guvernul nu a aplicat vreo soluþie din cele gãsite pentru a rezolva problemele Companiei Naþionale a Huilei, probleme create chiar de nerespectarea cuvântului dat. În ce priveºte plata celei de a doua tranºe a salariilor compensatorii ale disponibilizaþilor, soluþia - care este doar un mare compromis ºi o infimã gurã de oxigen - a venit de la Prefectura Judeþului Hunedoara ºi din partea primãriilor din Valea Jiului, spun liderii de sindicat, reprezentanþi ai Centralei Meridian. Disponibilizaþii au fost direcþionaþi cãtre serviciile de asistenþã socialã. Astfel din cetãþeni cu statut bine determinat au ajuns asistaþi social. Aceºtia au fost puºi sã-ºi întocmeascã dosare, cu copii ale tuturor actelor, chiar ale copiilor, aºa cum prevede regulamentul asistaþilor, ºi asta pentru a primi
CNH va avea manager privat în câteva luni
C
ompania Naþionalã a Huilei va demara procedura de selectare a managerului. Acesta ar putea sã fie ales în maxim 5 luni ºi doar dacã CNH va primi sub-
o sumã infimã, circa 10 milioane lei vechi, pe lângã ce ar fi trebuit sã primeascã în 30 noiembrie.
M
inciuni ºi importuri de cãrbune
"Soluþia este de moment ºi nu stinge focul. Este o acþiune pompieristicã. Guvernul nu a deblocat situaþia care este creatã chiar de el. Soluþia aceasta cu ajutorul social a fost una gãsitã ºi susþinutã de Prefecturã ºi primãrii. Din discuþiile ce le-am avut cu disponibilizaþii, am constatat cã erau foarte supãraþi. Nu suntem deloc încrezãtori în soluþionarea problemelor, pentru cã Guvernul a avut timp sã venþia, deoarece, în caz contrar, se va închide înainte de a-ºi selecta managerul. Ministrul Justiþiei, Cãtãlin Predoiu, a anunþat adoptarea în Guvern a unei ordonanþe de urgenþã prin care companiile de stat cu o cifrã de afaceri de peste un miliard de lei la nivelul anului 2010 ºi peste o mie de angajaþi vor începe selectarea managerilor privaþi, Ministrul a precizat cã, potrivit proiectului, vor fi
rezolve situaþia, dar am constatat cã tândãleºte pânã în pragul limitã. Acum acþioneazã precipitat ºi haotic. De exemplu, protocolul semnat în urmã cu trei sãptãmâni, protocol în 4 puncte. NICI UN PUNCT NU A FOST RESPECTAT de Guvern. 1. Soluþii pentru a accesa ajutorul de stat pentru CNH. Termen, 30 noiembrie - nerespectat! 2. Completarea sumei alocate ca subvenþie la rectificarea bugetarã, de la 136 milioane lei la 249 milioane lei. Termen 30 noiembrie - nerespectat! 3. Demararea negocierilor cu beneficiarii de huilã, în special Mintia ºi Paroºeni, în vederea creºterii preþului la Gcal - adicã
de la 64 lei/Gcal, preþ impus, la 85 lei preþ mediu real. Termen, 30 noiembrie - nerespectat! 4. Comisia de constituire a Complexului Energetic Hunedoara sã cuprindã ºi reprezentanþi ai sindicatelor pe toatã perioada acestui proces, pe latura de analize tehnico-economice ºi de personal. De o lunã, nu am fost invitaþi nici mãcar o datã. În ce priveºte preþul Gcal, am cerut ca preþul huilei sã fie cel real, nu impus sub preþul pieþei. ªi din aceastã cauzã, pe lângã altele, CNH se aflã în aceastã situaþie. Practic, prin diferenþa de preþ, Compania a subvenþionat economia. În aceste condiþii, nu poate face faþã cererii de cãrbune ºi ca urmare Mintia ºi Paroºeniul au importat cãrbune. ªi asta la un preþ de 85 lei, din câte am înþeles. Dacã ni s-ar fi permis sã vindem ºi noi cu acest preþ, sigur fãceam faþã. În plus, este o aberaþie sã ai nevoie de cãrbune, dar închizi mine" - a declarat coliderul de sindicat al Centralei Meridian, Tiberiu Cozma.
S
ocietate comercialã cu trei exploatãri miniere
Cum Ministerul de Finanþe nu
declanºate proceduri de selecþie a managerilor privaþi la societãþile comerciale cu capital de stat, companiile de stat ºi regiile autonome. El a adãugat cã întreaga procedurã poate dura între 3 ºi 5 luni. Decizia vizeazã ºi CNH, însã, doar dacã situaþia economicã se va îmbunãtãþi, deoarece, dacã nu va fi acordatã subvenþia, Compania Huilei riscã sã se închidã. Diana MITRACHE
Tichete ºi salarii pentru minerii din Valea Jiului
A
ngajaþii Companiei Huilei de la Petroºani ºi-au primit salariile la timp, dar aceasta ar putea fi ultima lunã când se întâmplã asta. Totul depinde acum de subvenþia pe care o aºteaptã Compania Huilei de la Guvern ºi, în caz contrar, CNH riscã sã se blocheze din punct de vedere financiar. Minerii au luat banii de salarii ºi chiar ºi prime, dar, liderii lor spun cã se aflã în pragul unui colaps financiar. De aici pânã la închiderea activitãþii mai e un singur pas. "Dacã nu vom primi ajutorul de stat existã riscul sã se închidã Compania Huilei. Asta nu se va întâmpla mâine, dar sunt ºanse mari sã nu mai avem nicio posi-
bilitate de a funcþiona", susþin liderii minerilor. Pânã atunci, însã, pe lângã salarii, angajaþii din minerit au primit ºi tichete cadou de Sfânta Varvara, aºa cum este prevãzut în Contractul Colectiv de Muncã. "Minerii ºi-au primit banii ºi, pe lângã salariile acordate au primit ºi tichete valorice. Cei care lucreazã în subteran au primit tichete în valoare de 300 de lei, iar cei de la suprafaþã 210 lei", mai spun aceºtia. Ortacii din Valea Jiului au sãrbãtorit în 4 decembrie Sfânta Varvara, ocrotitoarea celor care muncesc în subteran. În Contractul de muncã al ortacilor este prevãzutã o primã, sub formã de tichete valorice cu acest prilej. Diana MITRACHE
vrea sã-ºi asume acordarea a o parte din ajutorul de stat în condiþiile în care Comisia Europeanã cere separarea minelor viabile de cele neviabile, CNH poate muri liniºtitã, pentru cã procedurile sunt de duratã. Sãptãmâna trecutã, un reprezentant al sindicatelor, directorul general ºi cel economic de la CNH s-au întâlnit cu ministrul Economiei, Ion Ariton, pentru iniþierea unei ordonaþe de guvern privind înfiinþarea unui societãþi comerciale, care sã cuprindã cele trei mine neviabile. "Aceasta ar fi o soliþie/condiþie pentru a putea accesa ajutorul de stat. În scrisoarea de intenþie s-a cerut ca aceste trei mine sã fie o entitate separatã pentru cã se tem de o subvenþie încruciºatã. FMI a cerut un agent economic separat, deºi se prevedea doar contabilitate separatã" - a declarat Tiberiu Cozma. Teama cea mai mare a sindicatelor ºi a conducerii CNH este blocarea totalã a activitãþii dupã 1 ianuarie 2012. Creanþele au scãzut dramatic încât este incertã acordarea chenzinei I a salariaþilor, adicã restul de platã pentru luna decembrie. Ileana FIRÞULESCU
Foile de boalã pe bandã rulantã rotesc medicii între ei
in cauza numãrului mare de foi de boalã acordate, medicii de la D dispensarele de întreprindere vor fi rotiþi între ei. Iar asta nu este decât prima mãsurã adoptatã de reprezentanþii CNH ºi cei ai SALVAMIN.
Dupã o analizã efectuatã de conducerea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani ºi cea a SALVAMIN, unde se aflã Serviciul de Medicinã a Muncii, s-a constatat cã unii medici de întreprindere sunt extrem de darnici cu concediile medicale acordate ortacilor. Cele mai multe foi de boalã sunt la cabinetele de la Exploatãrile Miniere Vulcan, Paroºeni ºi Livezeni, unde numãrul zilelor de concedii medicale este mai mare decât anul trecut. Situaþia este extrem de delicatã ºi, din acest motiv, s-a vorbit chiar despre posibilitatea externalizãrii acestui serviciu. Prima mãsurã luatã a fost ca medicii sã fie rotiþi între ei, aºa încât sã fie eliminatã posibilitatea "pactizãrii" dintre medici ºi potenþialii pacienþi, iar foile de boalã sã reflecte strict realitatea. Reamintim cã numãrul zilelor de concediu medical acordate în acest an pentru angajaþii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani este mai mare cu 13.362 de zile, deºi numãrul personalului angajat a scãzut faþã de 2010. Astfel, dacã în primele 9 luni ale anului trecut se înregistrau 109.681 de zile, anul acesta, în aceeaºi perioadã, au fost 123.043 de zile de concediu medical, iar cele mai multe, respectiv 95.447, sunt pentru boalã obiºnuitã. Car men COSMAN
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 decembrie 2011 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162
SC EURO JOBS SRL
Programul Operaþional Sectorial penpentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Axa Prioritarã nr. nr. 1 "Educaþie ºi forformare profesionalã în sprijinul creºterii economice ºi dezvoltãrii societãþii bazate pe cunoaºtere" Domeniul major de intervenþie 1.3 "Dezvoltarea resurselor umane din educaþie ºi for mare" Nr. Nr. de identificare a contractului: POSPOSDRU /87/1.3/S/64273 COMUNICAT DE PRESÃ Universitatea din Petroºani - Rector prof. univ. dr. ing. mat. Emil POP implementeazã de la 1 septembrie 2010, în calitate de beneficiar, proiectul cu titlul "Dezvoltarea resurselor umane din învâþãmântul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning", ID proiect POSDRU/87/1.3/S/64273, co-finanþat din Fondul Social European prin Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, Direcþia Generalã Autoritatea de Management pentru Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013. Proiectul este implementat în parteneriat cu 3 parteneri naþionali ºi anume: Universitatea Petrol ºi Gaze din Ploieºti, în calitate de Partener 1, S.C. EURO JOBS S.R.L. din Petroºani, în calitate de Partener 2, S.C. MEMORY S.R.L. din Hunedoara, în calitate de Partener 3. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea ºi modernizarea sistemului de educaþie ºi formare profesionalã iniþialã ºi continuã din învaþãmântul superior, în vederea unei bune adaptãri la nevoile în permanentã schimbare din economie ºi societate, prin implementarea unui sistem de e-Learning, la sediul Universitãþii din Petroºani ºi formarea bazei de date, împreunã cu Universitatea Petrol ºi Gaze
Ploieºti, aflatã în regiunea de dezvoltare Sud Muntenia. Prin derularea proiectului, cadrele didactice ale Universitãþii din Petroºani ºi ale Universitãþii Petrol ºi Gaze din Ploieºti, care formeazã grupul þintã, sunt instruite în vederea elaborãrii materialelor didactice în format specific e-Learning ºi vor elabora propriu-zis aceste materiale, care vor forma, în final, baza de date a sistemului de date astfel constituitã, va permite adaptarea acesteia la modificãrile frecvente ºi rapide ale cerinþelor economice în continuã evoluþie, deoarece se poate revizui permanent, fãrã costuri ºi consumuri de materiale suplimentare. Proiectul contribuie la atingerea unui nivel mai înalt de calificare al persoanelor din grupul þintã, prin dezvoltarea abilitãþilor cadrelor didactice de a utiliza calculatorul ºi de a lucra cu softuri specifice sistemelor e-Learning. În luna decembrie se continuã activitatea de selecþie a grupului þintã pentru participarea la cursul "Operator procesare texte ºi imagini", seria II. Atât cadrele didactice ale Universitãþii din Petroºani , cât ºi cadrele didactice ale Universitãþii Petrol ºi Gaze din Ploieºti, desfãºoarã pe parcursul lunii decembrie activitatea de transpunere a cursurilor proprii, în format e-Learning, fiind asistate de formatorii ºi asistenþii partenerilor din cadrul proiectului, respectiv S.C. EURO JOBS S.R.L. din Petroºani ºi S.C. MEMORY S.R.L. din Hunedoara. e-Learning-ul va deveni, cu sigurantã, o alternativã luatã în considerare din ce în ce mai mult în ceea ce priveºte construirea unei cariere de succes. Informaþii suplimentare se pot obþine la: Universitatea din Petroºani, str. Universitãþii, nr. 20, tel: 0723.541.738 Persoane de contact: Experþi comunicare, Cocuti Mihai ºi Karina Straja
ANGAJÃRI Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã. Relaþii la telefon: 0254.548.068
HOROSCOP
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL
s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna decembrie, anul curent la sediul firmei. Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro
DECESE Suntem alãturi de familia prietenei noastre MONI, la marea durere pricinuitã de moartea fulgerãtoare a tatãlui sãu drag,
DÁVID JÓZSEF.
Dumnezeu sã-l odihneascã în pace! Sincere condoleanþe! Fam. Mircea Lungu din Oradea
Õszinte részvétünket fejezzük ki a gyászoló családnak, és vígasztalást kívánunk a drága apa, férj, após és nagyapa
DÁVID JÓZSEF
elhunyta alkalmából. Isten nyugtassa békében! Tóth Attila és családja Nagyváradról
5 d e c e m b r i e 2 0 11
Unele nemulþumiri mai vechi ar putea reveni în atenþia ta, dar nu este cazul sã le discuþi acum cu fiinþa iubitã. Este posibil ca aceasta sã-þi propunã unele schimbãri în ceea ce priveºte proiectele pentru timpul liber. Încearcã sã-i oferi partenerului mai multã înþelegere.
În programul tãu pentru timpul liber vor interveni unele schimbãri majore, la care ar fi bine sã încerci sã te adaptezi. Dacã îi vei face prea multe reproºuri fiinþei iubite, riºti o discuþie obositoare cu aceasta. Totuºi, vei fi cam împrãºtiat ºi n-ar fi rãu sã sfaturi.
Energia fizicã nu va fi punctul tãu forte, aºa cã vei avea nevoie de mai multã odihnã. O mai veche problemã de sãnãtate s-ar putea accentua dacã nu îi vei acorda atenþia cuvenitã. Interesul pentru relaþia cu persoanele de sex opus este mare.
Va trebui sã munceºti destul de mult, dar ºi rezultatele te vor satisface. Este posibil sã primeºti sprijinul unei mai vechi cunoºtinþe. Prietenii vor fi de partea ta, dar vor fi multe pe care va trebui sã le faci de unul singur. Fii prudent dacã doreºti sã te implici în activitãþi.
Eºti mai sensibil la problemele partenerului ºi acest lucru te poate ajuta sã-þi îmbunãtãþeºti relaþia cu acesta. Vei avea ocazia sã petreci clipe plãcute, care îþi vor permite sã vezi cu alþi ochi evenimentele ce þin de domeniul trecutului.
Este o perioadã bunã pentru tine din punct de vedere sentimental. Relaþia cu persoanele de sex opus va evolua cât se poate de bine. Vei face o bunã impresie oriunde te vei duce, þi se vor face complimente ºi propuneri interesante de petrecere a timpului liber.
Din punct de vedere sentimental eºti mai sensibil, dar ºi mai suspicios. Vei dori sã-þi petreci cât mai mult timp în compania fiinþei iubite. Pe cât posibil, evitã manifestãrile de gelozie, care pot determina o adevãratã furtunã în viaþa ta.
Implicarea în chestiunile sentimentale va fi peste nivelul obiºnuit. Dacã ai de luat decizii, ar fi bine sã o faci la începutul zilei, când vei da dovadã de o inspiraþie deosebitã. Este posibil sã þi se facã o ofertã pentru o colaborare. Un prieten þiar putea fi de un real folos.
Un proiect de mai mare anvergurã ar putea fi demarat astãzi, cu condiþia sã nu vizeze investiþii deosebite. Efortul pe care îl vei depune va trebui sã fie constant. Nu încerca un ritm alert, deoarece nu vei obþine mare lucru ºi apoi existã riscul de a avea divergenþe.
Mare atenþie deoarece colaborãrile þi-ar putea crea probleme serioase. Poate n-ar fi rãu sã încerci sã faci totul de unul singur. Prietenii te vor susþine în ceea ce priveºte iniþiativele în plan social. Nu este un momentul pentru a discuta.
Nu îþi va fi prea uºor sã te mobilizezi, cãci gândul îþi zboarã la probleme care sunt deja de domeniul trecutului. Ai putea totuºi, sã finalizezi o lucrare pentru care ai depus eforturi mari pânã acum. Nar fi exclus ca partenerul de suflet sã se confrunte cu o problemã.
Doreºti cu tot dinadinsul sã-þi impui punctele de vedere, dar acest lucru nu este de naturã sã-þi îmbunãtãþeascã relaþia cu familia. Atmosfera la serviciu va fi plãcutã, aºa cã eforturile pe care le vei face nu te vor obosi. Cineva îþi va pune beþe-n roate.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 decembrie 2011
Sfâºiat de lupi într-o pãdure de lângã Vulcan
U
n bãrbat de 38 de ani, din Bãniþa, a ajuns la spital cu multiple rãni dupã ce a fost atacat ºi muºcat de lupi în
timp ce cobora de la pãdure. Bãrbatul era la pãdure, în zona Dealu Babii (situatã între Bãniþa ºi Vulcan) când
lupii i-au atacat calul. A sãrit sã îºi apere animalul cu toporul pe care îl avea asupra lui, însã unul dintre lupi l-a atacat ºi l-a muºcat de mâni. Victima a fost transportatã imediat la Spitalul de Urgenþã Petroºani, dar de aici a fost dus la Spitalul Municipal Vulcan, care are secþie de Boli Infecþioase. "Bãrbatul are multiple rãni la nivelul mâinii ºi a antebraþului. S-au toaletat rãnile, i s-a administrat vaccinul antirabic ºi s-a luat legãtura cu Spitalul Municipal Hunedoara, pentru cã tre-
buie sã i se administreze ºi imunoglobulinã", a declarat Mariana Mateescu, managerul Spitalului Municipal Vulcan. Spitalul din Hunedoara este singurul care mai are imunoglobulinã, un fel de ser antirabic, similar serului antiviperin. Mariana Mateescu a precizat cã, pânã acum nu s-au confruntat cu astfel de cazuri, însã vor trebui sã se aprovizioneze ºi cu imunoglobulinã pentru astfel de cazuri. Car men COSMAN
Hunedoreanul Pompiliu Budulan, demisie de la Nuclearelectrica
unedoreanul Pompiliu Budulan ºi-a dat demisia H de la Nuclearelectrica, dupã ce a fost acuzat cã ºi-ar fi angajat fiica la compania pe care o conducea. Asta s-a întâmplat fix în perioada în care Centrala Nuclearã nr 1 de la Cernavodã a împlinit 15 ani de activitate.
Pompiliu Budulan a plecat de la ºefia Nuclearelectrica, dupã ce a fost implicat într-un scandal legat de faptul cã fiica sa lucra la aceastã companie. Budulan spune cã nu a vrut sã îºi lege numele de un astfel de scandal ºi se considerã nevinovat, atâta timp cât fiica sa a fost angajatã în 2009 în urma unui concurs. "În organigrama Nuclearelectrica nu exista postul de director tehnic. Fiica mea a fost angajatã din 2009 în cadrul Nuclearelectrica, în urma unui concurs, dar din aprilie 2011 are contrac-
tul de muncã suspendat pentru naºterea ºi îngrijirea copilului. În 2009 a dat examen, nu puteam sã-i spun sã nu se prezinte la concurs. Am încercat sã o conving, dar mi-a spus cã are dreptul sã participe, ca orice om. A fost singurul candidat, postul a fost publicat peste tot. Nu vreau ca numele meu sã fie legat de cel al Nuclearelectrica în acest scandal, aºa ca am demisionat, la 30 noiembrie",
susþine Pompiliu Budulan. Budulan a fost prefect de Hunedoara ºi în ultimii ani, soþia avea funcþia de jurist la Nuclearelectrica, finul sãu, Gabriel Irimia Bãcãinþan, a fost demis anul trecut din funcþia de preºedinte al Consiliului de Administraþie al Nuclearelectrica, iar acum scandalul e provocat de angajarea fiicei sale. Diana MITRACHE
O sudoriþã din Petrila a ajuns la Spital cu piciorul zdrobit
O
femeie din Petrila a fost strivitã de o bucatã de fier, la sfârºitul sãptãmânii trecute, în timpul unui accident de muncã.
Ana Mihail, lucra împreunã cu un coleg, ambii fiind angajaþi la SC Urban Edil SA, la dezmembrarea unei vechi structuri din fier a unui pod. În momentul producerii incidentului, femeia tãia cu un aparat de sudurã un panou de fier de 4 metri, care din nefericire i-a cãzut pe piciorul drept, provocându-i rãni cumplite. În scurt timp, la faþa locului a ajuns ºi Poliþia. "Doi lucrãtori de la SC Edil Urban au fost trimiºi sã recupereze materialul feros de la un pod dezafectat din zona Dobreºti ºi în timp ce sudoriþa Mihail Ana efectua lucrãri de tãiere cu un aparat de sudurã cu acetilenã, o bucatã de panou în lungime de 4 metri s-a rãsucit ºi i-a prins piciorul. A fost transportatã la Spitalul Petroºani cu ambulanþa, iar în cauzã s-a întocmit dosar penal ºi se efectueazã cercetãri pentru vãtãmare corporalã din culpã, urmând ca la finalizarea acestora sã ne pronunþãm asupra soluþiei", a declarat Ionuþ Afloare, agent ºef Investigaþii Criminale- Poliþia Petrila. Când a ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, femeia în vârstã de 30 de ani era în stare de ºoc. "În cursul dimineþii ne-a fost adusã o femeie în vârstã de 30 de ani cu o facturã la nivelul gambei drepte, în ºoc traumatic. Pacienta a fost internatã pe secþia de Ortopedie, o fost investigatã ºi urmezã sã intre în sala de operaþie ", a afirmat dr. Constantin Vilaia, medic în cadrul Serviciului UPUSMURD Petroºani. Cei doi muncitori care lucrau la pod, trebuiau sã recupereze fierul pentru alte structuri din zona Cimpa -Tirici. " Dezmembrau foste componente de la un pod care s-a refãcut integral din beton. Trebuiau tãiate la patru metri lungime sã se poatã folosi pentru podeþe în satele învecinate ", a spus reprezentantul SC Edil Urban Petrila, Vasile Costache Pentru a cerceta cauzele ºi împrejurãrile accidentulului, la faþa locului au fost prezenþi ºi inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Muncã de la Petroºani. Luiza ANDRONACHE
L.S.M.V.J. este istorie?
L
a ultimele discuþii între sindicate ºi administraþia Companiei Naþionale a Huilei, vizavi de reprezentativitatea la urmãtoarele negocieri, s-a tras linie. Liderii de la Sindicatul Muntele, afiliat la Centrala Minierã Meridian spun despre Liga Sindicatelor Miniere Valea
Jiului cã este istorie. "La ora actualã, Liga Sindicatelor Miniere ºi Federaþia Naþionalã Mine Energie, nu mai au reprezentativitate pe legea 62 ºi ca atare, ei ºi-au luat lucrurile ºi au plecat acasã, urmând ca toþi salariaþii care sunt membri dumnealor de sindicat sã-ºi desemneze pe legea 62 reprezentanþi care sã participe alãturi de noi la negocierile
Contractului Colectiv de Muncã", a declarat Petre Nica, reprezentantul Centralei Miniere Meridian. De cealalatã parte, Zoltan Lacataº, spune cã de fapt, niciun sindicat nu ar avea reprezentativitate, nu doar Liga condusã de el "Fiecare parte spune de cealaltã, dar eu vã spun ce zice legea. În acest caz sunt aplicabile prevederile articolului 135, aliniat 1, punctual b din legea 62, în sensul cã negocierea se face cu reprezentanþii salariaþilor ºi administraþia Companiei. Noi avem ºi un document transmis de cãtre secretarul de stat Valentin Mocanu de la Ministerul Muncii ºi Inspecþiei Sociale, prin care ni se confirmã faptul cã, nefiind sectoare de activitate ºi nefiind un sindicat majoritar sau unul afiliat la o federaþie reprezentativã la nivel de sector de activitate, negocierile se fac cu reprezentanþii salariaþilor. Compania
Naþionalã a Huilei, prin oficiul juridic, face un abuz în serviciu prin faptul cã nu aplicã legea la ora actualã", declarat ºi Zoltan Lacataº, preºedinte Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului.
S indicaliºti pe fronturi opuse
De altfel, disensiunile ºi orgoliile dintre sindicaliºtii care ar trebuit sã fie de aceeaºi parte a baricadei ºi nu unul împotriva celuilalt, nu sunt lãsate de-o parte nici în ceasul al 12-lea. Viaþa sindicalã din Valea Jiului se altereazã pe zi ce trece din cauza actualei generaþii. Cine a afirmat cã sindicalism ca în anii 90 nu se va mai face în Valea Jiului, a avut perfectã dreptate! " Zoltan
Lacataº este scos din schemã din 14 noiembrie. Liga Sindicatelor condusã de el nu are reprezentativitate la nivel de ramurã ", spus Petre Nica. "Fiecare, în poziþia în care se aflã, trebuie la un moment dat sã plece sau sã îi vinã rândul. Istoria a fost ºi Miron Cozma, istorie a fost ºi Ilie Torsan, Dumnezeu sã-l ierte, Dorin Loiº, Vasile Lupu ºi alþii. Toþi au fost istorie. Dar, sã nu dea Dumnezeu sã rãmânã ei în istorie ca cei care vor pierde cel mai mult din drepturile salariaþilor ºi inclusive sã ducã CNH-ul în pragul unui dezastru din care nu mai pot ieºi. Eu nu am nicio problemã cum mã catalogheazã ei pe mine. Eu vreau sã vã spun cã mi-am fãcut datoria ºi vreau sã mi-o fac în continuare pânã când colegii mei vor considera cã mai au nevoie de mine", a declarat Zoltan Lacataº. De asemenea, întrebat dacã are de gând sã se retragã din viaþa sindicalã, Lacataº nu a infirmat acest lucru. Luiza ANDRONACHE
12 Turism
Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 decembrie 2011
Exclusivitate: Domeniul schiabil Vidra-Transalpina-Voineasa
St. Moritz din inima Munþilor Lotru
P
erla turismului din România se construieºte departe de ochii curioºilor, în Inima Munþilor Lotru. La doi paºi de staþiunea Vidra, într-un ritm nebunesc, se lucreazã la ceea ce va fi cel mai mare domeniu schiabil din România, Vidra-TransalpinaVoineasa, adicã viitorul St. Moritz românesc. Paradisul montan se construieºte la Vidra. Nu sunt vorbe mari, iar cei care nu cred pot vedea cu ochii lor ce se întâmplã acolo. Ca ºi comparaþie, în inima Muniþilor Lotru se lucreazã într-un ritm asemãnãtor vremurilor când dictatorul Nicolae Ceauºescu construia canalul Dunãre-Mare Neagrã. Un furnicar de oameni ºi maºini robotesc la amenajarea domeniului schiabil, atenþie: PRIVAT, Vidra-
Transalpina-Voineasa. Este visul omului de afaceri hunedorean Dan Faur.
Dupã ce a construit de la zero kilometri de pârtie în toatã þara ºi a amenajat domenii schiabile,
ori a montat telegondole ºi instalaþii de transport pe cablu, omul de afaceri Dan Faur a ales un loc,
desprins parcã din Rai, unde construieºte un paradis montan.
"În 5 ani de zile domeniul schiabil VidraTransalpina- Voineasa va fi numãrul 1 în România în turismul montan. Se întâmplã aici, pentru cunoscãtori, va fi apropiat de St. Moritz din Elveþia. Iarna pârtiile de schi ce se întind pe kilometri, vor fi legate între ele cu teleschiuri, ori telegondole. Un peisaj de vis, pârtii de schi, condiþii deosebite, un lac amenajat unde vara turiºtii vor putea sã se plimbe cu bãrcuþele, sã se scalde, ori sã facã scufundãri",
declarã Dan Faur. ªi într-adevãr, prima pârtie de schi, care se va inaugura oficial în martie 2012, este de vis. Se întinde pe o distanþã de peste 3 kilometri, iar pe
abil Vidra-TransalpinaVoineasa a demarat în luna septembrie ºi în cele trei luni care s-au scurs, în munte, la Vidra, s-au întâmplat lucruri miraculoase.
toatã lungimea ei, schiorii au parte de un peisaj de vis, cu brazi semeþi ºi o naturã de o frumuseþe nãucitoare, cu creste muntoase virgine, care se oglindesc ca într-un glob de cristal, în lacul Vidra. Un paradis natural pe care omul de afaceri hunedorean Dan Faur vrea acum sã îl transforme într-un paradis turistic, pe care sã-l lase ca ºi un testament nescris generaþiilor viitoare. Construirea domeniului schi-
Practic, versantul unui munte, pe o lungime de câþiva kilometri ºi o lãþime de câteva sute de metri, a luat forma unei pârtii de schii la standarde olimpice. Aici s-au montat stâlpi de telegondolã ºi alþii pentru câteva instalaþii de teleschi. S-au turnat metri cubi de betoane, chiar ºi noaptea la focuri, iar specialiºtii susþin cã ceae s-a întâmplat aici este comparabil cu ce au fãcut nemþii în cel de-al Doilea
Rãzboi Mondial în Siberia. ªi toatã aceastã muncã, pentru a se naºte domeniului schiabil Vidra-TransalpinaVoineasa, viitoarea staþiune montanã din România ce va fi numãrul 1. Staþiunea Vidra este una din cele mai frumoase staþiuni montane din România, este situata pe Valea Lotrului, mai precis în Munþii Puru, pe malul lacului cu acelaºi nume, la o înalþime de 1370 m, cu aer deosebit de ozonat bogat în ioni negativi ºi esenþe volatile de brad ºi grad de poluare zero în anotimpul de iarnã. Zãpada se menþine în jur de ºase luni pe an, iar drumul este accesibil tot anul. Aici, fostul dictator Nicolae Ceauºescu ar fi dorit sã organizeze o olimpiadã de iarnã. Vidra beneficiazã de un potenþial însemnat atât
pentru sporturile de iarnã, cât ºi pentru cele de varã. De altfel, campionul Ivan Paþaichin ºi canotorii olimpici ai României se antrenau aici, înainte de 1989, pe lacul Vidra, unde amatorii de sporturi nautice cu vele pot sã îºi dovedeascã mãiestria în navigaþie. Potenþialul turistic din Vidra este foarte mare. Pornind din aceastã staþiune, turiºtii ar putea face excursii prin Munþii Parângului, Lotrului sau Cãpãþânii. Mai mult, staþiunea Vidra se aflã la doar 50 de kilometri depãrtare de Petroºani ºi de Valea Jiului, acolo unde autoritãþile locale au de asemenea investiþii importante în domeniile schiabile, menite sã transforme zona într-o paradis turistic montan. Marius MITRACHE