Cronica Vaii Jiului

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 21

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 7 decembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Reacþii la coplata serviciilor medicale

"Dacã vreau sã-mi lungesc penisul, plãtesc frate! Dar pentru medicina generalã - NU"

Serviciile medicale plãtite de douã ori aºa reiese din noua Lege privind coplata în sãnãtate, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2012. Legea este consideratã un genocid la adresa populaþiei. La vremea când a apãrut proiectul de lege privind coplata serviciilor medicale, în condiþiile în care pacienþii plãtesc asigurãrile de sãnãtate, s-a pornit o serie întreagã de acþiuni împotriva acestui viitor act normativ. Medici ºi pacienþi au semnat petiþii, au fãcut adrese cãtre minister, cãtre parlamentari…

PAGINA A 3-A

Muntele de huilã, Fraþii Rãduca au cedat pentru centrala cerut amânarea pe gaz executãrii pedepsei

S

tau pe un munte de huilã, dar oamenii se încãlzesc cum pot. Puþini sunt cei care mai sunt racordaþi la sistemul centralizat de termoficare, al cãrui capãt duce la Termocentrala Paroºeni. >>> PAGINA A 5-A

amenii de afaceri Florin ºi Iulian Rãduca, ambii condamnaþi pentru ultraj, au cerut instanþei de judecatã din Petroºani amânarea executãrii pedepsei, conform articolului 453 Cod de Procedurã Penalã. >>> PAGINA A 9-A

O

Caprã neagrã rãnitã pe Cheile Jieþului

P

ompierii de la Petroºani au trebuit ieri, în jurul prânzului, sã intervinã pentru a salva o caprã neagrã, rãtãcitã pe Cheile Jieþului.

>>> PAGINA 12

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 decembrie 2011

INSPECTORATUL ªCOLAR AL JUDEÞULUI HUNEDOARA

330065 - DEVA, Str. Gh. Bariþiu, nr. 2, tel: 0254/213315, 0254/215755, fax: 0254/215034

Cronica Vãii Jiului

COMUNICAT DE PRESÃ

Website: www.cronicavj.ro

TEL VERDE pentru ºcolile din judeþul Hunedoara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara, pune la dispoziþia elevilor, pãrinþilor acestora ºi cadrelor didactice din toate unitãþile de învãþãmânt hunedorene, un numãr de telefon TEL VERDE, pentru sesizãri privind eventuale nereguli din unitãþile ºcolare. Începând cu data de 7 decembrie 2011, în intervalul orar 12-14, în zilele de marþi ºi joi se poate apela GRATUIT numãrul: TEL VERDE 0800800036. INSPECTOR ªCOLAR GENERAL PROF. PROF. ALEXANDRU LÃUTARU LÃUTARU

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Plasa de stele (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Câºtigi în 60 de secunde

21:50 Lale (s) 22:50 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Lale (s) (r)

National TV 6:00 Albumul Naþional (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul Iubirii 2 (r) 10:15 Clipuri 10:45 Baronii (r) 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Taxi Driver (r) 14:00 Destinul regelui (r) 15:30 În cãutarea unui partener (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul Iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Poama acrã

23:30 În cãutarea fericirii (r) 0:30 Baronii (r)

PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Magia zãpezii (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Moºtenire de familie 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour

19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 The Mentalist - În mintea criminalului 23:30 The Mentalist - În mintea criminalului 0:30 CSI: Miami

Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 15:30 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii 23:15 Mondenii 23:45 Medium

1:00 F Pod, Podul lui Finþescu (r)

TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (r) 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:45 Mici crime în familie (s) 21:30 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: Benfica Lisabona - Oþelul Galaþi 23:50 Studio UEFA Champions League (live) 0:15 Gol dupã gol (live)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 decembrie 2011

Reacþii la coplata serviciilor medicale

"Dacã vreau sã-mi lungesc penisul, plãtesc frate! Dar pentru medicina generalã - NU" erviciile medicale S plãtite de douã ori - aºa reiese din noua Lege privind coplata în sãnãtate, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2012. Legea este consideratã un genocid la adresa populaþiei. La vremea când a apãrut proiectul de lege privind coplata serviciilor medicale, în condiþiile în care pacienþii plãtesc asigurãrile de sãnãtate, s-a pornit o serie întreagã de acþiuni împotriva acestui viitor act normativ. Medici ºi pacienþi au semnat petiþii, au fãcut adrese cãtre minister, cãtre parlamentari… Guvernul propunea în noiembrie 2010, când a fost adoptat proiectul, ca suma maximã reprezentând coplata asiguratului într-un an calendaristic sã nu depãºeascã 600 de lei, iar peste aceastã sumã, consultaþiile, analizele ºi spitalizãrile sã fie gratuite. Dar cine sã þinã seama de ceea ce vrea un popor întreg!!

L

upta cu "hoþul cu acte în regulã" pierdutã

Sãptãmâna trecutã, Legea care prevede coplata serviciilor

A

medicale a fost consfinþitã prin publicarea în Monitorul Oficial. Astfel, populaþia va plãtiva plãti pentru consultaþii, spitalizãri, analize de laborator sau investigaþii, dar suma nu va depãºi a douãsprezecea parte din valoarea veniturilor nete anuale realizate de fiecare pacient asigurat. Aºa cum era stipulate în proiect, suma se ridicã la 600 lei anual. O vizitã la doctorul de familie va costa 5 lei, la un medic specialist cel puþin 10 lei, iar pentru o internare de o sãptãmânã întrun spital de stat - 100 de lei. Legea este criticatã de toate pãrþile implicate, considerânduse cã nu este beneficã nimãnui. Nici mãcar statului care nu va "pupa" bani din aceste încasãri, pentru cã acele case de marcat pot exista, dar fãrã folos. Apoi tot românul, fie el medic sau pacient, atunci când este atât de oropsit pe toate planurile, va cãuta sã fie mai hoþ decât "hoþul cu acte în regulã", respectiv statul. "Nu va face decât sã dea naºtere unei birocraþii în plus ºi nu va ajuta pe nimeni. Vor fi pacienþi care chiar nu vor avea câte 5 sau 10 lei sã meargã la medic sau un leu sã îºi plãteascã o investigaþie de laborator", a declarat Vasile Barbu, preºedintele Asociaþiei Naþionale pentru

"N

e luaþi dreptul la viaþã!"

Timp de douã zile am adunat impresii ale cetãþenilor

despre aceastã lege-bir, care se suprapune peste alte biruri. "Sã se mãreascã CAS-ul dacã nu sunt bani, nu sã se inventeze diverse alte sisteme de platã" - Elena Sascãu. "Plãtesc deja CAS-ul! Nu înteleg de ce sã mai plãtesc încã o datã" - Sãndel Simion. "Legea poate fi asimilatã cu un adevãrat genocid la adresa bolnavilor cronici" Vulpe Ion. "Mi se pare aberant sã plãtim de douã ori acelaºi lucru" - Cristina Jurcan. "Eu, ca strãin în Spania, am dreptul la orice fel de intervenþie de urgenþã ºi de nivel general de sãnãtate, fãrã sã dau un ban. Astea sunt plãtite din fonduri europene ºi fac parte din

Aceaºi gargarã

m lãsat anume sã mai treacã puþintel timp de la discuþiile lansate - la Petroºani, se putea altundeva? Pe aborita temã a dezbaterii Strategiei Energetice Naþionale, via minerit, de cãtre Ion Popescu, liderul CSN Meridian, dimpreunã cu unii sindicaliºti minieri, colegii dumnealui, la care au participat ºi unii edili din Valea Jiului dar ºi unii politicieni ºi bineînþeles, ceea ce a fost cu adevãrat notabil - mai mulþi angajaþi ai CNH SA, ai minerilor mai exact.

R

Protecþia Pacienþilor. "A fost o luptã continuã de când a apãrut proiectul. Neam opus ºi chiar am reuºit anul trecut s-o amânãm. De data asta nu ne-a mai ascultat nimeni. Coplata este grea în condiþiile de acum pentru pacient ºi chiar pentru medici, care trebuie sã-ºi achiziþioneze case de marcat, pe lângã cã îºi cumpãrã reþete ºi tot ce este nevoie. Cred cã nu este o lege beneficã"- a declarat dr. Dumitra Udrea, specialist în Medicina de familie, Petroºani.

drepturile omului din comunitatea europeanã! Dacã vreau sã-mi lungesc penisul sau vreau sã-mi fac o liposucþie, cã mi-e prea mare burta, plãtesc frate, cã vreau sã arãt bine. Dacã am probleme cu inima din cauza alcoolului sau a þigãrilor, sau a stresului plãtesc frate, cã nu m-am îngrijit. Dar sã plãtesc pentru medicina generalã, care prin lege e obligatã sã aibã grijã de sãnãtatea populaþiei, a mamelor însãrcinate, a bãtrânilor care au contribuit o viaþã întreagã la statul român cu acel 7+7 la sutã ºi acum nu au nici mãcar un algocalmin sã le aline durerile vârstei, nu sunt de acord! Jos cu mafia din sãnãtate ºi sã ne îngrijim de sãnãtatea copiilor noºtri ºi a bãtrânilor noºtri!" - Coco, Madrid "Domnilor politicieni, disperaþi sunteþi dupã bani, dacã ne luaþi ºi dreptul la viaþã. Sãnãtate vã doresc!" Aurelia. "Am o gândire de Stânga, îndreptatã spre oameni. Sãnãtatea ºi învãþãmântul trebuie sã fie ºi sã rãmânã absolut gratuite!" - Ovidiu Gabriel Ciocan. Ileana FIRÞULESCU

Zic, am lãsat anume sã mai treacã puþin de la evenimentul anterior menþionat tocmai pentru ca sã nu (mai) fi acuzat cã, vezi Doamne!, lansez unele critici la adresa unor notabilitãþi, în speþã ºi Ion Popescu..., de pe o poziþie prea sangvinã, de furie a momentului... În fine, ceea ce vreau sã subliniez este cã, dincolo de (mereu) bunele intenþii ale celor care susþin discuþiile astea savante ºi interminabile, privind ce ar trebui fãcut pentru soarta mineritului, absolut totul este (sã mã scuzaþi!) aceeaºi gargarã. Sau, dacã vreþi o altã scurtã apreciere: o mare oalã de rahat. Cu apã rece. O spun atât de rãspicat deoarece -

vã veþi convinge cã - ºi aceste discuþii purtate "între noi" nu sunt auzite ºi înþelese de cine trebuie... Ce sã mai amãgim oamenii atât? Dan CODREA

CNH ºi LSMVJ îºi dau întâlnire "la barã" ºi în ianuarie

eprezentanþii Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului ºi cei ai Companiei Naþionale a Huilei Petroºani se întâlnsec, din nou, în instanþã în datza de 17 ianuarie.

La termenul de ieri al procesului intentat de LSMVJ pentru plata cotei de 3,9 la mie din

fondul de salarii, magistraþii Tribunalului Hunedoara, care judecã aceastã cauzã, au acordat un nou termen de judecatã pentru data de 17 ianuarie. Asta dupã ce juriºtii CNH au depus în instanþã niºte completãri la întâmpinare, care trebuie analizate. "Nu ºtiu dacã vor sã tragã de timp, dar mã mirã faptul cã administraþia CNH nu este consecventã în ceea ce face sau în ceea ce

spune", a declarat preºedintele LSMVJ, Zoltan Lacataº. Reamintim cã Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului încearcã sã obþinã în instanþã fondul de 3,9 la mie pe care îl primea de la Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, alãturi de celelalte sindicate, pentru negocieri. Este vorba de o sumã de aproximativ 294.000 de lei, iar plata acestui fond s-a sistat

dupã ce Curtea de Conturi a stabilit cã banii s-au acordat ilegal ºi a cerut returnarea sumelor încasate. Dupã ce au câºtigat procesul intentat Curþii de Conturi sindicaliºtii au solicitat plata fondului în continuare, dar reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani spun cã hotãrârea instranþei de judecatã în cazul procesului cu Curtea de Conturi nu îi obligã cu nimic sã

plãteascã aceºti bani ºi, mai mult decât atât, nu au nici mãcar bazã legalã pentru acordarea fondului. Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 decembrie 2011

Ajutoarele medicale au rãmas în panã

IR-ul cu ajuT toare medicale destinate Spitalului de Urgenþã din Petroºani a rãmas pe drum. Dintre cele 4 TIR-uri plecate spre România doar 3 au ajuns la destinaþie. Cel deal 4-lea a rãmas în panã, în urmã cu 3 zile, lângã Arad.

Pe lângã pachetele cu cadouri destinate familiilor sãrmane, nemþii de la "Round Table" au plecat spre România ºi cu un TIR încãrcat cu ajutoare medicale. Printre altele, în respectiva maºinã se aflã mobilier ºi aparaturã medicalã. "Imediat dupã intrarea în þarã maºina s-a blocat ºi a rãmas în drum. Va ajunge la desti-

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

naþie, în Petroºani, în funcþie de cât vor dura reparaþiile ºi de cât vor costa acestea. Eu sper sã fie vorba despre cât mai puþine zile", a declarat Izabella Eisler, reprezentantul din Petroºani al Asociaþiei "Caritas". Adicã asociaþia datoritã cãreia germanii de la "Round Table" vin în fiecare an, încãrcaþi de

Noi biruri medicale

amera C Deputaþilor a adoptat, în calitate de for decizional, un proiect de lege care prevede introducerea mecanismului de coplatã în sistemul medical românesc. Odatã cu intrarea în vigoare a legii, românii vor plãti pentru serviciile medicilor de fa milie sau ale medicilor specialiºti din spi-

tale. Asistenþa medicalã de urgenþã va fi, însã, scutitã de platã.

Noul act normativ prevede introducerea tichetului moderator de sãnãtate pentru coplata unor servicii medicale în sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate. Coplata înseamnã contribuþia asiguratului la sistemul de sãnãtate, încasatã suplimentar faþã de cea decontatã din fondul naþional unic al asigurãrilor de sãnãtate. Documentul justificativ prin care va fi

Drumul lui Bãsescu, închis circulaþiei rutiere

Î

ncã nefinalizat, DN 66A, cunoscut sub numele "Drumul lui Bãsescu", s-a închis deja - Compania Naþionalã de Drumuri anunþã cã pe porþiunea Câmpul lui Neag Valea Cernei sunt instituite restricþii de circulaþie. DN 66A, pe porþiunea Campul lui NeagValea Cernei, este închis circulaþiei, anunþã reprezentanþii CNADNR.

cadouri, în Valea Jiului. "Cred cã TIR-ului german nu i-au priit drumurile româneºti", a spus, glumind, unul dintre nemþii care au reuºit sã rãzbatã pânã în Valea Jiului. În acest an, tot din Germania ºi tot prin intermediul Caritas, la Spitalul din Petroºani au mai ajuns ºi alte ajutoare. Mir cea NISTOR

Decizia a fot luatã în baza prevederilor Normativului privind prevenirea ºi combaterea înzapezirii drumurilor publice, aceastã porþiune de drum fiind încadratã în nivelul IV de viabilitate. Conform aceloraºi prevederi legale, deszãpezirea se va efectua numai în cazuri excepþionale, când sunt puse în pericol vieþi omeneºti. Conducãtorii auto sunt rugaþi sa respecte restricþia de cir-

efectuatã dovada coplãþii serviciilor medicale va fi tichetul moderator pentru sãnãtate. Acesta va reprezenta o sumã de bani, în limita a cel mult 600 de lei, pe an. Pacientul va plãti aceºti bani pentru consultaþii, spitalizare, analize sau alte investigaþii. Prin urmare, pentru o vizitã la medicul de familie se vor plãti 5 lei, pentru una la medicul specialist - 10 lei iar internarea pe timp de o sãptãmânã va costa 100 de lei. De la platã sunt scutiþi pensionarii cu

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

mul naþional de sãnãtate, pentru programele aferente bolii de bazã, dacã nu realizeazã venituri din muncã. Mir cea NISTOR

Calvarul ºoferilor care tranziteazã Campusul Universitãþii de la Petroºani, în sfârºit, s-a terminat n sfârºit, drumul de la Universitatea Petroºani a fost finalizat. Muncitorii firmei Drupo, cei care au efectuat lucrarea, au terminat de asfaltat. Pe tot parcursul acestui proces, reprezentanþii Universitãþii au fost în teren.

Î

culaþie ºi semnalizarea rutierã temporarã, mai anunþã administratorii drumului. Car men COSMAN

venituri situate sub 700 de lei, copiii cu vârsta de pânã la 18 ani, tinerii între 18 ºi 25 de ani care nu au niciun venit sau bolnavii incluºi în progra-

" Regimul de circulaþie pe acest drum a revenit la normal. Vreau sã mulþumesc celor care au înþeles cã aceastã lucrare era imperios necesarã, iar celor care nu au înþeles, pot sã le spun doar cã trebuia sã se realizeze, iar pentru a face o lucrare de calitate este nevoie de sprijinul tutuor, mai ales cã este vorba de confortul nostru. Drumul arãta graznic ºi era aproape impracticabil. Având în vedere cã suntem în sezonul rece ºi cã urmeazã sã ningã, era foarte greu de întreþinut.

În momentul de faþã ne va fi ºi nouã mai uºor ", ne-a declarat Marius Cucãilã, ºeful Serviciului Patrimoniul Academic Universitatea Petroºani. Însã, pe durata lucrãrilor, multe voci au spus cã proiectul a fost gândit aiurea, mai ales cã drumul s-a îngustat dupã ce s-au reconstruit niºte trotuare. " Trebuie sã privim lucrurile cu mare atenþie. Drumul nu s-a îngustat, ci are dimensiunile unui drum judeþean. Trebuie sã mulþumesc celor de la primãrie, care în momentul când au avut de fãcut o solicitare de modificare a infrastructurii, au venit ºi au

acceptat. Vizavi de trotuare, aici nu este vorba doar de cei care urcã cu maºina, ci ºi de cei care merg pe jos. Campusul nostru este amplasat întro zonã frumoasã ºi mulþi oameni vin sã se plimbe. Trotuarele vechi nu erau la parametrii normali ºi nu aveau calitate", a mai precizat Marius Cucãlilã. Planul de refacere a drumului cãtre Universitatea Petroºani pânã la baza de agrement Brãdet este parte integratã a proiectului de construcþie a centrului civic în partea de nord a Petroºaniului. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 decembrie 2011

S

Muntele de huilã, cedat pentru centrala pe gaz

tau pe un munte de huilã, dar oamenii se încãlzesc cum pot. Puþini sunt cei care mai sunt racordaþi la sistemul centralizat de termoficare, al cãrui capãt duce la Termocentrala Paroºeni, cea care asigurã agentul termic pentru societãþile de profil din Vale. Cei mai mulþi abonaþi sunt la Petroºani, respectiv 1773 de apartamente individuale ºi câteva asociaþii de proprietari. În total, spune primarul Tiberiu Iacob - Ridzi, mai sunt branºate aproximativ 2.900 de apartamente, care sunt benefi-

A

majoritatea locuitorilor au ales sã se încãlzeascã cu gaz metan ºi ºi-au instalat centrale termice de apartament, ori cu aparate pe bazã de energie electricã, asta dacã sunt angajaþi ai Companiei Naþionale a Huilei Petroºani ºi beneficiazã încã de aºa - numitele "gratuitãþi", adicã o cotã de energie electricã subvenþionatã de la bugetul de stat. ãrã societãþi de termoficare La Petrila ºi la Uricani lucrurile sunt mai simple. Aici societãþile de termoficare sau centralele termice de cartier s-au desfiinþat deja de ani de zile. La Uricani, spune primarul Dãnuþ Buhãescu, societatea de termoficare este istorie din 2006, când s-a închis. "Se încãlzesc cu gaz, cãrbune, lemn sau energie electricã.

F

ciare ale serviciilor asigurate de SC Termoficare SA. La Vulcan, reprezentanþii societãþii Pregoterm spun cã doar vreo 30% dintre apartamente mai beneficiazã de agent termic în sistem centralizat ºi chiar mai puþini sunt cei care ºi plãtesc agentul termic. Soarta furnizorului de cãldurã ºi apã caldã

este pusã sub semnul întrebãrii, în condiþiile în care datoriile populaþiei însumeazã 835.000 de lei. O situaþie ºi mai drasticã se înregistreazã la Lupeni, unde nici 140 de apartamente nu mai beneficiazã de serviciile societãþii de interes local. Reprezentanþii acestui municipiu spun cã

Peste 80% din populaþie este racordatã la reþeaua de gaz metan, dar mulþi nu ºi-au montat încã centrale termice. Cea mai mare parte se încãlzeºte cu lemn sau cãrbune, pentru cã blocurile sunt prevãzute din construcþie în acest mod", a declarat Buhãescu. Aºa cã, la Uricani balcoanele încãrcate cu stive de lemne fac parte din peisaj pe timpul iernii. Nici la Petrila nu mai funcþioenazã centralele termice de cartier pe bazã de cãrbune, prea poluante ºi deloc rentabile Dorin Curtean, city - managerul de la Petrila, spune cã cei de la blocuri au, în marea majoritate a cazurilor, centrale proprii, pe bazã de gaz, iar cei de la case folosesc combustibil solid, respectiv lemn sau cãrbune. Car men COSMAN

Amendaþi în folosul comunitãþii

proape 200 de ºoferi sau scandalagiii au prestat munci în folosul comunitãþii din cauzã cã nu ºi-au plãtit amenzile. Asta spun ºefii Serviciului Public de Administrare al Domeniului Public ºi Privat de la Petroºani (SPADPP), care i-au pus sã cureþe cimitirul, sã sape gropi, sã taie copaci sau la mãturã.

Potrivit responsabililor de la SPADPP, în 2011, au fost trimiºi la muncã în folosul comunitãþii 176 de oameni care locuiesc în Petroºani. Asta deºi numãrul mandatelor emise a fost de 8 ori mai mare. "O parte nu sunt gãsiþi la adresa de domiciliu, alþii s-au mutat din þarã, ori nui gãsim din diverse motive. Unii mai plãtesc ºi atunci presteazã mai puþine ore, dar am reuºit sã recuperãm, prin muncã în folosul comunitãþii, amenzi de 70.516 lei", spun reprezentanþii SPADPP. Cei mai mulþi au sãpat gropi,au curãþat cimitirele, parcurile, au ajutat la orna-

mentarea zonelor verzi, ori au cosmetizat copacii. Au fost ºi ºoferi sau oameni care au tulburat liniºtea publicã ºi au luat amenzi ºi, pentru cã nu le-au plãtit, au ajuns la mãturã. Fiecãruia i s-a atribuit o parcelã ºi a fãcut curãþenie.

Alte 36 de mandate au fost anulate, valoarea lor în lei fiind de 31.636 de lei, iar altor peste 600 de amendaþi le poate veni oricând rândul, dacã vor fi identificaþi. Diana MITRACHE

Gaze scumpe pentru pensionari Z T

eci de hunedoreni se aratã nemulþumiþi de facturile de gaz. Ei spun cã, periodic, doi angajaþi E.ON Gaz vin ºi verificã contoarele de gaz ºi testeazã cu o soluþie fãcutã din apã ºi sãpun coturile metalice ale instalaþiei de gaz. Tariful practicat pentru o astfel de operaþiune se ridicã la 70 de lei. Adicã prea mult, în condiþiile în care mulþi au venituri reduse. În plus, la fel de mulþi sunt cei care

spun cã factura nu aratã informaþiile despre consum în metri cubi, ci în kilowaþi orã.

arif prea mare pentru pensionari

Pensionarii sunt cei mai afectaþi de preþurile pe care trebuie sã le plãteascã pentru facturile de gaz, iar în lunile de iarnã spun cã se restrâng într-o camerã pentru a reduce considerabil din facturã. Dar când vãd cã, ºi în aceste condiþii, fie iarnã, fie varã, facturile sunt mari, se dau de ceasul morþii. "O datã la doi ani vin doi angajaþi de la E.ON pentru verificarea contoarelor, deºi este muncã de o

singurã persoanã. Unul verificã contorul de gaz, celãlalt dã cu puþinã apã ºi sãpun coturile metalice de la instalaþia de gaz. Operaþia dureazã cel mult 10 minute, iar pe facturã îmi apar costuri de 70 de lei. Ceea ce fac ei nu este nici muncã de specialitate ºi nici de lungã duratã pentru a se percepe un astfel de tarif", spune ªtefan ªerban, pensionar.

V

erificãri, dar mai rar

Potrivit reprezentanþilor E-ON Gaz Distribuþie, efectuarea verificãrii ºi a reviziei tehnice periodice a instalaþiilor de utilizare este obligatorie. Pentru aceasta se efectueazã o datã la doi ani ºi revizia, o datã la 10 ani, iar responsabilitatea pentru efectuarea acestor operaþiuni revine consumatorilor. Aceºtia au obligaþia legalã sã întreþinã instalaþiile interioare de gaze naturale ºi sã respcte normele de utilizare ale acestora pentru funcþionarea în condiþii de siguranþã. Anamaria NEDELCOFF

Ajutoare de urgenþã în loc de salarii compensatorii uvernul a aprobat, G în ºedinþa de ieri, acordarea de ajutoare de urgenþã pentru familiile minerilor de la exploatãrile miniere Petrila, Paroºeni ºi Uricani, care urmeazã sã-ºi înceteze activitatea, conform HG nr. 772/2011. Sumele sunt alocate pe fondul lipsei banilor pentru plãþile compensatorii.

Potrivit Executivului, valoarea totalã a ajutoarelor de urgenþã se cifreazã la aproximativ 8 milioane de lei, iar numãrul familiilor care vor beneficia de aceste ajutoare este de 900. "Actele normative aprobate astãzi prevãd acordarea de ajutoare de urgenþã persoanelor disponibilizate, care sã asigure, pânã la gãsirea unui loc de muncã sau desfãºurarea de activitãþi independente aducãtoare de venituri, un suport financiar care sã previnã riscul excluziunii sociale", se aratã într-

un comunicat remis, ieri, presei. Aprobarea sumei efective acordate cu titlu de ajutor de urgenþã se va efectua de ministrul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, pe baza propunerii cuprinse în anchetele sociale efectuate de agenþiile pentru prestaþii sociale judeþene în a cãror razã teritorialã îºi au domiciliul familiile minerilor disponibilizaþi. La finele lunii noiembrie, aproximativ 50 de mineri disponibilizaþi au protestat în stradã, iar 4 dintre ei au declanºat greva foamei din cauzã cã nu au primit cea de a doua tranºã a salariilor compensatorii convenite în momentul disponibilizãrii. Banii respectivi ar fi urmat sã fie achitaþi de CNH, din subvenþia acordatã de Guvern, însã ajutorul de stat nu a fost aprobat, din cauzã cã încã nu existã acceptul Comisiei Europene. Cei 900 de angajaþi au ieºit din sistem la începutul lunii octombrie 2011.

Car men Cosman

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 decembrie 2011

Actualitate 7

"Complexul Energetic Hunedoara, care urmeazã sã se creeze, are în obiectul de activitate foarte clar stipulat

Mesajul strãbunilor -

exploatarea minelor de huilã din Valea Jiului" Reporter: Spuneaþi de curând cã Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului a murit, e istorie. De ce credeþi asta? Petre (Bebe) Nica: Din pãcate ºi o spun din pãcate pentru cã este un sentiment pe care îl nutrim cu toþii cei care am fãcut parte din Liga Sindicatelor Miniere s-a ajuns într-o situaþie în care Liga ºi-a pierdut reprezentativitatea la nivel de ramurã, cum sunt sectoarele de activitate la ora la care vorbim. ªi, mai mult decât atât, cei care au rãmas în LSMVJ reprezintã o parte infimã din numãrul de angajaþi ai Companiei Naþionale a Huilei. Reporter: Care credeþi cã este viitorul CNH, având în vedere cã 2011 este un an fãrã subvenþie ºi se tot discutã despre închiderea mineritului din Valea Jiului? Bebe Nica: Sunt niºte lucruri destul de clare, pentru cã suntem aproape de încheierea unui an, aºa cum aþi spus ºi dvs., pe care Compania l-a trecut fãrã nicio sursã financiarã, în afarã de producþia marfã vândutã. Este un an în care în general s-au cam respectat toate facilitãþile ºi toate articolele din contractul colectiv de muncã, cu mici renunþãri pe care le-am acceptat ºi noi tocmai pentru a încheia un an. Eu am încredere cã se vor gfãpsiu soluþii, atât pentru viitorul mineritului în Valea Jiului, cât ºi pentru încheierea anului 2011, fãrã sã fie afectaþi salariaþii.

Rep.: Vorbeaþi de renunþãri. De ce aþi fost de acord cu ele? B.N.: În primul rând discutãm de zilele libere plãtite, 1 ºi 2 ianuarie 2011. S-a renunþat la plata acestor zile libere plãtite pentru cã legea ne spune cã sunt zile libere la nivel naþional, nu cã sunt plãtite sau nu sunt plãtite. Noi, prin contractul colectiv de muncã, le-am avut plãtite. S-a renunþat la ele încã de pe vremea când negocia LSMVJ, ca sã o vorbim pe faþã, tocmai din aceste considerente financiare de care fãceam vorbire. Dupã aceea mai sunt câteva… vorbim de 4 decembrie, de 25 decembrie. Sunt zile care cad în zile nelucrãtoare, sâmbãtã, duminicã ºi ar fi grevat Compania de o resursã financiarã care ne ajutã sã depãºim anul iarãºi pe un fond extrem de dificil. Asta a fost una dintre reducerile de care putem discuta. Dupã aceea, pe lege, pe Codul Muncii s-a adaptat CCM în ceea ce priveºte sporul de noapte, pentru cã nu mai puteam sã-l acordãm pentru schimbul trei, cã alta este legislaþia, nu a vrut nimeni sã facã ceva intenþionat sau împotriva salariaþilor. Am fãcut tot ce am putut, am crescut procentul sporului de noapte de la 25 la 30%. Deci nu s-au pierdut lucruri extrem de grave sau foarte multe. Care, da, creeazã nemulþumiri, sunt conºtient de asta, dar pânã la urmã am depãºit un an. Rep.: Ce puteþi dvs, în calitate de sindicat sã

faceþi pentru CNH, pentru mineri? B.N.: Pãi, lucrul cel mai important pe care ar trebui sã-l recunoascã oricine, este faptul cã locurile de muncã au fost apãrate, chiar dacã nu se vede foarte bine acest lucru. Nu a rãmas nimeni fãrã loc de muncã, în condiþiile în care în România creºte numãrul de ºomeri fãrã a li se acorda niºte facilitãþi de genul celor pe care le-au primit cei disponibilizaþi ºi urmeazã sã le primeascã, cã nu rãmân nici ei fãrã tranºele salariilor compensatorii. Mai mult decât atât, prin nenumãrate intervenþii, discuþii, pe care le-am avut la nivel de minister, am creat presiunea necesarã pentru a rezolva neintrarea tuturor minelor într-un program de închidere, aºa cum fac Germania ºi Spania, care sunt douã exemple extrem de concludente la nivel de Uniunea Europeanã. Iatã, am încercat sã pãstrãm aceastã tradiþie a Vãii Jiului în continuare ºi, punctual, vã spun de lucrurile mari care s-au întâmplat, care cred cã sunt importante ºi anume: pãstrarea locurilor de muncã ºi a drepturilor din contractul colectiv de muncã ºi pãstrarea tradiþiei în Valea Jiului ºi anume exploatarea de huilã. Rep.: ªi dacã, sã zicem, sãptãmâna viitoare apare un ordin cã se închid minele ce faceþi? B.N.: Nu are cine sã dea un astfel de ordin. Tehnic nu se poate întâmpla acest lucru. Existã o discuþie în

ideea pe care aþi expus-o dvs , dar asta ar însemna o reluare a tuturor lucrurilor care au fost fãcute în ceea ce priveºte întocmirea dosarelor de închidere a activitãþii pentru cele trei mine, lucru care este extrem de greu de fãcut. Mai mult decât atât, Complexul Energetic Hunedoara, care urmeazã sã se creeze, are în obiectul de activitate foarte clar stipulat exploatarea minelor de huilã din Valea Jiului. ªi ne referim la toate cele ºapte mine, a cãror producþie va fi arsã de complexul energetic: cele trei pânã în momentul în care se vor închide, iar celelalte patru ºi pe viitor.

sindicat ºi în baza unei legislaþii pe care noi am avizat-o, am acceptat-o ºi considerãm cã nu este normal sã-i lãsãm acum în vânt ºi sã nu le susþinem cauza, pentru cã este un drept al dumnealor pe care trebuie sã ºi-l primeascã. ªi tot ce se întâmplã bun în sensul de a urgenta ºi a forþa acordarea acestor salarii compensatorii ar trebui sã se ºtie cã se întîmplã exact la presiunile sindicatelor.

Rep.: Sunt mai mulþi foºti mineri care se plâng cã nu îi reprezentaþi, deºi ei au cotizat ani de zile. Spun cã lideri ai Muntelui le explicã faptul cã nu îi mai pot reprezenta fiindcã nu mai sunt membri, deºi oamenii aceºtia au cotizat. B.N.: Personal nu am fãcut o asemenea afirmaþie. Ea este pânã la urmã una adevãratã, pentru cã noi reprezentãm membrii noºtri de sindicat, iar ei nu mai sunt membrii noºtri de sindicat. Dar asta nu înseamnã cã unul din punctele fierbinþi ale discuþiilor noastre, la toate nivelele, nu a fost problema disponibilizaþilor.

Rep.: Dar politic… vreþi sã îi luaþi locul lui Resmeriþã? B.N.: Nu. Nu voi candida la primãria din Lupeni din partea nici unui partid.

Rep.: ªi drepturile lor cine le apãrã? Nu aveþi o problemã legatã de moralitate, din moment ce oamenii aceºtia au fost ai voºtri? B.N.: Tocmai. Chiar dacã nu avem o datoriea neapãrat în sensul acesta, avem o datorie moralã. Pentru cã dumnealor au plecat din sistem fiind membrii noºtri de

asimila doctrina acestuia. Rep.: Dar sã revenim la partea cu visele, cã nu m-am lãmurit încã… Dar director la EM Lupeni visaþi sã ajungeþi? B. N.: Dacã viaþa mã provoacã cu o astfel de cerere, cu siguranþã nu am s-o refuz.

rabele, dar e disciplinã… B.N.: Este o altã problemã, care este punctualã, aceasta. Eu vorbesc de respectarea tehnologiei, a programelor de lucru. La ce fãceaþi dvs referire e problema cuiva, pe care trebuie sã ºi-o asume. Asta nu înseamnã cã trebuie sã lase o patã neagrã asupra activitãþii minei Lupeni. Minerii de la Lupeni, vreau sã vã spun cã dupã doi ani de zile, este prima oarã când îºi iau un coeficient de calcul 1, lucru pe care cred cã nici mãcar nu se mai gândeau cã li se va întâmpla vreodatã. Rep.: Tot referitor la disciplinã… cu pontaþii ilegal cum rãmâne? B.N.: Cine face astfel de lucruri, trebuie sã rãspundã. Din punctul meu de vedere, într-un timp extrem de scurt, dacã existã astfel de cazuri, vã spun eu cã nu vor mai fi.

Rep.: Este adevãrat cã visaþi sã ajungeþi în locul lui Popescu, la Meridian? B.N.: Nu este adevãrat.

Rep.: De ce? B.N.: Pentru cã în primul rând alianþa USL are desemnat candidat pe Cornel Resmeriþã, iar din partea PDL va candida Costel Brânduºe, pe care cred cã sigur îl voi susþine, dar eu nu voi candida Rep.: Nici politicã nu veþi face? Nu veþi intra în nici un partid? B.N.: Nu spun cã nu voi face sau cã nu mã voi înrola la un anumit moment într-un partid politic, dar va trebui sã fiu determinat de acel partid politic sã fac acest pas. Deocamdatã nu sunt înregimentat politic. Rep.: ªi cum vã poate determina un partid politic sã-i îmbrãþiºaþi doctrina? B.N.: Sã cred în ceea ce face partidul respectiv, pe lîngã a/mi asuma ºi a-mi

Rep.: Pãi aºa ºi Buhãescu când au fost otrãviþi câinii a fost la Bucureºti ºi spune cã nu el. Cã nu i-a otrãvit el personal… B.N.: Pãi nu. O fi lãsat pe cineva sã-i otrãveascã. Rep.: Exact. Aºa ºi dvs i-aþi anunþat pe alþii… B.N.: Eu puteam sã las pe cineva sã fure fierul eventual, nu sã pun sã urmãreascã. Adicã eu nu aveam de unde sã am o asemenea informaþie. Rep.: Atunci cine ar avea interesul sã spunã cã dvs sunteþi în spatele acestor articole? De ce? B.N.: Pãi acum, eu nu sunt un om fãrã duºmani ºi lucrul acesta mi l-am dobândit din viaþºa mea publicã din ultimul timp. Ori dacã mi-am asumat o viaþã publicã trebuie sã fiu conºtient cã îmi asum ºi duºmãniile unora ºi altora. Despre mine s-au spus ºi alte lucruri, nu numai acestea. Din pãcate nu prea au fost verificate, aduceþi-vã aminte înrolarea mea în PDL. A fost una care s-a strigat în gura mare de foºti colegi de-ai mei. S-a demonstrat cã nu este adevãrat. La fel se va demonstra ºi aici, timpul va demonstra. Rep.: Cine credeþi cã este vinovat de furtul de fier vechi? B.N.: Cei care au fãcut-o.

Rep.: ªi atunci ce faceþi cu sindicatul? B.N.: Renunþ. Legea spune cã în momentul în care voi deþine o funcþie de conducere din punct de vedere administrativ, sunt obligat sã-mi aleg una dintre funcþiile de conducere, în sindicat sau în administraþie. Rep.: Ce aþi schimba acum la mina Lupeni? B.N.: Pãi, ar fi multe de schimbat. Bineînþeles cã toate acestea s-ar petrece în timp. Pot sã vã spun cã mina Lupeni este într-un trend bun ºi din punct de vedere al producþiei ºi din punct de vedere al disciplinei. Rep.: … se furã fier vechi în draci, cu

Rep.: Dvs aveþi afaceri cu fier vechi? B.N.: Nu, absolut. Nu am ºi nici nu am avut. Rep.: Dar în spatele articolelor din "Gazeta de dimineaþã" sunteþi dvs? B. N.: Nu. Este o falsã problemã pe care au indus-o anumite persoane. Eu, în ziua de marþi, ca sã fiu punctual, am avut douã întâlniri la ministerm la 11:30 cu domnul ministru Ariton, împreunã cu colegul Jurca Adrian ºi încã una la 5:30. Deci eu mã aflam în Bucureºti în ziua în care s-a întâmplat acea descindere sau ce-a fost acolo.

Rep.: Eu am înþeles cã cei care au fãcut-o. Dar cine sunt aceºtia? Daþi un nume, mi se pare imposibil sã nu ºtie nimeni nimic ºi sã se fure cu rabele fier vechi. B.N.: Nu pot eu sã spun, este o anchetã în desfãºurare. Aº face niºte presupuneri, ori eu nu pot permite sã fac niºte presupuneri ºi sã dau numele cuiva, chiar dacã poate am o astfel de idee în cap, pentru cã aº face o acuzaþie din partea unui om cu o anumitã funcþie ºi nu ar fi bine venitã. Deci eu nu pot sã spun despre cineva cã este hoþ fãrã sã nu am o probã. A consemnat Anamaria NEDELCOFF

P

Arc peste timp

uþini oameni din Valea Jiului ºtiu cã, la ªcoala Generalã Nr. 2 din Uricani, o salã de clasã a fost transformatã într-un muzeu, despre oamenii ºi obiceiurile din zonã. Ideea aparþine unei familii de dascãli, Petre ºi Violeta Udrea. Pasiunea lor pentru istorie si pentru obiceiuri strãbune i-au fãcut sã strângã date ºi obiecte care reflectã trecutul oamenilor din Valea Jiului.

Povestea muzeului a început în 1978, când Petre Udrea, pe atunci învãþãtor la ºcoala de la Casa de copii din Uricani, a primit sarcinã sã facã un proiect despre istoria ºi obiceiurile tradiþionale din zona Vãii Jiului. Cum nu exista o bazã de date despre populaþia din zonã ºi nu avea date reale despre oameni, obiceiuri ºi

Au reuºit sã expunã, pentru prima oarã în 1980. Soþii Udrea au fost felicitaþi, încã din acea vreme, pentru iniþiativa lor. Aceste aprecieri i-au fãcut sã persevereze în proiectul de a realiza un muzeu ºcolar despre locuitorii Vãii Jiului ºi obiceiurile lor. Dat fiind faptul cã exista ºi existã un muzeu despre minerit, cei doi profesori, Petre ºi Violeta Udrea, s-au axat pe obiceiurile populare, pe obiecte din gospodãrii, îmbrãcãminte, unelte, icoane. Dupã desfiinþarea ºcolii de la Casa de copii din Uricani,

istoria locului, Petre Udrea a început sã strângã obiecte, documente, fotografii, îmbrãcãminte, picturi ºi icoane. Aceste obiecte le-a depozitat iniþial în locuinþa sa, pânã ºi-a fãcut proiectul. Dupã aceea, împreunã cu soþia, ºi-au spus cã acele obiecte ºi date ar trebui cunoscute ºi de elevi. Cu ajutorul conducerii de la ºcoala de la Casa de copii din Uricani, au reuºit sã realizeze un colþ unde au expus ceea ce strânseserã pânã atunci ºi ce au mai achiziþionat ulterior.

au fost mutaþi la ªcoala Generalã nr.2 din Uricani unde au primit spaþiu numai prin anul 2000 sau 2001, când au pus bazele actualului muzeu. În aceastã locaþie, muzeul funcþioneazã de aproximativ 10 ani. În toatã aceastã perioadã au avut vizitatori de toate vârstele, de la copii de la grãdiniþã pânã la adulþi, individuali sau în grupuri, din toatã þara ºi din alte þãri precum Germania, Austria, Suedia, Italia, Turcia, prin intermediul unor asociaþii. Petre Udrea este ghidul în acest muzeu ºi, de câte ori

are vizitatori, vorbeºte cu patimã despre exponate, povestind chiar si modul în care le-a gãsit ºi achiziþionat, fãrã sã uite nici un amãnunt deºi au trecut 30 de ani de la prima expunere. Chiar a povestit despre un episod, oarecum comic, legat de o icoanã pictatã pe sticlã, înfãþiºând-o pe Maica Domnului, episod în care, înainte de decembrie 1989, i s-a cerut în repetate rânduri sã scoatã din expoziþie icoana respectivã ºi de fiecare datã, Petre Udrea a uitat sã se conformeze, icoana rãmânând expusã mereu. Toate exponatele sunt etichetate ºi, fiecare exponat în parte, are povestea lui. Acum, familia de profesori, Petre ºi Violeta Udrea, lucreazã la o carte pe care ar vrea sã o intituleze "Mesajul strãbunilor: Uricani - arc peste timp" ºi sperã sã primeascã ajutor pentru a o tipãri. De asemenea, cei doi îºi doresc ºi sperã ca sã gãseascã un spaþiu mai mare pentru muzeu, dat fiind faptul cã exponatele sunt foarte înghesuite în acea salã de clasã în care funcþioneazã, în prezent, muzeul. De altfel, la intrarea în muzeu existã o plachetã de lemn, realizatã de domnul Nicolae Stoi, în care este sculptatã urmãtoarea inscripþie, foarte sugestivã: "Nimic nu-i mai presus pentru o localitate decât recunoaºterea ºi pãstrarea rãdãcinilor care i-au dat identitatea". Totuºi, dorinþa cea mai mare a familiei Udrea este ca muzeul sã rãmânã sub egida ºcolii generale, chiar ºi în cazul în care ar primi un spaþiu mai mare pentru acesta. Anamaria NEDELCOFF

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro