Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 22
Cronica Vãii Jiului Joi, 8 decembrie 2011
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Educaþie sub umbra terorii! “We don't need no education We dont need no thought control No dark sarcasm in the classroom Teachers leave them kids alone Hey! Teachers! Leave them kids alone! All in all it's just another brick in the wall. All in all you're just another brick in the wall” Pink Floyd - The Wall
Deºi în România anului 2011, educaþia se poate face prin nenumãrate metode didactice, iatã cã mai sunt ºi excepþii, în care copiii sunt liniºtiþi ca pe vremea lui Ceauºescu, cu forþa sau chiar mai rãu. Unei fetiþe de 4 ani ºi jumãtate i s-a smuls un smoc de pãr, iar cea care a fãcut asta este nimeni alta decât educatoarea ei.
PAGINA A 11-A
CJ Hunedoara a Peste 300 de milioane Blocuri vândute en aprobat rectificarea de lei diferenþa gross la Uricani bugetului pentru a Uricani, piaþa imobiliarã dintre veniturile instituþiile subordonate L înregistreazã o situaþie ineditã. Oferta nu mai este la apartaugetul mai multor instituþii ºi cheltuielile CNH ment, ci en - gross, ºi cel puþin din subordinea Consiliului B n ciuda managementului "la sânge" practicat anul acesta Judeþean Hunedoara a fost rectifi- trei blocuri sunt scoase la vânzare de administraþia Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, Îmineritul cat, ieri, în cadrul unei ºedinþe la preþuri extrem de mici. din Valea Jiului este în crizã, în lipsa subvenþiei acordate de la bugetul de stat. >>> PAGINA A 3-A
extraordinare de Consiliu.
>>> PAGINA A 4-A
>>> PAGINA A 5-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 decembrie 2011
INSPECTORATUL ªCOLAR AL JUDEÞULUI HUNEDOARA
330065 - DEVA, Str. Gh. Bariþiu, nr. 2, tel: 0254/213315, 0254/215755, fax: 0254/215034
Cronica Vãii Jiului
COMUNICAT DE PRESÃ
Website: www.cronicavj.ro
TEL VERDE pentru ºcolile din judeþul Hunedoara
E-mail: cronicavj@gmail.com
Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara, pune la dispoziþia elevilor, pãrinþilor acestora ºi cadrelor didactice din toate unitãþile de învãþãmânt hunedorene, un numãr de telefon TEL VERDE, pentru sesizãri privind eventuale nereguli din unitãþile ºcolare. Începând cu data de 7 decembrie 2011, în intervalul orar 12-14, în zilele de marþi ºi joi se poate apela GRATUIT numãrul: TEL VERDE 0800800036. INSPECTOR ªCOLAR GENERAL PROF. PROF. ALEXANDRU LÃUTARU LÃUTARU
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Câºtigi în 60 de secunde (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Jurãmânt de rãzbunare
National TV 6:00 Pitici de varã (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul Iubirii 2 (r) 10:15 Clipuri 10:45 Baronii (r) 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Taxi Driver (r) 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Iubire interzisã (r)
17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul Iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Comedie cu supereroi 23:45 În cãutarea fericirii (r) 0:45 Clipuri
PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Moºtenire de familie (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Competiþia vieþii 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Fotbal: Dinamo Petrolul Ploieºti (live) 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 CSI: Miami 1:00 CSI: Miami
Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 15:30 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort Redifuzare 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu (r)
TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare (live) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Documentarele Televiziunii Române: Adio, tovarãºi 23:20 Fãrã frontiere 0:20 Garantat 100% (r) 1:20 ÎnTrecerea Anilor (r) Prima parte
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 decembrie 2011
Peste 300 de milioane de lei diferenþa dintre veniturile ºi cheltuielile CNH n ciuda managementului "la sânge" practicat anul acesta de administraþia Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, mineritul din Valea Jiului este în crizã, în lipsa subvenþiei acordate de la bugetul de stat. Diferenþa între cheltuieli ºi venituri este de 320 de milioane de lei.
Î
De la începutul acestui an, Executivul nu direcþionat nici
mãcar un leu cãtre CNH, pe motiv cã reprezentanþii Comisiei Europene nu ºi-au dat acceptul pentru acordarea ajutorului de stat, deºi la începutul acestui an ministrul Economiei, Ion Ariton, a semnat un protocol prin care promitea sprijinul Guvernului pânã în momentul în care se putea acorda ajutorul de stat pentru minele proramate sã intre în program de închidere. În aceste condiþii, salariile angajaþilor, ori banii de investiþii au venit strict din vânzarea huilei ºi, într-o micã mãsurã, a fierului vechi. Exerciþiul bugetar este, însã, îngrijorãtor. Astfel, pânã la
ora actualã, diferenþa între venituri ºi cheltuieli este de 320 de milioane de lei noi, adicã 3.200 de miliarde de lei vechi. De precizat cã în balanþa cheltuielilor intrã ºi majorãrile ºi penalitãþile care se calculeazã la datoria istoricã a CNH, o altã "piatrã de moarã" de care guvernanþii nu au putut sau nu au vrut sã scape Compania Huilei nici în acest an.
M
anual de supravie
þuire
Ca sã supravieþuiascã ºi sã nu punã lacãtul pe unitãþile miniere, managementul CNH Petroºani s-a vãzut nevoit sã adopte o serie de mãsuri de crizã. Practic, s-a pornit din februarie, când s-a reuºit majorarea preþului la cãrbunele livrat beneficiarilor. Pentru
Termocentrala Paroºeni, preþul a crescut de la 60 de lei la 64 de lei/ Gcal, iar pentru Termocentrala Mintia, unde merg douã treimi din producþia totalã, preþul a fost majorat de la 58 de lei, la 64 de lei pe gigacalorie. Pe de altã parte, CNH a beneficiat de un contract de furnizare a energiei electrice, pânã în luna septembrie, de la Hidroelectrica. Altfel spus, reprezentanþii Companiei au reuºit sã se strecoare pe lîngã bãieþii deºtepþi care au încheiat contracte avantajoase cu Hidroelectrica ºi astfel s-a obþinut o reducere cu 14% a tarifului faþã de cel perceput de ENEL. S-a tãiat în carne vie ºi în ceea ce priveºte personalul, care nu a mai veneficiat de atâtea zile libere plãtite câte
erau în anii precedenþi, dar s-au redus ºi cheltuielile cu munca vie, cele de transport, ori cheltuilelile materiale. Nu se mai lucreazã pe stoc ºi pe tot parcursul anului 2011 au fost achiþionate materialele strict necesare, ºi, pe fondul crizei financiare, furnizorii de materiale s-au vãzut nevoiþi sã mai scadã preþurile practicate. De precizat, însã, cã, dupã douã runde de disponibilizãri, producþia CNH este aproximativ acceaºi cu cea din 2009. Anul trecut au plecat din sistem 1700 de angajaþi, iar la sfârºitul anului s-a contabilizat aceeaºi producþie cu cea din anul precedent. În acest an, alþi 895 de angajaþi s-au disponibilizat, iar 112 s-au pensionat, dar s-a realizat cam aceeaºi producþie cu cea de anul trecut ºi de acum doi ani. Dacã Executivul nu va lua o decizie urgentã, în ceea ce priveºte acordarea ajutorului de stat, pânã la finele anului existã toate premisele ca activitatea extractivã sã fie paralizatã. Car men COSMAN
În vreme de crizã,
CNH a încheiat un contract de aproape 800 de mii de lei pentru convorbiri telefonice Compania Naþionalã a Huilei a încheiat un contract de servicii cu unul dintre operatorii de telefonie mobilã din þarã. Pentru o perioadã contractualã de doi ani, Compania va plãti operatorului de telefonie mobilã suma de 796,000 RON. Potrivit directorului general al CNH Petroºani, Constantin Jujan contractul a fost adjudecat de ORANGE Romania în urma unei licitaþii, acest operator oferind preþul cel mai mic."A fost licitaþia ºi într-adevãr firma câºtigãtoare este ORANGE. Pânã acum am avut operator de telefonie Vodafone, dar a câºtigat la licitaþie cel care a oferit serviciile la preþul cel mai mic", declarã Constantin Jujan.Contractul este atât pentru telefonia fixã cât ºi pentru cea mobilã ºi vizeazã toate cele 12 subunitãþi ale sale.
C
ondiþii stricte pentru telefonia mobilã
Societatea care a câºtigat contractul pentru telefonia mobilã de la CNH, trebuie sã punã la dispoziþia beneficiarului minim 7 numere de telefon, fiecare având incluse în preþul abonamentului 3000 de SMS-uri, preþul fiecãrui abonament neputând depãºi valoarea unui abonament din grup ºi acces permanent la internet ºi e-mail mobil simultan cu primirea de apeluri ºi SMS-uri. Compania a cerut între 50 ºi 150 de numere de telefon în cadrul contractului de telefonie mobilã. În prezent, CNH suportã plata a 92 de abonament. La telefonia fixã, aceasta are 23 de numere de telefon, iar în cadrul ultimului contract sau cerut între 10 ºi 60 de numere. Societatea care ºi-a adjudecat contractul de aproape 8 miliarde de lei vechi pentru a oferi posibilitatea celor din cadrul CNH de a comunica este ORANGE România.
La Senat
Cosmin Nicula îl flancheazã pe Vasile Blaga
P
oliticienii judeþului fac ce fac ºi ajung în poziþii cheie în instituþiile statului. Dupã ce prefectul Hunedoarei, Attila Dezsi (UDMR), a fost numit ºeful SGG, ieri, senatorul de Valea Jiului, Cosmin Nicula (PSD), a fost numit secretar al Biroului Permanent al Senatului în locul unui PDL-ist. Dupã ce prefectul de Hunedoara, lupeneanul Attila Dezsi, a fost numit ca ºef al
Secretariatului General al Guvernului, a venit rândul altui Hunedorean. Ieri, senatorul de Valea Jiului, Cosmin Nicula, a fost numit secretar al Biroului Permanent al Senatului. Comparativ cu Dezsi, care face parte din arcul puterii, Nicula a luat locul unui PDL-ist - Orest Onofrei. Astfel, secretariatul este la paritate: doi secretari PDL ºi doi PSD, Nicula fãcând "echipã" cu colegul sãu de partid Adrian Þuþuianu. "Da, este corectã informaþia. Am luat locul senatorului PDL Onofrei"- a confirmat Cosmin Nicula. Cam ieftin schimbul PSD,
dacã ne referim la pierderea ºefiei Senatului prin eliminarea lui Mircea Geoanã. Dar având în vedere cum trec reprezentanþii puterii legile prin Parlament, este nevoie de vigilenþã crescutã din partea opoziþiei. Ce va face Cosmin Nicula în aceastã nouã funcþie? Secretarii îl asistã pe preºedinte în conducerea lucrãrilor Senatului, respectiv pe Vasile Blaga, PDL,
întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, prezintã preºedintelui propunerile, amendamentele ºi orice comunicãri adresate Senatului, efectueazã apelul nominal ºi consemneazã rezultatul votului, þin evidenþa hotãrârilor adoptate ºi vegheazã la întocmirea stenogramelor. ªi ceea ce este important ºi paritatea din Biroul Permanent ar putea influenþa ºi luarea în considerare a opoz-
iþiei - este faptul cã secretarii primesc proiectele de lege sau propunerile legislative ºi Biroul, printer altele, decide: - reþinerea proiectului la Senat ºi sesizarea comisiilor permanente competente în vederea întocmirii rapoartelor ºi avizelor, în cazul în care Senatul este competent sã dezbatã ºi sã adopte ca primã Camera sesizatã, precum ºi în cazul în care Senatul este sesizat de cãtre Camera Deputaþilor - transmiterea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative Camerei Deputaþilor, în cazul în care aceasta este competentã sã le dezbatã ºi sã le adopte ca primã Camerã sesizatã, ca urmare a hotãrârii plenului Senatului ºi cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 decembrie 2011
Fiecare copil are dreptul la o familie
D
upã schimbarea legislaþiei în domeniu, reprezentanþii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara încearcã sã vinã în ajutorul copiilor fãrã familii, în cadrul unei campanii care vizeazã adopþiile.
DGASPC Hunedoara, prin Biroul adopþii, post-adopþii, a lansat o campanie de mediatizare ºi promovare a adopþiei naþionale intitulatã "Fiecare copil are dreptul la o familie",
B
care are drept scop sensibilizarea familiilor ºi persoanelor care doresc sã adopte un copil. Campania îºi propune o mai bunã promovare a adopþiei naþionale ºi se aliniazã demersurilor întreprinse de Oficiul Român pentru Adopþii privind promovarea adopþiei naþionale prin derularea de campanii la nivel naþional ºi propuneri de acte normative. "În cadrul acestei campanii va avea loc distribuirea de materiale informative sub formã de afiºe ºi pliante conþinând date privitoare la procedura adopþiei - etapele ºi actele necesare, datele de con-
tact ale serviciului specializat care va pune la dispoziþia potenþialilor pãrinþi adoptivi informaþii ºi sprijin gratuit. Campania se bucurã de
CJ Hunedoara a aprobat rectificarea bugetului pentru instituþiile subordonate
ugetul mai multor instituþii din subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara a fost rectificat, ieri, în cadrul unei ºedinþe extraordinare de Consiliu. Astfel, consilierii judeþeni au decis rectificarea bugetului pe anul 2011 pentru Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara cu suma de 228.660 lei pentru activitatea finanþatã integral din venituri proprii, precum ºi alte 2,688 milioane de lei lei pentru finanþarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap. De asemenea, s-a decis alocarea sumei de 6.500 de lei pentru Grupului ºcolar "Nicolaus Olahus" Orãºtie, bani necesari pentru plata salariilor pe luna noiembrie 2011. Suma a fost asiguratã prin diminuarea cheltuielilor de personal de la Colegiul Ion Mincu Deva, unde
conducerea instituþiei de învãþãmânt a anunþat economii la acest capitol. Tot în ºedinþa de ieri a fost rectificat ºi bugetul sanatoriului de Pneumoftiziologie din Brad. Conducerea Sanatoriului din Brad a propus aleºilor judeþeni diminuarea creditelor bugetare aprobate la cheltuieli de capital, secþiunea de dezvoltare, cu suma de 264.010 lei, ºi, totodatã, suplimentarea creditelor bugetare aprobate la Titlul II "Bunuri ºi servicii",
Secþiunea de funcþionare, cu suma de 235.350 lei pentru reparaþii curente, ºi încã 28.660 lei pentru consultanþã ºi expertizã. Conform notei de fundamentare a proiectului, semnatã de preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloþ, lista de investiþii aprobatã pe anul 2011 a suferit modificãri în sensul reducerii sumei alocate pentru obiectivul reparaþii capitale la "Centrala termicã cu funcþionare pe lemne ºi retele termice preizolate", lucrãri contractate la un preþ mai mic decât cel estimat iniþial în bugetul de venituri ºi cheltuieli pe anul 2011 ºi, din economiile realizate, s-a propus practic efectuarea urmãtoarelor lucrãri de reparaþii curente: înlocuit ºi reparat instalaþii sanitare pe secþii, confecþionat ºi montat uºi PVC la secþia MDR, confecþionat ºi montat uºi la garaje. Car men COSMAN
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
A
susþinerea S.P.A.S. - urilor locale cu ajutorul cãrora se va asigura o mai bunã diseminare a informaþiei la nivelul comunitãþilor locale din întreg
Car men COSMAN
Fabrica lui Moº Crãciun produce cadouri
jutoarele lui Moº Crãciun ridicã munþi de cadouri la Petroºani, acolo unde mai mulþi voluntari strâng zilnic donaþiile celor mici ºi celor mari. În cea de a doua zi, numãrul celor care au
C
judeþul Hunedoara", a declarat Viorica Popescu, director general al DGASPC Hunedoara. Judeþul Hunedoara ocupã un loc fruntaº la nivel naþional în ceea ce priveºte numãrul de copii adoptabili. Potrivit datelor statistice, la finele lunii noiembrie erau înregistrate 35 familii/persoane atestate ca fiind apte pentru adopþie, un numãr de 44 copii pentru care s-a deschis procedura adopþiei, 19 au fost încredinþaþi pe 90 de zile în vederea adopþiei, în timp ce pentru 28 copii s-a finalizat adopþia.
donat cadouri a crescut simþitor ºi micuþii au adus la cortul instalat în parc ce au ºtiut ei mai bine. "Eu am venit cu colegii de grãdiniþã ºi am adus jucãrii de acasã ºi de la grãdiniþã pentru alþi copii", spune o fetiþã din Petroºani, care a venit cu grupa ºi a cântat cântecele în parc, iar de la ajutoarele lui Moº Crãciun a
primit dulciuri. Campania abia începutã are un succes deplin, iar de acest lucru ne asigurã ºi organizatorii. "Suntem asaltaþi de oameni care ne aduc de toate pentru copii. Avem multe jucãrii, hãinuþe groase pentru copiii sãraci ºi chiar obiecte de uz casnic. Suntem în cea de a doua zi ºi lucrurile merg aºa cum ne-am ºi aºteptat, poate chiar mai bine", spune Eduard Wersanschi, coordonator în proiectul " Fabrica lui Moº Crãciun ". Pachetele cu cadouri vor ajunge de Crãciun la cei mai amãrâþi copii din Petroºani. Pentru ei, Moº Crãciun va veni poate prima datã în viaþa lor. Diana MITRACHE
Minerii pensionari iau calea Bruxelles-ului
el puþin 7 mineri pensionari pleacã la Bruxelles. Ei spun cã aºteaptã doar sã vadã ce sentinþã va fi datã joi în procesul cu CNH ºi apoi se duc la forul European sã-ºi cearã drepturile.
Foºtii ortaci vor fi susþinuþi în demersul lor ºi drumul pânã la Bruxelles îl vor face pe jos doar în interiorul oraºelor mari. "Suntem sprijiniþi de un particular, care s-a alãturat protestului nostru ºi care ne va duce cu o maºinã pânã acolo unde vrem sã ne cerem dreptatea. Aºteptãm doar sã vedem ce se întâmplã în procesul de
mâine, la Deva, unde se judecã procesul prin care noi am dat în judecatã Compania Huilei pentru cã nu ne-a plãtit faci litãþile", a declarat Paul Rusu, secretar LSPMVJ. Minerii pensionari cer
în instanþã ºi vor merge ºi la Bruxelles pentru gratuitãþile la energia electricã, pentru subvenþia la cãldurã ºi bonurile de cãrbune pe care le-au primit pânã anul acesta. Diana MITRACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 decembrie 2011
Blocuri vândute en gross la Uricani
L
a Uricani, piaþa imobiliarã înregistreazã o situaþie ineditã. Oferta nu mai este la apartament, ci en - gros, ºi cel puþin trei blocuri sunt scoase la vânzare la preþuri extrem de mici. În urmã cu câþiva ani investitorii credeau cã au dat lovitura pe piaþa imobiliarã când au cumpãrat, la preþuri mai mult decât avantajoase, blocuri întregi din oraºul Uricani. Cumpãrãtorii promiteau reabilitarea lor din temelii, iar unul dintre acestea - un bloc turn din centrul localitãþii - ar fi urmat sã se transforme în hotel. Astfel, în anul 2007, reprezentanþii Primãriei Uricani din judeþul Hunedoara au vândut trei blocuri de locuinþe la preþul unui apartament de 4 camere, situat întrun oraº mai rãsãrit. Administraþia localã considera, însã, afacerea deosebit de profitabilã, în condiþiile în care era dispusã sã vândã pe un euro clãdirile, doar sã le repare cineva. Pentru suma de
67.000 de lei, Primãria Uricani a vândut cãtre o societate din Cluj Napoca un bloc turn, celebru în zona în condiþiile în care nu mai este locuit de ani de zile, din cauza gradului avansat de degradare. De asemenea, Blocul E5, distrus în timp, a fost înstrãinat pentru suma de 47.000 de lei, iar un alt imobil situat în apropierea localitãþii Campu lui Neag a fost vândut pentru 35.000 de lei. În total, dupã vânzarea a trei imobile de locuinþe, Primãria Uricani s-a ales cu aproape 150.000 de lei. Edilii considerau, însã, afacerea deosebit de profitabilã ºi spuneau cã lucrãrile la blocul turn vor demara chiar în acea varã.
P
roiecte imobiliare abandonate
O
"Nu am fost decât minþiþi. Nu mai credem în promisiuni. Acum ne dau bani pe anchetele sociale care au fost fãcute de primãrii, dar noi aºteptãm banii pe disponibilizare", spune unul dintre cei care miercuri dimineaþã a ajuns în
Taxele notariale se menþin la acelaºi nivel
D
faþa Companiei Huilei pentru a vedea care e adevãrul. "Avem copii la ºcoalã. Am douã fete la liceu ºi la facultate. Dacã nu o sã am bani, o sã le distrug viitorul, cã nu le mai pot lãsa la ºcoalã",spune un alt fost miner. Pe de altã parte, restul minerilor disponibilizaþi spun cã mai aºteaptã
m2. Tot pentru 95.000 de euro se mai vinde un imobil cu 3 etaje, de asemenea din Uricani. ªi acesta deþine conductã de apã, energie electricã, canalizare ºi acces la drumul principal, iar suprafaþa este de aproximativ 2.200 m2. Pânã acum, însã, nimeni nu s-a înghesuit sã cumpere blocurile scoase la vânzare, mai ales cã nici locaþia nu este tocmai cea mai avantajoasã, dupã ce ºi lucrãrile la DN 66A Uricani Herculane au "îngheþat". Car men COSMAN
De proiect s-a ales praful, pe fondul crizei care a lovit puternic piaþa imobiliarã, iar ultima datã reprezentanþii firmei au fost vãzuþi prin zonã anul trecut, când au fost somaþi sã cureþe imobilul transformat în groapã de gunoi. "Din câte am înþeles, firma din Cluj era în asociere cu o societate din Finlanda, dar aceasta ar fi dat faliment ºi nu s-a mai fãcut nimic. Anul trecut i-am somat sã cureþe blocul ºi de atunci nu mai ºtiu nimic de ei. Am înþeles cã blocul turn este scos la vânzare pe Internet", a declarat primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu.
Protest spontan cu disponibilizaþi
mânã de oameni care pânã în septembrie au lucrat la minã în Valea Jiului s-au adunat miercuri dimineaþã în faþa CNH. Ei spun cã nu sunt mulþumiþi de felul în care sunt trataþi ºi nu mai cred în promisiuni.
Blocul turn nu este singurul care îºi cautã cumpãrãtor pe o piaþã imobiliarã îngheþatã. Cel puþin alte douã imobile sunt scoase la vânzare la preþuri modice, iar anunþurile sunt postate, de luni bune, pe mai toate site-urile de profil. De exemplu, un bloc de 4 etaje din oraºul Uricani se vinde pentru suma de 95.000 de euro. Conform anunþului, blocul deþine conductã de apã, energie electricã, canalizare, ieºire la ºosea ºi sare o suprafaþã de aproximativ 3600
pânã la sfârºitul acestei sãptãmâni ºi abia atunci vor decide dacã vor protesta. "Vineri, dacã nu vor veni banii, vom fi din nou în faþa CNH. Acum nu e cazul cã ni s-au promis niºte bani", spune un alt fost miner, care a stat în greva foamei, dar care acum a refuzat sã protesteze. Printre cei 900 de mineri care au plecat de la minã în luna septembrie se numãrã ºi oameni care sunt dezinformaþi ºi care acum încearcã timid sã protesteze, chiar dacã Guvernul a aprobat marþi o hotãrâre prin care le sunt alocate drepturile bãneºti provenite în urma anchetelor sociale care au fost fãcute de cãtre angajaþii primãriei la fiecare familie în parte. Diana MITRACHE
acã în alte judeþe ale þãrii taxele notariale au scãzut, în judeþul Hunedoara acest lucru nu se va întâmpla, notarii fiind de pãrere cã la noi expertizele se fac în favoarea cetãþeanului, nefiind umflate preþurile. "Evaluãrile experþilor care stau la baza taxelor privind tranzacþiile imobiliare, pentru terenuri sau din moºteniri au fost umflate în marile oraºe ale þãrii. Nu acelaºi lucru s-a întâmplat ºi în Deva, unde expertizele au fost realizate în favoarea cetãþeanului. Aici, expertiza ridicã la 2.100 lei/ mp al unui apartament ultracentral. Dacã un apartament cu trei camere are 76 mp, preþul lui este 160 de mii, rezultã exact preþul cu cât se tranzacþioneazã o astfel de locuinþã. În marile oraºe preþul de pornire pentru metrul pãtrat era prea ridicat ºi, la reevaluare dã impresia
unui scãderi cu 25 la sutã a taxelor", declarã notarul public Ioan Hotoiu. Cu toate acestea, notarii hunedoreni spun cã au ºi ei scãderi de taxe. Acestea se referã la reducerile privind ultimul etaj, vechimea imobilului ºi spaþiile de la demisor. Deºi este în defavoarea tuturor, notarii reco-
mandã celor care vor sã vândã terenuri sau imobile sã nu o facã decât dacã sunt presaþi de datorii ºi se aºteaptã sã aparã amatorii de chilipiruri. 10 la sutã este procentul maxim de scãdere a taxelor notariale în judeþ. Anamaria NEDELCOFF
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 decembrie 2011
Actualitate 7
"Doar cu iubire nu poþi Arta tatuajelor sã-i hrãneºti pe cei aflaþi în mare nevoie" mai valoroasã în Italia
P
rincipiul "ºi alþii sunt buni, doar cã þie þi-a ieºit" a fost ºi este de mare actualitate. Doi oameni specializaþi în cea mai cunoscutã organizaþie umanitarã din lume Crucea Roºie, ºtiu ce au de fãcut ºi au fãcut, dar se aflã în douã situaþii diametral opuse. Petroºaniului "i-a ieºit", iar Lupeniului - nu. Douã filiale ale Crucii Roºii Române din Valea Jiului se aflã în situaþii diametral opuse în pragul sãrbãtorilor de iarnã. Cea din Lupeni se zbate din rãsputeri pentru a-ºi ajuta persoanele din evidenþe, aflate sub pragul sãrãciei, iar cea de la Petroºani mai are nevoie de voluntari pentru a împãrþi bucurie de sãrbãtori.
"C
lar, umanitatea costã bani"
La Lupeni, Crucea Roºie este atestatã de Ministerul Muncii pentru programul social ""Fii umanitar. Fii voluntar: Ajuta-ti aproapele".
Finanþator: Primaria Municipiului Lupeni - 19.000 lei, prin amenajare sediu cu toate utilitãþile necesare. Coordonatorul proiectului, director Filialã Crucea Roºie, Simona Hîrîiaºu, a dezvoltat un sistem de asistenþã socialã la domiciliu a persoanelor în vârstã, singure. Doar cã lipsa acutã a banilor nu mai face funcþional acest program, deºi existã asistenþi medicali ºi volutari gata de acþiune.
Pentru acestã lunã decembrie, filialele de profil, inclusiv cea de la Lupeni, sunt foarte active, pentru ca persoanele defavorizate sã aibã parte de alimente ºi îmbrãcãminte cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã. Aceste ajutoare se dau din donaþii, contribuþii ale autoritãþilor, cotizaþiile proprii ºi din Banca Naþionalã de Alimente a Crucii Roºii Române. Dar… "Pe plan local nu prea avem resurse. Am umblat din casã în casã ºi toatã lumea invocã criza. Pentru programele sociale nu ni s-au virat banii. Poate Banca de Alimente de la Bucureºti ºi filiala noastrã judeþeanã sã ne ajute cu ceva, dar deocamdatã nu am primit nici o veste. Ceea ce ne dezavanta-
jeazã este faptul cã Banca Naþionalã de Alimente nu are nici un partener din zona Vãii Jiului, nu existã nici macar un super market din zonã. Noi ajutãm centrul cu parte din cotizaþii, din bugetul local, sponsori. La Lupeni s-au virat ceva bani, dar nevoile societãþii civile aflate în dificultate sunt mari. Uneori, pentru a aduce transportul cu ajutoare de la Bucureºti sau Deva, am constatat cã sunt mai mari cheltuielile cu transportul decât ajutorul propriuzis. Acum doi ani, am strâns cotizaþia pentru asta. Fãrã ajutorul primãriei, nu reauºeam sã facem ceea ce am fãcut pânã acum. Cu toate zbaterile noastre, ºi nu au fost puþine, pentru cã asta este menirea noastrã, acum nu avem prea mult de oferit. Clar, umanitatea costã bani. Doar cu iubire faþã de
semeni nu poþi sã-i hrãneºti pe cei aflaþi în mare nevoie" - a declarat Simona Hîrîiaºu.
S
oarta voastrã fuse… bunã d-astã datã! Pe de altã parte, Filiala Crucii Roºii din Petroºani are planificate acþiuni de întrajutorare pânã de Crãciun ºi de Revelion. Aici, soarta a fost mai darnicã. "Noi facem un necesar al Crucii Roºii de la Petroºani ºi îl înaintãm Primãriei ºi Consiliului local ºi în fiecare an am avut prins în buget o sumã. Acum am primit 40 milioane lei vechi. În data de 1314 decembrie, avem vizita delegaþiei Crucii Roºii din Germania, cu care avem încheiat un parteneriat. Ei aduc în fiecare an ajutoare print-un proiect numit "Copii,
pentru copii". Practic copiii din Germania fac donaþii pentru copiii de la noi. Aceste ajutoare le vom împãrþi împre-
unã. Noi pregãtim din timp luna decembrie, întocmim liste cu anchetele noastre sociale, plus evidenþele de la primãrie cu aceste persoane" - a declarat Felicia Necºa, director Filiala Crucea Roºie Românã din Petroºani. În acel parteneriat cu Crucea Roºie din Germania, cu Primãria Petroºani, se vor distribui 100 de pachete cu îmbrãcãminte copiilor ºi adulþilor din familii defavorizate; copiilor de la Grãdiniþa nr. 2 ºi elevilor ªcolii nr.2 din Colonie li se vor oferi dulciuri, la fel ºi celor de la Grãdiniþa din Dãrãneºti, la Casa Policcino ºi la Centrul Cuore. În data de 14 decembrie, la ªcoala 7, împreunã cu directorul acesteia, Vasile Pop, va avea loc o acþiune de gen ºi un spectacol de anvergurã, care va avea loc în sala sportivã. "De la primãrie, vom duce la acest spectacol cam 100 de persoane cu autocarul. Aceastã acþiune este organizatã de colega noastrã Cristina Sârbu ºi prof, Sile Pop" - a precizat Felicia Necºa. Vor mai avea parte de bucurie din partea membrilor ºi voluntarilor de la Crucea Roºie Petroºani încã 160 de persoane singure ºi familii cu mulþi copii. Pachetele cu alimente care vor ajunge în casele lor au o valoare de 80-90 ron. În plus, ca în fiecare an, în data de 28 decembrie, Crucea Roºie împreunã cu Primãria Petroºani organizeazã Revelionul Nevoiaºilor, organizaþia umanitarã asigurând 300 de locuri, iar restul sunt cei aflaþi în evidenþele administraþiei locale. Ileana FIRÞULESCU
decât în Valea Jiului
Pentru majoritatea oamenilor, tatuajele nu au o mare valoare, în timp ce în colþul opus poþi descoperi oameni care fac artã, imprimeurile lor pe piele concurând cu opera unor artiºti de mare geniu. Arta tatuajelor este cunoscutã de milioane de ani ºi ascunde un înþeles cunoscut într-un grup restrâns. Tatuajele înseamnã creativitate, originalitate, personalitate ºi simbolism. Pânã la sfârºitul anului 2008, în Valea Jiului a funcþionat un salon de ta-
tuaje - aici facem referire la un salon autorizat, cu tatuator recunoscut, nu la o cãmãruþã unde nu ºtii dacã mai ieºi sãnãtos. Însã
cel care fãcea tatuajele, Ovidiu Tudoran - singurul care organizeazã astfel de cursuri în zona noastrã - a plecat în Italia, în Cologna Ai Colli-Verona, unde ºi-a deschis un alt salon. Acolo, afacerea prosperã, faþã de Valea Jiului, întrucât italienii nu sunt la fel de plini de prejudecãþi ca noi, iar statul nu te scarmãnã ºi de ultimul leu. "Am plecat, fiindcã statul nu face nimic pentru mine. Ce face el pentru evoluþia mea? Mã obligã sã fac un anumit numãr de
angajãri, pentru cã el nu poate plãti angajaþii? Eu nu am nevoie de angajaþi. Dacã aveam nevoie îmi angajam eu, dar aºa… nu vreau. Cine vrea ºi e prost sã stea în România ºi sã plãteascã. Aici, în Italia, eu sunt propriul meu ºef ºi subaltern. ªi îmi pare foarte rãu cã am plecat, pentru cã iubesc România ca zonã de relief geografic, însã sistemul ei m-a înrãit atât de mult, încât voi ajunge sã scriu Romania cu R-mic ºi cu 2 R în faþã, adicã - rromânia (pentru cine poate sã înþeleagã), spune tânãrul. De altfel, pe pereþii noului salon din Italia atârnã atestatele numeroase pe care le-a obþinut în aceastã meserie,
atestate care pentru statul român nu valoreazã nimic, nefiind în stare sã-ºi ajute artiºtii. Pe lângã atestatele mai sus menþionate, pe pereþi mai existã ºi steagul Italiei, semn ca treaba cu naþionalismul, nu mai existã în mintea ºi în sufletul lui. Din pãcate pentru România, Ovidiu este mult mai apreciat în strãinãtate pentru ceea ce face, iar noi rãmânem cu gustul amar cã nu ne putem aprecia valorile. Neputinþa acestui popor este demonstratã de felul în care sunt primiþi ºi remuneraþi românii în alte pãrþi, în timp ce noi le transformãm munca ºi talentul în taxe ºi impozite. Anamaria NEDELCOFF
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
Speranþa moare ultima...
“Am învãþat de-a lungul vieþii cã unele dorinþe se îndeplinesc”
D
e mai bine de patru ani, Gheorghe Tabacu, din Lupeni, are grijã de cei cinci copii ai sãi, întrucât soþia sa a plecat în Italia ºi refuzã sã se întoarcã în þarã. Deºi este un om care lucreazã orice, bãrbatului îi este foarte greu sã-ºi gãseascã de lucru, fie din cauza crizei, fie din cauza vârstei de 49 de ani ºi a bolii pe care o are, ce nu-i permite sã se miºte precum un tânãr. "Am lucrat 11 ani în armatã, la minã 8 ani, am avut o activitate privatã timp de 11 ani, iar anul trecut m-am angajat la o firmã turceascã. Am lucrat un an ºi ceva ºi gata, firma ºi-a închis porþile. Din cauza crizei economice, s-au fãcut reduceri de personal", spune bãrbatul.
Totuºi, el crede cã de vinã pentru cã a fost disponibilizat ar fi ºi problemele cu care s-a confruntat, legate de familie. "Poate cã eu am fost trecut pe lista disponibilizãrilor pentru cã am avut mai multe libere acasã, fiindcã au fost ceva probleme cu copiii ºi nu avea cine sã-i ajute, mai ales cã toþi sunt minori. Mai sufãr ºi de artritã gutanoasã, care este o boalã tare pãcãtoasã, am mult de suferit din cauza ei toamna ºi iarna", povesteºte Gheorghe Tabacu. Din cei cinci copii ai sãi, trei sunt la ºcoalã, doi fiind nevoiþi sã renunþe din cauza "gesturilor nesãbuite ale mamei lor". "A vrut sã-i ia în Italia la ea pe doi dintre bãieþi. A venit fãrã sã ºtie nimeni, i-a luat de la ºcoalã pur ºi simplu ºi i-a dus la Vâlcea cu intenþia de a-i lua cu ea în Italia, numai cã cel cu care stã ea acum nu a vrut sã audã ºi i-a trimis înapoi acasã, de parcã ar fi fost simple colete", spune bãrbatul. Totuºi, de aproape un an, ºase suflete
trãiesc din suma de 210 lei, reprezentând alocaþiile copiilor. "Eu am fost economist la viaþa mea ºi am lucrat orice ca sã-mi întreþin familia. Ne descurcãm cum putem ºi nu fugim de muncã. Mã mai ajutã câte un prieten ocazional, dar sunt zile când nu ne descurcãm deloc, nu avem ce pune pe masã. Totuºi, sunt sigur cã vor veni ºi zile bune, atâta timp cât pot munci", ne-a declarat Gheorghe Tabacu. Copiii lui învaþã bine la ºcoalã ºi nu au anturaje proaste, întrucât ºtiu cã aºa nu vor reuºi în viaþã. Uimitor este cã nu-ºi judecã mama care i-a lãsat pentru a avea ea un trai mai bun. "Fãrã mama este greu. Avem fetele care sunt gemene- cãrora le este greu fãrã mama. Au probleme pe care o fatã nu le-ar putea discuta cu tata sau cu fraþii, dar ele totuºi o fac. Sunt momente în care vin supãrate de la ºcoalã pentru cã unii copii râd de ele cã nu au haine ºi sunt sãrace, dar trecem
peste ele. Mama aºa a ales, ea a hotãrât ºi sperãm sã-i fie bine. Nu o judecãm pe ea, ea a ales ºi poate îºi va da seama cã nu a fãcut bine. A avut motivele ei, s-a sãturat de mizeria din Valea Jiului ºi a riscat. Dacã nu ne punem în locul ei, nu avem de unde sã ºtim ce a gândit. Poate cã noi vom face la fel când vom fi mari", spune Andrei Vlad, de 17 ani. Sãrbãtorile care vor veni se anunþã triste. Sunt slabe speranþe sã aibã o masã îmbelºugatã sau Moº Crãciun sã-i onoreze cu prezenþa, cum fãcea în alþi ani, când era belºug în casa lor. "Sincer sã fiu, mã întreb, cu groazã, ce vom pune pe masã. Dar sã sperãm ca va fi bine. Sperãm la o minune. ªtiþi... am învãþat de-a lungul vieþii cã unele dorinþe se îndeplinesc. Eu nu vreau decât ca toþi copiii mei sã fie sãnãtoºi, la fel ºi eu. ªi sã îi dea Dumnezeu sãnãtate soþiei mele ºi sã o ierte...", mai adaugã bãrbatul. Anamaria NEDELCOFF
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 decembrie 2011
Actualitate 7
"Doar cu iubire nu poþi Arta tatuajelor sã-i hrãneºti pe cei aflaþi în mare nevoie" mai valoroasã în Italia
P
rincipiul "ºi alþii sunt buni, doar cã þie þi-a ieºit" a fost ºi este de mare actualitate. Doi oameni specializaþi în cea mai cunoscutã organizaþie umanitarã din lume Crucea Roºie, ºtiu ce au de fãcut ºi au fãcut, dar se aflã în douã situaþii diametral opuse. Petroºaniului "i-a ieºit", iar Lupeniului - nu. Douã filiale ale Crucii Roºii Române din Valea Jiului se aflã în situaþii diametral opuse în pragul sãrbãtorilor de iarnã. Cea din Lupeni se zbate din rãsputeri pentru a-ºi ajuta persoanele din evidenþe, aflate sub pragul sãrãciei, iar cea de la Petroºani mai are nevoie de voluntari pentru a împãrþi bucurie de sãrbãtori.
"C
lar, umanitatea costã bani"
La Lupeni, Crucea Roºie este atestatã de Ministerul Muncii pentru programul social ""Fii umanitar. Fii voluntar: Ajuta-ti aproapele".
Finanþator: Primaria Municipiului Lupeni - 19.000 lei, prin amenajare sediu cu toate utilitãþile necesare. Coordonatorul proiectului, director Filialã Crucea Roºie, Simona Hîrîiaºu, a dezvoltat un sistem de asistenþã socialã la domiciliu a persoanelor în vârstã, singure. Doar cã lipsa acutã a banilor nu mai face funcþional acest program, deºi existã asistenþi medicali ºi volutari gata de acþiune.
Pentru acestã lunã decembrie, filialele de profil, inclusiv cea de la Lupeni, sunt foarte active, pentru ca persoanele defavorizate sã aibã parte de alimente ºi îmbrãcãminte cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã. Aceste ajutoare se dau din donaþii, contribuþii ale autoritãþilor, cotizaþiile proprii ºi din Banca Naþionalã de Alimente a Crucii Roºii Române. Dar… "Pe plan local nu prea avem resurse. Am umblat din casã în casã ºi toatã lumea invocã criza. Pentru programele sociale nu ni s-au virat banii. Poate Banca de Alimente de la Bucureºti ºi filiala noastrã judeþeanã sã ne ajute cu ceva, dar deocamdatã nu am primit nici o veste. Ceea ce ne dezavanta-
jeazã este faptul cã Banca Naþionalã de Alimente nu are nici un partener din zona Vãii Jiului, nu existã nici macar un super market din zonã. Noi ajutãm centrul cu parte din cotizaþii, din bugetul local, sponsori. La Lupeni s-au virat ceva bani, dar nevoile societãþii civile aflate în dificultate sunt mari. Uneori, pentru a aduce transportul cu ajutoare de la Bucureºti sau Deva, am constatat cã sunt mai mari cheltuielile cu transportul decât ajutorul propriuzis. Acum doi ani, am strâns cotizaþia pentru asta. Fãrã ajutorul primãriei, nu reauºeam sã facem ceea ce am fãcut pânã acum. Cu toate zbaterile noastre, ºi nu au fost puþine, pentru cã asta este menirea noastrã, acum nu avem prea mult de oferit. Clar, umanitatea costã bani. Doar cu iubire faþã de
semeni nu poþi sã-i hrãneºti pe cei aflaþi în mare nevoie" - a declarat Simona Hîrîiaºu.
S
oarta voastrã fuse… bunã d-astã datã! Pe de altã parte, Filiala Crucii Roºii din Petroºani are planificate acþiuni de întrajutorare pânã de Crãciun ºi de Revelion. Aici, soarta a fost mai darnicã. "Noi facem un necesar al Crucii Roºii de la Petroºani ºi îl înaintãm Primãriei ºi Consiliului local ºi în fiecare an am avut prins în buget o sumã. Acum am primit 40 milioane lei vechi. În data de 1314 decembrie, avem vizita delegaþiei Crucii Roºii din Germania, cu care avem încheiat un parteneriat. Ei aduc în fiecare an ajutoare print-un proiect numit "Copii,
pentru copii". Practic copiii din Germania fac donaþii pentru copiii de la noi. Aceste ajutoare le vom împãrþi împre-
unã. Noi pregãtim din timp luna decembrie, întocmim liste cu anchetele noastre sociale, plus evidenþele de la primãrie cu aceste persoane" - a declarat Felicia Necºa, director Filiala Crucea Roºie Românã din Petroºani. În acel parteneriat cu Crucea Roºie din Germania, cu Primãria Petroºani, se vor distribui 100 de pachete cu îmbrãcãminte copiilor ºi adulþilor din familii defavorizate; copiilor de la Grãdiniþa nr. 2 ºi elevilor ªcolii nr.2 din Colonie li se vor oferi dulciuri, la fel ºi celor de la Grãdiniþa din Dãrãneºti, la Casa Policcino ºi la Centrul Cuore. În data de 14 decembrie, la ªcoala 7, împreunã cu directorul acesteia, Vasile Pop, va avea loc o acþiune de gen ºi un spectacol de anvergurã, care va avea loc în sala sportivã. "De la primãrie, vom duce la acest spectacol cam 100 de persoane cu autocarul. Aceastã acþiune este organizatã de colega noastrã Cristina Sârbu ºi prof, Sile Pop" - a precizat Felicia Necºa. Vor mai avea parte de bucurie din partea membrilor ºi voluntarilor de la Crucea Roºie Petroºani încã 160 de persoane singure ºi familii cu mulþi copii. Pachetele cu alimente care vor ajunge în casele lor au o valoare de 80-90 ron. În plus, ca în fiecare an, în data de 28 decembrie, Crucea Roºie împreunã cu Primãria Petroºani organizeazã Revelionul Nevoiaºilor, organizaþia umanitarã asigurând 300 de locuri, iar restul sunt cei aflaþi în evidenþele administraþiei locale. Ileana FIRÞULESCU
decât în Valea Jiului
Pentru majoritatea oamenilor, tatuajele nu au o mare valoare, în timp ce în colþul opus poþi descoperi oameni care fac artã, imprimeurile lor pe piele concurând cu opera unor artiºti de mare geniu. Arta tatuajelor este cunoscutã de milioane de ani ºi ascunde un înþeles cunoscut într-un grup restrâns. Tatuajele înseamnã creativitate, originalitate, personalitate ºi simbolism. Pânã la sfârºitul anului 2008, în Valea Jiului a funcþionat un salon de ta-
tuaje - aici facem referire la un salon autorizat, cu tatuator recunoscut, nu la o cãmãruþã unde nu ºtii dacã mai ieºi sãnãtos. Însã
cel care fãcea tatuajele, Ovidiu Tudoran - singurul care organizeazã astfel de cursuri în zona noastrã - a plecat în Italia, în Cologna Ai Colli-Verona, unde ºi-a deschis un alt salon. Acolo, afacerea prosperã, faþã de Valea Jiului, întrucât italienii nu sunt la fel de plini de prejudecãþi ca noi, iar statul nu te scarmãnã ºi de ultimul leu. "Am plecat, fiindcã statul nu face nimic pentru mine. Ce face el pentru evoluþia mea? Mã obligã sã fac un anumit numãr de
angajãri, pentru cã el nu poate plãti angajaþii? Eu nu am nevoie de angajaþi. Dacã aveam nevoie îmi angajam eu, dar aºa… nu vreau. Cine vrea ºi e prost sã stea în România ºi sã plãteascã. Aici, în Italia, eu sunt propriul meu ºef ºi subaltern. ªi îmi pare foarte rãu cã am plecat, pentru cã iubesc România ca zonã de relief geografic, însã sistemul ei m-a înrãit atât de mult, încât voi ajunge sã scriu Romania cu R-mic ºi cu 2 R în faþã, adicã - rromânia (pentru cine poate sã înþeleagã), spune tânãrul. De altfel, pe pereþii noului salon din Italia atârnã atestatele numeroase pe care le-a obþinut în aceastã meserie,
atestate care pentru statul român nu valoreazã nimic, nefiind în stare sã-ºi ajute artiºtii. Pe lângã atestatele mai sus menþionate, pe pereþi mai existã ºi steagul Italiei, semn ca treaba cu naþionalismul, nu mai existã în mintea ºi în sufletul lui. Din pãcate pentru România, Ovidiu este mult mai apreciat în strãinãtate pentru ceea ce face, iar noi rãmânem cu gustul amar cã nu ne putem aprecia valorile. Neputinþa acestui popor este demonstratã de felul în care sunt primiþi ºi remuneraþi românii în alte pãrþi, în timp ce noi le transformãm munca ºi talentul în taxe ºi impozite. Anamaria NEDELCOFF
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
Speranþa moare ultima...
“Am învãþat de-a lungul vieþii cã unele dorinþe se îndeplinesc”
D
e mai bine de patru ani, Gheorghe Tabacu, din Lupeni, are grijã de cei cinci copii ai sãi, întrucât soþia sa a plecat în Italia ºi refuzã sã se întoarcã în þarã. Deºi este un om care lucreazã orice, bãrbatului îi este foarte greu sã-ºi gãseascã de lucru, fie din cauza crizei, fie din cauza vârstei de 49 de ani ºi a bolii pe care o are, ce nu-i permite sã se miºte precum un tânãr. "Am lucrat 11 ani în armatã, la minã 8 ani, am avut o activitate privatã timp de 11 ani, iar anul trecut m-am angajat la o firmã turceascã. Am lucrat un an ºi ceva ºi gata, firma ºi-a închis porþile. Din cauza crizei economice, s-au fãcut reduceri de personal", spune bãrbatul.
Totuºi, el crede cã de vinã pentru cã a fost disponibilizat ar fi ºi problemele cu care s-a confruntat, legate de familie. "Poate cã eu am fost trecut pe lista disponibilizãrilor pentru cã am avut mai multe libere acasã, fiindcã au fost ceva probleme cu copiii ºi nu avea cine sã-i ajute, mai ales cã toþi sunt minori. Mai sufãr ºi de artritã gutanoasã, care este o boalã tare pãcãtoasã, am mult de suferit din cauza ei toamna ºi iarna", povesteºte Gheorghe Tabacu. Din cei cinci copii ai sãi, trei sunt la ºcoalã, doi fiind nevoiþi sã renunþe din cauza "gesturilor nesãbuite ale mamei lor". "A vrut sã-i ia în Italia la ea pe doi dintre bãieþi. A venit fãrã sã ºtie nimeni, i-a luat de la ºcoalã pur ºi simplu ºi i-a dus la Vâlcea cu intenþia de a-i lua cu ea în Italia, numai cã cel cu care stã ea acum nu a vrut sã audã ºi i-a trimis înapoi acasã, de parcã ar fi fost simple colete", spune bãrbatul. Totuºi, de aproape un an, ºase suflete
trãiesc din suma de 210 lei, reprezentând alocaþiile copiilor. "Eu am fost economist la viaþa mea ºi am lucrat orice ca sã-mi întreþin familia. Ne descurcãm cum putem ºi nu fugim de muncã. Mã mai ajutã câte un prieten ocazional, dar sunt zile când nu ne descurcãm deloc, nu avem ce pune pe masã. Totuºi, sunt sigur cã vor veni ºi zile bune, atâta timp cât pot munci", ne-a declarat Gheorghe Tabacu. Copiii lui învaþã bine la ºcoalã ºi nu au anturaje proaste, întrucât ºtiu cã aºa nu vor reuºi în viaþã. Uimitor este cã nu-ºi judecã mama care i-a lãsat pentru a avea ea un trai mai bun. "Fãrã mama este greu. Avem fetele care sunt gemene- cãrora le este greu fãrã mama. Au probleme pe care o fatã nu le-ar putea discuta cu tata sau cu fraþii, dar ele totuºi o fac. Sunt momente în care vin supãrate de la ºcoalã pentru cã unii copii râd de ele cã nu au haine ºi sunt sãrace, dar trecem
peste ele. Mama aºa a ales, ea a hotãrât ºi sperãm sã-i fie bine. Nu o judecãm pe ea, ea a ales ºi poate îºi va da seama cã nu a fãcut bine. A avut motivele ei, s-a sãturat de mizeria din Valea Jiului ºi a riscat. Dacã nu ne punem în locul ei, nu avem de unde sã ºtim ce a gândit. Poate cã noi vom face la fel când vom fi mari", spune Andrei Vlad, de 17 ani. Sãrbãtorile care vor veni se anunþã triste. Sunt slabe speranþe sã aibã o masã îmbelºugatã sau Moº Crãciun sã-i onoreze cu prezenþa, cum fãcea în alþi ani, când era belºug în casa lor. "Sincer sã fiu, mã întreb, cu groazã, ce vom pune pe masã. Dar sã sperãm ca va fi bine. Sperãm la o minune. ªtiþi... am învãþat de-a lungul vieþii cã unele dorinþe se îndeplinesc. Eu nu vreau decât ca toþi copiii mei sã fie sãnãtoºi, la fel ºi eu. ªi sã îi dea Dumnezeu sãnãtate soþiei mele ºi sã o ierte...", mai adaugã bãrbatul. Anamaria NEDELCOFF
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 decembrie 2011 ::.. POVEªTI LA GURA SOBEI ..::
Refugiat la Petroºani,
antrenor la Naþionalã! CIBI BRAUN-BOGDAN
H
enþ cu
MÂNA Sãnãtate pentru nea` Piu Creiniceanu În februarie 2012 va împlini 73 de ani. A fost ºi rãmâne simbolul fotbalului lupenean. ªi cum ar putea fi altfel când, în urmã cu 50 de ani, în 1961, pe când avea doar 22 de ani, pleca la Steaua, unde va avea o carierã fulminantã timp de zece sezoane, pânã în 1971, culminând cu momentul de vârf la Jocurile Olimpice din 1964 în Japonia, ca ºi component al echipei Naþionale? A stat apoi mereu lângã fotbal, uneori strângând din dinþi, pe când boala îl necãjea rãu de tot. N-a fost un glob trotter, a jucat numai la Lupeni ºi la Steaua, la un înalt nivel. Din pãcate, acum face naveta între casã ºi spital. Am vorbit cu domnia sa la telefon zilele trecute ºi îmi spunea cã îºi doreºte numai sãnãtate. Piu Creiniceanu, legenda extremã a Lupeniului ºi a Naþionalei nu este în prezent în cea mai bunã formã, dar are mereu speranþa de partea sa. Cel care aºterne pe hârtie aceste rânduri recunoaºte cã Piu Creiniceanu, alãturi de "Profesorul" Gheorghe Constantin, l-au fãcut sã se îndrãgosteascã de echipa Steaua în anii `60. De aceea, gândurile pentru marele fotbalist Creiniceanu se îndreaptã cu cea mai sincerã dorinþã ca acesta sã îºi revinã cât mai repede la vitalitatea de altã datã. Dacã unii au vrut ca fotbalul sã nu mai existe la Lupeni, prin Piu Creiniceanu el existã ºi acum. Nea Piu, îþi dorim sãnãtate ºi Sãrbãtori Fericite!
C
oloman BraunBogdan (Cibi-baci) a fost o legendã a fotbalului românesc, în jurul sãu þesându-se poveºti fascinante. O parte interesantã din viaþa sa este legatã ºi de echipa Jiul Petroºani.
N
-a venit vacanþa, dar a rãmas în Franþa! Jucãtor fiind la Arad, Cibi Braun-Bogdan (era în 1932, avea 27 de ani) acceptã o invitaþie a echipei C.A. Oradea pentru un turneu în Africa. La reîntoarcerea în Europa, decide sã rãmânã în Franþa, la Racing Club Calais, unde va juca doi ani, cu banii adunaþi urmând ºcoala de antrenori de la Folkestone (Anglia). S-a reîntors în þarã, unde a jucat pânã în 1940 la Juventus Bucureºti, abandonând activitatea de fotbalist la vârsta de 35 de ani.
A
mai departe de Bucureºti, alege Petroºani-ul. Experienþa ºi cunoºtiinþele sale ca antrenor vor fi un simbol pentru echipa Jiul, care la finalul ediþiei 1940-41, cu Cibi Braun-Bogdan la cârmã, promoveazã în Divizia "A". Izbucnirea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial amânã începerea campionatului, aºa cã Cibi Braun-Bogdan se implicã în depistarea unor talente locale (se ºi cãsãtoreºte la Petroºani), angrenându-se în competiþii cu caracter local. Cupa Eroilor, ediþia 1942-43, va da mãsura valorii unei echipe Jiul, prin ocuparea locului 2. Vremuri grele, cu militarizarea minelor din Valea Jiului, din februarie 1941, la ordinul regimu-
Calitãþile sale însuºite la ºcoala de antrenori din Anglia l-au impus rapid în rândul federalilor. Va fi antrenorul Naþionalei României, debutând pe acest post la 10 iunie 1937, în meciul amical România - Belgia 2-1, cu celebrii Mircea David "Il Dio" în poartã, cu Raffinsky, N. Kovacs, Bürger, Baratky Cibi Braun sau Bodola ca mari Bogdan într-o vedete. Urmãtorul joc, fotografie din pe 27 iunie 1936, tot 1980 un amical, 2-2 cu Suedia, îi întrerupe penlui dictatorial al lui Ion tru moment cariera de Antonescu. antrenor al Naþionalei. Fotbalul nu moare. Apar taVa reveni însã dupã rãzboi, lente, precum Costicã Moraru, în 1945. Nicu Golgoþ sau Iosif "Bonþu" Deleanu ºi asta datoritã perseefugiat? verenþei lui Cibi BraunConcentrat? Bogdan, antrenorul cãutãtor de Abandonat? talente. Timp de cinci ani, 1940-45, ignorând lipsurile ºi Puþin cam din toate... necazurile acelei întunecate Originea evreiascã a lui Cibi perioade, Cibi Braun-Bogdan Braun-Bogdan nu ar fi fost pe s-a identificat întru-totul cu placul ocupantului (aliatului) fotbalul petroºenean. german, aºa cã Cibi BraunLa finalul rãzboiului, în vara Bogdan încearcã o variantã cât lui 1945, a revenit în Capitalã. de Genu TUÞU Misiunea sa se încheiase în
R
Paginã realizatã
ntrenor la Naþionalã
S-a nãscut pe 13 oct. 1905 la Arad. A jucat fotbal la AMEFA Arad, RC Calais (Franþa) ºi Juventus Bucureºti, în perioada 1915-1940, fiind un mijlocaº de valoare. În 1933 a absolvit cursul de antrenori de la Folkstone (Anglia), muncind cu pasiune în aceastã profesie aproape o jumãtate de veac, la opt echipe. Va fi antrenor al echipei Naþionale (1937-39), apoi o serie de funcþii în cadrul FRF. A murit pe 15 martie 1983.
Cibi Braun-Bogdan în anii `50 Valea Jiului. Va fi încântat cã preia din nou echipa Naþionalã, dar lipsa de pregãtire (ultimul meci avusese loc în 1943!) a fost un dezastru, la Budapesta, Ungaria România 7-2! În echipa Ungariei, faimoºii dr. Sarosi, Hidegkutin, Zsengeller, Ferenc Puskas. Noi, cu opt debutanþi: Boroº, Ghiuriþan, Bãcuþ I, Ritter, Vasile Ion, Fr. Fabian, I. Petschowsky, Farkas I, L. Incze!
D
in nou la Petroºani. Ca observator. În anii urmãtori, Cibi Braun-Bogdan ºi-a completat panoplia de antrenor cu alte trasee: Rapid Bucureºti (1945-47), CCA-Steaua (1947-48), Dinamo (194852), UTA (1952-54, 196062, 1963-65) cu care a câºtigat Cupa României în 1954. Apoi a fost cooptat în cadrul FRF, unde a îndeplinit o serie de funcþii,
talentul sãu de narator fiind demonstrat ºi prin realizarea a douã cãrþi savuroase, "Fotbal în glumã" ºi "Din lumea balonului rotund". În pregãtirile sale prin þarã, ca observator federal, a ajuns de multe ori ºi la Petroºani. O întâmplare haioasã a fost pe 26 nov. 1967, la meciul Jiul - UTA. La pauzã, arãdenii conduceau cu 1-0. Observator, Cibi Braun-Bogdan i-a ironizat la pauzã pe conducãtorii Jiului, despre jocul slab al acestora. În timpul reprizei secunde, Cibi Braun-Bogdan a adormit, dar gãlãgia de la finalul meciului l-au trezit. "Ce mã, gata, v-a bãtut UTA!", a zis maestrul. La care un conducãtor al Jiului, Ioan Karpinecz, i-a rãspuns: "Nu Cibi-baci, e 2-1 pentru Jiul, dar dumneavoastrã dormeaþi..." Cibi Braun-Bogdan, o legendã a fotbalului românesc, un antrenor respectat ºi iubit, care a avut o contribuþie importantã la menþinerea fotbalului din Valea Jiului în cele mai grele momente ale sale.
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 decembrie 2011
Foºtii mineri, "anchetaþi" social
entru ca minerii disponibilizaþi în toamnã sã intre, în sfârºit, în posesia celei de-a doua P tranºe de bani, indicaþia venitã de la "centru" era ca aceºtia sã treacã prin unele anchete sociale.
Prin urmare, pe baza tabelelor primite de la CNH, serviciile de asistenþã socialã din Valea Jiului au purces la treabã. Numai în Petroºani au fost efectuate, deja, 206 de astfel de anchete. În alte 3 cazuri foºtii mineri au refuzat sã ofere date despre starea lor socialã, iar un altul nu a fost, încã, gãsit acasã. La plecarea din minerit, celor câteva sute de mineri care au intrat în ºomaj li s-a promis cã vor primi, cu titlul de plãþi compensatorii, suma totalã de 210 milioane de lei vechi, împãrþitã în 3 tranºe. Prima tranºã (de 70 de milioane de lei vechi) a venit cu întârziere, la fel cum se va întâmpla ºi cu cea de-a doua. Dacã promisiunile guvernanþilor vor fi respectate aceasta ar urma sã intre în conturile foºtilor mineri în cursul acestei sãptãmâni. Banii vor fi oferiþi de cãtre Ministerul Muncii, familiei ºi Protecþiei Sociale. (Mir cea NISTOR) NISTOR)
Ne sãpãm groapa cu dinþii Numãrul bolnavilor de diabet din judeþul Hunedoara e ridicã, potrivit statisticilor, la pete 12.000, însã medicii spun cã numãrul lor este aproape dublu. Puþini ssunt cei care moºtenesc boala, majoritatea se îmbolnãvec în urma unei alimentaþii excesive ºi a stresului, iar o parte importantã nici mãcar nu ºtiu cã au diabet.
O
bezi de mici
Alimentaþia de tip fastfood, lipsa orelor de educaþie fizicã ºi pasiunea pentru calculator sunt principalele cauze care duc la îmbolnãvirea tinerilor încã de mici. Invadaþi de reclame, nu-ºi pot stãpâni poftele ºi depãºesc rapid greutatea normalã pentru vârsta lor. De aici pânã la boalã nu e decât un singur pas. "Aproape fãrã excepþie, persoanele care ajung la medic suferã deja de diabet. Sunt persoane care sunt deja suprapon-
Clãdire nouã, drapele zdrenþuite...
în urmã cu doar un an de Izile,nauguratã clãdirea care adã-
posteºte Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani aratã, ce-i drept, impecabil. Nu acelaºi lucru se poate spune, însã, ºi despre drapelele care troneazã pe frontispiciul acesteia. Fie cã este vorba despre Drapelele Naþionale, fie cã este vorba despre
steagurile albastre ale Uniunii Europene, acestea sunt, de fapt, niºte zdrenþe. Supuse intemperiilor care au bântuit prin Valea Jiului de la inaugurarea clãdirii, (inaugurare la care a fost prezentã pânã ºi Laura Codruþa Kovesi procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie) acestea au ajuns sã facã notã discordantã cu moderna clãdire.
Decolorate, mototolite ºi cu aþe atârnând din ele, cele 4 steaguri, nu fac deloc cinste modernului sediu al Parchetului din Petroºani. Poate cã, pânã anul viitor, când va fi celebratã Ziua Drapelului Naþional, se va gãsi cineva care sã înlocuiascã ºi resturile materiale care umbresc faþada Parchetului... Pânã atunci ar mai fi cam vreo 200 de zile... Mir cea NISTOR
Bani de la Guvern pentru Sarmizegetusa Regia
P
entru punerea în valoare a sitului Sarmizegetusa din Munþii Orãºtiei, Guvernul va aloca peste 10 milioane de lei, suma fiind cuprinsã în bugetul Ministerului Culturii ºi Patrimoniului. Situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia va fi protejat ºi pus în valoare cu bani de la bugetul de stat. Comisia de Culturã a Camerei Deputaþilor a adoptat deja Documentul de sintezã privind prioritãþile strategice ale Ministerului Culturii ºi
Patrimoniului Naþional pe termen mediu - 2012 ºi în perspectiva perioadei 2013 - 2015. Potrivit actului oficial, Ministerul Culturii ºi patrimoniului va aloca 10,8 milioane de lei pentru finanþarea cercetãrii arheologice sistematice, a conservãrii primare, restaurãrii ºi punerii în valoare a sitului Sarmizegetusa, considerat a fi zonã de interes arheologic prioritar. Referindu-se la acest aspect, preºedintele PDL Hunedoara,
derale ºi pentru care mâncarea a devenit refugiul dupã o zi stresantã. Boala este una grea ºi de lungã duratã, care implicã ºi costuri. Dacã nu se þine o dietã strictã pentru revenirea la o greutate normalã, toþi se aleg cu alte boli care pot duce pânã la deces, cum ar fi infarctul, hipertensiunea arterialã, bolile de ficat ºi colesterolul ridicat. Ele nu dau semne, omul
nu ºtie de ce boalã suferã. Din pãcate, în ultima perioadã, boala coboarã cãtre perioada adolescenþei", explicã dr. Codruþa Fotescu, medic specialist diabet, boli de nutriþie ºi metabolism.
R
egim alimentar
Dietã strictã, hipocaloricã ºi plimbãri lungi ºi alerte sunt cele mai bune remedii contra bolilor de nutriþie. Odatã
ce ºtiu regimul pe care trebuie sã-l respecte, bolnavii ar trebui sã se þinã de el cu sfinþenie. Însã nu doar cã nu se pot þine de o dietã riguroasã, dar îºi alimenteazã greºit copiii. "Mai puþin de jumãtate reuºesc sã urmeze un regim alimentar, ceea ce face ca boala sã evolueze ºi sã provoace altele noi. Totul implicã suferinþã ºi bani din partea bolnavului. Ar fi bine sã urmãm sfaturile medicilor, care presupun o alimentaþie sãnãtoasã, bogatã în fructe ºi legume ºi exerciþii fizice regulate", mai spune dr. Fotescu. Drept urmare, tindem sã urmãm calea pe care au luat-o þãrile dezvoltate, unde majoritatea persoanelor sunt supraponderale. Anamaria NEDELCOFF
Cu toþii vor primi alimente
Toþi cei aflaþi pe listele Serviciilor Locale de Asistenþã Socialã din Valea Jiului vor primi alimentele oferite ca ajutor de cãtre Uniunea Europeanã. Chiar dacã lumea se înghesuie la cozi, crezând cã alimentele, odatã epuizate, vor fi "pierdute", acest lucru nu se va întâmpla. În cazul în care stocurile vor fi terminate în acest an, acþiunea va continua ºi anul viitor. "Ultimul transport de alimente a venit în data 29 noiembrie, iar un altul urmeazã a sosi în data de 15 decembrie. Cred cã vom lucra, adicã vom împãrþi alimentele, pânã la sfârºitul lunii decembrie. Important este cã nimeni, dintre cei care au dreptul sã primeascã alimentele, nu va rãmâne fãrã ele", a precizat Cristina Mraz, ºef Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã
Dorin Gligor a declarat cã acest sit arheologic, de o importanþã excepþionalã, trebuie neapãrat protejat. "Chiar în condiþii de austeritate, acest guvern a demonstrat cã acordã respectul cuvenit istoriei neamului. Nu este uºor sã gãseºti fonduri pentru un astfel de capitol, când existã necesitãþi imediate de naturã socialã. Dar exista o urgenþã aici, la Sarmizegetusa Regia. Trebuie sã protejãm acest sit excepþional, pânã nu îl asfalteazã firmele de casã ale preºedintelui Consiliului Judeþean. Prea mulþi ºi-au bãtut joc de moºtenirea lãsatã de strãmoºii noºtri. E timpul sã intrãm în normal, sã punem în valoare comorile excepþionale pe care le avem în judeþul Hunedoara", a declarat Gligor. Carmen Cosman
Petroºani. În Petroºani, circa 3.500 de persoane provenind din categorii sociale defavorizate (ºomeri, pensionari cu venituri mici, beneficiari ai Venitului Minim Garantat ºi persoane cu dizabilitãþi) au dreptul de a primi fãina, mãlaiul, orezul sau biscuþii, oferiþi ca ajutor de cãtre Uniunea Europeanã. 2.000 dintre aceºtia au intrat, deja, în posesia ajutorului alimentar. Mir cea NISTOR
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Joi 8 decembrie 2011
Tony ºi Dora - ultimul spectacol din acest an, la Teatrul de Arta Deva
n spectacol zguduitor, pe U un text contemporan, scris de Sorin Misirianþu este
propunerea actorilor de la Teatrul de Artã din Deva pentru finalul acestui an, premiera fiind vineri, 9 decembrie, ora 19.00. Un cuplu - o profesoarã de educaþie fizicã ºi un pictor, oameni frumoºi, luminoºi, plin de umor. Pânã într-o zi, când totul se nãruie. Cât de jos poate decãdea un cuplu? Veþi vedea. În regia lui Dan Chiorean, spectacolul aparent o comedie, dã de gândit tuturor. "Tony ºi Dora e un show dinamic ºi dens, liniar ca eºalonare a unor secvenþe de viaþã, conceput de Dan Chiorean într-un decor minimalist, specific abordãrilor de aceastã structurã. ªansa acestui tratament aplicat textului, scris, nu mã îndoiesc, special pentru un asemenea loc, este marºarea intensã pe jocul actorilor, devenit mai vizibil în componentele sale decât pe scena mare. Apropierea de actori pune ºi mai bine în evidenþã supleþea ºi corectitudinea interpretãrii. Ramona Dumitrean aduce în Dora anxietatea unei femei predispuse la stãri succesive de nevrozã. Sorin Misirianþu în Tony induce puþin prea mult firesc ºi echilibru personajului ca în final sã se lase ºi el copleºit de
depresii" - Adrian Þion - Tony si Dora un show alert, apãrut pe liternet.ro Pe Sorin Misirianþu în Tony ºi Dora îl gãsim în posturã de actor ºi dramaturg, dupã ce am avut ocazia sã-l urmãrim ca regizor în Cameristele de la Teatrul Andrei Mureºanu Sf Gheorghe. Regizorul Dan Chiorea ºi actorii Ramona Dumitrean, Sorin Misirianþu sunt angajaþi ai Teatrului Naþional Cluj-Napoca. Preþul biletelor: 16 lei întreg ºi 10 lei cu reducere.
SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL
s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!
Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162
VÂNZÃRI
ANGAJÃRI
z Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699. z Vând mobilã de bucãtãrie ultra-modernã cu toate dotãrile nesesare încorporate, hotã, aragaz, maºinã de spãlat vase în lungime de 3,53 metri. Dulap de haine pe ºine, maºinã de spãlat vase, hotã inox marca Bosch. Telefon 0721028699.
Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã. Relaþii la telefon: 0254.548.068
HOROSCOP
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna decembrie, anul curent la sediul firmei. Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro
VÂNZÃRI Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264
8 d e c e m b r i e 2 0 11
Chestiunile profesionale vor fi prioritare ºi pentru tine, cãci este posibil sã aibã loc schimbãri în cadrul instituþiei la care lucrezi. N-ar fi exclus nici sã þi se repartizeze noi responsabilitãþi, semn cã superiorii ierarhici îþi apreciazã eforturile.
Activitãþile intelectuale îþi vor permite sã-þi pui în valoare capacitãþile; în cazul în care vei avea de dat un examen, rezultatele vor fi cel puþin mulþumitoare. La serviciu va fi mare agitaþie, cãci va fi nevoie sã finalizezi unele lucrãri înainte de termen.
Ai putea cunoaºte o persoanã care îþi va fi de un real folos în viitorul apropiat. Cei cãsãtoriþi vor avea de lãmurit chestiuni importante, dar pânã la urmã vor reuºi sã ajungã la un consens. În a doua jumãtate a zilei vei reuºi sã te relaxezi.
În plan profesional vei avea unele mici realizãri, care îþi vor demonstra cã nu ai muncit degeaba în ultimul timp. Sfaturile rudelor apropiate se vor dovedi inspirate ºi ar fi bine sã þii cont de ele. În aceastã perioadã vei avea de fãcut faþa ºi unor activitãþi de rutinã.
Vei fi mai cufundat în propriile probleme, dar cum ºansele ca totul sã se rezolve în favoarea ta sunt mari, nu ai motive sã fii îngrijorat. La slujbã vei putea finaliza un proiect mai complicat, la care vei avea de colaborat cu mai mulþi colegi.
Activitãþile sociale vor fi prioritare pentru tine în aceastã perioadã. Relaþia cu prietenii se va îmbunãtãþi considerabil ºi nu vor lipsi ocaziile de a petrece clipe excelente în compania acestora. Energia este sub nivelul obiºnuit, aºa cã nu este cazul sã te implici.
Capacitatea ta de concentrare va atinge un maxim, iar deciziile pe care le vei lua în aceste zile îºi vor demonstra în scurt timp eficienþa. Colegii te vor susþine în tot ce doreºti sã întreprinzi ºi acest lucru îþi va da un plus de încredere.
În aceastã zi vei face cheltuieli peste aºteptãri în compania persoanei iubite. Contractul cu strãinãtatea te va favoriza din toate punctele de vedere. Ai putea primi o sumã de bani sau o propunere de colaborare avantajoasã de pe alte meleaguri.
Situaþia ta financiarã va înregistra o îmbunãtãþire, ceea ce te va face mai optimist. Cãminul va reprezenta un domeniu spre care se va îndrepta în mod special interesul ºi energia ta. Momentele petrecute în compania celor apropiaþi te vor remonta.
Vei manifesta o tendinþã spre impulsivitate, ceea ce te poate aduce în situaþia de a avea conflicte cu cei apropiaþi. Va fi mare agitaþie în familie pentru cã vor fi de pus la punct unele chestiuni de interes comun. Ar fi bine sã nu-þi impui punctele de vedere.
Persoana iubitã va fi mai sensibilã, mai suspicioasã ºi va trebui sã fi foarte atent, cãci orice vorbã spusã la întâmplare ar putea-o rãni. În rest vei avea parte de tot felul de evenimente, care te vor þine în prizã. La începutul intervalului ar putea sã aparã unele discuþii.
Capacitãþile tale mentale vor atinge un maxim, astfel încât vei reuºi sã gãseºti soluþii la cele mai dificile dintre problemele cu care te confrunþi. La serviciu doreºti sã te afirmi cu orice preþ ºi acest lucru îþi poate crea mici neînþelegeri cu colegii.
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 decembrie 2011
Educaþie sub umbra terorii!
We don't need no education We dont need no thought control No dark sarcasm in the classroom Teachers leave them kids alone Hey! Teachers! Leave them kids alone! All in all it's just another brick in the wall. All in all you're just another brick in the wall.
D
eºi în România anului 2011, educaþia se poate face prin nenumãrate metode didactice, iatã cã mai sunt ºi excepþii, în care copiii sunt liniºtiþi ca pe vremea lui Ceauºescu, cu forþa sau chiar mai rãu. Unei fetiþe de 4 ani ºi jumãtate i s-a smuls un smoc de pãr, iar cea care a fãcut asta este nimeni
alta decât educatoarea ei. "Când eram la grãdiniþã, m-am dezbrãcat, am ieºit afarã sã iau gentuþa, am mâncat un pic ºi când am fost pe hol, doamna m-a tras de pãr", a spus micuþa Adina. Mama fetiþei spune cã a fost ºocatã când aceasta i-a arãtat ce a pãþit, iar acum vrea sã îºi facã dreptate ºi pe cale legalã. "Când am ajuns la grãdiniþã sã o iau, mi-a povestit cã îi cade pãrul. Atunci mi-a arãtat din coºul de gunoi un smoc
întreg de pãr, iar când m-am uitat la ea în cap, am vãzut cã era toatã smulsã. Era pur ºi simplu chealã în locul acela.
Educatoarea îmi spunea cã îi fulguie pãrul ºi cã nu ºtie ce are. I-am spus cã nu are cum sã-i fulguie pãrul, aºa pur ºi simplu.
În curând, Vulcanul se va "aprinde"
V
ulcãnenii vor avea un oraº luminat ca-n poveºti, plin de culoare ºi strãlucire. Cel puþin aºa promit edilii, care spun cã în prezent, muncitorii încã lucreazã pentru a pune instalaþiile pe stâlpi.
"Iluminatul ornamental se va porni odatã cu pomul de iarnã, când vom primi mii de copii în parcul Avram Iancu. Atunci totul în oraº va strãluci , iar pe Bulevard la fel. Este vorba de un nou sistem ºi o altã garniturã de instalaþii de iluminat. Desigur, astfel, oraºul nostru va cãpãta o altã notã", a afirmat
Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan În acest an, în acest oraº vor fi luminate ºi alte zone ale oraºului, decât cele centrale. 17 decembrie este data când Ile va apãsa pe buton. Luiza ANDRONACHE
P
Acþiune în forþã a poliþiºtilor Biroului de Investigaþii Criminale din cadrul Poliþei Municipiului Deva, care au depistat ºi reþinut cinci bãrbaþi cu
vreau sã îmi fac dosarul de pensionare", a afirmat educatoarea. Conducerea ºcolii spune, printre altele, cã a luat cunoºtinþã de incident ºi a chemat pãrþile la o discuþie. "Recunoaºte faptul cã a tras-o de pãr, dar cã nu foarte tare. Incidentul este regretabil. Dânsa mi-a spus textual cã regretã ºi ºi-a cerut scuze ºi în faþa pãrintelui. Mama a spus cã va veni sã depunã o plângere scrisã cãtre ºcoalã. Rãmâne sã vãd acea plângere, dupã care vom face o anchetã internã", a declarat Constantin Toroapã, director Colegiul Naþional Carmen Sylva Luiza ANDRONACHE
Cu maºina aproape în Jiu
Nici cauciucurile de iarnã nu te scapã de vreme vrea.
Miercuri dimineaþã, pe Defileul Jiului, chiar la intrare dinspre Petroºani, s-a produs un incident rutier din cauza poleiului. ªoferul unei maºini de curierat rapid pur ºi simplu nu a avut ce face ºi chiar dacã a avut cauciucuri de iarnã, a derapat pe carosabilul ca sticla ºi a intrat într-un parapet de pe marginea drumului. Acum, dupã ce cã s-a ales cu o sperieturã zdravãnã, el trebuie sã plãteascã ºi pagubele maºinii serios avariatã. Luiza ANDRONACHE
Poliþiºtii au tras obloanele afacerii unei grupãri de hoþi oliþiºtii deveni au reþinut, ieri, cinci bãrbaþi, despre care existã informaþii cã ar fi comis mai multe furturi din societãþi comerciale. Cei cinci au fost prezentaþi magistraþilor cu propunere de arestare preventivã.
Atunci a zis cã a smotocit-o un pic pentru cã e rea. S-a mai întâmplat ceva asemãnãtor acum aproximativ douã luni, dar atunci am trecut cu vederea", a declarat Ibolya Gergely, mama fetiþei. Educatoarea care este acuzatã, Dorina Rangea, ºi-a recunoscut vina ºi spune cã totul s-a întâmplat într-un moment când practic ºi-a pierdut cumpãtul. "S-a întâmplat, am ciufulit-o un pic pentru cã nu puteam sã o fac sã stea pe scaun. Eu lucrez de 33 de ani, sunt foarte bolnavã ºi zis cã îmi asum toate consecinþele. Dacã vor sã mã dea afarã din serviciu, sã mã dea. Eu regret enorm. Oricum,
vârste cuprinse între 20 ºi 30 de ani, din Deva, toþi cu antecedente penale. Poliþiºtii spun cã, în perioada octombrie - noiembrie, cei cinci au comis mai multe furturi din societãþi comerciale situate pe raza municipiul Deva. Potrivit probatoriului, ei pãtrundeau prin efracþie, pe timp de noapte, în incinta societãþilor comerciale, de unde sustrãgeau în special aparaturã electronicã pe care ulterior o comercializau unor clienþi de ocazie de pa raza altor judeþe. Valoare prejudiciului creat prin comiterea acestor infracþiuni se ridicã
la peste 40.000 lei. "Suspecþii au fost ridicaþi de poliþiºti chiar de la domiciliile lor în cursul acestei dimineþi ºi vor fi prezentaþi Judecãtoriei Deva cu propunere de arestare preventivã sub aspectul comiterii infracþiunii de furt calificat. De
asemenea, poliþiºtii continuã cercetãrile pentru documentarea întregii activitãþi infracþionale a celor cinci, dar ºi pentru extinderea cercetãrilor faþã de alþi suspecþi", a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN
12 Turism,
Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 decembrie 2011
Cabana pãrãginitã de la Câmpu lui Neag, îl aºteaptã pe Buhãescu Fosta cabanã de agrement de la Câmpu lui Neag, care a aparþinut odatã minei Uricani, inauguratã în anul 1959, se aflã în prezent într-o stare avansatã de degradare. Oamenii îºi mai aduc aminte ºi acum de chefurile ce se þineau odinioarã aici ºi le pare rãu cã a ajuns practic o ruinã. "Este impunãtoare, frumoasã, o adevãratã bijuterie. Meritã refãcutã, dacã nu, se stricã de tot
ºi ea face parte din istoria noastrã. ªi aºa este "coaptã", acoperiºul ºi lemnul ar trebui dat jos, fiindcã este putred ºi plouã înãuntru. Este pãcat de ea", spune Camelia Burdea, sãteancã din Câmpu lui Neag. Primarul Dãnuþ
Buhãescu, de fiecare datã când este întrebat
despre vechea cabanã Câmpu lui Neag, dã vina pe "investitorii neserioºi echipei Salvamont care spun cã vor sã facã din Straja. investiþii numai verbal", Salvamontiºtii au dar ºi pe criza econodoar lemne de foc ºi micã, ce nu le permite se descurcã cu greu sã investeascã în ea. în condiþiile în care ar avea nevoie de medicamente, materiale sanitare sau hranã. alvamontiºti fãrã bani ºi În Straja, deºi este facturi neachitate. Aºa staþiune de munte sunt cei care activeazã în staþirima zãpadã din intratã în circuitul unea de munte Straja, acolo acest sezon s-a naþional, doar janunde ºeful echipei încearcã de aºternut în staþiunile de darmii ar mai putea sã intervinã, dacã ani de zile sã gãseascã o soluþie care munte, iar cabanierii îºi salvamontiºtii îºi vor înceta activitatea. sã fie în avantajul turiºtilor, al Edilii locali au încercat sã paseze aºteaptã deja turiºtii. cabanierilor responsabilitatea de a plãti Salvamont-ul Stratul de zãpadã în ºi al administraþiei locale. cãtre cabanieri, asta în condiþiile în care Parâng, Straja, sau serviciul este unul de interes public. Pasul Vâlcan are aproEchipajul Salvamont de la Straja Mai mult, administraþia de la Lupeni ximativ 10 cm, iar Lupeni spune cã va mai sta în staþiune a refuzat de ani de zile sã plãteascã un salvamontiºtii îi averpânã luni, pentru cã face acest efort echipaj SMURD, deºi cele mai multe tizeazã pe cei care vor gratuit, dupã ce administraþia localã ºi intervenþii se fac cu paramedicii, care urca la munte sã fie cabanierii nu au reuºit sã le achite convin acum de la Vulcan, pe banii celor de echipaþi corespunzãtor. travaloarea serviciilor ºi a dotãrilor. acolo. "Dacã pânã la sfârºitul acestei sãpToate aceste în condiþiile în care s-a În staþiunile de munte tãmâni, nu reuºim sã purtãm un dialog, vorbit cã singura alternativã la minerit din Valea Jiului prima atunci vom uita definitiv de serviciul ar fi turismul montan. Salvamont", a spus George Resiga, ºeful Diana MITRACHE zãpadã a acestui sezon a venit odatã cu Moº Nicolae. A nins în ultimele ore ºi vremea se pare cã va þine cu cei care vor sã urce în acest weekend la munte. "A de sãptãmânã alpiniºti cãzute de-a lungul vremii, a în fiecare an, în nins ºi sperãm cã va mai formând cataracte care amatori sau profesioniºti, perioada hiverninge. Noi suntem de care mai superbe, veniþi chiar din toatã þara nalã, în Cheile Jieþului pregãtiþi pentru acest descoperindu-se total sã cucereascã minunatele toate cascadele ce se sezon", spune Dumitru ochiului ce cu uimire le cascade îngheþate ale varsã în pârâul Jieþ Bârlida, ºeful echipei Jieþului. îngheaþã pe rând, luând privesc. Aici poþi întâlni Anamaria Salvamont Parâng. forma unor bezele, ªi în Straja e zãpadã aproape la fiecare sfârºit NEDELCOFF datoritã temperaturii ºi salvamontiºtii sunt la
SOS
Salvamont Straja! S
Cascadele Jieþului îºi îmbracã haina de sãrbãtoare
C
scãzute ce s-a aºternut în Valea Jiului, dar ºi curentului care circulã prin chei.
Turiºtii, amatori de senzaþii tari sau doar de imagini frumoase, pot admira aceste cascade pe toatã perioada iernii. Astfel, cei care se aventureazã cãtre cabana Groapa Seacã sau chiar mai departe, cãtre Obârºia Lotrului, vor fi uimiþi de cascadele îngheþate ce strãjuiesc pe stânga ºi pe dreapta, unde pârâul Jieþ îºi croieºte cu greu drumul, trecând peste stâncile
Totuºi, surse din cadrul Primãriei Uricani susþin cã, de fapt, nici lui Bill Gates nu i-ar fi datã, cabana fiind pregãtitã pentru chermezele viitoare ale primarului Buhãescu. "Deºi au venit mai mulþi investitori, care au avut intenþii serioase cu aceastã cabanã, el i-a gonit cu pretenþiile lui. Una dintre ele era ca, dacã le-o dã pentru suma de aproximativ 3 miliarde de lei vechi, sã-i opreascã lui tot timpul douã
camere în care sã se cazeze el cu prietenii lui. Oamenii care au venit aici, afaceriºti serioºi, s-au uitat la el chior⺠ºi au plecat. De atunci oferã tot felul de pretexte pentru a nu o vinde, întrucât el o pãstreazã pentru el ºi amanta lui, intenþionând s-o treacã pe numele viitoarei soacre, ca sã nu batã la ochi, cum de fapt a fãcut ºi cu alte proprietãþi, pe care le-a trecut pe numele unor funcþionari din primãrie care-l vor sluji veºnic", a declarat unul dintre funcþionarii Primãriei Uricani. Anamaria NEDELCOFF
A nins la munte iar proprietarii de pensiuni pregãtiþi de deschiderea noului sezon de iarnã
P
datorie. "Am urcat în staþiune ºi aºteptãm sã vinã ºi turiºtii. Zãpada are o palmã ºi e foarte frig", spune George Resiga, ºeful echipei Salvamont. ªi proprietarii de pensiuni sunt pregãtiþi sã-i întâmpine pe primii turiºti ºi sã deschidã oficial sezonul de iarnã. " Noi suntem pregãtiþi, iar pe lângã zãpada naturalã am pus ºi noi tunurile de zãpadã pe trei pârtii. În ce ne
ANGAJEAZÃ pentru Domeniul Schiabil VidraTransalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 km pânã la OMV Petroºani; 38 km pânã la Comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii (pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lãcãtuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi (pregãtire minimã ºcoala de
priveºte facem tot ce þine de noi ca cei care vor urca la munte în Straja sã fie mulþumiþi, numai vremea, dacã se va încãlzi, ne poate strica planurile", declarã Emil Pãrãu, proprietar de pensiune. Primii turiºti sunt aºteptaþi în acest weekend, iar în Parâng pârtia a fost pregãtitã la finele sãptãmânii trecute, când mai mulþi voluntari au curãþat-o de pietre. Diana MITRACHE
calificare în domeniul mecanic) - agenþi de peron - mecanic utilaj de bãtut zãpada Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj. Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.