Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 23
Cronica Vãii Jiului Vineri, 9 decembrie 2011
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Profilul primarului d e Va l e a J i u l u i A vând în vedere cã Valea Jiului este o zonã muncitoreascã, specialiºti în ºtiinþe politice susþin cã funcþia de primar este consideratã, mai nou, ca o profesie ºi ca urmare primarul ar trebui sã fie un om aflat la graniþa dintre condiþia medie ºi cea a omului ºcolit. În anul de graþie 2011, an de profundã sãrãcie ºi nemulþumiri ale populaþiei datorate mãsurilor de austeritate haotice, fãrã un scop bine determinat, partidele politice încep sã se pregãteascã pentru alegerile locale ºi generale din 2012.
PAGINILE 6-7
Vin sãrbãtori sã ne peþeascã-n gând... Mircea BUJORESCU Decembrie. Pe vremuri, mã durea un gând. Gândul de fiu cã-odatã o sã fiu Tatã de fiu ºi-o sã mã doarã-un gând! *** Ninge ca-ntr-o filã de abecedar Minele din Vale duc dor de mineri E decembrie ºi visãm în zadar Cã mâine va fi mai bine decât ieri...
Ninge ca-ntr-un basm de Fraþii Grimm A încetat sã ne mai doarã sãrãcia... Sunt sãrbãtori. E bine. Ia sã ne gândim Suntem aici. Trãim în România! *** Vin sãrbãtori sã ne peþeascã-n gând, Necazul ºi durerea, sunt departe Sã uitãm cimitirul cu crucile râzând ªi sã dãm deoparte tot ce ne desparte!
Ioan Mircea Moloþ: Sute de "Toate firmele care oameni fãrã câºtigã licitaþiile sunt de casã ale CJ carte în Valea firme Hunedoara" Jiului T
oate lucrãrile care au fost executate în judeþul ute de persoane din Valea Jiului, în plin Hunedoara din anul 2008 ºi secol XXI, nu ºtiu sã citeascã ºi sã scrie, pânã în prezent au fost atribuite existând riscul de a fi fraieriþi de sute de ori de "firmelor de casã" ale Consiliului Judeþean. >>> PAGINILE 6-7 alþii mai ºcoliþi. >>> PAGINA A 3-A
S
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 decembrie 2011
10 milioane în plus pentru angajaþii primãriilor hunedorene
ivelul maxim al cheltuielilor N de personal pentru unitãþile administrativ teritoriale din judeþul Hunedoara a fost suplimentat cu 10 milioane de lei
Nivelul maxim al cheltuielilor de personal al unitãþilor administrativ teritoriale din judeþul Hunedoara a fost suplimentat, prin Decizia nr. 972 din 05.12.2011 a Directorului Executiv al Direcþiei Generale a Finanþelor Publice Hunedoara. Pentu unitãþile administrativ-teritoriale, suma totalã alocatã suplimentar este de 10.000.000 lei,
banii fiind necesari pentru finanþarea cheltuielilor de personal aferent bugetului centralizat al unitãþilor administrativ-teritoriale pentru anul 2011. Rectificarea a fost realizatã la solicitarea unitãþilor administrativ-teritoriale ºi ca urmare a analizelor efectuate la execuþiile bugetare ale cheltuielilor de personal . "Reuºim ca prin aceastã rectificare sã asigurãm finanþarea salariilor din unitãþile adminstrativ teritoriale pânã la sfârºitul anului în curs. Solicit din partea unitãþilor administrativ-teritoriale responsabilitate maximã în utilizarea acestor fonduri suplimentare care au o destinaþie clar stabilitã", a declarat Prefectul judeþului Hunedoara, Attila Dézsi. Carmen Carmen COSMAN
Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Axa Prioritarã nr. 1 "Educaþie ºi formare profesionalã în sprijinul creºterii economice ºi dezvoltãrii societãþii bazate pe cunoaºtere" Domeniul major de intervenþie 1.3 "Dezvoltarea resurselor umane din educaþie ºi formare" Nr. de identificare a contractului: POSDRU/87/1.3/S/64273 8 decembrie 2011
COMUNICAT DE PRESÃ
Universitatea din Petroºani - Rector prof. univ. dr. ing. mat. Emil POP - implementeazã de la 1 septembrie 2010, în calitate de beneficiar, proiectul cu titlul "Dezvoltarea resurselor umane din învâþãmântul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning", ID proiect POSDRU/87/1.3/S/64273, co-finanþat din Fondul Social European prin Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, Direcþia Generalã Autoritatea de Management pentru Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013. Proiectul este implementat în parteneriat cu 3 parteneri naþionali ºi anume: Universitatea Petrol ºi Gaze din Ploieºti, în calitate de Partener 1, S.C. EURO JOBS S.R.L. din Petroºani, în calitate de Partener 2, S.C. MEMORY S.R.L. din Hunedoara, în calitate de Partener 3. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea ºi modernizarea sistemului de educaþie ºi formare profesionalã iniþialã ºi continuã din învaþãmântul superior, în vederea unei bune adaptãri la nevoile în permanentã schimbare din economie ºi societate, prin implementarea unui sistem de eLearning, la sediul Universitãþii din Petroºani ºi formarea bazei de date, împreunã cu Universitatea Petrol ºi Gaze Ploieºti, aflatã în regiunea de dezvoltare Sud Muntenia. Prin derularea proiectului, cadrele didactice ale Universitãþii din Petroºani ºi ale Universitãþii Petrol ºi Gaze din Ploieºti, care formeazã grupul þintã, sunt instruite în vederea elaborãrii materialelor didactice în format specific e-Learning ºi vor elabora propriu-zis aceste materiale, care vor forma, în final, baza de date a sistemului de date astfel constituitã, va permite adaptarea acesteia la modificãrile frecvente ºi rapide ale cerinþelor economice în continuã evoluþie, deoarece se poate revizui permanent, fãrã costuri ºi consumuri de materiale suplimentare. Proiectul contribuie la atingerea unui nivel mai înalt de calificare al persoanelor din grupul þintã, prin dezvoltarea abilitãþilor cadrelor didactice de a utiliza calculatorul ºi de a lucra cu softuri specifice sistemelor e-Learning. În luna decembrie se continuã activitatea de selecþie a grupului þintã pentru participarea la cursul "Operator procesare texte ºi imagini", seria II. Atât cadrele didactice ale Universitãþii din Petroºani , cât ºi cadrele didactice ale Universitãþii Petrol ºi Gaze din Ploieºti, desfãºoarã pe parcursul lunii decembrie activitatea de transpunere a cursurilor proprii, în format e-Learning, fiind asistate de formatorii ºi asistenþii partenerilor din cadrul proiectului, respectiv S.C. EURO JOBS S.R.L. din Petroºani ºi S.C. MEMORY S.R.L. din Hunedoara. e-Learning-ul va deveni, cu sigurantã, o alternativã luatã în considerare din ce în ce mai mult în ceea ce priveºte construirea unei cariere de succes. Informaþii suplimentare se pot obþine la: Universitatea din Petroºani, str. Universitãþii, nr. 20, tel: 0723.541.738 Persoane de contact: Experþi comunicare, Cocuti Mihai ºi Karina Straja
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Cine sunt? 22:20 În puii mei 23:45 Hispania - Ultimul episod
National TV 6:45 Taxi Driver (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Clipuri 10:45 Baronii (r) 11:15 În cãutarea fericirii 12:15 Teleshopping 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Jeremiah 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Copii contra pãrinþi (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 TAXI 2 - Operaþiunea Ninja 22:15 Dublã identitate 0:15 TAXI 2 - Operaþiunea Ninja (r)
PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Competiþia vieþii 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Micuþa Sue 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Vocea României 0:15 Teoria conspiraþiei
Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Casã, construcþie ºi design (r) 7:30 Levintza prezintã (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 15:30 În familie (s) 16:00 Antidotul 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Îmblânzitorul de cai 23:45 Crusoe 1:00 Crusoe
TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare (r) 16:00 Parlamentul României 17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 O datã-n viaþã 23:10 Linia 0:50 Concert - Jimmy Hendrix 1:50 M.A.I. aproape de tine (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 decembrie 2011
Sute de oameni fãrã carte în Valea Jiului S
ute de persoane din Valea Jiului, în plin secol XXI, nu ºtiu sã citeascã ºi sã scrie, existând riscul de a fi fraieriþi de sute de ori de alþii mai ºcoliþi.
Numai în municipiul Vulcan sunt peste 100 de persoane care nu ºtiu carte, dar totuºi semneazã documente, mâzgãlind, pe care nu au cum sã le citeascã, fãrã sã-ºi dea seama de riscurile asumate. Multora le este ruºine sã spunã cã nu au carte, deºi, de cele mai multe ori, vina este a unor pãrinþi inconºtienþi - la fel de neºtiutori ca ºi ei - sau a sãrãciei, ce nu le-a permis nici mãcar sã meargã la ºcoalã. Nicoleta Lãcãtuº, Elena Cristea, Cladiu Munteanu. Sunt doar trei nume din sute de persoane care nu ºtiu carte, deºi abia acum îºi dau seama de greºeala
fãcutã, când au de semnat acte, de dat declaraþii, iar ei nu ºtiu ce se ascunde în spatele lor. "Nu am mers la ºcoalã pentru cã nu am avut bani. ªi pãrinþii mei sunt fãrã carte ºi nu au crezut cã este important sã merg, cã ei s-au descurcat ºi fãrã sã ºtie sã citeascã pânã acum. La noi este mai greu, pentru cã am avut de dat declaraþii, ar trebui sã ne ajutãm copiii la teme. Ne este ruºine când mergem la ºedinþele cu pãrinþii ºi diriginta ne spune cã dacã i-am ajuta noi, ca pãrinþi la teme, copiii noºtri ar fi printre primii din clasã, cã au nevoie de un impuls. Îmi e ruºine sã îi spun cã eu, mama lor, nu ºtiu carte… este ruºinos sã spui, dar asta este, nu mai avem ce sã facem", a declarat Nicoleta Lãcãtuº. Elena Cristea are peste 60 de ani ºi spune cã atâta vreme cât ºtie sã numere banii pe care îi dã pe datorii, e mulþumitã. "Eu ºtiu sã numãr banii, altceva nu îmi mai
trebuie, cã ºi aºa sunt puþini. Iar o mâzgãliturã acolo ºtiu sã dau ºi eu ºi sã spun cã, gata, am semnat. ªtiu mai multã matematicã decât ãia care au carte", se mândreºte ea. În plus, dacã are nevoie sã i se citeascã ceva, îi citesc nepoþii, care au mai multe cunoºtinþe. "Este vremea lor, ei trebuie sã înveþe, nu noi", spune femeia. Claudiu Munteanu nea explicat cã el nu ºtie exact sensul unor cuvinte, dar poate citi, cu greu. "ªtiu sã citesc, ºtiu sã ºi scriu, dar mãnânc litere ºi atunci îmi este ruºine sã scriu, sã nu râdã lumea de mine. Nu înþeleg eu prea bine ce înseamnã unele cuvinte, dar atâta, în rest mã descurc biniºor. Acum am 30 de ani ºi îmi pare rãu cã nu am carte, dar nu mai pot învãþa, ce sã fac?", se întreabã bãrbatul. Totuºi, la Lupeni, elevilor maturi din toatã Valea Jiului li se oferã o a doua ºansã la educaþie.
Proiectul, numit chiar "A doua ºansã", coordonat de directorul adjunct al ªcolii Generale Nr. 1, Maria Kasza, oferã celor care doresc sã înveþe carte, deºi au ajuns la vârsta adultã, aceastã
oportunitate. "Ce înseamnã a doua ºansã? Înseamnã a oferi o altã ºansã acelor persoane care doresc sã-ºi continue studiile. La nivelul primar sunt înscrise 40 de persoane,
iar la nivelul secundar inferior, avem în jur de 110 persoane înscrise. Unitatea noastrã de învãþãmânt are încheiate parteneriate cu Grupul ªcolar Industrial Minier Lupeni ºi Colegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan, unde se efectueazã practica productivã ºi promovarea pentru specializarea de muncitori. Categoriile sociale care urmeazã aceste cursuri sunt muncitori necalificaþi, angajaþi ai diverselor unitãþi comerciale, ºomeri", a declarat Gianina Roºu, responsabil cu imaginea ªcolii Generale Nr. 1 Lupeni. Programul menþionat oferã cursanþilor posibilitatea de a se integra în cadrul unui loc de muncã, de a-ºi continua studiile ºi de a obþine o specializare într-un domeniu de activitate. "Cursanþii sunt receptivi ºi interesaþi, în special cei cu vârste cuprinse între 25 ºi 30 de ani", mai spune Gianina Roºu. Anamaria NEDELCOFF
κi mai aminteºte cineva de "vestita"
Comisie inter - ministerialã? C
âþi dintre dumneavoastrã îºi mai amintesc cã, pe la începutul acestui an, deci nu acum 10, 15 sau 20 de ani, se constituise o Comisie inter - ministerialã cu scopul declarat de a urgenta, pe cât posibil, gãsirea unor alternative economice viabile pentru evitarea prãbuºirii totale a Vãii Jiului. Cã aceastã Comisie inter ministerialã avea printre þeluri ºi susþinerea pe cât mai poate fi posibilã a continuitãþii activitãþii miniere. Între multe alte gânduri ºi intenþii bune ale Comisiei... s-a aflat ºi necesitatea reabilitãþii în întregime a reþelelor de termoficare în sistem centralizat din Valea Jiului. Gânditã ºi pentru a susþine implicit mineritul. Scopuri nobile, nu? Ca de obicei, însã dincolo de bunele intenþii, praful ºi pulberea s-a ales de toate cele gândite de luminatele capete ale acestei Comisii inter - ministeriale. Ceea ce prevãzusem încã din luna februarie a.c.
Pentru a vã convinge de una ca aceasta vã sugerez sã recitiþi analiza mea pe marginea acestui subiect, publicatã în "Sãptãmâna Vãii Jiului" nr. 508 - 509 din 18 februarie, sub titlul "Spre ºtinþa Comisiei inter - ministeriale Reabilitarea reþelelor de termoficare în sistem centralizat, o utopie cât Casa Poporului. De mare".
S
pre ºtiinþa Comisiei (inter) ministeriale
Deºi nu este tocmai unul dintre personajele din Valea Jiului care îmi sunt cele mai simpatice, este musai sã recunosc cã ing. Alexandru Blaj este un mare vizionar. Cum altfel l-aº putea cataloga pe artizanul organizãrii acum aproape 6 ani, în zilele de 15 16 aprilie 2005, la Vulcan (oraºul sãu de baºtinã...) a unui seminar... internaþional intitulat "Reabilitarea reþelelor de termoficare în sistem centralizat din oraºele Vãii Jiului" sub patronajul Primãriei municipiului Vulcan (vã mai amintiþi, d-le primar ing. Gheorghe Ile?). Da, cãci ing. Alexandru Blaj, în calitate de manager general al SC Aderenta Company SRL, a fost artizanul acestei
grandioase manifestãri, din nefericire, fãrã nici o finalitate practicã... Dar aceasta nicidecum din cauza dumnealui... Nu mi-aº fi reamintit de aceastã întâmplare dacã, de o bunã bucatã de vreme, niºte potentaþi ai zilei nu ºi-ar tot flutura iar limba prin gurã, prin fel de fel de întâlniri inutile (desfãºurate de astã datã sub înaltul patronaj al Guvernului Boc...), cu o aºa numitã Comisie (inter)ministerialã, susþinând nici mai mult, nici mai puþin decât cã ar fi foarte important pentru binele Vãii Jiului (deci implicit ºi al mineritului) dacã s-ar reabilita reþelele de termoficare în sistem centralizat. Ba, mai mult decât atât, am aflat, cu... sideraþie, cã ºi în textul "Strategiei Naþionale Energetice a României pentru perioada 2011 - 2035", document pe care personal nu dau nici 2 bani..., se precizeazã explicit cã "(...) existenþa unor distorsionãri ale preþurilor la consumatorii finali, lipsa unor mãsuri clare privind modernizarea sistemelor de alimentare cu energie termicã din sisteme centralizate, în condiþile opþiunilor crescânde ale populaþiei pentru încãlzirea individualã a locuinþelor în mediul
urban sunt alte deficienþe ale sistemului energetic (...)". Cu alte cuvinte, slabe speranþe pentru a se mai reabilita în totalitate reþelele de termoficare în sistem centralizat din oraºele Vãii Jiului. Este tot mai evident cã trenul a fost pierdut definitiv încã din 2005 pe aces subiect. Se ºtie cã în ultimii 6 ani, oraºele Petrila, Aninoasa ºi Uricani au rãmas efectiv fãrã termoficare în sistem centralizat, administraþile publice locale fãcându-ºi un titlu de glorie din dezafectarea Centralelor termice de cartier, devenite, în cel mai fericit caz, spaþi cu oarece destinaþii comerciale. În plus, în celelalte 3 oraºe ale Vãii Jiului, firmele care mai furnizeazã apã caldã menajerã (acm) ºi agent termic (unui numãr din ce în ce mai mic de consumatori casnici...) sunt, la rândule, în stare de faliment. Colac peste pupãzã, sistarea, de la 1 ianuarie a.c., a gratuitãþilor/facilitãþilor pentru pensionarii minieri (cele-
brele alocaþii pentru cãrbune suportate pânã de curând din bugetul CNH SA) se va regãsi în scãderea numãrului beneficiarilor serviciilor prestate de furnizorii de acum ºi agent termic. Situaþie în care, a mai vorbi de reabilitarea reþelelor de termoficare în sistem centralizat din oraºele din Valea Jiului nu mai are nici un rost. (Dan Codrea) Dincolo de tristeþea indusã de adevãrul celor scrise de mine acum aproape 10 luni, concluzia e ºi mai tristã: pentru Valea Jiului nu s-a fãcut nimic constructiv în tot acest timp. Nu întâmplãtor am recurs la acest memento. Deoarece, printre altele, voiam sã vã arãt o probã cât se poate de concretã a corectitudinii analizelor pe care le voi realiza ºi de acum înainte, în paginile "Cronicii Vãii Jiului". Sã le citiþi sãnãtoºi. ªi sã trageþi cât mai multe învãþãminte din ele. Asta mi-am propus. Dan CODREA
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 decembrie 2011
Salã de kinetoterapie ºi microbuz pentru copiii cu dizabilitãþi
C
opiii cu dizabilitãþi îngrijiþi la Casa Pollicino din Petroºani au, de ieri, o salã de kinetoterapie, dotatã cu cele mai moderne aparate de recuperare, precum ºi un microbuz adaptat nevoilor persoanelor cu dizabilitãþi.
activitãþi de bazã ajutorul social ºi acte de ajutor pentru diferite persoane cu probleme sociale, cu probleme locomotorii,
Investiþia a fost realizatã cu sprijinul Fundaþiei Enel Cuore, care a donat 75.000 de euro pentru renovarea sãlii de kinetoterapie, a spaþiilor pentru activitãþile didactice, precum ºi pentru achiþionarea microbuzului. "În afarã de obiectul principal al Grupului Enel, în 2003 s-a înfiinþat Enel Cuore, care are ca ºi
Fabrica Moºului, asaltatã de copii
D
e la începutul campaniei umanitare sute de copii au ajuns zilnic la Fabrica lui Moº Crãciun amplasat în parcul central de la Petroºani. Cei mici cântã colinde ºi adunã daruri pentru copiii nevoiaºi care nu au acasã jucãrii. Moº Crãciun a venit miercuri tocmai din Ungaria ºi le-a împãrþit copiilor voluntari bomboane, asta pentru a le mulþumi pentru gestul lor. "De aceastã datã, inedit este faptul cã Moº Crãciun este un voluntar venit din oraºul înfrãþit Varpalota. Mai mulþi tineri au venit din Ungaria, ei fiind parteneri ai proiectului ºi ne ajutã sã facem treaba lui Moº Crãciun", a spus Eduard
Wersanski, coordonator în proiect. Oameni cu suflet mare au donat în aceste zile zeci de pachete cu alimente, haine, jucãrii, obiecte de igienã personalã. Printre oamenii care au donat o importantã cantitate de alimente, dulciuri ºi obiecte de igienã se numãrã ºi Aurelian Serafinceanu, un obiºnuit al campaniilor de caritate. Nu este o noutate faptul cã în ultimii ani familia Serafinceanu se implicã în campanii sociale, iar de aceastã datã, în Fabrica lui Moº Crãciun au ajuns din partea sa nu mai puþin de 30 de pachete a cãror valoare se ridica la câteva mii de lei. Campania umanitarã se încheie duminicã, dar pânã atunci toþi cei cu dare de mânã ºi cu suflet mai pot face donaþii. Diana MITRACHE
diverse dizabilitãþi ºi aºa mai departe. Împreunã cu Casa Pollicino ne-am angajat sã amenajãm în Petroºani aceastã salã de kinetoterapie, încã trei birouri administrative ºi dotarea cu un microbuz care sã vinã în ajutorul persoanelor care nu se pot deplasa, mai ales pe timp de iarnã", a declarat Moica Afilon, director în cadrul Electrica Banat. La inaugurarea acestei sãli de kinetoterapie a fost prezent ºi primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob - Ridzi, care a apreciat investiþia ca fiind deosebit de utilã. "E o sumã importantã, 75.000 de euro, pentru dotarea acestui cabinet ºi pentru achiziþionarea acelui microbuz adap-
tat special pentru persoanele cu dizabilitãþi. Aceste aparate sunt foarte scumpe ºi pot sã vã spun cã nu sunt peste tot. Chiar în Bucureºti, vreau sã vã spun cã sunt situaþii în care nu beneficiazã de astfel de aparate. Mã bucur cã reuºim sã ianugurãm ºi sã dãm în folosinþã acest cabinet medical. Eu îmi doresc ca de aceste facilitãþi sã aibã nevoie cât mai
puþini copii, dar, din pãcate, probleme sunt multe ºi cred cã nu poate fi cuantificat ajutorul pe care l-am primit ca ºi comunitate din partea celor din Italia ºia Enel Cuore", a declarat Ridzi. Casa Pollicino din Petroºani a fost înfiinþatã în anul 2008, cu sprijinul Comitatului Pollicino Belluno din Italia, ca centru de zi pentru copii cu dizabilitãþi, din zona Vãii Jiului. Peste 40 de copii cu dizabilitãþi au beneficiat pânã acum de serviciile Casei Pollicino, instituþie care a încheiat mai multe convenþii de colaborare ºi a beneficiat, încã de la început, de sprijinul Primãriei Petroºani. Car men COSMAN
Spectacol de caritate, la Petroºani asa de Culturã a Sindicatelor C Ion Dulãmiþã, a gãzduit miercuri seara un spectacol de caritate, organizat de Clubul IMPACT HERMES TEAM, format din elevi ai Colegiului Economic Hermes din Petroºani.
Acþiunea, una din multe altele din cadrul unui proiect comunitar intitulat "Vine, vine Moºul bun cu...Miss ºi Mister Crãciun", a adunat în jur de 450 de elevi în sala de spectacol. " Este serbarea de Crãciun pe care am fãcut-o puþin mai devreme pentru cã face parte dintr-un proiect în care sunt incluse mai multe acþiuni. Aceasta este una dintre ele", a declarat Doina Þopescu, profesor la Colegiul Economic Hermes din Petroºani. "O searã frumoasã, pentru cã noi sperãm din tot sufletul ca aceastã serbare caritabilã sã ne ajute sã
facem 80 de pachete pentru copii de la noi din ºcoalã, care provin din familii mai dezavantajate. Dar, totodatã, Miss ºi Mister Crãciun fac tot posibilul sã aducã bunã dispoziþie tuturor", a declarat ºi Liliana Gãicea, profesor coordonator al proiectului. De altfel, cum totul se deruleazã sub egida caritãþii, elevii de la Colegiului Economic Hermes, au învãþat sã facã multe alte lucruri în cadrul proiectului umanitar. "Elevii noºtri au învãþat sã facã multe lucruri, printre care ºi o anchetã socialã ºi au început chiar cu colegii lor, din grupul celor 80. Ei au fãcut ºi afiºe ºi flyere pe care le-au rãspândit prin ºcoalã, iar dupã ce se vor strânge banii, tot ei vor merge ºi la cumpãrãturi. Dupã aceea, pentru cã aceºti copii care sunt mai dezavantajaþi, sunt mai timizi ºi modeºti, îi vom lua deoparte într-o salã a noastrã ºi le vom da
pachetele", a mai spus Liliana Gãicea. Preþul unui bilet la spectacolul de miercuri seara a fost de 5 lei, iar dupã acesta, elevii s-au distrat la o petrecere organizatã într-un club de noapte recent deschis în incinta Casei de Culturã. Directorul Casei de Culturã, Mia Albescu spune cã acest spectacol face parte dintr-un ciclu de mai multe acþiuni culturale pe care Casa de Culturã le organizeazã în luna decembrie. "Avem mai multe spectacole culturale pe care le vom gãzdui în luna decembrie ºi care cu siguranþã vor fi pe placul publicului. Sunt spectacole de caritate, ori de colinde sau de divertisment ºi sunt bucuroasã sã-i invit pe toþi locuitorii din Valea Jiului sã ne fie alãturi", declarã Mia Albescu (foto).
De altfel, în luna decembrie, în toatã Valea Jiului se fac tot felul de acþiuni de caritate, care au menirea de a aduce un strop de bucurie ºi speranþã în sufletul celor care nu au mai nimic, sunt sãraci lipiþi ºi care în mod sigur au nevoie de sprijinul nostru, al tuturor. La Petroºani, dupã ce Moº Crãciun ºi-a deschis o fabricã în parcul Central Carol Schreter, în doar câteva zile, petroºenenii au dat dovadã de solidaritate ºi au adus zeci de pachete cu dulciuri ºi alimente, care de asemenea, vor fi împãrþite nevoiaºilor în preajma Crãciunului. Luiza ANDRONACHE
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 decembrie 2011
A venit iarna în Valea Jiului
I
eri dimineaþã a nins pentru prima datã în Valea Jiului. La primele ore, stratul de zãpadã mãsura câþiva centimetrii, iar pe carosabil s-a aºezat destul de repede.
În prima fazã, circulaþia rutierã s-a desfãºurat destul de greoi, asta pânã când drumarii ºi-au intrat în mânã ºi au curãþat cele mai importante artere. " Dis de dimineaþã
am ieºit cu utilajele pe care le avem în dotare pentru aceastã operaþiune, de deszãpezire ºi am avut pregãtit ºi material antiderapant. Sigur, la prima orã au existat mici sincope pe Maleia, dar am rezolvat situaþia", ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. De altfel, angajaþii de la primãrie au curãþat ºi cea mai mare parte a trotuarelor, iar prin zonele intens circulate au dat cu sare ºi nisip. De asemenea, poliþiºtii
de la circulaþie au verificat starea maºinilor din
trafic, dacã sunt sau nu echipate cu cauciucuri de
iarnã. Ei au fãcut razii ºi controale încã din cursul nopþii, iar de acum încolo vor fi vãzuþi mai des în trafic. "Circulaþia se desfãºoarã în condiþii de iarnã. Atenþionãm toþi conducãtorii auto cã pe drumurile acoperite cu gheaþã, zãpadã sau polei, este obligatoriu sã circule cu cauciucuri de iarnã. În caz contrar, poliþiºtii rutieri vor efectua controale ºi vor aplica sancþiuni care sunt destul de substanþiale, de la 9 la 20 de puncte ºi reþinerea certificatului de înmatri-
culare, fãrã drept de circulaþie. Au fost câteva tamponãri în trafic, dar ºoferii avea maºinile echipate cu cauciucuri de iarnã ", a declarat Petre Mârza, ºef Birou Poliþia Rutierã Petroºani. De acum înainte muncitorii de la primãrie trebuie sã stea permanent în stradã pentru a curãþa drumul. " Ei ºtiu cã în momentul în care începe sã ningã, sunt la permanenþã 24 de ore din 24", a mai spus primarul Petroºaniului. Luiza ANDRONACHE
Hoþii nu dorm de sãrbãtori Ora de copilãrie P
oliþia din Hunedoara a lansat campania intitulatã "Fii precaut. Hoþii nu dorm!", cu scopul de a conºtientiza oamenii cã în perioada sãrbãtorilor creºte simþitor numãrul infractorilor. Oamenii primesc pliante din care
aflã ce sã facã pentru a nu cãdea victime furturilor din locuinþe. În acþiunile punctuale pe care le vor derula, poliþiºtii hunedoreni vor distribui populaþiei un numãr de 6.500 de pliante informative, 100 de afiºe ºi 13 flyere sub forma unei "liste de verificare" (home safe-
ty checklist) - de tipul magneþilor pentru frigider, toate materialele fiind puse la dispoziþie de cãtre o societate de asigurãri. "În judeþul Hunedoara, am ales sã desfãºurãm campania atât în oraºe, dar ºi în comunele arondate dat fiind faptul cã acest de infracþiune, afecteazã proprietarii apartamentelor de bloc, dar ºi ai gospodãriilor ºi anexelor rurale. Þinem sã informãm populaþia despre cauze, factori favorizaþi, moduri de operare ale infractorilor ºi mai ales despre modalitãþi concrete ºi la-ndemânã pe care proprietarii le pot lua pentru protecþia patrimoniului personal", spune ºeful I.P.J. Hunedoara comisarul ºef de poliþie Dumitru Liviu Gabriel. În judeþ, pânã în prezent au fost dis-
tribuite cãtre secþiile de poliþie ruralã 800 de pliante informative care vor ajunge la sãteni prin ºedinþe susþinute de poliþiºti la sediile primãriilor rurale, la posturile de poliþie ºi prin activitãþi punctuale "din poartã în poartã" realizate de patrulele de ordine publicã. "Estimãm cã prin aceastã modalitate vom ajunge sã ne întâlnim cu aproximativ 600 de persoane cãrora nu doar le dãm un pliant ci le ºi arãtãm care sunt modurile de operare, timpii critici, tipurile de apartamente/case vizate, bunurile atractive pentru hoþi ºi ce anume trebuie sã facã ºi mai ales sã nu facã pentru a nu se expune victimizãrii", precizeazã inspector depoliþie Andrea fieraru, sociolog. Diana MITRACHE
DN 7A, acoperit de zãpadã
D
upã scãderea temperaturilor, la munte deja se înregistreazã ninsori. Iar cei care aveau de gând sã
viziteze Transalpina, trebuie sã aibã mare grijã pentru cã pe DN 7A s-a aºternut zãpada. ªoferii care circulã pe DN 7A, Petroºani - Voineasa, trebuie sã aibã mare grijã, pentru cã ninsorile îi pot pune în dificultate. Între kilometri 91 100, pe porþiunea Groapa Seacã - Jieþ, stratul de zãpadã mãsoarã aproximativ 2 centimetri. De asemenea, între km 51 - 81, Voineasa - Obârºia Lotrului drumul este parþial acoperit de zãpadã, stratul de
omãt fiind de circa un centimetru. Car men COSMAN
ucia Muntean ºi-a lansat ultima colecþie de cãrþi pentru copii. Sub titulatura "Ora de copilãrie", ultimele 12 volume de poezii ºi învãþãminte ilustrate au fost prezentate celor mici, dar ºi pãrinilor ºi educatorilor.
L
dãruiesc sufletul meu. Subiectul cãrþilor mele este legat de lumea în care trãim ºi pe care o vedem una urâtã. Nu e bine ce ni se întâmplã, Copiii ne aud, dar câþi dintre noi ne-am pus întrebarea cum sã o schimbãm? Rãspunsul îl gãsiþi în cãrþile mele", a declarat Lucia Muntean, autoarea cãrþilor. Despre ceea ce se regãseºte în volumele cu rime
Lucian Muntean a reuºit, în cele 24 de volume pe care le-a editat încã din 2008, sã ne ducã într-o lume a celor mici, aºa cum o vãd ei ºi la care pãrinþii viseazã mereu. "De când am plãnuit lansarea cãrþilor m-am tot gândit cum sã încep. Am scris câteva cuvinte pe o hârtie, dar mai apoi am renunþat la ele ºi am realizat cã oamenii sunt mai importanþi. Acestor oameni le
illustrate, psihologii vorbesc ca despre o lume magicã. "Am studiat foarte mult aceste cãrþi ºi n-am gãsit doar simple poveºti, poezii, ci am gãsit psihologie purã. Lucia ne învaþã pe noi, pãrinþii, sã gãsim ceea ce cãutãm. Cãrþile sale rãspund la întrebãrile esenþiale: ce? de ce? ºi, mai ales cum?", a spus despre cãrþile Luciei Muntean, psihologul Silvana Capriº. Cãrþile sunt editate de Editura Genesis, acolo unde fiul Luciei Muntean este director. Faptul cã au pronit de la simple "rime cu codiþã" ºi au ajuns la serii întregi cãutate în lume, este rezultatul unei munci de ani de zile. Volumele sale au ajuns în toatã lumea, iar ultimul este unul dedicat Crãciunului. "Rime de Crãciun" poate fi oricând un cadou pentru cei mici de la pãrinþi sau bunici. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 decembrie 2011
A
vând în vedere cã Valea Jiului este o zonã muncitoreascã, specialiºti în ºtiinþe politice susþin cã funcþia de primar este consideratã, mai nou, ca o profesie ºi ca urmare primarul ar trebui sã fie un om aflat la graniþa dintre condiþia medie ºi cea a omului ºcolit. În anul de graþie 2011, an de profundã sãsrãcie ºi nemulþumiri ale populaþiei datorate mãsurilor de austeritate haotice, fãrã un scop bine determinat, partidele politice încep sã se pregãteascã pentru alegerile locale ºi generale din 2012. Acest lucru se întâmplã ºi în Valea Jiului. În urma unui sondaj "secret" din luna iunie, adicã un sondaj de interior al partidelor politice din opoziþie, lucrurile par a fi destul de limpezi privind primarii din localitãþile dintre Jiuri.
Profilul primarului de Valea Jiului tac ºi fac. Cum aici, la Vulcan, opoziþia, conform aceluiaºi algoritm, va avea un candidat din partea PSD, slabe speranþe, sau deloc, sã-l batã pe Ile, care se poziþioneazã la 59 la sutã în preferinþele cetãþenilor vulcãneni, ºi asta înainte de a termina schimbarea totalã a bulevardului care strãbate municipiul, pe lângã reabilitãrile din cartiere.
Omul liberalilor, viceprimarul Constantin Ramaºcanu, este harnic ºi silitor, dar notorietatea sa lasã de dorit. Ramaºcanu este omul care vrea sã mulþumeascã pe toatã lumea, ceea ce specialiºtii în ºtiinþe politice considerã a fi o mare prostie, pierderea fiind garantatã.
D
eºi de nebãtut, Tiberiu Iacob Ridzi ar putea avea surprize
R
La Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi (PDL), stã confortabil, pentru cã 58 la sutã dintre locuitori considerã cã nu trebuie schimbat ºi 14 la sutã dintre intervievaþi cred cã nu este cazul sã fie înlocuit. ªi se pare cã
la graniþa dintre condiþia medie ºi cea a omului ºcolit. Poate USL va gãsi un om care se încadreazã în acest profil, sau chiar un cadru didactic cu carismã ºi discurs adaptat. Acesta poate fi chiar rectorul Universitãþii Petroºani, Emil Pop.
P ãducel, sub 35 la sutã
Luând-o de la Est la Vest, primarul Petrilei, Ilie Pãducel (PDL), deºi a schimbat faþa oraºului în ultimii doi ani ºi nici nu are vreun contracandidat în preferinþele cetãþenilor, doar circa 35 la sutã dintre cei cu drept de vot considerã cã Pãducel nu trebuie schimbat. ªi cum la algoritmul USL zice cã la Petrila desemnarea candidatului revine PNL, situaþia este tulbure.
nici nu va avea probleme la alegerile de anul viitor, pentru cã aºa cum reiese din protocolul Uniunii Social Liberale (USL) - protocol încheiat între PSD ºi PNL algoritmul zice cã la Petroºani, candidatul pentru primãrie este al liberalilor. ªi cum în PNL Petroºani sunt elitiºti, respectiv oameni de afaceri, directori din minerit, profesori, medici, s-a verificat în ultimele trei tururi de scrutin cã structura de zonã muncitoreascã nu agreeazã astfel de primari. Mai mult, spun aceiaºi specialiºti în ºtiinþe politice, funcþia de primar este consideratã, mai nou, ca o profesie ºi ca urmare primarul ar trebui sã fie un om aflat
îl va învinge pe S ãrãcia Ilie Botgros La Aninoasa, Ilie Botgros (PDL), este primarul care s-a aflat pe muchie de cuþit la alegerile precedente. Având în vedere cã oraºul este profund sãrãcit dupã ce mina a
fost închisã, chiar dacã Botgros a migrat de la un partid la altul tocmai pentru a gãsi soluþii, acest lucru nu l-a ajutat prea mult. Înscrierea în cursa pentru primãrie a secretarului acesteia, PSD-istul Nicolae Dunca, ar putea sã-l detroneze pe Ilie Botgros dacã nu va fi susþinut puternic de partidul sãu aflat la putere, mãcar prin câteva realizãri, fie ele ºi mãrunte.
I le&Stoica nu au concurenþã La Vulcan, echipa administraþiei locale, respectiv primarul Gheorghe Ile ºi viceprimarul Angela Stoica par de nebãtut. Gheorghe Ile a tãcut ºi a fãcut, luând-o chiar înaintea colegului sãu din PDL, Tiberiu Iacob Ridzi. Ile nu a câºtigat primãria pe promisiunile transformãrii municipiului la un asemenea nivel, dar ambiþia minerului a folosit principiul "ce… pãlãria mea, ºi eu pot!" ºi a putut. Tandemul Gheorghe Ile - Angela Stoica este echipa care a surprins prin metoda
esmeriþã ºi Buhãescu dorm liniºtiþi
Lupeniul ºi Uricaniul va rãmâne neschimbat în conducere, pentru cã sondajul aratã cã deºi, la Lupeni, a scãzut uºor procentul celor care îl doresc în continuare pe Cornel Resmeriþã (PSD), acesta nu are nici o problemã. Asta ºi pentru cã PSDului îi revine desemnarea candidatului la primãrie din partea USL. Potenþialul contracandidat din
Ioan Mircea Moloþ: "Toate firmele care câºtigã licitaþiile sunt firme de casã ale CJ Hunedoara"
T
oate lucrãrile care au fost executate în judeþul Hunedoara din anul 2008 ºi pânã în prezent au fost atribuite "firmelor de casã" ale Consiliului Judeþean. Informaþia a fost fãcutã publicã de preºedintele CJ Hunedoara Ioan Mircea Moloþ, ca rãspuns la acuzele pe care preºedintele PDL, Dorin Gligor i le-a adus recent. "Tovarãºul Dorin Gligor, într-o conferiþã de presã, îmi cerea sã-i rãspund public acuzaþiilor domniei sale. Am venit cu un material în care
Actualitate 7
prezint absolut toate investiþiile fãcute de Consiliul Judeþean din 2008 ºi pânã în prezent. Sunt 46 de obiective, firme au fost cu zecile, normal
cã au putut sã câºtige doar 46. Nu de puþine ori am fost acuzat de firme de casã ale preºedintelui sau Consiliului Judeþean Cu toatã respon-
sabilitatea vã spun cã sunt firme de casã ale Consiliului Judeþean care au câºtigat numai de pe locul întâi. Au fost respinse ºi firme cu preþuri mai mici ori mai mari ºi care nu aveau dosarele ca lumea. Oamenii de la achiziþii nu au fãcut rabat de la nimic", a declarant Ioan Mircea Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara, joi la Petroºani, în cadrul unei conferinþe de presã. Mai mult, preºedintele CJ Hunedoara Ioan Mircea Moloþ chiar dã asigurãri cã o parte dintre cele 46 de lucrãri au ajuns ºi la firma ginerelui sãu. " ªi firmele
ginerelui meu se numãrã printre cele câºtigãtoare. A participat la mai multe licitaþii, unele le-a câºtigat iar altele le-a pierdut", a mai spus Ioan Mircea Moloþ. Preºedintele Consiliului Judeþean a þinut sã sublinieze
partea PNL, Constatin Brânduºe, a trecut cu echipã cu tot la PDL, dar asta nu-l va poziþionat mai bine faþã de actualul primar, ci dimpotrivã. Foarte mulþi liberali ºi simpatizanþi ai acestuia au fost supãraþi de miºcarea fãcutã. La Uricani, Dãnuþ Buhãescu (PSD) doarme ºi el liniºtit, pentru cã sondajul îl poziþioneazã biniºor peste 50 la sutã în preferinþele locuitorilor. Singurul care i-a creat probleme vizibile de imagine a fost Sorin Sanda, liderul Partidului Poporului Dan Diaconescu. Buhãescu este ºi viitorul candidat desemnat de USL pentru primãria Uricaniului ºi va avea de dus doar o luptã care îl va uza nervos, dar se pare cã nu va avea nici un fel de problemã în a mai fi primar în continuare.
de negociere C omisii în USL PSD ºi PNL au început sã-ºi selecteze oamenii pentru consiliile locale, iar pentru a-ºi verifica ºansele în faþa electoratului, este rândul PNL sã comande un alt sondaj de opinie la o firmã de profil de nivel naþional. În acest sondaj vor fi chestionare cu privire la oameni noi scoºi pe scena politicã a Vãii Jiului ºi asta pentru cã listele pentru consilieri se fac atent, cu oameni din diverse domenii de activitate cu
cã între valoarea lucrãrilor estimatã ºi valoarea efectivã a contractelor este o diferenþã mai micã cu 140 de milioane de lei. "Vreau sã vã informez cã valoarea estimatã, fãrã TVA care a fost supusã procedurii de licitaþie a fost de 422.152.923, 64 de lei, iar la final, am adjudecat lucrãrile la valoarea totalã de 289.358.210,75 de lei. Deci s-a fãcut, cu firmele de casã, o economie de 140 de milioane de lei. Acesta este motivul ºi marea durere a adversarilor politici, cã s-a câºtigat cu preþuri foarte mici ºi am putut sã extindem " focarele" investiþiilor în judeþul Hunedoara", a mai precizat Moloþ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ a organizat la Petroºani prima conferinþã de
presã, dupã 6 ani în care a refuzat sã facã astfel de întâlniri aici, "nu pentru cã sunt supãrat pe locuitorii din Valea Jiului, ci pentru cã de fiecare data mi se rãstãlmãceau vorbele". Marius MITRACHE
scopul de a sprijini cu adevãrat primarul. Cele trei liste ale USL, respectiv ale PSD, PNL ºi PC, vor fi discutate ºi oamenii triaþi dupã notorietate ºi pregãtire ºi va rãmâne o listã unicã. În judeþ s-au constituit comisii de negociere pentru localitãþile în care existã primari ai celor douã formaþiuni politice ale opoziþiei aliate, dar unde existã probleme de imagine care nu avantajeazã partidul care-ºi desemneazã candidatul confirm algoritmului. De exemplu, în municipiul Hunedoara, primarul Ovidiu Hada a adus prejudicii serioase de imagine PNL-ului, ca urmare liberalii trebuie sã renunþe în favoarea aliaþilor. Ileana FIRÞULESCU
Conform conturãrii bugetului 2012:
Sãrãcia populaþiei se va accentua, dar ministerele "represive" vor înflori
upãraþi unii, resemnaþi S alþii, aºa "aratã" parlamentarii din judeþul Hunedoara cu privire la bugetul României pentru anul 2012. Puterea de cumpãrare a românilor va scãdea cu 10 la sutã.
Bugetele ministerelor au trecut ca ºi cum ar fi fost vorba de iniþiative fãrã mizã de comisiile din Parlament deºi opoziþia depusese mii de amendamente la proiectul de buget pe 2012. Nimeni nu a stat sã "ia la bani mãrunþi" bugete care se ridicã la miliarde sau zeci de miliarde de lei ºi sã întrebe cum se justicã creºteri de 1.000% ale cheltuielilor cu carburanþii sau de 3.000% ale celor cu poºta, telecomunicaþii, radio, TV ºi internet. Trei dintre parlamentarii judeþului Hunedoara ne-au spus pãrerea despre bugetul anului 2012 ºi ce înseamnã acest buget pentru omul de rãnd, pentru români în general. Mariana Câmpeanu, deputat PNL de Hunedoara, membru în Comisia de Muncã ºi Protecþie Socialã: "Este un buget
al sãrãciei. La toate ministerele care au legãturã cu nivelul de trai, cu sãnãtatea, învãþãmântul banii sunt mai puþini. Doar la sãnãtate este ceva în plus, dar asta nu pentru a îmbunãtãþi ceva, ci pentru a putea plãti arierate. În schimb au crescut bugetele celor care au legãturã cu influenþarea alegerilor de anul viitor, respective Ministerul de Externe, SRI, Ministerul Informaþiilor etc. Din amendamentele depuse, absolut nimic nu a fost luat în seamã, nici mãcar o virgulã. Este pentru prima datã în istoria postdecembristã când se întâmplã aºa ceva. Cred cã este un nucleu de la preºedenþie care a
fãcut acest buget ºi alte legi, iar Guvernul ºi Parlamentul, cu majoritatea sa, sunt doar de decor". Viorel Arion, deputat PDL de Hunedoara, membru în Comisia pentru Politicã Economicã, Reformã ºi Privatizare: "Este un buget realist construit pe ceea ce România poate sã construiascã în 2012. Eu, ca parlamentar de Hunedoara, mã bucur cã în aceste condiþii de crizã s-a putut sã se prevadã în bugetul de anul viitor 100 de miliarde lei pentru cercetãri la Sarmisegetuza. Lucrãrile vor fi demarate în luna mai, anul viitor, ºi se vor derula pe o perioadã de trei ani" Cosmin Nicula, senator PSD de Valea Jiului, membru în Comisia Economicã, Industrii ºi Servicii: "Bugetul pe anul 2012 este un buget al sãrãciei!!! Prin acest buget românii sunt condamnaþi în continuare la sãrãcie. Este un buget al austeritãþii pentru populaþie ºi al prosperitãþii pentru clientele PDL. Pensiile ºi salariile vor fi îngheþate, astfel cã puterea de cumparare va scãdea cu peste 10 la sutã în 2012 faþã de 2011". Ileana FIRÞULESCU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 decembrie 2011
A
vând în vedere cã Valea Jiului este o zonã muncitoreascã, specialiºti în ºtiinþe politice susþin cã funcþia de primar este consideratã, mai nou, ca o profesie ºi ca urmare primarul ar trebui sã fie un om aflat la graniþa dintre condiþia medie ºi cea a omului ºcolit. În anul de graþie 2011, an de profundã sãsrãcie ºi nemulþumiri ale populaþiei datorate mãsurilor de austeritate haotice, fãrã un scop bine determinat, partidele politice încep sã se pregãteascã pentru alegerile locale ºi generale din 2012. Acest lucru se întâmplã ºi în Valea Jiului. În urma unui sondaj "secret" din luna iunie, adicã un sondaj de interior al partidelor politice din opoziþie, lucrurile par a fi destul de limpezi privind primarii din localitãþile dintre Jiuri.
Profilul primarului de Valea Jiului tac ºi fac. Cum aici, la Vulcan, opoziþia, conform aceluiaºi algoritm, va avea un candidat din partea PSD, slabe speranþe, sau deloc, sã-l batã pe Ile, care se poziþioneazã la 59 la sutã în preferinþele cetãþenilor vulcãneni, ºi asta înainte de a termina schimbarea totalã a bulevardului care strãbate municipiul, pe lângã reabilitãrile din cartiere.
Omul liberalilor, viceprimarul Constantin Ramaºcanu, este harnic ºi silitor, dar notorietatea sa lasã de dorit. Ramaºcanu este omul care vrea sã mulþumeascã pe toatã lumea, ceea ce specialiºtii în ºtiinþe politice considerã a fi o mare prostie, pierderea fiind garantatã.
D
eºi de nebãtut, Tiberiu Iacob Ridzi ar putea avea surprize
R
La Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi (PDL), stã confortabil, pentru cã 58 la sutã dintre locuitori considerã cã nu trebuie schimbat ºi 14 la sutã dintre intervievaþi cred cã nu este cazul sã fie înlocuit. ªi se pare cã
la graniþa dintre condiþia medie ºi cea a omului ºcolit. Poate USL va gãsi un om care se încadreazã în acest profil, sau chiar un cadru didactic cu carismã ºi discurs adaptat. Acesta poate fi chiar rectorul Universitãþii Petroºani, Emil Pop.
P ãducel, sub 35 la sutã
Luând-o de la Est la Vest, primarul Petrilei, Ilie Pãducel (PDL), deºi a schimbat faþa oraºului în ultimii doi ani ºi nici nu are vreun contracandidat în preferinþele cetãþenilor, doar circa 35 la sutã dintre cei cu drept de vot considerã cã Pãducel nu trebuie schimbat. ªi cum la algoritmul USL zice cã la Petrila desemnarea candidatului revine PNL, situaþia este tulbure.
nici nu va avea probleme la alegerile de anul viitor, pentru cã aºa cum reiese din protocolul Uniunii Social Liberale (USL) - protocol încheiat între PSD ºi PNL algoritmul zice cã la Petroºani, candidatul pentru primãrie este al liberalilor. ªi cum în PNL Petroºani sunt elitiºti, respectiv oameni de afaceri, directori din minerit, profesori, medici, s-a verificat în ultimele trei tururi de scrutin cã structura de zonã muncitoreascã nu agreeazã astfel de primari. Mai mult, spun aceiaºi specialiºti în ºtiinþe politice, funcþia de primar este consideratã, mai nou, ca o profesie ºi ca urmare primarul ar trebui sã fie un om aflat
îl va învinge pe S ãrãcia Ilie Botgros La Aninoasa, Ilie Botgros (PDL), este primarul care s-a aflat pe muchie de cuþit la alegerile precedente. Având în vedere cã oraºul este profund sãrãcit dupã ce mina a
fost închisã, chiar dacã Botgros a migrat de la un partid la altul tocmai pentru a gãsi soluþii, acest lucru nu l-a ajutat prea mult. Înscrierea în cursa pentru primãrie a secretarului acesteia, PSD-istul Nicolae Dunca, ar putea sã-l detroneze pe Ilie Botgros dacã nu va fi susþinut puternic de partidul sãu aflat la putere, mãcar prin câteva realizãri, fie ele ºi mãrunte.
I le&Stoica nu au concurenþã La Vulcan, echipa administraþiei locale, respectiv primarul Gheorghe Ile ºi viceprimarul Angela Stoica par de nebãtut. Gheorghe Ile a tãcut ºi a fãcut, luând-o chiar înaintea colegului sãu din PDL, Tiberiu Iacob Ridzi. Ile nu a câºtigat primãria pe promisiunile transformãrii municipiului la un asemenea nivel, dar ambiþia minerului a folosit principiul "ce… pãlãria mea, ºi eu pot!" ºi a putut. Tandemul Gheorghe Ile - Angela Stoica este echipa care a surprins prin metoda
esmeriþã ºi Buhãescu dorm liniºtiþi
Lupeniul ºi Uricaniul va rãmâne neschimbat în conducere, pentru cã sondajul aratã cã deºi, la Lupeni, a scãzut uºor procentul celor care îl doresc în continuare pe Cornel Resmeriþã (PSD), acesta nu are nici o problemã. Asta ºi pentru cã PSDului îi revine desemnarea candidatului la primãrie din partea USL. Potenþialul contracandidat din
Ioan Mircea Moloþ: "Toate firmele care câºtigã licitaþiile sunt firme de casã ale CJ Hunedoara"
T
oate lucrãrile care au fost executate în judeþul Hunedoara din anul 2008 ºi pânã în prezent au fost atribuite "firmelor de casã" ale Consiliului Judeþean. Informaþia a fost fãcutã publicã de preºedintele CJ Hunedoara Ioan Mircea Moloþ, ca rãspuns la acuzele pe care preºedintele PDL, Dorin Gligor i le-a adus recent. "Tovarãºul Dorin Gligor, într-o conferiþã de presã, îmi cerea sã-i rãspund public acuzaþiilor domniei sale. Am venit cu un material în care
Actualitate 7
prezint absolut toate investiþiile fãcute de Consiliul Judeþean din 2008 ºi pânã în prezent. Sunt 46 de obiective, firme au fost cu zecile, normal
cã au putut sã câºtige doar 46. Nu de puþine ori am fost acuzat de firme de casã ale preºedintelui sau Consiliului Judeþean Cu toatã respon-
sabilitatea vã spun cã sunt firme de casã ale Consiliului Judeþean care au câºtigat numai de pe locul întâi. Au fost respinse ºi firme cu preþuri mai mici ori mai mari ºi care nu aveau dosarele ca lumea. Oamenii de la achiziþii nu au fãcut rabat de la nimic", a declarant Ioan Mircea Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara, joi la Petroºani, în cadrul unei conferinþe de presã. Mai mult, preºedintele CJ Hunedoara Ioan Mircea Moloþ chiar dã asigurãri cã o parte dintre cele 46 de lucrãri au ajuns ºi la firma ginerelui sãu. " ªi firmele
ginerelui meu se numãrã printre cele câºtigãtoare. A participat la mai multe licitaþii, unele le-a câºtigat iar altele le-a pierdut", a mai spus Ioan Mircea Moloþ. Preºedintele Consiliului Judeþean a þinut sã sublinieze
partea PNL, Constatin Brânduºe, a trecut cu echipã cu tot la PDL, dar asta nu-l va poziþionat mai bine faþã de actualul primar, ci dimpotrivã. Foarte mulþi liberali ºi simpatizanþi ai acestuia au fost supãraþi de miºcarea fãcutã. La Uricani, Dãnuþ Buhãescu (PSD) doarme ºi el liniºtit, pentru cã sondajul îl poziþioneazã biniºor peste 50 la sutã în preferinþele locuitorilor. Singurul care i-a creat probleme vizibile de imagine a fost Sorin Sanda, liderul Partidului Poporului Dan Diaconescu. Buhãescu este ºi viitorul candidat desemnat de USL pentru primãria Uricaniului ºi va avea de dus doar o luptã care îl va uza nervos, dar se pare cã nu va avea nici un fel de problemã în a mai fi primar în continuare.
de negociere C omisii în USL PSD ºi PNL au început sã-ºi selecteze oamenii pentru consiliile locale, iar pentru a-ºi verifica ºansele în faþa electoratului, este rândul PNL sã comande un alt sondaj de opinie la o firmã de profil de nivel naþional. În acest sondaj vor fi chestionare cu privire la oameni noi scoºi pe scena politicã a Vãii Jiului ºi asta pentru cã listele pentru consilieri se fac atent, cu oameni din diverse domenii de activitate cu
cã între valoarea lucrãrilor estimatã ºi valoarea efectivã a contractelor este o diferenþã mai micã cu 140 de milioane de lei. "Vreau sã vã informez cã valoarea estimatã, fãrã TVA care a fost supusã procedurii de licitaþie a fost de 422.152.923, 64 de lei, iar la final, am adjudecat lucrãrile la valoarea totalã de 289.358.210,75 de lei. Deci s-a fãcut, cu firmele de casã, o economie de 140 de milioane de lei. Acesta este motivul ºi marea durere a adversarilor politici, cã s-a câºtigat cu preþuri foarte mici ºi am putut sã extindem " focarele" investiþiilor în judeþul Hunedoara", a mai precizat Moloþ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ a organizat la Petroºani prima conferinþã de
presã, dupã 6 ani în care a refuzat sã facã astfel de întâlniri aici, "nu pentru cã sunt supãrat pe locuitorii din Valea Jiului, ci pentru cã de fiecare data mi se rãstãlmãceau vorbele". Marius MITRACHE
scopul de a sprijini cu adevãrat primarul. Cele trei liste ale USL, respectiv ale PSD, PNL ºi PC, vor fi discutate ºi oamenii triaþi dupã notorietate ºi pregãtire ºi va rãmâne o listã unicã. În judeþ s-au constituit comisii de negociere pentru localitãþile în care existã primari ai celor douã formaþiuni politice ale opoziþiei aliate, dar unde existã probleme de imagine care nu avantajeazã partidul care-ºi desemneazã candidatul confirm algoritmului. De exemplu, în municipiul Hunedoara, primarul Ovidiu Hada a adus prejudicii serioase de imagine PNL-ului, ca urmare liberalii trebuie sã renunþe în favoarea aliaþilor. Ileana FIRÞULESCU
Conform conturãrii bugetului 2012:
Sãrãcia populaþiei se va accentua, dar ministerele "represive" vor înflori
upãraþi unii, resemnaþi S alþii, aºa "aratã" parlamentarii din judeþul Hunedoara cu privire la bugetul României pentru anul 2012. Puterea de cumpãrare a românilor va scãdea cu 10 la sutã.
Bugetele ministerelor au trecut ca ºi cum ar fi fost vorba de iniþiative fãrã mizã de comisiile din Parlament deºi opoziþia depusese mii de amendamente la proiectul de buget pe 2012. Nimeni nu a stat sã "ia la bani mãrunþi" bugete care se ridicã la miliarde sau zeci de miliarde de lei ºi sã întrebe cum se justicã creºteri de 1.000% ale cheltuielilor cu carburanþii sau de 3.000% ale celor cu poºta, telecomunicaþii, radio, TV ºi internet. Trei dintre parlamentarii judeþului Hunedoara ne-au spus pãrerea despre bugetul anului 2012 ºi ce înseamnã acest buget pentru omul de rãnd, pentru români în general. Mariana Câmpeanu, deputat PNL de Hunedoara, membru în Comisia de Muncã ºi Protecþie Socialã: "Este un buget
al sãrãciei. La toate ministerele care au legãturã cu nivelul de trai, cu sãnãtatea, învãþãmântul banii sunt mai puþini. Doar la sãnãtate este ceva în plus, dar asta nu pentru a îmbunãtãþi ceva, ci pentru a putea plãti arierate. În schimb au crescut bugetele celor care au legãturã cu influenþarea alegerilor de anul viitor, respective Ministerul de Externe, SRI, Ministerul Informaþiilor etc. Din amendamentele depuse, absolut nimic nu a fost luat în seamã, nici mãcar o virgulã. Este pentru prima datã în istoria postdecembristã când se întâmplã aºa ceva. Cred cã este un nucleu de la preºedenþie care a
fãcut acest buget ºi alte legi, iar Guvernul ºi Parlamentul, cu majoritatea sa, sunt doar de decor". Viorel Arion, deputat PDL de Hunedoara, membru în Comisia pentru Politicã Economicã, Reformã ºi Privatizare: "Este un buget realist construit pe ceea ce România poate sã construiascã în 2012. Eu, ca parlamentar de Hunedoara, mã bucur cã în aceste condiþii de crizã s-a putut sã se prevadã în bugetul de anul viitor 100 de miliarde lei pentru cercetãri la Sarmisegetuza. Lucrãrile vor fi demarate în luna mai, anul viitor, ºi se vor derula pe o perioadã de trei ani" Cosmin Nicula, senator PSD de Valea Jiului, membru în Comisia Economicã, Industrii ºi Servicii: "Bugetul pe anul 2012 este un buget al sãrãciei!!! Prin acest buget românii sunt condamnaþi în continuare la sãrãcie. Este un buget al austeritãþii pentru populaþie ºi al prosperitãþii pentru clientele PDL. Pensiile ºi salariile vor fi îngheþate, astfel cã puterea de cumparare va scãdea cu peste 10 la sutã în 2012 faþã de 2011". Ileana FIRÞULESCU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 decembrie 2011 ::.. FOTBAL. JUNIORI. ANALIZÃ ..::
Jiul peste toþi!
H
enþ cu
MÂNA
Nici zãpezile de altãdatã... ...nici fotbalul de altãdatã nu mai sunt ca farmecul anilor vieþii noastre de mai demult. Am încheiat un campionat de Liga a III-a, altele de ligi judeþene, cu meciuri uneori frumoase, dar cãzute într-un derizoriu de interes. Asta într-un an în care nu mai puþin de patru grupãri sportive au împlinit vârste jubiliare: C.S. Vulcan ºi Inter Petrila - 90 de ani, Minerul Aninoasa - 75 de ani, Universitatea Petroºani - 50 de ani. Fiecare dintre ele cu vârfuri de performanþã, cu mari fotbaliºti care le-au îmbrãcat tricoul. Aceste echipe mai existã doar din entuziasmul unor frumoºi nebuni care au adus ecoul unor vremuri pe care ºi ei le ºtiau bine, neacceptând cã fotbalul poate sã moarã într-o Vale care a pierdut mai bine de 30 la sutã din populaþia anilor `70-`80, exact atunci când ºi fotbalul atingea alte cote de performanþã.
Campionatele de juniori mici, cei cu vârste cuprinse între 10 ºi 14 ani, s-au disputat într-un fel de mini-campionat între echipele din Valea Jiului. În
numãr de 15, la cele patru categorii de vârstã, aceste echipe au fost dominate la toate grupele de cele ale Clubului Sportiv Jiul Petroºani,
Cristi Tâlvescu - antrenor de locul 1 la juniori C
Acum nu mai plouã cu performanþã, nici nu mai ninge ca altãdatã. Este o amestecãturã de toamnã-iarnã, aºa precum ghiveciurile din fotbalul românesc.
demonstrând astfel cã echipa fanion rãmâne, totuºi, cea mai titratã. La juniori C (1314 ani), Clubul Jiul Petroºani, cu un antrenor priceput, Cristi Tâlvescu, a câºtigat fãrã drept de apel toate partidele, acumulând maximum de puncte, fiind singura la acest nivel cu asemenea performanþã! Lulu Homan a þinut aproape (dar cu 4 înfrângeri...) pe locul 2, surprinzând însã locul modest al C.S. Jiul (antrenor Sorin Henzel). La juniori D (1112 ani), un campionat "scurt", cu trei
EDIÞIA 2011-2012 - TUR Clasament juniori C (gr. 1997-98) 1. Clubul Jiul Petroºani 9 9 0 0 66 4 36 2. Univ. Petroºani 10 6 0 4 20 30 24 3. Pro Fotbal Petroºani 10 5 1 4 21 22 21 4. CS Jiul Petroºani 10 2 0 8 8 37 8 5. Minerul Uricani 9 1 1 7 5 27 5 Clasament juniori D (gr. 1999-2000) 1. Clubul Jiul Petroºani 5 3 1 1 13 3 13 2. Univ. Petroºani 5 3 1 1 12 5 13 3. Pro Fotbal Petroºani 4 0 0 4 0 17 0 Clasament juniori E (gr. 2001) 1. Clubul Jiul Petroºani 6 5 1 0 16 3 21 2. Minerul Lupeni 7 3 2 2 13 13 14 3. Pro Fotbal Petroºani 7 0 1 6 6 19 1 Clasament juniori Danone (gr. 2000) 1. Clubul Jiul Petroºani 12 8 2 2 28 15 34 2. Univ. Petroºani 12 8 2 2 36 21 34 3. Minerul Lupeni 12 4 2 6 23 29 18 4. Inter Petrila 12 0 2 1015 37 2
echipe, acelaºi Clubul Jiul (antrenor Avram Moldovan) a terminat pe primul loc, la egalitate cu golaveraj superior, cu Universitatea Petroºani, antrenatã de acelaºi Lulu Homan. În schimb, pe ultimul loc, cu zero puncte, Pro Fotbal Petroºani (antrenori Viorel Stancu, Cosmin Kanduth) ºi golaveraj 0-17(!). La juniori E (10 ani), Clubul Jiul (antrenor Damian Militaru), pe primul loc, fãrã înfrângere, aici apãrând
ºi Minerul Lupeni, locul 2 (antrenor Sorin Corpadi, Sorin Bejan). În fine, la juniori Danone (11 ani), acelaºi Clubul Jiul (antrenor Toni Sedecaru), con-
duce, urmatã la egalitate de puncte cu Universitatea Petroºani (antrenor Gabi Niþu), pe ultimul loc figurând echipa lui Raul Kertesz, Inter Petrila.
Damian Militaru, locul 1 pentru juniori E
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
CSS Petroºani tot M
pe locul 1
unicipiul Hunedoara a fost timp de trei zile (2-4 decembrie 2011) gazda celui de-al 3-lea turneu al Campionatului Naþional de handbal junioare III (gr. 199798), cu participarea celor cinci echipe din Seria J.
Echipa antrenatã de Edith Mileti a avut ºi de aceastã datã o evoluþie bunã, reuºind trei victorii, pierzând doar partida cu echipa gazdã, astfel cã
petroºenencele ocupã primul loc dupã trei turnee (cu un total de 12 partide), cu 22 puncte. CSS Petroºani a folosit lotul: Maria Martinescu, Alexandra Tãtar, Adnana Gheþea (portari), Denisa Cassian (38 goluri), Diana Goman (18 goluri), Eugenia Pãun (14 goluri), Raluca Vladislav, Georgiana Lãschescu (11 goluri), Andrada Cassian (7 goluri), Maria Asan, Anamaria Arustei (2 goluri), Ariana Colda (1 gol). În acest week-end (9-11 decembrie), echipa de junioare II (gr. 1995-96) va participa la turneul nr. 3 din Seria G, ce va avea loc la Mediaº.
Rezultate CSS Petroºani, Camp. Naþ. jun III (gr. 1997-98), Seria J - 2-4 dec. 2011, Hunedoara CSS Petroºani - CSS Hunedoara 20-25 CSS Petroºani - Victoria Nãdlac 41-17 CSS Petroºani - SCM Deva 22-9
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 decembrie 2011
NEGRU PE ALB eunãzi, D citeam liniºtit nr. 406 al revistei
Dilema având ca tematicã: "Un an fierbinte - Indignãri, proteste, violenþe", pânã când, în mod inevitabil am ajuns la pagina 18, unde am dat peste un articol al Irinei Paraschivoiu având titlul "Restauratori versus demolatori". Am considerat cã este musai sã vã citez un fragment al acestui articol. Aºadar, citiþi cu atenþie: "Cu 40 de galbeni, poþi sã cumperi o casã medie în centrul Bucureºtiului, sã o restaurezi ºi sã o transformi în salã de teatru, cinema sau centru cultural; sau, dimpotrivã, poþi fi tentat sã o demolezi, sã îþi construieºti un bloc ºi sã obþii venituri din închirierea spaþiilor, transformându-le în cazinouri sau magazine pretenþioase. În înfruntarea dintre echipa "Demolatorilor" ºi echipa "Restauratorilor", jucãtorii au de partea lor forþe precum "societatea civilã", "mafia politicã", "autoritãþile vigilente", "autoritãþile corupte" ºi se pot întâlni cu fapte reale din viaþa urbei: festivaluri de film ºi teatru, moºteniri - surprizã, investitori din umbrã, dar ºi crize economice ºi creºteri imobiliare. Scopul lor este de a-ºi îndeplini misiunile trasate la începutul jocului: restaurarea clãdirilor valoroase ºi schimbarea legislaþiei pentru o protejare mai bunã a clãdirilor de patrimoniu (echipa "Restauratorilor") sau construcþia de imobile noi ºi schimbarea legislaþiei pen-
tru o demolare facilã în centrul oraºului (echipa "Demolatorilor"). Cam asta înseamnã Habitat: un joc proiectat ca o iniþiativã de educaþie culturalã, care sã susþinã dezvoltarea oraºului ca spaþiu prietenos, echilibrat prin folosirea creativã a patrimoniului ºi a resurselor existente. Jocul este gândit astfel încât sã stimuleze imaginaþia ºi viziunea modului în care potenþialul creativ al patrimoniului poate fi îmbinat cu nevoile de tip economic ale unui oraº. Produs în 100 de exemplare, jocul este disponibil în perioada noiembrie 2011 - iunie 2012 în mod gratuit în spaþi publice precum muzee, cafenele, ceainãrii, cluburi etc." De ce am considerat cã este nevoie sã vã citez un fragment din articolul "Restauratori versus demolatori?". Pentru cã pare efectiv inspirat de realitãþile din Petroºani. Dar ºi din celelalte oraºe din Valea Jiului. ªi în strânsã legãturã cu expoziþia mea faþã de 26 februarie a.c., de la Stheff Caffe, intitulatã "Suntem în Petroºani... aºteptãm investitori. O manifestare culturalã al cãrui program - manifest l-a prezentat, cât se poate de limpede, jurna lista Vera Graure în pu blicaþia "Sãptãmâna Vãii Jiului" nr. 508 - 509 din 18 - 24 februarie a.c., într-un articol intitulat pur ºi simplu "Un inedit act cultural în sprijinul unei reale propãºiri economice a Petroºaniului." Prin urmare, pentru o mai bunã înþelegere a temei abordate cred cã este foarte oportun sã recitiþi ºi articolul menþionat. Aºadar: lecturã plãcutã!
Un joc (serios) pentru edilii Petroºaniului.
ªi nu doar pentru ei.
"Începând de sâmbãtã, 26 februarie a.c., la Stheff Coffe din Petroºani locaþia cunoscutã în anii din urmã sub numele de cafeneaua "La Varice", administrat(ã) de domnul ªtefan Slezer, un om sensibil la tot ceea ce este frumos (ºi de calitate...) va putea fi vizionatã expoziþia de fotografie a fotoreporterului Dan Codrea intitulatã "Suntem în Petroºani...aºteptãm investitori", cea de-a doua personalã a autorului vernisatã în acest spaþiu neconvenþional. Reunind 13 lucrãri înfãþiºând în toatã dizgraþia lor urbanisticã actualã tot atâtea imobile din municipiul Petroºani (în majoritatea covârºitoare a cazurilor, aflate în proprietate privatã...), expoziþia fotoreporterului Dan Codrea îºi propune sã tragã un serios semnal de alarmã pe adresa tuturor celor acelora care pot contribui la salvarea acestor imobile (fie prin achiziþionarea ºi, implicit, renovarea lor, fie prin oprirea degradãrii lor nemiloase...) în vederea unei eventuale reîncadrãri în peisajul urba-
Valea Jiului petrece în stradã dilii de la Petroºani fac deja pregãtiri pentru E petrecerea din noaptea dintre ani la care sunt invitaþi toþi cei care vor sã vinã.
Este vorba de Revelionul în stradã, care aici cel puþin, se organizeazã negreºit an de an. Însã, aceste manifestãri vor fi mai speciale decât pânã acum sau cel puþin aºa promite primarul Tiberiu
Iacob Ridzi. "Vom organiza petrecerea în stradã, dar de data aceasta, scena va fi amplasatã pe carosabil, în faþa primãriei, zonã în care vom ºi opri circulaþia. Este vorba de un spectacol mai amplu", a declarat primarul Petroºaniului.
nistic, dat fiind faptul cã, cele mai multe, sunt amplasate în zona centralã, istoricã, a municipiului Petroºani. Care nu va putea deveni - pe bune - o staþiune turisticã de interes naþional and în zestrea sa urbanisticã asemenea imobile. Care, repetãm, deºi aflate în proprietate privatã vor greva, în continuare, teribil de mult din punct de vedere estetic absolut toate eforturile (altmiteri lãudabile...) depuse de oficialitãþile locale pentru o nocesarã schimbare la faþã a municipiului Petroºani. Cu atât mai mult cu cât o mare parte a acestor imobile fac parte din patrimoniul local ºi aºa atât de afectat începând din anii '80, ai cretinei sistematizãri comunistoide. Astãzi, administraþia publicã localã ar putea juca într-un mod fericit rolul unui mediator între neputincioºii proprietari actuali ai acestor imobile ºi (sperãm...) gospodarii ºi avuþii investitori ce ºi-ar dori sã-ºi plaseze o parte din capital în aceastã zonã care, nu peste multã vreme, este
De asemenea, nici vulcãnenii nu se lasã mai prejos. Nici anul acesta, primarul Gheorghe Ile nu va rata ocazia de a le ura concetãþenilor toate cele bune în noul an, de pe scena, aºa cum a fãcut-o pânã acum. La revelionul trecut, înainte de numãrãtoarea inversã, edilul le-a interpretat petrecãreþilor de pe stradã ºi un pluguºor în stil propriu. Mergem mai departe ºi ajunge la Uricani. Primarul Dãnuþ Buhãescu a promis cã petrecerea din noaptea dintre ani va fi cea mai tare de pânã acum, manifestare pentru care a ºi alocat deja bani. Luiza ANDRONACHE
cert, va deveni o perlã a turismului montan european. Þineþi minte ce am prezis..." Ei bine, toate acestea fiind expuse cât se poate de limpede, trebuie sã recunosc cã m-a frapat atitudinea abordatã de reprezentanþii administraþiei publice locale în perioada post - expoziþie. În primul rând au fost contactaþi mai toþi proprietarii imobilelor de genul celor prezentate de mine în cele 13 fotografii. Acestora li s-a pus în vedere ca fie sã-ºi renoveze într-un interval de timp cât mai scurt cu putinþã imobilele cu pricina, fie sã le demoleze. Ori sã le vândã... Ce a urmat este de domeniul incredibilului: proprietarii a douã dintre cele 13 imobile au decis sã le radã de pe suprafaþa Pãmântului, în locul lor rãmânând douã ºi mai triste terenuri virane, inva-
date de bãlãrii. Tocmai la 2 - 300 de metri de Primãria Petroºaniului. O altã clãdire cea care a adãpostit cândva sediul ditamai SC Comin SA din Cartierul Colonie s-a...prãbuºit singurã, devenind un factor de risc imens pentru sute de petroºeneni. În fine, într-un alt imobil o megaruinã, situat taman la cel mult 10 metri de Clubul Copiilor din Petroºani ºi 100 metri de sediul CNH SA, arhicunoscut ca Rai al bancheturilor ºi a celor certaþi rãu de tot cu legea, n-a produs zilele trecute o crimã... În concluzie, este cât se poate de evident cã edilii urbei au clacat ºi clacheazã în continuare în gestionarea acestei probleme, a imobilelor. Asta în vreme ce investitorilor adevãraþi li se pun tãlpi de neam prost în ducerea la bun sfârºit a investiþiilor lor. Dar, pe marginea acestui subiect voi reveni cu un drãguþ fotoreportaj pe parcursul unei alte ediþii a Cronicii Vãii Jiului. Pânã una alta este evident cã edilii Petroºaniului au nevoie urgentã de jocul "Restauratorii versus demolatorii" pentru a-þi completa marile carenþe în rezolvarea problemelor urbanistice ºi de amenajare a teritoriului local. Vã mai îndoiþi de una ca aceasta? Ori vreþi ca în peste un sfert din municipiu sã continue demolãrile de acest gen?? Dan CODREA
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Vineri 9 decembrie 2011
Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat
SC EURO JOBS SRL
ANUNÞ DE LICITAÞIE
Consiliul Local al municipiului Petroºani - Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat, cu sediul în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de email spadpp_petrosani@yahoo.com organizeazã: 1. licitaþie publicã cu strigare în vederea vânzãrii terenului în suprafaþã de 350 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Funicularului, nr. 2; 2. licitaþie publicã cu strigare în vederea vânzãrii terenului în suprafaþã de 200 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Gheorghe Doja, nr. 22/2; 3. licitaþie publicã cu strigare în vederea vânzãrii terenului în suprafaþã de 476 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Circa Pompieri, nr. 2; 4. licitaþie publicã cu strigare în vederea vânzãrii terenului în suprafaþã de 864 mp, situat în municipiul Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 137A. Ofertele se depun pânã în ziua de 09.01.2012, ora 10.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 09.01.2012, orele 11.00, 12.00, 13.00 ºi 14.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei. Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau 7. Relaþii, detalii cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine de la Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 41. DIRECTOR EXECUTIV, REFERENT S.P.A.D.P.P., Lucian-Octavian Dragomir Florina Sfetcu
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL
s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!
Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162
VÂNZÃRI
ANGAJÃRI
Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699. Vând mobilã de bucãtãrie ultra-modernã cu toate dotãrile nesesare încorporate, hotã, aragaz, maºinã de spãlat vase în lungime de 3,53 metri. Dulap de haine pe ºine, maºinã de spãlat vase, hotã inox marca Bosch. Telefon 0721028699.
Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã. Relaþii la telefon: 0254.548.068
HOROSCOP
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna decembrie, anul curent la sediul firmei. Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro
VÂNZÃRI Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264
9 d e c e m b r i e 2 0 11
Pretenþiile tale sunt exagerate ºi acest lucru poate genera mici neînþelegeri în relaþia cu partenerul de suflet. Dacã doreºti o discuþie lãmuritoare, ar trebui sã dai dovadã în primul rand de calm ºi stãtânire de sine. La serviciu va fi plãcut.
Chiar dacã þi se pare cã numai tu ai dreptate, nu trebuie sã te implici în discuþii în contradictoriu cu superiorii ierarhici. Proiectele tale pot fi puse în practicã oricum, aºa cã o atitudine mai cerebralã nu ar face decât sã te ajute. Situaþia financiarã s-ar putea îmbunãtãþi.
Nu eºti într-o formã nemaipomenitã, aºa cã nu trebuie sã te implici în activitãþi mari consumatoare de energie. În cazul în care ai o suferinþã cronicã, aceasta poate reveni în atenþia ta. Vei avea o ieºire care ar putea tensiona relaþia.
Dai dovadã de mai multã conºtiinciozitate decât în mod obiºnuit, ceea ce va atrage aprecierile celor din anturajul de la serviciu. De drumuri nu vei scãpa, dar nu are de ce sã te deranjeze, cãci vei avea ocazia sã rezolvi ºi o problemã personalã.
Reuºeºti sã fii pe fazã cu tot ce se întâmplã atât la serviciu cât ºi în viaþa ta personalã. Totuºi, dacã ai de semnat documente oficiale, prudenþa va trebui pusã pe primul plan, deoarece se pot ivi tot felul de încurcãturi. Atenþia ta se va îndrepta.
Calitãþile tale vor ieºi în evidenþã, în timp ce popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus creºte. Ai putea sã faci o cucerire cu ocazia unui drum. Te vei bucura de o relaþie bunã cu ºefii, aºa cã dacã ai nevoie de sprijinul lor, conjunctura astralã te va avantaja.
În aceastã perioadã dispui de multã energie fizicã, pe care þio poþi distribui spre domenii dintre cele mai diverse. Eºti foarte interesat de tot ce se întâmplã la serviciu, dar nu reuºeºti sã te concentrezi la tot ce ai de fãcut.
Vei munci destul de mult ºi te va deranja faptul cã ºefii nu par a-þi observa meritele. Relaþia cu colegii este bunã ºi faptul cã poþi miza pe sprijinul lor te face sã te implici în chestiuni deosebite. Te vei remarca într-un grup mai mare, ocazie cu care þi se vor face complimente.
Comunicarea cu cei din jur va evolua cât se poate de bine, acest lucru permiþându-þi sã gãseºti persoane dornice sã te sprijine. În ceea ce priveºte chestiunile legate de serviciu ai putea sã te implici în rezolvarea unei lucrãri mai deosebite.
Relaþia cu superiorii ierarhici va fi destul de tensionatã dar pânã la urmã vei reuºi sã-i convingi sã-þi accepte iniþiativele. La serviciu vei munci destul de mult ºi din acest motiv nu vei putea sã îþi petreci timpul liber aºa cum þi-ai propus.
Energia ta va fi la limita superioarã, dar vei avea dificultãþi în a þi-o canaliza spre un scop concret. Starea de iritare ce te caracterizeazã în ultimul timp te-ar putea determina sã te cerþi cu cineva. Alãturi de partenerul de suflet vei pune la punct proiecte de interes.
Eºti cam impulsiv ºi ai tendinþa de a te implica în tot felul de acþiuni fãrã o maturã chibzuinþã. Sentimentele tale vor fi mai profunde ºi, dacã vei reuºi sã-þi stãpâneºti impulsivitatea, vei avea ocazia sã-þi consolidezi relaþia de dragoste.
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 decembrie 2011
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Florea ºi Anastasie, despre “Mãria Sa Porcul de Crãciun”
Decembrie. Unii se gândesc la bilanþuri, alþii la scadenþe la bãnci, vreo câþiva la ce insule exotice sã-ºi spargã euroii etc., etc... Deh, mamã, deh, fiecare, dupã cum s-a scãpat în scãldãtoare... La unii le-a pus Dumnezeu mâna-n cap, altora se pare cã le-a întors spatele. Decembrie. La noi, la români, când zici Decembrie, gândurile zboarã-zboarã ºi se opresc tot acolo - PORCUL DE CRÃCIUN. Ce Moº Nicolae, ce naºterea Mântuitorului, ce Sfântul ªtefan, ce colinde, ce ''O, brad frumos''... Nu tatã, nu, problema -problemelor, esenþa esenþelor rãmâne Maria Sa Porcul de Crãciun. V-am obiºnuit ca, la aceastã rubricã, sã mai aduc zâmbetul pe buze, fiindcã ºi aºa belele curg gârlã. Asta o sã fac ºi astãzi. Am un grup de prieteni, pe
cât de inteligenþi ºi culþi, pe atât de hâtrii ºi mucaliþi, cum vreþi sã le spuneþi, cã oricum nu se supãrã. Doi dintre ei, de altfel oameni cu ºcoalã (ce vinã au ei cã sunt deºtepþi?) formeazã un cuplu de toatã groaza. Goliþo-baci de la Lonea, sau baronul Münchhausen au fost mici copii pe lângã ºturlubaticii mei amici. Fiindcã îi ºtiu în stare cã m-ar da în judecatã, pentru cã le-am adus "prejudicii de imagine", îi voi denumi, generic, Florea ºi Anastasie - Damian. Sunt proaspãt disponibilizaþi, dar n-au fost la grevã sã cearã "tranºa a doua". În schimb se þin de ºotii ºi ''bagã din top", pe tema... porcului de Crãciun. Citiþi ºi vã minunaþi ºi dumneavoastrã ce le bubuie mintea: Episodul I: Verigheta ºi purceii. Undeva, la Sineºti, în judeþul celor cu cãþeaua sub cãruþã Vâlcea, un sãtean dãdea lãturi
Tot acasã e mai ieftin... Î
ntr-un nou an de crizã, românii preferã sã-ºi petreacã Crãciunul ºi Revelionul acasã. Cei care, totuºi, au bani ºi pentru plecarea într-o staþiune le preferã pe cele româneºti. Printre cele mai cãutate, de cãtre locuitorii Vãii Jiului, se aflã Bãile Felix sau Bãile Olãneºti.
A
la purceaua lui foarte gravidã. Din greºealã (sau pentru cã slãbise el, îndopând scroafa, a scãpat verigheta în trocul cu lãturi. Când a fãtat purceaua, cei 14 (patrusprezece) purcei aveau dinþi de aur. Normal, nu? Episodul II. Tot undeva "în sud" (sudiºtiii ãºtia sunt daþi dracului!) oltenii primirã musafiri. "Bine cã venirãþi, r-aþi ai dracului, venirãþi, dar când plecaþi?" Tot chinuindu-se ce sã le dea sã mãnânce, ãl bãtrân hotãrî. Bã, nu putem tãia porcul. Taie-i un picior din spate sã mãnânce ãºtia! Dupã care, au comandat o protezã la Prigoanã ºi au tãiat porcul la Crãciun ca toþi oamenii... Este cã-i tare? Episodul III. Asomarea porcului. Normele UE... spun cã porcul nu mai trebuie tãiat ci asomat. Bãi. Dã-mã dracului! O fãcurã ºi oltenii, cã ºi ei sunt europeni. Bãgarã furtunul de la butelie pe gâtul râmãtorului ºi-l
"Cele mai multe solicitãri pentru petrecerea Crãciunului ºi a Anului Nou le avem în þarã, în special la Olãneºti, Herculane sau Felix. Preþurile nu sunt unele deosebit de mari. Astfel, pentru o persoanã, tarifele sunt cuprinse între 269 ºi 1.500 de lei, în funcþie de numãrul de stele al hotelului sau de zilele ºi nopþile de cazare", a spus Rodica ªerban, manager agenþie de turism. Spre deosebire de anii anteriori, în 2012, turiºtii din Vale nu mai par interesaþi sã-ºi petreacã sãrbãtorile de sfârºit de an în strãinãtate. Chiar dacã în þãrile mai apropiate, cum ar fi Bulgaria sau Ungaria, preþurile pentru Revelion sunt destul de mici... "La Budapesta, un Revelion costã doar 136 de euro iar la Viena, 169 de euro, de persoanã, pentru 3 nopþi de cazare. Preþuri mai mari au excursiile în þãrile exotice, cum ar fi Thailanda, Mexic sau Dubay", a mai precizat Rodica ªerban. În parantezã fie spus, cele mai scumpe destinaþii exterioare ar fi Insulele Canare - 6.000 de euro de persoanã, Cancun (Mexic) 1.900 de euro de persoanã sau Republica Dominicanã - 1.850 de euro de persoanã. Mir cea NISTOR
Un an turistic "bunicel"
nul 2012 este considerat de cãtre reprezentanþii agenþiilor de turism din Valea Jiului drept unul "bunicel". Asta, în comparaþie cu anii anteriori în care turiºtii se înghesuiau sã plece undeva, cu ocazia fiecãrei vacanþe sau zile libere. "Pot sã spun cã a fost un an bunicel. Nu se poate compara cu anii anteriori dar, totuºi, am avut parte de turiºti
destui. Cei mai numeroºi au optat, însã, pentru petrecerea concediilor în þarã. Asta spre
deosebire de ceilalþi ani când aveam cele mai multe solicitãri peste hotare, în Bulgaria sau Grecia, de exemplu", a declarat Rodica ªerban, managerul unei agenþii de turism din Valea Jiului. Pe de altã parte, agenþiile de turism au intrat, deja, în posesia ofertelor pentru anul viitor. În mare, preþurile se situeazã aproximativ la acelaºi nivel ca ºi cele din acest an. Mir cea NISTOR
gazarã. Corect? Corect! Numai cã, pe urmã, când fu sã-l pârleascã, porcul fiind cu gazu-n burtã, explodã fi-r-ar mama lui ºi se aleasã praful de toate jamboanele, slãnina ºi pecia omului... V-a plãcut povestea? Episodul IV. Porcul de crizã. Sã fiu scurt vã reproduc doar dialogul Florea-Anastasie: Florea: "Bã, porcul tãu era aºa de jigãrit încât, când a cãzut o gãinã din dud pe el, a rupt ºira spinãrii bietului guiþãtor!" Anastasie: "Vax, când am fost la tine, porcul tãu era aºa de mic ºi n-aþi putut sã-l
prindeþi, fiindcã a scãpat prin gãurile de la gardul de plasã de sârmã" Judecaþi ºi dumneavoastrã, ãºtia sunt normali? P.S.1 ªtiþi care e deosebirea între un porc ºi o râmã? Porcul râmã, dar râma nu porc! P.S.2 Caricatura aproapegenialului Ion Barbu din Petrila (deºi el este artist universal!) nu are nici o legãturã cu acest articol, scris de un om care nu mai are de mulþi ani, porc de Crãciun. Dacã are vreo legãturã, atunci aceasta este absolut întâmplãtoare. Deci, nu se pune!
MDRT cere cabanierilor sã intre în legalitate comisie O de la Ministerul
Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a ajuns miercuri la Vulcan, Petroºani ºi Lupeni pentru a le spune cabanierilor ce au de fãcut. Asta pentru a reuºi sã atragã turiºtii care sã urce în munte, dar ºi pentru a eradica turismul la negru. Dacã nu se vor conforma, cabanierii vor fi amendaþi Responsabilii MDRT, care au alocat sume uriaºe pentru dezvoltarea turismului în munþii din Valea Jiului, s-au întâlnit cu cabanierii ºi administraþiile locale. Aceºtia le-au dat un plan potrivit cãrora cabanierii pot intra în legalitate ºi au înaintat ºi termeni pânã la care, dacã nu vor respecta indicaþiile, vor fi amendaþi. Asta pentru cã o bunã parte dintre
cei care oferã cazare, fac turism la negru. "Cei de la minister au vrut sã le punã în vedere celor care au proprietãþi în zonele de munte cã trebuie sã intre în legalitate ºi sã se conformeze legilor. În plin sezon, vor reveni ºi vor da amenzi, dacã nu se conformeazã", spune Gheorghe Ile,primarul din Vulcan. Comisia a ajuns pe rând în Straja, în Pasul Vâlcan unde a fost construitã telegondola ºi în Parâng unde se contureazã un nou ºi modern domeniu de schi, cu bani de la
Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. În ultimii ani, în Straja ºi în Parâng s-a construit haotic,fãrã un plan de dezvoltare ºi cele douã staþiuni erau raiul turismului la negru. Dupã ce au fost alocate fonduri de dezvoltare, totuºi, numãrul celor care ºi-au declarat activitatea de turism a crescut simþitor ºi oamenii au început sã se conformeze. Totuºi, responsabilii MDRT vor reveni în câteva sãptãmâni pentru a face o nouã verificare. Diana MITRACHE
12 Turism,
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 decembrie 2011
Topliþa - o aventurã spre centrul Pãmântului
A
flatã pe faþa Topliþei, lungã de 2.150 de metri, la Câmpu lui Neag, puþini ºtiu cã una dintre cele mai frumoase peºteri din partea sudicã a Retezatului este Topliþa. Pentru cunoscãtori, peºtera Topliþa este una dintre cele mai grandioase peºteri din aceastã zonã, având un etaj activ (cu apã) ºi unul uscat, pe care nu le poþi strãbate decât cu respect faþã de forþa divinã care le-a creat. De altfel, din peºtera Topliþa iese izvorul cu acelaºi nume,
care se varsã în râul Jiului de Vest. Formaþiunile carstice ºi diaclazele ce se deschid în urma paºilor noºtri
Salvamont Straja, preluat de judeþ
P
entru ca turiºtii sã nu fie afectaþi de problemele financiare ale salvamontiºtilor din Straja, Consiliul Judeþean va prelua activitatea. Potrivit preºedintelui Ioan Mircea Moloþ, în zilele urmãtoare, ºefului echipajului Salvamont din Hunedoara va face o analizã în Straja ºi turiºtii nu vor avea probleme. Asta în baza unui parteneriat între Consiliul Judeþean ºi primãria Lupeni. "Am avut o discuþie cu primarul Cornel Resmeriþã cãruia i-am propus o colaborare între Serviciul Salvamont ºi Consiliul Judeþean, pentru cã noi avem o bazã la Uricani. E vorba despre o asociere în baza cãreia sã ne predea nouã amplasamentul ºi sã facem noi acest serviciu. O sã rezolvãm ºi aceastã problemã", a declarat la Petroºani, Ioan Mircea Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara. Salvamontiºtii din Straja au ajuns sã lucreze pe datorie ºi, mai mult, o parte dintre ei au anunþat cã vor renunþa la aceastã meserie din cauzã cã o fac doar pe banii lor. De sãptãmâna viitoare,oamenii au ameninþat cã se vor retrage, din cauzã cã nu sunt susþinuþi de cei care ar trebui sã-i finanþeze ca serviciu public. Diana MITRACHE
care duc în adâncurile ei sunt unice în felul lor. Este o peºterã semitehnicã, iar cel care o viziteazã trebuie sã aibã cunoºtinþe elementare de tehnicã speleo. Una dintre porþiunile cele mai grele de strãbãtut este diaclaza, în care trecerea se face printr-un ramonaj, ramonajul fiind o tehnicã folositã atât în alpinism, cât ºi în speologie. Mai mult, având în vedere cã pereþii sunt umezi tot timpul anului, atenþia trebuie sã fie mai
mare în aceastã zonã, pentru evitarea accidentelor neplãcute. La fiecare pas pot fi descoperite stalactite, stalagmite ºi scurgeri parietale, cum rar întâlneºti în alte peºteri. Forma ºi culoarea ivite în faþa ochilor turistului în momentul în care lumina frontalei este aruncatã pe
jocuri de umbre ce nu pot fi uitate prea uºor. Totuºi, cele mai spectaculoase formaþiuni ale peºterii sunt "gura de T-Rex", unde mai toþi turiºtii ºi-au fãcut fotografii, dar ºi o superbã cortinã, formatã din scurgerile parietale ºi din unirea stalagtitelor cu stalagmitele, coloane îmbrã-
aceste formaþiuni este fascinantã. Pe aceºti pereþi, oxidul de fier, în contact cu lumina, oferã
cate în oxidul de fier întâlnit la fiecare pas. Culoarele inundate ale Topliþei nu fac nimic
altceva decât sã te oblige sã treci prin ele cât mai repede, gândindu-te, uneori cu teamã, la suprizele ce pot apãrea dintr-o clipã în alta. Liliecii stau atârnaþi de tavanul peºterii, ascunºi de lumina care în mod sigur îi va deranja, iar noi trecem repede, cu grijã ºi respect, deoarece nu vrem sã le tulburãm liniºtea cu care ei s-au învãþat de mii de ani. Totuºi, pentru a ajunge la aceastã peºterã, care este închisã, întrucât se aflã într-o zonã protejatã, este indicat sã fie solicitat ajutorul unui ghid, al unui salvator montan sau a unui speolog, pentru excursia în siguranþã cãtre mãruntaiele pãmântului; dar ºi pentru asigurarea revenirii, care de obicei poate fi mai dificilã din cauza umezelii, oboselii ºi a temperaturii scãzute din interior. Anamaria NEDELCOFF
Machetã pentru consilieri
edinþele de consiliu vor fi ª mai relaxante la
Petroºani. Asta pentru cã din aceastã sãptãmânã în sala de ºedinþe în care se adunã legislativul din capitala Vãii Jiului a fost montatã o machetã frumos coloratã. Aceasta reprezintã la scarã tot muntele Parâng, acolo unde autoritãþile locale implementeazã cel mai proiect derulat în zonã. Macheta este formatã din mai multe pãrþi ce cuprind zona de îmbarcare actualã în telescaun, ca ºi celelalte pârtii ºi instalaþii ce vor fi construite. În plus, chiar dacã nu au urcat încã la munte, consilierii ºi oamenii care vor
ANGAJEAZÃ pentru Domeniul Schiabil VidraTransalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 km pânã la OMV Petroºani; 38 km pânã la Comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii (pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lãcãtuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi (pregãtire minimã ºcoala de
sã participe la ºedinþele publice, pot vedea cum o sã aratã pe viitor pârtiile de schi ºi instalaþiile care îi vor duce pe turiºti în munte. Macheta, potrivit primarului Tiberiu Iacob Ridzi, a fost realizatã de firma care a fãcut proiectul din Parâng ºi va rãmâne amplasatã în sala de ºedinte. Diana MITRACHE
calificare în domeniul mecanic) - agenþi de peron - mecanic utilaj de bãtut zãpada Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj. Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.