Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 37
Cronica Vãii Jiului Marti, 10 ianuarie 2012
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Oraºul Petroºani -
la "bor na" 88
a începutul anului 2011 s-a au împlinit 88 de ani de la data în care, pe 4 ianuarie 1924, Petroºaniul a fost L declarat oraº. Anunþul care sublinia transformarea comunei
Petroºeni în oraºul Petroºeni a fost publicat în ziarul "Gazeta Jiului", anul III, nr. 3, pe prima paginã, în articolul de fond intitulat "Petroºeniul - oraº!". Sãrbãtorirea evenimentului a fost gãzduitã de Sala PAGINA A 4-A "Apollo" în data de 12 ianuarie 1924.
Preþul huilei mult subevaluat scade competitivitatea CNH
C
Primarul Cornel Resmeriþã opreºte construcþiile ilegale din Straja
Pãcãtosul senator de Valea Jiului, Cosmin Nicula
"Ce sã facã: nimic, nimic, nimic!"
utoritãþile locale de la Lupeni îi a întrebarea "ce a fãcut senatorul Cosmin Nicula someazã pe toþi cei care ºtiu cã A L pentru localitatea dumneavoastrã?", trei din cei au construcþii în Straja ce nu sunt
ompania Huilei vinde cãrbune la un preþ care nu este avantajos, iar cei din conducerea ºase primari ai Vãii Jiului s-au enervat instant, altul a CNH spun cã acest fapt împiedicã activitatea din în regulã din punct de vedere legal fãcut o pauzã lungã înainte de a rãspunde, iar altul a sã înceteze orice activitate ºi sã intre minerit. >>> PAGINA A 3-A în legalitate. >>> PAGINILE 6-7 încercat sã-l înþeleagã. >>> PAGINA A 8-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 ianuarie 2012
A furat un pitic de la primãrie
U
n bãrbat de 26 de ani din Deva a furat un pitic care decora faþada primãriei din Deva. Hoþul a fost prins la câteva strãzi distanþã, de oamenii legii, care i-au luat piticul ºi i-au întocmit dosar penal pentru furt calificat. Poliþiºtii au fost sesizaþi de un bãrbat din Deva care a observat cã cineva a furat unul dintre obiectele decorative, care au fost puse ca ornamente în perioada Crãciunului. Incidentul a avut loc în miez de noapte, dar oamenii legii l-au gãsit pe hoþ câteva strãzi mai departe. "În jurul orei 03:05, Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã de cãtre un bãrbat de 55 ani, din
Deva, cu privire la faptul cã o persoanã de sex masculin, a sustras din faþa sediului Primãriei Municipiului Deva o figurinã decorativã. Cu ocazia verificãrilor efectuate de cãtre patrula mixtã formatã din poliþiºti ºi jandarmi, a fost depistat, în zona Piaþa Victoriei din Deva, un tânãr de
26 ani, din Deva, care avea asupra sa figurina sustrasã", a declarat Adriana Voinea, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Pe numele bãrbatului a fost întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de furt calificat. Diana MITRACHE
DECESE
Cronica Vãii Jiului
Îmi plec fruntea, cu profundã pãrere de rãu, ºi dau onorul la plecarea mult prea grãbitã spre eterniatate a jurnalistului ºi omului de excepþie
DAN CODREA
Website: www.cronicavj.ro
Sincere condoleanþe familiei îndoliate ºi presei din Valea Jiului. Consilier judeþean, Francisc Gerschner
E-mail: cronicavj@gmail.com
ANUNÞURI
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Antena 1 6:00 Observator 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:20 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Familia Flintstones în Rock Vegas 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Familia Flintstones în Rock Vegas (r)
National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Misiune în Triunghiul Bermudelor 23:45 Conan aventurierul (r) 0:45 Misiune în Triunghiul Bermudelor (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Serviþi, vã rog! (r) 11:00 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 România, te iubesc! (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Inamicul public 22:15 La bani, la cap, la oase 0:15 CSI: Miami 1:00 Inamicul public (r)
Prima TV 7:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Secrete de Stil (r) 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 14:00 Teleshopping 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Pentru o lume mai bunã 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Triºorii 1:30 Focus (r)
TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Anatomia lui Grey 21:50 Anatomia lui Grey 22:45 Dincolo de celebritate 22:50 Sushi 23:10 Telecinemateca: Eu, Peter Sellers 1:15 Agenþia Psych
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 ianuarie 2012
Preþul huilei mult subevaluat scade competitivitatea CNH
C
ompania Huilei vinde cãrbune la un preþ care nu este avantajos, iar cei din conducerea CNH spun cã acest fapt împiedicã activitatea din minerit. Totuºi, sindicaliºtii sperã ca ministerul de resort sã gãseascã o soluþie convenabilã. Conmducerea CNH a reiterat ideea cã preþul cãrbunelui din Valea Jiului este principala cauzã a problemelor financiare cu care se confruntã Compania. Potrivit directorului
general al CNH, Constantin Jujan subvenþia care se acordã minelor care se închid, trebuie sã fie completatã de un preþ real pentru cãrbune. "Atâta timp cât vindem la preþul la care vindem noi acum cãrbunele, nu vom putea sã fim competitivi. Compania Huilei nu va muri, dar subvenþia pentru minele care se închid trebuie sã ajungã la noi, iar preþul tonei de huilã trebuie corelat cu costul extracþiei unei tone de huilã, pentru cã acum e mai mic", spune Constantin Jujan, directorul general al CNH. Costul de producþie pe tonã la CNH este de aproximativ 315 de lei (75 de euro), iar
preþul de vânzare este de 224 de lei (53 de euro) pe tonã. Tot de aceeaºi pãrere sunt ºi sindicatele, iar preºedintele
Cu tolba-n spate
Poºtaºul îi va lãsa o scrisoare lui Ariton
R
eprezentanþii minerilor i-au trimis ministrului Economiei, Ion Ariton, o cerere prin care îi solicitã acestuia sã ia mãsurile necesare pentru continuarea activitãþii Companiei Naþionale a Huilei. Cererea cãtre ministru vine din partea Sindicatului Muntele care considera cã pânã acum nu s-au luat mãsurile corespunzãtoare pentru salvarea situaþiei mineritului. "Lipsa aplicãrii unor
mãsuri urgente care sã reabiliteze situaþia creatã va crea iminenþa unor miºcãri sociale care rãspunzãtori vom fi toþi cei care nu am gãsit sau nu am avut curajul aplicãrii unor mãsuri sustenabile", se aratã în cererea Sindicatului Muntele. Aceºtia mai solicitã ºi luarea unor mãsuri pentru egalizarea preþului cãrbunele din Valea Jiului în raport cu cel din import. Reprezentanþii minerilor spun cã huila din Valea Jiului este defavorizatã în raport cu cea din import din
cauza preþurilor diferite. "Huila din Valea Jiului se cumpãrã de termocentrale la suma de 65 de lei, în timp ce cea din import este 85 de lei. Beneficiarii cãrbunelui (termocentralele-n.r.) nu vor sã
egalizeze preþul", mai spun reprezentanþii minerilor. Situaþia mineritului din Valea Jiului este una dificilã ºi din cauza neacordãrii subvenþiei de cãtre Comisia Europeanã. Raul IRINOVICI
Uzurpare de calitãþi oficiale
Deputatul Þîmpãu se dã preºedinte al PNL Deva D eºi oficial la nivelul PNL Deva nu au avut loc alegeri, care sã ducã la schimbarea conducerii organizaþiei, deputatul Bogdan Þîmpãu semneazã ca preºedinte al liberalilor deveni, deºi este vicepreºedinte. Asta dupã ce în toamna an lui trecut a fost însãrcinat cu probleme organizatorice, în locul preºedintelui PNL, Florin Oancea, dar fãrã sã se facã ºi schimbarea de funcþii. Un fluturaº împãrþit prin municipiul Deva, prin care USL îºi anunþã intenþia de a scãdea taxele ºi impozitele cu 5 procente, aduce ºi o surprizã pe scena politicã. Din grupul semnatarilor face parte ºi
deputatul PNL Bogdan Þîmpãu care semneazã ca preºedinte al PNL Deva. La nivel oficial, însã, liderul organizaþiei este încã Florin Oancea, chiar dacã acesta a cãzut în dizgraþia conducerii judeþene a partidului. Florin Oancea a refuzat sã comenteze în vreun fel acest aspect, dar a precizat cã nu ºtia de organizarea unor alegeri care sã ducã la schimbarea lui din funcþie. În schimb, Bogdan Þîmpãu, recunoaºte cã nu este preºedinte al PNL Deva, dar susþine cã spaþiul era prea mic pentru a explica situaþia exactã. "În momentul acesta este o situaþie de interimat la Organizaþia PNL Deva, dar nu au fost alegeri. Scopul acestuio fluturaº nu era de a lãmuri situaþia din Organizaþia PNL Deva, ci sã anunþãm populaþia cã
anul acesta va plãti cu 5% mai puþin la taxele ºi impozitele locale", a declarat deputatul hunedorean. Þîmpãu spune cã, dacã va dori sã lãmureascã situaþia liberalilor deveni, va întocmi... un nou fluturaº pe care îl va distribui pe piaþã.
Cãzut în dizgraþie
La începutul lunii octombrie a anului trecut, Florin Oancea a fost scos din lupta pentru fotoliul de primar al municipiului Deva, liberalii preferând sã meargã pe mâna unui membru PC. Ulterior, a fost tras pe linie moartãºi în partid, dupã mai mulþi ani în care Oancea s-a aflat în fruntea acestei organizaþii. Florin Oancea nu a fost schimbat de la conducerea filialei liberale din Deva,dar atribuþiile lui au fost preluate de deputatul Bogdan Þîmpãu. Car men COSMAN
LSMVJ Zoltan Lacataº afirmã chiar cã Ministerul Economiei este interesat de acest lucru. "Ministerul Economiei este
interesat de problemele CNH ºi am primit ºi câteva propuneri, la sfârºitul sãptãmânii trecute, care vizeazã disponibilizaþii, angajaþii ºi pensionarii din minerit. Banii pentru CNH trebuie sã vinã de la Guvernul României ºi nu se mai poate proceda aºa cum s-amers anul trecut, 12 luni fãrã subvenþii", a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. Compania Huilei a fucþionat tot anul 2011 fãrã subvenþii ºi angajaþii au fost plãtiþi doar din vânzarea cãrbunelui. În acest an, însã, se preconizeazã alte perspective, precum ºi un management privat care va fi instalat în varã. Diana MITRACHE
Minime istorice la cotele apelor din Valea Jiului eceta a adus un S record în ce priveºte cotele apelor de munte din Valea Jiului. Cei care gestioneazã sistemul hidrotehnic spun cã, dacã vor scãdea temperaturile, atunci apa va ajunge sã fie restricþionatã în Estul Vãii Jiului. Efectele secetei ce a dus la scãderea debitelor de apã deja se resimt. Locuitorii din Lupeni, de exemplu, au avut zilele trecute apa restrict?ionatã, iar dacã nu vor cãdea precipita?ii toatã Valea Jiului va avea restric?ie la apa potabilã. Potrivit statisticilor, în aceastã perioadã nivelul apelor este unul dintre cel mai scãzut din ultimii 20 de ani. Aºa se face cã ºi barajul de la Valea de Peºti, care alimenteazã tot Vestul Vãii, a scãzut cu câþiva metri ºi asta nu s-a mai întâmplat de când aici funcþionau toate unitãþile miniere ºi toate
preparaþiile de cãrbune foloseau apa din râurile de munte. "Barajul de la Valea de Peºti a scãzut cu 7,5 m faþã de normal. Este un minim-record, care de douã decenii nu s-a mai înregistrat ºi din pãcate nu aºteptãm precipitaþii. Prognoza dã precipitaþii slabe ºi lapoviþã în 6 ºi 7 ianuarie, dar cantitãþile vor fi foarte reduse", spune Sorin Corici, director Sistemul Hidrotehnic Valea Jiului. Specialiºtii spun cã dacã va continua sã fie secetã ºi, dacã temperaturile vor scãdea, atunci apa va fi restricþionatã. "Dacã va fi mai puþin de minus 10 C atunci apa va îngheþa ºi captarea de la Taia sau cea de la Jieþ nu va mai funcþiona. Atunci vom fi nevoiþi ca în Estul Vãii Jiului sã restricþionãm apa", a mai precizat Corici. Apele de munte, care altã datã erau foarte adânci, acum abia dacã mai sunt de mãrimea unui mic fir de apã, care din loc în loc, din cauza îngheþului, este întrerupt. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 ianuarie 2012
Milioane de euro atrase din proiecte europene
P
rin firmele pe care le administreazã, omul de afaceri Haralambie Vochiþoiu a reuºit sã gãseascã niºa pe care sã se impunã, pe o piaþã aflatã într-o continuã miºcare. Este vorba, în principal, despre formarea profesionalã, proiecte atât de bine puse la punct încât a câºtigat importante fonduri europene. Un domeniu, despre care Vochiþoiu spune cã nu el l-a gãsit, ci acest doemniu l-a gãsit pe el, dacã þinem cont de expreienþa anterioarã. Vã prezentãm în continuare cum douã firme din Petroºani au reuºit sã se se impunã pe piaþã ºi sã devinã un important pion nu numai în Hunedoara, ci în întreaga regiune. Cât de greu este ºi ce paºi trebuie urmaþi, puteþi afla din interviul urmãtor. Reporter: Aþi reuºit sã gãsiþi aceastã "niºã", cu tot ceea ce înseamnã piaþa muncii, ºomeri, persoane neocupate...Cum aþi gãsit, cum v-aþi orientat cãtre aceastã niºã? Haralambie Vochiþoiu: Cred cã ºi de aceastã datã, întâmplarea a ajucat un rol important, ca în viaþa tuturor ºi n-am ales întâmplãtor. Cred cã, de fapt, niºa m-a ales pe mine. În anul 2000 am ajuns, la propunerea PSD, directorul pieþei muncii al Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã. De acolo mi se trage preocuparea pentru domeniul acesta pentru cã în cei patru ani ºi jumãtate cât am stat acolo am încãþat lucrurile acestea, am lucrat alãturi de alþi oameni la construirea pieþei muncii în România prin controlul acelui lot, 76/ 2002, Legea Ocupãrii în România ºi de acolo preocuoparea pentru tot ceea ce înseamnã piaþa muncii. Rep: Din exterior pare simplu. Cât de greu este, porivit din interior, sã accesezi fonduri pe proiecte europene. H.V.: Nu ar trebui sã fie com-
plicat. Accesarea de fondurie uropene ar trebui sã fie o chestiune serioasã, e adevãrat, dar totodatã facilã. Dar, din cauzã cã încã suntem într-un pionerat, care se prelungeºte, nu se reuºeºte absorbþia acestor fonduri. A fost ºi este, din pãcate, complicat pentru cã a durat mult pânã s-a fãcut un cadru legislativ adecvat, Uniunea Europeanã a avut suspiciuni la început. E adevãrat, ºi noi am reulit sã le dãm argumente pe alocuri sã devinã suspicioºi, ne-au verificat ºi paraverificat ºi în ultima vreme, poate ciudat pentru cei care nu ºtiu, noui românii am vrut neapãrat ºi am ºi reuºit sã ne punempe alocuri condiþii mai stricte decât cerea UE sau CE pentru absorbþia ºi cheltuirea acestor bani.
Z
ona de achiziþii, cea mai problematicã
Rep: Cât de stricte sunt aceste condiþii. ªtiu cã pentru fiecare euro primit ºi chletuit, UE cere acoperirea în acte "beton", ca sã mã exprim aºa. Cât de dese sunt verificãrile pe aceste fonduri? H.V.: Da, existã o stricteþe, dar nu ar trebui sã supere pe nimeni. Sunt totuºi banii cetãþenilor din Uniunea Europeanã ºi dacã nemþii, francezii ºi alte state au niºte sume excedentare, noi, cei care le cheltuim, trebuie sã fim foarte atenþi la ele, sigur cã da. Problema este cã, uneori, legislaþia româneascã, mai aºles cea în domeniul achiziþiilor publice, are unele lacune ºi face greoaie procedura aceasta de achiziþii publice. ªi tocmai în zona de achiziþii publice apar ºi cele mai multe nereguli ºi fraude, cum e numesc în termeni europeni. Eu cred cã, cu trecerea acestor ani, din fericire, se vede cã lucrurile încep sã-ºi intre pe un fãgaº normal, dar uite cã, pân se regleazã lucrurile, primul cincinal european de 7 ani, ca sã sun aºa, tocmai se încheie. ªi dacã Polonia are probleme pentru anul 2013 ºi,
dupã calculele lor, nu le mai rãmâne niciun euro de absorbit, noi nu am trecut nici de graniþa celor 10% care înseamnã bani absorbiºi efectiv. Este o mare problemã cã am ratat startul, dar vestea bunã e cã, ºi din discursul politicienilor, dar mai ales din ceea ce se întâmplã în Parlament ºi autoritãþile de management, faptul cã s-a înfiinþat un minister dedicat acetsor fonduri europene, este un semnal pozitiv ºi ser ca acest semnal sã se traducã prin acþiuni concrete, adicã o legislaþie ºi normative maia decvate pentru absorbia mai crecsutã a acestor fonduri europene care, în opinia mea, rãmâne principala scânteie care poate reporni motorul economiei naþionale. Rep: Programul este pentru oameni ºi cu oameni. Cît de greua fost sã convingeþi ºomerii sau persoanele neocupate sã vinã la aceste cursuri, sã vinã la programele de formare profesionalã, sã aibã încredere în ele? H.V.: Nu este simplu, dar programul acesta sectorial operaþional pentru dezvoltarea resurselor umane - POS DRU - se adreseazã nu doar ºomerilor. Sunt ºapte axe, iar unele axe -de exemplu axa 1 se adreseazã oamenilor care deja lucreazã în învãþãmânt. Suntem parteneri pe un proiect unde grupul þintã îl reprezintã profesorii universitari. Acolo, sã zicem, ar
Oraºul Petroºani - la "borna" 88 a începutul anului 2011 s-au împlinit L 88 de ani de la data în
care, pe 4 ianuarie 1924, Petroºaniul a fost declarat oraº. Anunþul care sublinia transformarea comunei Petroºeni în oraºul Petroºeni a fost publicat în ziarul "Gazeta Jiului", anul III, nr. 3, pe prima paginã, în
articolul de fond intitulat "Petroºeniul oraº!". Sãrbãtorirea evenimentului a fost gãzduitã de Sala "Apollo" în data de 12 ianuarie 1924. În anul în care "Capitala" Vãii Jiului a fost declaratã oraº, judeþul Hunedoara avea 10 plase (subdiviziuni ale
judeþului în vechea împãrþire administrativã), o suprafaþã de 1.357.024 de iugãre cadastrale (7.810 kmp), un numãr de 320.428 de locuitori, dintre care 269.569 români, 39.978 unguri, 8.521 germani, 4.656 evrei ºi 4.704 de alte etnii. Oraºul de reºedinþã era tot Deva ºi mai existau 11 secretariate comunale, 87 secretariate cercuale, la un numãr total de 425 de comune rurale ºi 4 comune urbane. Plasa Petroºeni avea 14 comune rurale ºi o suprafaþã de 169.481 de iugãre cadastrale (975 kmp). Populaþia totalã era de 60.053 de locuitori (62 de locuitori pe 1 kmp), dintre care 31.111 români, 19.663 unguri, 4.064 germani,
trebui sã fie mai simplu, dar nu ºi este neapãrat. Axa 5 se referã a ºomeri, Axa 6 se adreseazã persoanelor vulnerabile ºi minoritãþilor etnice. Desigur, întreg programul POS DRU este mai delicat, pentru cã se lucreazã cum oamenii, dar ºi aici lucrurile se diferenþiazã, cu ce oameni lucrezi. Dar, indiferent cu ce oameni lucrezi, aþi intuit bine, iniþial este vorba ºi de încredere. În perioada aceasta în care s.au întâmplat în România tot felul de chestiuni, de la promisiuni electorale care nu s-au respectat, pânã la Caritas sau alte lucruri care nu ar fi trebuit sã se întâmple, sã vii sã spui hai sã faci un curs gratuit cã îþi mai dãm ºi bani la sfârºitul lui pare greu de crezut iniþial, dar cu rãbdare, cu muncã sistematicã ºi cu ajutorul mass-media - ºi aici vã mulþumesc tuturor încã o datã - am reuºit, cred seu sã imprimãm certitudinea unui lucru bine fpcut ºi corect fãcut.
F
ondurile europene, privite ca o perfuzie
Rep: În cifre reci, câte proiecte aþi câºtigat ºi care este valoarea lor? H.V.: În total, cifra proiectelor derulate atît ca parteneri, cît ºi ca solicitanþi - cã suntem ºi poarteneri ºi solicitanþi - depãºeºte 5 milioane de euro, în calitate ºi de beneficiari ºi slicitanþi, bani care sunt cheltuiþi de la licitaþiile pentru achiziþii, calculatoare, mobilier, autovehiculele necesare
1.958 evrei ºi 3.257 de locuitori de altã etnie. Plasa Petroºeni era împãrþitã în 5 secretariate cercuale ºi anume: 1. Livezeni, Bãrbãtenii de Jos (Iscroni), 2. Lupeni, Bãrbãtenii de Sus, 3. Petrila, Crivadia, Meriºor, Bãniþa, 4. Uricani, Hobiceni, Câmpu lui Neag, 5. Vulcan, Coroeºti, Paroºeni. În ceea ce priveºte istoria localitãþii Petroºani existã astãzi mai multe variante diferite. Astfel, preotul Sebastian Stanca, nãscut chiar în Petroºani în anul 1878, considera cã aºezarea a luat fiinþã la începutul secolului al XVII-lea. Potrivit unei danii datatã 1640, pe locul Petroºaniului de astãzi trãia familia iobagului Bolia, proprietarii pãmântului fiind familiile Mãrginean (maghiarizat Marzsinay) ºi Cândea
desfãºurãririi proiectelor, etc. Ce este foarte important pentru România este cã aproape jumãtate din sumã - dat fiind faptul cã salariile reprezintã o pondere importantã - rãmâne din start în Trezorerie. Rep: Cât de greu a fost sã se impunã aceastã firmã, privind retrospectiv? H.V.: A fost destul de greum dar în Regiunea de Vest a României suntem un actor important ºi mai ales prins erviciile pe care le oferim dincolo de aceste proiecte europene, pentru cã proiectele sunt doar o parte a activitãþii noastre. Eu le spun ºi colegilor mei ºi o spun de cîte ori am ocazia, cã eu privesc aceste fonduri europene pentru noi ca o eprfuzie care se poate încheia în orice moment. Asta e ºi ideea europenilor: vã dpm bani, dar sã construiþi ceva cu acei bani, nu doar sã-i cheltuiþi. În urma acestor fonduri, trebuie sã rãmânã firma aºa cum cred ºi sper eu, adicã o firmã solidã, cu un colectiv de oameni care a învãþat ceva în perioada asta, ºi care pot sã aplice ºi fãrã subvenþãiile de la Uniunea Europeanã pe viitor. Am încercat sã construim sau sã vindem produse ale firmei dincolo de aceste proiecte. Aºa am ajuns de la 3 autorizãri de cursuri la 22 de autorizãri ºi 11 domenii în care putem elibera diplome pe baza unor testãri fãrãr a mai face oameni cursuri. De asta spuneam cã pe piaºa de vest a Româneii suntem, într-adevãr cei mai avansaþi. A fost greu, dar când te uiþi în urmã, când faci un bilanþ, încerci sã uiþi ce a fost greu ºi sã îþi aduci aminte ce a fost frumos. Rep: Ce vã doriþi pentru anul viitor? H.V.: Sper ca anul viitor sã fie cel puþin la fel de bun ca acest an, maia les cã prognizele nu sunt cele mai fericite. Asta ãmi doresc pentru mine. Pentru ceilalþi, un an mult mai bun ca acesta.
(maghiarizat Kendeffy), despãrþite între ele de apele pârâurilor Maleia ºi Dâlja. Pe de altã parte, preotul Iacob Radu, din Lugoj, susþinea cã satul iniþial a fost înfiinþat în secolul al XVIII-lea de cãtre românii veniþi din nordul judeþului Gorj de astãzi ºi din Þara Haþegului. Pentru prima oarã, denumirea de Petroºani (sub forma
A consemnat, Car men COSMAN
Petroºan) este întâlnitã în Conscripþia din 17841787. În cea din anul 1818, despre Petroºani se precizeazã cã avea 96 de locuitori. Potrivit altor pãreri, primii locuitori ai municipiului Petroºani de astãzi au fost, însã, dacii (urmaºii lor purtând în prezent numele de momârlani - oameni ai muntelui). Mir cea Nistor
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 ianuarie 2012
Z
Disponibilizaþii au ieºit în stradã
eci de disponibilizaþi care au plecat în septembrie de la minele din Valea Jiului au protestat luni în faþa CNH. Oamenii sunt nemulþumiþi pentru nici acum nu ºi-au primit tranºa a treia din banii promiºi la disponibilizare. "Am lãsat sã treacã sãrbãtorile, deºi ni s-au promis aceºti bani în decembrie. Nu mai ºtim ce sã facem. Nu suntem sãraci, dar ne cerem drepturile noastre. Am fost minþiþi când am plecat ºi acum chiar vom face greva foamei, cã altfel
nimeni nu ne mai ia în seamã", spunea luni dimineaþã un disponibilizat. "S-au scãpat de noi, ºi-au realizat planul ºi cum ce mai au cu noi? Ne-au lãsat aºa ca pe fraieri", spunea un altul. "Prefectul ne-a promis în decembrie cã vor veni banii. Numai minciuni ºi e dreptul nostru, deoarece atunci când am plecat de la minã ni s-.a spus cã timp de 3 luni consecutiv vom avea banii", spune un alt fost miner. Oamenii au aºteptat mai multe ore pânã s-au putut întâlni cu conducerea CNH. Disponibilizaþii i-au cerut directorului general al CNH socotealã pentru banii lor. Directorul general al CNH a spus cã problema disponibilizaþilor ar putea fi luatã în calcul
Energie verde pentru Petrila în 2012 U
n viitor parc eolian va lua fiinþã la Petrila în Valea Jiului, iar primele investiþii sunt preconizate în 2012. Pânã acum s-au fãcut doar mãsurãtori, iar firma care proiecteazã parcul va amenaja drumul de acces. Firma care investeºte în energia verde în Valea Jiului este din Germania ºi,în ultimii ani, a fãcut mai multe mãsurãtori în zona Dobraia. Proiectul propriu-zis va prinde contur de primãvara viitoare, când, spun cei de la Primãria Petrila, firma va construi drumul de acces ºi va realiza sistemul de alimentare cu energie electricã pânã la altitudinea unde va fi amplasat
parcul eolian. "În ultima perioadã a acestui an, firma constructoare a lucrat la documentaþia pentru Electrica. Sperãm cã totul va fi gata ºi cã din primãvara lui 2012 sã înceapã lucrãrile la amenajarea drumului ºi sã fie pregãtit terenul pentru urmãtoarea etapã", spune Dorin Curtean, city manager la Petrila. Valoarea investiþiei se ridicã la 150 de milioane
de lei, iar cei 40 de stâlpi cu turbine eoliene vor produce în sistemul naþional 70 MW/ orã, energie ce va fi folositã la iluminatul public. ªi la Uricani, în Valea Jiului, au fost purtate discuþii pentru amplasarea mai multor mori de vânt, însã, deocamdatã nu s-a concretizat nimic, deºi mãsurãtorile au fost ºi aici mulþumitoare. Diana MITRACHE
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
doar în ºedinþa de guvern din aceastã sãptãmânã. "Miercuri, avem promisiunea cã, în ºedinþa de Guvern, va intra pe ordinea de zi ºi proiectul ce vizeazã disponibilizaþii. Sperãm ca atunci sã aflãm cum stau
lucrurile", spune Constantin Jujan, director general al CNH. Despre protestul disponibilizaþilor, sindicaliºtii spun cã este firesc ceea ce se întâmplã ºi le dau dreptate oamenilor.
"Protestul lor e justificat ºi e în concordanþã cu modul în care CNH a gãsit de cuviinþã sã le rezolve problemele. Este deranjant cã s-a ajuns aici, când ºi prefectul Attila Dezsi le-a promis bani, iar administraþia nu s-a purtat corect faþã de oameni", a declarat ºi Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului. Un numãr de 900 de oameni au plecat de la minele din Valea Jiului în luna septembrie, iar banii de disponibilizare au venit mereu cu întârziere. Oamenii mai au acum de primit aproximativ 7.000 de lei fiecare ºi îºi pun toate speranþele în Ministerul Economiei. Diana MITRACHE
În rãzboiul Sandu Borbeanu - Mircia Muntean, Parchetul dã dreptate primarului P rocurorii de la Deva au dat rezoluþie de neîncepere a urmãririi penale pe numele primarului Mircia Muntean ºi a celorlalte persoane reclamate de familia consilierului local Sandu Borbeanu. Scandalul a izbucnit în luna mai a anului trecut, dupã ce edilii au decis retragerea autorizaþiei de fruncþionare pentru chioºcul din faþa Casei de Culturã ºi apoi l-au ridicat de pe domeniul public.
Parchetul de de pe lângã Judecãtoria Deva a dispus neînceperea urmãririi penale faþã de Mircia Muntean, Chitaru Ioan-Iosif ºi Rãdoane Alin Cãtãlin, acuzaþi de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, distrugere ºi furt calificat, precum ºi neînceperea urmãririi penale faþã de cei 9 poliþiºti locali, care au fost reclamaþi pentru complicitate la aceste infracþiuni. Toþi cei amintiþi au fost reclamaþi în scandalul demolãrii chioºcului care funcþiona fãrã autorizaþie în faþa Casei de Culturã din Deva, demolare care s-a lãsat cu un circ ca la uºa cortului. Decizia de ridicare a
chioºcului a fost luatã de cãtre primarul municipiului Deva, Mircia Muntean, în baza Referatului Serviciului Comunitar pentru Cadastru, care a constatat cã SC Uno Product SRL Deva nu are autorizaþie nici pentru chioºc, nici pentru cele douã vitrine frigorifice amplasate pe domeniul public. Chioºcul care funcþiona în faþa Casei de Culturã nu avea nici autorizaþie sanitarã, aceasta fiindu-i retrasã din cauza neregulilor. Dr. Valeria Andreescu, inspector ºef al Compartimentului de Control în Sãnãtate Publicã din cadrul DSP Hunedoara, a precizat la momentul respectic cã, în 2010, a fost fãcut un control, în urma cãruia s-a constatat cã respectivul
chioºc nu este racordat la reþeaua de apã ºi canalizare ºi nu are nici grup sanitar. În februarie 2011, inspectorii sanitari au revenit în control, sã vadã dacã deficienþele au fost remediate, dar au constatat cã nu s-a fãcut nimic, drept pentru care s-a fãcut propunerea de suspendare a activitãþii, ceea ce s-a ºi întâmplat. Astfel, în data de 10 mai 2011 a fost datã Dispoziþia nr. 793, care prevede eliberarea domeniului public. Societatea în cauzã a avut la dispoziþie douã zile sã îºi ridice chioºcul ºi vitrinele frigorifice, dar, pentru cã reprezentanþii firmei nu s-au conformat, s-a decis ridicarea lor de cãtre salariaþii municipalitãþii. Numai cã eliberarea domeniului public
nu s-a fãcut cu una cu douã, ci un un întreg scandal, culminat cu acea reclamaþie la Parchet, formulatã, în data de 19.05.2011, de Rodica Borbeanu, administrator la SC. Uno Product SRL Deva. "S-a întâmplat ceea ce trebuia sã se întâmple ºi ceea ce era previzibil. Piaþa Victoriei a intrat în modernizare încã din 1 decembrie, iar lucrãrile se vor finaliza în 6 luni de zile, conform proiectului european de reabilitare. Procurorii ºi-au fãcut doar treaba", a declarat primarul Mircia Muntean, referindu-se la rezoluþia pronunþatã de Parchetul de pe lângã Judecãtoria Deva. Car men COSMAN
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 ianuarie 2012
Primarul Cornel Resmeriþã opreºte construcþiile
ilegale din Straja
A
utoritãþile locale de la Lupeni îi someazã pe toþi cei care ºtiu cã au construcþii în Straja ce nu sunt în regulã din punct de vedere legal sã înceteze orice activitate ºi sã intre în legalitate. Primarul Cornel Resmeriþã spune cã cel mai probabil toþi cei care au construit ilegal vor trebui sã+ºi demoleze construcþiile, însã pânã atunci sunt mai multe termene ce trebuiesc respectate. "Toþi trebuie sã respecte legea. Am dispus oprirea lucrãrilor la toþi cei care nu aveau actele în regulã, iar cei care au construcþii ilegale vor trebui sã ºi le demoleze. Probabil ºi proprietarii acestora s+au adresat instanþei ºi acum încearcã sã amâne demolarea prin termenele pe care le obþin în Instanþã", declarã Cornel Resmeriþã.
U
La Vulcan, 24 ianuarie cu invitaþi ºi edili în uniforme
nirea Principatelor Române, care se celebreazã în data de 24 ianuarie, va fi marcatã ºi în Valea Jiului.
La Vulcan, spre exemplu, administraþia localã a pus deja la cale o întâlnire cu elevii din oraº, dar mai ales cu câteva cadre militare.
Chiar la intrarea în staþiune turiºtii care ajung în Straja sunt întâmpinaþi de o construcþie proaspãt ridicatã ºi neterminatã. Clãdirea s-a construit aproape în secret, fãrã nicio autorizaþie. Proprietarul nu are autorizaþie de construcþie ºi deþine doar un teren de 40 de metri pãtraþi, în timp ce amprenta la sol este de 102 metri pãtraþi. Autoritãþile locale au dispus oprirea lucrãrilor când construcþia este aproape finalizatã ºi i-au pus în vedere cã trebuie sã intre în legalitate. Marius MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
D
Actualitate 7
"Administraþia localã de la Vulcan pune în valoare aceste sãrbãtori cu iz naþional. Vrem sã conºtientizãm elevii claselor V-VIII ºi pe cei ai Colegiului Tehnic Mihai Viteazu cu privire la însemnãtatea acestor zile istorice pentru România. De data aceasta, în 24 ianuarie, am stabilit ca în sala de consiliu, echipe formate din câte 5 elevi de clasa a VIII de la fiecare ºcoalã, precum ºi douã
echipaje de la Colegiul tehnic, vor concura în baza unor întrebãri stabilite de cãtre profesorii de istorie de la ºcolile din Vulcan. De asemenea, avem ºi invitaþi ofiþeri ai Armatei Române, domni generali care au slujit cu devotament acestei þãri", ne-a declarat Angela Stoica, viceprimarul Municipiului Vulcan. De altfel, pe lângã discuþiile ºi dezbaterile cu tentã istoricã
Hãmesiþii ºi rãniþii au luat cu asalt spitalele din Vale
ebutul noului an a adus un adevãrat val tsunami de "vizitatori" care au trecut de-a valma pragul Unitãþilor de Primire Urgenþe din cadrul spitalelor din Valea Jiului. Parcã pe bandã rulantã, nelãsându-le o clipã de relaº medicilor, la urgenþe au ajuns escadroane întregi de rãniþi în scandaluri, accidentaþi pe pârtiile de schi sau în accidente de circulaþie, dar ºi "hãmesiþi" care au consumat în exces tradiþionalele bucate de Crãciun sau Anul Nou ºi, în primul rând, cei care s-au adãpat în exces din cornul abundenþei al lui Bachus. Potrivit celor precizate de cãtre medicii care au fost de gardã în zilele de Crãciun sau în noaptea de Anul Nou ºi care au intervenit la sudarea fracturilor sau suturarea plãgilor survenite în urma încãierãrilor, din acest punct de vedere,
sfârºitul anului 2011 a fost unul dintre cei mai "bogaþi" din istoria ultimilor ani. Degeaba nu au stat nici miile de schiori prezenþi la sfârºitul anului pe pârtiile din Parâng sau Straja. Mulþi dintre aceºtia au ajuns ºi ei la spital cu fracturi, traumatisme cranio-cerebrale, entorse sau luxaþii. La fel de vioi au fost ºi amatorii de sarmale, caltaboºi, cârnaþi, fripturi sau rãcituri, care nici ei nu au stat cu mâinile în sân ºi au ras tot ceea ce se putea rade. "Am avut parte ºi de schiori accidentaþi mai mult sau mai puþin grav, dar ºi de persoane care au acuzat crize hipertensive datorate lipsei de administrare a medicaþiei sau consumului exagerat
de mâncãruri ºi bãuturi. Nu au lipsit nici sindroamele dispeptice datorate tot alimentaþiei necorespunzãtoare ºi nici accidentele vasculare. Din fericire, numãrul accidentelor rutiere a fost ceva mai scãzut, comparativ cu anii anteriori", a precizat unul dintre medicii prezenþi la datorie în zilele de sãrbã-
toare care au marcat sfârºitul lui 2011 ºi debutul lui 2012. Dupã terminarea zilelor libere ºi reluarea activitãþilor cotidiene obiºnuite, precum ºi dupã retragerea valului de amatori de sporturi de iarnã, numãrul accidentaþilor ajunºi în ultimele zile la spitalul din Petroºani a scãzut simþitor. Totuºi, sãptãmâna trecutã, câteva sute de persoane s-au prezentat la spital acuzând diverse afecþiuni. Dintre acestea, cele mai multe se datoreazã crizelor hipotensive ºi afecþiunilor pulmonare, respectiv viroze ºi astm bronºic. Mir cea NISTOR
pe tema Unirii, viceprimarul Stoica va avea un moment special în cadrul acestor manifestãri. "Cu respect, demnitate ºi onoare, voi fi îmbrãcatã în uniformã militarã, având gradul de sublocotenent în rezervã , atât eu cât ºi primarul. Mai multe nu vreau sã dezvãlui, pentru cã vreau sã fie o surprizã", a mai spus Angela Stoica. Luiza ANDRONACHE
Rãniþi pe pârtiile de schi
Mai grav este faptul cã unul din membrii echipei de salvare este acum indisponibil din cauzã cã s-a rãnit. "Avem un salvamontist care a fost diagnosticat cu rupturã de muºchi. De vinã a fost un tânãr care se dãdea cu sania, eci de tineri au acolo unde nu ar fi avut voie cerut ajutorul decât cu schiurile. A venit în salvamontiºtilor vitezã ºi l-a rãnit foarte grav pe colegul nostru la gambã. din Straja, Acum va Valea Jiului, fi mult dupã ce au timp cãzut pe pârtii. indisSalvamontiºtii ponibil", spun cã cei mai mai spune ute de hunedoreni mulþi sunt vinovaþi Resiga. au vizitat Mii de tineri au cã nu au respectat mãnãstirea Prislop la urcat în staþiunile de normele de conduitã în munte. munte din Valea Jiului, începutul acestui an. "S-a lucrat încontinuu. Foarte mulþi tineri chiar dacã nu a mai Unii ºi-au gãsit acolo, nins. Toate instalaþiile de ani buni, un refugiu ne-au solicitat. Au fost lovituri, luxaþii ºi suspiciuni de fracturi pe care le-am trimis la de transport pe cablu sufletesc, iar alþii au spitalele din Valea Jiului", spune George au funcþionat chiar ºi venit din curiozitate, Resiga, ºeful echipei Salvamont din Straja. pe nocturnã, iar micile Vina aparþine turiºtilor, care au urcat accidentãri au fost cu poate pentru prima fãrã echipamente corespunzãtoare sau datã. zecile zilnic. care, din teribilism nu au þinut cont de regDiana Ne-am pornit ºi noi cãtre ulile specifice muntelui. MITRACHE Prislop, profitând de vremea frumoasã de afarã ºi de zilele libere, parcã mai multe ca în alþi ani. Ne era dor de liniºtea din curtea ºi din jurul mãnãstirii, de maicile care te privesc cu bunãvoinþã încã de la poartã, dar, parcã cel mai mult ne era dor de Arsenie Boca, cel considerat duhovnicul ortodoxismului românesc, chiar dacã nu a fost canonizat încã. Aflatã la 13 kilometri de Haþeg, nu poþi spune cã mãnãstirea Prislop poate fi asemãnatã cu impunãtoarele lãcaºuri din Moldova, poate de aceea nici nu simþim vreo atmosferã de ordin comercial, cum se întâmplã în alte locuri. Aici z Vrei ca afacerea ta sã fie totul este construit modest, dar cu bun gust, iar fiecare lucru cunoscutã? pare cã ºi-a gãsit locul aici de veacuri. z Vrei sã te dezvolþi? Mãnãstirea din piatrã, a
Z
Rugãciune la mormântul pãrintelui
S
Cronica Vãii Jiului
z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Arsenie Boca
cãrei construcþie a început în 1399, este o adevãratã capodoperã. Picturile s-au pãstrat destul de bine, chiar dacã au fost atacate în unele pãrþi de patina necruþãtoare a timpului. Aici ºi-a gãsit adãpostul de ani buni icoana fãcãtoare de minuni a Maicii Domnului, dar ºi icoane pictate de pãrintele Arsenie Boca. Am întrebat-o pe mãicuþa din bisericã unde este acea icoanã fãcãtoare de minuni, despre care s-au spus atâtea. Ea ne-a rãspuns, simplu: "Este în sufletele voastre. Maica Domnului este prezentã oriunde ºi vã puteþi ruga la ea oricând". De la mãnãstire pornim pe un drum, mai în sus, care ne
duce cãtre cimitir. Acolo se odihnesc în liniºte mãicuþele, dar ºi cel pentru care am venit, pãrintele Arsenie. La mormântul lui, zeci de oameni stau la coadã pentru a se ruga sfântului pãrinte pentru sãnãtate, fericire ºi… ei mai ºtiu pentru ce, deoarece rugile se înalþã cãtre cer mute. Încã se mai vorbeºte despre minunile fãcute de pãrinte în timpul vieþii, dar ºi despre minunile sãvârºite dupã moartea lui. "Pãrintele Arsenie a fost un om al lui Dumnezeu care a avut ºi har, ºi dar. El putea citi trecutul, prezentul, viitorul oamenilor ºi te putea vindeca prin puterea lui Dumnezeu. Dacã nu erai un om bun ºi erai fãþarnic, te scotea afarã din bisericã. Dar au fost mulþi oameni cu boli grave care au fost vindecaþi de el atunci când trãia, iar dupã moartea acestuia, atingerea crucii de la mormânt continuã sã facã minuni. Totul e sã ai credinþã", ne spune unul dintre pelerini. De la mãnãstirea Prislop, ne îndreptãm spre casã, pãstrând în gând vorbele pãrintelui: "Nu e nevoie sã veniþi zilnic aici, trimiteþi-i ºi pe alþii la mine!". Anamaria NEDELCOFF
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 ianuarie 2012
Primarul Cornel Resmeriþã opreºte construcþiile
ilegale din Straja
A
utoritãþile locale de la Lupeni îi someazã pe toþi cei care ºtiu cã au construcþii în Straja ce nu sunt în regulã din punct de vedere legal sã înceteze orice activitate ºi sã intre în legalitate. Primarul Cornel Resmeriþã spune cã cel mai probabil toþi cei care au construit ilegal vor trebui sã+ºi demoleze construcþiile, însã pânã atunci sunt mai multe termene ce trebuiesc respectate. "Toþi trebuie sã respecte legea. Am dispus oprirea lucrãrilor la toþi cei care nu aveau actele în regulã, iar cei care au construcþii ilegale vor trebui sã ºi le demoleze. Probabil ºi proprietarii acestora s+au adresat instanþei ºi acum încearcã sã amâne demolarea prin termenele pe care le obþin în Instanþã", declarã Cornel Resmeriþã.
U
La Vulcan, 24 ianuarie cu invitaþi ºi edili în uniforme
nirea Principatelor Române, care se celebreazã în data de 24 ianuarie, va fi marcatã ºi în Valea Jiului.
La Vulcan, spre exemplu, administraþia localã a pus deja la cale o întâlnire cu elevii din oraº, dar mai ales cu câteva cadre militare.
Chiar la intrarea în staþiune turiºtii care ajung în Straja sunt întâmpinaþi de o construcþie proaspãt ridicatã ºi neterminatã. Clãdirea s-a construit aproape în secret, fãrã nicio autorizaþie. Proprietarul nu are autorizaþie de construcþie ºi deþine doar un teren de 40 de metri pãtraþi, în timp ce amprenta la sol este de 102 metri pãtraþi. Autoritãþile locale au dispus oprirea lucrãrilor când construcþia este aproape finalizatã ºi i-au pus în vedere cã trebuie sã intre în legalitate. Marius MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
D
Actualitate 7
"Administraþia localã de la Vulcan pune în valoare aceste sãrbãtori cu iz naþional. Vrem sã conºtientizãm elevii claselor V-VIII ºi pe cei ai Colegiului Tehnic Mihai Viteazu cu privire la însemnãtatea acestor zile istorice pentru România. De data aceasta, în 24 ianuarie, am stabilit ca în sala de consiliu, echipe formate din câte 5 elevi de clasa a VIII de la fiecare ºcoalã, precum ºi douã
echipaje de la Colegiul tehnic, vor concura în baza unor întrebãri stabilite de cãtre profesorii de istorie de la ºcolile din Vulcan. De asemenea, avem ºi invitaþi ofiþeri ai Armatei Române, domni generali care au slujit cu devotament acestei þãri", ne-a declarat Angela Stoica, viceprimarul Municipiului Vulcan. De altfel, pe lângã discuþiile ºi dezbaterile cu tentã istoricã
Hãmesiþii ºi rãniþii au luat cu asalt spitalele din Vale
ebutul noului an a adus un adevãrat val tsunami de "vizitatori" care au trecut de-a valma pragul Unitãþilor de Primire Urgenþe din cadrul spitalelor din Valea Jiului. Parcã pe bandã rulantã, nelãsându-le o clipã de relaº medicilor, la urgenþe au ajuns escadroane întregi de rãniþi în scandaluri, accidentaþi pe pârtiile de schi sau în accidente de circulaþie, dar ºi "hãmesiþi" care au consumat în exces tradiþionalele bucate de Crãciun sau Anul Nou ºi, în primul rând, cei care s-au adãpat în exces din cornul abundenþei al lui Bachus. Potrivit celor precizate de cãtre medicii care au fost de gardã în zilele de Crãciun sau în noaptea de Anul Nou ºi care au intervenit la sudarea fracturilor sau suturarea plãgilor survenite în urma încãierãrilor, din acest punct de vedere,
sfârºitul anului 2011 a fost unul dintre cei mai "bogaþi" din istoria ultimilor ani. Degeaba nu au stat nici miile de schiori prezenþi la sfârºitul anului pe pârtiile din Parâng sau Straja. Mulþi dintre aceºtia au ajuns ºi ei la spital cu fracturi, traumatisme cranio-cerebrale, entorse sau luxaþii. La fel de vioi au fost ºi amatorii de sarmale, caltaboºi, cârnaþi, fripturi sau rãcituri, care nici ei nu au stat cu mâinile în sân ºi au ras tot ceea ce se putea rade. "Am avut parte ºi de schiori accidentaþi mai mult sau mai puþin grav, dar ºi de persoane care au acuzat crize hipertensive datorate lipsei de administrare a medicaþiei sau consumului exagerat
de mâncãruri ºi bãuturi. Nu au lipsit nici sindroamele dispeptice datorate tot alimentaþiei necorespunzãtoare ºi nici accidentele vasculare. Din fericire, numãrul accidentelor rutiere a fost ceva mai scãzut, comparativ cu anii anteriori", a precizat unul dintre medicii prezenþi la datorie în zilele de sãrbã-
toare care au marcat sfârºitul lui 2011 ºi debutul lui 2012. Dupã terminarea zilelor libere ºi reluarea activitãþilor cotidiene obiºnuite, precum ºi dupã retragerea valului de amatori de sporturi de iarnã, numãrul accidentaþilor ajunºi în ultimele zile la spitalul din Petroºani a scãzut simþitor. Totuºi, sãptãmâna trecutã, câteva sute de persoane s-au prezentat la spital acuzând diverse afecþiuni. Dintre acestea, cele mai multe se datoreazã crizelor hipotensive ºi afecþiunilor pulmonare, respectiv viroze ºi astm bronºic. Mir cea NISTOR
pe tema Unirii, viceprimarul Stoica va avea un moment special în cadrul acestor manifestãri. "Cu respect, demnitate ºi onoare, voi fi îmbrãcatã în uniformã militarã, având gradul de sublocotenent în rezervã , atât eu cât ºi primarul. Mai multe nu vreau sã dezvãlui, pentru cã vreau sã fie o surprizã", a mai spus Angela Stoica. Luiza ANDRONACHE
Rãniþi pe pârtiile de schi
Mai grav este faptul cã unul din membrii echipei de salvare este acum indisponibil din cauzã cã s-a rãnit. "Avem un salvamontist care a fost diagnosticat cu rupturã de muºchi. De vinã a fost un tânãr care se dãdea cu sania, eci de tineri au acolo unde nu ar fi avut voie cerut ajutorul decât cu schiurile. A venit în salvamontiºtilor vitezã ºi l-a rãnit foarte grav pe colegul nostru la gambã. din Straja, Acum va Valea Jiului, fi mult dupã ce au timp cãzut pe pârtii. indisSalvamontiºtii ponibil", spun cã cei mai mai spune ute de hunedoreni mulþi sunt vinovaþi Resiga. au vizitat Mii de tineri au cã nu au respectat mãnãstirea Prislop la urcat în staþiunile de normele de conduitã în munte. munte din Valea Jiului, începutul acestui an. "S-a lucrat încontinuu. Foarte mulþi tineri chiar dacã nu a mai Unii ºi-au gãsit acolo, nins. Toate instalaþiile de ani buni, un refugiu ne-au solicitat. Au fost lovituri, luxaþii ºi suspiciuni de fracturi pe care le-am trimis la de transport pe cablu sufletesc, iar alþii au spitalele din Valea Jiului", spune George au funcþionat chiar ºi venit din curiozitate, Resiga, ºeful echipei Salvamont din Straja. pe nocturnã, iar micile Vina aparþine turiºtilor, care au urcat accidentãri au fost cu poate pentru prima fãrã echipamente corespunzãtoare sau datã. zecile zilnic. care, din teribilism nu au þinut cont de regDiana Ne-am pornit ºi noi cãtre ulile specifice muntelui. MITRACHE Prislop, profitând de vremea frumoasã de afarã ºi de zilele libere, parcã mai multe ca în alþi ani. Ne era dor de liniºtea din curtea ºi din jurul mãnãstirii, de maicile care te privesc cu bunãvoinþã încã de la poartã, dar, parcã cel mai mult ne era dor de Arsenie Boca, cel considerat duhovnicul ortodoxismului românesc, chiar dacã nu a fost canonizat încã. Aflatã la 13 kilometri de Haþeg, nu poþi spune cã mãnãstirea Prislop poate fi asemãnatã cu impunãtoarele lãcaºuri din Moldova, poate de aceea nici nu simþim vreo atmosferã de ordin comercial, cum se întâmplã în alte locuri. Aici z Vrei ca afacerea ta sã fie totul este construit modest, dar cu bun gust, iar fiecare lucru cunoscutã? pare cã ºi-a gãsit locul aici de veacuri. z Vrei sã te dezvolþi? Mãnãstirea din piatrã, a
Z
Rugãciune la mormântul pãrintelui
S
Cronica Vãii Jiului
z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Arsenie Boca
cãrei construcþie a început în 1399, este o adevãratã capodoperã. Picturile s-au pãstrat destul de bine, chiar dacã au fost atacate în unele pãrþi de patina necruþãtoare a timpului. Aici ºi-a gãsit adãpostul de ani buni icoana fãcãtoare de minuni a Maicii Domnului, dar ºi icoane pictate de pãrintele Arsenie Boca. Am întrebat-o pe mãicuþa din bisericã unde este acea icoanã fãcãtoare de minuni, despre care s-au spus atâtea. Ea ne-a rãspuns, simplu: "Este în sufletele voastre. Maica Domnului este prezentã oriunde ºi vã puteþi ruga la ea oricând". De la mãnãstire pornim pe un drum, mai în sus, care ne
duce cãtre cimitir. Acolo se odihnesc în liniºte mãicuþele, dar ºi cel pentru care am venit, pãrintele Arsenie. La mormântul lui, zeci de oameni stau la coadã pentru a se ruga sfântului pãrinte pentru sãnãtate, fericire ºi… ei mai ºtiu pentru ce, deoarece rugile se înalþã cãtre cer mute. Încã se mai vorbeºte despre minunile fãcute de pãrinte în timpul vieþii, dar ºi despre minunile sãvârºite dupã moartea lui. "Pãrintele Arsenie a fost un om al lui Dumnezeu care a avut ºi har, ºi dar. El putea citi trecutul, prezentul, viitorul oamenilor ºi te putea vindeca prin puterea lui Dumnezeu. Dacã nu erai un om bun ºi erai fãþarnic, te scotea afarã din bisericã. Dar au fost mulþi oameni cu boli grave care au fost vindecaþi de el atunci când trãia, iar dupã moartea acestuia, atingerea crucii de la mormânt continuã sã facã minuni. Totul e sã ai credinþã", ne spune unul dintre pelerini. De la mãnãstirea Prislop, ne îndreptãm spre casã, pãstrând în gând vorbele pãrintelui: "Nu e nevoie sã veniþi zilnic aici, trimiteþi-i ºi pe alþii la mine!". Anamaria NEDELCOFF
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 ianuarie 2011
Pãcãtosul senator de Valea Jiului, Cosmin Nicula
L
"Ce sã facã: nimic, nimic, nimic!"
a întrebarea "ce a fãcut senatorul Cosmin Nicula pentru localitatea dumneavoastrã?", trei din cei ºase primari ai Vãii Jiului s-au enervat instant, altul a fãcut o pauzã lungã înainte de a rãspunde, iar altul a încercat sã-l înþeleagã. Adicã cele 10 angajamente, poreclite cele 10 porunci, ale senatorului PSD de Valea Jiului, Cosmin Nicula, nu au fost respectate. O mare iubitoare a omului Cosmin Nicula, "bãiat frumos ºi deºtept", l-a votat cu toatã încrederea. Tanti Elvira, din Petroºani, str. Aviatorilor, este acum foarte supãratã. A fost de vreo trei ori pe la PSD Petroºani, în perioada sãrbãtorilor de iarnã pentru a-i ura cele cuvenite, dar nici colegii de partid nu ºtiau ce sã-i rãspundã întrebãrii: când vine? A fost invitat de social democraþi, dar senatorul nu a onorat invitaþia. "Cred cã e plin de E-uri de Bucureºti ºi Deva de când are funcþie mare" - ne-a declarat foarte dezamãgitã tanti Elvira, care a cãzut în extrema cealaltã. Cosmin Nicula pare a fi foarte ocupat având în vedere cã în campania electoralã trecutã a avut 10 promisiuni pentru Valea Jiului, numite de colegii sãi "cele 10 porunci", pe care probabil vrea sã le respecte, pe repede înainte, pânã la
alegerile de anul acesta. Pe baza acestor 10 porunci, Nicula a devenit senator al Vãii Jiului ºi, probabil, nu vrea sã se creadã cã este "un pãcãtos", care nu se þine de cuvânt pânã la sfârºitul mandatului. Pentru cã am intrat în an electoral, am luat vrut sã aflãm câte dintre aceste promisiuni ºi le-a respectat.
C
ele 10 porunci /angajamente 1. Sistemul minier resursã strategicã a României. Minele rãmân deschise prin retehnologizarea procesului de producþie ºi îmbunãtãþirea condiþiilor de muncã. 2. Valea Jiului zonã de prioritate investiþionalã. Investiþii directe din partea Guvernului României în infrastructurã, economie ºi dezvoltare socialã.
Atragerea de fonduri europene nerambursabile pe proiecte de dezvoltare zonalã. 3. Parcuri industriale. Înfiinþarea a douã parcuri industriale: unul pe zona Petrila-PetroºaniAninoasa; unul în zona Vulcan-Lupeni-Uricani. 4. Tarif social pentru energia electricã. Modificarea costului energiei electrice pentru populaþie, prin introducerea unui tarif social. 5. Rechizite gratuite. Asigurarea gratuitãþii totale pentru rechizite ºcolare, manuale ºi uniforme pentru toþi elevii înscriºi în sistemul de învãþãmânt obligatoriu. 6. Dezvoltarea sistemului sanitar. Deschiderea unei maternitãþi la Vulcan ºi asigurarea eficienþei ºi funcþionalitãþii în secþiile de primire urgenþe din toate spitalele Vãii Jiului. 7. Finalizarea drumului Câmpu lui Neag Bãile Herculane.
Alocarea resurselor financiare pentru finalizarea cãii rutiere de acces cãtre judeþul Caraº-Severin. 8. Dezvoltarea turismului zonal. Punerea în valoare a tuturor obiectivelor turistice din Valea Jiului: Defileul Jiului, Pasul Vâlcan, Straja, Parâng, Peºtera Bolii, Cetatea Bãniþa (monument din lista patrimoniului mondial UNESCO). 9. Înfiinþarea unor centre culturale ºi reabilitarea celor existente în fiecare oraº. Destinate atât activitãþilor culturale, cât ºi celor sportive ºi de divertisment, centrele vor fi dotate la standarde europene ºi total informatizate. 10. Ecologizarea zonelor miniere. Atragerea de investiþii europene nerambursabile pentru ecologizarea platformelor miniere ºi repunerea acestor suprafeþe în circuitul economic ºi edilitar urban.
z Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila: Ce sã facã: Nimic, nimic, nimic!! z Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani: (dupã o lungã pauzã de gândire - n.n.) Eu, sincer sã fiu, chiar nu ºtiu. z Ilie Botgros, primarul oraºului Aninoasa: Ce drac sã facã? Ne-a încurcat mai mult. Ne-a întârziat cu telegondola de la Petroºani, cu scandaluri prin presã. Mie nu mi-a dat nici un leu. Eu am rãspuns solicitãrilor lui, dar nu mi-a dat nici un semn de viaþã. La proiectul ãla cu parcuri industriale a participat ºi el, dar nu s-a fãcut nimic. Cu el, ca om, nu am nimic, l-am respectat… Nu, eu nu ºtiu sã fi fãcut ceva. Aici în Aninoasa, nu. z Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan: Mulþumesc pentru întrebare. Sã scrii mare - CU NIMIC!!! Nu a fost nici mãcar o datã în Primãria Vulcan, dar nici sã nu-l prind, cã-i… Mai rãu m-a încurcat, cã nu a fost de acord cu gondola. Am fost nevoit sã apelez la Ridzi, pe care nu o cunoºteam aºa bine, nu ne permiteam… ºi m-a dus de mânuþã pe la ministere. Ce maternitate a fãcut sau face el? Aia am reabilitat-o din banii noºtri, el nici mãcar nu a zis ceva când a fost vorba sã închidã spitalele din Valea Jiului. Deci aici nu a fãcut absolut nimic. z Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni: El nu poate, ca parlamentar, sã facã administraþie. Dar lângã mine a fost, mi-a fost alãturi pe la Deva, pe la ministere, ºi cei de la ministere pot confirma. Când te duci la Guvern este mare lucru sã ai drumul pregãtit, deschis, pentru a fi primit. Este ceva.
Pentru cã marea parte a promisiunilor cu care a câºtigat Cosmin Nicula fotoliul de senator sunt formulate la modul general, am întrebat pe fiecare primar care dintre acestea au fost realizate ºi cu ce au fost ajutaþi.
De precizat cã datoritã lui Cornel Resmeriþã ºi a echipei sale Cosmin Nicula a devenit senator. Deci atenþia acordatã primarului poate fi ºi o obligaþie, o datorie. În plus, cei doi primari PSD din Valea Jiului, Cornel Resmeriþã ºi Dãnuþ Buhãescu sunt colegi de partid ºi nu se cade sã-l vorbeascã de rãu, chiar dacã în privat îl trag de mânecã. Cã a încercat senatorul, ca s-o fi zbãtut - o fi. Rezultatul conteazã, iar acesta este - NIMIC. Ileana FIRÞULESCU
Ce a fãcut Cosmin Nicula pentru oraºul/municipiul dumneavoastrã?
ªcoala altfel ºi Deºteaptã-te, române!
E
levii hunedoreni vor avea, din 2012, parte de vacanþã la ºcoalã ºi vor începe fiecare orã de curs prin intonarea sau ascultarea imnului de stat. Mãsura întrã în vigoare dupã vacanþa dintre cele douã semestre, care se sfârºeºte în 15 ianuarie.
Toþi managerii unitãþilor de învãþãmânt au demarat o campanie prin care le-au cerut pãrinþilor ºi elevilor sã vinã cu propuneri pentru sãptãmâna de ºcoalã altfel. Este vorba despre sãptãmâna de dinaintea Paºtelui, în care elevii vor veni la ºcoalã, dar fãrã cãrþi, caiete, sau manuale ºi nu vor avea ore de curs propriu-zise. "Am fãcut sondaje de opinie la clase. Acestea ne-au fost transmise în consiliul elevilor
de cei care reprezintã fiecare clasã, iar pãrinþii, la rândul lor au fost întrebaþi despre ce ar
dori sã facã ai lor copii în acea sãptãmânã. Vom alege cele mai bune
idei ºi în sãptãmâna de ºcoalã altfel cu siguranþã vom organiza excursii tematice sau activitãþi care sã ajute copiii sã se dezvolte armonios", a declarat Elena Gârjob, director ªcoala IG Duca Petroºani. În plus, din 15 ianuarie, potrivit unei decizii adoptatã de Senatul României, toþi elevii vor asculta ºi vor intona Imnul de Stat la prima orã de curs. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 ianuarie 2012
P
Petiþie împotriva desfiinþãrii SMURD
e toate mijloacele de informare, de la Facebook la adresele de email, toatã lumea semneazã petiþii împotriva desfiinþãrii SMRD. Totul din vina unui proiect de lege care ar putea sã modifice legea sãnãtãþii ºi implicit funcþionarea acestui serviciu. Petiþia on-line "Spune NU desfiinþãrii SMURD!" i-a pus pe jar pe paramedicii din întreg judeþul Hunedoara. ªi
asta pentru cã oricum datoriile serviciului sunt colosale ºi douã module riscã sã fie desfiinþate. SMURD Hunedoara întâmpinã mari probleme ºi din cauza celor care nu-ºi achitã contribuþiile, pentru cã serviciul este extrem de activ în viaþa medicalã. Conducerea SMURD Hunedoara susþine cã în cazul în care Guvernul nu va acorda sprijin financiar acestui serviciu, este posibil, ca din 2012, în judeþ sã fie închise douã module. "Dorim ca paramedicii hunedoreni sã fie anga-
În Valea Jiului se vând ouã cu cifra 3
O
amenii din Valea Jiului cumpãrã din magazine ouã inscripþionate cu cifra 3, adicã de la gãini stresate. Normele UE nu sunt clare ºi în România nu sunt clare condiþiile în urma cãrora sã fie scoase de pe piaþã ouãle.
Inspectorii sanitari susþin cã nu e o problemã, atâta timp cât ºi ouãle de la gãinile care cresc corespunzãtor ºi cele care sunt în bateriile vechi au tot cifra 3. Aºa se face cã acum piaþa e invadatã de ouã inscripþionate cu cifra 3 ºi cumpãrãtorii pot optaºi pentru astfel de ouã. "În acest moment reglementãrile Parlamentului European nu sunt clare. În Valea Jiului niciun ou nu a fost retars, pentru cã deoacamdatã ele corespund cu normele în vigoare", spune dr. Gheorghe Cristea, ºeful Direcþiei Sanitar Veterinarã ºi Pentru Siguranþa
Alimentelor Valea Jiului. Începând cu data de 1 ianuarie 2012, vor fi produse ºi comercializate în continuare pe piaþa româneascã ouã marcate cu cifra 3, pentru categoria respectivã de ouã, dar, spre deosebire de situaþia din anul 2011, cifra 3 semnificã faptul cã ouãle provin de la gãini crescute în baterii (cuºti) îmbunãtãþite (modernizate) conform normelor europene, fapt care garanteazã vânzarea lor cãtre consumatori. Începând cu data de 1 ianuarie 2012, pe piaþã se comercializeazã urmãtoarele categorii de ouã pentru
consum: marcate cu cifra 0 - ouã din producþie ecologicã, pentru care existã norme stricte legate de suprafaþa, dar ºi de furajele care se administreazã gãinilor; marcate cu cifra 1 ouã de la gãini crescute în sistem alternativ, respectiv în halã, dar ºi cu acces într-un padoc exterior, iar hrãnirea acestora se face cu furaje clasice; marcate cu cifra 2 - ouã de la gãini crescute în hale, la sol, hrãnite cu furaje clasice; marcate cu cifra 3 - ouã de la gãini crescute în baterii (cuºti) îmbunãtãþite (modernizate), conform normelor europene. Diana MITRACHE
jaþi ca ºi ceilalþi din restul judeþelor þãrii, la ISU. În caz contrar, doar din finanþãri locale ºi vorbe goale ale
Guvernului, este foarte posibil ca în primul trimestru al lui 2012 sã rãmânem cu doar ºase module funcþionale",
Actualitate 9
spune Petru Mãrginean, preºedintele SALVITAL Hunedoara. Datoriile cãtre serviciul SMURD se ridicã în Hunedoara la peste 1,2 milioane de lei, în topul datornicilor cu cele mai mari datorii fiind primãria din Lupeni. Aici restanþele cãtre SMURD sunt de ani de zile neachitate ºi asta în condiþiile în care echipajele SMURD sunt primele care intervin pe timpul iernii în Straja. Diana MITRACHE
Pastã de tomate retrasã din supermarket-uri
1
20 de cutii de pastã de tomate au fost retrase de la consum de inspectorii sanitar veterinari ºi care verificã siguranþa alimentelor. Motivul: nu corespundea din punct de vedere calitativ. Nu au fost probleme cu apa mineralã sau carnea ca în alte oraºe. Inspectorii DSVSA spun cã au lucrat la
foc continuu ºi cã au verificat toate supermarket-urile din Valea Jiului. Aici nu a ajuns apã mineralã din lotul care a creat probleme în alte locuri din þarã ºi carnea care este scoasã la vânzare corespunde din toate punctele de vedere. Totuºi, de la comercializare a fost retrasã toatã cantitatea de pastã de tomate dintr-un anumit lot. "Am scos de la vânzare 120 de cutii de pastã de tomate care nu avea calitatea necesarã comercializãrii. S-a lucrat încontinuu ºi am constatat cã în supermarket-urile de
aici nu a ajuns apã mineralã din loturile cu probleme", spune dr. Gherorghe Cristea, ºeful Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Valea Jiului. În Valea Jiului a fost
retrasã o cantitate importantãde apã mineralã produsã la Vatra Dornei, dar în vara anului trecut. De atunci, aici nu au mai fost astfel de probleme. Diana MITRACHE
ªoferii hunedoreni supravegheaþi cu radare europene P oliþiºtii Serviciului Rutier Hunedoara vor folosi douã sisteme de supraveghere audio-video ºi constatare a abaterilor rutiere. Acestea au rolul de a asigura transparenþã activitãþii Poliþiei Rutiere ºi de a furniza materialul probator în cazul contestãrii mãsurilor aplicate de poliþie.
Sistemele au fost repartizate, în principal, la serviciile rutiere care au în responsabilitate Drumul Naþional 7. Poliþiºtii spun cã acestea au rolul de a sigura materialul probator solicitat de instanþele de judecatã învestite cu soluþionarea plângerilor formulate împotriva proceselor verbale. "Acestea vor asigura transparenþã activitãþii poliþiei rutiere, furnizarea materialului probator în cazul contestãrii mãsurilor aplicate de poliþie, diminuarea cazurilor de ultraj împotriva poliþiºtilor rutieri ºi eliminarea eventualelor cazuri de corupþie în
rândul acestora", spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Sistemele sunt performante ºi vor înregistra chiar ºi pe timpul nopþii la calitatea doritã. "Microfonul portabil asigurã înregistrarea dialogului poliþist participant la traficul rutier. Înregistrarea audio-video se efectueazã continuu, 24/24 ore, atât în interiorul autospecialei de poliþie cât ºi în exteriorul acesteia. Microfonul portabil asigurã transmiterea de date pânã la o distanþã de 300 m faþã de autospecialã, iar în cazul în care se depãºeºte aceastã razã de acþiune, semnalul sonor este stocat de microfon în memoria proprie, urmând ca ulterior sã fie transferat în unitatea centralã. Camera video care asigurã filmarea în exteriorul autospecialei este realizatã în tehnologie de ultimã orã, înregistreazã imagini în format digital, pânã la 1 km. pe timp de zi ºi 300 m. în condiþii de luminozitate
scãzutã (noaptea)", mai precizeazã Bogdan Niþu. La sfârºitul anului trecut, Poliþia Românã a fost dotatã de Ministerul Administraþiei ºi Internelor cu 10 sisteme de supraveghere audio-video ºi constatare a abaterilor rutiere, acestea fiind repartizate la nivelul judeþelor Argeº, Vâlcea, Dolj, Sibiu, Hunedoara ºi Arad, precum ºi la Secþia de Poliþie Autostrãzi. Diana MITRACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 ianuarie 2012 SC EURO JOBS SRL
Lupta pentru ciolan încinge spiritele pe scena politicã de la Petrila
Pãducel rãspunde acuzaþiilor lui Andronache L upta pentru ciolan face ca o datã cu anul electoral sã înceapã ºi conflictele politice. Cele mai vizibile acþiuni pe linie politicã sunt la Petrila. Ultima "rãfuialã" este cea dintre consilierul PRM Petrila, Emanuel Andronache, ºi primarul localitãþii Ilie Pãducel.
Dacã sãptãmâna trecutã, consilierul îl acuza pe edilul petrilean de faptul cã vrea sã îl schimbe pe administratorul Casei de Culturã, înlocuindu-l cu un "om al PDLului", de data aceasta, Pãducel rãspunde acuzaþiilor. Acesta considerã cã mutarea Emiliei Andronache (soþia lui Emanuel Andronache-n.r.) este o promovare. "Eu, personal, nu o consider o mutare, ci o promovare pentru cã va fi mutatã în cadrul Direcþiei Tehnice ºi va avea un salariu mai mare cu 15 procente. Nu este vorba de o mãsurã disciplinarã", declarã Pãducel. Divergenþele dintre cei doi s-au acutizat în ultimele zile dupã ce Pãducel a decis sã o mute pe soþia lui Andronache, Emilia
Andronache, care ocupã funcþia de administrator al Casei de Culturã Ladislau Schmitd în altã posturã în cadrul Primãriei. Decizia este una care îl nemulþumeºte pe consilierul PRM, acesta afirmând cã Pãducel are intenþia de "a-ºi aduce omul lui la Casa de Culturã". "Pãducel vrea sã schimbe pe Emilia (Andronache-n.r.) din funcþia de administrator al Casei de Culturã ºi sã o înlocuiascã temporar cu Cristi Drãghiciu. O sursã mi-a spus cã Draghiciu este o soluþie temporarã, locul acestuia urmând a fi ocupat de PDL-istul Marius Preda", spune consilierul petrilean. Potrivit acestuia, actualul administrator al Casei de Culturã Ladislau Schmitd a fost promovat în luna octombrie a anului 2011, lucru care nu poate duce la o mutare pe linie profesionalã. "În noiembrie a fost promovatã pentru asigurarea evoluþiei în carierã, acordândui-se ºi calificativul de "foarte bine"", a mai spus Andronache. O altã mãsurã politicã de la Petrila, din acest an, a fost excluderea consilierului PSD Petrila, Eugen Stoicoiu, din cadrul consiliului local. Stoicoiu a fost înºtiinþat printr-o adresã primitã de la Biroul Permanent al partidului cã PSD Hunedoara îi retrage sprijinul politic ceea ce înseamnã cã nu mai poate rãmâne consilier local.Stoicoiu împreunã cu Rãscolean ºi-au dat demisiile din toate funcþiile de partid în luna decembrie a anului trecut (n.r./2011). Raul IRINOVICI
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL
s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!
Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
VÂNZÃRI
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
Vând Cielo, fabricat 2006, argintiu, aer condiþionat, închidere centralizatã, alarmã, radio cu stick MP3, 29.000 km, unic proprietar, stare foarte bunã, 3200 euro neg. Tel: 0728 932 975
Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264
10 ianuarie 2012
Sunteþi hotãrât sã demaraþi o afacere la care vã gândiþi de multã vreme. Nu vã lipsesc nici banii, nici ideile. Dupã-amiazã vã întâlniþi cu prietenii. S-ar putea ca familia sã vã reproºeze cã o neglijaþi. Daþi dovadã de mai multã diplomaþie, mai ales în relaþiile cu partenerul.
Se pare cã nu mai plecaþi într-o cãlãtorie, din cauza neînþelegerilor cu partenerul de viaþã. Chiar dacã sunteþi convins cã aveþi dreptate, aveþi grijã sã evitaþi un scandal!. Se pare cã sunteþi obosit ºi indispus. Ar fi bine sã vã limitaþi la activitãþi casnice, de rutinã.
S-ar putea ca relaþiile sentimentale sã aibã de suferit din cauza unor neînþelegeri de moment. Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi o ceartã. Sfaturile unui bãrbat vã ajutã sã depãºiþi mai uºor momentele tensionate. Este timpul sã vã acordaþi mult mai mult timp pentru dumneavoastrã.
Dimineaþa sunteþi nehotãrât ºi reuºiþi sã îi derutaþi ºi pe cei din jur. Nu începeþi mai multe treburi deodatã, pentru cã riscaþi sã nu le terminaþi la timp ºi chiar sã pierdeþi bani! Dupã-amiazã, scãpaþi de starea de confuzie ºi vã simþiþi excelent în mijlocul familiei.
Sunteþi impulsiv ºi aveþi tendinþa de a-i jigni pe cei din jur. Dupãamiazã sunteþi invitat la o petrecere la care partenerul de viaþã nu este de acord sã mergeþi. Nu vã gândiþi doar la satisfacþiile personale. Nu este exclus sã aveþi discuþii, faceþi numai ce vã convine.
Ar fi bine sã vã exprimaþi clar ideile, pentru cã persoana iubitã ar putea sã vã interpreteze greºit dorinþa de a fi mai liber. Evitaþi speculaþiile, întrucât intuiþia vã poate înºela. Nu e un moment favorabil pentru a vã angrena în proiecte de amploare.
S-ar putea sã aflaþi cã aþi pierdut banii investiþi într-o afacere în care v-aþi pus mari speranþe. Nu vã asumaþi nici un risc, pentru cã astãzi nu prea aveþi ºanse. Temperaþi-vã impulsivitatea ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu femeile în vârstã.
S-ar putea sã aveþi dificultãþi de comunicare ºi sã nu vã înþelegeþi prea bine cu cei din anturaj ºi chiar cu persoana iubitã. Se pare cã vã simþiþi epuizat ºi nu sunteþi prea bine dispus, motiv pentru care aveþi de gând sã renunþaþi la o excursie planificatã.
S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã nu vã intereseazã problemele de familie. Cu rãbdare ºi tact, puteþi evita o ceartã. În privinþa afacerilor, ar fi bine sã fiþi mai prudent. S-ar putea sã vã loviþi de probleme juridice. Fiþi precaut în ceea ce faceþi.
Dimineaþa aveþi dificultãþi de comunicare, care vã pot afecta relaþiile pe plan social. Se pare cã resimþiþi oboseala acumulatã în ultimele zile. Ar fi cazul sã vã odihniþi mai mult. Nu pierdeþi ocazia sã mergeþi în vizitã la rude, împreunã cu persoana iubitã!
S-ar putea sã pierdeþi bani într-o cãlãtorie în interes personal. În schimb, primiþi o propunere de colaborare. Nu vã grãbiþi sã acceptaþi! Gândiþi-vã la timpul liber de care dispuneþi! Ar fi bine sã vã consultaþi ºi cu partenerul de viaþã în aspectele legate de cãsnicie.
Dacã reuºiþi sã vã temperaþi spiritul critic, este posibil sã câºtigaþi bani frumoºi. Fiþi atent cum discutaþi cu partenerul de viaþã ºi cu persoanele mai în vârstã, ca sã nu declanºaþi o ceartã. Un prieten de familie care vã viziteazã dupã-amiazã.
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 ianuarie 2012
VORBA LU` BUJI
A
de Mircea BUJORESCU
De ce sã vã mint. Mã cam tem de Moarte. Din ce în ce mai des...
lt an, alte gânduri. Altã gâscã-n altã traistã. Nici nu s-a crãpat bine de 2012, cã ãºtia au ºi început cu prãpãstiile. Iar ne iau cu "gulgute", gen 21.XII.2012, ne trimit la calendarul mayaº, la mama Omida, sau la pixelii albaºtri ai lui Funeriu. Lumea e nebunã ºi noi suntem ca lumea... Am încercat sã mã detaºez de bazaconiile astea. Numai cã
realitata, viaþa asta pãcãtoasã de zi cu zi îmi face creierul sã patineze ºi nima s-o i-a la galop. ªi, vrând-nevrând, sã nu mã apuce pandaliile, mã gândesc la întrebãrile de cãpãtâi ale oamenilor: cine suntem, de unde venim ºi încotro ne îndreptãm? Ca într-un film, imaginile se deruleazã, se deruleazã... ... Strigãtul femeii care naºte, þipãtul copilului care se naºte. Gustul laptelui de mamã. Primul gângurit. Primii paºi. Prima jucãrie. Primele cuvinte.
Prima zi de ºcoalã. Primele julituri de la joacã. Primul patru la purtare. Primul premiu ºi coroniþa. Primul examen la liceu. Prima dragoste. Primul sãrut. Prima dezamãgire. Prima þigarã. Primul pahar cu bãuturã. Primii prieteni, adevãraþi sau falºi. Primele examene la facultate. Primele restanþe. Primul loc de muncã. Prima (poate ultima) cãsãtorie. Primul fiu, sau prima fiicã. Prima ºedinþã cu pãrinþii. Prima casã. Primele rate. Primul CAR. Primul nepot, sau prima nepoatã. Primele bucurii.
Preºedintele Bãsescu susþine "un alt Raed Arafat", în judeþul Hunedoara reºedintele P Traian Bãsecu a precizat cã cã Ministerul Sãnãtãþii va autoriza "un alt Raed Arafat care poate sã aparã în orice judeþ din þarã". Acel judeþ ar putea fi Hunedoara, iar "un Raed Arafat" al altui "SMURD privat" este Agathe-Cristina Rudeanu, fiica PDListului Vasile Blaga, preºedinte al Senatului României. Hunedoara este singurul judeþ în care s-a dezvoltat puternic o asemenea structurã medicalã.
La o zi dupã apariþia in Cronica Vãii Jiului a articolului "Firma fiicei preºedintelui Senatului, Vasile Blaga, a cucerit judeþul Hunedoara", preºedintele Traian Bãsescu l-a atacat dur pe cel care a infiinþat SMURD România, Raed Arafat. Devenit secretar de stat, Arafat a criticat noul proiect al Legii sãnãtãþii, care în opinia sa, distruge ºi ceea ce mai funcþioneazã bine urgenþa, iar misiunea salvãrii de vieþi omeneºti va fi înlocuitã cu bãtãlia pentru bani. Competiþia comercialã va trona în cazurile foarte grave, de urgenþã. Arafat a declarat cã va demisiona din funcþia deþinutã la Ministerul Sãnãtãþii dacã aceastã lege va fi adoptatã. Preºedintele României, Traian Bãsescu, susþinãtor al acestei legi, l-a atacat pe ºeful SMURD România
Primele necazuri. Primele fire albe de pãr. Primele riduri. Primele dureri, de una, de alta. Primele dezamãgiri, în dragoste ºi în viaþã. Primele pierderi, pãrinþi, fraþi, rude ºi prieteni. De aici încolo, nimic nu mai e ce a fost, nimic nu mai e cum a fost... La toate astea mã gândeam zilele trecute, nãpãdit de un ciudat sentiment de "deja-vu". O colegã de serviciu ºi-a pierdut, în doar douã luni, amândoi pãrinþii. Practic, femeia aceasta nu mai avea lacrimi sã plângã. Mã gândeam cã Dumnezeu a fãcut o mare nedreptate când nea determinat sã ne cheltuim lacrimile fiind copii, fãrã sã se gândeascã la faptul cã vom avea nevoie de ele abia când suntem maturi ºi când vin adevãratele
B I
necazuri... Apoi a venit vestea cã amicul nostru, gazetarul Dan Codrea a plecat Dincolo, sã facã un ziar pentru îngeri. Pãi, spuneþi ºi dumneavoastrã, în atari condiþii sã nu te gândeºti la Moarte? Scriu cu M mare, fiindcã, într-adevãr, Moartea asta e mare, mare peste mãsurã ºi nu ne iartã pe niciunul! De-aia vã spun. De ce sã vã mint. Mã cam gândesc ºi mã (cam) tem de Moarte. Din ce în ce mai des... Deºi, cum mã ºtiþi (coleric, melancolic, flegmatic ºi sanguin) vã întreb eu: cine mai e ºi Moartea asta? De fapt, e doar o clipã din VIAÞÃ, ºi trebuie sã dãm dreptate celor care vibreazã la auzul “hit-ului” omniprezent la petreceri - “Cu ce m-am ales în viaþã?!”
ULETIN DE UCUREªTI
B-666-BOC
atã, mayaºii au Pamflet de ºtiut, în pauzele dintre o partidã de Cosmin BARBU sex cu mujera personalã ºi mâinile în buzunare. Iatã cum: înfiinþarea unei ridicarea unui templu, sã firme în Bulgaria costã maxiciteascã în astre. În 2012 mum 400 de euro, cu tot cu vine, într-adevãr apocalipsa.
spunând cã este duºmanul reformei în sãnãtate ºi a concurenþei în acest domeniu ºi a dat de înþeles cã poate fi altcineva autorizat de minister în locul SMURD. "Vã mai dau un exemplu de rezistenþã am avut o discuþie cu Raed Arafat, cel care a creat sistemul SMURD. Dacã este vreun duºman mai mare al apariþiei încã a unui sistem privat de sãnãtate, el se numeºte Raed Arafat, uitând cã el a fost fundaþie la Târgu Mureº, la care ºi eu am contribuit cu 2% din salariu pentru cã fãcea un lucru bun. Nu statul trebuie sã aibã concurenþã. ªi nu vãd de ce într-un judeþ al þãrii nu ar mai apãrea un sistem care sã facã concurenþã sistemului de urgenþã. De ce? Poate cã existã un privat pe care Ministerul Sãnãtãþii îl autorizeazã", a spus preºedintele. Acel judeþ de care spunea preºedintele ar putea fi Hunedoara, iar "un Raed Arafat" poate
fi, Agathe-Cristina Rudeanu, fiica PDL-istului Vasile Blaga, preºedinte al Senatului României. Dupã elanul în expansiune pe care l-a avut o firmã medicalã a fiicei celui de al doilea om în stat în judeþul nostru, mesajul preºedintelui pare precis Respectiva firmã, Axis Emergency SRL, este prima companie medicalã privatã înfiinþatã în judeþul Hunedoara, iar din anul 2010 are ºi staþie privatã de ambulanþã. Firma asigurã asistenþã medicalã de urgenþã, precum ºi transport sanitar specializat cu medic însoþitor, punând la dispoziþia solicitanþilor mijloace de transport dotate cu aparaturã ºi personal. Axis Emergency SRL, cu sediul în Deva, este deþinutã de fiica lui Vasile Blaga, AgatheCristina Rudeanu, ºi de soþul acesteia. Conform declaraþiei de interese a preºedintelui Senatului, firma Axis Emergency SRL a încheiat contracte pentru servicii de transport
sanitar cu Spitalul Judeþean Deva, Spitalul Municipal Hunedoara, Spitalul Petroºani, Spitalul Municipal Brad ºi Centrul de Transfuzie Sanguinã Deva, la tariful de 1,79 lei/km, în timp ce valoarea contractului cu Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara este de 3.000 de lei. De asemenea, firma Axis Emergency SRL a încheiat un contract pentru servicii de medicina muncii, în valoare de 10.450 de lei, cu Consiliul Local Buftea. Potrivit declaraþiei de interese a lui Vasile Blaga, completatã în luna decembrie, toate contractele au fost câºtigate prin licitaþie. Temerile specialiºtilor, ale lui Raed Arafat ºi chiar ale ministrului Sãnãtãþii sunt legate transformarea misiunii de salvare de vieþi într-o goanã dupã bani. Dar cum e ordin de la preºedinte, ce rost mai au argumentele profesioniºtilor ºi starea sãnãtãþii naþiunii? Ileana FIRÞULESCU
Ce au uitat sã sculpteze pieileroºii în caietele studenþeºti din piatrã este cã apocalipsa porneºte în România, iar preludiul ei este taxa auto. Victimele sunt, bineînþeles, proprietarii de autoturisme. Ar fi fost prima specie din România care ar fi dispãrut definitiv, iar peste milioane de ani, niºte fiinþe i-ar fi gãsit relicvele ºi le-ar fi expus la Muzeul Antipa. Dar noi suntem niºte tâmpiþi ºi, aºa cum am compromis pentru totdeauna ideile de revoluþie, manifestaþie ºi terorism, compromitem ºi ideea de apocalipsã. Tâmpiþi, dar supravieþuitori! Românii, cu specia sus-menþionatã, ºtiu sã fugã dinaintea potopului ºi a urgiei ºi sã se refugieze în locuri neatinse de entitãþile care le vor pieirea. Peºtera de refugiu se numeºte, bineînþeles, în cazul nostru, Bulgaria. "Eºti un prost!", îmi veþi spune. "Bulgaria nu e de-acum un refugiu pentru românii cu maºini, ci din vremuri imemoriale!" Da, aºa este. Dar pânã acum, românii înmatriculau în Bulgaria numai maºini vechi, poluante, rable pentru care aici ar fi plãtit statului mai mult decât valoreazã obiectul contractului. De acum înainte însã, vom vedea ºi maºini bengoase, noi-nouþe, scumpe, primind insignã bulgãreascã. Eu am vãzut deja, vã spun cât se poate de sincer. Dacã te supãrã lãcomia ºi prostia unui sistem de stat, nu trebuie neapãrat sã ai de-a face cu acestea. Revenind la cazul nostru apocaliptic, poþi sã refuzi ca un guvern impotent sã-þi bage
capital social ºi onorariu avocaþial. Salariul decent al unui angajat este de 250 de euro. Inmatricularea unei maºini nu costã peste 400 de euro, indiferent de marcã, vechime ºi putere, cu toate taxele incluse. Avantaje: taxe ºi impozite mici, mult mai mici decât în România, asigurãri de asemenea mai mici, plus faptul cã pe aceastã firmã poþi îmatricula mai multe maºini, astfel cã investiþia pe tãrâm bulgãresc se justificã. Nu spun sã faci comerþ cu înmatriculãri, sã deie Domnul ca toate maºinile pe care le fereºti de lãcomia statului român sã fie ale tale! Pe urmã, ai putea sã demarezi ºi niºte afaceri adevãrate în Bulgaria, dacã tot ai firmã acolo. ªtiu cã te gândeºti cã statul român crede cã poate interzice circulaþia maºinilor bulgãreºti în România. Dã-mi voie sã afirm cã statul român n-are mai multã minte decât un bou de prãsilã. Dacã înfiinþezi o firmã în Bulgaria, ºi te sfãtuiesc sã-þi faci una serioasã, numele tãu poate sta alãturi de cel al societãþii comerciale pe talonul de înmatriculare al autoturismului. Adicã, n-ai nevoie de procurã notarialã ca sã circuli pe oriunde vrei. Pe urmã, este maºina firmei al cãrei administrator eºti. Mai precis, maºina de serviciu a unui individ care locuieºte în România. Marº la coteþ, stat român! În concluzie, eu m-aº gândi sã plãtim taxe unui stat care le meritã cu adevãrat. Dacã tot suntem specialiºti în întoarcerea armelor, de ce nu ne-am alia cu apocalipsa împotriva lui Boc ºi Ialomiþianu?
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 ianuarie 2012
Castelul Corvinilor, destinaþie de vis, dar fãrã cazare
ltima fiþã în materie de U turism este cazarea în
diverse castele, cele mai multe medievale, unde doritorii se pot simþi, mãcare pentru o noapte, regi sau domniþe. La Castelul Corvinilor, însã, deocamdatã se pot organiza doar evenimente festive, însã speranþele nu sunt pierdute. Pentru turiºtii iubitori de istorie ºi o atmosferã medievalã, unele castele vin în întâmpinarea acestor cerinþe ºi pun la dispoziþie doritorilor spaþii de cazare care îi transferã, mãcar imaginar, în evul mediu. Tarifele sunt mai mari decât cele practicate la hotelurile obiºnuite ºi în unele cazuri depãºesc 150 de euro de persoanã, dar atmosfera de basm, cu regi sau domniþe, meritã toþi banii.
Pe lista castelelor care oferã cazare turiºtilor nu se regãseºte, cel puþin deocamdatã Castelul Corvinilor din Hunedoara, dar acest lucru s-ar putea întâmpla dupã finalizarea proiectului de restaurare. Asta, bineînþeles, cu acordul Ministerului Culturii, fiind vorba despre un monument istoric.
nunþi D ouã dupã doi ani Deocamdatã, la Castelul Corvinilor din Hunedoara se pot organiza doar evenimente festive ºi, dupã doi ani de pauzã, douã cupluri au spart din nou gheaþa ºi ºi-au unit aici destinele. "Este o hotãrâre a Consiliului Local Municipal Hunedoara prin care se pot închiria anumite sãli pentru ceremonii private, pentru 1.000 de lei pe orã. Dupã doi ani de pauzã, anul trecut au fost
organizate aici douã nunþi", a declarat Nicolae Ceriºer, directorul Muzeului Castelului Corvinilor. Pentru aceste evenimente, însã, trebuie respectate anumite reguli de protecþie a monumentului medieval. De asemenea, Castelul a fost ºi locul unde s-au turnal mai multe producþii cinematografice, respectiv filme artistice, documentare sau chiar clipuri publicitare.
U
nele spaþii ar putea primi noi destinaþii Pe viitor, totuºi, am putea vorbi ºi despre cazare în fosta reºedinþã a lui iancu de Hunedoara. "Deocamdatã, monumentul se aflã în procedurã de restaurare ºi nu se poate vorbi despre cazare la Castel, pentru cã trebuie îndeplinite anumite condiþii", a mai spus direc-
Proprietari de pensiuni
amendaþi în Valea Jiului
D
oi proprietari de pensiuni au fost deja amendaþi în Valea Jiului, dupã ce inspectorii sanitar veterinari ºi pentru siguranþa alimentelor, ca ºi poliþia economicã a descins în zona turisticã. Totul din cauza condiþiilor în care þineau alimentele.
ANGAJEAZÃ
pentru Domeniul Schiabil Vidra-Transalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 km pânã la OMV Petroºani; 38 km pânã la Comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii (pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lãcãtuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi (pregãtire minimã ºcoala de calificare în domeniul
Inspectorii sanitar-veterinari sunt în Straja ºi în Parâng unde verificã, împreunã cu poliþia economicã, felul în care sunt primiþi turiºtii. Totul face parte dintr-o campanie ce va fi valabilã pe toatã perioada sezonului de iarnã. Pânã acum proprietarii a douã pensiuni s-au ales cu amenzi. "Din cauzã cã am constat mai multe nereguli, aceste pensiuni au fost sancþionate. Practic lipsa igienei era vizibilã. Alimentele perisabile erau depozitate necorespunzãtor, chiar pe jos, iar condiþiile în care se pregãtea masa turiºtilor erau necorespunzãtoare. Cele douã pensiuni sunt în Straja ºi,trebuie sã vã spun, controalele continuã", spune dr. Gheorghe Cristea, ºeful Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Valea Jiului. Mai mult, inspectorii sanitari spun cã majoritatea pensiunilor nu sunt autorizate din punct de
mecanic) - agenþi de peron - mecanic utilaj de bãtut zãpada Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj. Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.
torul Ceriºer. Proiectul de restaurare este blocat în acest moment, iar vechiul studiu de fezabilitate, care presupunea anumite refuncþionalizãri a fost înclouit cu un alt proiect, agreea de Ministerul Culturii ºi, cel puþin acum,
nu se ºtie ce va propune din punct de vedere al refuncþionalizãrii anumitor spaþii. Castelul Corvinilor a fost construit în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi întãrituri, pe o stâncã
la picioarele cãreia curge pârâul Zlaºti. A fost una dintre cele mai mari ºi vestite proprietãþi ale lui Iancu de Hunedoara ºi, din acest motiv, castelul a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformãri. El devine astfel o somptuoasã locuinþã, nu numai un punct strategic întãrit. Cu trecerea anilor, diverºii stãpâni ai castelului i-au modificat înfãþiºarea, îmbogãþindu-l cu turnuri, sãli ºi camere de onoare. Dupã ce ºi-a pierdut utilitatea iniþialã, castelul a fost restaurat ºi transformat în muzeu. Unic în România ca arhitecturã, monumentul este vizitat anual de mii de turiºti. "Bântuit" chiar de legenda lui Dracula, Castelul Corvinilor din Hunedoara este recomandat de experþii de la Lonely Planet drept o destinaþie "de vis" ºi este inclus în topul celor mai frumoase 10 castele din Europa. Carmen Carmen COSMAN
vedere sanitar. Aºa se face cã în Parâng abia dacã au reuºit sã se punã la punct 4 pensiuni. Asta în ultima perioadã, pentru cã la începutul sezonului acesta doar o pensiune era autorizatã. Cei mai mulþi evitã sã îºi declare activitatea turisticã, sau aflã din timp de controalele DSVSA ºi închid ori declarã cã pensiunea e o simplã casã de vacanþã. Turiºtii, însã, sunt singurii care au de pierdut, în condiþiile în care acceptã astfel de oferte turistice nesigure din punct de vedere al igienei. Diana MITRACHE
Mãnânci o lunã, munceºti douã
esele bogate M ºi grele de Crãciun ºi Revelion se muncesc cu greu la sala de fitness. Cei care s-au înfruptat peste mãsurã ºi care þin la silueta lor, fac acum tot posibilul sã arate ca înainte.
Sãrmãluþele, piftiile, jambonul ºi cârnaþii sunt scoase acum cu greu de pe ºolduri, coapse sau de pe burtã. Cum s-au terminat sãrbãtorile, cei care au simþit cã s-au îngreunat, au ºi venit la sala, doar-doar vor arãta ca înainte. Sãlile de forþã ºi de fitness din Valea Jiului sunt printre cele mai cãutate locuri în aceastã perioadã. "Facem miºcare dupã sãrbãtori. Este
greu, dar încet, încet, trebuie sã o luãm de la capãt. Am acumulat cam multe kilograme, iar acum trebuie sã le dãm jos ", a declarat un petroºenean. "Întotdeauna, în fiecare an, dupã sãrbãtori avem un aflux mai mare de clienþi din cauza kilogramelor acumulate în aceastã perioadã ", ne-a declarat Andreea Scafeº - Coman,
reprezentanta unei sãli de fitness din Municipiul Petroºani. Dar, echitatea nu este un lucru de luat în calcul atunci când vine vorba de mâncat ºi de slãbit. " Am pus pe mine 8 kilograme. Le-am acumulat într-o lunã, iar acum trebuie sã le dau jos în douã, trei luni", a afirmat un alt bãrbat care frecventeazã sala de sport. Femei tinere sau de
vârsta a doua, dornice de a slãbi sau bãrbaþi care, de asemenea, vor sã îºi modeleze corpul într-un mod armonios din dorinþa de a atrage privirile sexului opus pe stradã, sunt câteva dintre categoriile de clienþi care îºi fac abonament la sãlile de forþã ºi fitness din Petroºani în aceastã perioadã. Luiza ANDRONACHE