Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 39
Cronica Vãii Jiului Joi, 12 ianuarie 2012
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Pornografie infantilã
sau abuz sexual asupra copiilor?
Copii de nici zece ani care sunt sãrutaþi ºi mângâiaþi în zone intime de niºte femei despre care se crede cã ar fi mamele lor. Fetiþe, de aceeaºi vârstã, agresate sexual de bestii fãrã chip, a cãror plãcere perversã este sã se filmeze în astfel de ipostaze ºi mai apoi sã-ºi expunã "operele" pe internet, pentru a putea fi urmãrite de alþi sadici cu înclinaþii clare spre pedofilie.
PAGINA A 3-A
O gâlceavã Liviu Dumitru va fi cercetat Tâlhãriþi liniºtiþi! cu iz de plasã de sârmã Poliþiºtii din penal de procurori de la Înalta la mina Paroºeni Lupeni "vegheazã" Curte de casaþie ºi M agistraþii mânã de mineri de la EM
O Paroºeni, influenþaþi de douã personaje din conducerea minei, s-au aprins ieri, la orele amiezii, pentru un motiv numai de ei ºtiu ºi i-au cerut unele explicaþii proaspãtului director al minei, Sabin Drãghici.
>>> PAGINA A 3-A
Justiþie ºi.au motivat sentinþa prin care s-a dispus începerea urmãririi penale în cazul comandantului IPJ Hunedoara, Liviu Gabriel Dumitru.
>>> PAGINA A 5-A
L
pentru voi!
a Lupeni poliþiºtii din subordinea lui Liviu Dumitru dorm în papucii statului. Afirmaþia nu este una gratuitã.
>>> PAGINA A 11-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 ianuarie 2012
Mai bine la negru, decât legal
E
uropa nu prea are nevoie de români. Chiar ºi la început de an, oferta de locuri de muncã pentru ºomerii din Valea Jiului, în þãrile Uniunii Europene, este una mai mult decât modestã. Pentru a ocupa un post în respectivele þãri, este nevoie de o calificare dar ºi de cunoaºterea unei limbi strãine. Condiþii pe care cei mai mulþi ºomeri din Vale nu prea le îndeplinesc.
Ofertele de locuri de muncã în þãrile comunitare au început sã aparã imediat dupã momentul aderãrii României la Uniunea îEuropeanã. Pânã în prezent, însã, dintre cei care s-au interesat de acestea, foarte puþini sunt cei care au plecat, legal, la muncã în strãinãtate. Cei mai mulþi ºomeri au preferat sã lucreze la negru, de cele mai multe ori ca muncitori necalificaþi. Comparativ cu luna anterioarã, în decembrie 2011, rata ºomajului în judeþul Hunedoara
a scãzut cu 0,5%. Paradoxal este, însã, faptul cã aproximativ 1.700 de persoane ºi-au gãsit totuºi un loc de muncã, în condiþiile în care foarte puþini au fost ºomerii care s-au prezentat la bursele organizate special pentru ei. Prima bursã a locurilor de muncã organizatã în acest an, în judeþul Hunedoara, este preconizatã a se desfãºura la finele lunii februarie. În prezent, în Hunedoara, sunt înregistraþi, oficial, aproape 20.000 de ºomeri. Mir cea NISTOR
Incediu în Vulcan. O familie blestematã de foc
familie de bãtrâni care stau în apropierea Minei O Vulcan, au rãmas aproape pe
drumuri. Ieri dimineaþã le-a ars cãmãruþa unde stãteau, care era comunã cu o anexã gospodãreascã. Pentru a stinge focul care a cuprins acoperiºul întregului imobil, pompierii au venit cu douã autospeciale cu apã ºi spumã, iar paramedicii SMURD l-au transportat la Spital pe proprietarul casei, un bãtrân de 81 de ani." Am fost anunþaþi prin serviciul unic 112 cã în Municipiul Vulcan arde o casã. Ne-am deplasat la faþa locului cu douã autospe-
ciale cu apã ºi spumã ºi am procedat la stingere. Când am ajuns aici, am gãsit o persoanã intoxicatã cu fum, care a fost preluatã de echipajul SMURD", ne-a declarat Mihai Duminicã, sublocotenent în cadrul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Din imobilul care a ars, cel mai probabil din cauza sobei, pompierii nu au mai putut salva mare lucru. Acum câteva luni, la aceeaºi familie le-a mai ars o încãpere unde stãteau, chiar la câþiva metri de locul unde a izbucnit acum incendiul. Bãrbatul care a fost dus la Spital se aflã în afara oricãrui pericol. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
ANUNÞURI
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Antena 1 6:00 Observator 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Te pui cu blondele? (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Fiica preºedintelui 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Fiica preºedintelui (r)
National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV 11:15 În cãutarea fericirii 12:15 Teleshopping 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Clipuri 13:15 Fosta mea iubire (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Poama acrã (r) 23:45 Conan aventurierul (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Adio, dar rãmân cu tine (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Distratul 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Cecul sau viaþa 22:45 Þapul ispãºitor 0:30 CSI: Miami 1:15 Cecul sau viaþa (r)
Prima TV 7:00 Iubiri secrete (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Levintza prezintã (r) 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 14:00 Teleshopping 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi Redifuzare 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 În cãutarea unei vedete 1:30 Focus (r)
TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Documentarele Televiziunii Române 23:20 Fãrã frontiere 0:20 Garantat 100% (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 ianuarie 2012
C
opii de nici zece ani care sunt sãrutaþi ºi mângâiaþi în zone intime de niºte femei despre care se crede cã ar fi mamele lor. Fetiþe, de aceeaºi vârstã, agresate sexual de bestii fãrã chip, a cãror plãcere perversã este sã se filmeze în astfel de ipostaze ºi mai apoi sã-ºi expunã "operele" pe internet, pentru a putea fi urmãrite de alþi sadici cu înclinaþii clare spre pedofilie. Acestea sunt doar câteva din lucrurile pe care le poate viziona oricine pe tot felul de site-uri care conþin imagini cu pornografie infantilã. Cam 10.000 de site-uri cu astfel de imagini sau filmãri existã "la liber" ºi nimeni nu le poate face nimic, nici mãcar o legislaþie internaþionalã împotriva acestor grozãvii.
Pornografie infantilã sau abuz sexual asupra copiilor? Totodatã, astfel de imagini au sute de mii de vizualizãri ºi nu te poþi abþine sã nu te întrebi ce fel de oameni sunt cei care abuzeazã un copil? Dar ce fel de oameni sunt cei care se uitã la astfel de lucruri? Ioana T., din Vulcan, este mamã a doi copii, unul de 10 ani ºi altul de 4. Ea ne-a povestit îngrozitã cum, zilele trecute, când a intrat în camera bãiatului mai mare, a observat la ce se uita. "Nu am ºtiut cum sã reacþionez, cum poate Ionuþ sã se uite la aºa ceva. Pãrea de-a dreptul fascinat de ceea ce se întâmpla în acele filmãri. Cum îi poþi explica copilului tãu, în aºa fel încât sã înþeleagã, cã ceea ce este acolo nu e bine? Cã este o otravã pentru suflet,
pentru minte, pentru copilãria lui? Am tot întrebat ce programe sunt care sã nu permitã copiilor sã vadã astfel de filme, dar nu am gãsit. Nu ºtiu ce este de fãcut, cã astfel de lucruri, chiar ºi numai vizualizate, schimbã psihicul copiilor", ne spune, îndureratã, Ioana. În România, la începutul anului trecut, a fost lansatã campania "Tu cui dai accept?", care are drept scop, cum susþin oficialii Poliþiei Române, "dezvoltarea capacitãþii de prevenire ºi investigare a cazurilor de pornografie infantilã pe internet în România". ''În România, pornografia infantilã pe internet nu reprezintã un fenomen, însã câteva date ale unei cercetãri realizate
de cãtre Institutul de Cercetare ºi Prevenire a Criminalitãþii, ca o primã etapã a componentei de prevenire a proiectului menþionat, pe un segment care a inclus copii din clasele V-VIII, evidenþiazã cã 70 la sutã dintre elevii de gimnaziu acceseazã internetul cel puþin o datã pe zi, iar 86 la sutã dintre elevii care acceseazã Internetul frecventeazã site-uri de socializare. De asemenea, 70 la sutã dintre elevii de gimnaziu au întâlnit întâmplãtor pe internet mesaje indecente sau pornografice, iar 25 la sutã dintre elevii de gimnaziu au oferit pe internet informaþii personale despre ei ºi familiile lor, inclusiv fotografii'', au declarat oficiali ai Poliþiei Române.
Au murit aºteptând plãþile compensatorii
C
el puþin patru mineri din Valea Jiului, care s-au disponibilizat anul trecut de la Compania Naþionalã a Huilei Petroºani nu vor mai putea sã-ºi primeascã plãþile compensatorii, din cauzã cã au murit deja. Unul dintre foºtii mineri a trecut la cele veºnice înainte de plata primei tranºe, iar alþi trei au murit aºteptând a doua tranºã. Banii alocaþi sub formã de salarii compensatorii pentru aceºtia nu se vor pierde, însã, ci vor ajunge la familiile lor. "ªi hotãrârea de Guvern pentru tranºa a doua vorbeºte de disponibilizaþi sau familiile acestora. Nue ste nicio problemã. κi vor primi banii", a declarat directorul general al CNH Petroºani, Constantin Jujan. Pentru ceilalþi ortaci, rãmaºi în viaþã, plata salariilor compensatorii s-a fãcut cu mare greutate. Practic, pentru fiecare dintre cele trei tranºe, oamenii au fost nevoiþi sã iasã în stradã ºi sã protesteze, pentru ca Guvernul sã aloce sumele necesare cãtre Compania Naþionalã a Huiilei Petroºani. În decembrie, mai mulþi disponibilizaþi au intrat în greva foamei, pentru cã lucrurile s-au miºcat foarte greu. La începutul acestei sãptãmâni, câteva zeci de ortaci s-au strâns din nou în faþa CNH ºi ºi-au cerut drepturile, iar ieri au venit din nou pentru a vedea dacã Executivul a þinut cont de ei ºi a inclus pe ordinea de zi a Guvernului proiectul care vizeazã plata celei de-a treia tranºe a salariilor compensatorii pentru foºtii angajaþi ai Companiei. De precizat cã mai este o categorie defavorizatã, cea a disponibilizaþilor care în decembrie 2011 nu au fost acasã pentru realizarea anchetelor sociale ºi care au rãmas, din acest motiv, fãrã tranºa a doua. O soluþie existã ºi pentru aceºtia. "Trebuie sã ia legãtura cu noi, ori cu Compania, ori cu unitãþile de unde s-au disponibilizat, pentru a-i pune în legãturã cu cei de la Agenþia de Prestaþii Sociale de la Deva. Noi i-am cãutat pe tot parcursul lunii decembrie", a precizat Jujan. Car men COSMAN
O gâlceavã cu iz de plasã de sârmã la mina Paroºeni
O
mânã de mineri de la EM Paroºeni, influenþaþi de douã personaje din conducerea minei, s-au aprins ieri, la orele amiezii, pentru un motiv numai de ei ºtiu ºi i-au cerut unele explicaþii proaspãtului director al minei, Sabin Drãghici.
S-a încercat un fel de mini revoltã, de proastã calitate însã, pentru intimidarea directorului. La mijloc se pare însã cã sunt în joc niºte sume de bani, deloc de neglijat, pentru un contract cu plasa de sârmã, un afacerist local din Vulcan, un ºefuleþ de la Paroºeni, care se visa mare director ºi un lider de sindicat pus pe parvenealã, ca
Muncim pentru 4,13 lei\orã
e la 1 ianuarie 2012, salariul de bazã minim D brut pe þarã garantat în platã a
fost stabilit la 700 de lei pe lunã.
Astfel, pentru salariul minim amintit, angajatul va avea 169,333 ore în medie pe lunã în acest an,
Totodatã, a fost creat ºi un site, www.safernet.ro, unde pãrinþii pot raporta conþinutul unor astfel de site-uri. Pe parcursul unui an însã, au fost raportate aproape 500 de site-uri cu un astfel de conþinut, însã au mai rãmas vreo 9.500 care oferã conþinut pornografic la liber. Oricum, în astfel de cazuri, în care un copil se uitã la site-uri pornografice, unde apar în imagini ºi copii, poliþia nu poate face prea multe, din cauza iþelor încurcate ale tehnologiei. "Nu ai cum sã stopezi un asemenea fenomen. Existã o legislaþie în acest sens, dar nu poþi ºti cine a postat, de unde, pe ce server, în ce parte a lumii. Singurii care pot face ceva sunt pãrinþii, care ar trebui sã limiteze accesul la aºa ceva", a declarat Traian Berbeceanu, ºeful Brigãzii de Crimã Organizatã Alba Iulia. Anamaria NEDELCOFF
mai toþi cei din sindicatul cu numele unei forme de relief. În fapt, totul ar fi pornit ieri dimineaþa când actualul director al minei s-ar fi trezit în biroul sãu cu domnul Cocoºi ºi domnul Domokoº (v-aþi prins cine sunt personajele din descrierea de mai sus!). Cele douã personaje erau supãrate cã directorul minei ar fi refuzat sã semneze o facturã cu care s-a trezit din senin pe birou ºi care avea legãturã cu niºte plasã de sârmã, furnizatã de un cunoscut om de afaceri din Vulcan. ªefuleþul ºi sindicalistul au încercat sã-i forþeze mâna directorului ameninþându-l cã îi vor convinge pe oameni sã facã grevã, adicã în termeni de specialitate se cheamã instigare ºi ºantaj ºi...poate mai gãsesc oamenii lui Liviu
urmând a fi plãtit cu 4,13 lei\orã. Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bazã, potrivit încadrãrii, nu poate fi inferior nivelului salariului de bazã minim brut pe þarã garantat în platã. Stabilirea, pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncã, de salarii de bazã sub nivelul celui prevãzut la art. 1 ºi 2 constituie con-
Dumitru (pentru necunoscãtori, Liviu Dumitru este ºeful IPJ Hunedoara) niºte încadrãri. Asta, bineînþeles dacã se vor autosesiza (atenþie, cei cu liceul de matematicã ca a lui ªoric) ºi vor merge sã vadã ce este cu achiziþia aceea de plasã de sârmã, (lucru puþin probabil sã se întâmple în condiþiile în care ar trebui sã verifice cei de la investigarea fraudelor sau economic, iar aceºtia în afara de precupeþele din piaþã nu mai ºtiu altceva). Noi putem sã-i mai ajutãm spunându-le cã, din sursele noastre demne de încredere ºi credibile 100 la sutã, contractul este de pe vremea fostului director de la Paroºeni, Nicolae Drãgoi ºi a fost încredinþat direct omului de afaceri din Vulcan. Marius MITRACHE
travenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 1.000 lei la 2.000 lei. Toate aceste prevederi fac parte din Hotãrârea nr. 1225 din 14 decembrie 2011 emisã de Guvern pentru stabilirea salariului de bazã minim brut pe þarã garantat în platã, hotãrâre publicatã în Monitorul Oficial cu numãrul 922 din data de 27 decembrie 2011. Anamaria NEDELCOFF
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 ianuarie 2012 urgenþã este impactat deja. Este un sistem care funcþioneazã prin niºte mecanisme foarte complexe care, din pãcate, autorii propunerii legislative nu cred cã au idee despre cât de complexe sunt mecanismele acestui sistem", a spus Raed Arafat, la Realitatea TV.
P
etre Mãrginean: "Arafat, mai român decât românii"
"Tatãl SMURD", pe fãraºul lui Bãsescu D
r. Raed Arafat, pãrintele medicinii de urgenþã din România, a demisionat marþi dimineaþã, dupã ce a avut cu preºedintele Traian Bãsescu un schimb dur de replici, la un post naþional de televiziune, pe tema Legii Sãnãtãþii. Dr. Arafat a vorbit ºi despre faptul cã de luni întregi încearcã sã-i convingã pe oficialii
Guvernului cã sistemul de urgenþã al statului nu poate concura cu cel privat. "Pumnul în gurã mi s-a pus exact pe domeniul propunerii legislative pe urgenþã ºi chiar au fost voci care au zis cã, dacã i se pune pumnul în gurã atât de mult, înseamnã cã este într-adevãr ceva care are adevãr în ce zice, cã din cauza asta i se pune pumnul în gurã. S-a discutat în interior. De trei luni încerc sã conving cã nu se poate. Sistemul de
Petre Mãrginean, preºedintele Asociaþiei Salvital, sub egida cãreia se aflã SMURD, este de pãrere cã Raed Arafat a demonstrat cã "este mai român decât românii". De asemenea, Mãrginean mai crede cã oficialii de la guvernare, în frunte cu preºedintele Traian Bãsescu, vor privatizarea sistemului de urgenþã fiindcã ne aflãm în an electoral. "Cu un ochi râd ºi cu altul plâng. Plâng pentru cã Arafat a fãcut ceva pentru sãnãtate ºi îºi putea continua proiectul pentru dezvoltarea sistemului de urgenþã. Traian Bãsescu a fost cel care l-a forþat sã demisioneze, iar Raed Arafat a demonstrat cã este patriot faþã de mulþi care se bat cu cãrãmida în piept ºi e mai român decât românii", a comentat Mãrginean cu privire la demisia dr. Raed Arafat. Preºedintele Salvital mai spune cã susþine ideea unui sistem de urgenþã privat, dar nu în
condiþiile de acum. "Eu sunt de acord cu un sistem de urgenþã privat, dar nu în aceste condiþii. Sistemul privat de urgenþã de la noi nu este pus la punct ca în Statele Unite, Franþa, Germania. Gândiþi-vã cã la o calamitate, la un accident grav în minerit, nu vine privatul, cã nu are profit din asta. Consider cã aceastã lege existã pe axa Bãsescu Blaga - Rudeanu, fiindcã la noi în judeþ avem un astfel de sistem. Au pe post de ambulanþe niºte jafuri, carã pacienþii în pãturi ºi dacã trebuie sã
se înþelege scopul social al medicinei de urgenþã. "Mie îmi pare rãu cã nu se înþelege în toatã aceastã bramburealã scopul social al profesiunii medicale în ansamblu. Pânã nu se vor pronunþa tehnicienii pe aceastã problemã, nu putem merge mai departe. Se brambureºte un sistem care existã, care funcþioneazã. În momentul în care vrei sã schimbi ceva, acel ceva trebuie sã fie bine fundamentat. Eu aºtept fundamentul tehnic, fiindcã actuala lege conþine generalitãþi, nimic tehnic. Cu Arafat
intervinã la etajul patru, sunã la 112 sã cheme SMURD-ul", a precizat Petre Mãrginean.
se discutã tehnic, fiindcã el este cel care cunoaºte sistemul cel mai bine, cã doar el l-a creat. Sunt de acord cu sistemul privat, dacã acesta va fi obligat sã furnizeze servicii, indiferent de relaþia contractualã cu Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate, atunci e altceva. ªi un ultim punct ar fi sã facã o lege clarã, concisã, tehnicã ºi atunci da, sunt de acord", a declarat
D
r. Cãtãlin Popa: "Cu Arafat se discutã tehnic, nu politic" Dr. Cãtãlin Popa, cel care a dezvoltat SMURDul în Valea Jiului, crede cã în tot acest scandal nu
dr. Popa.
D
r. Nicolae Steiner: "Sistemul privat de urgenþã, o falsã problemã" Dr. Nicolae Steiner, expert internaþional NATO ºi specialist în medicina dezastrelor, este de pãrere cã tot acest conflict dintre Arafat ºi Bãsescu este unul politic, care nu are nicio legãturã cu situaþia realã în care se aflã medicina de urgenþã. "Eu vãd ceea ce se întâmplã ca pe un conflict politic, care nu prea are mare legãturã cu situaþia realã. Raed Arafat s-a cam supãrat pe comisia care redacteazã noua lege, care dupã pãrerea mea are foarte multe necunoscute. Iar Arafat þine la titlul de medicinã de urgenþã din Legea 95, care oricum va trebui sã fie rearanjatã, cã are destule incongruenþe ºi neclaritãþi, orice ar spune Arafat", a declarat. Dr. Steiner. Cât despre sistemul de urgenþã privat, dr. Nicolae Steiner îl catalogheazã ca fiind o falsã problemã: "Despre participarea sistemelor private la asistenþa de urgenþã, cred cã e o falsã problemã. Spun asta pentru cã privaþii care participã în momentul de faþã sub formã de ambulanþe private nu prea au personalul lor propriu angajat, lucrând mai mult cu colaboratori, ceea ce dezumflã foarte mult participarea lor realã". Anamaria NEDELCOFF
Ministerul Sãnãtãþii cere sesizarea DNA în cazul Spitalului Deva
S
enatorul PSD Cosmin Nicula aºteaptã ca preºedintele PNL; Mircea Moloþ, sã îºl schimbe din funcþie pe managerul Spitalului Judeeþan Deva, Silviu Didilescu. Asta dupã ce Corpul de control de la Ministerul Sãnãtãþii a constatat, în urma anchetei desfãºurate, os erie de nereguli.
Nereguli cu duiumul. Asta au gãsit membrii Corpului de Control al Ministerului Sãnãtãþii la Spitalul Judeþean Deva. Dupã efectuarea verificãrii, declanºatã ca urmare a solicitãrii venite din partea lui Cosmin Nicula, membrii Corpului de Control al Ministerului Sãnãþii au cerut
sesizarea DNA, a Curþii de Conturi ºi a Corpului de control al Primului Ministru. "S-au gãsit nereguli cu duiumul la Spitalul Judeþean Deva, din toate punctele de vedere. Aºtept ca Mircea Moloþ sã-l înlocuiascã pe Didilescu din funcþia de director al Spitalului Judeþean Deva", a declarat senatorul Cosmin Nicula. În toamna anului trecut, Cosmin Nicula a cerut o anchetã la Spitalul Judeþean Deva ºi l-a acuzat pe managerul instituþiei, Silviu Didilescu, de management defectuos, mod conflictual ºi abuziv de lucru, limbaj la limita trivialului ºi de colaborare defectuoasã cu alte instituþii. În plus, liderii PSD au cerut schimbarea managerului ºi, pentru cã propunerea nu a fost luatã în discuþie de partenerii din USL, consilierii judeþeani ai PSD au boicotat ºedinþa de
Consiliu Judeþean din luna decembrie. La finele anului trecut, conducerile PNL, partid din care face parte ºi Silviu Didilescu, ºi PSD au decis sã îngroape, pentru moment, securea rãzboiului pe aceastã temã ºi au ajuns la o soluþie de compromis. Astfel, s-a decis ca echipa managerialã sã mai fie pãstratã, în formula actualã, cel puþin pânã în luna martie, perioadã în care sã demonstreze cã poate conclucra.
"Ne-am înþeles ca,timp de douã luni, sã le dãm un termen de graþie. În cazul în care nu se vor inþelege ºi nu vor lucra impreunã, USL a stabilit sã schimbe întreaga conducere", a precizat liderul PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor. Asta înseamnã cã nu va pleca doar Silviu Didilescu, ci ºi directorul medical, directorul finaiciar contabil si directorul de îngrijiri. Car men COSMAN
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 ianuarie 2012 s-au trecut pe listele de disponibilizare.
A
C
Din nou în faþa CNH
âþiva disponibilizaþi din totalul celor 900 care au plecat de la minele din Valea Jiului în septembrie 2011 au ajuns din nou în faþa CNH.
Oamenii au venit sã poarte un dialog cu directorul general, pentru a afla dacã în ºedinþa de Guvern este luatã în calcul ºi plata salariilor lor compensatorii.
"Am venit aici sã aflãm sigur dacã problemele noastre sunt luate în discuþiela Guvern. Doar cei din CNH ne pot lãmuri ºiaºa cum am convenit luni cu directorul general,azi am venit câþiva sã vcedem care e situaþia noastrã", spune unul dintre disponibilizaþi. "Nu cerem milã, cerem banii cu care am fost momiþi când s-au scãpat de noi", spune un altul. Directorul general al CNH, Constantin Jujan a ieºit în cele din urmã sã dis-
cute cu oamenii ºi le-a promis cã îi va þine la curent cu ce se întâmplã la Guvern. "Voi þine legãtura cu cei din minister ºi vom vedea ce se discutã ºi le voi comunica oamenilor deciziile luate care îi privesc", a declarat Constantin Jujan, directorul general al CNH. Cei 900 de disponibilizaþi au plecat în septembrie din Compania Huilei ºi mai au de primit fiecare câte aproximativ 7.000 de lei. Banii reprezintã cea de a treia tranºã promisã atunci când
lþii au "uitat" de bani
Cu toate cã majoritatea protesteazã ºi îºi cer banii, mai mulþi ortaci care au plecat de la minele din Valea Jiului nu au primit nici tranºa a doua din banii pentru disponibilizare. Asta pentru cã nu le-au fost fãcute anchetele sociale. Directorul CNH, Constantin Jujan spune cã oamenii vor primi banii, dar o parte dintre ei nu au fost de gãsit pânã acum. "Nu au fost gãsiþi acasã, atunci când li s-au fãcut tuturor anchetele sociale. Asta nu înseamnã cã nu vor primi banii. Ei vor ajunge sã intre în posesia sumelor compensatorii când îi vom gãsi", a mai spus Jujan. În timp ce zeci de mineri au protestat zile în ºir în faþa CNH pentru a-ºi primi banii, în Valea Jiului mai sunt ºi foºti mineri care nu au luat nici tranºa a doua. Diana MITRACHE
Liviu Dumitru va fi cercetat penal de procurori
M
agistraþii de la Înalta Curte de casaþie ºi Justiþie ºi.au motivat sentinþa prin care s-a dispus începerea urmãririi penale în cazul comandantului IPJ Hunedoara, Liviu Gabriel Dumitru. Altfel spus, procurorii Parchetului de pe lângã Curtea de apel Alba Iulia vor fi obligaþi sã înceapã urmãrirea penalã împotriva ºefului IPJ. Soluþie definitivã în cazul ºefului IPJ Hunedoara, Liviu Gabriel Dumitru, câºtigat în instanþã de un subordonat. Decizia penalã a fost datã în vara anului trecut, însã acum a fost ºi motivatã, ceea ce înseamnã cã dosarul poate fi trimis fãrã probleme - dacã nu a fost ºi trimis deja - la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, care sã înceapã urmãrirea penalã. "Aceastã hotãrâre definitivã atestã incompetenþa, abuzurile ºi comportamentul rãzbunãtor al comisarului Dumitru Liviu-Gabriel, un personaj care nu este demn sã conducã un inspectorat de poliþie din România. Înalta Curte a Constatat de Casaþie ºi Justiþie a constatat cã nu a fost cercetat corect anterios, când s-a dat neînceperea urmãririi penale ºi a decis începerea urmãririi penale. Au fost gãsite elemente de vinovãþie ºi, practic, procurorii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iuliua, când primesc dosarul, sunt obligaþi sã înceapã urmãrirea penalã, sã-l ancheteze", a declarat avocatul Pompiliu Bota, reprezentantul Sindicatului Liber al Juriºtilor din România. Acesta mai spune cã este nevesarã ºi suspendarea lui Liviu Dumitru pe perioada cercetãrii penale. Amintim cã problemele ºefului IPJ Hunedoara au apãrut dupã ce un poliþist din Vulcan, Adrian Sucilã, ºi-a cãutat dreptatea pânã în pânzele albe.
I
storia cazului
În urmã cu câþiva ani, poliþistul Adrian Sucilã afost sancþionat disciplinar pentru "comportament necorespunzãtor" ºi a
obligaþiei de a executa sentinþa nr. 885/ CA/25.03.2008 a Tribunalului Hunedoara, rãmasã irevocabilã. Ulterior, Adrian Sucilã a formulat o plângere ºi la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Albã Iulia, contra comisarului ºef Liviu Gabriel Dumitru, pentru abuz în serviciu ºi nerespectarea unei hotãrâri judecãtoreºti, dar procurorii au dat rezoluþie de neîncepere a urmãririi penale. Poliþistul a formulat recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care s-a pronunþat, prin decizie penalã definitivã, în favoarea acestuia, tocmai decizia care spuneam anterior cã a fost motivatã.
ª
fost transferat de la Biroul de Investigaþii Criminale, la Ordine Publicã. Sucilã a contestat decizia ºi a atacat în instanþã sancºiunile aplicate. A avut câºtig de cauzã atât la prima instanþã, cât ºi ulterior, în cãile de apel ºi recurs ºi ar fi trebuit repus în funcþia de pe care a fost schimbat, însã acest lucru nu s-a întâmplat. Poliþistul a cerut tot în instanþã sancþionarea celor care nu au pus în aplicare decizia instanþei de judecatã, iar în 16 februarie 2010 Adrian Sucilã mai obþine o victorie la Curtea de Apel Albã Iulia. Judecãtorii i-au aplicat ºefului IPJ Hunedoara o amendã în cuantum de 20 la sutã din salariul minim brut pe economie, per zi de întârziere, pe durata 24.12.2008 - 09.01.2009 pentru neîndeplinirea
i Bota se luptã cu Dumitru
ªi av. Pompiliu Bota are probleme cu Liviu Dumitru ºi nu de azi de ieri, ci de mai mulþi ani. În toamna anului trecut, acesta a obþinu o sentinþã prin care Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie obligã Statul Român sã-i plãteascã cetãþeanului Pompiliu Bota suma de 5.000 Euro pentru "abuzurile sãvârºite de procurorul devean Herban Dorel ºi de comisarul Dumitru Liviu-Gabriel", dupã cum s-a exprimat avocatul. "Sentinþa este definitivã ºi executorie ºi am pus-o în executare. Ei au cerut la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie suspendarea executãrii, însã li s-a respins cererea, iar acum sunt pe cale de executare", a precizat Pompiliu Bota. Car men COSMAN
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Gheorghe Ile:
“Sã-ºi ducã gunoiul unde vor ei!” S
ocietatea de gospodãrire din municipiul Vulcan, SC Pregoterm SA, ar putea intra în faliment, din cauza cã nu ºi-a putut încasa datoriile la timp. Marii datornici sunt Primãria municipiului Lupeni, cu trei miliarde de lei vechi ºi Primãria oraºului Uricani, cu peste 600 de milioane de lei vechi. Gheorghe Ile, primarul Vulcanului, se declarã foarte supãrat ºi susþine cã, dacã nu-ºi va recupera datoriile la timp, nu va mai permite celor doi datornici sã aducã gunoiul la groapa din localitate. "Lupeniul are trei miliarde datorii la noi. De fiecare datã când vorbesc cu Resmeriþã (primarul municipiului Lupeni - n.r.), spune cã va da banii. Am fãcut ºi reeºalonare ºi nici pe aia n-o plãteºte. Uricaniul are la noi datorii tot la gunoi de vreo 600-700 de milioane ºi nici ãla nu plãteºte. Or sã vinã sã îmi punã sechestru pe primãrie, cã are Pregotermul 20 de milirade datorii. Numai penalitãþile sunt foarte mari, ajung la 7-8 miliarde", a declarat revoltat Gheorghe Ile. Primarul Vulcanului mai spune ºi cã el este nevoit sã plãteascã salarii, combustibil ºi rodajul utilajelor pentru cetãþeni din alte localitãþi. "Eu nu le mai dau voie sã vinã, sã-ºi ducã gunoiul unde vor ei. Eu plãtesc peste 100 de milioane pe lunã la combustibil, salarii, utilajele alea care se folosesc ºi tot eu trebuie sã fac sus, pe groapã, selectarea gunoaielor, cã ei nu le selecteazã. Eu nu le mai primesc gunoiul. Sã vãd, ce or sã facã atunci? Nu este corect ca vulcãnenii sã plãteascã pentru Lupeni ºi Uricani", mai spune Gheorghe Ile. Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, susþine cã Ile are dreptate, cã acele datorii existã, dar cã nu sunt ale instituþiei pe care o conduce, ci ale oamenilor. ªi cã o soluþie pentru rezolvarea plãþii datoriilor a fost creºterea tarifului la gunoi la 3,6 lei\metru cub\membru de familie. "Este adevãrat cã avem datorii cãtre Vulcan, de aceea am ºi crescut preþul la gunoi, ca sã le putem achita. Dar de unde sã plãtim, când toate societãþile de gospodãrire din Vale, inclusiv a noastrã, merg pe minus? Iar datoriile acelea nu sunt ale primãriei, sunt ale oamenilor care nu plãtesc gunoiul. Noi vom face tot posibilul sã plãtim", mai spune Resmeriþã. Anamaria NEDELCOFF
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 ianuarie 2012
Statuia minerului vandalizatã Sens giratoriu la Dãrãneºti? Supãrare cu Bot(Gros) din
S
tatuia din Parcul Central Carol Schreter a fost vandalizatã zilele trecute, dupã ce persoane neidentificate au dezlipit plãcile de pe soclu. Autoritãþile locale din Petroºani spun cã se confruntã mai mereu cu astfel de situaþii, dar recunosc cã este pentru prima datã când constatã o astfel de pagubã.
Cozma ºi-a acuzat ortacii:
"Lãsaþi-mã cu dosarul vostru, cã din cauza voastrã am fãcut eu puºcãrie" C
ine sã-l mai înþeleagã pe Miron Cozma. Ieri, declara pentru Cronica Vãii Jiului cã Bãsescu ºi Constantinescu sunt de vinã pentru mineriada din 1999, iar astãzi, aflãm cã acelaºi Miron Cozma ºi-a acuzat colegii de sindicat cã din cauza lor a fãcut el puºcãrie, deºi lucrurile stau exact invers. Dorin Loiº o spune! La auzul cã Dorin Loiº, fosta mânã dreaptã a lui Miron Cozma, are o casetã înregistratã cu Traian Bãsescu la Cheile Buþii, am dorit sã o audiem pentru a înþelege cu toþii mai bine acele vremuri. Dar stupoare! Dorin Loiº ne-a luat "la mijto" râzând de faptul cã Miron Cozma ne-a pus pe drumuri degeaba prin aberaþiile declarate . Divagaþiile lui Miron Cozma de la eliberarea sa ºi pânã acum au determinat o izolare a acestuia de cãtre foºtii colaboratori. Constantin Creþan, Dorin Loiº ºi Vasile Lupu, cei con-
Actualitate 7
damnaþi pentru mineriada din 1999, au mai vorbit ºi nu prea cu fostul "luceafãr al huilei". Ieºirile publice ale acestora au fost reþinute ºi politicoase la adresa lui Miron Cozma datoritã faptului cã, liderul minerilor vrea cu orice preþ sã iasã în evidenþã "cu tot felul de aberaþii", fãrã sã se gândeascã la faptul cã orice situaþie de atunci poate fi uºor verificatã prin martori. Aceºti martori, din consideraþie pentru mineri - care au avut încredere ºi l-au urmat pe Miron Cozma - nu reacþioneazã la declaraþiile uneori belicoase ale liderului minerilor. De data aceasta, Dorin Loiº, a reacþionat la articolul "Miron Cozma: Nu mai am nimic în Valea Jiului" apãrut, ieri, în "Cronica Vãii Jiului". Dorin Loiº susþine cã Miron Cozma minte atunci când a fãcut urmãtoarea afirmaþie: "Lois are o inregistrare cu Basescu la Cheile Butii, la o beþie, când Bãsescu a spus cã nu Miron Cozma ºi minerii au fost cei care au comandat mineriada, ci el ºi
Constantinescu, ca sã demonstreze Fondului Monetar International ºi Bãncii Mondiale cã dacã nu primeau bani în 99, aduceau minerii peste ei". Acesta a precizat cã datoritã comportamentului lui Miron, nu a mai vorbit cu el de peste un an de zile. "În general nu mã intereseazã aberaþiile lui Miron Cozma. Dar acum trebuie sã precizez cã nu am fost în viaþa mea cu Bãsescu nici la Cheile Buþii, nici în altã parte nici mãcar la o cafea. Cu Traian Bãsescu am stat alãturi la o emisiune pe TVR2, la care au mai participat av. Viorel Dumitrescu, Antonie Iorgovan ºi un senator de Hunedoara. Apoi m-a surprins declaraþia sa, cã a fost liderul deþinuþilor din þarã. Eu, în acea perioadã am fost închis ºi la Jilava ºi la Bârcea ºi nu am auzit aºa ceva. Nu ºtiu ce e cu el. Eu nu am mai vorbit cu Miron de peste un an. Atunci, în 2010, înainte de Crãciun, l-am sunat sã-l întreb dacã mai ºtie ceva de dosarul
nostru de la Strasbourg ºi mi-a replicat : lãsaþi-mã cu dosarul vostru, cã din cauza voastrã am fãcut eu puºcãrie. M-am blocat, pentru cã el ºtie la fel de bine cã ºi noi am fãcut puºcãrie de fapt din cauza lui, dar n-am reproºat niciodatã. M-a deranjat tare chestia asta ºi deºi el a mai trimis mesaje cu diverse ocazii, nu am mai vrut sã vorbesc cu el. Vrea sã iasã în evidenþã, ca întotdeauna, cu asemenea declaraþii date presei, dar s-o facã pe chestiuni serioase, pentru cã existã. Nu-l înþeleg ºi nici nu vreau, pentru cã nu mã intereseazã nici politica, nici aberaþiile sale" - a declarat Dorin Loiº. Cei care au fost solidari o vreme cu Miron Cozma, cei care l-au compãtimit, dar ºi cei care l-au studiat ca om ºi lider, au declarat cã "luceafãrul huilei" nu a învãþat nimic din toatã experienþa ºi problemele vieþii sale de pânã acum. Dimpotrivã! Ileana FIRÞULESCU
Plãcile de pe soclu erau din marmurã neagrã ºi aveau încrustate douã ciocane - simbol al mineritului ºi a ajuns în acest loc în urmã cu mai mulþi ani. La început statuia a stat în curtea Muzeului Mineritului, dar odatã cu amenajarea Parcului a fost
mutatã în centrul oraºului. Totuºi, parcul este patrulat de poliþiºtii locali, însã, nimeni nu a sesizat când au fost furate plãcile. Oare poliþiºtii comunitari mai au sub supraveghere Parcul "Carol Schreter"? Diana MITRACHE
P
rimarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, vrea sã înfiinþeze un sens giratoriu pe Dãrãneºti pentru a uºura traficul în zona ºoselei de centurã. Acesta afirmã cã un sens giratoriu ar uºura traficul în zonã, în timp ce conducãtorii auto spun cã este un lucru care ar încurca traficul ºi mai mult.
"Mã gândesc sã realizez un sens giratoriu pe Dãrãneºti la intrarea în zona Bosnia. Am vorbit ºi cu primarul Tiberiu
"Nu ºtim cum a fost posibil, dar ne-a fost raportat faptul cã s-a furat marmura de pe soclu. Din pãcate acestea sunt acte ce þin de educaþia fiecãruia ºi e greu sã identificãm fãptaºii, decât dacã i-am prinde în flagrant", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
Iacob Ridzi care ia în considerare acest aspect. Un sens giratoriu ar uºura puþin traficul", afirmã Pãducel. Conducãtorii auto nu sunt de aceeaºi pãrere cu Pãducel, afirmând cã zuona nu se preteazã pentru realizarea unui sens giratoriu. "Nu se poate face un sens giratoriu aici. E ºi curbã, e ºi pod. Nu e normal", spune un conducãtor auto. Zona este cunoscutã drept una periculoasã. Mai mulþi ºoferi au fost implicaþi în accidente rutiere dupã ce au încercat sã execute mai multe manevre necorespunzãtoare. Raul IRINOVICI
cauza gunoiului la Aninoasa ocuitorii cartierului Iscroni l-au supãrat L teribil pe primarul Ilie
Botgros. El s-a nãcãjit tare de tot pe cetãþenii fãrã simþ care fac mizerie, iar ieri dimineaþã, dupã ce a tunat ºi-a fulgerat printre blocuri, la Iscroni, a decis: schimbã foaia ºi de luni va împãrþi amenzi cu nemiluita celor care nu ºtiu sã punã gunoiul în pubelã ºi nu pe lângã. "De doi ani de zile am trecut la colectarea gunoiului menajer prin asocierea cu Consiliul Local Vulcan ºi înfiinþarea societãþii Pregoterm ºi avem condiþii foarte bune de colectare ºi transport, iar cei mai mulþi cetãþeni nu respectã asta ºi nu duc numai gunoiul menajer, în primul rând, ci ºi alte resturi de prin grãdini sau moloz care provine de la reamenajarea locuinþelor. Nu
putem sã stãm în mizeria care existã în momentul de faþã, pentru cã la fiecare punct de colectare este altfel de gunoi, care nu dã nici bine ºi care nici nu trebuie pus acolo. În acest sens, dupã ce fac o acþiune de curãþenie, începând din 16 ianuarie voi încredinþa Poliþiei Comunitare prin dispoziþie de primar, sã aplice amenzi. Nu mai merge aºa ºi poate cã prin câteva amenzi îi vom disciplina pe cetãþeni. E pãcat cã la condiþiile de colectare ºi transport pe care le avem, sã fie atâta mizerie în oraº ºi în pârâul Aninoasa", a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa Într-adevãr, la faþa locului se vedea cã mizeria era pe lângã containere, în timp ce pubelele erau goale. Muncitorii au strâns gunoiul, iar dacã primarul se þine de cuvânt, poliþiºtii locali vor sta în stradã ºi vor împãrþi amenzi. Luiza ANDRONACHE
"Nu de lege ne temem, ci de metodologia ei!!" aceastã lege a "Lasãnãtãþii trebuie o metodologie de aplicare precisã, tehnicã ºi sigur aceasta va apãrea târziu, peste ºase luni sau un an. Ca urmare votãm legea fãrã sã ºtim ce votãm" - preºedinte Sindicatul SANITAS filiala Hunedoara, Lucia Vintilã.
Dezbateri lungi, care au devenit obositoare pe tema legea reformãrii sãnãtãþii. Dezbaterea publicã este beneficã atunci când sunt atinse toate aspectele problemei, dar tapajul s-a fãcut numai pe distrugerea unui model, cel al lui Raed Arafat ºi al sistemului integrat de urgenþã. Dar spitalele? Dar bolnavii? Dezbaterile pe marginea proiectului de lege pentru reformarea sãnãtãþii în România au atins puþin zona spitalelor, medicilor, asistentelor, dar mai ales cea a bolnavilor asiguraþi. La nivel naþional, reprezentanþii a douã sindicate susþin ca bolnavii au numai de pierdut ºi cã marii câºtigãtori vor fi acþionarii de la noile case private de asigurãri medicale. Sindicaliºtii cer prelungirea dezbaterii legii, cu încã trei luni. Aceºtia susþin cã esenþa legii este de fapt, în formã popularã, biºniþa care se doreºte
sã se realizeze pe sãnãtatea ºi pe contribuþiile cetãþenilor ºi a angajatorilor din România. Reprezentanþii SANITAS spun cã "dacã privim din punct de vedere al cetãþeanului de rând, acesta va plãti în plus ºi nu este bine într-o situaþie de crizã". Liderul de sindicat al SANITAS, filiala judeþului Hunedoara, Lucia Vintilã, spune cã Legea nu o sperie, dar metodologia de aplicare a acesteia e de vãzut ºi de regulã metodologiile la astfel de legi apar târziu, peste ºase luni sau chiar un an. "În primul rând nu ºtim ce înseamnã aceastã coplatã a serviciului medical, dacã aceasta rãmâne la spital sau merge cãtre Finanþe. Este o dilemã. Apoi aceste transfor-
mãri în societãþi comerciale, asociaþii sau ONG-uri constituie o problemã. Nu se spune nimic în lege sub ce formã se preiau. Ministerul spune cã rãmânem sub tutela lor, dar ce înseamnã aceastã tutelã nu se ºtie. Salarizare, organizare, numire manager, comunitatea localã o face direct, va fi public-privat? Nu se ºtie. Nu ºtim ce înseamnã Spital Naþional, cum apare formulat acolo. Da, am înþeles cã se privatizeazã, dar nu este nimic clar. Deci cum sã te pronunþi în asemenea situaþie dacã va fi bine sau rãu cu acestã lege dacã nu existã informaþii clare în acest sens. De exemplu se vor privatiza Case de asigurãri, dar va fi ºi CAS publicã. Deci un spital poate
avea ºi cîte 7-8 contracte ºi în cazul ãsta clar va fi un haos. Apoi nu ºtim care este pachetul minim de servicii oferit bolnavilor etc., etc.
La aceastã lege trebuie o metodologie de aplicare precisã, tehnicã ºi sigur aceasta va apãrea târziu. Ca urmare votãm legea fãrã sã ºtim ce votãm. Cam aºa se va proceda, dacã nu existã elementele de aplicare. Pentru noi ca personal medical, nu va fi bine. Gândiþi-vã la situaþia în care, eu, ca spital, când vine o firmã particularã de Ambulanþã, cum decontez? Legea nu spune. Deci ne întoarcem la aceeºi metodologie de aplicare" - a declºarat preºedintele Sindicatului SANITAS", filiala judeþului Hunedoara. Ca urmare, legea pusã în dezbatere publicã este un însumare de principii, "care prinþipuri înseamnã cã nu existã" fãrã reguli ºi metode de aplicare. Ileana FIRÞULESCU
COLÞUL LUI DENIS
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 ianuarie 2012
Statuia minerului vandalizatã Sens giratoriu la Dãrãneºti? Supãrare cu Bot(Gros) din
S
tatuia din Parcul Central Carol Schreter a fost vandalizatã zilele trecute, dupã ce persoane neidentificate au dezlipit plãcile de pe soclu. Autoritãþile locale din Petroºani spun cã se confruntã mai mereu cu astfel de situaþii, dar recunosc cã este pentru prima datã când constatã o astfel de pagubã.
Cozma ºi-a acuzat ortacii:
"Lãsaþi-mã cu dosarul vostru, cã din cauza voastrã am fãcut eu puºcãrie" C
ine sã-l mai înþeleagã pe Miron Cozma. Ieri, declara pentru Cronica Vãii Jiului cã Bãsescu ºi Constantinescu sunt de vinã pentru mineriada din 1999, iar astãzi, aflãm cã acelaºi Miron Cozma ºi-a acuzat colegii de sindicat cã din cauza lor a fãcut el puºcãrie, deºi lucrurile stau exact invers. Dorin Loiº o spune! La auzul cã Dorin Loiº, fosta mânã dreaptã a lui Miron Cozma, are o casetã înregistratã cu Traian Bãsescu la Cheile Buþii, am dorit sã o audiem pentru a înþelege cu toþii mai bine acele vremuri. Dar stupoare! Dorin Loiº ne-a luat "la mijto" râzând de faptul cã Miron Cozma ne-a pus pe drumuri degeaba prin aberaþiile declarate . Divagaþiile lui Miron Cozma de la eliberarea sa ºi pânã acum au determinat o izolare a acestuia de cãtre foºtii colaboratori. Constantin Creþan, Dorin Loiº ºi Vasile Lupu, cei con-
Actualitate 7
damnaþi pentru mineriada din 1999, au mai vorbit ºi nu prea cu fostul "luceafãr al huilei". Ieºirile publice ale acestora au fost reþinute ºi politicoase la adresa lui Miron Cozma datoritã faptului cã, liderul minerilor vrea cu orice preþ sã iasã în evidenþã "cu tot felul de aberaþii", fãrã sã se gândeascã la faptul cã orice situaþie de atunci poate fi uºor verificatã prin martori. Aceºti martori, din consideraþie pentru mineri - care au avut încredere ºi l-au urmat pe Miron Cozma - nu reacþioneazã la declaraþiile uneori belicoase ale liderului minerilor. De data aceasta, Dorin Loiº, a reacþionat la articolul "Miron Cozma: Nu mai am nimic în Valea Jiului" apãrut, ieri, în "Cronica Vãii Jiului". Dorin Loiº susþine cã Miron Cozma minte atunci când a fãcut urmãtoarea afirmaþie: "Lois are o inregistrare cu Basescu la Cheile Butii, la o beþie, când Bãsescu a spus cã nu Miron Cozma ºi minerii au fost cei care au comandat mineriada, ci el ºi
Constantinescu, ca sã demonstreze Fondului Monetar International ºi Bãncii Mondiale cã dacã nu primeau bani în 99, aduceau minerii peste ei". Acesta a precizat cã datoritã comportamentului lui Miron, nu a mai vorbit cu el de peste un an de zile. "În general nu mã intereseazã aberaþiile lui Miron Cozma. Dar acum trebuie sã precizez cã nu am fost în viaþa mea cu Bãsescu nici la Cheile Buþii, nici în altã parte nici mãcar la o cafea. Cu Traian Bãsescu am stat alãturi la o emisiune pe TVR2, la care au mai participat av. Viorel Dumitrescu, Antonie Iorgovan ºi un senator de Hunedoara. Apoi m-a surprins declaraþia sa, cã a fost liderul deþinuþilor din þarã. Eu, în acea perioadã am fost închis ºi la Jilava ºi la Bârcea ºi nu am auzit aºa ceva. Nu ºtiu ce e cu el. Eu nu am mai vorbit cu Miron de peste un an. Atunci, în 2010, înainte de Crãciun, l-am sunat sã-l întreb dacã mai ºtie ceva de dosarul
nostru de la Strasbourg ºi mi-a replicat : lãsaþi-mã cu dosarul vostru, cã din cauza voastrã am fãcut eu puºcãrie. M-am blocat, pentru cã el ºtie la fel de bine cã ºi noi am fãcut puºcãrie de fapt din cauza lui, dar n-am reproºat niciodatã. M-a deranjat tare chestia asta ºi deºi el a mai trimis mesaje cu diverse ocazii, nu am mai vrut sã vorbesc cu el. Vrea sã iasã în evidenþã, ca întotdeauna, cu asemenea declaraþii date presei, dar s-o facã pe chestiuni serioase, pentru cã existã. Nu-l înþeleg ºi nici nu vreau, pentru cã nu mã intereseazã nici politica, nici aberaþiile sale" - a declarat Dorin Loiº. Cei care au fost solidari o vreme cu Miron Cozma, cei care l-au compãtimit, dar ºi cei care l-au studiat ca om ºi lider, au declarat cã "luceafãrul huilei" nu a învãþat nimic din toatã experienþa ºi problemele vieþii sale de pânã acum. Dimpotrivã! Ileana FIRÞULESCU
Plãcile de pe soclu erau din marmurã neagrã ºi aveau încrustate douã ciocane - simbol al mineritului ºi a ajuns în acest loc în urmã cu mai mulþi ani. La început statuia a stat în curtea Muzeului Mineritului, dar odatã cu amenajarea Parcului a fost
mutatã în centrul oraºului. Totuºi, parcul este patrulat de poliþiºtii locali, însã, nimeni nu a sesizat când au fost furate plãcile. Oare poliþiºtii comunitari mai au sub supraveghere Parcul "Carol Schreter"? Diana MITRACHE
P
rimarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, vrea sã înfiinþeze un sens giratoriu pe Dãrãneºti pentru a uºura traficul în zona ºoselei de centurã. Acesta afirmã cã un sens giratoriu ar uºura traficul în zonã, în timp ce conducãtorii auto spun cã este un lucru care ar încurca traficul ºi mai mult.
"Mã gândesc sã realizez un sens giratoriu pe Dãrãneºti la intrarea în zona Bosnia. Am vorbit ºi cu primarul Tiberiu
"Nu ºtim cum a fost posibil, dar ne-a fost raportat faptul cã s-a furat marmura de pe soclu. Din pãcate acestea sunt acte ce þin de educaþia fiecãruia ºi e greu sã identificãm fãptaºii, decât dacã i-am prinde în flagrant", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
Iacob Ridzi care ia în considerare acest aspect. Un sens giratoriu ar uºura puþin traficul", afirmã Pãducel. Conducãtorii auto nu sunt de aceeaºi pãrere cu Pãducel, afirmând cã zuona nu se preteazã pentru realizarea unui sens giratoriu. "Nu se poate face un sens giratoriu aici. E ºi curbã, e ºi pod. Nu e normal", spune un conducãtor auto. Zona este cunoscutã drept una periculoasã. Mai mulþi ºoferi au fost implicaþi în accidente rutiere dupã ce au încercat sã execute mai multe manevre necorespunzãtoare. Raul IRINOVICI
cauza gunoiului la Aninoasa ocuitorii cartierului Iscroni l-au supãrat L teribil pe primarul Ilie
Botgros. El s-a nãcãjit tare de tot pe cetãþenii fãrã simþ care fac mizerie, iar ieri dimineaþã, dupã ce a tunat ºi-a fulgerat printre blocuri, la Iscroni, a decis: schimbã foaia ºi de luni va împãrþi amenzi cu nemiluita celor care nu ºtiu sã punã gunoiul în pubelã ºi nu pe lângã. "De doi ani de zile am trecut la colectarea gunoiului menajer prin asocierea cu Consiliul Local Vulcan ºi înfiinþarea societãþii Pregoterm ºi avem condiþii foarte bune de colectare ºi transport, iar cei mai mulþi cetãþeni nu respectã asta ºi nu duc numai gunoiul menajer, în primul rând, ci ºi alte resturi de prin grãdini sau moloz care provine de la reamenajarea locuinþelor. Nu
putem sã stãm în mizeria care existã în momentul de faþã, pentru cã la fiecare punct de colectare este altfel de gunoi, care nu dã nici bine ºi care nici nu trebuie pus acolo. În acest sens, dupã ce fac o acþiune de curãþenie, începând din 16 ianuarie voi încredinþa Poliþiei Comunitare prin dispoziþie de primar, sã aplice amenzi. Nu mai merge aºa ºi poate cã prin câteva amenzi îi vom disciplina pe cetãþeni. E pãcat cã la condiþiile de colectare ºi transport pe care le avem, sã fie atâta mizerie în oraº ºi în pârâul Aninoasa", a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa Într-adevãr, la faþa locului se vedea cã mizeria era pe lângã containere, în timp ce pubelele erau goale. Muncitorii au strâns gunoiul, iar dacã primarul se þine de cuvânt, poliþiºtii locali vor sta în stradã ºi vor împãrþi amenzi. Luiza ANDRONACHE
"Nu de lege ne temem, ci de metodologia ei!!" aceastã lege a "Lasãnãtãþii trebuie o metodologie de aplicare precisã, tehnicã ºi sigur aceasta va apãrea târziu, peste ºase luni sau un an. Ca urmare votãm legea fãrã sã ºtim ce votãm" - preºedinte Sindicatul SANITAS filiala Hunedoara, Lucia Vintilã.
Dezbateri lungi, care au devenit obositoare pe tema legea reformãrii sãnãtãþii. Dezbaterea publicã este beneficã atunci când sunt atinse toate aspectele problemei, dar tapajul s-a fãcut numai pe distrugerea unui model, cel al lui Raed Arafat ºi al sistemului integrat de urgenþã. Dar spitalele? Dar bolnavii? Dezbaterile pe marginea proiectului de lege pentru reformarea sãnãtãþii în România au atins puþin zona spitalelor, medicilor, asistentelor, dar mai ales cea a bolnavilor asiguraþi. La nivel naþional, reprezentanþii a douã sindicate susþin ca bolnavii au numai de pierdut ºi cã marii câºtigãtori vor fi acþionarii de la noile case private de asigurãri medicale. Sindicaliºtii cer prelungirea dezbaterii legii, cu încã trei luni. Aceºtia susþin cã esenþa legii este de fapt, în formã popularã, biºniþa care se doreºte
sã se realizeze pe sãnãtatea ºi pe contribuþiile cetãþenilor ºi a angajatorilor din România. Reprezentanþii SANITAS spun cã "dacã privim din punct de vedere al cetãþeanului de rând, acesta va plãti în plus ºi nu este bine într-o situaþie de crizã". Liderul de sindicat al SANITAS, filiala judeþului Hunedoara, Lucia Vintilã, spune cã Legea nu o sperie, dar metodologia de aplicare a acesteia e de vãzut ºi de regulã metodologiile la astfel de legi apar târziu, peste ºase luni sau chiar un an. "În primul rând nu ºtim ce înseamnã aceastã coplatã a serviciului medical, dacã aceasta rãmâne la spital sau merge cãtre Finanþe. Este o dilemã. Apoi aceste transfor-
mãri în societãþi comerciale, asociaþii sau ONG-uri constituie o problemã. Nu se spune nimic în lege sub ce formã se preiau. Ministerul spune cã rãmânem sub tutela lor, dar ce înseamnã aceastã tutelã nu se ºtie. Salarizare, organizare, numire manager, comunitatea localã o face direct, va fi public-privat? Nu se ºtie. Nu ºtim ce înseamnã Spital Naþional, cum apare formulat acolo. Da, am înþeles cã se privatizeazã, dar nu este nimic clar. Deci cum sã te pronunþi în asemenea situaþie dacã va fi bine sau rãu cu acestã lege dacã nu existã informaþii clare în acest sens. De exemplu se vor privatiza Case de asigurãri, dar va fi ºi CAS publicã. Deci un spital poate
avea ºi cîte 7-8 contracte ºi în cazul ãsta clar va fi un haos. Apoi nu ºtim care este pachetul minim de servicii oferit bolnavilor etc., etc.
La aceastã lege trebuie o metodologie de aplicare precisã, tehnicã ºi sigur aceasta va apãrea târziu. Ca urmare votãm legea fãrã sã ºtim ce votãm. Cam aºa se va proceda, dacã nu existã elementele de aplicare. Pentru noi ca personal medical, nu va fi bine. Gândiþi-vã la situaþia în care, eu, ca spital, când vine o firmã particularã de Ambulanþã, cum decontez? Legea nu spune. Deci ne întoarcem la aceeºi metodologie de aplicare" - a declºarat preºedintele Sindicatului SANITAS", filiala judeþului Hunedoara. Ca urmare, legea pusã în dezbatere publicã este un însumare de principii, "care prinþipuri înseamnã cã nu existã" fãrã reguli ºi metode de aplicare. Ileana FIRÞULESCU
COLÞUL LUI DENIS
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 ianuarie 2011
A
Primarul Cornel Resmeriþã a reuºit sã încãlzeascã locuinþele locuitorilor din Lupeni
utoritãþile locale de la Lupeni au rezolvat problema legatã de lipsa agentului termic din apartamentele oamenilor, dar mai sunt neajunsuri acolo unde locatarii nu ºi-au reparat subsolurile. Potrivit primarului municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, toate blocurile racordate la sistemul centralizat au agent ter-
mic, iar singurele probleme sunt acolo unde oamenii nu ºi-au fãcut reparaþii la conducte ori calorifere. "Toate punctele termice funcþioneazã, iar ce þine de noi, de Universal Edil sau de Uzina de la Paroºeni s-a rezolvat. Problemele care apar sunt acum generate de faptul cã oamenii nu ºi-au fãcut reparaþii la conducte în subsoluri ori la calorifere, iar acestea
Locuitorii din Lupeni vor avea gaz metan dministraþia de la A Lupeni continuã în 2012 cu introducerea gazului metan în locuinþele oamenilor, investiþie demaratã în urmã cu mai mulþi ani ºi care se executã exclusiv cu bani de la bugetul local.
Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã susþine cã în perioada imediat urmãtoare se vor racorda la gaz metan cartierele Bãrbãteni ºi Viitorului, în timp ce pentru partea de jos a localitãþitãþii, respectiv locuinþele dinspre minã,
urmeazã sã se þinã licitaþia. "Sperãm ca undeva în luna aprilie sã reuºim sã racordãm la reþeaua de gaz metan blocurile din Bãrbãteni ºi de pe Viitorului. Lucrãrile sunt gata dar totul depinde de cei de la EON care trebuie
sã facã branºamentele", spune Cornel Resmeriþã. Odatã cu finalizarea acestei investiþii locuitorii din Lupeni vor avea parte de un confort sporit în casã ºi de o reducere semnificativã a facturii utilitãþi. Marius MITRACHE
C.L. Vulcan între Cronica Vãii Jiului incertitudine ºi dizolvare, z Vrei ca afacerea ta sã fie în ºedinþã extraordinarã cunoscutã?
S
ceneta O scrisoare pierdutã la Vulcan, continuã ºi astãzi. Cum primarul Gheorghe Ile a convocat din nou Consiliul Local, de data aceasta, consilierii din opoziþie au spus cã vin la ºedinþã negreºit. Consiliul local Vulcan, ba se întruneºte, ba se dizolvã. Dupã ce la sfârºitul anului trecut, furios pentru cã cei din opoziþie nu au venit la ºedinþã, primarul Gheorghe Ile spunea cã va cere dizolvarea Consiliului Local, acum, la început de lunã ºi de an, el îi convoacã din nou pe consilieri într-o întrunire care va avea loc astãzi, la ora 17:00. Pe ordinea de zi sunt 8 puncte, printre care ºi cel privind rectificarea de buget. Ce spun membrii din opoziþie, dacã vor sã vinã sau nu la ºedinþã…?! "Dar bineînþeles cã am sã mã prezint. Este în firea lucrurilor sã mã prezint la ºedinþe când pot. În legãturã cu ºedinþa, vreau sã vã spun cã am fost convocaþi în condiþii de ºedinþã extraordinarã de vineri pentru joi ºi spre surprinderea mea, atunci când am luat dosarul, deºi pe ordinea de zi se aflã nici mai mult nici mai puþin de 8 puncte, ºedinþa este extraordinarã. Se pare cã primarul Municipiului Vulcan nu ºtie de ºedinþã
z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com ordinarã, ci doar de extraordinarã ºi de îndatã", a afirmat Alina Cârstoiu, consilier local ºi totodatã preºedintele PNL Vulcan. " Da, voi participa. Din pãcate este doar o ºedinþã extraordinarã, deºi eu aºteptam una ordinarã. Cred cã se impun niºte precizãri vizavi de ºedinþa de îndatã din decembrie. Eu pot dovedi cã în ziua ºedinþei eram în Craiova. Sedinþele de îndatã care se convoacã cu câteva ore înainte sunt pe cazuri de forþã majorã, ori primãria Vulcan primise banii pe care trebuia sã-i aprobãm cu 3 luni înainte. Nu era caz de forþã majorã. Bine, ce-au fãcut ei, înfierarea opoziþiei, a fost un spectacol de circ ieftin destul de prost organizat, care trebuia sã paseze toatã rãspunderea pe spatele opoziþiei", a precizat ºi Dorel ªchiopu, consilier local ºi preºedinte PRM Vulcan. La convocarea de la sfârºitul lunii decembrie, consilierii de la PNL, PSD ºi PRM nu s-au prezentat la ºedinþã. Luiza ANDRONACHE
cedeazã. Acest fapt va duce la un cost mare al agentului termic", declarã Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Potrivit autoritãþilor locale în prezent cãldurã este în toate locuinþele din municipiu ºi se opreºte doar când le iese apa în casã din cauza uzurii conductelor ori a caloriferelor. Marius MITRACHE
Prima zi de platã a impozitelor
n Petroºani, data de 11 ianuarie a marcat ziua în care a debutat noul sezon de platã a taxelor ºi impozitelor locale. Deºi lumea nu s-a îmbulzit sã stea la cozi, totuºi, peste 500 de persoane au trecut pragul Biroului de Impozite ºi Taxe Locale.
Î
Cei mai mulþi dintre aceºtia au dorit sã scape de o grijã ºi, în primul rând, sã beneficieze de reducerea de 10% oferitã pentru achitarea dãrilor locale pe tot anul. În municipiul Petroºani, impozitele ºi taxele locale au rãmas la aceleaºi valori ca ºi anul trecut, adicã nu au fost majorate, cel puþin pentru moment... În ceea ce priveºte categoriile de
persoane scutite de la achitarea taxelor ºi impozitelor locale, acestea au rãmas aceleaºi ca ºi în anii anteriori. Este vorba (printre alþii) despre pensionarii cu venituri mai mici, donatorii de sânge, veteranii de rãzboi sau revoluþionarii din Decembrie 1989. Taxa pentru ridicarea gunoiului menajer a rãmas ºi ea la valoarea de anul trecut. În schimb, dacã în 2011 nu au fost aplicate penalitãþi pentru neachitarea acesteia, sancþiunile vor fi acordate, în 2012, ºi pentru anul anterior. În ceea ce priveºte achitarea taxelor locale on-line, sistemul ar putea deveni operaþional, cel mai devreme, în luna februarie. Mir cea NISTOR
Au mai rãmas doar 400
D
oar 400 dintre locuitorii municipiului Petroºani nu ºi-au ridicat pânã acum alimentele din ajutorul oferit de cãtre Uniunea Europeanã.
Redistribuirea alimentelor a fost reluatã în aceastã sãptãmânã ºi va continua pânã la epuizarea stocurilor. "Pentru cã au mai rãmas doar câteva sute de persoane care nu ºi-au ridicat alimentele, biroul din care împãrþim fãina, mãlaiul, orezul, pastele fãinoase, biscuiþii ºi laptele praf va fi deschis doar 2 zile pe sãptãmânã, respectiv lunea ºi miercurea. Pânã în prezent, circa 3.000 de persoane au beneficiat, deja, de aceste alimente", a precizat Loredana Piþ, ºef serviciu SPLAS primãria Petroºani.
În "Capitala" Vãii Jiului locuiesc aproape 3.400 de beneficiari ai ajutorului alimentar oferit de cãtre Uniunea Europeanã. Este vorba despre categorii sociale defavorizate, respectiv ºomeri, pensionari cu venituri modeste, persoane cu handicap ºi beneficiari ai Venitului Minim Garantat. Mir cea NISTOR
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 ianuarie 2012
C
CNH, sufocatã de noua redevenþã la cãrbune
ompania Naþionalã a Huilei Petroºani va fi îngenuchiatã de majorarea redevenþelor la resursele minerale. Sumele de platã sunt extrem de mari, iar CNH prea sãracã sã le mai poatã suporta. Guvernul a decis majorarea redevenþelor pentru toate resursele minerale aflate sub incidenta Legii Minelor, pe lângã cele cuvenite statului din operaþiunile
petroliere. Conform hotãrârii Executivului, redevenþa pentru cãrbuni, minereuri feroase ºi neferoase a fost majoratã de la 4% la 6% din valoarea producþiei miniere. Cele douã procente adãugate de statul roman vor sufoca CNH Petroºani, care anul trecut a fost oricum nevoitã sã se descurce, cu toate cheltuielile, fãrã niciun leu primit ca ajutor de stat sau subvenþie. "Odatã cu creºterea redevenþiei la 6% din valoarea pro-
ducþiei marfã va fi destul de greu pentru Companie. Nu vom mai putea funcþiona. Încã nu am primti aceastã hotãrâre din partea ANRM", a declarat Constantin Jujan, directorul general al CNH Petroºani. În cifre, suma este extreme de mare, pentru cã taxa de 6 procente se aplicã la suma de 400 de milioane de lei noi, cât reprezintã producþia marfã a Companiei Naþionale a Huilei Petroºani. Car men Cosman
Salarii de mizerie
Plãcuþele din aur de la Germisara pentru paramedici n paramedic din judeþul Hunedoara ce se întorc acasã U salveazã vieþi câºtigã cel mult 1.100 lei. uzeul M Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva este decis sã aducã acasã plãcuþele de aur de la Germisara, parte importantã a tezaurului dacic. Instituþia muzealã va fi pusã într-o nouã luminã, prin prisma proiectelor ce vor fi implementate anul acesta de conducerea muzeului.
Cele ºase plãcuþe de aur de la Germisara, parte importantã din tezaurul dacic, vor putea fi admirate în expoziþia permanentã a Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva. Acest lucru este posibil dupã ce, anul trecut, s-a reuºit finalizarea investiþiei în corpula dministrativ, iar în data de 7 ianuarie s-a început mutarea personalului. "Am reuºit sã aprobãm în Consiliul Judeþean studiul de fezabilitate pentru amenajarea expoziþiei de bazã. Îmi doresc, în calitate de manager, ca toatã expoziþia de bazã sã fie una de succes, sã nu fie una în care sã expunem doar ceramicã valoroasã, e adevãrat. Vom reînvia ºi expoziþia de Naturale, sau mãcar o parte din ea, la parterul Muzeului, unde încercãm sã expunem cele mai valofroase piese din multi-
tudinea pe care o avem în patrimoniul muzeului", a declarat Liliana Þolaº, managerul MCDR Deva. Iar lucrurile nu se opresc aici.
n milion de lei, U costul estimativ al expoziþiei
La etaj va fi amenajatã expoziþia de bazã, unde vor fi expuse ºi câteva piese de rezistenþã din tezaurul dacic. O parte dintre aceste piese se aflã împrumutate la Muzeul Naþional de Istorie a României ºi împreunã cu alte piese valoroase au fãcut parte dintr-o expoziþie ce a "vãzut" toatã Europa. "Este vorba despre plãcuþele de la Germisara, 6 plãcuþe din aur care au fãcut parte din aceastã expoziþie care s-a plimbat prin Europa. Contractul de împrumut expirã pe data de 31 ianuarie. Practic, în ultia sãptãmânã din ianuarie ele trebuie sã se întoarcã la Deva. Nu am fost de acord sã mai semnez încã
un act adiþional pentru încã un an pentru ca aceste plãcuþe sã mai rãmânã ºi sã se plimbe prin Europa ºi am dorit sã vinã la Deva. Eu cred cã atâta vreme cât aceste piese extrem de valoroase au fost descoperite pe teritorul acestui judeþ ºi aparþin, mãcar moral în primul rând acestui judeþ, cred cã ele trebuie sã se regãseascã la Muzeul din Deva", mai spune Liliana Þolaº. Descoperite în zona Geoagiu, plãcuþele au fost catalogate în categoria tezaur în anul 1994. Potrivit studiului de fezabilitate aprobat, costul estimativ al amenajãrii spaþiului expoziþional este de un milion de lei, dar lucrarea va fi scoasã la licitaþie pe SEAP. ªi, dacã nu avem brãþãri dacice din aur, vom avea alte obiecte valoroase, menite sã atragã vizitatorii. Pe lângã expoziþia de bazã regânditã în totalitate, MCDR are încã douã planuri investiþionale mari pentru acest an. Este vorba
despre amenajarea unui muzeu în aer liber, în spatele Palatului Magna Curia, aºa cum existã ºi la Muzeul Brukental din Sibiu, ºi restaurarea zonei Capitoliului de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. "Vrem sã punem piatrã peste piatrã, sã spunem aºa ºi sã arãtãm vizitatorilor mãcar o bucãþicã din Capitoliul care a existat cândva în cetatea de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa", a mai declarat directorul MCDR Deva.
Carmen Carmen COSMAN
Bani plãtiþi de administraþiile publice locale (SMURD Hunedoara fiind singura entitate ce nu primeºte bani de la Guvernul României - n.r.), în timp ce pentru un deþinut statul alocã 2.200 de lei lunar. Aceasta este nemulþumirea pe care Petre Mãrginean, preºedintele Salvital, ºi-o expune public. "Nu mi se pare corect ca cei 78 de paramedici din judeþul Hunedoara sã fie plãtiþi cu maxim 1.100 de lei pe lunã, când unui deþinut i se alocã 2.200 de lei pe lunã. Ceva nu este în regulã aici… Oamenii care salveazã vieþi au salarii de mizerie, ºi alea se dau cu greu, din cauza datoriilor unor administraþii locale cãtre noi, în timp ce alþi oameni, care poate au luat vieþi, au dublu. În ce fel de þarã trãim? Guvernul României nu ne ajutã deloc. Noi avem un proiect pentru dezvoltarea SMURD depus de mai bine de un an ºi jumãtate. Nu am primit nici un rãspuns, ci este în vreun sertar prãfuit la guvern", a declarat Petre Mãrginean. (Anamaria NEDELCOFF)
Economii pe timp imprevizibil ulgii de zãpadã nu sunt o bucurie pentru toþi primarii din F Valea Jiului, drept mãrturie stau vorbele lui Cornel Resmeriþã care spune cã dacã ninge înseamnã cã trebuie sã aloce bani pentru deszãpezire.
"Mã bucur cã nu ninge. Dacã ar ninge ar însemna cã mai cheltuim niºte bani care ºi aºa sunt puþini", spune primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. El considerã cã atâta timp cât iarna nu îºi face simþitã prezenþa în adevaratul sens al cuvântului mai economiseºte niºte bani. În Valea Jiului înca nu a nins ca în
anii precedenþi pentru a fi nevoie de scoaterea pe drumurile publice a utilajelor de deszãpezire. Deºi suntem în plin sezon de iarnã, autoritãþile locale pot fi luate oricând prin surprindere. Raul IRINOVICI
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 ianuarie 2012
Hoþi pe calea feratã
M
ai mulþi oameni au fost reþinuþi de poliþiºtii din judeþul Hunedoara,dupã ce au furat ºi au dus la centrele de fier vechi materiale de la calea feratã. Poliþiºtii spun cã aceºtia sunt cercetaþi, dupã ce au periclitat siguranþa transportului pe calea feratã prin faptele lor. Cinci oameni, dintre care doi minori sunt acum cercetaþi de poliþiºtii hunedoreni, dupã ce au furat materiale de cale feratã. Primul identificat de Poliþia TF Brad a fost un bãrbat din localitaate, care a dus la un centru de fier vechi aproape 6 tone de materiale în decurs de un an. "În cursul anului 2010, bãrbatul de 30 de ani a predat unui centru de colectare a fierului
vechi aproximativ 5.700 kg deºeuri de fier vechi. El a declarat în fals cã deºeurile provin din gospodãria proprie, încasând suma de 4.500 lei, pentru care nu a depus la Administraþia Financiarã declaratie pentru a i se reþine impozitul pe venit de 16%. Persoana în cauzã a creat un prejudiciu de aproximativ 725 lei în dauna bugetului consolidat al statului, fiind cercetatã în stare de libertate pentru comiterea infracþiunilor de fals în declaraþii ºi evaziune fiscalã", spune Adriana Voinea, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Alþi doi minori au furat din Livezeni, Valea Jiului, mai multe capace de la o staþie CFR. Cei doi au 13 ºi 15 ani ºi sunt cercetaºi pentru furt calificat. Un alt tânãr de 18 ani a fost identificat de poliþiºtii TF, dupã ce a sustras douã bucãþi de câte 10 de cablu care asigura legãtura telefonicã ºi semnaliza cãile libere între staþiile Peºtiº ºi Bârcea Micã. ªi acesta este cercetat pentru furt calificat. Diana MITRACHE
DRAGI cititori,
Lenuþa Ungureanu din Buzãu, o femeie cu puteri miraculoase, datoritã harului ºi puterilor sale. Dorina: "Îi aduc mii de mulþumiri care prin puterile sale divine mi-a dezlegat cununiile ºi sunt pe cale de a mã cãsãtori ºi cu serviciu bun." Florenþa: "Domnul sã-i dea putere de muncã deoarece este o persoanã sincerã cu puteri miraculoase, am avut o problema cu soþul, am fost ºi despãrþitã de 1 an, problemele noastre erau, cã intervenise o altã femeie în viaþa lui. Apelând în foarte multe pãrþi, nu am avut nici un rezultat, auzind de doamna Lenuþa, cu un singur telefon, problemele mele au fost rezolvate ºi suntem o familie fericitã ºi unitã." Mã numesc Irina din Hunedoara, doresc sã transmit mii de mulþumiri doamnei Lenuþa cãci prin intermediul ei am fost rezolvatã, cu pierderea în afaceri, iar acum sunt foarte mulþumitã ºi realizatã. Doamna Lenuþa poate rezolva orice fel de problemã, deoarece nu este vrãjitoare ºi nici ghicitoare, e o tãmãduitoare cu har sfânt lãsat de la Dumnezeu.
APELAÞI CU ÎNCREDERE LA TEL.0721.948.188.
HOROSCOP
SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL
s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!
Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
VÂNZÃRI Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699.
Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264
12 ianuarie 2012
Cu ocazia unei întâlniri cu mai multe cunoºtinþe, calitãþile tale vor ieºi din nou în evidenþã, popularitatea ta atingând cote maxime. În orice faci, discreþia trebuie pusã pe primul plan, altfel riºti sã ai neplãceri. Relaþia cu partenerul de suflet te interesazã în mod special.
Este foarte posibil sã fii pus în faþa unei situaþii a cãrei rezolvare se va lãsa aºteptatã ceva timp. Din fericire, acest lucru nu-þi va încurca planulrile pentru ziua de azi. Vei discuta cu prietenii ultimele evenimente din viaþa ta ºi le vei cere pãrerea.
Dialogul cu cei din jur se va dovedi fructuos cu condiþia sã îþi stãpâneºti impulsivitatea. Dacã aºtepþi o veste sau un rãspuns, acesta va veni mai târziu, dar te va satisface. Þi se va da o idee asupra cãreia meritã sã te apleci. Ai putea avea mai multã încredere în cei din jur.
Te aºteaptã o zi ceva mai calmã, fãrã surprize deosebite. Eºti puþin cam neatent ºi de aceea ai face bine sã nu te implici în activitãþi care necesitã un mare efort de concentrare. Persoana iubitã îþi va face o surprizã deosebit de plãcutã legatã de pertecerea timpului liber.
Vei aveaparte de o zi destul de liniºtitã ºi poate tocmai de accea o vei considera cam plictisitoare. O întâlnire cu o cunoºtinþã mai veche îþi va permite sã depeni amintiri plãcute. Este posibil sã-þi facã o promisiune pentru viitorul apropiat, dar nu miza prea mult.
Nu reuºeºti sã te odihneºti aºa cum ai dori, cãci trebuie sã pui la punct unele chestiuni familiale, apãrute peste noapte. O ºuetã cu prietenii, la care vei afla lucruri interesante ºi îmbucurãtoare, te va face sã te simþi cât se poate de bine. În rest, nu este cazul sã exagerezi.
Dacã vei avea ocazia sã ieºi în afara oraºului, sunt ºanse sã te simþi excelent. N-ar fi exclus nici sã te întâlneºti cu niºte cunoºtinþe mai vechi Discuþiile pe care le vei avea astãzi, vor scoate în evidenþã unele lucruri, pe care le-ai putea folosi în activitãþi.
Prietenii îþi vor face o invitaþie care te tenteazã, dar s-ar putea sã nu mai finalizezi ceea ce þi-ai propus. Profitã de ocazie, pentru a face cunoºtinþã cu alte persoane, cu care ai putea avea o discuþie interesantã. În anturajul tãu apropiat vor exista unele animozitãþi.
Se vor dezbate probleme de interes comun ºi nu îþi va fi uºor sã te faci ascultat. S-ar putea sã ai de fãcut cuiva un cadou, sau, oricum, va trebui sã cheltuieºti niºte bani.Þine legãtura cu prietenii aflaþi pe alte meleaguri; vei afla veºti îmbucurãtoare.
Eºti într-o dispoziþie de zile mari; vei fi mai entuziast decât te-au vãzut vreodatã cei ce te cunosc. Ieºirea la o plimbare sau întâlnirea cu prietenii va putea fi un prilej suplimentar de a te destinde. Cineva îþi va face o promisiune, dar ar fi bine sã nu crezi chiar tot.
O zi plinã de surprize, plãcute, din fericire. Dialogul cu cei din jur îþi dã ocazia sã aflii tot felul de lucruri noi ºi interesante. Programul pentru timpul liber va înregistra unele schimbãri, pânã vei vei gãsi care sã îþi convinã. Starea ta generalã nu este nemaipomenitã.
Calitãþile de care dai dovadã te fac foarte apreciat de cei din jur. Vei avea astãzi ocazia sã îþi lãrgeºti cercul de prieteni, ceea ce este în conformitate cu dorinþele tale. Vei gãsi chiar pe cineva care îþi va promite un ajutor substanþial.
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 ianuarie 2012
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Sãracã þarã bogatã. 4 din 10 au o singurã speranþã: 6 din 49
P
ânã sã ajung la ce vreau sã vã spun, vã reamintesc un cântecel - pamflet de pe vremea când era lupul cãþel. Cicã "Sãraca fatã, sãracã/Toatã vara paºte-o vacã/Primãvara când venea/Fata fatã, vaca ba!". Dacã la asta mai adãugãm ºi celebrul proverb românesc "La omul sãrac, nici boii nu trag" (plus Anexa 1: "îi cade pita-n rahat ºi are erecþie în bisericã") avem un tablou complet
al României reale. Se face un clasament al sãrãciei pe Uniunea Europeanã. ªi, ce credeþi? Unde ne situãm noi? Pe locul doi. Nu-i nimic, e bun ºi argintul. Pe primul loc se aflã vecinii noºtri bulgari, cu 41,6 la sutã din populaþie, care trãieºte la limita sãrãciei. Dar ºi noi suntem "pe podium", pe locul doi -
"medalie de argint" cum ar veni, 41,4 la sutã din români zbãtându-se sã supravieþuiascã
cu resurse limitate. Asta ar însemna cã 4 români din 10 se aflã în sãrãcie lucie. Pãi, ia sã vedem ce zice coana Europa despre sãrãcie. Auzi una: UE considerã o persoanã ca fiind sãracã "dacã resursele sale sunt atât de insuficiente încât o împiedicã sã aibã un standard de viaþã considerat ca fiind acceptabil de societatea în care trãieºte" Auzi douã: UE utilizeazã o definiþie relativã pentru a mãsura sãrãcia. Se considerã cã o persoanã este sãracã dacã are "un venit disponibil sub 60 la sutã din venitul mediu naþional". Dacã am raporta la bani (fi-r-ar "ochiul dracului" al dracu'!) un român ar fi sãrac dacã ar trãi cu circa 100 de euro pe lunã. De unde rezultã
cã peste 8 milioane de români supravieþuiesc de pe o zi pe alta. Asta dacã ar avea 100 de euro pe lunã, ceea ce oricum nu e adevãrat, fiindcã sunt familii care trãiesc doar din alocaþiile copiilor. Sãraca þarã bogatã! ªi atunci ne mirãm de ce e plinã þara de case de pariuri aceste prãvãlii de vândut iluzii, iar 6 din 49, 5 din 40, Jocker ºi alte asemenea bazaconii au devenit sporturi naþionale. Dai 5 lei ºi te ºi vezi vecin de iaht cu Mutu la Ibiza ºi cu Borcea la Miami. Joacã sãracii sãraci pe rupte, deºi sunt conºtienþi cã, de fapt, 5 lei ãia nu sunt altceva decât o cotizaþie pe prostie. V-o spune unul care joacã de multã vreme aceleaºi numere ºi a câºtigat praful de pe tobã!
Poºtaºii disperaþi de maidanezi
Poºtaºii din Petroºani nu mai ºtiu cum sã se fereascã de câinii maidanezi. Pentru cã majoritatea sunt femei, aproape sãptãmânal, este folosit armamentul din dotare ºi, în special sprayurile paralizante. Poºtãriþele se plâng periodic cã sunt atacate de câinii comunitari ºi mai mereu se fac procese verbale pentru utilizarea sprayurilor paralizante împotriva patrupezilor. Asta se întâmplã mai ales în zonele de case, dar nu sunt scutiþi de astfel de tratamente nici cei care duc scrisori ºi pensii în zonele centrale. "Aproape toate poºtãriþele mi se plâng de astfel de probleme. Nu mai ºtim ce sã facem. Ele folosesc spray-urile ºi apoi facem procese - verbale pentru cã le-au folosit,pentru cã aºa sunt regulile ºi nouã ne creeazã numai probleme. Vin femeile plângând, mai ales acum când se întunecã mai repede", spune Maria Czane, diriginta OP1 Petroºani. Mai mult, poºtaºii sunt luaþi în râs de cei care îºi
plimbã câinii prin zona centralã, acolo unde s-au întâmplat nu o datã evenimente nedorite. "Mai grav este cã sunt ºi câini care au stãpâni ºi care sunt pur ºi simplu asmuþiþi asupra poºtãriþelor. Miau spus asta femeile. Sunt tineri care ies cu câinii în parc ºi chiar asmut câinii spre femei pentru amuzamentul lor", a mai precizat Maria Czane. Poºtaºii din Valea Jiului nu au echipamente performante ºi cei mai mulþi sunt nevoiþi sã se apere cu ce au în dotare de haitele de câini care îi atacã. Niciunul, însã, nu a depus pânã acum vreo plângere în acest sens. Diana MITRACHE
Tâlhãriþi liniºtiþi! Poliþiºtii din Lupeni "vegheazã" pentru voi!
L
a Lupeni poliþiºtii din subordinea lui Liviu Dumitru dorm în papucii statului. Afirmaþia nu este una gratuitã sau cu reavoinþã ºi o sã îmi daþi dreptate dupã ce vã relatez urmãtorul caz semnalat de un cetãþean. Luni spre searã o femeie, care ar fi angajatã la Vodafone a fost atacatã de un individ. Bãrbatul intenþiona sã o tâlhãreascã pe femeie, dar pentru cã victima a opus rezistenþã s-a trezit ºi cu un cuþit la gât. Locul de
desfãºurare, la doi paºi de sediul poliþiei în zona cinematografului. Din fericire tânara a scãpat doar cu rãni minore, dar cu o sperieturã groaznicã. Incidentul a stârnit însã îngrijorarea locuitorilor din zonã ºi în special a femeilor, care au fost ºocate când au auzit despre atac. Vigilentul comandant Romeo Amurãriþei s-a fãcut cã plouã, dar nu cu whisky cum este el obiºnuit, când a fost întrebat despre incident. În primã fazã, mai exact marþi. A încercat sã bãlmãjeascã câteva vorbe, însã în cele din urmã s-a lãsat pãgubaº ºi a amânat rãspunsul pentru a doua zi dimineaþã (nr.miercuri).
CCR a decis ca maidanezii sã nu mai fie eutanasiaþi Curtea Constituþionalã a României a declarat neconstituþionalã Legea privind eutanasierea maidanezilor. Reprezentanþii administraþiilor locale din Valea Jiului vãd diferit problema. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, nu are o pãrere proprie, acesta supunându-se deciziei CCR. "Nu pot sã spun nimic. E o hotãrâre pe care nu o pot comen-
ta. Mai bine este sã putem avea grijã de ei sã nu se plimbe liberi pe stradã", spune primarul din Lupeni. Reprezentanþii de la Petrila vãd altfel problema. Ei considerã cã ar trebui adoptatã o lege care sã protejeze atât persoanele cât ºi animalele, fãrã ca acestea sã fie eutanasiate. "În mod normal ar trebui sã protejãm ºi aceste animale nu sã le omorâm. Ar trebui creatã o lege care sã
specifice clar faptul cã maidanezii sã fie duºi în centre speciale ºi sã li se aloce o amunitã sumã", spun cei de la Petrila. Cei care vãd cu ochi buni decizia Curþii
Constituþionale sunt locuitorii din Valea Jiului. Marea majoritate dintre aceºtia spun cã maidanezii nu trebuiau eutanasiaþi. "Mã bucur cã cineva în þara asta se mai
gândeºte ºi la animale. Nu ar fi fost normal ca acestea sã fie eutanasiate. În acelaºi timp nu mi se pare normal nici sã atace oamenii pe stradã. Trebuie identificatã o soluþie de mijloc", spune un petroºenean. Legea privind eutanasierea maidanezilor a creat rumori în rândul cetãþenilor. Iubitorii de animale ºi reprezentanþii centrelor de ecarisaj nefiind de acord cu decizia de a omorî câinii. Raul IRINOVICI
Domnul comandant Amurãriþei s-a dat pierdut însã, proababil printre ruinele sediului Poliþiei pe care o conduce ºi nu a mai rãspuns la telefon. Dacã îl vedeþi pe comandantul Amurãriþei sunaþi la 112....obiecte pierdute. Alo, domnul Dumitru! Liviu Dumitru! Se aude.... Cât despre faptul cã aceºti angajaþi ai statului în uniformã încã nu ºi-au dat seama cã sunt în slujba cetãþenilor ºi sunt plãtiþi de cetãþeni din impozitele ºi taxele pe care aceºtia le achitã este o altã discuþie. Filosoficã pentru onorabilii domni purtãtori de caschete. Marius MITRACHE
12 Turism
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 ianuarie 2012
Campion din Petroºani în Austria
U
nul din elevii ªcolii Sportive de la Petroºani va reprezenta România la categoria sa la concursul de sanie din Austria. El a fost campion naþional anul trecut ºi s-a antrenat în Statele Unite ºi Austria pentru aceastã performanþã. Daniel Popa are 16 ani ºi profesorii lui spun cã este cam-
pionul naþional de anul trecut, de la care au mari aºteptãri. Antrenamentele le-a fãcut în Statele Unite ale Americii ºi Austria ºi tot anul s-a pregãtit în Parâng. Are un echipament performant ºi profesorii lui l-au susþinut. "Avem speranþe cã va veni de la Jocurile Olimpice ale Tineretului European cu o medalie. Este prima ediþie ce are loc începând din 13 ianuarie. Elevul nostru este deja în Austria ºi munca pe care a depus-o timp de 5 ani va da rezultate", a declarat profesorul Zoltan Toth, directorul Clubului ªcolar Sportiv din Petroºani.
Pentru o astfel de performanþã, Daniel Popa s-a antrenat zile în ºir ºi efortul lui a
fost susþinut continuu de ºcoala de sport din Petroºani. "Echipamentul cu care a plecat
în Austria este unul competitiv, iar instituþia noastrã ºi ministerul i-am plãtit tot ceea ce avea nevoie. În plus, antrenamentele le-a fãcut pe pârtia de sanie omologatã în Parâng, aºa încât avem ºanse sã vinã acasã învingãtor", a mai precizat Zoltan Toth, director CSª Petroºani. Tinerii din Petroºani au ajuns la o astfel de performanþã dupã ce s-au antrenat pe singura pârtie-ºcoalã care se aflã în Parâng. Rezultatele lor, însã, sunt dintre cele mai remarcabile. Diana MITRACHE
ªcoli de schi pentru turiºtii din Straja
C
abanierii din Straja atrag sute de turiºti, atât în timpul vacanþei elevilor, cât ºi la sfârºit de sãptãmânã, mai ales prin organizarea ºcolilor de schi, unde instructori licenþiaþi în sportul alb dau lecþii începãtorilor.
Am avut 100 de copii din Timiºoara, elevi în clasele I-IV, care au fost învãþaþi sã schieze pentru prima datã de cãtre instructori specializaþi în schi, au fost câte un instructor la 8 elevi. Cei cu ºcoala din Timiºoara vin la noi din 2002, datoritã tarifelor mici ºi a condiþiilor de la noi. Toþi aceºtia nu sunt cazaþi la mine, ci la toate pensiunile ºi afluxul de turiºti este binevenit în toatã
Straja. Important este cã din cei care vin aici pentru prima datã, aproximativ 90% se întorc, alãturi de prieteni ºi pãrinþi. Aºa Straja este foarte cunoscutã în Timiºoara", a declarat Emil Pãrãu. De asemenea, atât ºcoli de schi, cât ºi competiþii dedicate sportului alb, practicat atât de începãtori cât ºi de avansaþi, se vor þine lanþ în aceastã iarnã.
"În luna februarie vom avea studenþii, iar în luna martie se vor organiza tot felul de competiþii. Avem ºi contracte cu facultãþile de educaþie fizicã ºi sport din þarã, iar studenþii vin ºi îºi fac practica aici. Sunt oportunitãþi extraordinare, întrucât cei acre vin aici se îndrãgostesc de Straja", mai spune omul de afaceri. Anamaria NEDELCOFF
În plus, chiar dacã iarna aceasta se anunþã a fi una secetoasã, tunurile de zãpadã par sã-ºi facã treaba foarte bine, având în vedere cã pe pârtiile din Straja se poate schia relaxat. Emil Pãrãu, principalul investitor din staþiunea Straja, spune cã turiºtii aleg ca destinaþie de schi Straja, datoritã pârtiilor, investiþiilor din ultima perioadã, dar ºi datoritã tarifelor accesibile oricãrui buzunar. "De la începutul anului pânã acum am tot avut ºcoli de schi.
Cabanierii din Straja nu mai vor alte taxe n scandalul legat de banii pe care Primãria Lupeni îi datoreazã pentru serviciile paramedicilor SMURD în Straja, omul de afaceri Emil Pãrãu este de pãrere cã, pe lângã cheltuielile cu Salvamontul, cabanierii nu mai pot suporta taxe în plus.
Î
"Eu cred cã, pentru ca noi, cabanierii din Straja, sã putem susþine cât de cât activitatea SMURD, ar trebui gãsitã mai
întâi o formã legalã pentru asta, cum se întâmplã în cadrul Salvamontului. Este crizã financiarã, crizã de apã, crizã de zãpadã… Ce bir sã mai punem pe cabanieri? ªi aºa suportã destule, îºi plãtesc taxe, îþi plãtesc impozite, plãtesc pentru Salvamont…. Plus cã ºi încasãrile sunt foarte mici.Nu vãd o soluþie, dar nici nu ai ce sã faci fãrã SMURD, cã SMURD-ul este foarte necesar în Straja. Noi vom cãuta o cale legalã, sã vedem dacã se poate face ceva", a declarat Emil Pãrãu. Anamaria NEDELCOFF
Muzeu pentru turismul montan
M
uzeul Mineritului va gãzdui ºi o secþie destinatã turismului montan. Autoritãþile de la Petroºani spun cã asta se va întâmpla în curând ºi existã ºanse ca actuala clãdire a muzeului sã se extindã. Autoritãþile de la Petroºani spun cã mai multe asociaþii de profil vor aduce exponate,
care iniþial vor putea sã fie vãzute în actualul muzeu. Totul face parte dintr-un proiect la care au rãspuns iubitori ai turismului din întreaga þarã, iar exponatele vor fi dintre cele mai reuºite. "Pânã acum avem semnale cã mai multe asociaþii de turism vor aduce aici la Petroºani exponatele. Iniþial le vom pune în sãlile de acum ale Muzeului Mineritului, iar pe parcurs luãm în calcul sã extindem într-un fel spaþiul actualului muzeu",a spus Tiberiu Iacob Ridzi, pri-
marul municipiului Petroºani. Muzeul Mineritului este singurul din România cu acest profil ºi autoritãþile locale de la Petroºani s-au gândit cã ar fi necesar sã completeze istoricul regiunii cu cel legat de turism. Pânã acum au existat mai multe astfel de iniþiative în România, dar niciuna nu a fost pusã în practicã. Astfel, la Petroºani ar urma sã fie înfiinþat ºi primul muzeu al turismului montan. Diana MITRACHE
ANGAJEAZÃ
pentru Domeniul Schiabil Vidra-Transalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 km pânã la OMV Petroºani; 38 km pânã la Comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii (pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lãcãtuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi (pregãtire minimã ºcoala de calificare în domeniul
mecanic) - agenþi de peron - mecanic utilaj de bãtut zãpada Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj. Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.