Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 40
Cronica Vãii Jiului Vineri, 13 ianuarie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Se goleºte Valea Jiului! u cred cã mã mai "Nîntorc. Risc sã mor
tânârã rãmânând aici ºi asta doar datoritã condiþiilor grele de trai. Acolo, eu am putut sã mã hrãnesc corect medical, având în vedere boala mea. Sunt tratatã ºi þinutã sub observaþie cu mare atenþie. Cu doar 15 ore de muncã pe sãptãmânã trãiesc foarte bine, iar asigurarea de sãnãtate îmi asigurã servicii de care nici nu ºtiam cã existã în þara mea" -
Monica Maria Konicska
PAGINA A 8-A
Sicrie pe patru roþi
F
ie cã le convine actualilor guvernanþi sau nu, existã o realitate groaznicã: în spitalele noastre se moare cu zile!
Plimbãreþi peste hotare Violenþa domesticã, un pe banii statului fenomen tot mai rãspândit
S
ute de femei sunt abuzate în Valea Jiului de cãtre soþii lor, uneori chiar ºi de cãtre copii, însã foarte puþine sunt cele care reclamã astfel de fapte la poliþie.
>>>PAGINA A 3-A >>>PAGINA A 5-A
n de crizã, dar nu pentru toatã A lumea. Aleºii poporului
au fost plecaþi, pe parcursul anului 2011 în zeci de delegaþii sau misiuni peste hotare, fãrã sã facã rabat de la confortul lor.
>>> PAGINILE 6-7
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 ianuarie 2012
Eroii din poveºti vin la Teatrul de Artã din Deva
U
n spectacol magic, eveniment, pentru copii, gãzduit de Tetrul de Artã Deva. Celebrul magician Marian Râlea, vine la Teatrul de Artã, marþi 17 ianuarie, la orele 10.00 ºi 12.00 împreunã cu Zâna Poveºtilor, Uriaºul uriaºilor ºi nu în ultimul rând Piticul piticilor, pentru a crea o superpoveste.
noi, oamenii mari, suntem personaje oarecum negative", declarã Marian Râlea. Cei mici, magicianul ºi echipa de povestitori vor interpreta împreuna poveºti ale cãror personaje sunt extreme de populare ºi faimoase în acelaºi timp. Copiii vor avea ocazia sã urce pe scenã, sã descopere povestea ºi sã devinã eroi de poveste. Preþul biletului este de 6 lei pentru copii ºi 8 lei pentru adulþi.
Magicianul a pregãtit o adevãratã lume a personajelor din poveºtile copilãriei noastre, copiii devenind ei înºiºi protagoniºtii poveºtilor scrise de Mihai Eminescu ºi Petre Ispirescu. "Am încercat sã-i ducem pe copii mai mult în zona mitologiei româneºti, pentru cã are atâtea de oferit. Au fost mai multe istorii clasice autohtone ºi mai puþine contemporane sau scrise de autori strãini". "Nu mã intereseazã sã merg într-o grãdiniþã, ci mã intereseazã sã aduc copii aici la teatru, ca mai târziu sã cunoascã drumul. (...) copilul intrã pe scenã, devine personajul pozitiv, iar
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
ANUNÞURI
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Antena 1 6:00 Observator 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Fiica preºedintelui (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Vânãtoare de oameni 22:20 Dã lovitura ºi fugi 0:45 Vânãtoare de oameni (r)
National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Clipuri 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Din dragoste pentru Evangeline 22:15 Insula morþii 0:15 În cãutarea fericirii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Distratul (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Roming 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Rãzboiul minþii 22:45 Rãzboiul stelelor Întoarcerea lui Jedi 1:15 Rãzboiul minþii (r)
Prima TV 7:00 Iubiri secrete (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Casã, construcþie ºi design 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Profu' de englezã 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Dispãrutã, dar nu uitatã 1:00 Focus (r)
TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Fãrã frontiere (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:15 Teleshopping 15:30 Cãlãtorii la superaltiv 16:00 Oamenii Deltei 17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose (r) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Gala Premiilor de Excelenþã Electrecord 23:10 Zile fierbinþi la Moscova 0:50 Concert - David Bowie
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 ianuarie 2012
Sicrie pe patru roþi
S
candalul din Legea sãnãtãþii scoate la ivealã multe din spasmele sistemului sanitar. Fie cã le convine actualilor guvernanþi sau nu, existã o realitate groaznicã: în spitalele noastre se moare cu zile!
O analizã a Econtext aratã un alt adevãr irefutabil: numãrul ambulanþelor aproape s-a înjumãtãþit în ultimii ani. Numãrul ambulanþelor este ºi miezul legii sãnãtãþii, într-un sistem medical aflat în colaps. Ambulanþele reprezintã unul din punctele fierbinþi din jurul noii legi a sãnãtãþii, a SMURD-ului,
a disputei dintre Traian Bãsescu ºi Raed Arafat. Practic, demisia lui Raed Arafat, existenþa SMURD-ului ºi noua lege a sãnãtãþii se învârt exact în jurul acestei teme: a ambulanþelor cu care sunt dotate instituþiile medicale din România.
T
ot mai puþine autosalvãri
Jurnaliºtii de la Econtext au analizat
acest aspect, iar prima concluzie pe care au tras-o este imperativa: avem nevoie de cât mai multe ambulante! Motivul? Numãrul acestora, conform analizei Econtext, aproape s-a înjumãtãþit din 1990 ºi pânã în 2010. În 1990, numãrul autosalvarilor se ridica la 4.170 de unitãþi, a urcat uºor în urmãtorii ani, pentru ca ulterior sã scadã constant, astfel încât, în 2010, numãrul lor sã se situeze la 2.536 de autosalvari. O scãdere de 40%! În schimb, ºi aici apar marile suprize, au constatat jurnaliºtii de la Econtext, numãrul bolnavilor asistaþi de aceste autosalvãri a urcat! Numãrul bolnavilor transportaþi de ambulanþe a rãmas aproximativ constant în 1990 ºi 2010. Totodatã s-a majorat numãrul bolnavilor care au primit asistenþã de la aceste ambulanþe,
Medicina, un segment "drag" guvernanþilor M
edicii români sunt apreciaþi peste tot, dar, mai puþin acasã. Datoritã salariilor minuscule tot mai numeroºi sunt specialiºtii în medicinã care aleg rãzboaiele din actualele teatre de operaþiuni, din întreaga lume, acolo unde se câºtigã incomparabil mai bine decât acasã. În plus, "acasã" apar, în fiecare an, legi noi care îngrãdesc exercitarea profesiei de slujitor al salvãrii de vieþi. Chiar în acest debut de nou an se lucreazã la amenajarea terenului în vederea lansãrii unei legi care îi va lãsa, pe cei mai mulþi dintre români, pe dinafara sistemului de "sãnãtate".
luni în Irak, 6 cât o viaþã de om
Ileana ªandor, de exemplu, asistentul ºef al unitãþii SMURD din Petroºani, ºi-a "petrecut" anul trecut 6 luni de viaþã în mijlocul celor care luptau pentru întronarea
democraþiei în Irak. La unitatea din Bagdad, acolo unde a fost încartiruitã, a avut parte de toate "plãcerile" rãzboiului. Atacuri aeriene, detonãri de bombe sau incursiuni în spatele liniilor inamice. La toate acestea s-au adãugat clima imposibilã, animãluþele ºi gângãniile de tot soiul, dar, în primul rând dorul de cei de acasã. "Au fost 6 luni foarte grele. Din punct de vedere strict material a meritat, dar, dorul faþã de cei de acasã a fost copleºitor. La rãzboi nu o sã mai plec niciodatã. Mi-au ajuns cele 6 luni, pentru o întreagã viaþã!", declara, anul trecut, (încã) asistentul ºef al unitãþii SMURD din Petroºani. Deºi a spus
cã nu s-ar mai întoarce niciodatã pe un teatru de rãzboi, Ileana ªandor, la fel ca ºi mulþi alþi medici români, ar putea fi nevoitã sã plece din nou "la luptã". Nu de alta, dar, în România, nu prea existã ºanse de a strânge un ban, lucrând "cinstit"... * Medicii români pleacã, vin arabii Încet - încet, România rãmâne fãrã medici. Prost plãtiþi, dupã cum susþin aceºtia, specialiºtii în medicinã aleg strãinãtatea. Fie cã aleg rãzboiul, fie cã ajung în þãrile din vestul Europei, aceºtia pleacã pe capete din þara care i-a format. Oriunde, se pare, este mai bine decât în România! În ritmul
actual de "export", în doar câþiva ani, bolnavii români vor fi trataþi de cãtre ºamani, vraci ºi vrãjitoare... Mai mulþi medici din Valea Jiului au fost deja "exportaþi". Unii au ajuns prin Irak sau Afganistan, alþii prin Germania, Italia sau Franþa. În acest timp România produce medici, pe bandã rulantã, dar tot mai puþini sunt cei care aleg sã rãmânã acasã, dupã terminarea studiilor. Pânã una-alta, românii sunt înlocuiþi, în propria þarã, de strãini. Cei mai mulþi dintre medicii "înlocuitori" provin, în special, din þãrile arabe... Mir cea NISTOR
numãrul persoanelor care au fost tratate de acestea. Iar avansul a fost de 22%! http://www.econtext.ro/ dosar--2/analiza/sistemulmedical-romanesc-in-
colaps-numarul-ambulantelor-aproape-s-ainjumatatit-in-ultimii-anivezi-cate-autosalvari-erauin-1990-si-cate-mai-suntacum.html Marius MITRACHE
Minerii au rãmas principalii donatori de sânge
D
eºi nu sunt rãsplãtiþi pe mãsurã, minerii din Valea Jiului rãmân principalii furnizori de sânge, fiind categoria socialã pe care se bazeazã Laboratorul de Transfuzie Sanguinã din Petroºani. Astfel, dintre cei circa 200 de donatori care trec în fiecare lunã pragul acestuia, mai bine de jumãtate sunt mineri. Aceasta, chiar ºi în condiþiile în care, în urmã cu câþiva ani de zile, conducerea CNH SA Petroºani a decis sã nu le mai plãteascã minerilor -donatori ziua liberã acordatã pentru gestul lor umanitar. "Cândva, aveam aproape 500 de donatori pe lunã, mai mult de jumãtate dintre aceºtia fiind mineri. Dupã ce conducerea Companiei a aplicat acea decizie de regulament intern de a nu mai plãti ziua liberã, numãrul minerilor s-a redus drastic dar, totuºi, ºi în continuare, ei sunt singurii pe care ne putem baza. Mai avem însã ºi tineri sau ºomeri care vin sã doneze sânge. Interesant este ºi faptul cã numãrul donatorilor creºte înaintea sãrbãtorilor de Paºte sau Crãciun", au precizat reprezentanþii Laboratorului de Transfuzie Sanguinã Petroºani.
Dintre cei 200 de donatori de sânge care s-au prezentat la laborator în luna decembrie, aproximativ 100 sunt, sau au fost, angajaþi ai unora dintre exploatãrile miniere din Valea Jiului. Printre aceºtia s-a numãrat ºi un proaspãt pensionar minier care, de-a lungul anilor, a donat 60 de litri de sânge. "În momentul în care conducerea Companiei a luat acea decizie, mulþi dintre colegii mei au spus cã nu mai are niciun rost sã doneze sânge. Eu consider, însã, cã trebuie sã-mi fac o datorie cetãþeneascã ºi de aceea am continuat. Cred cã nu era un efort financiar prea mare pentru CNH dacã ne plãtea ziua aia liberã dar, asta este, eu sunt un donator benevol. Nu prea sunt mulþi din ãºtia ca mine. Donez sânge din anul 1983 ºi pânã în prezent am calculat cã am donat peste 60 de litri", a precizat proaspãtul pensionar. În prezent, un miner care doneazã sânge în Valea Jiului, este rãsplãtit cu niºte tichete de masã în valoare de 60 de lei ºi cu o motivare pentru ziua (neplãtitã) în care s-a prezentat sã-ºi îndeplineascã îndatorirea cetãþeneascã. În plus, în municipiul Petroºani, cei care au la activ 5 donãri într-un singur an sunt scutiþi de plata impozitului pe casã. Mir cea NISTOR
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 ianuarie 2012
Campus universitar la Câmpu lui Neag D
acã Ministerul Educaþiei va fi darnic cu Universitatea Petroºani, campusul de la Câmpul lui Neag ar putea funcþiona în aceastã varã
Mai tot anul trecut, cei de la Universitatea Petroºani au vorbit despre modernizarea ºi darea în folosinþã a minicam-
Microbuz pentru elevii din Uricani
D
e luni, elevii din localitãþile adiacente oraºului Uricani vor avea un nou microbuz, cumpãrat printr-un program al Ministerului Educaþiei.
pusului de la Câmpul lui Neag, însã spre sfârºit au constatat cã nu au bani suficienþi în buget pentru toate lucrãrile care se impun. Astfel, planul a rãmas pentru anul acesta. "Anul 2012 este anul în care cred cã o parte din campus va fi dat în folosinþã, pânã în varã. Noi am solicitat Ministerului niºte fonduri pentru a finaliza partea de securizare a campusului, pentru
Retezat. Partea bunã este cã va fi un program lejer pentru elevi, dar ºi cã se va putea folosi la activitãþile extraºcolare. Avem la Uricani copii care merg la olimpiade, care participã la schimburi de experienþã ºi un microbuz al lor este mai mult decât binevenit", a declarat Ilie Pârvan, inspector general adjunct în cadrul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara. (A. NEDELCOFF)
"Am adus un microbuz pentru elevii de la Uricani prin programul ministerului. Acest microbuz va fi înmatriculat ºi gestionat de conducerea liceului
P
cã la ora aceasta, locul nu este îngrãdit. Un bloc este gata ºi lucrãm la al doilea, doar cã mai trebuie sã rezolvãm problema cu alimentarea cu apã potabilã", a declarat Emil Pop, rector la Universitatea din Petroºani. Dar cum de s-a ajuns la ideea refacerii acelor blocuri construite atât de departe de oraº ºi transformarea locului într-un campus...?!
"În anul 2010 am avut un grup de studenþi care a fãcut practicã pe ingineria mediului într-o insulã din Grecia. Un lucru deosebit pentru studenþii noºtrii care au fost acolo cu studenþi de peste tot. Întâmplãtor, am fost ºi eu acolo cu niºte colegi de-ai mei, în primul rând sã vãd cum se desfãºoarã practica ºi asta m-a fãcut sã ajung la concluzia cã este foarte important sã dezvoltãm
ºi noi un asemenea campus, cel puþin asemãnãtor cu cel din Grecia la ora respectivã. Mai mult decât atât, în timp ce acolo nu era apã ºi multe lucruri care trebuiau aduse pe mare, noi avem deja tot ce ne trebuie, doar cã nu le folosim", a mai precizat Emil pop, rectorul Universitãþii din Petroºani. Pânã acum, atât din fonduri proprii cât ºi extra, Universitatea de la Petroºani a cheltuit bani frumoºi pentru lucrãrile întreprinse acolo, cum ar fi reabilitarea a douã edificii, plus racordarea la o sursã de încãlzire prin punerea în funcþiune a unei centrale. Însã, dacã Ministerul Educaþiei nu va aloca bani pentru continuarea proiectului, cei de la Universitate nu pot face mare lucru. Luiza ANDRONACHE
Încã o clasã de servicii la Liceul Retezat
D
in septembrie, la cererea uricãnenilor, la liceul Retezat din Uricani va fi înfiinþatã încã o clasã de turism ºi una de prelucrare a lemnului. "În noul an ºcolar vom avea douã clase de servicii în turism ºi una de prelucrare a lemnului. ªi, dacã oamenii din Uricani vor, putem înfiinþa ºi o clasã de profesionalã. Liceul Retezat cu specializãrile sale de turism ºi prelucrarea lemnului a fost foarte bine venit pentru uricãneni, întrucât erau foarte mulþi elevi capabili, care îºi doreau sã înveþe, dar nu aveau banii necesari pentru a merge la liceu în alte localitãþi. În plus, profilurile acestor clase se adreseazã chiar domeniilor care se dezvoltã în Valea Jiului în aceastã perioadã", a declarat Ilie Pârvan, inspector general adjunct. (A. NEDELCOFF)
PDL vrea cod de bune maniere pentru dascãli
entru a evita cazurile în care dascãlii ajung sã aibã relaþii cu elevii, ori sã-i abuzeze verbal sau fizic, PDL vrea un Cod de Conduitã ºi Integritate pentru aceºtia, care, dacã nu va fi respectat întocmai, se va trece la aplicarea unor sancþiuni imediate. Adicã orice elev, supãrat pe un dascãl de-al lui, îl poate reclama dupã bunul plac, iar pedeapsa va veni imediat, fãrã a mai trece timp pentru ca profesorul sã poatã demonstra cã nu este vinovat. Totuºi, cadrele didactice din
judeþul Hunedoara nu considerã un astfel de Cod de Conduitã ºi Integritate ca fiind necesar, din moment ce existã la nivelul fiecãrei ºcoli un regulament de ordine interioarã. Cea care a fãcut aceastã propunere este Mihaela Popa, vicepreºedinte PDL, care cere completarea cadrului legal, dupã modelul codurilor aplicabile în domeniul sãnãtãþii ºi în cazul fondurilor europene. ,,Ca sã fii profesor, sau, în general, dacã vrei sã lucrezi în învãþãmânt trebuie mai întâi sã fii moral ºi abia apoi discutãm dacã eºti sau nu un profesionist. Se impune un astfel de cod pentru cã vedem cu toþii ce se întâmplã în sistem. În cazurile
grave, pânã sã se pronunþe justiþia pot trece ani buni, timp în care profesorii formeazã în continuare elevii. Dacã am avea un cod cu prevederi clare, sancþiunile pot fi aplicate imediat'', a explicat Mihaela Popa.
Alexandru Lãutaru, inspector ºcolar general, crede cã un astfel de cod ar fi necesar: "Ar fi necesar un astfel de cod, dar existã un cod tacit, care þine de moralul fiecãrui profesor. Dar înainte de a comenta, trebuie sã
aparã acest regulament care va conþine ºi codul de conduitã". Ilie Pârvan, inspector general adjunct, spune cã la ora actualã existã instrumentele necesare pentru sancþionarea cadrelor didactice care fac greºeli. "Ce gândeºte doamna deputat, e treaba ei. În prezent, noi avem la îndemânã instrumentele necesare pentru a pedepsi un cadru didactic ce comite un abuz. Dacã vor sã elaboreze încã un astfel de cod, e treaba lor", a precizat Pârvan. Rodica Dojcsar, secretar general al Sindicatului Învãþãmânt Preuniversitar (SIP Hunedoara), susþine cã un astfel de cod reprezintã o nouã ºicanã a guvernanþilor la adresa
cadrelor didactice. "Dascãlul, prin însãºi menirea sa trebuie sã respecte o anumitã conduitã, dar asta nu presupune elaborarea unui cod de maniere. În acest caz, oricine te poate reclama pentru orice. Eu nu vãd corect un asemenea cod. Iar este discriminare, iar vor sã ne punã în tot felul de ipostaze stânjenitoare. Noi suntem aproape 400.000 de oameni care lucreazã în sistem ºi toþi avem un regulament de ordine interioarã, ºtim cum trebuie sã fim ca profesori. Nu poþi elabora un astfel de cod pentru niºte cazuri izolate. Înseamnã cã ne bagã pe toþi în aceeaºi oalã. Este revoltãtor aºa ceva", a declarat Rodica Dojcsar. Anamaria NEDELCOFF
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 ianuarie 2012
Violenþa domesticã, un fenomen tot mai rãspândit
ute de femei S sunt abuzate în Valea Jiului de cãtre
soþii lor, uneori chiar ºi de cãtre copii, însã foarte puþine sunt cele care reclamã astfel de fapte la poliþie. Pentru multe dintre aceste femei, bãtute crunt de-a lungul anilor, psihologic nu prea mai existã scãpare: s-au învãþat cu tortura ºi cred cã aºa ceva este normal într-o familie. În tot acest timp, autoritãþile nu au ce face, legislaþia româneascã cu privire la violenþa în familie nu are baze atât de sãnãtoase ca în alte þãri. ªi câte dintre femeile abuzate au curajul sã se ridice împotriva torþionarilor care le distrug viaþa ºi ultimele fãrâme de demnitate? Foarte puþine, spun autoritãþile. Drept dovadã, nu a trecut foarte multã vreme de când o femeie din Uricani a fost ucisã cu bestialitate în faþa unui copil de ºapte ani, de cãtre un monstru ce vreme de câþiva ani i-a fost partener de viaþã. Tot în Uricani o femeie a fost arsã de vie, tot de cãtre soþ, fiindcã acestuia i se pãrea cã o înºealã. În astfel de cazuri, da, poliþiºtii intervin, cã este o infracþiune gravã, dar dacã toate aceste grozãvii
puteau fi prevenite? Conform unui studiu, în þara noastrã, inclusiv în Valea Jiului, 83% dintre femei au parte de violenþã fizicã în familie. Oare ce le îndeamnã pe aceste femei, care poate au ºi copii, sã rãmânã într-o viaþã chinuitã? Conform psihologilor, femeile nu-ºi pãrãsesc cãminul conjugal de teamã, de ruºine sau chiar din convingerea cã meritã ceea ce li se întâmplã. Deºi studiile au ajuns la concluzia cã principalii factori care duc la apariþia violenþei în familie sunt sãrãcia ºi lipsa de educaþie, astfel de lucruri se întâmplã ºi la case mai mari. Femei educate, stilate, cu o situaþie materialã satisfãcãtoare, acceptã, din motive numai de ele ºtiute, sã trãiascã alãturi de parteneri cruzi ºi violenþi. Câteva femei din Valea Jiului au acceptat sã vorbeascã, pentru Cronica Vãii Jiului, despre ce se întâmplã în viaþa lor. Unele dintre ele au avut curajul necesar de a pleca, altele au rãmas, de fricã sau "pentru copii". Liliana H., din Petrila, are 44 de ani ºi a divorþat în urmã cu ºase ani, când ºi-a dat seama cã momentele în care fostul soþ îºi cerea iertare cã a lovit-o treceau repede, ca mai apoi sã-i revinã furiile, cu mai
multã putere ca înainte. "Când am plecat de la Marcel, a fost cea mai mare fericire din viaþa mea. Nu pot sã-þi descriu senzaþia minunatã pe care am avut-o. în sfârºit eram liberã, putea sã þipe cât voia el, nu-l mai ascultau decât pereþii. Cãsnicia noastrã a început frumos, dar dupã apariþia primului copil, au început certurile. Într-o searã a venit beat acasã ºi m-a plesnit, dintr-o datã, fãrã motiv, de mi-a dat sângele pe nas. A doua zi ºi-a cerut iertare în genunchi, plângând,
spunând cã nu mai face, cã a fost o scãpare de moment. De atunci, a avut zeci ºi zeci de "scãpãri" de genul acesta. Niciodatã nu m-am plâns ºi am pozat într-o familie fericitã. Mi-a fost ruºine sã spun ce se întâmplã, mi-a fost ºi teamã, pentru cã astfel de persoane - aº putea sã le spun maniaci sau bolnavi mintal - fac totul pentru a fi dependentã de ei, de a te face sã te simþi un gunoi", povesteºte Liliana. Cum a reuºit sã scape din acel iad? "Datoritã
copiilor", spune ea. "La un moment dat nu-i mai eram eu de ajuns, a început sã-mi batã ºi copiii. Iar eu eram atât de vânãtã, încât nu mai aveam puterea sã mã ridic de pe jos sã-l opresc. Dar în ziua în care copilul meu cel mare, adolescent deja, cu mustaþa mijitã, a venit la mine ºi mi-a spus cã ori pleacã de acasã, ori se sinucide, m-am hotãrât. Mi-am luat hainele, actele ºi copiii ºi am plecat la maicã-mea. Nu vrei sã ºtii ce a fost atunci, ce scandal ºi câte vorbe mia scos, dar acum sunt bine, sunt fericitã", spune femeia. Povestea ei are un final fericit, întrucât în urmã cu patru ani ºi-a cunoscut jumãtatea ºi a putut vedea cã într-o relaþie dragostea nu se face cu pumnul. La polul opus este Eugenia, de 55 de ani, din Vulcan. S-a mãritat la 16 ani cu cel pe care-l credea "fãt frumosul" ei ºi are cinci copii, toþi cu un rost al lor, plecaþi în lume, departe de familia care le-a peticit sufletul. Mã uit la ea… e bolnavã, pare mult mai bãtrânã, iar fiecare rid de pe faþã reflectã câte o greutate prin care a trecut. Poate fiecare cutã reprezintã câte o bãtaie, cine ºtie? Ea nu a plecat ºi nici nu va pleca de lângã soþul ei, îmi spune. De ce? "Pentru cã îl iubesc.
Aºa prost cum este el, mã iubeºte", îmi spune Eugenia. "Da, m-a bãtut, m-a cãlcat în picioare. ªi ce? Nu mai sunt femei bãtute în lumea asta? Când eram tânãrã îmi spunea cã nu e dragoste dacã nu îmi dã vreo douã peste bot, aºa se exprima. ºi el devine violent numai când bea, în rest e om bun de pus la ranã", explicã femeia. O întreb de câte ori bea într-o sãptãmânã? "De trei, patru ori. ªi da, de fiecare datã sare la bãtaie, dar eu ºtiu cum sã-l potolesc. Tu nu mã înþelegi ºi nici copiii mei nu mã înþeleg, cã eu am stat cu el pentru copii, pentru liniºte în casã. Ce conteazã dacã mai iau câte una? Asta e viaþa. Nu-mi place sã fiu judecatã pentru asta, aºa se întâmplã în toate familiile, dar copiii mei au prins alte timpuri, cred altceva", mai spune Eugenia. Ca ea, dar ºi ca Liliana sunt sute de femei în Valea Jiului, poate chiar mii, dar poate cã asta este crucea vieþii lor, pe care trebuie s-o poarte pânã la final. Anamaria NEDELCOFF
Opoziþia de la Aninoasa, cu gura mare, dar fãrã vlagã N ici bine nu ridicã un pic vocea în Consiliul Local, cã gura le ºi este închisã de primar. Cam aºa spun membrii opoziþiei din Consiliul Local de la Aninoasa cã se întâmplã la ºedinþe. Cei de la USL spun cã ar face mai multe, dar nu au cum. Primarul Botgros face ºi desface ºi oricum ar da-o, tot nu le iese pasenþa. "Întotdeauna, în Consiliul Local Aninoasa, opoziþia din care fac ºi eu parte ca lider, are un cuvânt de spus, îl spune, dar niciodatã nu se duce la îndeplinire, pentru cã
majoritatea este a PDL-ului", a declarat liberalul Mihãiþã Nistor, viceprimarul Oraºului Aninoasa. Primarul Ilie Botgros, pedelist convins, spune cã nu este aºa. Lui îi pasã de toþi ºi toate , ba chiar spune cã la Aninoasa existã opoziþie chiar ºi unde nu te aºtepþi " Ei, þin cont de pãrerea Opoziþiei....Eu trebuie sã þin cont de pãrerea tuturor, indiferent din ce partid fac parte. Eu am opoziþie ºi la mine în partid, nu doar cu ceilalþi consilieri. Nu am plecat cu ideea cã ai mei trebuie neapãrat sã voteze cum spune primarul. Au dreptul la opinie,
au dreptul la argumente ºi contra-argumente. O hotãrâre iasã dupã ce o voteazã Consiliul, proiectul îl iniþiazã primarul. Nu-i obligatoriu sã voteze cum le spun eu... ", a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa. rimar vs. Viceprimar PDivergenþe de opinie dintre
cei doi edili de la Aninoasa sunt cunoscute încã de la începutul mandatului, din anul 2008. Mihãiþã Nistor a ieºit viceprimar atunci dupã ce se presupune cã Botgros a fost trãdat chiar de unul dintre ai lui, pentru cã el pregãtise pe altcineva pentru aceastã funcþie. De atunci ºi pânã acum, în afarã de schimburile de replici tãioase pe care cei doi ºi le-au "scuipat" mai mereu, fie prin oraº, la televizor ºi chiar pe holurile primãriei, este clar cã nu se înþeleg. Unele voci spun cã vreme de câteva luni bune, cei doi nu ºi-au vorbit ºi nici acum nu o prea fac... Cât priveºte cine de cine þine cont în Consiliul local ... " Dacã nu avem realizãri, nu putem sã spunem cã ne înþelegem", a declarat vicele Mihãiþã Nistor.
Botgros îl contrazice, însã ºi spune cã pentru el ºi USL-ul conteazã. "Pãi normal cã þin cont ºi de pãrerea celor de la USL cã nu sunt în afara Consiliului Local. De ce sã nu, cã altfel nu trec proiectele, pentru cã nu am majoritate", a mai spus ºi Botgros. La Aninoasa, Consiliul Local este format din 5 consilieri PDL, 2 PNL, 2 de la PSD, 3 de la PNG si 1 de la PRM. Pentru ca un proiect de hotãrâre sã treacã, Botgros, pe lângã cele 5 voturi mai are nevoie de alte douã. De asemenea, unele voci, tot din primãrie, afirmã cã Alianþa USL nu funcþioneazã ºi nu a funcþionat niciodatã. În inte-
riorul acesteia, între cele douã partide, PNL ºi PSD, existã o mare bãtãlie pentru cine are sã fie candidatul pentru anul 2012. Cel mai probabil, Mihãiþã Nistor se aºteaptã sã fie el, dar PSD-ul nu ºi nu. Are altul pregãtit, unul despre vom vorbi într-un numãr viitor al cotidianului nostru. Una peste alta, cert este cã pe lista propusã de PSD celor de la PNL, rânduiala ar fi aºa : patru consilieri social-democraþi ºi unul liberal, adicã Nistor. În aceste condiþii, vicele este posibil sã nu se aleagã în mandatul viitor nici mãcar cu un post de consilier. Luiza ANDRONACHE
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 ianuarie 2012
"Carismaticul" Botgros râde cu un A ochi ºi plânge cu celãlalt P
ânã la sfârºitul anului viitor, pe Jiu ar trebui sã avem o hidrocentralã, pe Defileul, mai exact.
Plimbãreþi peste hotare pe banii statului
n de crizã, dar nu A pentru toatã lumea. Aleºii poporului au fost plecaþi, pe parcursul anului 2011 în zeci de delegaþii sau misiuni peste hotare, fãrã sã facã rabat de la confortul lor.
Parlamentarii români au cheltuit anul trecut sume impresionante doar pentru delegaþiile peste hotare. Aleºii neamului nu s-au zgârcit când a venit vorba despre plecãrile în delegaþii sau misiuni economice, culturale sau de altã naturã, iar banii nu au venit din buzunarele lor, ci din bugetul de stat. Numai în luna octombire - ultima contabilizatã de Camera Deputaþilor ºi Senat pânã în acest moment au fost cheltuite 470.000 de lei pentru deplasãrile în strãinãtate ale parlamentarilor, vizita cea mai scumpã fiind cea a lui Cristian Diaconescu, în SUA, pentru care a fost alo-
catã suma de 22.464 lei. Aleºii hunedoreni nu au fost foarte plimbãreþi în anul care a trecut, dar nu puteau lipsi de pe listele cu delegaþiile oficiale plecate peste hotare. De exemplu, senatorul PSD Cosmin Nicula, membru al Comisiei economicã, industrii ºi servicii, al Comisiei permanentã comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru relaþia cu
reuniunea Consiliului Executiv al UNESCO. De aceastã datã suma alocatã a fost de peste 5.641 de lei.
Muncitorii firmei SC Hidroconstrucþia SA lucreazã încã din anul 2005 la un obiect mare de investiþii numit "Amenajarea hidroenergeticã a râului Jiu pe sectorul Livezeni Bumbeºti", aprobat printr-o hotãrâre de Guvern în anul 2003. Iniþiat, termenul de predare al construcþiei era sfârºitul anului 2012, dar s-a prelungit cu încã un an. Acum, primarul Botgros spune cã din experienþa sa, este posibil ca ºi aºa, termenul sã mai fie prelungit încã odatã. " Pãi cei de la Hidroconstrucþia Cluj mai au de lucru la galerie, iar cei de la Hidroconstrucþia Olt are ºi mai mult pânã ter-
minã barajul ºi tot ceea ce este de fãcut acolo", a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa. Însã, chiar dacã primarul Botgros se aratã în culmea
fericirii la gândul cã va avea o astfel de centralã pe teritoriul oraºului pe care îl conduce, se întristeazã totodatã la gândul cã la finalul proiectului, Hidroconstrucþia
va pleca cu tot cu impozite ºi locuri de muncã. "În momentul de faþã, da, este cel mai mare contribuabil la bugetul local, iar din 2014 va fi o problemã grea pentru noi. Nu o sã avem de unde pune în loc 600 de locuri de muncã ºi impozitul pe venit care însumeazã în jur de 450 de milioane de lei vechi pe lunã", a mai precizat întristat primarul Botgros. Viitorul se anunþã ºi mai sumbru, mai ales cã ºi spaniolii care trebuiau sã vinã la Aninoasa cu o investiþie privatã, au anunþat cã din cauza crizei nu mai au bani. Dar, chiar ºi aºa, primarul Botgros spune cã va candida din nou în 2012 pentru încã un mandat, al 6-lea din cariera sa. ªi, mai mult, este sigur cã va câºtiga " cu tupeu ºi carismã". Luiza ANDRONACHE
nul acesta, Oficiul Român pentru Imigrãri, va elibera un numãr de 5.500 autorizaþii de muncã cetãþenilor strãini care îndeplinesc condiþiile ºi doresc sã se încadreze sau sã presteze muncã în România, în conformitate cu Hotãrârea Guvernului nr.1261 din 21 decembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial nr.935 din 29 decembrie 2011.
Actualitate 7
Peste 5.000 de autorizaþii de muncã pentru lucrãtori strãini lucrãtorii stagiari - 200, autorizaþii de muncã pentru sportivi - 300, respectiv autorizaþii de muncã pentru lucrãtori transfrontalieri 100. Reprezentanþii ORI spune cã, în situaþia în care numãrul cererilor pentru
Potrivit legii, strãinii pot obþine autorizaþii de muncã pentru urmãtoarele domenii: autorizaþii de muncã pentru lucrãtorii permanenþi 3.000, autorizaþii de muncã pentru lucrãtorii detaºaþi 700, autorizaþii de muncã pentru lucrãtorii înalt calificaþi - 1.000, autorizaþii de muncã pentru lucrãtorii sezonieri - 100, autorizaþii de muncã nominale - 100, autorizaþii de muncã pentru
eliberarea de autorizaþii de muncã este mai mare decât numãrul stabilit, acesta poate fi suplimentat prin Hotãrâre a Guvernului, în baza unui memoriu justificativ, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei
ºi Protecþiei Sociale. În cursul anului 2011, pânã la sfârºitul lunii noiembrie, Oficiul Român pentru Imigrãri a eliberat un numãr de 2.514 autorizaþii de muncã strãinilor. Cei mai mulþi cetãþeni provin din state precum Turcia 505, China 460, Filipine 299, Sri Lanka 142, Moldova 140 iar domeniile de activitate conform clasificaþiei COR pentru care au fost solicitate autorizaþiile de muncã sunt: guvernantã 285, zidar pietrar 148, fotbalist profesionist 97, administrator societate comercialã 81. Autorizaþia de muncã este documentul oficial care dã dreptul strãinului, cetãþean al unui stat din afara Uniunii Europene ºi Spaþiului Economic European, sã desfãºoare activitãþi lucrative în România. Solicitarea pentru eliberarea unei astfel de autorizaþii se adreseazã Oficiului Român pentru Imigrãri de cãtre angajator, persoanã fizicã sau juridicã. Car men COSMAN
Eminescu, omagiat la muzeu ºi bibliotecã
Z
UNESCO ºi al Comisiei pentru privatizare ºi administrarea activelor statului, a participat la cea de a ºaptea sesiune ordinarã a Comisiei Mondiale de Eticã a ªtiinþei ºi tehnoligiei, desfãºuratã în perioada 8 - 13 octombrie 2011 în Quatar. O delegaþie care a costat peste 10.850 de lei Tot Nicula a vizitat ºi Franþa pe banii Senatului, în luna mai a anului trecut, unde a participat la
iua de 15 ianuarie nu va trece neobservatã nici la Petroºani. Autoritãþile locale pregãtesc douã evenimente importante dedicate marelui poet Mihai Eminescu.
ªi deputatul Iosif Blaga a fost peste hotare cu bani de la stat. De exemplu, acesta a fãcut parte din delegaþia care a participat, în perioada 9 - 10 iunie, la reuniunea Comisiei pentru mediu, agriculturã, probleme locale ºi regionale a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei. Reuniunea a avut loc la Strasbourg ºi a costat 9661 de lei. Car men COSMAN
Cornel Resmeriþã a intrat în posesia gradului de Cavaler
P
rimarul mun\icipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, a intrat în posesia distincþiei acordatã de Preºedintele României, Traian Bãsescu, la sfârºitul anului trecut.
Primul eveniment are loc vineri, 13 ianuarie, la Muzeul Mineritului din Petroºani, acolo unde va avea loc vernisajul unei expoziþii de picturã. Potrivit celor din administraþia localã, aici va expune, începând cu ora 16,00, Alexandra Cacoveanu 40 de Este vorba despre Ordinul Naþional Pentru Merit în grad de Cavaler, decoraþie ce i-a fost conferitã primarului Cornel Resmeriþã printr-un decret al preºedintelui Traian Bãsescu, ce a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I ºi vizeazã conferirea unor decoraþii. Primarului Cornel Resmeriþã i s-a conferit Ordinul Naþional Pentru Merit în grad de Cavaler, "în semn de apreciere pentru eforturile depuse în vederea dezvoltãrii infrastructurii urbane, în interesul comunitãþilor care le-au încredinþat, de-a lungul timpului, mai multe mandate de primar". Resmeriþã s-a declarat extreme de onorat de aceastã distincþie ºi a declarat cã. "Din data de 4 ianuarie am intrat în posesia Ordinului Naþional Pentru
Merit în grad de Cavaler. Este o onoare pentru mine ºi sper sã fie de bun augur. În sfârºit va vedea toatã lumea cã în Lupeni s-a muncit ºi se munceºte în continuare", a declarat primarul Cornel Resmeriþã, premiat pentru infrastructurã urbanã. Marile proiecte derulate la Lupeni sunt cele privind
tablouri. În plus, tot cu acest prilej, la Biblioteca Municipalã din Petroºani va avea loc o expoziþie de carte dedicatã lui Mihai Eminescu. 15 ianuarie este data la care marele Mihai Eminescu s-a nãscut în 1850 la Ipoteºti, iar românii celebreazã aceastã datã prin diverse evenimente culturale. Diana MITRACHE
amenajarea domeniului schiabil din Staþiunea Straja, ambulatoriul de specialitate de la Spitalul Municipal, cele legate de blocurile de locuinþe, Palatul Cultural din Lupeni, dar ºi cele derulate în parteneriat public - privat cum este ªtrandul Lupeni, ori Piaþa Agro-alimentarã. Marius MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 ianuarie 2012
"Carismaticul" Botgros râde cu un A ochi ºi plânge cu celãlalt P
ânã la sfârºitul anului viitor, pe Jiu ar trebui sã avem o hidrocentralã, pe Defileul, mai exact.
Plimbãreþi peste hotare pe banii statului
n de crizã, dar nu A pentru toatã lumea. Aleºii poporului au fost plecaþi, pe parcursul anului 2011 în zeci de delegaþii sau misiuni peste hotare, fãrã sã facã rabat de la confortul lor.
Parlamentarii români au cheltuit anul trecut sume impresionante doar pentru delegaþiile peste hotare. Aleºii neamului nu s-au zgârcit când a venit vorba despre plecãrile în delegaþii sau misiuni economice, culturale sau de altã naturã, iar banii nu au venit din buzunarele lor, ci din bugetul de stat. Numai în luna octombire - ultima contabilizatã de Camera Deputaþilor ºi Senat pânã în acest moment au fost cheltuite 470.000 de lei pentru deplasãrile în strãinãtate ale parlamentarilor, vizita cea mai scumpã fiind cea a lui Cristian Diaconescu, în SUA, pentru care a fost alo-
catã suma de 22.464 lei. Aleºii hunedoreni nu au fost foarte plimbãreþi în anul care a trecut, dar nu puteau lipsi de pe listele cu delegaþiile oficiale plecate peste hotare. De exemplu, senatorul PSD Cosmin Nicula, membru al Comisiei economicã, industrii ºi servicii, al Comisiei permanentã comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru relaþia cu
reuniunea Consiliului Executiv al UNESCO. De aceastã datã suma alocatã a fost de peste 5.641 de lei.
Muncitorii firmei SC Hidroconstrucþia SA lucreazã încã din anul 2005 la un obiect mare de investiþii numit "Amenajarea hidroenergeticã a râului Jiu pe sectorul Livezeni Bumbeºti", aprobat printr-o hotãrâre de Guvern în anul 2003. Iniþiat, termenul de predare al construcþiei era sfârºitul anului 2012, dar s-a prelungit cu încã un an. Acum, primarul Botgros spune cã din experienþa sa, este posibil ca ºi aºa, termenul sã mai fie prelungit încã odatã. " Pãi cei de la Hidroconstrucþia Cluj mai au de lucru la galerie, iar cei de la Hidroconstrucþia Olt are ºi mai mult pânã ter-
minã barajul ºi tot ceea ce este de fãcut acolo", a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa. Însã, chiar dacã primarul Botgros se aratã în culmea
fericirii la gândul cã va avea o astfel de centralã pe teritoriul oraºului pe care îl conduce, se întristeazã totodatã la gândul cã la finalul proiectului, Hidroconstrucþia
va pleca cu tot cu impozite ºi locuri de muncã. "În momentul de faþã, da, este cel mai mare contribuabil la bugetul local, iar din 2014 va fi o problemã grea pentru noi. Nu o sã avem de unde pune în loc 600 de locuri de muncã ºi impozitul pe venit care însumeazã în jur de 450 de milioane de lei vechi pe lunã", a mai precizat întristat primarul Botgros. Viitorul se anunþã ºi mai sumbru, mai ales cã ºi spaniolii care trebuiau sã vinã la Aninoasa cu o investiþie privatã, au anunþat cã din cauza crizei nu mai au bani. Dar, chiar ºi aºa, primarul Botgros spune cã va candida din nou în 2012 pentru încã un mandat, al 6-lea din cariera sa. ªi, mai mult, este sigur cã va câºtiga " cu tupeu ºi carismã". Luiza ANDRONACHE
nul acesta, Oficiul Român pentru Imigrãri, va elibera un numãr de 5.500 autorizaþii de muncã cetãþenilor strãini care îndeplinesc condiþiile ºi doresc sã se încadreze sau sã presteze muncã în România, în conformitate cu Hotãrârea Guvernului nr.1261 din 21 decembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial nr.935 din 29 decembrie 2011.
Actualitate 7
Peste 5.000 de autorizaþii de muncã pentru lucrãtori strãini lucrãtorii stagiari - 200, autorizaþii de muncã pentru sportivi - 300, respectiv autorizaþii de muncã pentru lucrãtori transfrontalieri 100. Reprezentanþii ORI spune cã, în situaþia în care numãrul cererilor pentru
Potrivit legii, strãinii pot obþine autorizaþii de muncã pentru urmãtoarele domenii: autorizaþii de muncã pentru lucrãtorii permanenþi 3.000, autorizaþii de muncã pentru lucrãtorii detaºaþi 700, autorizaþii de muncã pentru lucrãtorii înalt calificaþi - 1.000, autorizaþii de muncã pentru lucrãtorii sezonieri - 100, autorizaþii de muncã nominale - 100, autorizaþii de muncã pentru
eliberarea de autorizaþii de muncã este mai mare decât numãrul stabilit, acesta poate fi suplimentat prin Hotãrâre a Guvernului, în baza unui memoriu justificativ, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei
ºi Protecþiei Sociale. În cursul anului 2011, pânã la sfârºitul lunii noiembrie, Oficiul Român pentru Imigrãri a eliberat un numãr de 2.514 autorizaþii de muncã strãinilor. Cei mai mulþi cetãþeni provin din state precum Turcia 505, China 460, Filipine 299, Sri Lanka 142, Moldova 140 iar domeniile de activitate conform clasificaþiei COR pentru care au fost solicitate autorizaþiile de muncã sunt: guvernantã 285, zidar pietrar 148, fotbalist profesionist 97, administrator societate comercialã 81. Autorizaþia de muncã este documentul oficial care dã dreptul strãinului, cetãþean al unui stat din afara Uniunii Europene ºi Spaþiului Economic European, sã desfãºoare activitãþi lucrative în România. Solicitarea pentru eliberarea unei astfel de autorizaþii se adreseazã Oficiului Român pentru Imigrãri de cãtre angajator, persoanã fizicã sau juridicã. Car men COSMAN
Eminescu, omagiat la muzeu ºi bibliotecã
Z
UNESCO ºi al Comisiei pentru privatizare ºi administrarea activelor statului, a participat la cea de a ºaptea sesiune ordinarã a Comisiei Mondiale de Eticã a ªtiinþei ºi tehnoligiei, desfãºuratã în perioada 8 - 13 octombrie 2011 în Quatar. O delegaþie care a costat peste 10.850 de lei Tot Nicula a vizitat ºi Franþa pe banii Senatului, în luna mai a anului trecut, unde a participat la
iua de 15 ianuarie nu va trece neobservatã nici la Petroºani. Autoritãþile locale pregãtesc douã evenimente importante dedicate marelui poet Mihai Eminescu.
ªi deputatul Iosif Blaga a fost peste hotare cu bani de la stat. De exemplu, acesta a fãcut parte din delegaþia care a participat, în perioada 9 - 10 iunie, la reuniunea Comisiei pentru mediu, agriculturã, probleme locale ºi regionale a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei. Reuniunea a avut loc la Strasbourg ºi a costat 9661 de lei. Car men COSMAN
Cornel Resmeriþã a intrat în posesia gradului de Cavaler
P
rimarul mun\icipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, a intrat în posesia distincþiei acordatã de Preºedintele României, Traian Bãsescu, la sfârºitul anului trecut.
Primul eveniment are loc vineri, 13 ianuarie, la Muzeul Mineritului din Petroºani, acolo unde va avea loc vernisajul unei expoziþii de picturã. Potrivit celor din administraþia localã, aici va expune, începând cu ora 16,00, Alexandra Cacoveanu 40 de Este vorba despre Ordinul Naþional Pentru Merit în grad de Cavaler, decoraþie ce i-a fost conferitã primarului Cornel Resmeriþã printr-un decret al preºedintelui Traian Bãsescu, ce a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I ºi vizeazã conferirea unor decoraþii. Primarului Cornel Resmeriþã i s-a conferit Ordinul Naþional Pentru Merit în grad de Cavaler, "în semn de apreciere pentru eforturile depuse în vederea dezvoltãrii infrastructurii urbane, în interesul comunitãþilor care le-au încredinþat, de-a lungul timpului, mai multe mandate de primar". Resmeriþã s-a declarat extreme de onorat de aceastã distincþie ºi a declarat cã. "Din data de 4 ianuarie am intrat în posesia Ordinului Naþional Pentru
Merit în grad de Cavaler. Este o onoare pentru mine ºi sper sã fie de bun augur. În sfârºit va vedea toatã lumea cã în Lupeni s-a muncit ºi se munceºte în continuare", a declarat primarul Cornel Resmeriþã, premiat pentru infrastructurã urbanã. Marile proiecte derulate la Lupeni sunt cele privind
tablouri. În plus, tot cu acest prilej, la Biblioteca Municipalã din Petroºani va avea loc o expoziþie de carte dedicatã lui Mihai Eminescu. 15 ianuarie este data la care marele Mihai Eminescu s-a nãscut în 1850 la Ipoteºti, iar românii celebreazã aceastã datã prin diverse evenimente culturale. Diana MITRACHE
amenajarea domeniului schiabil din Staþiunea Straja, ambulatoriul de specialitate de la Spitalul Municipal, cele legate de blocurile de locuinþe, Palatul Cultural din Lupeni, dar ºi cele derulate în parteneriat public - privat cum este ªtrandul Lupeni, ori Piaþa Agro-alimentarã. Marius MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 ianuarie 2012
"N
u cred cã mã mai întorc. Risc sã mor tânârã rãmânând aici ºi asta doar datoritã condiþiilor grele de trai. Acolo, eu am putut sã mã hrãnesc corect medical, având în vedere boala mea. Sunt tratatã ºi þinutã sub observaþie cu mare atenþie. Cu doar 15 ore de muncã pe sãptãmânã trãiesc foarte bine, iar asigurarea de sãnãtate îmi asigurã servicii de care nici nu ºtiam cã existã în þara mea" Monica Maria Konicska, Petrila. Salariile mici din zona economicã ºi instituþionalã majoritarã din valea Jiului a adus locuitorii ei în situaþia de a-ºi lichida afacerile, care însemnau chin, ºi pãrãsirea serviciilor pentru oferte mult mai bune în þarã ºi strãinãtate. Doar în decurs de circa o lunã, mai precis din 15 decembrie pânã în prezent, peste 15 persoane au pãrãsit zona ºi alþii se pregãtesc. Când ai doar 750 lei salariu ºi eºti cap de familie - pe lângã faptul cã simþi cã duci apa cu sita, muncã în zadar, mai eºti ºi
Se goleºte Valea Jiului
umilit - trebuie sã iei o hotãrâre, sã-þi faci ordine în viaþã. Aºa a procedat un absolvent de psihosociologie cu experienþã în domeniu, Ilinca Bota, din Petroºani, care a luat calea pribegiei plecând în Germania unde a fost admisã în urma unui interviu dur, dar ºi pentru cã a acceptat munca într-o perioadã "seacã" pentru firme în ceea ce priveºte angajarea de personal. Un inginer în IT, Laur S., tot din Petroºani, pentru cã avea un salariu care nu-i permitea nici sã-ºi plãteascã facturile, a încercat sã se descurce deschinzând o micã firmã. O perioadã a mers atât cât pentru strictul necesar. Era ceva!! Dar a venit criza ºi problemele ce au decurs din mãsurile de austeritate ale guvernanþilor, plus scumpirile ãn cascadã. A schimbat profilul de activitate de douã ori în doi ani. Degeaba. A început sã aplice pentru a se angaja în domeniul sãu de pregãtire ºi a aºteptat. "E greu la vârsta mea, 46 de ani. Nu înþeleg întotdeauna care sunt criteriile lor în a-ºi alege oamenii. Dar sunt privaþi ºi e apanajul lor. Abia acum, ieri,
Jandarmii hunedoreni,
m-au chemat cei de la Arad. Este ceva sã ai masã, cazare plus 18 milioane net" - a declarat inginerul IT.
Alþi doi medici - unul fiind doctorul urgentist de la Petroºani, Ion Ienea - se pregãtesc sã pãrãseascã þara fiind aºteptaþi cu braþele deschise de Marea Britanie. Un altul, din Petroºani, a plecat spre Germania. Este vorba de Viorica Maghiar, din Petroºani, care a terminat Facultatea de Medicinã din Bucureºti ºi nu a vrut nimeni s-o angajeze. Era ca în filmele cu proºti: medic fãrã asigurare medicalã. În cãutãrile sale pentru supravieþuire a ajuns sã dea un examen la un Institut de Medicinã din Germania, cu reprezentanþã în România. L-a luat cu brio ºi dusã a fost pe data de 9 ianuarie 2012. Un administrator media, Iuditha C., a revenit acasã din Germania, dupã trei ani, dar a fost ºocatã sã vadã cât s-a degradat viaþa în România. Ca
urmare, având experienþã în asistenþã socialã în cadrul EU, a fost admisã de Belgia în acelaºi domeniu de activitate. O altã firmã de construcþii speciale se lichideazã la cererea proprietarului pentru a pãrãsi zona Vãii Jiului. Gheorghe M., din Petroºani, spune cã nu are ce face, cã trebuie sã se miºte, pentru cã are copii de þinut în ºcoli, iar investiþia fãcutã în copii este cea mai valoroasã investiþie: "Este ca atunci cînd investeºti în seminþe de calitate pe care le semeni în pãmânt roditor". Gheorghe M. se mutã cu familia la Alba Iulia, unde este profesor la o facultate. Monica Maria Konicska, are 32 de ani, este din Petrila, a plecat acum trei ani la tratament în Austria, viaþa sa atârnând de un fir de aþã. Dupã un an de spitalizãri ºi luptã cu boala, în þarã s-a reîntors în Austria doar, spune ea, pentru a face câþiva bani prestând munci mai uºoare chiar într-un centru de convalescenþi.
A revenit acasã, dar nu a putut rezista mai mult de ºase luni. Lipsa hranei adecvate, lipsa unui mediu fãrã stres i-au reactivat boala. Ca urmare, înainte de Crãciun a plecat. "Nu cred cã mã mai întorc. Risc sã mor tânârã rãmânând aici ºi asta doar datoritã condiþiilor grele de trai. Acolo, eu am putut sã mã hrãnesc corect medical, sunt ºi tratatã ºi þinutã sub observaþie cu mare atenþie. Cu doar 15 ore de muncã pe sãptãmânã trãiesc foarte bine, iar asigurarea de sãnãtate îmi asigurã servicii de care nici nu ºtiam cã existã în þara mea. Dar în viziunea austriecilor eu sunt considetatã sãracã acolo. Vã daþi seama cum o duc ei, care este nivelul lor de trai?" - a declarat Monica Maria. Sunt doar câteva exemple, cazuri descoperite de noi doar într-o lunã. În acest ritm, Valea Jiului se va depopula rapid, iar alþii greu vor veni în zonã cu toate proiectele de anvergurã anunþate în turismul din aceºti munþi minunaþi. Ileana FIRÞULESCU
Error, delete...
la Casa Naþionalã de Pensii Publice
la ora bilanþului C P
este 1.450 misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia manifestaþilor de protest, sportive, culturale-artistice, religioase ºi comemorative ºi alte 2360 misiuni de menþinere a ordinii publice pe în staþiunile montane, balneare ºi pe traseele turistice adiacente acestora. La acestea se mai adaugã alte câteva zeci de intervenþii de cãutare ºi salvare, ori de acordare de sprijin unor persoane aflate în dificultate. Acesta este bilanþul pe anul 2011 al jandarmii hunedoreni pentru care au fost felicitaþi de comandamentul Jandarmeriei Române. Colonel Aurel Moise, ºeful Direcþiei Ordine ºi Siguranþã Publicã din Jandarmeria Românã, prezent la "Evaluarea activitãþii Inspectoratului de Jandarmi Judeþean Hunedoara în anul 2011" a precizat cã "Activitatea desfãºuratã de jandarmi hunedoreni în anul 2011este foarte bunã ºi sunt delegat sã vã comunic cã este apreciatã de comanda Jandarmeriei Române. IJJ Hunedoara se evidenþiazã între celelalte
urtea de Conturi a gãsit nu mai puþin de 1.672 de cazuri de incompatibilitate ºi CNP-uri eronate, în urma unui control efectuat la instituþia amintitã.
unitãþi ale Jandarmeriei ale statului. Române prin misiunile Potrivit unui comunicat al CNPP disfuncþio"Din acest punct de vedere, raportul Curþii de îndeplinite ºi rezultatele nalitãþile ar fi fost generate de lipsa unui sistem Conturi este argument pentru urgentarea impleobþinute, având o structurã informatic integrat între instituþiile subordonate mentãrii sistemului informatic integrat", se aratã de ordine publicã bine MMFPS, cât ºi între minister ºi celelalte instituþii în comunicatul CNPP. (M.M.) organizatã la nivelul judeþului. În anul 2012 vã Moloþ, a þinut sã-i felicite pe jandarmii urez sã obþineþi rezultate cel puþin la hunedoreni pentru profesionalismul de acelaºi nivel ºi sã aveþi ca principal obieccare au dat dovadã în asigurarea ordinii ºi tiv siguranþa cetãþeanului, principalul siguranþei publice. "Respect instituþia obiectiv evaluator al muncii desfãºurate Jandarmeria Românã ºi respect jandarmii z Vrei ca afacerea ta sã fie de jandarmi". care fac parte din aceasta, datoritã La rândul sãu preºedintele Consiliului prestaþiei pe care au avut-o de-a lungul cunoscutã? Judeþean Hunedoara, prof. Mircea Ioan timpului în judeþul Hunedoara. Nu este localitate din judeþ unde cuvântul z Vrei sã te dezvolþi? "jandarm" sã nu fie elogiat. Activitatea jandarmilor este permanentã ºi i-am z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori întâlnit întotdeauna acolo unde a fost serioºi de afaceri? nevoie sã fie salvate vieþi sau sã asigure liniºtea cetãþeanului", a declarat Ioan z Vrei sã faci bani? Mircea Moloþ. Efectivele de ordine publicã din strucNoi suntem turile mobile ºi de intervenþie au constatat în acest an un numãr de 477 de fapte de partenerii pe care îi cauþi! naturã penalã ºi au fost identificaþi 415 ADRESA NOASTRà prezumtivi autori. De asemenea, au fost Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 aplicate 3.319 sancþiuni contravenþionale tel. 0374 906 687 în valoare de 537.404 lei. e-mail: cronicavj@gmail.com Marius MITRACHE
Cronica Vãii Jiului
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 ianuarie 2012
Disponibilizaþii, fãrã speranþe...
u au ºanse sã primeascã N tranºa a treia din
Aproximativ 20 de foºti mineri au venit ºi joi în faþa CNH la Petroºani ca sã afle când vor primi banii de disponibilizare. Oamenii sunt cu fiecare zi care trece tot mai dezamãgiþi ºi nu înþeleg de ce au fost minþiþi. "Nici nu mai ºtim ce sã facem. Unii spun cã în ºedinþa de Guvern de miercuri s-a vorbit despre noi, alþii cã nu ºi noi tot fãrã ºanse suntem. De ce ne-au lãsat sã plecãm,
banii de disponibilizare. Minerii din Valea Jiului au aflat de la conducerea Companiei Huilei din Petroºani cã banii lor vor veni doar când Comisia Europeanã va da verdictul favorabil pentru acordarea subvenþiei.
dacã nu aveau banii?", a spus Sabin Firizoiu, unul dintre disponibilizaþi. Din pãcate, însã,cei din conducerea Companiei nu au avut un rãspuns favorabil pentru ortacii care pânã în septembrie au dat cãrbuni la CNH. "Secretarul de stat a înaintat propunerea cãtre premierul Emil Boc pentru a fi discutatã în ºedinþa de Guvern, dar nu s-a gãsit o înþelegere. Din pãcate nu putem sã le dãm acum banii acestor oameni. Ei îºi vor
primi sumele, dar cel mai probabil se aºteaptã aprobarea subvenþiei de cãtre Comisia Europeanã", a spus Constantin Jujan, director general al CNH. Disponibilizaþii nu au decis dacã vor mai protesta, pentru cã deocamdatã au înþeles cã au doar promisiuni. Oamenii trebuie sã mai primeascã fiecare aproximativ 7.000 de lei, bani care reprezintã ultima tranºã negociatã înainte de a pãrãsi sistemul minier. Diana MITRACHE
Legea nouã privind taxa auto intrã în vigoare de sâmbãtã.
Aplicarea, dupã aprobarea normelor metodologice de la Guvern organelor fiscale compebilã numai dupã ce Proiectul de act oua lege privind N taxa de poluare Executivul va aproba în normativ a fost tente pentru a solicita auto va intra în vigoare la sfârºitul acestei sãptãmâni, însã aplicarea efectivã a acesteia va deveni posibilã abia dupã ce Guvernul va aproba normele de aplicare, potrivit informaþiilor Ministerului Mediului ºi Pãdurilor (MMP).
Noua lege a fost publicatã în Monitorul Oficial marþi ºi urmeazã sã intre efectiv în vigoare în cel mult trei zile de la publicare întrucât nu au existat precizãri suplimentare. Potrivit MMP, aplicarea efectivã a legii va fi posi-
ºedinþa sãptãmânalã normele metodologice necesare. Noul act normativ prevede o reducere a taxei de poluare cu pânã la 25%, iar în cazul în care taxa de poluare plãtitã de la 1 iulie 2008 este mai mare decât cea rezultatã din aplicarea acestei legi, contribuabilii pot solicita restituirea sumelor reprezentând diferenþa de taxã plãtitã. Persoanele care au plãtit pentru taxa de poluare sume mai mari decât cele rezultate din aplicarea acestei legi se pot prezenta la ghiºeele
restituirea sumelor reprezentând diferenþa de taxa.Conform legii, care are la bazã principiul 'poluatorul plãteºte', taxa de poluare va fi plãtitã o singurã datã atât pentru autovehiculele noi, cât ºi second-hand care sunt înmatriculate pentru prima datã în România. Pentru autovehiculele înmatriculate înainte de anul 2007, taxa de poluare va fi achitatã de cãtre cumpãrãtor la momentul primei transcrieri a dreptului de proprietate a autovehiculelor, dupã ce intrã în vigoare actul normativ. Modalitatea de calcul a taxei este unitarã pentru toate situaþiile în care aceasta se achitã ºi se calculeazã pe baza unor criterii precum tipul motorizãrii, capacitatea cilindricã, emisia de CO2 ºi norma de poluare, dar se va þine cont ºi de uzura autoturismului.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
Taxa de gunoi rãmâne neschimbatã
L
ocuitorii din Petroºani nu vor plãti mai mult de 4 lei pentru fiecare persoanã pentru gunoiul menajer. Asta s-a decis printr-o hotãrâre de consiliu, prin care
s-a stipulat ºi faptul cã nu se vor percepe taxe suplimentare pentru restanþieri. Decizia aparþine legislativului local, care a fãcut miercuri doar câteva completãri care îi vizeazã pe agenþii economici. "Taxa nu a fost modificatã.Noi avem obligaþia, laînceput de an, sã adoptãm o hotãrâre de consiliu prin care sã stabilim cã taxa de salubritate poate fi plãtitã lunar ºi cã nu se percem majorãri de întârziere", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului
iniþiat de MMP dupã ce Curtea Europeanã de Justiþie a declarat vechea taxã auto ca fiind discriminatorie. Marius MITRACHE
Canalizare pentru încã o stradã
S
trada Aradului din Colonia Petroºani a fost cuprinsã în proiectul de reabilitare finanþat de Uniunea Europeanã. Decizia a fost adoptatã în ºedinþa de consiliu de miercuri ºi în proiectul de 40 de milioane de euro, va intra ºi introducerea apei potabile ºi a canalizãrii ºi pe aceastã stradã.
"Într-o primã fazã proiectul trebuia finanþat prin Agenþia Zonelor Miniere, însã, am convenit, ºi Consiliul local a adoptat hotãrârea, sã trecem reabilitarea canalizãrii ºi introducerea sis-
Petroºani. În plus, administraþia de la Petroºani a achitat ºi restanþele
temului de alimentare cu apã potabilã pe aceastã stradã, în proiectul finanþat din fonduri europene", a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Aproape opt kilometri de reþele de distribuþie a apei potabile ºi nu mai puþin de 24 de kilometri de reþele de canalizare din municipiul Petroºani vor fi reabilitate cu fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeanã. Potrivit primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, valoarea totalã a investiþiei se ridicã la 7.406.840 euro, iar termenul de finalizare a investiþiei este de 36 de luni.
pe care le avea cãtre Vulcan, pentru cã acolo este depus gunoiul strâns la Petroºani.
Diana MITRACHE "Aveam ceva restanþe pentru ultima lunã din anul trecut, dar le-am achitat", a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi. Taxa de salubritate este diferitã de la un oraº la altul. În Valea Jiului cea mai mare taxã o au locuitorii de la Vulcan care plãtesc aproximativ 7,2 lei pentru fiecare persoanã fizicã. Aºa se face cã primarul Gheorghe Ile de la Vulcan a decis sã nu mai accepte ca administraþiile care au restanþe sã ducã gunoi la Vulcan. Diana MITRACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 ianuarie 2012 SC EURO JOBS SRL
Programul Operaþional Sectorial penpentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Axa Prioritarã nr. nr. 1 "Educaþie ºi forformare profesionalã în sprijinul creºterii economice ºi dezvoltãrii societãþii bazate pe cunoaºtere" Domeniul major de intervenþie 1.3 "Dezvoltarea resurselor umane din educaþie ºi for mare" Nr. Nr. de identificare a contractului: POSDRU /87/1.3/S/64273
Universitatea din Petroºani - Rector prof. univ. dr. ing. mat. Emil POP implementeazã de la 1 septembrie 2010, în calitate de beneficiar, proiectul cu titlul "Dezvoltarea resurselor umane din învâþãmântul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning", ID proiect POSDRU/87/1.3/S/64273, cofinanþat din Fondul Social European prin Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, Direcþia Generalã Autoritatea de Management pentru Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013. Proiectul este implementat în parteneriat cu 3 parteneri naþionali ºi anume: Universitatea Petrol ºi Gaze din Ploieºti, în calitate de Partener 1, S.C. EURO JOBS S.R.L. din Petroºani, în calitate de Partener 2, S.C. MEMORY S.R.L. din Hunedoara, în calitate de Partener 3. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea ºi modernizarea sistemului de educaþie ºi formare profesionalã iniþialã ºi continuã din învaþãmântul superior, în vederea unei bune adaptãri la nevoile în permanentã schimbare din economie ºi societate, prin implementarea unui sistem de e-Learning, la sediul Universitãþii din Petroºani ºi formarea bazei de date, împreunã cu Universitatea Petrol ºi Gaze Ploieºti, aflatã în regiunea de dezvoltare Sud Muntenia.
Prin derularea proiectului, cadrele didactice ale Universitãþii din Petroºani ºi ale Universitãþii Petrol ºi Gaze din Ploieºti, care formeazã grupul þintã, sunt instruite în vederea elaborãrii materialelor didactice în format specific e-Learning ºi vor elabora propriu-zis aceste materiale, care vor forma, în final, baza de date a sistemului de date astfel constituitã, va permite adaptarea acesteia la modificãrile frecvente ºi rapide ale cerinþelor economice în continuã evoluþie, deoarece se poate revizui permanent, fãrã costuri ºi consumuri de materiale suplimentare. Proiectul contribuie la atingerea unui nivel mai înalt de calificare al persoanelor din grupul þintã, prin dezvoltarea abilitãþilor cadrelor didactice de a utiliza calculatorul ºi de a lucra cu softuri specifice sistemelor e-Learning. În luna ianuarie 2012, luna a V-a, anul II de implementare a proiectului, se vor derula cursurile de "Operator procesare text ºi imagine" la care vor participa 32 de cadre didactice ale Universitãþii din Petroºani. Tot în aceastã lunã, cadrele didactice, care formeazã grupul þintã în cadrul proiectului, vor participa la seminariile "Obiective orizontale", cu tematica: egalitate de sanse, dezvoltare durabila, protectia mediului si calitate in invatamant. e-Learning-ul va deveni, cu sigurantã, o alternativã luatã în considerare din ce în ce mai mult în ceea ce priveºte construirea unei cariere de succes. Informaþii suplimentare se pot obþine la: Universitatea din Petroºani, str. Universitãþii, nr. 20, tel: 0723.541.738 Persoane de contact: Experþi comunicare, Cocuti Mihai ºi Karina Straja
HOROSCOP
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL
s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!
Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
VÂNZÃRI Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699.
Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264
13 ianuarie 2012
Totuºi, relaþia dintre voi va evolua mulþumitor pe tot parcursul zilei. Încearcã sã îþi gãseºti ceva mai mult timp pentru odihnã ºi mai ales nu te implica în mai multe activitãþi de-odatã. Eºti hotãrât sã-þi pui în practicã toate proiectele, dar ar fi bine sã te gândeºti.
Este posibil ca o rudã apropiatã sã aibã o realizare de care se va bucura întregul clan.Vei avea parte de o mulþime de evenimente care nu îþi vor conveni câtuºi de puþin. Vei avea un sentiment de neliniºte ºi de nesiguranþã în plan afectiv. Spre sfârºitul zilei îþi va fi mai bine.
ªi din punct de vedere mental ai reacþii prompte ceea ce îþi va fi de un real folos. V-a trebui sã fii foarte atent ºi sã nu te implici în activitãþi la limita legalitãþii deoarece ai putea avea probleme serioase. N-ar fi exclus ca o cunoºtinþã sã te bârfeascã.
Iniþiativele tale vor putea fi duse la bun sfârºit graþie ºi bunei capacitãþi de concentrare de care dai dovadã în aceastã perioadã. Aparatul urogenital va fi mai sensibil. Relaþia cu superiorii ierarhici va fi destul de tensionatã, în ciuda faptului cã aceºtia te vor aprecia.
Vei avea posibilitatea sã pleci împreunã într-o cãlãtorie, dar n-ar fi exclus nici sã faci o cucerire cu ocazia unui drum. Starea ta generalã este bunã, eºti vioi ºi plin de forþã. Vei munci mult pentru a face faþã tuturor problemelor cu care te confrunþi.
Ai putea primi o ofertã de colaborare care, cel puþin deocamdatã, se va dovedi avantajoasã. Cineva din familie þi-ar putea da o mânã de ajutor pentru a rezolva mai uºor chestiunile profesionale. Farmecul personal ºi te vor face remarcat de persoanele de sex opus.
În aceastã zi va trebui sã acorzi mai multã atenþie sãnãtãþii. Sunt posibile probleme pe fond nervos. În plan familial n-ar fi exclus sã fie nevoie sã revenii asupra unei activitãþi pe care nu ai finalizat-o la vreme. Tot ce vei demara acum se va finaliza cu o oarecare întârziere.
În ceea ce te priveºte traversezi o perioadã excelentã din punct de vedere sentimental. Vei avea ocazia sã faci o cucerire, dar ºi sã îþi consolidezi relaþia cu fiinþa iubitã. Te simþi lipsit de forþã ºi ar trebui sã nu te implici în prea multe activitãþi fizice.
Impulsivitatea de care dai dovadã în aceastã perioadã îþi poate aduce serioase neînþelegeri cu rudele apropiate ºi nu numai. În plan sentimental situaþia va fi relaxatã. Farmecul personal îþi va permite sã faci o bunã impresie persoanelor de sex opus.
Eºti mai optimist, mai încrezãtor ºi în felul acesta reuºeºti sã influenþezi parcã ºi evenimentele. De altfel, cãlãtoriile, dar mai ales relaþiile cu strãinãtatea se vor arãta favorabile, indiferent cã este vorba de afaceri sau de divertisment. Cu partenerul vor fi controverse.
Ai dori sã îþi consolidezi relaþia de suflet, dar pentru asta ar trebui sãncerci sã fii ceva mai conciliant. Mai ales cei cãsãtoriþi vor avea o perioadã deosebit de agitatã. Pe cât posibil evitã sã te implici în activitãþi riscante, deoarece poþi avea tot felul de surprize.
Gândeºte-te de douã ori înainte de a spune sau de a face ceva. Pe acasã vei avea o mulþime de situaþii de rezolvat ºi nu îþi va fi prea uºor. Inspiraþia îþi va fi de un real folos în luarea deciziilor. Relaþia cu cei din jur va fi ceva mai puþin comodã.
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 ianuarie 2012
VORBA LU` BUJI
Þ
de Mircea BUJORESCU
Struþo-cãmila chinezeascã, în “Anul Dragonului”
ineþi minte ce vã spun acum. Cicã, anul ãsta, dupã calendarul chinezesc este "Anul Dragonului".
N-am avut nici chef, nici timp sã verific cum e cu predicþiile ºi dobitoceniile ãstora care s-au autointitulat astrologi. Conform celor date de ei pe gurã, o sã fie nenorociri mari, catastrofe, se va urca porcul în copac, vom ajunge toþi sã ne hrãnim cu rãdãcini, mai pe scurt, va fi vai de curul nostru... Baliverne! Eu l-am vãzut pe preºedintele nostru la ambasada Chinei, afiºând un zâmbet
larg. Deci, e de bine. Acolo, la Anul Nou Chinezesc, Domnia Sa ºi-a pus ºorþ înflorat ºi le-a arãtat ãlora cã ºi noi ºtim sã gãtim colþunaºi de primãvarã. Pãi, ce mama dracului, cine suntem noi în faþa noastrã! Drept e, cã de unde sunt acum chinezii, ne mânâncã seminþe-n cap ºi se uitã la noi ca din rampa puþului... Sã nu mai spun cã, pe sistemul lor struþo-cãmilã (comunism plus capitalism) au reuºit sã îngenunchieze ºi America, þara unde se zice cã domneºte DEMOCRAÞIA, dar care ia bani cu camãtã de la China. Apropos de chestia asta de pe limbile tuturor limbiºtilor,
democraþia... Exact acum 20 de ani, în ziarul “Zori Noi”, înaintaºul de drept al "Cronicii Vãii Jiului" de azi a debutat o rubricã, sub genericul "Sã învãþãm Democraþia". A apãrut vreo 6 luni, din 3 în 3 zile, în pagina întâi, lângã capul ziarului. Autorul - un tânãr profesor de filosofie, pe numele lui Vasile Dâncu. Eu eram sculã pe basculã, director al ziarului, ºi-l angajasem sã-i dau salariu mai mare, ºtiind cã urma sã plece la Universitatea "Babeº Bolyai", la Cluj. Îl “citisem” cã e al dracului de deºtept ºi tobã de carte, încã de pe atunci. Concluzia articolelor sale era una singurã.
niversitatea "U Petroºani este cea mai importantã zestre a Vãii Jiului, era un loc de referinþã naþional ºi internaþional. Gândiþi-vã ca aici s-au specializat oameni de calibru, ingineri care acum sunt miniºtri prin Africa, Asia, America de Sud" dr.ing. benor Voicescu, fost consilier local PSD, unul dintre fondatorii Institutului Social Valea Jiului.
Opoziþia USLaºã din Valea Jiului încercã, timid precum ardelenii din bancuri, sã activeze oameni cu idei, credibili, figuri noi pe scena politicã localã. Reacþiile au fost favorabile atunci când Cronica Vãii Jiului a publicat faptul cã Benor Voicescu, un fost sacrificat de PSD în anul 2004, a revenit la organizaþia de la Petroºani. "Supãrarea" sa a fost de lungã duratã având în vedere cã timp de ºase ani ºi-a vãzut de viaþã, nedorind sã mai audã de politicã. La vremea respectivã, martie 2006, Benor Voicescu, numit "ultimul mohican" al PSD Petroºani, a demisionat din partid, iar cu aceastã ocazie Consiliul Local Petrosani nu a mai existat opoziþie. De ce a revenit fostul specialist în minerit dupã atâþia ani?
"Ultimul mohican", Benor Voicescu:
"Palavragii care macinã vânt doar sã abureascã minþile oamenilor" "Eu am plecat din partid la vremea aceea, nu din cauza PSD, ci datoritã unei stãri conflictuale aproape permanente care exista acolo… În viziunea mea, cei care sunt membri unui partid ar trebui sã se simtã ca la un club, un loc unde existã schimburi de idei, unde se discutã lucruri ºi fapte care sã te defineascã. Mi-am propus sã nu-mi trãdez principiile, nu îmi propun o competiþie. Am discutat cu Ioan Rus ºi m-am bucurat cã a venit la conducerea PSD Petroºani, pentru cã este un om echilibrat, raþional" a declarat Benor Voicescu. Inginerul, fost director la mai multe exploatãri miniere ºi "fermier" în zona
Jieþului, Voicescu sperã ca mãcar de acestã datã sã fie scoºi în faþa locuitorilor Petroºaniului oameni de calitate, care au altceva de spus, dar mai ales cei care au competenþa sã relizeze lucruri constructive. "Sper ca de data aceasta sã selecteze persoane cu proiecte serioase, mãcar la modul teoretic ºi tot ar fi un pas uriaº înainte. Apoi, sper sã aibã dibãcia sã scoatã la rampã oameni credibili. Altfel, nu meritã sã intri într-o competiþie dacã nu dovedeºti cã eºti în stare de altceva decât ce a fost pânã acum. Nu mai trebuie sã existe ceea ce vedem acum pe plan naþional: palavragii care macinã vânt, care nu au nevoie de consistenþã, ci doar sã abu-
reascã minþile oamenilor. Eu am sfãtuit ºi pe regretatul Carol Schreter ºi pe Tiberiu Iacob Ridzi, când am avut ocazia, sã elimine o anume atmosferã din jurul lor ºi sã se înconjoare de persoane de calitate, de profesioniºti care sã le dea idei ºi de unde se puteau inspira. Eu ºi în zi de astãzi cred cã Petroºaniul a pierdut enorm cã Bujor Bogdan nu a fost ales mãcar o legis-
În decembrie 1989 am câºtigat democraþia ºi nu prea ºtiam ce sã facem cu ea. Mai sintetic, oamenii trebuiau sã înþeleagã cã, de fapt, democraþia însemna libertatea de a nu fi liberi... În timp, tânãrul meu prieten Vasile Dâncu a fondat “Metro Media Transilvania”, deºtept frate, v-am spus eu, fãcea sondaje. Apoi, a fost numit ministru al Informaþiilor, tare tãticule, lucra pe strategii. Dar cum apare unul deºtept, îi dãm la cap, a rãmas apoi doar... senator. Pe urmã, partidul de sinucigaºi (PSD) l-a cam dat la o parte (era mai tare Vanghelie - almanahe!). Deºteptul fiind tot deºtept, acum conduce IRES - unul dintre cele mai mari (ºi mai tari) institute de cercetare sociologicã din þarã. Face, ºi acum când citiþi dumneavoastrã, sondaje. ªtie, domne! laturã primar al municipiului" - a spus Voicescu. De precizat cã Bujor Bogdan a fost specialist în minerit ºi prefect al judeþului Hunedoara. Cu privire la situaþia în care se aflã Universitatea Petroºani, existând posibilitatea absorbþiei acesteia de Universitatea Tehnicã din Cluj, Benor Voicescu era intrigat ºi pesimist în privinþa viitorului acestei instituþii academice. "Universitatea Petroºani este cea mai importantã zestre a Vãii Jiului, era un loc de referinþã naþional ºi internaþional. Gândiþi-vã ca aici s-au specializat oameni de calibru, ingineri care acum sunt miniºtri prin Africa, Asia, America de Sud. Aceºtia puteau oricând revigora activitatea prin studenþii trimiºi de acolo, prin colaborãri de importanþã majorã. Pãrerea mea este cã o vom pierde, se va alipi Clujului" a declarat Benor Voicescu. Ileana FIRÞULESCU
Aºadar, am avut mânã bunã! Sunt mândru de Dâncu ºi þin la el, ca la copii mei. Mai ales pentru faptul cã mi-a bãgat în cap democraþia, adicã libertatea de a nu fi liber... Aruncând o privire retrospectivã asupra acestor 22 de ani, pãrerea mea (n-aveþi decât sã mã contraziceþi!) este cã trei lucruri sigure ne-a adus Coana Democraþia. Unu. Bietele femei pot sã rãmânã gravide, foarte gravide, sau exagerat de gravide, fiindcã s-au liberalizat avorturile. Doi. Meseriaºii, sau cei sãraci cu duhul pot sã plece la muncã peste hotare. Trei. Toþi românii au voie sã vorbeascã orice, despre orice ºi despre oricine, fãrã sã ºtie cã, de fapt, vorbesc degeaba. Restul e vânare de vânt ºi frecþie la un picior de frasin!
Dacã n-au avut þuicã de pufoaicã,
Românii au cheltuit anul trecut 55 milioane de euro pe whisky omânii au cheltuit anul treR cut circa 55 de milioane de euro pe whisk, susþin principalii importatori, din care un sfert în perioada sãrbãtorilor de iarnã.
Studiul nu spune însã ºi care sunt acei români care ºi-au permis sã cumpere whisky, iar ºi mai interesant ar fi fost sã ºtim câþi români au cumpãrat bãutura noastrã tradiþionalã. Din cei 4,6 milioane de litri pe care comercianþii susþin cã i-au vândut în 2011 pe piaþa localã, aproape un sfert s-au comercializat în preajma sãrbãtorilor de iarnã, însã promoþiile au rãmas principalul magnet, în condiþiile în care entuziasmul din anii precedenþi a dispãrut. Profilul pieþei de whisky din România este modest, raportat la volumul întreg al spirtoaselor, respectiv o cotã de 6% din total. Un calcul mediu pe cap de locuitor rezultã într-o "dublã" de 200 de mililitri pentru fiecare român pe an, de circa 35 de ori mai puþin decât un irlandez, conform indicelui care mãsoarã consumul de alcool la nivel mondial, World/Global Alcohol/Drink Consumption 2010. Marius MITRACHE
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 ianuarie 2012
Relicve ale trecutului în Câmpu lui Neag
L
a Câmpu lui Neag, rãmãºiþele unui trecut de mult apus se vede cu ochiul liber, putând fi admirate atât de cãtre turiºti, cât ºi de momârlanii din zonã. Desigur, ne referim la o bojdeucã veche de 200 de ani, care s-a conservat destul de bine, spun localnicii. A rezistat destul de mult în timp, însã acum se
aflã în stare avansatã de deteriorare ºi nu sunt speranþe pentru a fi refãcute.
"Încã se mai vede groapa în care momârlanii îºi puneau cartofii iarna, ca sã nu îngheþe. Se mai vede ºi un zãvor vechi, este minunat când te gândeºti cã în asemenea condiþii au trãit cei care þi-u fost strãmoºi. Pentru noi par condiþii de nesuportat, dar cine avea la vremea aceea o casã de genul
ãsta era cu puþin mai bogat decât restul, care avea bordeie sãpate în pãmânt", ne-a declarat un localnic. Totodatã, cãsuþa de la Câmp a mai avut "o sorã", care acum se aflã la Muzeul Satului în Bucureºti, împãrþind o soartã mai bunã decât cea din Valea Jiului. Totuºi, ºansele de pãstrare a acestei relicve sunt mici, deoarece nu se ºtie când se va putea înfiinþa un muzeu al satului la Câmpu lui Neag. Anamaria NEDELCOFF
Maidanezii, o problemã în valoare de 1 miliard de lei vechi/an
P
roblema câinilor vagabonzi reprezintã un subiect sensibil datoritã legilor care interzic eutanasierea maidanezilor, dar ºi o adevãratã bãtaie de cap pentru edilii locali care nu mai fac faþã plângerilor cetãþenilor care au fost "compostaþi" de cãtre câinii fãrã stãpân. Numai în municipiul Petroºani, în fiecare an, aproape un miliard de lei vechi pleacã de la bugetul local pentru capturarea, deparazitarea, sterilizarea ºi hrãnirea maidanezilor. Pânã una alta, Curtea Constituþionalã a României a admis, cu douã zile în urmã, faptul cã douã articole din proaspãt propusa lege destinatã eradicãrii fenomenului câinilor fãrã stãpân încalcã, la sezizarea reprezentanþilor a douã formaþiuni politice, Constituþia. Decizia a rãmas definitivã. "ªtim cã lumea este nemulþumitã în ceea ce priveºte câinii fãrã stãpân, dar putem spune cã noi am mai stopat, cât de cât, fenomenul pe domeniul public. Totuºi, mereu ne pomenim cu noi haite de câini, care nu ºtim de unde sunt aduºi. Dacã am ºtii, atun-
ci am lua ºi mãsuri împotriva celor care îi aduc ºi îi lasã în Petroºani. Este adevãrat, maidanezii scot de la bugetul local sume importante de bani ºi reprezintã o problemã care nu va fi rezolvatã, probabil, niciodatã, þinând cont de modul în care sunt ºi vor fi fãcute legile care îi protejeazã", susþin reprezentanþii Primãriei municipiului Petroºani.
A
nul trecut, câteva sute de maidanezi l-au vizitat pe "Lãbuº"
Anul trecut, activitatea de capturare a câinilor vagabonzi din municipiul Petroºani a fost ceva mai bine organizatã ºi rezultatele au devenit deja vizibile. În primul rând, numãrul maidanezilor care se plimbau liberi prin localitate a scãzut simþitor, aceºtia fiind prinºi, sterilizaþi, trataþi ºi apoi cazaþi la adãpostul special creat în Cartierul Colonie. În cel de-al doilea rând, în prezent, colaborarea dintre primãrie ºi organizaþiile care au ca obiect de activitate protecþia animalelor funcþioneazã mult mai bine decât în anii anteriori. "Colaborarea dintre noi ºi primãrie s-a
normelor. Nu vom reuºi niciodatã sã strângem toate animalele de pe strãzi. La adãpost îi toaletãm, le punem un crotal ºi apoi le dãm drumul. Asta este legea la ora actualã. Numai pe cei bolnavi îi putem eutanasia conform legilor în vigoare", au precizat reprezentanþii primãriei din Petroºani.
A
îmbunãtãþit substanþial în ultimul timp. Pânã în prezent noi am adoptat câteva zeci de câini care au trecut mai întâi prin adãpostul din Colonie unde condiþiile oferite animalelor sunt destul de bune", a spus vicepreºedintele unei asociaþii de protecþie a animalelor. Câinii vagabonzi care ajung la adãpostul din Colonie sunt deparazitaþi, vaccinaþi anti-rabic, trataþi de diverse boli ºi apoi castraþi. În funcþie de bolile de care suferã "pacienþii", pânã la internarea ºi apoi castrarea acestora, sumele cheltuite sunt cuprinse între 200.000 ºi 1.000.000 de lei vechi. Numai anul trecut, câteva sute de patrupede au trecut pragul Adãpostului "Lãbuº" din Colonie, dar, ºi prin mâinile medicului veterinar care se ocupã de tratarea lor. "De-a lungul anului trecut am tratat ºi castrat câteva sute de patrupede. Dacã la masculi operaþia de castrare decurge mai repede, la femele am ceva mai mult de lucru, dar am devenit expertã. Dovadã stã ºi faptul cã nu am pierdut nici un pacient pe masa de operaþie. Pe de altã parte
pot sã mã laud ºi cu faptul cã încã nu am fost muºcatã de nici un câine pe care l-am tratat. Aici sunt efectuate doar sterilizãri, nu ºi eutanasieri, pentru cã legea ne interzice acest lucru", a declarat medicul veterinar Cosmina Pãdure.
A
gresivii îmbãtrânesc în "adãpost"
În prezent, în Colonie sunt cazaþi circa 70 de cãþei, într-un adãpost care a fost extins, în urmã cu ceva timp, cu încã 50 de cuºti. Dupã ce trec prin etapa "adãpostul", maidanezii, datoritã legilor ambigue care interzic eutanasierea lor, sunt eliberaþi pe strãzi. La adãpost se mai întorc doar cei agresivi sau cei care s-au obiºnuit cu mâncarea ºi oamenii de aici ºi care revin benevol pentru o porþie de hranã. "În principiu, dupã ce sunt deparazitaþi, trataþi ºi castraþi, câinilor maidanezi li se pune un cercel în ureche ºi li se dã drumul în teritoriu. În afara celor câþiva câini care s-au obiºnuit cu mâncarea de la noi ºi revin aici de bunãvoie pentru o masã, înapoi mai revin doar cei agre-
sivi. Ce-i drept, am avut numeroase cazuri de acest gen, când maidanezii, cu cercel cu tot, au trebuit sã fie aduºi înapoi pentru cã au atacat oamenii pe stradã. Aceºtia nu vor mai fi eliberaþi niciodatã ºi vor rãmâne aici pânã la adânci bãtrâneþi. Problema este cã nici aici nu-i putem þine pe vecie ºi nici nu-i putem eutanasia pentru cã nu ne permit legile în vigoare. Nu ºtiu când ºi cum va fi rezolvatã problema celor aproximativ 1.000 de maidanezi din Petroºani", a precizat Florin Niculescu, ºeful Serviciului de Ecarisaj din Petroºani. "Avem un adãpost bine pus la punct ºi care corespunde
doptarea = 200 de lei
Pentru câinii fãrã stãpân ar mai exista o variantã de a scãpa din cuºtile în care trãiesc în adãpostul din Colonie ºi anume aceea de a fi înfiaþi. Deoarece, însã, preþul unei înfieri este cam mare, respectiv 200 de lei (potrivit HCL nr. 293/2007), anul trecut nici mãcar un singur patruped nu a fost înfiat de cãtre cetãþenii municipiului. "Am avut destule cazuri de persoane care s-au interesat de condiþiile în care pot lua acasã un câine dar, când au auzit cã taxa de revendicare este de douã milioane de lei vechi, cu toþii au spus cã mai bine îºi cumpãrã un animal nou din altã parte", spunea, anul trecut, Florin Niculescu. Mir cea NISTOR