2012-1-16

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 41

Cronica Vãii Jiului Luni, 16 ianuarie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Valea Jiului în lumea virtualã.

Manele, beþivi ºi suferinzi din dragoste

Valea Jiului, prin fiecare din cele 6 oraºe, are o prezenþã constantã ºi consistentã pe internet. La o simplã cãutare pe Google, Youtube sau un alt site video, despre ºi din Valea Jiului gãseºti tot ce vrei ºi ce nu vrei.

PAGINILE 6-7

CNH blocheazã Chemarea strãbunilor Lunea neagrã. livrãrile de cãrbune - salvarea lumii se Astãzi traversãm cea cãtre termocentralele mai depresivã zi din an naºte la care se ºtiu depresivi, ori care au Mintia ºi Paroºeni C eiavut BardaVillage/Brad probleme emoþionale în ultima ermocentralele Paroºeni ºi Mintia

T

rãmân, de astãzi, fãrã cãrbune energetic din Valea Jiului.

>>> PAGINA A 3-A

perioadã trebuie sã aibã astãzi mare atenþie. Nici pentru restul persoanelor ziua de astãzi s-ar putea sã nu fie mai uºoarã. >>> PAGINA A 5-A

O

activitate atipicã pentru vremurile de astãzi, în care omul este preocupat de lupta pentru supravieþuire se desfãºoarã în judeþul Hunedoara, pe valea Brad - Sãcãrâmb. >>> PAGINA A 8-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 2012

Liber la reducerile de preþuri absolutã trebuie sã fie ncepând de ieri, ºi cosmetice, aparate de efectuat fie prin pânã în 15 aprilie, încãlzire ºi climatizare, Îcomercianþii ventilatoare sau alte menþionarea noului preþ cu amãnuntul pot trece la reducerea preþurilor la produsele specifice sezonului de toamnã iarnã.

Perioada de soldare poate fi stabilitã de la o zi, pânã la 45 de zile calendaristice, dar, cu condiþia de a fi respectat intervalul stabilit prin lege. Reducerile de preþuri pot fi practicate doar în cazul produselor nealimentare precum confecþiile, inclusiv pielãrie, blãnãrie, tricotaje, produse de galanterie sau marochinãrie, þesãturi, articole de sport-turism,

produse similare.

Produsele propuse pentru soldare trebuie sã fie achitate furnizorului de cãtre comerciant cu cel puþin 30 de zile înaintea datei de începere a reducerilor de preþuri ºi oferite spre vânzare în mod obiºnuit înainte de aceastã datã. În plus, proprietarii magazinelor trebuie sã precizeze la primãria pe raza cãreia îºi desfãºoarã activitatea, cu cel puþin 15 zile înainte perioada în care vor efectua vânzãrile de soldare.

Anunþul de reducere de preþ, exprimat în procente sau în valoare

lângã cel vechi barat, fie prin menþiunea "preþ nou" sau "preþ vechi", lângã sumele corespunzãtoare, fie prin precizarea procentului de reducere ºi a preþului nou care apare lângã preþul anterior, barat.

"Cei care nu solicitã avizul primãriei pentru reduceri de preþuri sunt evazioniºti. Ei afiºeazã reduceri la toate produsele dar, în realitate, reduc preþurile doar la unele mãrfuri. În contabilitate trec însã aceste reduceri, iar diferenþa o bagã în buzunar, ceea ce pe scurt se numeºte evaziune", au precizat reprezentanþii primãriilor din Valea Jiului.

Patronii de magazine sau centre comerciale care nu au avizul primãriei pentru a efectua reduceri de preþuri riscã sã primeascã amenzi cuprinse între 2.000 ºi 10.000 de lei.

Mir cea NISTOR

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ANUNÞURI

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial.

Telefon 0742.087.348

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Mireasã pentru fiul meu 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Imperiul

National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Suflete pereche (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 Clipuri 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:30 Vouã (r) 13:00 În luptã cu natura dezlãnþuitã (r) 15:00 Vremea dragostei (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Lancea destinului (s) 23:45 În cãutarea fericirii (r) 0:45 Lancea destinului (s)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:15 Serviþi, vã rog!

11:00 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Dennis, pericol public 2 (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Peºtera 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: Miami 0:00 Peºtera (r)

Prima TV 7:00 Iubiri secrete 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Cu lumea-n cap (r) 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 13:30 Camera de râs 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:15 Îmblânzirea scorpiei Redifuzare 16:00 Iubiri secrete 16:30 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã Redifuzare 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Jurnalul unui ucigaº în serie 1:30 Focus 18 (r)

TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Presã ºi putere (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) - Ultimul episod 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Cu ochii'n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne 1:30 Agenþia Psych

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 2012

CNH blocheazã livrãrile de cãrbune cãtre termocentralele Mintia ºi Paroºeni

T

ermocentralele Paroºeni ºi Mintia rãmân, de astãzi, fãrã cãrbune energetic din Valea JIului.

Decizia a fost luatã de Compania Naþionalã a Huilei Petroºani împreunã cu reprezentanþii Consiliului de Administraþie al CNH, iar termocentralele au fost deja notificate. "De luni, sistãm livrãrile de cãrbune pentru ambele termocentrale. S-a trimis deja notificarea. Marþi, la Ministerul Economiei ºi Comerþului, este convocatã o întâlnire pe problema preþului la cãrbune", a declarat la finele sãptãmânii trecute directorul

I

Disponibilizaþii în greva foamei de patru zile

inci ortaci care s-au disponibilizat de la C minele din Valea Jiului

în septembrie au intrat joi seara în grevã, patru dintre ei declarând greva foamei. Ei ºi-au petrecut week-end-ul în faþa Companiei Huilei pentru a cere banii promiºi la plecarea din sistem.

Foºtii mineri spun cã au recurs la acest gest extrem din nou pentru cã altfel nimeni nu îi ia în seamã. Ei sunt nemulþumiþi cã nu s-a gãsit înþelegere din partea celor care trebuiau sã le rezolve problemele la Guvern ºi acum sunt deciºi sã nu mai renunþe la protest.

"Nu mai renunþãm.

Suntem optimiºti. Ne cerem un drept promis la disponibilizare. Din fericire starea noastrã de sãnãtate este bunã ºi am fost monitorizaþi mereu de echipajele de la salvare. Stãm aici pânã ce aflãm ce s-a întâmplat cu banii noºtri, sau pânã rezistã

organismul", spune Sabin Firizoiu, unul dintre disponibilizaþi. "Am 52 de ani ºi am lucrat în minã ani de zile.

Acum când am plecat sunt nevoit sã stau în grevã, deºi atunci când ne-am disponibilizat ne-au zis cã ne dau banii pânã în decembrie.

Asta e, am ajuns sã murim de foame pentru un drept al nostru", a afirmat ºi Petru Blikling.

Foºtii ortaci l-au acostat vineri dupã amiazã ºi pe secretarul de stat în Ministerul Economiei Sorin Gãman. Ei i-au cerut sã le dea un rãspuns, însã, din pãcate nimeni nu poate spune când vor primi banii minerii diponibilizaþi.

Cel mai probabil, sumele vor ajunge în conturile minerilor la sfârºitul lunii ianuarie, când Comisia Europeanã ar putea sã dea acceptul pentru alocarea subvenþiei.

Pânã atunci, însã, minerii continuã sã facã greva foamei.

Diana MITRACHE

general al CNH Petroºani, Constantin Jujan.

Compania cere 80 de lei pe Gcal, în tiomp ce termocentralele beneficiare nu vor sã dea niciun leu în plus faþã de 65 de lei cât achitã acum.

Ultima majorare mai semnificativã de preþ a avut loc în luna februarie 2011. La vremea respectivã, pentru Termocentrala Paroºeni, preþul a crescut de la 60 de lei la 64 de lei/ Gcal, iar pentru Termocentrala Mintia,

oan Ciubotaru, liderul de sindicat de la Mina Vulcan, alãturi de alþi colegi, vrea sã intre în greva foamei, din solidaritate cu minerii din Valea Jiului ºi mai ales cu Compania Nationala a Huilei.

Sindicalistul Ioan Ciubotaru ameninþã cu greva foamei

Decizia a fost luatã ieri joi, iar vineri s-a discutat chiar ºi în Consiliul de Administraþie al CNH. "Persoana Ioan Ciubotaru va intra în greva foamei alãturi de ceilalþi colegi din Biroul Executiv de la Mina Vulcan, miercuri dimineaþa. Vom face asta dacã marþi nu se va rezolva la Bucureºti preþul la cãrbune",

unde merg douã treimi din producþia totalã, preþul a fost majorat de la 58 de lei, la 64 de lei pe gigacalorie. Iar între timp, s-a mai adãugat exact un leu la preþul gigacaloriei, asta deºi termocentralele sunt pregãtite sã plãteascã chiar mai mult de atât pentru cãrbunele adus, de exmplu, din Polonia.

Cele douã termocentrale cumpãrã de la unitãþile miniere din Valea Jiului 7.000 de tone de cãrbune zilnic.

Car men COSMAN

a declarat Ioan Ciubotaru, preºedinte Sindicatul Liber Independent E.M. Vulcan Motivul pentru care 11 persoane de la mina Vulcan vor sã recurgã la acest gest, este unul mai mult decât întemeiat, spune Ciubotaru. "Revendicarea nostrã este legatã de creºterea preþului la cãrbune care este de 64 - 65 Paroºeni, iar Mintia care importã cu 85 de lei la gigacalorie din export", a mai spus Ciubotaru.

Sindicatul de la E.M. Vulcan însumeazã câteva sute de membrii. Dacã discuþiile care se vor derula marþi la Bucureºti pe aceastã temã, la Ministerul Economiei, nu vor fi favorabile, este posibil ca ºi minerii sã protesteze în acelaºi mod.

Luiza ANDRONACHE

Confirmãri care nu sunt pe placul disponibilizaþilor orin Gãman, S reprezentantul Ministerului Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri, a discutat, vineri, cu minerii disponibilizaþi care se aflau în faþa Companiei Naþionale a Huilei.

El le-a confirmat cele spuse de directorul general, Constantin Jujan, în urmã cu câteva zile. Gãman le-a spus foºtilor mineri cã banii aferenþi celei de-a treia tranºe a salariilor compensatorii îi vor primi doar atunci când

Comisia Europeanã îºi va da avizul pentru alocarea subvenþiei. ªi directorul general al CNH le-a spus minerilor disponibilizaþi cã banii aferenþi celei de-a treia tranºe îi vor primi doar atunci când

Comisia Europeanã îºi va da acordul pentru alocarea subvenþiei.

Rãspunsul vine în urma ºedinþei de Guvern care a avut loc sãptãmâna trecutã.

Gãman s-a aflat la Petroºani cu ocazia

organizãrii unui Consiliu de Administraþie la CNH. Printre punctele discutate s-a numãrat ºi furnizarea cãrbunelui cãtre Termocentrala Mintia. Sistearea furnizãrii cãrbunelui cãtre Mintia vine în urma neajungerii la un acord între reprezentanþii Companiei ºi cei ai Termocentralei privind preþul oferit pentru huilã. Compania cere un preþ de 80-85 de lei pentru gigacaloria de cãrbune, în timp ce reprezentanþii de la Electrocentrale Mintia nu sunt de acord.

Raul IRINOVICI

La Petroºani, se pregãtesc strãzile pentru asfaltare

dministraþia de la A Petroºani a început deja pregãtirea strãzilor care, anul acesta, vor intra în programul de reabilitare finanþat din fonduri europene.

Potrivit primarului Tiberiu Iacob Ridzi, sãptãmâna trecutã, s-a lucrat în zona de nord a localitaþii, mai exact pe stra-

da Constructorul, unde s-au scos bordurile vechi.

"Când vremea permite pregãtim terenul pentru lucrãrile de asfaltare. Am început cu strada Constructorul, urmeazã Horia ºi pe rând toate cele pe care le avem în proiect. Toate lucrãrile se fac din fonduri externe, iar acum noi ne ocupãm numai de

borduri. Asfaltarea se va face din primãvarã", declarã primarul Tiberiu Iacob Ridzi.

Totodatã, angajaþii din cadrul SPADPP au în plan ca în aceastã sãptãmânã sã monteze un numãr de 21 de bãnci pe strãzile Unirii ºi Saturn, acest mobilier stradal fiind solicitat de locuitorii din acea zonã.

Marius MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 2012

Record negativ al naºterilor Î n 2011 a fost înregistrat cel mai mic numãr de copii, din ultimii 40 de ani, care au venit pe lume la spitalul din Petroºani. Doar 504 copii au vãzut lumina zilei de-a lungul întregului an 2011.

Spre comparaþie, în ultimul an al epocii de aur, în Petroºani, se nãºteau nu mai puþin de 1.986 de copii.

"Cauza principalã a reducerii numãrului de naºteri este legatã de scãderea numãrului populaþiei fertile. Tinerii pleacã pe capete, în special la muncã în strãinãtate, iar aici rãmân doar vârstnicii. De altfel ºi scãderea numãrului total al populaþiei, cu

aproape 10.000 în doar 10 ani, spune multe. Cei care lipsesc de la apel sunt în special tinerii. Pot, însã, sã vã spun cã acum, spre deosebire de anii în care avorturile erau interzise, cei mai mulþi dintre copiii care se nasc sunt doriþi de cãtre pãrinþi", a declarat dr. Carmen Bursesc, medic primar neonatolog. În timp ce naºterile au scãzut ºi populaþia municipiului Petroºani s-a redus simþitor. În doar 10 ani, de la peste 45.000 de locuitori s-a ajuns, potrivit datelor recensãmântului derulat în urmã cu 2 luni, la doar 35.000 de locuitori.

Mir cea NISTOR

Hunedorenii, mai puþini Tot mai puþini P cu 140.000

Î

n ultimii 20 de ani, populaþia judeþului Hunedoara a scãzut cu aproape 140.000 de locuitori.

Astfel, dacã în anul 1992 populaþia judeþului era cifratã la 547.950 de locuitori, acum, numãrul acestora este de doar 410.383.

Municipiul Hunedoara a pierdut cei mai mulþi locuitori, în ultimii 10 ani, numãrul acestora reducându-se de la 71.257 (în 2002) la doar 57.524 (în 2011). Pe urmãtoarele locuri, ca numãr al populaþiei "dispãrute", se situeazã Deva, care acum are 57.567 locuitori, faþã de 67.

257, în urmã cu 10 ani ºi Petroºaniul unde, potrivit

datelor recensãmântului din noiembrie 2011, numãrul locuitorilor este de doar 35.239, comparativ cu 45.195, în urmã cu 10 ani. În Valea Jiului, scãderea populaþiei urbane este, ºi ea, semnificativã, circa 27.000 de oameni lipsind de la apel.

Ca urmare a scãderii populaþiei, judeþul Hunedoara ar putea fi retrogradat de la rangul 1 la rangul 2, fapt ce ar atrage o scãdere a salariilor tuturor funcþionarilor publici precum ºi a celor care activeazã în cadrul instituþiilor statului din teritoriu. Pe de altã parte, potrivit unui proiect de lege recent propus, municipiile cu mai puþin de 40.000 de locuitori vor fi retrogradate la categoria oraºe. Aici ar fi

vorba despre Brad, Lupeni, Orãºtie, Petroºani ºi Vulcan.

Potrivit datelor recensãmântului recent încheiat, municipiul Petroºani ar avea 35.239 de locuitori, Vulcanul - 25.036 ºi Lupeniul - 23.039.

Mir cea NISTOR

Municipiul "Valea Jiului"?

D

upã aflarea rezultatelor (neoficiale încã) ale recensãmântului din toamna trecutã, problema înfiinþãrii unui singur municipiu în Valea Jiului a revenit, din nou, în actualitate. Acesta ar urma sã aibã "capitala" în Petroºani, celelalte localitãþi urmând a deveni niºte simple "cartiere".

În parantezã fie spus, cu ocazia ultimului congres al PCR (cel din anul 1989) s-a "trasat sarcina" ca în anul 2000 populaþia Vãii Jiului sã ajungã la 200.000 de locuitori. Între timp, însã, regimul comunist a cãzut iar populaþia zonei, în loc sã creascã, a scãzut simþitor. Potrivit datelor recensãmântului recent încheiat, în Valea Jiului, mai

trãiesc, astãzi, doar 119.484 de locuitori.

Adicã, mai puþin cu aproape jumãtate decât ar fi dorit bunicii actualilor conducãtori ai României... Pe localitãþi, în ordine descrescãtoare, situaþia se prezintã astfel: Petroºani - 35.239, Vulcan - 25.036, Lupeni - 23.039, Petrila - 21.672, Uricani - 8.749, Aninoasa - 4.559 ºi Bãniþa - 1.190.

Interesant este ºi faptul cã, pentru prima datã în istorie, municipiul Vulcan ar avea mai mulþi locuitori decât municipiul Lupeni. La fel de interesantã ar fi, însã, ºi o altã "problemã".

Dacã Hunedoara era, pânã nu de mult, singurul judeþ românesc în care capitala judeþului avea mai puþini locuitori decât un alt oraº (din acelaºi judeþ), dupã ultimul recensãmânt, situaþia s-a schimbat, în sfârºit... Astfel, dupã mai mulþi ani, Deva a trecut în faþa Hunedoarei. Adicã, potrivit ultimelor date statistice, ar avea 57.565 de locuitori, comparativ cu 57.524, atâþia câþi mai are acum Hunedoara.

Mir cea NISTOR

opulaþia României, implicit ºi a Vãii Jiului, continuã sã scadã pe zi ce trece. Încet, dar sigur, de la peste 23 de milioane în anul 1990, populaþia þãrii a scãzut la sub 20 de milioane de români, câþi mai existau anul trecut. Lipsa de la apel a peste 3 milioane de locuitori se datoreazã în special faptului cã murim mai des decât ne naºtem ºi pe deasupra continuãm sã ne împrãºtiem tot mai mult prin lume.

La recensãmântul din anul 2002, locuitorii României erau în numãr de 21.698.181 dar, de atunci, multe s-au schimbat... La aceeaºi datã populaþia municipiului Petroºani era de 46.714 de locuitori, în scãdere cu 478, comparativ cu anul 2001. Aceeaºi tendinþã de scãdere a fost înregistratã ºi în Lupeni, unde populaþia era de 31.502 locuitori, în Petrila - 26.379 de locuitori, faþã de 28.277 în anul 2001, sau în Vulcan, unde, în urmã cu 10 ani, populaþia era de 30.555 de persoane. În timp ce naºterile sau cãsãtoriile au scãzut în mod dramatic, decesele ºi divorþurile s-au înmulþit la fel de dramatic. Astfel, dacã în Petroºani, în anul 1989 au fost înregistrate 1.986 de naºteri, 587 de decese ºi 476

de cãsãtorii, dupã 22 ani, în 2011, naºterile s-au redus cu un sfert, ajungând la doar 504, cãsãtoriile s-au redus ºi ele la mai mult de jumãtate (198 anul trecut), iar decesele înregistrate au fost în numãr de 668. În acelaºi timp, divorþurile au ajuns la peste 200, comparativ cu cele 115 din anul 1989.

Pe de altã parte, deºi în prezent populaþia municipiului Petroºani este circa 35.000 de locuitori (în 1989 se preconiza ca numãrul celor care vor trãi în Capitala Vãii Jiului în anul 2010 sã fie de 75.000 de oameni), mulþi dintre aceºtia lipsesc de la apel, fiind plecaþi la muncã în strãinãtate, în special în Italia, Portugalia sau Spania. Astfel, printre cei aproape 3 milioane de români care lucreazã mai mult sau mai puþin legal peste graniþe, câteva mii sunt originari din Petroºani. Alþi aproximativ 15.000 de muncitori "exportaþi" locuiau cândva în celelalte oraºe ºi municipii din Valea Jiului. De altfel, numai datoritã celor care nevoiþi de lipsa locurilor de muncã din Vale au ales sã lucreze pentru strãini a scãzut ºi numãrul ºomerilor din zonã, unde în prezent, mai sunt înregistrate oficial doar aproximativ 3.000 de persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã.

Mir cea NISTOR

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 2012

Lunea neagrã.

Astãzi traversãm cea mai depresivã zi din an C

ei care se ºtiu depresivi, ori care au avut probleme emoþionale în ultima perioadã trebuie sã aibã astãzi mare atenþie.

Nici pentru restul persoanelor ziua de astãzi s-ar putea sã nu fie mai uºoarã, pentru cã este consideratã cea mai deprimantã zi din an.

Dacã vã treziþi astãzi mai abãtuþi nu intraþi în panicã, dar fiþi cu mare bãgare de seamã.

Astãzi traversãm ceea ce englezii au denumit Bliue

Monday, în traducere Lunea neagrã.

Psihologii vorbesc despre factori "post-sãrbãtori", combinaþi cu vremea înca rece ºi perspective extreme de îndepãrtatã a concediului. Lunea neagrã picã în a treia zi de luni din ianuarie, atunci când euforia sãrbãtorilor de iarnã dispare, iar cãldura soarelui de varã pare o perspectiva foarte îndepãrtatã. În ultima perioadã s-a constatat cã în aceastã zi numãrul tentativelor de suicid creºte, însã specialiºtii vin cu sfaturi care sã ne ajute sã depãºim aceastã zi deprimantã ºi sã reintrãm în trãirile cotidiene.

Astfel, ca sã uitãm de Lunea neagrã putem sã ajutãm - abso-

lut dezinteresat - pe cineva aflat la nevoie sau sã ieºim la shopping ºi sã cumpãrãm ceva frumos pentru noi sau pentru cineva drag. De asemenea, psihologii ne propun sã ascultãm sunetul mãrii chiar ºi numai pe CD ori sã cântãm chiar ºi numai la duº. Este cel mai simplu mod de a-þi ridica nivelul de oxitocinã, hormonul fericirii, din organism. Experþii spun cã oxitocina acþioneazã ºi ca un analgezic natural. Bea ceai!

Psihologii de la Universitatea Yale din SUA susþin cã atunci când au bãuturi calde în mânã, colegii de serviciu tind sã fie mai generoºi unul faþã de celãlalt; Fã sport; Mãnâncã alimente bogate în magneziu, mineral care

Tragicomedie în ºedinþa de Consiliu Local de la Vulcan. Consilierii USL împotriva Angelei Stoica

edinþa de ª Consiliu Local de la Vulcan a fost

una cu o tentã vulcanicã. Dupã mai bine de trei luni în care consilierii locali nu s-au întrunit în cadrul unei ºedinþe, ºedinþa de joi a fost foarte agitatã.

Starea tensionatã a fost creatã din mai multe motive, însã primul dintre acestea a fost alegerea preºedintelui de ºedinþã. Unul dintre consilierii PDL, Nicolae Kilin, l-a propus ca preºedinte pe viceprimarul Angela Stoica.

Propunerea democrat liberalului a creat rumori în sala de consiliu.

Pentru ca Angela Stoica sã nu ajungã preºedinte de ºedinþã, consilierul PRM, Dorel ªchiopu, l-a propus pe socialdemocratul Petru Hodor. În urma voturilor, niciunul dintre cei doi consilieri propuºi nu au întrunit numãrul de voturi necesar pentru a fi numit preºedinte de ºedinþã. Propunerea lui ªchiopu a nemulþumit-o pe Angela Stoica.

"Mã bucurã repulsia care o aveþi faþã de mine, înseamnã cã sunt bunã", li s-a adresat viceprimarul din Vulcan

consilierilor locali. În cele din urmã, preºedinte de ºedinþã a fost numit viceprimarul Angela Stoica.

Tensiunile au urma în sala de ºedinþe.

Consilierii USL ºi PRM au fãcut front comun pe marginea unor proiecte de hotãrâre. Ei nu au votat mai multe dintre punctele care se aflau pe ordinea de zi. Printre acestea se numãrã aprobarea taxelor ºi a impozitelor pentru anul 2012, sau revocarea hotãrârii care prevedea reducerea cheltuielilor de colectare ºi transport a deºeurilor din municipiul Vulcan.

Consilierul local PNL Vulcan, Alina Cîrstoriu, i-a transmis primarului Gheorghe Ile cã îi va face plângere penalã pentru nerespectarea legilor.

"Voi face plângere penalã pentru nerespectarea legii, pentru abuz în funcþie ºi rogb

organele abilitate sã verifice ingineriile fiscale", a spus consilierul PNL, Alina Cîrstoiu.

Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, nu se lasã intimidat de ameninþãrile consilierilor.

"Eu sunt obiºnuit cu controalele. Pot sã spunã ei (consilierii opoziþiei-n.r.) orice", spune Ile. Se pare cã tensiunile din Consiliul Local de la Vulcan sunt din ce în ce mai dese. Chiar ºi propunerile favorabile sunt neacceptate de viceprimarul Angela Stoica ºi de consilierii PDL. În acest sens, sã mãrturie cazul lui Petru Hodor, care a iniþiat un proiect prin care sã se înfiinþeze o comisie de analizã ºi verificare a activitãþii Consiliului Local în ultimele trei luni.

Consilierii PDL Vulcan au refuzat acest proiect.

Consilierul social-democrat spune cã era nece-

reduce iritabilitatea. Dã îþi permite mediul de lucru, umbla desculþ la serviciu. Picioarele obosite te fac sã te simþi obosit.

Flirteazã! "O parte din hipotalamusul (n.r. formaþiune cenuºie a creierului, care corespunde pãrþii inferioare a encefalului, având rol important, printre altele, în reglarea superioarã a funcþiilor emoþionale ale organismului) creierului tãu se trezeºte la viaþã ºi produce hormonul dopaminã (n.r. un alt hormon al fericirii)", explicã doctorul neurolog Michael Green, de la Universitatea Aston; Înconjoarãte de flori! Un studiu efectuat de Facultatea de Medicinã din cadrul Universitãþii Harvard a arãta cã lumânãrile parfumate,

cu miros floral, îþi furã zâmbete.

Cercetãtorii au demonstrat cã acestea pot reduce anxietatea, creºte entuziasmul ºi ridicã starea de spirit. Iar un studiu al comportamentului uman a scos în evidenþã faptul cã persoanele matinale sunt mai pline de energie ºi mai fericite dacã miros dimineaþa flori culese recent; Ascultã cântecul pãsãrilor! Cercetãtorii spun cã te pot ajuta sã uiþi de tristeþe ºi de zilele cenuºii de iarnã. Fã-þi în minte sau pe hârtie un table cu lucrurile pozitive care þi s-au întâmplat sau lucrurile care te fac fericit. Le vei frememora ºi aºa vei putea uita de gândurile negre.

Car men COSMAN

Impozitele, imposibil de plãtit la Vulcan

L

ocuitorii din Vulcan nu pot plãti impozitele ºi taxele locale din cauzã cã opoziþia a refuzat sã voteze proiectul de lege iniþiat de primarul Gheorghe Ile. Acesta din urmã susþine cã va da o dispoziþie de primar, pentru cã aleºii locali s-au ºicanat din septembrie ºi nu au adoptat nicio hotãrâre tot de atunci.

Deºi pot beneficia de reduceri, dacã plãtesc impozitele mai devreme, locuitorii din municipiul Vulcan nu pot plãti impozitele din vina consilierilor din opoziþie Aleºii locali s-au ºicanat ºi acum în Consiliul local sarã înfiinþarea unei asemenea comisii mai ales în cazul în care se aflã Consiliul Local.

"Era necesarã înfiinþarea unei comisii care sã verifice activitatea Consiliului Local din ultimele trei luni, însã se pare cã nu au dorit acest lucru (consilierii PDL-n.r.). În aceastã situaþie, eu personal voi analiza activitatea din Consiliul Local", declara Petru Hodor, consilier PSD Vulcan.

Raul IRINOVICI

sunt douã tabere care fac circ, fãrã sã þinã cont de interesele cetãþenilor care i-au ales.

Fiecare dintre cei care s-au opus au avut motive ºi spun cã oamenii mai pot sã aºtepte. "Nu cred cã stau oamenii cu banii pregãtiþi în mânã. Impozitele se pot plãti cu reducere pânã în 31 martie.

Am refuzat sã votez pentru cã ºi primarul face doar ce vrea ºi cum vrea el ºi asta trebuie sã o ºtie toatã lumea", a declarat Alina Cârstoiu, consilier PNL. "Acest proiect de hotãrâre putea fi supus votului, dacã chiar aºa îi afecteazã pe

cetãþeni, încã din vara anului trecut, dar nu s-a întâmplat.

Primarul face doar cum vrea el ºi atunci iau ºi eu în considerare sã îmi dau poate chiar demisia ºi de aceea am refuzat sã votez", ºi-a motivat decizia ºi Petru Hodor, consilier PSD. Totuºi, primarul Gheorghe Ile spune cã de luni oamenii pot sã meargã la

ghiºee, dacã vor sã-ºi achite taxele.

"Cred cã voi lua mãsuri, pentru cã aºa nu se mai poate lucra în Consiliul local. Voi da o dispoziþie de primar, pentru cã taxele nu s-au modificat faþã de anul trecut, iar de luni, 16 ianuarie, oamenii pot veni la ghiºee, chiar dacã aleºii noºtri nu au astfel de interese", a spus Gheorghe Ile, primarul din Vulcan.

Consilierii din opoziþie nu au votat nici un proiect de hotãrâre care a fost pus joi în discuþie, iar doar cu voturile celor din PDL nu s-a adunat majoritatea necesarã adoptãrii hotãrârii de consiliu.

Diana MITRACHE

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

6 Reportaj

V

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 2012

Reportaj 7

Valea Jiului în lumea virtualã. Manele, beþivi ºi suferinzi din dragoste

alea Jiului, prin fiecare din cele 6 oraºe, are o prezenþã constantã ºi consistentã pe internet. La o simplã cãutare pe Google, Youtube sau un alt site video, despre ºi din Valea Jiului gãseºti tot ce vrei ºi ce nu vrei. În afarã de rezultatele cu filmuleþele care vorbesc despre mineri, administraþiile locale sau care ne aratã frumuseþile zonei, cele mai multe sunt cele postate de oamenii simpli, care fie se filmeazã singuri, fie sunt surprinºi în ipostaze care stârnesc râsul sau chiar plânsul, dupã cum vã vom arãta. Facem aºadar o incursiune în lumea virtualã a Vãii Jiului, cãutând fiecare oraº în parte pe Youtube. Începem cu Petroºaniul, capitala Vãii Jiului. Pe lângã postãrile cu poze din oraº, dãm peste un filmuleþ fãcut cu telefonul mobil într-o ºcoalã în care

Colonie, care ºi-a pus capra pe post de ºofer.

Animalul este închis într-o

pus sã îºi bage o þigarã în nas sau sã bea dintr-o sticlã cu alcool.

unul dintre ei, însã dupã câteva minute i se alãturã ºi prietenul de pahar, mai beat decât el. http://www.youtube.com/ watch?v=Wy8MVI0S7zM&fe

maºinã, pe bancheta din faþã, însã nu pare sã protesteze prea tare. http://www.youtube.com/ watch?v=3W7QhAhRckw Mergem mai departe ºi cãutãm Petrila. Aici gãsim o sumedenie de filmuleþe cu isprãvi ale tinerilor, printre blocuri.

Primul este cel în care doi copii mici sunt puºi sã se loveascã cu rândul. Unul stã, http://www.youtube.com/ watch?v=2N7fc-1g31Q&feature=related

douã eleve se bat. De altfel, aceste imagini au ºi fãcut subiectul unui material tratat de presa din Valea Jiului, anul trecut. Mergem mai departe ºi gãsim un personaj care pare destul de cunoscut, pe strada lui, cel puþin, asta dacã este sã ne luãm dupã numãrul de postãri cu el…. Marius de la Petroºani! Acest…cântãreþ, dupã cum este descris de comentariile de pe Youtube, lãlãie niºte manele, spre deliciul asistenþei lui, care îl filmeazã. Pentru a vã delecta, puteþi accesa link-ul de mai jos, care îl ilustreazã în toatã splendoarea lui. http://www.youtube.com /watch?v=wELextUE6S8&f eature=related Tot despre Petroºani gãsim un filmuleþ care ne aratã isprava unui om din

Când pornim spre vest, constatãm cã Vulcanul are "mari artiºti".

Cântãreþi, dansatori ºi chiar stripperi celebri, vulcãnenii sunt cu siguranþã pe internet ºi nu oricum, ci de la prima cãutare.

Prima imagine pe care o oferim cititorilor noºtri este aceea a unor bãrbaþi beþi, care îºi dezvãluie veleitãþile de lãutari, chiar pe stradã.

Filmarea cu pricina a fost fãcutã acum doi ani, cel puþin, în zona blocului de locuinþe sociale, G 8 de pe Aleea Muncii. În prima fazã, cântãreþ este doar

iar celãlalt îi executã pumni în cap, în timp ce alþi tineri îi încurajeazã. http://www.youtube.com/ watch?v=4suAfLLzRh8&feature=related Tot aici mai gãsim un tânãr care face gardã pe lângã un bloc, cu mãtura în spate vorbind la telefon, dar ºi alþi câþiva bãieþi care îºi bat joc de un bãtrân beat, care este

ature=related

Rãmânem în aceeaºi notã ºi dãm ºi de ...celebrul Lambada, un personaj care le este cunoscut tuturor vulcãnenilor, prin faptul cã la fiecare nuntã, botez , pomanã sau spectacol, vine ºi el, invitat sau neinvitat, cu un microfon în mânã.

Nu de multe ori, artiºtii care au urcat pe scena unor evenimente aici, s-au simþit descumpãniþi când l-au vãzut scãlâmbãidu-se pe

Însã, piesa de rezistenþã cu cele mai multe vizualizãri, este de departe numãrul de streaptease executat de Aurelian Enache, actualul director al Minei Vulcan, lider de sindicat la vremea aceea, la o petrecere de 8 martie.

Acesta duce aproape la bun sfârºit un numãr de dans "incendiar" pentru femeile de la minã, ajungând în chiloþi.

La vremea când aceste imagini au fost date publicitãþii, Enache nu a negat nicio clipã cã el ar fi protagonistul filmului, ba chiar a

Însã, cel mai bun ºi cel mai bun cântãreþ de muzicã popularã din Vulcan, dupã cum este descris pe Youtube, este un bãrbat numit Dorel Cocârdel. El ne aratã...talentul lui într-ale muzicii de toate felurile, de la popularã la cântece de Of ºi dor, pânã la cele de cãtãnie, patriotice ºi chiar colinde. http://www.youtube.com/ watch?v=6AE1CrFAgII Tot la rezultatul Vulcan, mai gãsim niºte copii, care în toiul verii se dau cu bobul pe asfalt, plimbându-se prin tot oraºul.

Cu speranþa cã prin acest material v-am stârnit interesul sã cãutaþi ºi dumneavoastrã mai des Valea Jiului pe internet ºi sã vedeþi cum suntem priviþi de alþii, facem promisiunea cã într-un numãr viitor al cotidianului nostru vom reveni cu alte imagini ºi percepþii despre cum ne arãtãm ºi ne vedem de cãtre cei din afarã.

Luiza ANDRONACHE

Cãutãm ºi Lupeniul ºi gãsim multe filmuleþe care îl prezintã pe primarul Cornel Resmeriþã în ipostaze mai mult sau mai puþin negative.

Tot la rezultatul Lupeni dãm ºi un tânãr care îºi testeazã "bolidul" într-o parcare dintro zonã industrialã, la îndrumarea altcuiva. http://www.youtube.com/ watch?v=YydJtei7dIQ Una peste alta, ajungem ºi la Uricani ºi dãm peste o tânãrã, care în

replicat cã...îi place piesa lui Joe Cocker " You can leave your hat on". http://www.youtube.com/ watch?v=qH2fdE55Xs0&feature=related Trecem ºi prin Aninoasa ºi constatãm cã este, de asemenea pe internet cu niºte tineri din oraº care se travestesc ºi merg pe stradã în toiul nopþii. De asemenea, alþi bãieþi simuleazã un atac terorist într-o fimare intitulatã sugestiv " Talibanii din Aninoasa ". http://www.youtube.com/ watch?v=TQKwxIQ55fM

lângã scenã, executând miºcãri a' la Michael Jackson. http://www.youtube.com/watch?v=6xmmcFeVmsM&feature=related

muzicã. De unde în filmul anterior se filma suferind cumplit din amor, aici îºi trateazã... fanii de pe net cu dosul, la propriu, cu miºcãri a la Shakira de la Uricani. http://www.youtube.com/watch?v=tZcBuhKW59E

prima fazã se filmeazã singurã plângând tolãnitã în pat pe acordurile unei manele triste, cel mai probabil suferind din dragoste, dacã este sã ne luãm dupã comentariile de pe Youtube. http://www.youtube.com/watch?v=kHrk21GPdAE Însã, tânãra ni se aratã si într-o altã faþã, mai veselã ºi...mult mai dezgolitã, tot pe acordurile aceluaºi gen de

COLÞUL LUI DENIS

6 Reportaj

V

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 2012

Reportaj 7

Valea Jiului în lumea virtualã. Manele, beþivi ºi suferinzi din dragoste

alea Jiului, prin fiecare din cele 6 oraºe, are o prezenþã constantã ºi consistentã pe internet. La o simplã cãutare pe Google, Youtube sau un alt site video, despre ºi din Valea Jiului gãseºti tot ce vrei ºi ce nu vrei. În afarã de rezultatele cu filmuleþele care vorbesc despre mineri, administraþiile locale sau care ne aratã frumuseþile zonei, cele mai multe sunt cele postate de oamenii simpli, care fie se filmeazã singuri, fie sunt surprinºi în ipostaze care stârnesc râsul sau chiar plânsul, dupã cum vã vom arãta. Facem aºadar o incursiune în lumea virtualã a Vãii Jiului, cãutând fiecare oraº în parte pe Youtube. Începem cu Petroºaniul, capitala Vãii Jiului. Pe lângã postãrile cu poze din oraº, dãm peste un filmuleþ fãcut cu telefonul mobil într-o ºcoalã în care

Colonie, care ºi-a pus capra pe post de ºofer.

Animalul este închis într-o

pus sã îºi bage o þigarã în nas sau sã bea dintr-o sticlã cu alcool.

unul dintre ei, însã dupã câteva minute i se alãturã ºi prietenul de pahar, mai beat decât el. http://www.youtube.com/ watch?v=Wy8MVI0S7zM&fe

maºinã, pe bancheta din faþã, însã nu pare sã protesteze prea tare. http://www.youtube.com/ watch?v=3W7QhAhRckw Mergem mai departe ºi cãutãm Petrila. Aici gãsim o sumedenie de filmuleþe cu isprãvi ale tinerilor, printre blocuri.

Primul este cel în care doi copii mici sunt puºi sã se loveascã cu rândul. Unul stã, http://www.youtube.com/ watch?v=2N7fc-1g31Q&feature=related

douã eleve se bat. De altfel, aceste imagini au ºi fãcut subiectul unui material tratat de presa din Valea Jiului, anul trecut. Mergem mai departe ºi gãsim un personaj care pare destul de cunoscut, pe strada lui, cel puþin, asta dacã este sã ne luãm dupã numãrul de postãri cu el…. Marius de la Petroºani! Acest…cântãreþ, dupã cum este descris de comentariile de pe Youtube, lãlãie niºte manele, spre deliciul asistenþei lui, care îl filmeazã. Pentru a vã delecta, puteþi accesa link-ul de mai jos, care îl ilustreazã în toatã splendoarea lui. http://www.youtube.com /watch?v=wELextUE6S8&f eature=related Tot despre Petroºani gãsim un filmuleþ care ne aratã isprava unui om din

Când pornim spre vest, constatãm cã Vulcanul are "mari artiºti".

Cântãreþi, dansatori ºi chiar stripperi celebri, vulcãnenii sunt cu siguranþã pe internet ºi nu oricum, ci de la prima cãutare.

Prima imagine pe care o oferim cititorilor noºtri este aceea a unor bãrbaþi beþi, care îºi dezvãluie veleitãþile de lãutari, chiar pe stradã.

Filmarea cu pricina a fost fãcutã acum doi ani, cel puþin, în zona blocului de locuinþe sociale, G 8 de pe Aleea Muncii. În prima fazã, cântãreþ este doar

iar celãlalt îi executã pumni în cap, în timp ce alþi tineri îi încurajeazã. http://www.youtube.com/ watch?v=4suAfLLzRh8&feature=related Tot aici mai gãsim un tânãr care face gardã pe lângã un bloc, cu mãtura în spate vorbind la telefon, dar ºi alþi câþiva bãieþi care îºi bat joc de un bãtrân beat, care este

ature=related

Rãmânem în aceeaºi notã ºi dãm ºi de ...celebrul Lambada, un personaj care le este cunoscut tuturor vulcãnenilor, prin faptul cã la fiecare nuntã, botez , pomanã sau spectacol, vine ºi el, invitat sau neinvitat, cu un microfon în mânã.

Nu de multe ori, artiºtii care au urcat pe scena unor evenimente aici, s-au simþit descumpãniþi când l-au vãzut scãlâmbãidu-se pe

Însã, piesa de rezistenþã cu cele mai multe vizualizãri, este de departe numãrul de streaptease executat de Aurelian Enache, actualul director al Minei Vulcan, lider de sindicat la vremea aceea, la o petrecere de 8 martie.

Acesta duce aproape la bun sfârºit un numãr de dans "incendiar" pentru femeile de la minã, ajungând în chiloþi.

La vremea când aceste imagini au fost date publicitãþii, Enache nu a negat nicio clipã cã el ar fi protagonistul filmului, ba chiar a

Însã, cel mai bun ºi cel mai bun cântãreþ de muzicã popularã din Vulcan, dupã cum este descris pe Youtube, este un bãrbat numit Dorel Cocârdel. El ne aratã...talentul lui într-ale muzicii de toate felurile, de la popularã la cântece de Of ºi dor, pânã la cele de cãtãnie, patriotice ºi chiar colinde. http://www.youtube.com/ watch?v=6AE1CrFAgII Tot la rezultatul Vulcan, mai gãsim niºte copii, care în toiul verii se dau cu bobul pe asfalt, plimbându-se prin tot oraºul.

Cu speranþa cã prin acest material v-am stârnit interesul sã cãutaþi ºi dumneavoastrã mai des Valea Jiului pe internet ºi sã vedeþi cum suntem priviþi de alþii, facem promisiunea cã într-un numãr viitor al cotidianului nostru vom reveni cu alte imagini ºi percepþii despre cum ne arãtãm ºi ne vedem de cãtre cei din afarã.

Luiza ANDRONACHE

Cãutãm ºi Lupeniul ºi gãsim multe filmuleþe care îl prezintã pe primarul Cornel Resmeriþã în ipostaze mai mult sau mai puþin negative.

Tot la rezultatul Lupeni dãm ºi un tânãr care îºi testeazã "bolidul" într-o parcare dintro zonã industrialã, la îndrumarea altcuiva. http://www.youtube.com/ watch?v=YydJtei7dIQ Una peste alta, ajungem ºi la Uricani ºi dãm peste o tânãrã, care în

replicat cã...îi place piesa lui Joe Cocker " You can leave your hat on". http://www.youtube.com/ watch?v=qH2fdE55Xs0&feature=related Trecem ºi prin Aninoasa ºi constatãm cã este, de asemenea pe internet cu niºte tineri din oraº care se travestesc ºi merg pe stradã în toiul nopþii. De asemenea, alþi bãieþi simuleazã un atac terorist într-o fimare intitulatã sugestiv " Talibanii din Aninoasa ". http://www.youtube.com/ watch?v=TQKwxIQ55fM

lângã scenã, executând miºcãri a' la Michael Jackson. http://www.youtube.com/watch?v=6xmmcFeVmsM&feature=related

muzicã. De unde în filmul anterior se filma suferind cumplit din amor, aici îºi trateazã... fanii de pe net cu dosul, la propriu, cu miºcãri a la Shakira de la Uricani. http://www.youtube.com/watch?v=tZcBuhKW59E

prima fazã se filmeazã singurã plângând tolãnitã în pat pe acordurile unei manele triste, cel mai probabil suferind din dragoste, dacã este sã ne luãm dupã comentariile de pe Youtube. http://www.youtube.com/watch?v=kHrk21GPdAE Însã, tânãra ni se aratã si într-o altã faþã, mai veselã ºi...mult mai dezgolitã, tot pe acordurile aceluaºi gen de

COLÞUL LUI DENIS

8 Religie & Culturã

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 2012

Chemarea strãbunilor salvarea lumii se naºte la BardaVillage/Brad

"ª

TIINÞA PURIFICà RELIGIA DE ERORI ªI SUPERSTIÞII. RELIGIAPURIFICà ªTIINÞADE FALSE ADEVÃRURI ABSOLUTE" PAPAIOAN PAULALII-LEA O activitate atipicã pentru vremurile de astãzi, în care omul este preocupat de lupta pentru supravieþuire se desfãºoarã în judeþul Hunedoara, pe valea Brad - Sãcãrâmb. În aceastã zonã solul are aur rar ºi metale necunoscute, apa are calitatea echivalentã cu PH sângelui uman, aerul este pur, puternic ionizat negativ. Locul atrage energiile cosmice pure ºi le amplific? respingându-le pe cele telurice. Ca urmare, a luat naºtere o societate cu relaþii ºi colaborãri largi, cu cercetãtori, teologi, ºamani, intituþii etc. din întreaga lume.

Identitatea primei organizaþii neguvernamentale din România, SOCIETATEA EUROPEANÃ DE TEHNICÃ RADIANTÃ ªI ARMONIE SPIRITUALÃ (SETRAS), se regãseºte în masivul muntos de la Sãcãrâmb numit SETRAS. Principiul de bazã ce cãlãuzeste activitatea Asociaþiei este: ajutorarea semenilor prin diferite acþiuni menite sã sprijine viaþa.

SETRAS are o activitate de pionerat în domeniul terapiilor complementare ºi prima organizaþie cu personalitate juridicã din Europa, recunoscutã de cãtre Asociaþia Internationalã de Tehnicã Radiantã, T.R.T.A.I., Inc. cu sediul în SUA, Florida, St.Petersburg, al cãrei preºedinte, dr. Barbara Ray, este membru de onoare al SETRAS încã din anul 1994.

Activitatea Asociaþiei Umanitare Non Profit "SETRAS" Deva este cunoscutã în þarã ºi peste hotare, atât prin tratamentele efectuate cat ºi prin conferinþele ºi taberele internaþionale pe care le organizeazã în fiecare an.

Obiectivul principal al Asociaþiei SETRAS este construirea unui "CENTRU INTERNAÞIONAL DE SÃNÃTATE" în localitatea Sãcãrâmb . Acesta va cuprinde Centrul de Sãnãtate propriu zis, laboratoare de cercetãri în domeniul terapiilor complementare, Centru Naþional de

"Chemarea strãbunilor", prin care recunoaºtem ºi întãrim apartenenþa noastrã la valorile ancestrale ale acestui pãmânt: - nemurirea sufletului - viaþa în armonie cu natura - valorificarea resurselor naturale locale în mod responsabil ºi în respect faþã de Mama Naturã.

Simþim cã este timpul sã recunoaºtem, redescoperim ºi sã ne adunãm în jurul acestor valori care formeazã pilonul central al poporului român.

Prin acest document manifest intenþionãm sã reconstruim Kogaiononul pierdut ºi regãsit al strmoºilor noºtri ºi vatra focului sacru ce a menþinut identitatea acestui popor de-a lungul mileniilor.

Inventicã pentru Tineret, Centru Internaþional de Culturã, un Centru de Recuperare Sportivã, un Campus pentru Persoanele Vârstnice, spaþii de cazare. Doar cã responsabilii care dau aprobãri se pare cã nu au ochi ºi urechi, ca sã nu mai vorbim de acceptarea realitãþii.

P

reotul ºi ºamanul român, reprezentant al ecumenismului mondial pe langã ONU Aflat pe aceeaºi axã cu Sãcãrâmbul," izvor al energiilor planetare", se aflã localitatea Brad, unde s-a creat prima aºezare ecologicã din lume, numitã Bardavillage. Creatorul acestuia este pr. prof. univ. dr.

Ovidiu Victor Coºbuc, coordonator de proiecte "oraºul ºi satul ecologic", reprezentant al ecumenismului mondial pe langã ONU, promotor al Summitului planetar Terra 3., Lama Tibetan cu titlul de Maestro del Bardo Todol - încarnare conºtientã (Tulku), valoros în doctrinã ºi putere spiritualã (Rimpoche), ºi Spirit cosmic cu o viziune profundã a Unitãþii (Hurukan). Ovidiu Coºbuc este fost preot greco-catolic, care a

lucrat în diplomaþia Vaticanului ºi a oficiat alãturi de Papa Ioan Paul al II-lea, acum cercetãtor în domenii de graniþã a mai multor ºtiinþe. Acesta face parte din Grupul Nagual care susþine ºi propune un proiect naþional de coordonare a resurselor pentru realizarea "Oraºului ºi satului ecologic" ce formeazã linia centralã a proiectelor de viitor ale umanitãþii.

De precizat cã Ovidiu Victor Coºbuc a avut experienta de moarte clinicã, 3 minute, la Clinica din Cluj, în timpul intervenþiei chirurgicale dupã un accident grav pe pista de schi ce a avut loc în luna ianuarie '78.

Preotul, ºamanul ºi cercetãtorul antropolog Coºbuc pregãteºte cu Grupul Nagual ºi cu susþinerea NATO ca Summit-ul Planetar Terra 3, în 2012-2013, sã aibã loc în România, þarã Binecuvântatã de de Divinitate. În acest sens s-au purtat tratative protocolare in special cu Europa - Parlamentul European ºi cu guvernul României pentru acreditarea SUMMITULUI pe teritorul României datoritã poziþiei strategice pe care o are România ce formeazã o punte între NATO ºi Rusia.

Ca urmare, bazat pe toate cunoºtinþele acumulate ca cercetãtor, preot, teolog, antropolog, meidic, a cãrui lucrare de doctorat se predã ca materie în facultãþile de medicinã din Italia, la aspiranþii de la Terapie Intesivã, Ovidiu Victor Coºbuc a lansat un Manifest Viu cãtre români, bazat pe rãdãcinile acestui popor, pe valorile sale ºi întorcerea cãtre ele pentru salvare ºi evoluþie:

CHEMAREA STRÃBUNILOR - MANIFEST VIU Noi, cetãþeni ai României, lansãm documentul manifest

Noi, ca parte a poporului Român, am devenit constienþi de valorile ancestrale ce sãlãºluiesc în fiecare persoanã, în fiecare bucatã de pãmânt, în fiecare colþ de cer ºi am decis sã depunem toate eforturile necesare spre împlinirea pe care trebuie sã o aibã sufletul românesc prin ridicarea nivelului de conºtiinþã individualã.

Este momentul sã ne luãm destinul în propriile mâini, cu responsabilitate ºi respectand legile divine. Am decis cã a venit timpul sã ne ridicãm din moartea mediocritãþii ºi de a pãºi la reconstruirea dimensiunii spirituale ºi culturale a poporului din spaþiul CarpatoDanubiano-Pontic.

Constituþia Romaniei ar trebui sã prevadã cã resursele naturale (subsolul, solul, apa, pãdurile) aparþin poporului român. Cerem reprezentanþilor poporului român sã respecte dreptul inalienabil al românilor asupra acestor resurse, anulând legile ºi deciziile luate în sens contrar intereselor poporului român aducând grave prejudicii culturale, istorice, spirituale.

In contextul schimbãrilor actuale de la nivel planetar a venit timpul ca poporul român sã-ºi asume valorile ºi menirea în cadrul civilizaþiei umane terestre.

Chemãm toate persoanele, grupãrile ºi organizaþiile care împãrtãºesc aceastã viziune sã ne unim forºele pentru RENAªTEREA poporului român.

Acesta este un document deschis care poate fi completat ºi îmbunãtãþit de cãtre semnatari, pãstrând însã nealterat spiritul

în care a fost redactat.

Bardava Village - la Brad 25 iulie 2011 Semnatari: - Dr. Ovidiu Victor Coºbuc, preºedinte al fundaþiei internaþionale All Together; - Asociaþia Exploratorii Nagual, Bistriþa Nãsãud; - Asociaþia Pro-Vulcan, Buceº-Vulcan; -Asociaþia SETRAS, Deva reprezentantã în România a fundaþiei internaþionale All Together; - Asociatia Vulturul Alb, Cluj-Napoca.

Dragii mei, a sosit momentul Renaºterii României, în contextul naºterii unei mentalitãþi bazate pe dreptate, pace, iubire ºi cooperare. Suntem ajutaþi de Bunul Dumnezeu, de Strãbunii noºtri ºi avem binecuvântarea Spiritului nemuritor ce sãlãºluieste în noi, în ziua de 24 iulie 2011, în Bardava Village, la Brad, un grup de prieteni... am creat baza unui document... voi îi veþi construi corpul... impreunã sã plãmãdim omul nou ºi o Românie binecuvântatã.

Dr. Ovidiu Victor Cosbuc, preot, ºaman ºi prieten ce îmbrãþiºeazã pe toþi ºi pe toate ºi vrea sã redea Speranþa acestui POPOR BINECUVÂNTAT." Abordarea ºi discursul acestor oameni pare în contradicþie cu aprecierea valorilor, cu direcþiile de acþiune ale societãþii de astãzi. Se constatã cã lumea se prãbuºeºte economic, cultural ºi spiritual ºi de aceea somitãþi mondiale, aºa cum a devenit ºi românul Ovidiu Coºbuc, cercetãtori din întrega lume, preoþi, ºamani, profeþi, doctori, profesori etc, ºi chiar instituþii ºi guverne recomandã întorcerea la valori verificate. Zona muntoasã a judeþului Hunedoara este, în viziunea specialiºtilor, locul de unde schimbarea ºi salvarea lumii s-ar putea naºte.

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 2012

L

Buhãescu vs. Pârvan

a sfârºitul sãptãmânii trecute, primarul Dãnuþ Buhãescu a convocat o ºedinþã de îndatã pentru a comite un abuz, susþine Ilie Pârvan, inspector general adjunct în cadrul Inspectoratului ªcolar Judeþean (ISJ) Hunedoara.

"Urgenþa în cazul acestei ºedinþe a fost cã a vrut sã schimbe denumirea unitãþilor de învãþãmânt din Uricani, deºi acestea aparþin numai uneia, în urma comasãrii. Astfel, ºcoala de la Câmpu lui Neag se va numi "ªcoala primarã Câmpu lui Neag",

ªcoala Generalã Nr 2 se va numi "Bucura", iar Grupul ªcolar Retezat se va numi "Liceul Tehnologic Jiul de Vest". În capãtul oraºului, într-o zonã foarte sãracã, existã ºi o grãdiniþã. Iar Buhãescu a propus sã se numeascã "Grãdiniþa cu

program normal Dumbrava minunatã", deoarece s-a þinut cont, dupã cum el susþine, "de specificul locului".

Iniþial voiau sã-i spunã "Grãdiniþa Curcubeu", dar probabil cã sãrãcia ce domneºte acolo l-a inspirat sã-i spunã "Dumbrava

Alianþã UNPR - PSD?

D

eclaraþia lui Cosmin Guºã, prin care el prevede o alianþã între PSD ºi UNPR, l-a enervat pe liderul social democraþilor hunedoreni, care a explicat, pentru Cronica Vãii Jiului, cã "Guºã este istorie".

"Potenþiala surprizã pe care o vãd în acest moment ºi care ar putea sã schimbe total jocul politic în 2012 ar fi o mare alianþã de stânga între PSD ºi UNPR, lucru care ar tranºa practic în acest moment partea majoritarã în alegeri, pentru cã într-o þarã în crizã cum este România, cu oameni sãraci ºi disperaþi, forþele de

stânga mai populiste întotdeauna vor fi votate în defavoarea celor de dreapta, mai ales cã în acest moment guvernarea este de dreapta, UNPR-ul fiind sã spunem minoritar, dacã nu chiar nesemnificativ în exerciþiul guvernãrii ºi neocupând un minister care sã influenþeze viaþa socialã a românilor", a declarat Cosmin Guºã.

Laurenþiu Nistor, preºedintele filialei judeþene a PSD, susþine vehement cã el nu poate face o alianþã "cu un partid de hoþi": "Niciodatã!

Niciodatã nu se va putea alia un partid serios, cum este PSD-ul, cu un par-

minunatã". Sau poate Buhãescu abia acum i-a descoperit pe Sadoveanu, pe Lizuca ºi Patrocle, altfel nu-mi explic aberaþiile acestea", a declarat, ironic, Daniel Moraru, consilier local PRM. Ilie Pârvan susþine cã ºi de aceastã datã, primarul Uricaniului a comis un abuz, deoarece el nu avea nicio putere sã propunã ºi sã hotãrascã denumiri pentru unitãþile de învãþãmânt de pe raza oraºului.

"Conform Ordinului 6.554 al ministrului, publicat în Monitorul Oficial din 27 decembrie, se precizeazã modul în care se atribuie denumiri unitãþilor de învãþãmânt. Art.5 din

Buhãescu se pregãteºte de noi þepe

L

a Uricani, Uniunea Social Liberalã funcþioneazã de minune, adicã deloc. În timp ce consilierul local al PNL, Constantin Zaharia îºi þine impulsul de a-i trage câte una peste ceafã lui Dãnuþ Buhãescu, respectând protocolul ºi transformându-se într-un butuc al PSD, primarul Uricaniului sfideazã orice alianþã. tid de hoþi. UNPR este un partid cu oameni care au un caracter îndoielnic.

Guºã este marele strateg pe care l-a folosit PSD-ul ºi care ne-a dus de nas. Probabil vrea sã ne mai prosteascã încã o datã, dar Guºã pentru PSD este istorie".

Mihai Rudeanu, liderul judeþean al UNPR, a preferat sã nu comenteze declaraþiile acide ale lui Nistor, ci sã lase o portiþã deschisã unei eventuale colaborãri.

"Eu nu comentez declaraþiile celor care au idei antipopuliste. O alianþã a UNPR cu forþele de stânga loiale poporului român este oricând

binevenitã. Dar în afarã de PSD, sunt mai multe partide de stânga, mai este societatea civilã care este cu adevãrat de stânga ºi care apãrã pe drept interesele populaþiei. Noi am înfiinþat Uniunea Social Progresistã, din care fac parte sindicatele, patronatele, diverse ONG-uri, oameni apolitici, academicieni, medici, muncitori, care vin cu un program propriu pe domeniul lor. Astfel avem o sursã bogatã de proiecte. Mai mult, în UNPR am descoperit oameni de valoare care nu se regãseau în doctrinele celorlalte partide", a declarat Rudeanu.

Anamaria NEDELCOFF

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

Astfel, la ultima ºedinþã de partid pe care Buhãescu a avut-o cu membrii marcanþi ai PSD Uricani, s-au ºi decis listele cu viitorii consilieri social democraþi ai urbei. Conform protocolului cu PNL, ar fi trebuit ca pe aceste liste sã se regãseascã ºi câþiva membri liberali, însã nici mãcar Zaharia nu se regãseºte pe vreun loc, chiar dacã voteazã proiect dupã proiect toate ilegalitãþile primarului.

"Valea Jiului" a intrat în posesia listei cu viitorii consilieri locali ai PSD ºi, dupã cum se poate vedea, reprezintã încã o þeapã pe care Buhãescu se pregãteºte sã i-o dea lui Moloþ. "Lista a fost fãcutã în ordine alfabeticã, pentru ca actualii consilieri sã nu se supere. Cã dacã ne punea pe locuri, unora dintre

Actualitate 9

ordinul menþionat precizeazã faptul cã numai consiliile de administraþie al ºcolilor stabilesc propuneri ºi înainteazã documentaþia cãtre Consiliile locale. Consiliul Local Uricani a fãcut un abuz. În momentul în care primeºti de la consiliul de administraþie denumirea, dai aviz cã e bun sau rãu.

Ori, la Uricani, Buhãescu a propus ºi s-a votat.

Consider cã prin acest abuz s-a adus o ofensã cadrelor didactice din Uricani. Sã denumeºti o unitate de învãþãmânt dupã o apã curgãtoare nu e ceva înãlþãtor", a declarat Ilie Pârvan.

Anamaria NEDELCOFF

actualii consilieri nu le-ar fi con venit ºi i-ar fi sãrit în cap. Sunt câþiva de care Buhãescu vrea sã scape, pentru cã ºtiu prea multe", au declarat surse din cadrul PSD Uricani.

Astfel, Dãnuþ Buhãescu, în viitorul mandat, îi vede consilieri pe urmãtorii social democraþi, plus el, în cazul în care nu mai iese primar: Cornel Braia, Liliana Cureº (care abia în actualul mandat îºi face liceul, ea reprezentând cu succes Uricaniul de la înãlþimea celor 8 clase pe care le-a avut - n.r.), Gheorghe Corbeanu, Gheorghe Clipici, Pavel Drãghici, Ioan Curuþ, Ion Criºan, Vasile Pãtrãºcoiu, Ioan ªandru, Claudiu Stan, Jenica Stanciu, Vasile Pãtlãgicã, Daniela Pop, Nicolae Sanda. Pe lista pentru Consiliul Judeþean, Dãnuþ Buhãescu a fãcut totuºi o alegere mai bunã, punând ca viitor candidat pe unul dintre puþinii oameni de valoare din PSD Uricani, prof. Ion Hirghiduº.

Anamaria NEDELCOFF

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 2012

Alexandra ºi poeziile lui Mihai Eminescu

Î

n perioada 13 - 20 ianuarie 2012 Sala de expoziþii a Muzeului Mineritului din Petroºani gãzduieºte o expoziþie de picturã pe sticlã ºi lemn dedicatã marelui poet Mihai Eminescu.

Lucrãrile sunt realizate de cãtre micuþa artistã plasticã Alexandra Cacovean.

"Picturile mele sunt inspirate de titlurile unora dintre poeziile Poetului Naþional.

Pãmântul nostru e mai sãrac în genii decât Universul în stele fixe ºi mai lesne se naºte în vãile nemãsurate ale haosului un nou sistem solar decât pe pãmânt un geniu. Mihai Eminescu s-a nãscut la Ipoteºti, a fost un poet, prozator ºi jurnalist, socotit de criticii români ºi de critica literarã drept cel mai important scriitor romantic din literatura româneascã, supranumit ºi "Luceafãrul poeziei româneºti". Mihai Eminescu a fost cel de-al ºaptelea dintre cei unsprezece copii ai cãminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de þãrani români din nordul Moldovei ºi al Ralucãi Eminovici, nãscutã la Jurascu, fiicã de stolnic din Joldeºti. Despre

moartea poetului, G. Cãlinescu a scris, pe bunã dreptate: "Astfel se stinse în al optulea lustru de viaþã cel mai mare poet, pe care l-a ivit ºi-l va ivi vreodatã, poate, pãmântul românesc. Ape vor seca în albie ºi peste locul îngropãrii sale va rãsãri pãdure sau cetate, ºi câte o stea va vesteji pe cer în depãrtãri, pânã când acest pãmânt sã-ºi strângã toate sevele ºi sã le ridice în þeava subþire a altui crin de tãria parfumurilor sale", a precizat Alexandra Cacovean într-un material dedicat marelui poet român.

Mihai Eminescu s-a nãscut în data de 15 ianuarie 1850 ºi s-a stins din viaþã în data de 15 iunie 1889, la vârsta de 39 ani.

Mir cea NISTOR

DRAGI cititori,

Lenuþa Ungureanu din Buzãu, o femeie cu puteri miraculoase, datoritã harului ºi puterilor sale. Dorina: "Îi aduc mii de mulþumiri care prin puterile sale divine mi-a dezlegat cununiile ºi sunt pe cale de a mã cãsãtori ºi cu serviciu bun."

Florenþa: "Domnul sã-i dea putere de muncã deoarece este o persoanã sincerã cu puteri miraculoase, am avut o problema cu soþul, am fost ºi despãrþitã de 1 an, problemele noastre erau, cã intervenise o altã femeie în viaþa lui.

Apelând în foarte multe pãrþi, nu am avut nici un rezultat, auzind de doamna Lenuþa, cu un singur telefon, problemele mele au fost rezolvate ºi suntem o familie fericitã ºi unitã." Mã numesc Irina din Hunedoara, doresc sã transmit mii de mulþumiri doamnei Lenuþa cãci prin intermediul ei am fost rezolvatã, cu pierderea în afaceri, iar acum sunt foarte mulþumitã ºi realizatã. Doamna Lenuþa poate rezolva orice fel de problemã, deoarece nu este vrãjitoare ºi nici ghicitoare, e o tãmãduitoare cu har sfânt lãsat de la Dumnezeu.

APELAÞI CU ÎNCREDERE LA TEL.0721.948.188.

HOROSCOP

SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL

s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.

Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil).

Relaþii la telefon 0721028699.

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.

Telefon 0727150264

16 ianuarie 2012

Nu este o zi favorabilã întâlnirilor cu prietenii. Resimþiþi o stare de inhibiþie care vã împiedicã sã vã exprimaþi clar. Nu faceþi investiþii ºi nu cumpãraþi obiecte de valoare, pentru cã s-ar putea sã regretaþi. Încercaþi sã vã relaxaþi ºi sã faceþi planurilor de viitor, pentru familie!

Lãsaþi-o mai uºor cu munca ºi aplecaþi-vã mai mult spre problemele sentimentale. Amânaþi-vã proiectele de afaceri, pentru cã s-ar putea sã pierdeþi o sumã importantã! Ocupaþi-vã de treburi casnice, de rutinã. Nu stricã nimãnui o micã pauzã!

Sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã. Aveþi succes în activitãþile legate de familie ºi cãmin.

Stabiliþi-vã clar prioritãþile, ca sã nu pierdeþi timpul. Ascultaþi ºi pãrerile partenerului de viaþã! Sfaturile partenerului v-ar putea scoate dintro situaþie dificilã.

Nu este o zi favorabilã cãlãtoriilor ºi câºtigurilor financiare. Inhibiþia ºi lipsa de sociabilitate ar putea sã vã conducã la eºecuri în afaceri ºi deziluzii în plan social. Relaþiile sentimentale nu au de suferit, dacã acordaþi mai mult timp problemelor partenerului de viaþã.

Astãzi simþiþi nevoia sã schimbaþi ceva sau sã faceþi lucruri noi. Este o zi favorabilã relaþiilor sentimentale ºi treburilor casnice. S-ar putea ca cei din jur sã nu vã aprecieze ideile la adevãrata lor valoare. Nu semnaþi documente oficiale ºi nu faceþi afaceri.

De dimineaþã aveþi ocazia sã demaraþi o afacere. Nu vã pripiþi.

Mai staþi douã-trei zile înainte de a lua o hotãrâre! Astãzi sunt favorizate relaþiile cu partenerul de viaþã ºi aveþi toate ºansele sã petreceþi împreunã o searã romanticã.

Simþiþi nevoia sã vorbiþi cu o persoanã de sex opus, despre problemele dumneavoastrã sentimentale. Este posibil sã credeþi cã sunteþi neglijat. Nu vã lãsaþi pradã melancoliei. Starea de inhibiþie ºi lipsa de sociabilitate ar putea sã agraveze neînþelegerile.

Astãzi sunteþi puþin inhibiat, motiv pentru care puteþi avea dificultãþi de comunicare. Evitaþi ieºirile cu prietenii ºi, mai ales, cu persoanele importante. Evitaþi investiþiile ºi nu cumpãraþi obiecte de valoare!

Riscaþi sã regretaþi. Ar fi timpul sã vã acordaþi ceva mai mult timp.

De dimineaþã aveþi multe probleme de rezolvat, dar aveþi suficientã energie pentru a le face faþã. S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi de naturã financiarã. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale ºi familiei. Nu uitaþi cã familia e mai importantã ca orice.

Nu sunteþi prea comunicativ, motiv pentru care relaþiile sociale ºi sentimentale pot avea de suferit. Nu începeþi activitãþi noi, nu începeþi noi afaceri, chiar dacã primiþi propuneri din partea prietenilor.

Lipsa dumneavoastrã de eficienþã în comunicare vã poate afecta.

S-ar putea sã fiþi indispus ºi sã nu aveþi chef de nimeni ºi de nimic.

Riscaþi sã vã izolaþi. Fiþi mai sociabil. Problemele care vã frãmântã nu sunt chiar atât de grave cum credeþi. Problemele nu se rezolvã niciodatã de la sine ºi nici dacã vã îngrijoraþi excesiv.

Dimineaþa, colegii ºi familia fac eforturi sã vã scoatã din starea de apatie care vã face de nerecunoscut. Ar putea fi de vinã obosela acumulatã sau problemele financiare care vã frãmântã.Nu luaþi decizii importante de unul singur.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro.

Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m².

Telefon 0722 448 428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 2012

VORBA LU` BUJI

D

acã nu mai þineþi minte, vã aduc eu.

Când au ajuns Bãsescu ºi Nãstase în turul doi, actualul preºedinte i-a dat peste bot lui Bombonel, cu o întrebare tupeistã: "Adriane, ce vinã are poporul ãsta cã, dupã 14 ani de democraþie, trebuie sã aleagã între doi comuniºti?" Într-adevãr, ce vinã avea poporul?

Din nefericire, întrebarea asta persistã, dovedindu-ne cã, inevitabil, istoria se repetã.

de Mircea BUJORESCU

Tokes ºi Arafat, poporul ºi... populaþie Rãspunsul este din ce în ce mai limpede. Poporul e întotdeauna de vinã. Dacã suntem la coada Europei, poporul e de vinã. Dacã nu e apã-n baraj la Bicaz, poporul e de vinã! Dacã e cutremur în zona Vrancea, tot poporul e de vinã. ªi, dacã tot e de vinã poporul, pe cine sã pice toate belelele? Tot pe popor! Slavã Domnului, în ultimii 20 de ani belelele au curs gârlã peste amãrâtul ãsta de popor. Care, conform viziunilor idilice ale unora, e bun ºi rãbdãtor. Rabdã de toate, de frig, de foame, de

fricã. Rabdã ºi iar rabdã...

Numai cã, la un moment dat, îl apucã amocul, îi sare þandãra ºi dã cu "cuþâtu-n piatrã". Atunci, spiritul de turmã se dezlãnþuie ºi, dacã furtuna se transformã în tsunami, e nasol.

Uite cã, dupã ce aproape cã am uitat mineriadele ºi dupã ce credeam cã suntem un popor vegetal a explodat din nou mãmãliga. E adevãrat, cam fâsâit, dar a explodat. Aparent, de la o chestie minorã, dar orice chestie mare, pleacã de la motive mici. ... Când dãdea prima zãpadã

mai de Doamne-ajutã peste þarã, o scânteie a înteþit focul care mocnea mai demult în pieptul poporului. Vâlvãtaia s-a aprins în marile oraºe ºi s-a lãsat cu strigãturi din folclorul anilor '90. De la "Vrem libertate!" s-a ajuns la "Jos dictatorul!", ceea ce te face sã ai fiori pe ºira spinãrii.

Chestia minorã poartã un nume, Raed Arafat. O scânteie de amnar, micã dar vioaie, a fãcut mii de oameni sã-ºi iese din minþi. Dacã o fi bine, urmeazã sã vedem ce se întâmplã în urmãtoarele zile. Deºi, sunt în stare sã pun pariu cã toate aceste miºcãri de stradã, în afarã de show-ul televizat, se vor termina în coadã de peºte.

Ce trebuie sã se întâmple, oricum se va întâmpla.

Degeaba (vorba melodiei inegalabilului Tudor Gheorghe) a explodat mãmãliga. Anul ãsta, 2012, noi, românii, am pus-o de mãmãligã...

Am folosit, intenþionat, de prea multe ori în acest articol, cuvântul popor. Pentru cã nu-l uit pe Octavian Paller, un român aproape genial, care ne-a spus, înainte de a muri, cã nu mai suntem popor, ci... populaþie!

Câtã dreptate avea! Ce vinã are populaþia asta cã, în '89, Revoluþia a pornit de la "scânteia" Laszlo Tokes, un popã ungur, iar recentele miºcãri de stradã de la Raed Arafat, un doctor sirian? Unde sunt Ion, Gheorghe, Vasile, Pãtru?

Pãi, atunci, nu ne meritãm soarta?

Sechestru Reprezentanþii de la Lupeni au atribuit contractul pentru modernizarea Palatului Cultural dministraþia pe localã din A blocul lui Lupeni a atribuit ºi contractul pentru Becali din reabilitarea Palatului Cultural.

Petroºani

Contractul în valoare de aproape 5 milioane de lei a fost atribuit celor de la Viva locul lui Becali din municipiul Petroºani va Construct. În cadrul contractului vor fi pus din nou sub sechestru trebui executate mai multe de inspectprii fiscali, din lucrãri de anvergurã care au cauza datoriilor pe care asoci- menirea de a schimba

B

aþia care deþine imobilul le înregistreazã la bugetul local.

Fundaþia George Becali, care deþine un bloc în municipiul Petroºani, are datorii la bugetul local de peste 150.000 de lei. "În urma sechestrului de anul trecut, s-a plãtit 75.000 de lei din datoria ce reprezintã impozite locale. Totuºi, în acest moment, fundaþia mai figureazã cu o creanþã de 157.000 de lei, reprezentând impozite din anul 2011 ºi o restanþã din 2010. În perioada urmãtoare, va fi pus sechestru asigurator, dacã datoria nu va fi achitatã", a declarat purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani, Nicolae Taºcã.

Fundaþia George Becali a intrat în posesia imobilului respectiv în ianuarie 2007, în urma unei licitaþii publice organizatã de municipalitatea in Petroºani. Blocul a fost reparat ºi amenajat, iar Fundaþia George Becali a vrut sã vândã locuinþele. Apartamentele nu ºi-au gãsit însã cumpãrãtor, mai ales cã nici zona în care este situat nu este prea

radical înfãþiºarea clãdirii culturale. În prezent, clãdirea se aflãîn paraginã, pereþii fiind în prag de prãbuºire.

Societatea din Deva va trebui sã readucã la forma iniþialã clãdirea ºi sã îi dea un aer moder, conform documentaþiilor.

Reprezentanþii din Lupeni spun cã societatea ºi-a adjudecat contractul în valoare de 4.746.543 în baza preþului cel mai scãzut.

Contractul pentru modernizarea Palatului

atractivã. De fapt, Becali a vrut sã vândã garsonierele, însã acestea costau 30.000 de euro, un preþ prea mare pentru zona în care sunt construite. Aºa cã, blocul, situat în cartierul Aeroport din Petroºani, este nelocuit încã din 2007, când s-au finalizat lucrãrile de reabilitare a fostului cãmin de nefamiliºti.

Reabilitarea imobilului, aflat într-o avansatã stare de degradare, l-a costat pe investitor peste 600.000 de euro, iar iniþial a existat intenþia ca în acest imobil sã fie mutate cele 30 de familii din cartierul bucureºtean Griviþa, rãmase pe drumuri în 2007, dupã ce imobilul în care stãteau s-a prãbuºit.

Ulterior, blocul, evaluat la 1.649.322 lei, a fost de mai multe ori sub sechestru, mãsurã asiguratorie pusã de reprezentanþii Serviciului Taxe ºi Impozite Petroºani, din cauza datoriilor acumulate de Fundaþia George Becali la plata taxelor ºi impozitelor, ceea ce se va întâmpla ºi acum.

Carmen Carmen COSMAN

Cultural din Lupeni a fost contestatã de o firmã din Petrila, însã cei de la Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor au respins cererea reprezentanþilor societãþii ºi au lãsat procedurile sã se desfãºoare normal.

Valoarea totalã a proiectului, care se va derula pe parcursul a 24 luni, este de 9.124.522,87 lei, din care valoarea finanþãrii nerambursabile este de 6.380.887,17 lei.

Raul IRINOVICI

Deputaþii nu cunosc noþiunea de crizã.

Diurne cât 33.000 de salarii minime

C

rizã în România existã doar pentru oamenii de rând!

Deputaþii, adicã acele personaje pe care le vedem la televizor cum dorm în fotolii sau citesc reviste deochiate, sunt Dumnezeii României.

Ei nu au simþit nicio reduce de 25 la sutã a veniturilor, pentru cã, nu-i aºa?, a fi deputat este o slujbã extrem de grea, care trebuie recompensatã pe mãsurã. Iar toate cheltuielile deputatului trebuiesc suportate de popor. Econtext a fãcut o analizã legatã de cât au încasat deputaþi de când a început criza, atenþie!, numai din diurne, iar rezultatul este unul pe mãsura nesimþirii muncii lor. 23 DE MILIOANE DE LEI adicã aproximativ 33.000 de salarii minime.

Pentru ca un deputat sã discute cu alegatorii trebuie neapãrat plãtit. Econtext a analizat câþi bani s-au cheltuit în ultimii trei ani cu diurnele deputaþilor, încasate de aceºtia pentru deplasarea la lucrãrile Parlamentului ºi pentru deplasarea în circumscripþia

electoralã. Suma totalã cheltuitã din 2009 ºi pânã în octombrie 2011 cu diurnele deputaþilor pentru deplasãrile la Parlament sau în cirumscripþia electoralã, potrivit ziariºtilor de la Econtext a totalizat aproape 23 de milioane de lei. Factura exactã este de 22.943.889 lei.

Aproape cât 33.000 de salarii minime! Sau cât 15.400 de salarii medii! E vorba doar de diurne pentru cã, spre exemplu cãlãtoriile aleºilor în strãinãtate au mai costat un " mizilic" de aproape 1.000.000 de lei.

Defalcat, din totalul acestora, cea mai mare parte a banilor s-a dus pe diurnele pentru deplasãrile la lucrãrile Parlamentului (13.080.81 lei), în timp ce 9.863.808 lei s-au dus pe diurnele excursiilor în judeþele de care aparþin deputaþii. De menþionat cã deºi a fost crizã pentru românii de rând, cheltuielile cu diurnele aleºilor au crescut

parþial. În 2009, aceste diurne au însumat 4.778.036 lei, pentru ca anul urmãtor sã se majoreze cu 1,3% (61.251 lei), pânã la 4.839.287 lei. O creºtere minorã, dar e creºtere, când normal ne-am fi aºteptat la o scãdere, fiind crizã, cu 25 la sutã, ca ºi pentru restul bugetarilor.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 2012

Ultimele zile de vacanþã cu pârtiile pline

S

în staþiunile montane Straja ºi Parâng

taþiunile montane Straja ºi Parâng din Valea Jiului au fost pline de turiºti în weekend, câteva mii de turiºti au urcat la munte sã se distreze ºi sã profite de ultimele zile de vacanþã

Mulþi dintre cabanieri s-au pregãtit cu fel de fel de surprize pentru ca distracþia sã fie maximã, dar vremea capricioasã le-a stricat un pic planurile.

"Noi suntem de câteva zile ºi a fost super pânã acum. Vineri a fost cam rece, dar în rest ne-am distrat. Instalaþiile de transport au mers pe toate pârtiile ºi a fost chiar bine, ne-am simþit minunat în aceastã vacanþã. Vã recomand Straja", spune Filip. "Am fost sâmbãtã la Straja ºi este putina zãpadã pe pârtii. Noroc cu tunurile

tãmânã. Aici este amenajat un loc de dat cu sania, este multã liniºte, iar peisajul de iarnã unic.

P

de zãpadã", spune Dani.

Cei 18 salvamontiºti care intervin în Straja au fost permanent în alertã maximã, datoritã numãrului mare de turiºti ºi a vremii schimbãtoare.

Salvamontiºtii le recomandã celor care practicã sporturile de iarnã sã fie atenþi ºi sã nu se aventureze pe pârtiile mai dificile dacã nu se descurcã.

Î

n tabãrã la munte

Sute de copii ºi-au petrecut vacanþa în tabãrã la Straja ºi au învãþat sã

Schi de turã pentru "schiori mai altfel" insorile din ultimele zile i-au umplut de bucurie pe N schiorii "mai altfel" din toatã þara, care au ales Valea Jiului ca destinaþie turisticã la sfârºitul sãptãmânii trecute.

"Mai altfel" sunt schiorii care preferã sã valseze prin zãpada mare, proaspãtã, pe unde îi taie capul, preferând oricând crestele ascuþite ale munþilor, în defavoarea pârtiilor.

E adevãrat, în Retezat nu au pârtii amenajate, teleschi sau alte facilitãþi întâlnite în staþiunile montane din Vale, însã priveliºtea, mãreþia muntelui ºi lupta cu necunoscutul sunt oricând

schieze. "Am venit din Arad în tabãrã ºi ne-am simþit foarte bine, iar dupã o sãptãmânã toþi copiii au învãþat sã schieze", spune coordonatorul grupului. Toate cele ºapte pârtii de schi din Straja au fost în perfectã stare, iar mulþi dintre turiºtii care ºi-au petrecut vacanþa la munte au schiat ºi în nocturnã ºi cu greu au plecat de pe pârtie. Pe lângã schi aceºtia au putut face drumeþii la schitul din inima muntelui, la Crucea din vârful Straja ºi au

înlocuit schiurile cu ºezlongurile "Pârtiile sunt relativ bune, instalaþiile funcþioneazã, ºi vremea a fost destul de bunã ºi chiar am stat pe terasã la plajã", spune Mihaela din Petroºani. ªi celelalte zone de agrement din Valea Jiului au fost pline de turiºti în vacanþa elevilor. Atât în Pasul Vâlcan, cât ºi în Parâng tinerii au cãutat sã se distreze în timp ce cabana Mija a rãmas una dintre destinaþiile pe care mai ales localnicii o aleg pentru sfârºitul de sãp-

alese pentru iubitorii schiului de turã.

Schiul de turã nu este la fel cu schiul alpin, în cazul primului fiind nevoie de legãturi speciale pentru schi de turã, clãpari speciali, schi de turã ºi "piei de focã", un material care se aplicã pe talpa schiului pentru a putea urca. De asemenea, orice schior responsabil va avea la el un pieps (dispozitiv electronic de cãutare în avalanºe), o lopatã de avalanºã ºi un set de sonde de cãutare, fiindcã nu ºtii când muntele se supãrã ºi îºi cere tributul, dizlocând cantitãþi ucigãtoare de zãpadã.

De altfel, schiul de turã nu este pentru oricine. Trebuie sã ai o pregãtire fizicã foarte bunã, deoarece solicitarea este maximã, coborârile se fac pe pârtii neamenajate ºi foarte multe cunoºtinþe de schi de coborâre.

Anamaria NEDELCOFF

Zãpada l-a scos pe primarul Ridzi pe stradã la miez de noapte

utoritãþile locale A de la Petroºani au fost în alertã tot

week-endul care a trecut din cauza ninsorii abundente care a cãzut în oraº.

Pentru ca traficul sã se desfãºoare în condiþii normale angajaþii de la deszãpeziri au ieºit pe stradã ºi au lucrat non stop.

Zãpada mare l-a scos ºi pe primarul Tiberiu Iacob Ridzi pe stradã. Primarul

Tiberiu Iacob Ridzi a verificat sâmbãtã noaptea, în jurul orei 23.00 dacã muncitorii de la drumuri îºi fac treaba.

"Am ieºit în stradã sã verific cum îºi fac treaba cei însãrcinaþi cu deszãpezirea. Am intervenit absolut pe toate

strãzile din municipiu, iar acest lucru cred cã s-a vãzut. Deºi a nins foarte tare, drumurile nu au fost înzãpezite", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi.

Toate strãzile din municipiul Petroºani, chiar ºi cele lãturalnice au fost deszãpezite de echipele de intervenþie, iar autoritãþile locale susþin cã ºi în continuare, dacã va continua sã ningã, se va acþiona la fel de intens.

Marius MITRACHE

arângul relansat

Staþiunea Parâng a început sã devinã din nou atractivã pentru iubitorii schiului, dupã ce aici s-a modernizat pârtia B. Aceastã pârtie face parte din amplul proiect de dezvoltare a domeniului schiabil, investiþie susþi-

nutã de MRDT, iar cei care au testat-o spun cã s-au simþit ca excelent. " Are peste 3 kilometri, zãpada este foarte bunã, cred cã în momentul de faþã este cea mai bunã pârtie de schi din þarã.

Am fost ºi în alte zone din þarã pentru cã îmi place sã schiez, am fost ºi în Austria ºi pot sã spun cã pârtie amenajatã ca aici am mai întâlnit doar în Austria", spune Adrian.

Marius MITRACHE

Start pentru construirea staþiunii Pasul Vâlcan

roiectul de Urbanism Zonal care vizeazã cea mai nouã staþiune din Valea Jiului a fost P aprobat de Consiliul de la Vulcan. Pasul Vâlcan este în construcþie ºi lucrãrile de amenajare a staþiunii de munte vor începe în câteva luni.

Specialiºtii au elaborat o strategie modernã care are la bazã arhitectura noii staþiuni de munte în care ministerul condus de Elena Udrea a investit ºi va investi bani. Dupã ce a fost datã în folosinþã prima telegondolã din Valea Jiului, aici vor fi construite, dupã un plan urbanistic adecvat, cabane, hoteluri ºi restaurante. În plus, vor fi amplasate ºi alte instalaþii de transport pe cablu ºi vor fi amenajate pârtii care sã facã legãtura cu staþiunea Straja. Nu mai rãmâne decât ca proiectul sã primeascã avizul de mediu, iar în zona turisticã pot începe construcþiile. "Au fost foarte multe discuþii purtate pe acest subiect ºi consider cã a fost o dezbatere corectã. Marþi, sãptãmâna viitoare, vom participa cu proiectul la Mediu, unde se va decide avizul pentru a înainta proiectul la minister. Apoi vom primi aprobãrile, banii ºi vom începe construcþia" a precizat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. În Pasul Vâlcan a fost deja construitã prima telegondolã ºi toate cabanele care vor fi construite vor respecta un plan bine stabilit. Aici va fi construitã prima staþiune turisticã dupã standarde europene.

Diana MITRACHE