2012-1-17

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 42

Cronica Vãii Jiului Marti, 17 ianuarie 2012

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Aberaþiile politicii economice pe relaþia CNH-ter mocentrale

Mineriada din 1999 ar putea fi "parfum" pe lângã ce s-a ar putea întâmpla în 2012

Valea Jiului, Buhãescu, promisiuni de "succesuri" pentru 2012 îndemnatã sã energeticã ºi panouri solare pentru niºte imoprotesteze A nvelopare bile care nu au apã curentã, electricitate, canalizare, uºi,

ferestre ºi nici chiar WC-uri. >>> PAGINA A 5-A

Î

n urma amplelor proteste din toatã þara, Valea Jiului se pregãteºte ºi ea "de atac", dar mai greu, poate din pricina istoriei mineriadelor.

>>> PAGINA A 8-A

Ce cred politicienii hunedoreni despre protestele de stradã

rotestetele care în aceste zile se desfãºoarã la nivel naþional, inclusiv în judeþul Hunedoara, au P stârnit reacþiile politicienilor. Manifestãrile de stradã sunt privite diferit de politicienii hunedoreni.

>>> PAGINA A 9-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 ianuarie 2012

Luceafãrul omagiat de preºcolari la Biblioteca Municipalã L uceafãrul poeziei româneºti Mihai Eminescu a fost omagiat la 162 ani de la naºtere în urma unei acþiuni organizatã de Biblioteca Municipalã ºi Grãdiniþa nr. 2 Petroºani. Cele 3 grupe de preºcolari îndrumaþi de doamnele: Ster Aida, Gruneanþu Mia, ºi Pârþac Elena au recitat poezii, au susþinut momente muzicale, au admirat expoziþia de carte ºi un slideshow dedicat marelui poet.

Mihai Eminescu este al ºaptelea dintre cei unsprezece copii ai cãminarului Gheorghe

Eminovici, provenit dintr-o familie de þãrani români din nordul Moldovei, ºi al Ralucãi Eminovici, nãscutã Juraºcu, fiicã de stolnic din Joldeºti.

Copilãria a petrecut-o la Botoºani ºi Ipoteºti, în casa pãrinteascã ºi prin împrejurimi, într-o totalã libertate de miºcare ºi de contact cu oamenii ºi cu natura, stare evocatã cu adâncã nostalgie în poezia de mai târziu (Fiind bãiet… sau O, rãmâi). Între 1858 ºi 1866, a urmat cu intermitenþe ºcoala primarã National Hauptschule (ªcoala primarã ortodoxã orientalã) la Cernãuþi. Frecventeazã

aici ºi clasa a IV-a în anul scolar 1859/1860.

1866 este anul primelor manifestãri literare ale lui Eminescu. În 12/24 ianuarie moare profesorul de limba românã Aron Pumnul.

Elevii scot o broºurã, Lãcrãmioarele învãþãceilor gimnaziºti (Lãcrimioare... la mormântul prea-iubitului lor profesoriu), în care apare ºi poezia La mormântul lui Aron Pumnul semnatã M. Eminoviciu, privatist.

La 25 februarie/9 martie (stil nou) debuteazã în revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-aº avea. Iosif Vulcan îl convinge sã-ºi schimbe numele în Eminescu ºi mai târziu adoptat ºi de alþi membri ai familiei sale. În acelaºi an îi mai apar în "Familia" alte cinci poezii.

Opera poeticã eminescianã a fost divizatã de destinul poetului în douã secþiuni, prima, cea antumã a fost publicatã în timpul vieþii poetului de Titu Maiorescu la edi-

tura Socec, cu puþin timp înainte ca mintea acestuia sã se întunece în 1880. Cea mai mare parte a creaþiei sale a rãmas în manuscris, predate de Titu Maiorescu Bibliotecii Academiei Române, unde au fost folosite iniþial de Perpesscius pentru ediþia criticã, iniþiatã în 1939 la Editura Fundaþiilor Regale Regele Carol al IIlea, ºi finalizatã abia în anul 2000. Manuscrisele au rãmas multã vreme

nefolosite, criticii au considerat cã ele conþin bruioane sau simple schiþe ale operelor neterminate, din acest motiv Titu Maiorescu nici nu ºia pus problema posibilei lor editãri. Criticul literar care le-a pus într-o luminã cu totul specialã a fost George Cãlinescu, cel care îºi va susþine doctoratul în literaturã pornind de la nuvela postumã Avatarii faraonului Tla ºi care va recompune imaginea întregii opere

în magistrala sa monografie Opera lui Mihai Eminescu, un studiu în patru volume, editat iniþial la Editura Fundaþiilor Regale Regele Carol al II-lea pentru Literaturã ºi Artã, în perioada 1934-1936.

Dupã schimbarea de regim politic din 1947 poezia lui Mihai Eminescu a fost grav cenzuratã, în manualele ºcolare au pãtruns doar cîteva texte, printre ele poezia "Împãrat ºi proletar", iar poezia lui a fost redusã la o suprafaþã foarte micã ºi înlocuitã de poetica poeziei proletcultiste, specificã acelei epoci de tristã amintire.

Moartea lui Eminescu s-a produs pe data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaþa, dupã ce la începutul anului boala sa devenise tot mai violentã, în casa de sãnãtate a doctorului ªuþu din strada Plantelor, Bucureºti.

Ziarul Românul anunþa ziua urmãtoare la ºtiri: Eminescu nu mai este.

Corpul poetului a fost expus publicului în biserica sf. Gheorghe, pe un catafalc simplu, împodobit cu cetinã de brad.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ANUNÞURI

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial.

Telefon 0742.087.348

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:20 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Creaturi fioroase 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Curierul morþii

National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Misiune în Triunghiul Bermudelor 23:45 Conan aventurierul (r) 0:45 Misiune în Triunghiul Bermudelor

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Serviþi, vã rog! (r) 11:00 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Apropo TV (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Piraþii aerului 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: Miami 0:00 Piraþii aerului (r)

Prima TV 7:00 Îmblânzirea scorpiei (r) Redifuzare 8:00 Iubiri secrete 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Secrete de Stil (r) 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 12:00 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 14:00 Teleshopping 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:15 Îmblânzirea scorpiei Redifuzare 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Iscoada 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 O simplã rãzbunare 1:30 Focus (r)

TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!

10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Mama mea, Crãiasa Zãpezii 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Anatomia lui Grey 21:50 Sushi 22:10 Telecinemateca: Mândrie ºi pasiune 0:25 Agenþia Psych 1:15 Replay (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 ianuarie 2012

Aberaþiile politicii economice pe relaþia CNH-termocentrale

Mineriada din 1999 ar putea fi "parfum" pe lângã ce s-ar putea întâmpla în 2012 D e peste un an, guvernanþii nu miºcã un deget pentru a debloca situaþia la Compania Naþionalã a Huilei. Nici astãzi, de la Guvern, nu se sperã la acþiune, pentru cã soluþii ºi protocoale s-au semnat în urma multor negocieri, dar degeaba.

Termocentralelor li se permite importul de cãrbune la preþ corect, dar CNH-ului nu i se permite vânzarea la preþ real, deºi ambele structuri economice aparþin aceluiaºi stat. Adicã, pentru unii mumã, pentru alþii ciumã! Ca urmare, CNH îºi va închide porþile în mai puþin de douã luni, iar convulsiile sociale se preconizeazã a fi mult mai violente decât cele din 1999.

Timp de un an de zile Compania Naþionalã a Huilei ºi sindicatele din minerit au oferit variante de soluþii Ministerului Economiei pentru ca extracþia huilei din Valea Jiului sã conti-

D

nue în condiþii de siguranþã a zãcãmântului ºi a angajaþilor.

Au avut loc zeci de întâlniri în care s-au semnat acorduri, protocoale, s-a promis, s-a constatat, s-a restructurat, s-a disponibilizat, s-a reorganizat, s-a economisit, s-a livrat cãrbune, s-a penalizat personalul etc., iar Guvernul nu a fãcut NIMIC din ceea ce a promis. A gãsit doar "o cârpealã" la plata disponibilizaþilor, deºi banii erau prevãzuþi la momentul aplicãrii restructurãrii CNH. Atât!

"N

u mai înþeleg ce se întâmplã"

Astãzi, marþi 17 ianuarie, la Ministerul de resort se vor întâlni responsabilii de la Mintia, Paroºeni, Hidroelectrica, CNH ºi ANRE. Compania Naþionalã a Huilei a cerut ministerului ceea ce pare firesc: preþul Gcal sã nu mai fie impus la un nivel atît de mic ºi de nerealist, 65 lei, în timp ce termocentralele importã cãrbune la 85 de lei.

Sindicatele din Valea Jiului urmeazã, dupã acestã întâlnire a conducerilor, din nou, sã stea la masã cu ministrul, care a

fost în concediu în timp ce CNH moare.

"Este de neînþeles modul de acþiune al guvernanþilor. ªi noi ºi termocentralele suntem firme de stat. Termocentralelor li se permite sã achiziþioneze cãrbune din import cu preþ de 85 de lei la poarta termocentralei, dar Companiei nu i se permite sã vândã aceloraºi termocentrale cu 80 lei. Conducerea CNH a înanintat cu mult timp în urmã fundamentarea acestui preþ pe Gcal, care sã acopere preþul de cost, dar pânã acum nu ni s-a permis. Personal nu pot sã înþeleg ce se întâmplã" a declarat Tiberiu Cozma, lider al Sindicatului Muntele ºi preºedinte al Sindicatului Liber E.M. Lonea. În ºedinþa Consiliului de Administraþie a CNH s-a prezentat un material de analizã în care se arãta cã într-o lunã, cel mult douã CNH îºi va închide porþile dacã guvernanþii nu se þin de cuvântul dat de atâtea ori ºi tot de atâtea ori nerespectat acoperindu-se mereu cu acel acord dat de Comisia europeanã.

Conducerea CNH ºi sindicatele

spun cã sunt datori sã încerce iar ºi iar sã încerce sã deblocheze situaþia, pentru cã nu cei din Valea Jiului au creat-o, ci politicile de stat, dar sunt neîncrezãtori, lipsiþi de speranþã cã se doreºte cu adevãrat ca mineritul sã continue în Valea Jiului.

"A

cum 13 ani erau oameni în stradã pentru o minã…" " Situaþia este fãrã precedent în lume, nu doar în România, sau la CNH. Noi suntem în procedura de declanºare a conflictului de muncã. Vom protesta conform legii ºi cu acordul tuturor membrilor de sindicat.

Mingea este în terenul Guvernului. Acum 13 ani, în 1999, oamenii erau în stradã ºi nu era vorba de trei mine care se închid ºi nici nu plana moartea mineritului. Tensiunea este mult mai mare ca atunci, pentru cã s-au acumulat nemulþumirile de etâta timp.

Oamenii se aflã la limita suportabilitãþii. De trei ani salariile au îngheþat, iar condiþiile de muncã sunt mult mai grele din cauza lipsei banilor

Disponibilizaþii în frig ºi flãmânzi

in cei cinci mineri disponibilizaþi care au intrat în greva foamei de joi, doar trei ortaci mai îndurã frigul ºi foamea în faþa CNH. Ei spun cã vor sta atât cât vor rezista pentru cã acum lupta lor e cu ei înºiºi.

Cei trei mineri care stau zi ºi noapte, de joia trecutã în faþa CNH spun cã zilele ºi nopþile au trecut greu, dar sunt încã optimiºti. Ei nu vor renunþa la protest ºi le cer ortacilor cu care au lucrat la minã ºi care aºteaptã ºi ei a treia tranºã de disponibilizare sã vinã alãturi de ei, mãcar pe timpul zilei. "Am rezistat atâta timp,încã mai

rezistãm.

Acum nu foamea e problema, ci lupta cu noi înºine, cu nervii noºtri. Ne încurajãm unii pe alþii sã rezistãm, pentru cã ne vrem banii aºa ca ºi toþi ceilalþi pânã la 900", a declarat Sabin Firizoiu, unul dintre disponibilizaþi.

"A fost greu, dar rezistãm.

Nu vom ceda ºi ne bucurãm când ºi ceilalþi ortaci vin aici ºi ne sunt alãturi. Acum stãm cât rezistãm", a declarat Petru Blikling,al doilea disponibilizat care stã în grevã.

"S-au scãpat de noi ºi acum ar trebui sã respecte

legea. Ordonanþa cu care am plecat nu a fost respectatã decât de noi. Ei nu ºi-au þinut promisiunile care au caracter de lege", a spus ºi Mircea Flora, al treilea disponibilizat. În septembrie anul trecut, 900 de mineri au pãrãsit sistemul extractiv al Vãii Jiului ºi sumele compensatorii urmau sã le primeascã în 3 tranºe consecutiv pânã la finele anului 2011.

Acest lucru nu s-a întâmplat nici pânã acum ºi se pare cã banii lor sunt la mâna Comisiei Europene care ar putea sã dea aviz favorabil pentru alocarea subvenþiei. Asta pentru cã altã soluþie în România nu au gãsit cei din Guvern.

Diana MITRACHE

pentru siguranþa zãcãmântului ºi a salariaþilor. Vreau sã trag un mare semnal de alarmã. Nu vrem ca acest conflict sã escaladeze. Sã fiu sincer, nici mâine (astãzi -n.n.) nu vãd sã se vinã cu vreo soluþie de la minister. Nimic din ceea ce s-a negociat, din ce s-a semnat ca acorduri nu s-a respectat de cãtre Guvern. Nimic!" - a precizat Tiberiu Cozma.

Pe lângã faptul cã Guvernul, prin ministerul de resort, nu a miºcat un deget în a dezgheþa blocajul din mineritul Vãii Jiului, acum în anul 2012 Compania Naþionalã a Huilei nu are nici un contract de livrare a huilei cu Mintia ºi Paroºeni. Asta însemnând cã minerii nu mai au obiectul muncii, nu au pentru cine scoate cãrbune. Ca urmare a permisiunii de import cãrbune datã Termocentralelor Mintia ºi Paroºeni, acum acestea fac mofturi la preþul real al huilei ºi îl vor, dar la preþ de nimic. Ce se ascunde, atât de important, în spatele acestor decizii încât se sacrificã huila românescã cu toate implicaþiile sociale?? Vom afla.

Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 ianuarie 2012

Sfâºiatã de câini în incinta Preparaþiei Coroieºti O

Doi arºi la Petroºani în incendiu

D

ouã persoane au ajuns la spital dupã ce au fost arse pe mâini ºi picioare într-un incendiul provocat la Petroºani. Cei doi au suferit arsuri grave în urma unui incendiu provocat de una dintre victime.

Focul a izbucnit luni dimineaþa, în jurul 0.30, la un imobil situat pe strada Cuza Vodã din Petroºani.

Potrivit pompierilor incendiul se manifesta la o bucãtãrie de varã în care se aflau 2 persoane. Vecinii spun cã aceºtia se certau

mereu ºi cã se aºteptau la aºa ceva. "Cred cã ºi-au dat foc reciproc. Mereu erau certuri aici ºi mã aºteptam ca într-o zi sã se întâmple asta, pentru cã le-am mai atras atenþia sã înceteze cu scandalurile. Acum sunt arºi amândoi, dar nu grav,cã au plecat pe picioarele lor", spune Laurenþiu Kis, vecin cu victimele.

Echipajele de intervenþie au reuºit sã scoatã din casã victimele ºi le-au predat paramedicilor SMURD care au acordat primul ajutor ºi au transportat rãniþii la Unitatea de Primire a Urgenþelor din Petroºani.

Aici medicii au constatat ca

prezentau arsuri de gradul 2 ºi 3 pe aproximativ 50 la sutã din suprafaþa corpului.

Pentru stingerea incendiului au intervenit 3 echipaje de pompieri cu autospeciale de lucru cu apã ºi spumã, iar operaþiunea de lichidare a focului ºi efectelor acestuia au durat aproape 3 ore. Mai mult, focul a afectat ºi garajele Apa Serv. "Pe la miezul nopþii au venit pompierii. ªtiu de la colegul meu care era de serviciu cã au fost flãcãri ºi cã sunt douã victime la spital", susþine ºi Nicolae Albeanu, paznic la Apa Serv, societate care a fost afectatã de incendiu. "Noi avem

acoperiºul a douã garaje ars în urma incendiului. Se va face o evaluare a pagubelor, deocamdatã este o anchetã în curs de desfãºurare. Din fericire, maºinile care erau în garaj nu au fost afectate", spune Gabriela Gomoi, purtãtor de cuvânt SC Apa Serv. În incendiu au ars o bucãtarie de varã, 40 de metri pãtraþi din acoperiºul unui garaj situat în imediata apropiere precum ºi mai multe anexe gospodãreºti.

Poliþia din Petroºani face acum cercetãripentru a stabili cum a fost posibil ca focul sã se extindã la atâtea imobile.

Diana MITRACHE

Deszãpezire la foc continuu

Z

i ºi noapte s-a lucrat la îndepãrtarea zãpezii care a cãzut în acest week-end la Petroºani. Echipajele de la deszãpezire spun cã abia au fãcut faþã cantitãþii imense de zãpadã de pe carosabil ºi cã ºoferii de pe maºini au lucrat la foc continuu.

De sâmbãtã a nins încontinuu în Valea Jiului, iar echipajele de deszãpezire au lucrat pe 3 schimburi zi ºi noapte. La Petroºani, pentru îndepãrtarea zãpezii, s-a lucrat toatã noaptea de sâmbãtã, cea de duminicã, iar luni dimineaþa drumarii erau din nou în stradã. "Împreunã cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi am stat pânã dupã miezul nopþii pe strãzile din Petroºani, pentru a degaja carosabilul. Am intervenit pe toate arterele principale.

Avem un plan bine sta-

bilit ºi luni pânã la prânz am reuºit sã degajãm toatã zãpada", a declarat Lucian Dragomir, director Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat Petroºani.

Echipajele de la deszãpezire spun cã au folosit o cantitate uriaºã de sare ºi nisip ºi cã maºinile au ajuns pe toate arterele din oraº, inclusiv pe cele spre munte. Pentru asta s-au folosit aproximativ 200 de t de nisip cu sare.

Diana MITRACHE

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeste in oameni!

ANUNÞ IMPORTANT!!!

CÃTRE TOÞI ANGAJATORII DIN VALEA JIULUI ªI DIN JUDEÞUL HUNEDOARA Aveþi nevoie de personal calificat, în activitatea pe care o desfãºurati ?

Doriþi sã gãsiþi personal fãrã sã cãutaþi ?

Dacã rãspunsul este DA, noi, firma EURO JOBS, suntem soluþia dumneavoastrã !

Pentru a vã aduce la cunoºtinþã oferta noastrã, vã invitãm sã participaþi la BURSA LOCURILOR DE MUNCÃ, ce se va desfãºura marþi, 17 ianuarie, a.c, ora 11:00, la sediul Primãriei oraºului Petrila.

Aveþi posibilitatea sã selectaþi din grupul

angajatã a Preparaþiei Coroieºti a ajuns la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu multiple plãgi, dupã ce a fost atacatã ºi muºcatã de cel puþin 10 câini, din incinta unitãþii unde lucreazã.

Iniþial femeia în vârstã de 46 de ani a fost transportatã la Spitalul Municipal Vulcan, unde I s-a acordat îngrijire medicalã de urgenþã, iar de aici a fost transportatã la Petroºani.

Managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, dr. Alin Vasilescu, a declarat cã victima este stabilã ºi se aflã internatã la Secþia de Chirurgie Plasticã.

"S-a fãcut toaletarea plãgiloc ºi, acolo unde a fost nevoie au fost saturate

plãgile respective", a declarat Vasilescu.

Acesta spune cã, în momentul în care a ajuns la spitalul din Petroºani, femeia prezenta multiple plãgi muºcate.

Conform primelor informaþii, câinii care au atacat-o pe femeie ºi au muºcat-o aparþin unei societãþi care desfãºoarã activitãþi pe platforma Preparaþiei Coroieºti.

Primarul municipiului Vulcan, pe raza cãruia s-a întâmplat incidental, spune cã nu poate intervene în curtea societãþii. "ªtiu despre incident, dar, din pãcate,noi în curtea unitãþii miniere nu ne putem bãga sã adunãm maidanezii", a spus Gheorghe Ile,primarul municipiului Vulcan.

Car men Cosman

nostru þintã persoanele potrivite pentru sfera dumneavoastrã de interes.

Bursa locurilor de muncã se desfãºoarã în cadrul proiectului "IMPLICÃ-TE ªI ASTFEL VEI AVEA SUCCES !", ID-76388, realizat de firma EURO JOBS în parteneriat cu oraºul Petrila.

Proiectul este cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeºte în oameni !

Totodata invitãm ºi persoanele interesate în gãsirea unui loc de muncã sã ia parte la eveniment, în speranþa ca oferta prezentatã corespunde intereselor, aptitudinilor ºi experientei dvs!

Pentru mai multe informaþii nu ezitaþi sã ne contactaþi la numerele de telefon: tel/fax 0354.108.516, mobil 0728.102.670, sau e-mail office@eurojobs.org Vã mulþumim !

Reportaj / Ancheta 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 ianuarie 2012

Buhãescu, promisiuni de "succesuri" pentru 2012

A

nvelopare energeticã ºi panouri solare pentru niºte imobile care nu au apã curentã, electricitate, canalizare, uºi, ferestre ºi nici chiar WC-uri.

Asta le promite Dãnuþ Buhãescu uricãnenilor în an electoral, într-un interviu acordat publicaþiei pe care o finanþeazã "cu succesuri" de ani buni.

"Deocamdatã avem 15 proiecte care vizeazã reabilitarea termicã a blocurilor din oraºul nostru, dar despre finanþare europeanã încã tot nu ºtim nimic. Pânã nu apare ghidul de finanþare pentru România nu ºtim nimic precis. Îmi propun anul acesta, în condiþiile în care va trebui sã fac ºi o rectificare de buget (pentru cã o consider ca ºi prioritate numãrul unu), bineînþeles în condiþiile în care Uniunea Europeanã va da drumul la finanþãri pentru reabilitãri termice de blocuri, completarea documentaþiei celor 15 proiecte care vizeazã anveloparea de blocuri.

Printre ele e vorba ºi de blocurile 33 ºi 35 din Teilor, blocurile F7 ºi F9 din strada 1 Mai. Spun asta pentru cã în acele proiecte se prevede realizarea de panouri solare pentru obþinerea apei calde menajere.

Deci, eu nu mã gândesc numai la anveloparea energeticã, ci ºi la posibilitatea de montare a unor panouri solare, pentru obþinerea apei calde pe tot parcursul anului. Ar fi ceva extraordinar pentru cetãþenii noºtri.(…) Acest proiect propus de mine va însemna îmbrãcarea

blocurilor cu polistiren, la exterior, refacerea acoperiºurilor ºi burlanelor ºi montarea acelor panouri solare care sã asigure, gratis, pe toatã perioada anului, apa caldã la bucãtãrii ºi bãi, precum ºi iluminatul pe casa scãrilor", a declarat Dãnuþ Buhãescu colegilor noºtri de la cotidianul amintit. Însã ceea ce uitã primarul Uricaniului este cã, de exemplu, blocul 35 nu are de opt ani (!) luminã, apã, canalizare, balustrade, ferestre, uºi, precum ºi alte lucruri necesare unui trai cât de cât decent. Într-un astfel de imobil trãiesc zeci de oameni de ani buni, fiind obligaþi sã plãteascã ºi chirie, blocul 35 fiind al societãþii de gospodãrire din localitate, subordonatã Primãriei Uricani.

M

oraru: "Buhãescu, atunci când gândeºte, o face într-o manierã tâmpitã"

Daniel Moraru, consilier local PRM, susþine cã noile idei ale lui Buhãescu "sunt tâmpenii ale unui om care nu gândeºte, dar vrea sã-i mai prosteascã încã o datã pe uricãneni".

"Astea sunt prostii deale lui Buhãescu. De exemplu, la blocul 35 nu se pune problema anvelopãrii energetice, cum spune el, ci blocul 35 trebuie sã fie reconstruit din temelii. Acei oameni nu au curent, nu au apã, nu au WC-uri în casã, ºi tu le pui panouri solare pe bloc. Dar Buhãescu, atunci când gândeºte, o face într-o manierã tâmpitã, cã aºa este el", a declarat

Moraru.

Tot legat de declaraþiile primului om al Uricaniului, Moraru susþine cã Buhãescu habar nu are de legile

proiecte sunt întoarse întotdeauna înapoi, pentru cã nu sunt bune, din cauza incompetenþei ºi tendinþei lui tot mai exagerate de a fura prin

þãrii. "Înainte de a deschide gura, Buhãescu trebuia sã ºtie cã reabilitarea termicã se face din bugetul României, nu din bani europeni. Cât despre panouri solare, acestea nu sunt incluse în proiectele de reabilitare termicã. Referitor la energia verde, el nu a aflat cã ºi acel proiect este terminat, cã au fost unele primãrii mai rapide care au depus proiectele ºi le-au câºtigat. De asemenea, nu poþi sã faci afirmaþia cã aºtepþi sã se dea drumul banilor europeni pentru România, cã deja s-a dat drumul la ei. Dar Buhãescu vorbeºte prostii doar ca sã-i pãcãleascã pe oamenii din Uricani", este de pãrere Daniel Moraru.

orice metodã. Acest mitoman în continuare induce populaþia în eroare, deoarece programul Casa Verde este în derulare de mai bine de doi ani, iar el nu mai are cum sã acceseze o astfel de finanþare, pentru cã linia de finanþare s-a închis pe tot judeþul de anul trecut. El trebuia sã batã fierul cât era cald, dar a fost mult mai important sã cheltuie banii pe chefuri ºi panseluþe", susþine Sanda.

S

orin Sanda, despre proiecte realizabile numai în mintea lui Buhãescu Sorin Sanda, preºedintele PPDD Hunedoara, a precizat cã nu poþi face astfel de proiecte despre care vorbeºte Buhãescu, dacã nu este deschisã linia de finanþare. "Nu poþi sã ai proiecte dacã nu s-a deschis linia de finanþare. Poate cã el vrea sã spunã cã are studii de fezabilitate, adicã niºte hârtii pe care a plãtit miliarde din banii uricãnenilor, ale cãror

Totodatã, preºedintele PPDD Hunedoara a mai vorbit ºi despre blocuri reabilitate doar pe hârtie.

"Cât despre anveloparea blocurilor, ar fi trebuit sã ºtie, cã este primar, cã banii pentru aºa ceva nu vin de la Uniunea Europeanã!

Sunt bani veniþi de la Guvern, din bugetul local ºi de la populaþie, prin înfiinþarea asociaþiilor de locatari, ceea ce în Uricani nu existã. Cât despre blocurile amintite, F7 ºi F9, pe hârtie sunt reabilitate, conform unui proiect finanþat de FRDS, repet, pe hârtie, fiindcã banii respectivi au ajuns la ºcoala din Câmpu lui Neag. Pe blocurile acestea a rãmas numai sigla FRDS, pe care cãþeii lui au încercat s-o fure, ca sã nu mai rãmânã nicio dovadã,

dar fotografiile încã existã. Referitor la blocul 35, trebuie sã fii mare prost, sã le propui acelor oameni panouri solare, când ei nu au balustrãzi, uºi, ferestre, acoperiº, canalizare, curent, sau apã. Sau poate vrea sã punã panouri solare la ciºmeaua lui Costel Stancu, cã prin bunãvoinþa lui se alimenteazã cu apã oamenii din blocul 35, iar iarna sparg gheaþa ºi ºi-o încãlzesc în casã, la foc.

Proiecte de genul acesta sunt fabulaþii ale unui om disperat cã îºi va pierde scaunul. Cum de s-a gândit el sã reabiliteze blocurile acestea dupã opt ani ºi taman în an electoral? Chiar îi crede proºti pe toþi?", se mai întreabã Sorin Sanda.

"N

u vedeþi cã la noi e ca în grajd?"

Ieri, reporterii "Cronicii Vãii Jiului" au fãcut fotografii în blocul 35, care aparþine, repetãm,

de Primãria Uricani, însã oamenii, total nemulþumiþi de cele auzite, nu au vrut sã-ºi dea numele în momentul în care ºi-au spus ofurile.

"Nu vedeþi cã la noi e ca în grajd? Oricâtã curãþenie am vrea noi sã fie, nouã ne plouã în casã, ne mor copiii de frig, pentru cã se dãrâmã pe noi? Plãtim chirie, dar nu avem apã, curent, canalizare, geamuri cum ar trebui, tocuri la uºi. ªi primarul vrea cai verzi pe pereþi? Sã vinã oricine din judeþ, de la orice ziar, de la orice televiziune ºi sã vadã care este realitate, nu ce minte nenorocitul acesta.

Oricât ar încerca sã acopere adevãrul, dacã s-ar anunþa o comisie care vine în zonã, nu va putea, fiindcã nu poþi ascunde mizeria ºi neajunsurile de aici. Noi nu înþelegem de ce ne mai cere chirie. Sau dacã ne cumpãrãm o uºã sau un geam, ne obligã sã semnãm cã aºa am primit locuinþa, deºi sunt cumpãrate de noi. Nu mai vrem sã ne dãm numele, cã iar vine la noi în bloc sã semnãm cã nu este adevãrat ce se scrie în ziar, când oricine poate sã vadã adevãrul.

Dar noi spunem cã sã îi dea Dumnezeu atâta sãnãtate cât adevãr spune el", au declarat, revoltaþi, oamenii din blocul 35.

Anamaria NEDELCOFF

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

6 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 ianuarie 2012

Reportaj 7

Campioni care au uimit lumea, la Petroºani P

aradã de campioni, unul ºi unul, la Petroºani.

Reprezentanþii primãriei au chemat la dezbatere iniþiativei înfiinþãrii unui muzeu turistic, sportivi care au uimit lumea prin performanþele lor.

Încheierea circuitului Seven Volcanoes fost o performanþã, în primul rând, dar ºi un vis pe care mi l-am împlinit", a declarat alpinista Coco Popescu.

Adolescenta a devenit cea mai tânãrã alpinistã din lume ºi a primit multe premii ºi distincþii. Acum are în plan ca în

acest an sã ajungã atât la Polul Nord, cât ºi la Polul Sud. În fiecare expediþie, din rucsac nu-i lipseºte niciodatã steagul României, pe care îl arboreazã la altitudine pe cele mai înalte culmi.

O altã sportivã, din Valea Jiului de data aceasta, este Sorina Sandu, o tânãrã de 21

Senzaþiile întâlnirii au fost, însã douã campioane, la propriu. Crina Coco Popescu, o adolescentã de 17 ani a reuºit sã uimeascã lumea întreagã cu performanþele ºi determinarea ei. Este singura persoanã de sex n curând, la Petroºani se va înfiinþa un muzeu al feminin care a reuºit sã turismului montan, primul de altfel din România. ajungã pe cei mai înalþi vulcani ai lumii, 7 la numãr. "Tot ceea ce am fãcut, am vrut sã fac ºi fiecare expediþie a fost un alt vis pentru mine.

de ani, care este campioanã est europeanã ºi naþionalã la enduro. De asemenea, ea este primul motociclist român care a participat la mondialele de la enduro, ea terminând terminat pe locul 10 la prima ei participare. " Mã simt mândrã cã sunt româncã ºi cã pot sã fac ceea ce fac. Este un sport care din pãcate nu-l practicã multe femei, dar sper ca acest lucru sã se schimbe pe viitor", a declarat motociclista Sorina

Muzeu al turismului montan, la Petroºani.

Sandu.

Prezenþa celor douã, în sala de marmurã a primãriei a stârnit aplauze din partea asistenþei. La întrunire a venit ºi Toma Coconea, un alt sportiv care a dus numele Petroºaniului peste tot în lume. El este vice-campon mondial în urma celei mai dure competiþii din lume : Red Bull X Alps.

Un lucru neaºteptat pentru asistenþã a fost anunþul pe care primarul Iacob Ridzi l-a

Primul din România. Î

V

Autoritãþile locale au organizat duminicã seara o dezbatere pe aceastã temã, la care au invitat sportivi, iubitori ai muntelui ºi oameni care ºtiu importanþa valorificãrii frumuseþilor pe care le avem. "Este o iniþiativã lãudabilã, având în vedere faptul cã în România nu existã un astfel de muzeu al turismului montan. Cei din Asociaþia VeteranMont au gândit ca acest muzeu sã se înfiinþeze la Petroºani, ceea ce este o onoare pentru noi ºi un lucru binevenit", ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani.

De altfel, mai toþi iubitorii muntelui care au participat la dezbaterea pe aceastã temã, au declarat cã sunt dispuºi sã doneze obiectele proprii, cum ar fi diplome, premii, medalii, precum ºi lucruri speciale, gãsite pe munte, cãtre acest muzeu.

Luiza ANDRONACHE

ice-campionul mondial la cel mai dur campionat de parapantã-alpinism ºi supravieþuire din lume, Red Bull X-Alps, Toma Coconea, vrea sã împingã limitele rezistenþei ºi performanþei ºi mai departe.

Dupã Europa, Coconea vrea

a c i r e m A i º ã c s a e sã cucer

Cum a cucerit deja Europa ºi cele mai importante creste, în zbor sau prin escaladã, acum vrea sã ajungã ºi în America.

"Mã antrenez intens pentru cã este posibil sã merg în America, la X- Vest, la traversarea munþilor Stâncoºi ºi mã pregãtesc în continuare pentru multe alte competiþii ", ne-a declarat Toma Coconea, vicecampion mondial Red Bull X-Alps 2011.

Acest concurs ar urma sã se desfãºoare în august, în Statele Unite ale Americii, iar invitaþiaa fost fãcutã cãtre cei mai importanþi 10 sportivi Red Bull X Alps din lume, printre care ºi petroºeneanul Coconea. În timpul liber Tomy este instructor de zbor, dar face ºi acþiuni de cautare ºi salvare în cadrul Salvamont Petroºani.

fãcut, impresionant de performanþele tinerelor.

"Când vedem oameni ca aceºti tineri, atunci simþim cu adevãrat ce însemanã sã fii român ºi cât de înãlþãtor este acest sentiment în comparaþie cu ceea ce trãim zi de zi.

Suntem convinºi cã voi trei, Crina, Sorina ºi Tomy, veþi duce faima României mult mai departe decât orice alt politician. De aceea, fac un anunþ deºi nu am vorbit înainte cu nimeni. Aºa cum i-am ajutat pe Sorina ºi pe Tomy, aºa vrem sã te ajutãm ºi pe tine, Crina. Când vei merge la Polul Nord ºi la Polul Sud, vei primi o sumã de bani de la noi, din partea Consiliului Local, pentru ca atunci când ajungi în vârf ºi scoþi steagul României, sã ne simþim mândri", a afirmat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani.

De altfel, performanþele acestor douã sportive, l-au

COLÞUL LUI DENIS

C

Pentru cã a vrut sã-ºi hrãnescã mama paralizatã, riscã sã rãmânã fãrã picioare

Când ai 28 de ani ºi viaþa înainte, crezi cã vei reuºi sã te ajuþi pe tine, familia ºi pe cei din jur. Te zbaþi, înveþi, cauþi un loc de muncã, fãrã ca primul obstacol

sau nereuºitã sã te sperie. Nu l-a speriat nici pe Cristian Constantin Catia, din Lupeni, deºi astrele nu i-au fost favorabile. Are mama paralizatã, iar el nu a reuºit sã se angajeze de ceva vreme. Trebuia gãsitã o soluþie. Cum pentru mulþi rezolvarea traiului de azi pe mâine este sãpatul sau dezafectarea unor zone fost industrializate sau pãrãsite pentru o bucatã de metal ºi Cristian Constantin a recurs la soluþie. Dar cum "un necaz nu vine niciodatã singur", tânãrul a avut nenorocul sã dea de cabluri "în funcþiune" ºi a fost electrocutat. Are arsuri de gradul III, iar medicii de la Spitalul de Urgenþã Petroºani nu pot interveni chirurgical pentru a-i salva picioarele pentru cã lui Cristian nu-i deschide nimeni uºa salonului. Nu

are pe nimeni în afarã de mama sa þintuitã la pat. Operaþia tânãrului, cu grefa aferentã, necesitã transfuzie de sânge grupa 0 negativ.

Personalul secþiei de chirurgie de la Spitalul Petroºani este impresionat de cazul tânãrului ºi cautã soluþii. "Are neapãratã nevoie de sânge 0 negativ ºi ar fi bine sã fi avut apropiaþi, cunoscuþi care sã doneze pentru el, dar nimeni nu vine în vizitã la el. Este ars prin electrocutare ºi are arsuri de gradul III la membrul inferior drept ºi superior drept ºi necesitã intervenþie chirurgicalã, trebuie grefat...

Nu are asigurare medicalã pentru cã nu are un loc de muncã ºi nici familie, în afarã de mama sa paralizatã. Are doar 28 de ani…" - a declarat Nadia Avram, asistent ºef

Popescu, a ei, a tatãlui ºi a surorii mai mici, care se înroºea de câte ori sora ei primea aplauze. Cred cã aceastã modestie a dus la asemenea rezultate deosebite.

De fapt, noi suntem de vinã, noi ºi mass-media centralã, cã nu le promovãm pe aceste tinere, pentru cã ele trebuie sã fie modelele pentru fetele de vârsta lor, nu Drãguºanca ºi Crudu", a declarat Emil Pãrãu, investitor în turismul din Valea Jiului.

Luiza ANDRONACHE

Nu de puþine ori, prin curajul ºi viteza lui de reacþie, câþiva turiºti au scãpat cu viaþã, pentru cã el nu ezitat sã participe la intervenþie.

Luiza ANDRONACHE

Oameni de lângã noi

ristian Constatin are 28 de ani… Uºa salonului nu a fost deschisã de nici un cunoscut pentru cã nu are pe nimeni. Este ars pentru cã a vrut sã-ºi hrãneascã mama paralizatã.

Personalul Secþiei Chirurgie de la Spitalul de Urgenþã Petroºani cautã cu înfrigurare donatori de sânge grupa 0 negativ necesar intervenþiei chirurgicale absolut necesarã pentru a-i salva picioarele.

impresionat ºi pe omul de afaceri ºi investitorul în turism, Emil Pãrãu. "Azi mi-au curs câteva lacrimi când am vãzut aceºti tineri. Pe Sandu Sorina o ºtiam ºi ºtiam performanþele ei pentru cã face parte din Clubul Comexim, dar pe aceastã tânãrã, Coco Popescu, am vãzut-o doar la televizor în câteva secvenþe.

Acum, însã, am înþeles ce muncã a trebuit sã depunã sã ajungã aici, ºi mai ales cât de greu i-a fost. În primul rând m-a mirat modestia familiei

la Secþia Chirurgie, Spitalul de Urgenþã Petroºani. În aceste vremuri grele, cei de la Chirurgia Petroºani ºtiu cã existã omenie, solidaritate ºi mai ales ºtiu cã salvarea ºi ajutorul acordat la ceas de cumpãnã dau satisfacþii ºi bucurii nebãnuite. Se spune cã vine o vreme în viaþã când faptele bune ne sunt rãsplãtite înzecit. Numai cine nu a încercat, nu ºtie…

Cei care au grupa de sânge 0 negativ ºi doresc sã-l ajute pe Cristian Constantin Catia, pot sã o facã donând sânge la Centrul de Recoltare Petroºani precizând numele pentru cel care o fac ºi unde se aflã acesta, respectiv Spitalul de Urgenþã Petroºani, Secþia Chirurgie.

Ileana FIRÞULESCU

6 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 ianuarie 2012

Reportaj 7

Campioni care au uimit lumea, la Petroºani P

aradã de campioni, unul ºi unul, la Petroºani.

Reprezentanþii primãriei au chemat la dezbatere iniþiativei înfiinþãrii unui muzeu turistic, sportivi care au uimit lumea prin performanþele lor.

Încheierea circuitului Seven Volcanoes fost o performanþã, în primul rând, dar ºi un vis pe care mi l-am împlinit", a declarat alpinista Coco Popescu.

Adolescenta a devenit cea mai tânãrã alpinistã din lume ºi a primit multe premii ºi distincþii. Acum are în plan ca în

acest an sã ajungã atât la Polul Nord, cât ºi la Polul Sud. În fiecare expediþie, din rucsac nu-i lipseºte niciodatã steagul României, pe care îl arboreazã la altitudine pe cele mai înalte culmi.

O altã sportivã, din Valea Jiului de data aceasta, este Sorina Sandu, o tânãrã de 21

Senzaþiile întâlnirii au fost, însã douã campioane, la propriu. Crina Coco Popescu, o adolescentã de 17 ani a reuºit sã uimeascã lumea întreagã cu performanþele ºi determinarea ei. Este singura persoanã de sex n curând, la Petroºani se va înfiinþa un muzeu al feminin care a reuºit sã turismului montan, primul de altfel din România. ajungã pe cei mai înalþi vulcani ai lumii, 7 la numãr. "Tot ceea ce am fãcut, am vrut sã fac ºi fiecare expediþie a fost un alt vis pentru mine.

de ani, care este campioanã est europeanã ºi naþionalã la enduro. De asemenea, ea este primul motociclist român care a participat la mondialele de la enduro, ea terminând terminat pe locul 10 la prima ei participare. " Mã simt mândrã cã sunt româncã ºi cã pot sã fac ceea ce fac. Este un sport care din pãcate nu-l practicã multe femei, dar sper ca acest lucru sã se schimbe pe viitor", a declarat motociclista Sorina

Muzeu al turismului montan, la Petroºani.

Sandu.

Prezenþa celor douã, în sala de marmurã a primãriei a stârnit aplauze din partea asistenþei. La întrunire a venit ºi Toma Coconea, un alt sportiv care a dus numele Petroºaniului peste tot în lume. El este vice-campon mondial în urma celei mai dure competiþii din lume : Red Bull X Alps.

Un lucru neaºteptat pentru asistenþã a fost anunþul pe care primarul Iacob Ridzi l-a

Primul din România. Î

V

Autoritãþile locale au organizat duminicã seara o dezbatere pe aceastã temã, la care au invitat sportivi, iubitori ai muntelui ºi oameni care ºtiu importanþa valorificãrii frumuseþilor pe care le avem. "Este o iniþiativã lãudabilã, având în vedere faptul cã în România nu existã un astfel de muzeu al turismului montan. Cei din Asociaþia VeteranMont au gândit ca acest muzeu sã se înfiinþeze la Petroºani, ceea ce este o onoare pentru noi ºi un lucru binevenit", ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani.

De altfel, mai toþi iubitorii muntelui care au participat la dezbaterea pe aceastã temã, au declarat cã sunt dispuºi sã doneze obiectele proprii, cum ar fi diplome, premii, medalii, precum ºi lucruri speciale, gãsite pe munte, cãtre acest muzeu.

Luiza ANDRONACHE

ice-campionul mondial la cel mai dur campionat de parapantã-alpinism ºi supravieþuire din lume, Red Bull X-Alps, Toma Coconea, vrea sã împingã limitele rezistenþei ºi performanþei ºi mai departe.

Dupã Europa, Coconea vrea

a c i r e m A i º ã c s a e sã cucer

Cum a cucerit deja Europa ºi cele mai importante creste, în zbor sau prin escaladã, acum vrea sã ajungã ºi în America.

"Mã antrenez intens pentru cã este posibil sã merg în America, la X- Vest, la traversarea munþilor Stâncoºi ºi mã pregãtesc în continuare pentru multe alte competiþii ", ne-a declarat Toma Coconea, vicecampion mondial Red Bull X-Alps 2011.

Acest concurs ar urma sã se desfãºoare în august, în Statele Unite ale Americii, iar invitaþiaa fost fãcutã cãtre cei mai importanþi 10 sportivi Red Bull X Alps din lume, printre care ºi petroºeneanul Coconea. În timpul liber Tomy este instructor de zbor, dar face ºi acþiuni de cautare ºi salvare în cadrul Salvamont Petroºani.

fãcut, impresionant de performanþele tinerelor.

"Când vedem oameni ca aceºti tineri, atunci simþim cu adevãrat ce însemanã sã fii român ºi cât de înãlþãtor este acest sentiment în comparaþie cu ceea ce trãim zi de zi.

Suntem convinºi cã voi trei, Crina, Sorina ºi Tomy, veþi duce faima României mult mai departe decât orice alt politician. De aceea, fac un anunþ deºi nu am vorbit înainte cu nimeni. Aºa cum i-am ajutat pe Sorina ºi pe Tomy, aºa vrem sã te ajutãm ºi pe tine, Crina. Când vei merge la Polul Nord ºi la Polul Sud, vei primi o sumã de bani de la noi, din partea Consiliului Local, pentru ca atunci când ajungi în vârf ºi scoþi steagul României, sã ne simþim mândri", a afirmat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani.

De altfel, performanþele acestor douã sportive, l-au

COLÞUL LUI DENIS

C

Pentru cã a vrut sã-ºi hrãnescã mama paralizatã, riscã sã rãmânã fãrã picioare

Când ai 28 de ani ºi viaþa înainte, crezi cã vei reuºi sã te ajuþi pe tine, familia ºi pe cei din jur. Te zbaþi, înveþi, cauþi un loc de muncã, fãrã ca primul obstacol

sau nereuºitã sã te sperie. Nu l-a speriat nici pe Cristian Constantin Catia, din Lupeni, deºi astrele nu i-au fost favorabile. Are mama paralizatã, iar el nu a reuºit sã se angajeze de ceva vreme. Trebuia gãsitã o soluþie. Cum pentru mulþi rezolvarea traiului de azi pe mâine este sãpatul sau dezafectarea unor zone fost industrializate sau pãrãsite pentru o bucatã de metal ºi Cristian Constantin a recurs la soluþie. Dar cum "un necaz nu vine niciodatã singur", tânãrul a avut nenorocul sã dea de cabluri "în funcþiune" ºi a fost electrocutat. Are arsuri de gradul III, iar medicii de la Spitalul de Urgenþã Petroºani nu pot interveni chirurgical pentru a-i salva picioarele pentru cã lui Cristian nu-i deschide nimeni uºa salonului. Nu

are pe nimeni în afarã de mama sa þintuitã la pat. Operaþia tânãrului, cu grefa aferentã, necesitã transfuzie de sânge grupa 0 negativ.

Personalul secþiei de chirurgie de la Spitalul Petroºani este impresionat de cazul tânãrului ºi cautã soluþii. "Are neapãratã nevoie de sânge 0 negativ ºi ar fi bine sã fi avut apropiaþi, cunoscuþi care sã doneze pentru el, dar nimeni nu vine în vizitã la el. Este ars prin electrocutare ºi are arsuri de gradul III la membrul inferior drept ºi superior drept ºi necesitã intervenþie chirurgicalã, trebuie grefat...

Nu are asigurare medicalã pentru cã nu are un loc de muncã ºi nici familie, în afarã de mama sa paralizatã. Are doar 28 de ani…" - a declarat Nadia Avram, asistent ºef

Popescu, a ei, a tatãlui ºi a surorii mai mici, care se înroºea de câte ori sora ei primea aplauze. Cred cã aceastã modestie a dus la asemenea rezultate deosebite.

De fapt, noi suntem de vinã, noi ºi mass-media centralã, cã nu le promovãm pe aceste tinere, pentru cã ele trebuie sã fie modelele pentru fetele de vârsta lor, nu Drãguºanca ºi Crudu", a declarat Emil Pãrãu, investitor în turismul din Valea Jiului.

Luiza ANDRONACHE

Nu de puþine ori, prin curajul ºi viteza lui de reacþie, câþiva turiºti au scãpat cu viaþã, pentru cã el nu ezitat sã participe la intervenþie.

Luiza ANDRONACHE

Oameni de lângã noi

ristian Constatin are 28 de ani… Uºa salonului nu a fost deschisã de nici un cunoscut pentru cã nu are pe nimeni. Este ars pentru cã a vrut sã-ºi hrãneascã mama paralizatã.

Personalul Secþiei Chirurgie de la Spitalul de Urgenþã Petroºani cautã cu înfrigurare donatori de sânge grupa 0 negativ necesar intervenþiei chirurgicale absolut necesarã pentru a-i salva picioarele.

impresionat ºi pe omul de afaceri ºi investitorul în turism, Emil Pãrãu. "Azi mi-au curs câteva lacrimi când am vãzut aceºti tineri. Pe Sandu Sorina o ºtiam ºi ºtiam performanþele ei pentru cã face parte din Clubul Comexim, dar pe aceastã tânãrã, Coco Popescu, am vãzut-o doar la televizor în câteva secvenþe.

Acum, însã, am înþeles ce muncã a trebuit sã depunã sã ajungã aici, ºi mai ales cât de greu i-a fost. În primul rând m-a mirat modestia familiei

la Secþia Chirurgie, Spitalul de Urgenþã Petroºani. În aceste vremuri grele, cei de la Chirurgia Petroºani ºtiu cã existã omenie, solidaritate ºi mai ales ºtiu cã salvarea ºi ajutorul acordat la ceas de cumpãnã dau satisfacþii ºi bucurii nebãnuite. Se spune cã vine o vreme în viaþã când faptele bune ne sunt rãsplãtite înzecit. Numai cine nu a încercat, nu ºtie…

Cei care au grupa de sânge 0 negativ ºi doresc sã-l ajute pe Cristian Constantin Catia, pot sã o facã donând sânge la Centrul de Recoltare Petroºani precizând numele pentru cel care o fac ºi unde se aflã acesta, respectiv Spitalul de Urgenþã Petroºani, Secþia Chirurgie.

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Î

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 ianuarie 2012

Valea Jiului, îndemnatã sã protesteze

n urma amplelor proteste din toatã þara, Valea Jiului se pregãteºte ºi ea "de atac", dar mai greu, poate din pricina istoriei mineriadelor. Mai mult, cei care vor sã organizeze mitinguri sãptãmâna aceasta, umblã în aceste zile dupã aprobãri, sã fie totul legal.

Valter Cojman, preºedinte executiv al Federaþiei Naþionale a Muncii (FNM), a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, cã la sfârºitul sãptãmânii se pregãteºte un miting la care sunt invitaþi sã participe pensionarii ºi cu disponibilizaþii. "Dar oricine mai vrea sã vinã

sã-ºi expunã nemulþumirea în mod paºnic, e bine venit", spune el.

"Am stabilit pentru sãptãmâna viitoare sã facem un fel de pact între pensionari ºi disponibilizaþi pentru ceea ce se întâmplã acum în þarã ºi sã ieºim ºi noi în stradã.

Lucrãm la o declaraþie de susþinere pentru protestatarii care au ieºit în stradã ºi cerem alegeri

anticipate ºi corecte.

Miercuri avem ºedinþa în care ne stabilim doleanþele, aºteptãm aprobãrile ºi vom demara protestele", a precizat Cojman.

De asemenea, el mai susþine cã alegerile anticipate reprezintã cea mai bunã soluþie pentru România la ora actualã, considerând cã pânã ºi Gigi Becali ar fi mai bun

ca preºedinte.

"Oricum, orice altã conducere este mai bunã decât cea actualã. ªi Gigi Becali e mai bun. Nu a avut loc nicio creºtere economicã în perioada lor, singura creºtere s-a datorat tãierilor pe care le-au fãcut guvernanþii.

Mã aºtept ca la acest miting sã fie cel puþin 500 de persoane. Dupã ce vom stabili data ºi vom

lua aprobãrile necesare de peste tot, vom pune afiºe în toate localitãþile din Valea Jiului", mai spune liderul FNM. Totodatã, el a avut o opinie ºi cu privire la legea sãnãtãþii, de la care au pornit protestele în întreaga þarã: "Am citit proiectul. Nu sunt specialist, dar gândesc ºi înþeleg destul de bine conþinutul. În stadiul actual, legea

este o tentativã de asasinat în masã împotriva a peste 70% din populaþie, adicã împotriva acelora care au salariile tãiate, pensiile tãiate ºi supraimpozitate, a celor cu ºomajul redus, a celor cu alocaþii tãiate, a mamelor ºi copiilor cu indemnizaþiile de creºtere reduse. Este necesarã prezenþa liderilor din opoziþie în mijlocul protestatarilor pentru ca protestele sã ia amploare ºi, în acelaºi timp, sã fie organizate pentru a nu mai degenera în conflicte violente. Prin proteste civilizate, non violente ºi ample, poporul român poate scãpa de ciuma portocalie ºi de dictatorul Bãsescu".

Anamaria NEDELCOFF

Minerii au declanºat conflictul de muncã, dar nu participã la proteste se decide M Viitorul CNH astãzi

S

oarta Companiei Naþionale a Huilei se decide astãzi la sediul Ministerului Economiei, unde are loc o întâlnire a tuturor factorilor de decizie din sectorul energetic.

Dorin Gligor, preºedintele PD-L Hunedoara spune cã discuþiile se vor axa în principal pe problemele cu care se confruntã Compania Naþionalã a Huilei.

"Am plecat încã de astãzi la Bucureºti (nr: luni) pentru a pregãti întâlnirea cu ministrul Ariton. Va fi o întâlnire extrem de importantã pentru mineritul din Valea Jiului.

Discuþiile se vor axa pe palierul CNH-Termocentrale, vis-a vis de preþul cãrbunelui care trebuie definit în sistemul energetic", ne-a declarat Dorin Gligor.

Potrivit preºedintelui PD-L Hunedoara, Dorin Gligor în cadrul discuþiilor se vor cãuta soluþii pentru rezolvarea problemelor de la CNH, implicit cele cu care se confruntã disponibilizaþii.

Marius MITRACHE

inerii din Valea Jiului nu vor protesta la Bucureºti, alãturi de ceilalþi nemulþumiþi, dar au deschis propriul lor conflict de muncã, înregistrat deja la ITM.

Nu pleacã la Bucureºti sã protesteze,c hiar dacã mulþi se gândeau cã nu pot sîã stea de parte de mulþimea de nemulþumiþi ieºiþi în stradã. Minerii din Valea Jiului au propriile nemulþumiri, dar vor sã le rezolve pe cale paºnicã. Petre Nica, reprezentantul Sindicatului "Muntele", a declarat cã nu crede în chemarea la "proteste paºnice", fãcutã de anumite persoane pe diverse

canale. "Cine vrea sã protesteze paºnic, participã la un miting organizat de cãtre sindicate sau reprezentanþii lor legali. Ca sã chemi atâta lume la un protest paºnic mi se pare puþin cusutã cu aþã albã. Noi vom pleca la Bucureºti, într-o delegaþie, atunci când va binevoi sã ne primeascã

Turcii interesaþi de minerit

O

amenii de afaceri turci care au afaceri în România sunt interesaþi de industria extractivã.

Mineritul, agricultura sau producerea de energie sunt puncte ale unei viitoare agende de colaborare.

Asociaþia Oamenilor de Afaceri Turci din România (TIAD) vizeazã investiþii în aceste domenii, iar investitori sunt turcii care deja au afaceri aici. "Oamenii de afaceri turci au afaceri în România în

ministrul Economiei, cãruia i-am trimis o adresã oficialã", a declarat Nica.

C

er creºterea sporului de periculozitate

Minerii din Valea Jiului au propriile nemulþumiri, pentru care au declanºat

domenii diverse, de la industria grea pânã la industria media ºi bancarã ºi sunt în continuare interesaþi sã demareze afaceri în domenii precum energia, mineritul sau agricultura. Primim foarte multe cereri din Turcia de la oameni de afaceri care doresc sã investeascã aici ºi care sunt foarte interesaþi de marile privatizãri din România" a susþinut preºedintele TIAD, Omer Susli, într-un comunicat de presã.

Asociaþia Oamenilor de Afaceri Turci din România va crea, împreunã cu reprezentanþi ai Ambasadei Turciei în România ºi ai Ministerului Afacerilor Externe, un grup de lucru comun care sã iniþieze proiecte de cooperare în ve-

deja conflictul de muncã, înregistrat la ITM ºi notificat la CNH Petroºani, aºa cum cere legislaþia în vigoare. Petre Nica nu exclude posibilitatea sã se ajungã la grevã generalã, dar spune cã este un proces mai îndelungat. "Sãptãmâna aceasta sau la începutul sãptãmânii viitoare vom avea o întâlnire cu mediatorul desemnat de Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara. Vom parcurge toþi paºii legali pentru rezolvarea doleanþelor noastre, pânã la declanºarea grevei generale", a mai spus Nica. Minerii cer, în principal, majorarea sporului de periculozitate, de la 600 de lei, cât este acum, la 700 de lei, însã conducerea CNH

derea creºterii vizibilitãþii comunitãþii de afaceri turceºti în România ºi pentru a intensifica schimburile economice dintre cele douã þãri.

Proiectele de cooperare vor fi incluse în Planul de Acþiuni al Parteneriatului Strategic dintre România ºi Turcia, încheiat în decembrie 2011 la Ankara, de cãtre preºedinþii României ºi Turciei.

La 30 septembrie 2011 erau înregistrate în România 12.388 societãþi comerciale cu capital turcesc. În 2010, companiile cu capital turcesc au inregistrat o cifrã de afaceri totalã de peste 5 miliarde euro ºi au investit în economia româneascã peste 2 miliarde euro.

Diana MITRACHE

le-a refuzat cererea, pe motiv cã nu existã sumele necesare.

"Nemulþumirile noastre vin de la faptul cã, în ultimii 3 ani angajaþii CNH nu au mai beneficiat de nicio indexare a salariilor, în timp ce preþurile au tot crescut.

Nivelul de trai al oamenilor a scãzut foarte mult",a explicat sindicalistul. ªi reprezentanþii sindicatelor din Valea Jiului susþin creºterea preþului la huila energeticã din Valea Jiului, care ar rezolva o parte din problemele financiare ale Companiei. Ei spun cã nu este posibil ca Mintia sã cumpere huilã din import cu 85 de lei/ Gcal, dar sã plãteascã CNH doar 65 de lei.

Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 ianuarie 2012

Ce cred politicienii hunedoreni despre protestele de stradã P rotestetele care în aceste zile se desfãºoarã la nivel naþional, inclusiv în judeþul Hunedoara, au stârnit reacþiile politicienilor. Manifestãrile de stradã sunt privite diferit de politicienii hunedoreni, raportat la partidul din care face fiecare parte, dar existã un numitor comun: toþi înþeleg nemulþumirile oamenilor.

Politicienii hunedoreni înþeleg cã oamenii care au ieºit în ultimele zile în stradã sunt supãraþi ºi nemulþumiþi, dar fac apel la calm, liniºte ºi proteste paºnice. Chiar dacã opoziþia s-a alãturat fãþiº

demonstranþilor, profitând de aceste miºcãri de nemulþumire, liderii USL Hunedoara spun cã protestele trebuie sã fie civilizate.

"Cred cã tuturor cetãþenilor României le-a ajuns cuþitul la os. Este vorba despre toate neajunsurile pe care le au, respectiv salarii tãiate, pensii diminuate, sporuri, preþul alimentelor, preþul carburanþilor, sunt chestiuni pe care românul nu le mai poate suporta. Sigur cã sunt proteste justificate, prin care omul încearcã sã-ºi recapete drepturile ºi nu altceva. Oamenii pe care i-am vãzut eu sunt paºnici, dar manifestã

pentru drepturile pe care ar trebui sã le aibã, iar Guvernul sã îi bage în seamã. Faptul în sine cã Guvernul nu îi bagã în seamã ºi nu iese sã discute cu populaþia, i-a determinat pe oameni sã iasã în stradã", a declarat preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor. De asemenea, liderul PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a declarat cã "protestele acestea nu sunt decât o consecinþã a mãsurilor tâmpite ºi tembele pe care le-a luat acest Guvern. Era de aºteptat, mai devreme sau mai târziu. Sunt de acord cu protestele, dar mi le doresc civilizate ºi chiar îi

Din nou în bãnci

C

el de-al II-lea semestru ºcolar a debutat ieri, urmãtoarea vacanþã fiind programatã în luna aprilie.

Conform noii programe de învãþãmânt, duminicã a fost ultima zi din vacanþa de iarnã (care a fost ceva mai lungã decât în anii anteriori), în 16 ianuarie

începând cursurile toþi elevii din grãdiniþe, ºcoli generale ºi licee. "Noul semestru va fi unul foarte lung dar, spre mijlocul lui, vom avea o nouã vacanþã. În plus, acest semestru va aduce ºi o premierã programatã chiar în sãptãmâna de dinaintea vacanþei de primãvarã.

Este vorba despre o sãptãmânã ce poartã denumirea "ªcoala altfel" ºi care va reprezenta o

perioadã în care se vor desfãºura activitãþi extraºcolare culturale, tehnico-ºtiinþifice sau sportive", a declarat Atena Vlãduceanu, director Colegiul Tehnic "D. Leonida" Petroºani.

Urmãtoarea vacanþã, cea de primãvarã, va dura douã sãptãmâni ºi este programatã pentru perioada 7 aprilie - 22 aprilie 2012.

Mir cea NISTOR

îndemn pe hunedoreni dacã le fac sã le facã paºnic. Nu vandalismul ºi terorismul înseamnã protest în faþa unei nemulþumiri. Mã bucur cã în judeþul Hunedoara pânã la aceastã orã au fost doar proteste de bun simþ ºi nu au fost vandali, cum a fost o parte a celor din Bucureºti".

P

DL are încredere în raþiunea hunedorenilor ªi preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, spune cã înþelege nemulþumirile populaþiei, dar recunoaºte ºi implicarea politicã. "Eu sunt convins cã cetãþenii de bunã credinþã înþeleg

necesitatea reformãrii unui sistem ºi mã refer aici la sistemul de sãnãtate, un sistem care îi nemulþumeºte. Am încredere în raþiunea hunedorenilor, care ºtiu sã separe minciuna de adevãr. Privind la rece ce s-a întâmplat în ultimele zile, protestele acestor cetãþeni oneºti, de bunã credinþã, aceºtia ºi-au ales sã iasã în stradã pentru a-ºi spune opinia în mod paºnic. Acestor oameni le înþeleg pe deplin nemulþumirile ºi eu cred cã toatã clasa politicã are de învãþat din acest lucru". Cât priveºte informaþiile priovind încercãrile de politizare ale manifestãrilor de

protest, Gligor este de pãrere cã "vreau sã fiu extrem de corect când vorbesc despre acest aspect.

Eu nu pot sã neg cã nu sunt probleme ºi nemulþumiri la nivelul societãþii româneºti în perioada aceasta. Este un context internaþional dificil din punct de vedere economic. Dar, pentru PSD, de exemplu, este un lucru continuu de existenþã de a profita de orice greutate sau nemulþumire sau tensiune socialã ºi nu ºtiu de ce ar face altfel ºi acum. Dar, din pãcate, aceste lucruri nu sunt sãnãtoase pentru societatea româneascã".

Car men COSMAN

Uricaniul sub zãpadã.

Buhãescu depãºit...

M

ult mai preocupat sã împrumute zeci de miliarde de lei pentru niºte proiecte care au mai fost realizate ori sã gândeascã panouri solare pentru niºte imobile care ar trebui reconstruite din

temelii, primarul Dãnuþ Buhãescu a uitat de micile treburi care fac uricãnenilor viaþa mai uºoarã.

Un exemplu ar fi zãpada de pe drumurile din localitate, în care maºinile uricãnenilor au

înotat toatã ziua de ieri, Buhãescu nesinchisindu-se sã îºi scoatã utilajele de deszãpezit la înaintare.

Fotografiile prezentate sunt mai grãitoare decât orice descriere fãcutã în scris.

Anamaria NEDELCOFF

PPDD, la primul congres P

rimul Congres Naþional al Partidului Poporului Dan Diaconescu este programat a avea loc în data de 21 ianuarie, urmând a fi gãzduit de cãtre Palatul Parlamentului din Capitalã.

La manifestare vor fi prezenþi ºi reprezentanþii PPDD din judeþul Hunedoara, membri ai celor 41 de filiale înfiinþate pânã în prezent.

"Vom avea o dele-

gaþie consistentã, de câteva zeci de persoane, reprezentanþi ai celor 41 de filiale hunedorene.

Dealtfel, Hunedoara se numãrã printre judeþele cu cele mai multe filiale înfiinþate, în Valea Jiului, toate cele ºase localitãþi urbane având câte o filialã a PPDD", a precizat Mia Albescu, preºedinte PPDD Petroºani.

"La ora actualã, ne pregãtim pentru congres,

punem la punct tot felul de detalii organizatorice.

Important este cã delegaþia noastrã va fi formatã din oameni din întreg judeþul, de la nord la sud ºi de la est la vest. La aproape patru luni de la înfiinþarea legalã, pot spune cã PPDD Hunedoara este pe un trend ascendent, de la 8 filiale locale ajungându-se în prezent la 41 de filiale ºi încã se mai formeazã", a declarat Sorin

Sanda, preºedintele filialei judeþene a PPDD. Dupã cum susþin reprezentanþii hunedoreni ai formaþiunii politice înfiinþate de cãtre Dan Diaconescu, în Valea Jiului, partidul a prins rãdãcini ºi se aflã pe un trend ascendent.

Numãrul membrilor filialei din Petroºani a ajuns, deja, la peste 400.

Mir cea Nistor Anamaria NEDELCOFF

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 ianuarie 2012 SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL

s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.

Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil).

Relaþii la telefon 0721028699.

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.

Telefon 0727150264

17 ianuarie 2012

Sunteþi tentat sã amânaþi o vizitã programatã pentru azi, cu riscul sã tensionaþi relaþiile cu partenerul de viaþã. Se pare cã sunteþi indispus din cauza unui eºec în afaceri.

Pãstraþi-vã calmul ºi limitaþi-vã la activitãþi de rutinã, care vã solicitã mai puþin!

Aveþi mari ºanse de reuºitã în toate activitãþile legate de cãmin, cu condiþia sã vã organizaþi bine timpul. Este recomandabil sã amânaþi deciziile importante în afaceri.

Petreceþi seara în familie. Încercaþi sã vã relaxaþi! Existã un timp pentru toate.

Se pare cã aveþi probleme pe plan sentimental ºi deveniþi irascibil.

Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã grãbiþi sã replicaþi! Sfaturile prietenilor vã pot fi foarte utile, dacã vã temperaþi orgoliul ºi încãpãþânarea. Este bine sã mai luaþi în considerare ºi pãrerea altora.

În prima parte a zilei sunteþi indispus din cauza unei decizii pripite luate de partenerul de afaceri în privinþa unei investiþii. Pãstraþi-vã calmul, dacã nu vreþi sã complicaþi situaþia! Relaxaþi-vã ºi detaºaþi-vã de problemele cotidiene, pentru a nu tensiona atmosfera din familie.

Sunteþi foarte preocupat de problemele financiare ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi relaþiile sentimental. Nu este exclus ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze acest lucru. Dupãamiazã sunteþi invitat la o petrecere. Detaºaþi-vã de problemele cotidiene, vã veþi simþi foarte bine.

Capacitatea creativã atinge o cotã ridicatã ºi ar fi bine sã o folosiþi pentru rezolvarea problemelor profesionale ºi de afaceri.

Relaþiile sentimentale pot fi foarte bune, dacã vã stãpâniþi tentaþia de a-i face reproºuri persoanei iubite.

Gândiþi-vã de douã ori.

Survin evenimente neaºteptate care vã dau programul peste cap.

Se pare cã sunteþi nevoit sã plecaþi într-o delegaþie anunþatã în ultimul moment. Partenerul de viaþã este nemulþumit de schimbarea de program. Cu calm ºi înþelegere, puteþi evita un conflict în familie.

Aþi fãcut mari eforturi pentru a gãsi noi surse de venituri, iar acum vã simþiþi epuizat. Nu forþaþi lucrurile ºi aveþi rãbdare. În curând, un prieten vã va propune o colaborare. În aceastã perioadã nu sunt recomandate speculaþiile.

Trebuie sã vã pãstraþi calmul.

Astãzi nu sunteþi prea comunicativ ºi ar fi bine sã amânaþi întâlnirile de afaceri. Nu este momentul sã luaþi decizii importante în domeniul profesional, pentru cã riscaþi sã fie greºite. Dedicaþi-vã unor activitãþi relaxante ºi acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã.

În prima parte a zilei sunteþi cu capul în nori. Pânã reuºiþi sã reveniþi cu picioarele pe pãmânt, fiþi prudent ºi nu vã implicaþi în activitãþi importante. Aveþi grijã ce spuneþi! Existã riscul sã jigniþi o persoanã mai în vârstã din familie.

Fi-þi foarte prudent.

Din cauza dificultãþilor financiare, sunteþi tentat sã renunþaþi la o cãlãtorie în interesul familiei. Este o decizie delicatã, pentru cã riscaþi sã vã indispuneþi partenerul de viaþã. Sar putea ca explicaþiile dumneavoastrã sã nu fie suficient de convingãtoare ºi sã fiþi greºit înþeles.

În prima parte a zilei sunteþi cam visãtor ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi problemele importante pe care le aveþi de rezolvat. Nu este momentul sã începeþi noi activitãþi, pentru cã riscaþi sã luaþi decizii greºite.Nu refuzaþi ajutorul oferit de o persoana mai în vârstã!

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro.

Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m².

Telefon 0722 448 428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 ianuarie 2012

Crin ºi Victor, doi rebeli de duminicã Cade neaua, urcã omul la munte!

C

um picã un fulg de zãpadã, zilele de sfârºit de sãptãmânã reprezintã pentru fiecare vãijiean care se respectã, cât de cât, un bun prilej de a arãta cât de mult respectã ºi el natura ºi miºcarea în aerul liber.

Aºa cã,(!) cu mic, cu mai mare, lumea bunã de prin Valea Jiului ºi nu numai, îºi încarcã rubedeniile prin gipane ºi urcã cu toþii pânã în creierul muntelui. Adicã în special pe la Straja ºi Parâng, pe acolo pe unde unii mai cu dare de mâini ºi-au tras ºi câte o "cãbãnuþã" mai mult sau mai puþin spectaculoasã. Pânã în vârful muntelui nu este prea mult spus pentru cã animalele putere de prin motoarele maºinilor 16 (4 ori 4) îi duc pe burdihãnoºii proprietari chiar pânã în buza pârtiei.

Odatã ajunºi la locul în care se practicã sporturile de iarnã, oamenii ieºiþi la nea, aer ºi ozon, îºi scot de prin port-bagaje sau cabane pungile de plastic, capacele de dubluVC sau, în cazurile mai fericite, schiurile, skate-board-urile

sau snow-mobilele ºi purced sã facã sport. De iarnã. Bineînþeles, ustensilele necesare practicãrii sporturilor sunt însoþite de costumele fiþoase scoase ºi ele la promenadã ca sã vadã lumea ce bazaþi sunt unii dintre vãijieni.

Desigur, în sânii mamei naturã nu lipsesc manelele date la maximum ºi bericile sau ºpriþurile, cã doar de aia face omul sport! ªi, pentru cã sportul solicitã un efort superomenesc ºi bericile curg precum fluviile, adicã super-bine. În acelaºi timp, odatã cu sfârºiturile de sãptãmânã, staþiunile din Vale se transformã în niºte vãi ale gunoaielor ºi aici nu este vorba despre iubitorii de munte, ci despre artefactele pe care le lasã în urmã. Adicã, sticle de sucuri, cutii de bere, ºervete ºi ºerveþele ºi alte chestii mai puþin "ecologice". Crizã economicã mondialã? Da de unde...

Protipendada Vãii urcã sãptãmânal la munte ºi consumã bine, tot ce prinde, nefiind afectaþi de criza lansatã prin USA ºi în numele cãruia se înmulþesc ºi ºomerii din Rromânia. Deci, se poate spune cã veºnica ºi eterna crizã nu a afectat defel cheful de distracþie al

ªcoli moderne la Vulcan

T

oate ºcolile din municipiul Vulcan au fost modernizate ºi, în câteva luni, vor fi alimenta te cu energie verde.

Recepþia lucrãrilor a fost amânatã câteva luni, pentru cã panourile solare încã nu pot funcþiona.

Investiþiile la ºcolile din Vulcan au vizat de la acoperiº, pânã la zugrãveli ºi cuprind ºi un sistem de alimentare cu energie generatã cu panouri solare.

Totuºi, deocamdatã nu este

oamenilor ºi nici nu a bãgat la naftalinã snobismul. Ba, din contrã!

Una peste alta, pânã aici toate sunt bune, pentru cã omul mai are ºi dreptul de a se distra puþin. Chiar dacã pârtiile se umplu de-a valma de celofaniºti, pungiºti, schiori, ATV-iºti, sãnieri, snow-mobiliºti, sau pur ºi simplu de gurã-cãscãtori care nu au ceva mai bun de fãcut pe acasã. Partea proastã e cã toþi aceºtia urcã la munte cu maºinuþele proprii ºi fiecare vrea sã ajungã cu automobilul cât mai sus ºi

în staþiunile montane din Valea Jiului, nu au fost deloc puþine cazurile de acest gen, picioarele, mâinile sau coastele fracturându-se în ritm industrial. Nu-i însã nimic, pentru cã aºa îºi mai aminteºte ºi omul cã s-a ozonificat ºi s-a dat cu punga la munte, când îºi priveºte cicatricele. În plus, în afara "fracturiºtilor", unii se mai ºi pierd prin munþi, dându-le de lucru salvamontiºtilor care trebuie sã-i caute prin nãmeþi. Cei care se pierd pleacã un pic în cãutarea unei oaze de liniºte ºi dupã ce o gã-

mai departe. Ba, vor ºi parcãri dar ºi drumuri cât mai libere!

Pe de altã parte, noii practicanþi ai sporturilor de iarnã le dau din plin de lucru ºi medicilor, care trebuie sã repare memfuncþional ºi recepþia lucrãrilor a brele rupte fost amânatã pânã în primãvarã. de cãtre alunecãtorii "Mai avem de achiziþionat pe pârtii. ªi niºte piese. Este o tehnologie în acest an, nouã ºi tocmai de aceea nu am

sesc, nu mai descoperã ºi drumul spre cabanã ºi lanseazã SOS-uri. Din fericire, în acest an nici un turist nu a fost pierdut de tot, cel puþin pânã în prezent.

Cam aºa aratã în prezent staþiunile montane de prin Valea Jiului. Pline de tot felul de neaveniþi, maºini ºi alte deºeuri...

Mir cea NISTOR

gãsit tot ce ne trebuia la timp.

Lucrãrile sunt gata în martie, iar pânã atunci se va face ºi legãtura între panourile solare ºi pompele de cãldurã. Trei luni de zile am fost nevoiþi sã prelungim termenul de punere în funcþiune, din cauzã cã nu am gãsit toate piesele necesare", a precizat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Investiþia în ºcolile din Vulcan a costat aproape 25 de milioane de lei ºi acum unitãþile de învãþãmânt aratã cu totul altfel.

Au fost construite sãli de sport, s-au reparat acoperiºurile, s-au zugrãvit ºcolile, iar energia cu care se vor încãlzi copiii este una "verde".

Diana MITRACHE

rin Antonescu ºi Victor Ponta au C visat toatã viaþa sã o punã de o Revoluþie. ªi cum prind ocazia vreunei

manifestãri se ºi viseazã, triumfãtori, în drum spre Cotroceni. Ceva de genul, "Mihaela, dragostea mea!"

Cei doi rebeli de duminicã, niºte juni la vremea Revoluþiei din 1989, dar cu veleitãþi de mari rãzboinici, s-au fãcut din nou de comedie când au sperat cã-l vor putea transforma pe Arafat, un personaj foarte îndrãgit de români, într-un nou László Tõkés. Dar au scuipat contra vântului....

Cei doi lideri politici nu au înþeles faptul cã Arafat ºi-a dat demisia nu pentru a deveni marioneta USL, ci pentru cã apãrã o cauzã. Dar acest lucru nu i-a împiedicat pe Crin ºi pe Ponta sã viseze la suspendarea preºedintelui, la sesiune extraordinarã, ori la alegeri anticipate. Paradoxal, poporul, prin cele câteva sute de reprezentanþi ai lui ieºiþi în stradã, vrea alegeri anticipate? Mã îndoiesc, ca la cât sunt de goi la buzunare ºi-n stomac românii, sã nu cearã, mai curând, pensiile ºi salariile înapoi, zahãr, ulei, curent, ori benzinã ieftinã.

Aºa conºtiinþã politicã, numai în anul Caragiale se poate, la fel cum s-a întâmplat ºi cu mobilizarea USL prin SMS, ori prin reþelele de socializare.

Numai cã, locul oamenilor dezamãgiþi, pe bunã dreptate, de reformele guvernanþilor, a fost luat de huliganii din galeriile echipelor de fotbal din Capitalã.

Aºtia, abia aºteaptã un semnal ca sã aibã motiv de încãierare. Ce a urmat era previzibil, mâini ºi picioare rupte, capete sparte, magazine devastate ºi alte acte de vandalism. Din pãcate, Crin ºi Ponta s-au grãbit, a câta oarã? ca fata mare la mãritat.

Cei doi guerrilleros de Dâmboviþa, care au vrut sã-i arate lui Bãsescu cã au cojones, s-au trezit, în schimb, în fruntea unor puþoi cu fulare la gurã.

Toate violenþele petrecute ºi cu care majoritatea românilor nu sunt de acord vor fi automat asociate numelui celor doi, care, din cauza beþiei de putere, scandeazã, militeazã ºi peroreazã, fãrã sã-ºi dea seama cã nota de platã va fi plãtitã la alegeri. Iar Bãsescu, din fotoliul sãu aºezat în faþa televizorului, nu face decât sã se distreze savurându-ºi paharul cu whisky cu patru cuburi de gheaþã....

Marius MITRACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 ianuarie 2012

Elena Udrea susþine continuarea investiþiilor în Operaþiune de zonele montane turistice din Valea Jiului salvare în cheile iarna viitoare sã se poatã urgentarea procedurilor

L

a sfârºitul sãptãmânii trecute s-au derulat în Valea Jiului douã runde de discuþii între reprezentanþii MDRT ºi cei ai adminstraþiilor locale din Vulcan, Lupeni ºi Petroºani, pentru evaluarea posibilitãþilor de punere în execuþie a urmãtoarelor repere din proiectele de investiþii pentru zonele turistice montane Pasul Vâlcan, Straja ºi Parâng.

Discuþiile au avut caracter tehnic ºi au vizat prioritãþile pentru etapa de investiþie pentru 2012 în

funcþie de cotele de finanþare pe care Ministerul Turismului ºi Dezvoltãrii Regionale le acceseazã în acest an. Pentru zona turisticã Straja- Pasul Vâlcan este esenþial ca pânã la

face joncþiunea dintre cele douã staþiuni.

Aceasta înseamnã construirea telegondolei numãrul 2 ºi a telescaunului în Pasul Vâlcan precum ºi amenajarea pârtiilor de pe Vârful Straja. În paralel vor fi continuate lucrãrile hidrotehnice de realizare a acumulãrii de apã din zona Straja care sã permitã eliminarea definitivã a problemei aprovizionãrii cu apã pentru cabanele din zonã. Au fost discutate toate elementele de infrastructurã care trebuie executate pentru armonizarea proiectelor de investiþii. Reprezentanþii ministerului au solicitat administraþiei vulcãnene

pentru finalizarea PUZ-ului pentru Pasul Vâlcan, care va da undã verde pentru începerea construirii de case de vacanþã, conform proiectului de urbanism existent. Au fost discutate ºi variante pentru construirea Castelului din Carpaþi, aºa cum l-a descris Jules Verne în cartea sa.

Discuþiile au fost deopotrivã derulate la masa de lucru ºi în teren, pentru o cât mai bunã observare a detaliilor investiþiilor care urmeazã sã fie derulate în acest an.

Concluzia acestei întâlniri este cã turismul montan din Vale are în continuare un susþinãtor puternic: MDRT prin conducerea acestuia.

Gabriela RIZEA

Roºia

aramedicii SMURD de la Detaºamentul P de Pompieri Petroºani au avut parte la sfârºitul sãptãmânii de o intervenþie spectac-

uloasã pentru salvarea unui tânãr din Cheile Roºia, o zonã greu accesibilã din munte.

Dupã un traseu deosebit de anevoios pe un drum forestier greu accesibil zãpada a fãcut imposibilã înaintarea cu ambulanþa. Ultimii kilometrii paramedicii i-au parcurs pe jos pãnã la locul în care se afla victima, un tânãr de 23 de ani din Petrila. Paramedicii au constatat ca era în comã alcoolicã ºi prezenta semne evidente de hipotermie. Aceºtia i-au acordat tânãrului primul ajutor, iar apoi l-au transportat cu o sanie pânã la ambulanþã.

Tânãrul se afla în Cheile Roºia, în Masivul Parâng, împreunã cu alþi 4 prieteni, 2 bãieþi ºi 2 fete, toþi din Petrila. (Marius MITRACHE)

În 2012, la Petroºani se construieºte un supermarket Kaufland

nul trecut, primãria Petroºani a organizat o dezbatere publicã pe A tema construcþiei sau nu a unui nou

supermarket, în condiþiile în care în oraº existã deja alte câteva.

Parte din oameni a fost atunci intrigatã de aceastã iniþiativã, considerând cã ºi aºa piaþa este sufocatã de atâtea magazine, iar economia în plinã crizã. Acum, însã, primarul spune altceva. "Dezbaterea a fost o procedurã prin care se solicita construirea acestui supermarket. Noi am dat certificatul de urbanism, a fost aprobat ºi PUZ-ul ºi urmeazã ca cei care au solicita acest lucru sã vinã cu proiectul tehnic ºi sã

Primarul din Lupeni, decis sã demoleze

construcþiile ilegale din Straja

C

abanierii din Straja care au încãlcat suprafeþele de teren concesionate de la Primãria Lupeni, ori pe care le-au cumpãrat, ºi nu fac demersurile legale pentru a intra în legalitate, riscã sã se trezeascã cu imobilele demolate de municipalitate.

Douã luni au la dispoziþie cabanierii din Straja sã intre în legalitate, dacã nu Primãria Lupeni este decisã sã intre cu buldozerele în construcþiile ilegale.

Vorbim despre proprietarii care au încãlcat suprafeþele pentru care plãtesc taxe la bugetul local, fãrã sã aibã nici un aviz în acest sens.

Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, spune cã acest lucru se va întâmpla dacã nu se pun la punct din punct de vedere legal cu aceste construcþii "Au început pur ºi simplu

sã-ºi extindã cabanele pe care le au, de la 40 m, cât au aprobare, sã-ºi facã o cabana de peste 100 de metri. Este total inacceptabil acest lucru. Ei erau obligaþi sã se încadreze în suprafaþa concesionatã", a declarat Cornel Resmeriþã.

De exemplu, una dintre construcþiile neautorizate este amplasatã chiar în centrul staþiunii, lângã locul de oprire al instalaþiei de transport pe cablu. Cei care au cabanele în zonã spun cã nu mai vãd nici mãcar lumina soarelui de aceastã construcþie, care este aproape

finalizatã.

Autoritãþile locale spun cã încã de acum un an l-au amendat pe proprietarul construcþiei ºi i s-a cerut sã intre în legalitate, dar omul a continuat sã lucreze nestingherit. Existã un proces verbal încheiat la începutul anului 2011 în care erau cuprinse neregulile depistate, iar proprietarul a primit o amendã de 10.000 de lei din care a plãtit 5.000 de lei, în 24 de ore. Iar acesta nu este singurul caz din Straja, unde mult timp s-a construit haotic.

Car men COSMAN

eliberãm autorizaþia de construcþie", ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani.

De altfel, primarul mai crede cã anul acesta, cei de la Kaufland se ºi vor apuca de construcþia propriu-zisã. Amplasamentul viitorului magazin este la intrarea în Petroºani, zona Livezeni. "Cred cã anul acesta vor veni cu proiectul ºi se vor apuca de lucru", a mai precizat Iacob-Ridzi.

Luiza ANDRONACHE