2012-1-18

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 43

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 18 ianuarie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Cum sã îþi petreci sfârºitul lumii?

SUGESTII DIN PARTEA VIP-URILOR AUTOHTONE

Conform unora dintre teoriile conspiraþioniste, s-ar putea ca omenirea sã-ºi trãiascã ultimele luni de viaþã pe aceastã planetã, care în data de 21 decembrie 2012 s-ar putea dezintegra, cum am putut vedea în filmele dedicate acestui eveniment din ultimii ani.

Faxul care a bulversat salariaþii CNH

Cãtãlin Botezatu

Minele viabile vor fi vândute la lanseazã la Deva licitaþie dacã se va gãsi "un om cartea dedicatã cu minte puþinã ºi bani mulþi" vieþii sale MI, Comisia Europeanã ºi

F

Banca Mondialã vin în data de 25 ianuarie în România pentru companiile de stat monitorizate.

>>> PAGINA A 3-A

C

ãtãlin Botezatu lanseazã ºi în Deva cartea care povesteºte crâmpeie importante din viaþa sa ºi necunoscute pânã acum publicului.

>>> PAGINA A 8-A

PAGINILE 6-7

Bani pentru drumurile judeþene

umele defalcate din taxa pe valoarea adãugatã ºi a sumelor din S cota de 18,5 la sutã din impozitul pe venit au fost repartizaþi de consilierii judeþeni, iar banii vor fi folosiþi pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã >>> PAGINA A 11-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 ianuarie 2012

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeste in oameni!

ANUNÞ IMPORTANT !!!

CÃTRE TOÞI ANGAJATORII DIN VALEA JIULUI ªI DIN JUDEÞUL HUNEDOARA Aveþi nevoie de personal calificat, în activitatea pe care o desfãºurati ?

Doriþi sã gãsiþi personal fãrã sã cãutaþi ?

Dacã rãspunsul este DA, noi, firma EURO JOBS, suntem soluþia dumneavoastrã !

Pentru a vã aduce la cunoºtinþã oferta noastrã vã invitãm sã participaþi la BURSA LOCURILOR DE MUNCÃ, ce se va desfãºura joi, 19.01.2012 ianuarie, a.c, ora 11:00, la biblioteca Casei de Culturã Ion Dulamiþã.

Aveþi posibilitatea sã selectaþi din grupul nostru þintã persoanele potrivite pentru sfera dumneavoastrã de interes.

Bursa locurilor de muncã se desfãºoarã în cadrul proiectului „Si tu poti fi activ, trebuie doar sa te descoperi!”, ID-76398, realizat de firma EURO JOBS în parteneriat cu SC DIACOSTAMPET SRL. Proiectul este cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 – Investeºte în oameni !

Totodata invitãm ºi persoanele interesate în gãsirea unui loc de muncã sã ia parte la eveniment, în speranþa ca oferta prezentatã corespunde intereselor, aptitudinilor ºi experientei dvs!

Pentru mai multe informaþii nu ezitaþi sã ne contactaþi la numerele de telefon: tel/fax 0354.108.516, mobil 0728.102.670, sau e-mail office@euro-jobs.org Vã mulþumim !

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ANUNÞURI

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial.

Telefon 0742.087.348

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan þi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Creaturi fioroase (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele?

21:50 Lale (s) 22:50 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Un yankeu la curtea regelui Arthur

National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 Þocant TV 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Clipuri 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 Þtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Copii contra pãrinþi 23:30 Conan aventurierul (r) 0:30 În cãutarea fericirii (r)

PRO TV 7:00 Þtirile Pro TV 10:00 Serviþi, vã rog! (r) 11:00 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr þi neliniþtit (s) (r) 13:00 Þtirile Pro TV 14:00 Lucky Luke 16:00 Tânãr þi neliniþtit (s) 17:00 Þtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 Þtirile Pro TV 20:30 Mai presus de lege 22:30 Þtirile Pro TV 23:00 CSI: Miami 0:00 Mai presus de lege (r)

Prima TV 7:00 Îmblânzirea scorpiei (r) Redifuzare 8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Autoforum 10:30 Cireaþa de pe tort (r) Redifuzare 12:00 În familie (s) 13:30 Camera de râs 14:00 Teleshopping 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:15 Îmblânzirea scorpiei Redifuzare 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaþa de pe tort Redifuzare 20:30 Despãrþirea 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Premiile Darwin 1:30 Focus (r)

TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!

10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Judecã tu! (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (r) 17:00 Telejurnal 17:30 Mama mea, Crãiasa Zãpezii 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Dr. House (s) 22:45 Dincolo de celebritate 22:50 Sushi 23:10 În pragul nebuniei 0:55 Agenþia Psych

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 ianuarie 2012

Faxul care a bulversat salariaþii CNH

Minele viabile vor fi vândute la licitaþie dacã se va gãsi "un om cu minte puþinã ºi bani mulþi" MI, Comisia Europeanã ºi Banca Mondialã vin în data de 25 ianuarie în România pentru companiile de stat monitorizate. Ca urmare a precipitãrii, ies la luminã intenþiile guvernanþilor agreate de monitorii internaþionali: vânzarea la licitaþie a minelor viabile, societate comercialã cu cele neviabile. Dar nu existã cumpãrãtori! Ce se întâmplã cu unitãþile CNH dacã nu sunt vândute, nimeni nu ºtie.

Unii spun cã CNH trebuia sã moarã conform cadrului creat, dar s-a ambiþionat sã trãiascã.

F

Un fax, sosit ieri dimineaþã la Compania Naþionalã a Huilei, a agitat grav siritele în rândul salariaþilor, dovatã cã tensiunea în care se lucreazã în mineritul din Valea Jiului este la cote alarmante.

S-a reþinut la prima vedere cã minele viabile vor fi scoase la licitaþie publicã naþionalã ºi internaþionalã, iar celelalte neviabile - închise, de parcã s-ar fi aflat pentru prima datã acest lucru.

Probabil privatizarea a fost perceputã de fiecare altfel, fiind vorba de rezervã strategicã - huila.

Problema era cã un privat, dacã s-ar fi gãsit sã cumpere cineva, ar fi putut organiza exploatrea huilei cum vor muºchii lui, cu salariaþi mult mai puþini ºi organizãri în stil propriu, salarii ºi norme schimbate etc.

De la CNH am aflat cã faxul cu pricina a fost trimis de Ministerul Economiei ºi Comerþului în vederea pregãtirii întâlnirii, din 25 ianuarie 2012, cu reprezentanþii Fondului Monetar

Internaþional, Comisiei Europene ºi Bãncii Mondiale pe tema monitorizãrii companiilor de stat, printre care se aflã ºi CNH. Experþii cer informaþii suplimentare dacã România, respectiv CNHul ºi-a fãcut temele.

Printre altele se specificã în respectiva adresã ºi mãsurile agreate de pãrþi, stipulate în OUG 119/22 decembrie 2011. Adicã, minele neviabile vor fi preluate de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF) ºi se va crea o societate comercialã care sã gestioneze ajutorul de stat. Celelate patru mine viabile, plus Salvamin ºi Preparaþia Coroeºti trebuie sã fie vândute transparent, deci ºi prin licitaþie publicã, în primãvara acestui an 2012, conform aceloraºi soluþii agreate. Adicã unitãþile care ar trebui sã facã parte din Complexul Energetic Hunedoara - a precizat Oana Stoicuþa, purtãtor de cuvânt al CNH.

e Complex Energetic!?

Vânzare!

C

Respectiva OUG a venit în ajun de sãrbãtori, astfel cã minerii nu au avut timpul necesar sã afle care sunt acþiunile guvernanþilor, concret.

Ca urmare, aflarea amãnuntelor dintr-o asemenea adresã este de naturã a bulversa Valea Jiului pentru cã s-a bãtut îndelung ºi încurajator apa în piuã cã minele viabile vor face parte din Complexul Energetic, iar acum se vând. Asta dacã statul sau cine o fi "gãseºte unul cu minte puþinã ºi bani mulþi" pentru a achiziþiona unitãþile

miniere cu datorii cu tot.

Deci problema CNH rãmâne în continuare: datoriile. Ca urmare nu are cine sã cumpere mineritul viabil din huilã.

Ce se va întâmpla în acest caz, nimeni nu ºtie.

Timp de un an, ministerul nu a miºcat un deget, ºi mai mult, deºi pentru planul de restructurare, inclusiv pachetul social, era prinse sume în

bugetul aferent acþiunii de scãdere a cheltuielilor la CNH. La fel s-a întâmplat cu subvenþia, prevãzutã la rândul ei pentru anul 2010, dar nu s-a acordat un leu. "Una este când eºti anunþat cã nu vei primi nici un leu, pentru cã ºtii cum sã te organizezi, ºtii cã eºti singur.

Dar când þi se impune un preþ de vânzare mult sub

Prefectul s-a întâlnit cu greviºtii refectul interimar al P judeþului Hunedoara, Marius Szabo a venit în Valea Jiului ºi s-a întâlnit cu ortacii aflaþi în greva foamei.

Toþi aºteaptã o minune ºi spun cã îºi pun mari speranþe în ziua de azi când cei din conducerea CNH se întâlnesc la Bucureºti cu reprezentanþii Ministerului Economiei.

Oamenii spun cã ºi de reprezentantul Guvernului în teritoriu au primit tot promisiuni ºi cã aºteaptã acum ca toþi factorii de decizie sã vinã sã le dea o veste bunã. Pânã atunci, însã, greviºtii sunt hotãrâþi sã nu renunþe la protestul lor. "A venit luni seara prefectul Szabo, dar ºi dânsul ne-a spus cã va încerca sã ne ajute. Sunt promisiuni ºi nici nu

preþul de cost, aceastã diferenþã de preþ trebuie subvenþionatã, dar lucrul acesta nu s-a întâmplat"au declarat reprezentanþi ai CNH.

NH nu moare suficient de repede pe cât s-ar fi vrut

C

Toatã situaþia de anul trecut pânã în prezent parcã a fost creatã intenþionat pentru ca mineritul din Valea Jiului sã moarã ºi astfel s-a nãscut o oarecare nemulþumire cã nu moare suficient de repede pe cât s-ar fi vrut. În sensul acesta, la CNH s-au creat toate condiþiile propice sucombãrii - comenteazã specialiºti din CNH, care au pus cap la cap toate promisiunile parafate prin documente ºi nerespectate, în totalitate.

Ieri, a fost programatã întâlnirea ministrului

mai ºtim ce sã credem. Sperãm, cã atât ne-a mai rãmas ºi luptãm cu mijloacele pe care le avem", a spus Sabin Firizoiu, unul dintre cei ortaci care stã nemâncat de joi seara. "Nu am crezut cã pot trãi doar cu ceai atâtea zile. Încã mã simt bine ºi medicii care m-au consultat periodic spun cã mai rezist. Azi (n.r. marþi) a trebuit sã merg sã semnez pentru ºomaj ºi am cerut sprijinul jandarmilor, pentru cã mi-e teamã sã nu mi se facã rãu pe drum. Am 52 de ani ºi nu am mâncat cam de mult timp", a spus ºi Petru Blikling.

Alãturi de greviºtii foamei, în faþa CNH vin în fiecare dimineaþã alþi zeci de foºti mineri, care aºteaptã sã primeascã tranºa a treia de disponibilizare. "Vin sã-i susþin ºi mã minunez cum mai

Economiei cu conducerile termocentralelor Mintia ºi Paroºeni, Hidroelectrica ºi CNH, urmând ca sindicatele sã facã acelaºi lucru pânã la sfârºitul sãptãmânii. Doar cã ministrul - odihnit fiind dupã un concediu binemeritat dupã ce NU a rezolvat toate problemele - a convocat urgent ºi sindicatele la o întâlnire pe aceeºi temã, tot ieri, la ora 13,00.

Dacã nu ar fi bãtut la uºa României FMI, Comisia Europeanã ºi Banca Mondialã, pentru 25 ianurie, ministrul Economiei, Ion Ariton, nu s-ar fi grãbit sã-i vadã pe cei faþã de care nu ºi-a þinut nici mãcar o datã cuvântul ãn 2010. Dar are nevoie de informaþii ºi de a se armoniza cu aceºtia pentru ca în faþa monitorilor internaþional sã vorbeascã toþi aceeaºi limbã.

Ileana FIRÞULESCU

rezistã. Suntem lãsaþi deoparte ºi nu vrem sã renunþãm la protest.

Stãm aici pânã aflãm cã ne dau banii cu care ne-au amãgit sã plecãm", spune unul dintre minerii disponibilizaþi care de vineri vine zilnic sã le ridice moralul greviºtilor.

Marius Szabo este singurul care a venit sã discute cu ortacii disponibilizaþi ºi oamenii îºi pun mari speranþe în discuþiile ce se poartã acum la Bucureºti.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 ianuarie 2012

Nu mai vor (sau nu mai pot) sã înveþe upã numai un semestru, câteva sute de copii din Valea Jiului au D renunþat sau au fost nevoiþi sã renunþe la ºcoalã. În timp ce unii au ales sã nu mai meargã la ore ºi au fost exmatriculaþi, alþii s-au retras singuri.

Douã zile în frig la ºcoalã ºi grãdiniþã ai mulþi pãrinþi care îºi duc copii la ªcoala IG Duca s-au plâns cã timp de douã zile, micuþii au stat în frig. Asta s-a întâmplat imediat dupã vacanþa de 3 sãptãmâni cât a durat perioada în care în toate ºcolile ºi grãdiniþele a fost sistatã alimentarea cu energie termicã.

M

Mai mulþi pãrinþi spun cã cei mici au îngheþat la cursuri ºi luni ºi marþi ºi cã acum sunt nevoiþi sã îi trateze din cauza frigului din clasã. "Nu ºtiu dacã îl mai duc miercuri pe

nepoþel, pentru cã e frig în clasã ºi azi au stat îmbrãcaþi la ore ca nu le mai fie frig. Au pus educatoarele câte un calorifer, dar tot a fost frig", spune o bunicã revoltatã.

"Copilul meu a venit îngheþat. Îi dau medicamente de douã zile. Mâine mã duc personal sã îl duc la ºcoalã ºi, dacã nu e cald, îl aduc acasã", spune o altã mãmicã.

Conducerea ºcolii a fãcut marþi o verificare a situaþiei ºi,potrivit managerului de la SC

Copii fãrã pãrinþi C

âteva mii de copii ºi adolescenþi din Valea Jiului au pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate. În cazurile în care ambii pãrinþi au ales exilul, minorii au rãmas în grija bunicilor sau a altor rude.

Termoficare SA Petroºani, situaþia va fi remediatã în scurt timp. "În aceastã ºcoalã sunt trei sau patru

În acest timp, scãpaþi de sub un control mai strict, mulþi dintre elevi chiulesc de la ore sau chiar abandoneazã ºcoala.

La Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida" din Petroºani, de exemplu, 53 de copii au pãrinþii plecaþi în strãinãtate. Cu rare excepþii, aceºtia nu se aflã printre elevii cu rezultate deosebite la învãþãturã.

"Raportat la numãrul nostru total de elevi, cei cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate nu reprezintã

clase unde au fost montate niºte calorifere, care acum trebuie înlocuite. Am fost împreunã cu cei din primãrie ºi cu conducerea ºcolii ºi, în scurt timp, nu vor mai fi probleme", a declarat Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani.

Pe timpul vacanþei de trei sãptãmâni nicio ºcoalã sau grãdiniþã din Petroºani nu a fost alimentatã cu energie termicã. Din acest motiv,în momentul în care a fost reluatã alimentarea s-au înregistrat mai multe probleme.

Diana MITRACHE

un procent foarte mare.

Totuºi noi îi avem în vedere ºi le acordãm o atenþie specialã. Chiar pentru acest semestru ne-am propus sã desfãºurãm o activitate mai susþinutã dedicatã acestor copii.

Rãmaºi cam de capul lor, pentru a nu abandona ºcoala, ei au nevoie de consiliere", a declarat Atena Vlãduceanu, director Colegiul Tehnic "D. Leonida" Petroºani. În municipiul Petroºani, oficial, 372 de copii au cel puþin un pãrinte plecat la muncã în strãinãtate.

Aceºtia au rãmas în grija rudelor de pânã la gradul IV, a prietenilor de familie sau au ajuns în centre de plasament.

Mir cea NISTOR

Dintre aceºtia din urmã unii au plecat dupã pãrinþii aflaþi la muncã în strãinãtate, în ideea cã-ºi vor continua acolo studiile. Alþii, însã, au ajuns "afarã" de capul lor în speranþa cã vor gãsi ceva de lucru, chiar dacã sunt minori.

Foarte puþini dintre elevii auto-exmatriculaþi îºi vor mai relua, însã, studiile. Nu de alta dar au înþeles cã ºi un bacalaureat luat nu mai reprezintã o garanþie de angajare, locurile de muncã în þarã fiind aproape inexistente. În acest timp, alþi copii au fost siliþi, din cauza problemelor familiale, sã renunþe la ºcoalã. Chiar dacã unii ar fi vrut sã-ºi continue studiile, pãrinþii au fost nevoiþi sã-i retragã, nemaiputându-le asigura banii necesari rechizitelor sau hainelor. Ca un exemplu, numai de la Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida" din Petroºani lipsesc de la apel aproape 150 de copii. Mai exact, dintre cei care în urmã cu 3 luni de zile începeau un nou an ºcolar, 145 de elevi au fost deja exmatriculaþi (datoritã absenþelor) sau au renunþat de bunãvoie sã mai meargã la ore.

Mir cea NISTOR

Pruncuciderile, în scãdere rimii ani ai libertãþii postcomuniste au adus în Valea Jiului, printre altele, ºi un val de avorturi.

P

Astfel, în numai 5 ani de zile ºi doar în municipiul Petroºani, aproape 10.000 de fiinþe ºi-au pierdut dreptul la viaþã dupã ce tinerele care îi purtau în pântece au ales varianta avortului pentru a scãpa de o sarcinã nedoritã. Specialiºtii în provocarea acestora ajunseserã sã lucreze aproape în ritm industrial, zilnic fiind provocate între 20 ºi 30 de avorturi. De exemplu, în anul 1995, una dintre lunile de vârf în ceea ce priveºte numãrul de avorturi a adus aproape 200 de astfel de cazuri. În ultimul timp însã, numãrul avorturilor a scãzut semnificativ, printre altele ºi datoritã faptului cã tinerii au înþeles cã folosirea metodelor anticoncepþionale este mai mult decât necesarã pentru evitarea unei sarcini de nimeni dorite.

Anul trecut, la spitalul din Petroºani au fost efectuate câteva zeci de avorturi, cu mult sub numãrul celor înregistrate în urmã cu 10 - 15 ani. În prezent, un avort costã între 30 ºi 50 de lei, în funcþie de locaþia aleasã de cãtre tinerele rãmase însãrcinate pentru a scãpa de un posibil copil, respectiv spitalul de urgenþã sau o clinicã particularã.

Mir cea NISTOR

Reportaj / Ancheta 5

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 ianuarie 2012

Cont pe Facebook pentru protestul de la Petroºani rotestatarii din Valea Jiului ºi-au creat un cont pe Facebook, „Manifestare în Valea Jiului”, prin care vor sã arate lumii întregi cum s-au desfãºurat protestele, dar prin intermediul cãruia þin ºi legãtura între ei.

P

Cercetãtori premianþi nul trecut, cercetãtorii de la Institutul Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare INSEMEX Petroºani au obþinut mai multe medalii la saloanele de inventicã, naþionale ºi internaþionale, la care au fost prezenþi.

A

Printre acestea se numãrã Salonul Internaþional de Invenþii, Cercetare ªtiinþificã ºi Tehnologii Noi - "INVENTIKA - 2011" Bucureºti - unde au obþinut trei medalii de aur, douã de argint ºi cinci de bronz, Salonul Internaþional de Invenþii, Cercetare ªtiinþificã ºi

Tehnologii Noi - "INVENTIKA - 2011" Iaºi, de unde s-au întors cu trei medalii de aur sau Concursul Internaþional "EUREKA" din Bruxelles, acolo unde au câºtigat douã medalii de aur, douã de argint ºi una de bronz.

Pe de altã parte, cercetãtorii din Valea Jiului au luat parte ºi la o serie de conferinþe ºtiinþifice, printre acestea numãrându-se Întâlnirea anualã a Autoritãþilor Miniere din Europa în Polonia sau Conferinþa Internaþionalã de Educaþie în Domeniul Explozivilor ºi Certificarea Competenþelor în Spania.

Deasemenea, reprezentanþii INSEMEX au participat ºi la

ANUNÞ DE LICITAÞIE Consiliul Local al municipiului Petroºani Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de e-mail spadpp_petroºani@yahoo.com organizeazã: 1 - licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 6,3 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Independenþei, în scopul suplimentãrii terenului aferent garajului existent; 2 - licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 115 mp, situat în municipiul Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, în scopul construirii unui spaþiu comercial ºi birouri.

Ofertele se depun pânã în ziua de 09.02.2012, ora 9.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 09.02.2012, ora 11.00 pentru primul caz ºi ora 12 pentru al

alte simpozioane organizate în Croaþia ºi China.

INSEMEX Petroºani a luat fiinþã în anul 1949 sub denumirea de “Staþia de Cercetãri pentru Securitate Minierã” (“Staþia de Încercãri pentru Securitate Minierã”) ca filialã a I.C.E.M.I.N. Bucureºti. Înfiinþarea ei a fost determinatã de necesitatea rezolvãrii problemelor de tehnica securitãþii în industria minierã din România.

Institutul naþional are, în principal, ca obiect de activitate, cercetarea ºtiinþificã fundamentalã ºi aplicativã, ingineria, dezvoltarea tehnologicã, instruirea, expertizarea tehnicã ºi efectuarea studiilor necesare în domeniile reglementate de interes public ºi naþional pentru evitarea riscurilor din industria extractivã ºi alte ramuri industriale cu medii toxice ºi/sau potenþial explozive, echipamente antiexplozive, explozivi de uz civil, activitãþi de salvare, precum ºi participarea la elaborarea strategiilor de dezvoltare a domeniilor specifice Mir cea Nistor

doilea caz, licitaþia va avea loc în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei.

3 - licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 24 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Independenþei, în scopul concesiunii terenului aferent garajului existent; 4 - licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a unei parcele de teren în suprafaþã de 350 mp, situat în masivul Parâng.

Ofertele se depun pânã în ziua de 10.02.2012, ora 9.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 10.02.2012, ora 11.00 pentru al treilea caz ºi ora 12.00 pentru al patrulea caz , licitaþia va avea loc în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei.

Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau 7. Relaþii ºi documentaþia de atribuire se pot obþine de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public þi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroþani, camera 45.

DIRECTOR EXECUTIV CONSILIER S.P.A.D.P .P..

S.P.A.D.P.P Lucian-Octavian Dragomir Budicã Constantin

“FIÞI SOLIDARI PT ÞARA VOASTRÃ. IEªITI ÎN STRADà ªI STRIGAÞI-Và OFUL PT TOT CE AÞI ÎNDURAT ÎN TOÞI ACEªTI ANI. ACUMA E MOM. Sà ...SCHIMBÃM VIITORUL ÎN BN”. Acesta este sloganul din frontispiciul paginii, scris într-un limbaj de “internaut”, dar cu un mesaj cât se poate de clar. Pagina de pe reþeaua de socializare a strâns deja zeci de mesasje de susþinere, iar ieri la prânz circa 150 de persoane apãsaserã butonul de “participant”. Mesajele sunt însoþite de poze, filmuleþe de la protestul desfãºurat luni seara sau articole apãrute în presã despre protestul lor ori despre manifestãrile similare din þarã. Aceastã paginã de pe Facebook a fost extrem de accesatã dupã ce peste 500 de persoane din Petroºani, mulþi dintre ei studenþi, au mãrºãluit luni seara mai bine de trei ore pe strãzile din municipiu, cerând demisia preºedintelui Traian Bãsescu.

Primul grup de tineri s-a strâns în faþa Casei de Culturã Petroºani în jurul orei 19.00 ºi, încet – încet, lor li s-au alãturat alte câteva sute de persoane. Aºa cã, mitingul timid de la început s-a transformat într-o manifestare extrem de serioasã. În cele din urmã, au fost peste 500 de manifestanþi care au mãrºãluit pe strãzile municipiului Petroºani, pentru a atrage atenþia asupra miºcãrii de protest. Tinerilor li s-au alãturat mineri, disponibilizaþi, pensionari sau alte categorii sociale, nemulþumiþi de modul în care merg lucrurile.

Aceºtia au scandat lozinci

antiguvernamentale ºi antiprezidenþiale ºi au purtat cu ei douã cruci de lemn pe care scria România ºi mai multe steaguri tricolore decupate în mijloc, simbolul Revoluþiei din 1989. „Jos Bãsescu”, „Nu staþi în balcoane/ Cã muriþi de foame”, „Bãsescu pentru noi/ Este Ceauºescu doi” sau chiar „Cozma unde eºti, sã ne duci la Bucureºti” sunt doar câteva dintre lozincile scandate de tinerii care au luat parte la marþul de protest de ieri.

Totuºi, protestatarii au strigat ºi lozinci împotriva deputatului Monica Iacob – Ridzi, fost ministru al Tineretului ºi Sportului, cãreia i-au transmis cã locul ei este la închisoare, fãcând aluzie la dosarul de cercetare penalã legat de cheltuielile foarte mari pentru pregãtirea zilei tineretului. Pe parcursul marºului, protestatarii au fãcut mai multe opriri, în punctele importante ale oraþului, iar la Mina Livezeni aceºtia au scandat în faþa porþilor, „Minerii þi Valea/ ªi-au pierdut rãbdarea”.

F

lancaþi preventiv de jandarmi

Manifestanþii au fost flancaþi în permanenþã de importante forþe de ordine - jandarmi, poliþiºti ºi chiar pompieri – dar aceºtia nu au avut decât rol preventiv ºi nu au intervenit.

Oricum, tinerii au protestat paºnic ºi manifestarea nu a degenerat. Protestul s-a terminat în jurul orei 22.00 tot la Casa de Culturã din Petroºani cu intonarea Imnului Naþional al României, însã alte proteste erau aºteptate pentru aceastã searã.- De fapt, participanþii la manifestare au scandat minute în ºir cã, marþi la ora 19.00 are loc o nouã rundã a marþurilor de nemulþumire. Întâlnirile sunt organizate amãnunþit pe reþelele de socializare, unde tinerii comunicã între ei, dar nici chiar organizatorii mitingului nu s-au aºteptat la un aþa numãr mare de participanþi.

Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 ianuarie 2012

6 Reportaj

Reportaj 7

Cum sã îþi petreci sfârºitul lumii?

Cheia de Aur

SUGESTII DIN PARTEA VIP-URILOR AUTOHTONE

cu simbolisticã brâncuºianã, o sugestie ca simbol de þarã a unui artist

onform unora dintre teoriile conspiraþioniste, s-ar putea ca omenirea sã-ºi trãiascã ultimele luni de viaþã pe aceastã planetã, care în data de 21 decembrie 2012 s-ar putea dezintegra, cum am putut vedea în filmele dedicate acestui eveniment din ultimii ani.

C

Oameni politici, afaceriºti, sindicaliºti, medici sau chiar preoþi, au luat mai mult sau mai puþin în serios isteria creatã în ultima vreme în jurul sfârºitului lumii. Unii cred cã nu ar face nimic deosebit în ultimele clipe ale omenirii, iar alþii vorbesc despre cele sfinte, despre întoarcerea cu faþa cãtre Dumnezeu. Singurul care ne-a suspectat cã i-am întinde vreo capcanã cu aceastã întrebare a fost preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ.

Mai jos redãm cititorilor noºtri rãspunsurile persoanelor intervievate.

Gabriel Lungu, city-managerul municipiului Lupeni: "Eu aº petrece sfârºitul lumii pe arca lui Noe, împreunã

cu familia. Cum pe care arcã?

Arca o construieºte Noe, cã e a lui, de asta îi zice arca lui Noe. Aº fi acolo ºi cu toþi prietenii.

Dar acolo nu pot sã-l iau pe Dobitocea ºi pe toate animalele de lângã el".

Mircea Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara: "În primul rând, nu ºtiu deloc ce spune calendarul mayaº. În al doilea rând, asta poate fi o întrebare capcanã din partea dumneavoastrã ºi mai bine nu intru în acest joc. Eu iau viaþa aºa

Emanoel Andronache, consilier local PRM, Petrila: "Eu mi-aº petrece sfârºitul lumii rugându-mã lui Dumnezeu. ªi duºmanii trebuie sã ºtie cã eu mã rog lui Dumnezeu".

cum este, pentru fiecare zi am un program bine stabilit, la ora actualã am o funcþie. Dacã nu aº avea aceastã funcþie, mi-aº vedea de afaceri. Indiferent cã ar fi sfârºitul lumii sau cã nu ar fi, viaþa continuã".

Mariana Mateescu, managerul Spitalului Municipal Vulcan: "Dacã aº ºti când vine sfârºitul lumii, în

Sorin Sanda, preºedinte PPDD Hunedoara: "Eu mi-aº cere iertare tuturor celor pe care i-am supãrat în viaþa mea, aº sta cu copiii ºi familia ºi aº aºtepta inevitabilul, sperând cã dincolo de moarte e o lume mai bunã ºi mai curatã".

Constantin Brânduºe, fost consilier local PNL, actual membru PDL

Vasile Solomon, preot catolic, Petroºani: "Adicã ne auzim dupã luni de zile ºi altceva nu puteai sã mã întrebi? Unde sã fiu de sfârºitul lumii decât în bisericã, împreunã cu cei din parohie?"

Mihai Rudeanu, preºedintele filialei judeþene UNPR: "M-aº ruga lui Dumnezeu sã ne ierte pe toþi ºi sã ne ducã acolo unde ne e mai bine. ªi sã ne gãseascã un loc în ceata sfinþilor, dacã poate".

Angela Stoica, viceprimarul municipiului Vulcan: "Dacã ar fi sfârºitul lumii, dar liniºtit, mi-aº petrece ultimele clipe alãturi de familie, prieteni, cei dragi. Am povesti

pânã am vedea ce se întâmplã.

Dar dacã ar fi ca în filme, de se crapã pãmântul în douã, aº lupta pânã la ultima picãturã. Aº alerga ca ãia din filme ºi m-aº salva pe nava lor sau pe una extraterestrã. Eu lupt, sunt luptãtoare, m-aº agãþa de orice, nu renunþ aºa de uºor".

aº sta acasã cu familia. ªi m-aº juca jocul preferat al fiicei mele.

Nu singur, ci împreunã cu ea".

Lupeni: "N-aº face nimic special, ci mi-aº vedea în continuare de treabã. Nu aº avea nicio idee, cã dacã tot vine sfârºitul, oricum nu mai conteazã ce mai faci. Nu aº avea nicio pretenþie".

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan: "Eu îmi voi petrece ultimele clipe cu Dumnezeu. În rest, nu cred nimic. ªi vã spun de pe acum cã vã iubesc cu toþi. Dar nu vã iubesc în sensul cã facem dragoste, vã iubesc ca oamenii.

Iubire e între oameni, iar dragoste e între o fatã ºi un bãiat, sau între doi bãieþi sau

douã fete, dupã caz, cum le place".

Alina Cîrstoiu, consilier local PNL, Vulcan: "Eu ºtiu?

Cred cã exact ca ºi pânã acum, duc o viaþã normalã, cu aceleaºi temeri ºi aceleaºi speranþe".

George Resiga, ºeful Salvamont Lupeni: "Cred cã în familie mi-aº petrece sfârºitul lumii. Ne-am povesti ce a fost bun, ce a fost rãu ºi cam atât".

Ilie Pârvan, inspector general adjunct în cadrul ISJ Hunedoara: "Eu refuz întrebãri apocaliptice. Eu cred în începutul lumii ºi atât".

Dorel ªchiopu, consilier local PRM, Vulcan: "Cred cã aº asculta în ziua respectivã încontinuu Concertul Nr. 2 pentru pian ºi orchestrã de Rachmaninov. Pentru cã sunt câteva pasaje care-mi descriu imaginea unui suflet care se dãruieºte pânã peste poate. Eu recomand concertul, spre descifrare, tuturor îndrãgostiþilor".

A

Lucrarea cântãreºte 9 grame, este realizatã din aur de 14 karate, are þintuite 7 diamante, 4 safire ºi 4 rubine, precum ºi o frunzã de aur de culoarea verde emailat. " Este o lucrare ce poate sã deschidã uºile cancelariilor ºi palatelor prezidenþiale într-ucât Brâncuºi este cunoscut. Frunza este în permanenþã verde pentru cã este prezentã alãturi de infinit-

ul brâncuºian. Vreau sã o prezint ºi sã susþin lucrarea pânã în data de 19 februarie când sãrbãtorim naºterea lui Brâncuºi, sã fie adoptatã de MDRT ºi, de ce nu, sã fie multiplicatã ºi înmânatã celor care au un cuvânt de spus în promovarea României pe întreg mapamondul", declarã Ovidiu Pârãianu. Artistul Ovidiu Pârãianu a debutat artistic în anul 1999, când prima sa lucrare intitulatã Cheia de Aur a oraºului Târgu Jiu, a fost oferritã doctorului ªerban Brãdiºteanu. De atunci, Ovidiu Pârãianu a realizat peste 1000 de lucrãri din aur ºi argint, care au ajuns în colecþia marilor personalitãþi ale României , dar au fost înmânate ºi unor importante personalitãþi din lume.

Marius MITRACHE

COLÞUL LUI DENIS

acea zi m-aº pune de gardã la urgenþã. Îþi dai seama câþi clienþi ar avea atunci Spitalul Municipal Vulcan? Eu mã pun de gardã ºi sã sperãm cã dupã sfârºitul lumii va mai fi Casa Judeþeanã de Asigurãri, ca sã-mi poatã deconta cheltuielile dupã atâta muncã".

Radu Voina, vicepreºedinte Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ): "Ca om credincios, mi-aº petrece ultimele clipe în post ºi rugãciune de

rtistul Ovidiu Pârãianu " recidiveazã" cu o nouã lucrare cu simbolisticã brâncuºianã. Este vorba despre o cheie de aur pe care artistul doreºte sã o ofere ministrului Elena Udrea pentru a putea fi însuºitã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ca simbol de þarã.

Haralambie Vochiþoiu, om de afaceri, Petroºani: "Sfârºitul lumii? Ce nasol!Cred cã mi-aº petrece în rugãciune cu familia. Atât! Cred cã m-aº crãcãna de fricã".

mulþumire, pentru cã veºnicia mi-o voi petrece alãturi de Dumnezeu ºi Mântuitor.

Dacã n-aº fi un om credincios, probabil "mi-aº rezolva" toþi oamenii care le-au fãcut rãu colegilor ºi prietenilor. Ar fi un ultim act de milostenie faþã de nimicnicia lor".

Marin Coltescu, preºedinte PSD Vulcan: "Nu m-am gândit niciodatã la asta. Dar staþi liniºtiþi, cã nu se va întâmpla nimic. E aproape un an pânã în 21 decembrie".

din Valea Jiului

Mia Albescu, director Casa de Culturã Petroºani: "Doamne! Cu copiii ºi cu cãrþile

Moraru Daniel, consilier local PRM, Uricani: "Eºti sadicã dacã vii cu întrebãri din astea. Nu ºtiu ce aº face, cred cã

de rugãciuni, cu cãrþile pãrintelui Arsenie Boca. În primul rând, aº vrea sã-mi protejez copiii".

Anamaria NEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 ianuarie 2012

6 Reportaj

Reportaj 7

Cum sã îþi petreci sfârºitul lumii?

Cheia de Aur

SUGESTII DIN PARTEA VIP-URILOR AUTOHTONE

cu simbolisticã brâncuºianã, o sugestie ca simbol de þarã a unui artist

onform unora dintre teoriile conspiraþioniste, s-ar putea ca omenirea sã-ºi trãiascã ultimele luni de viaþã pe aceastã planetã, care în data de 21 decembrie 2012 s-ar putea dezintegra, cum am putut vedea în filmele dedicate acestui eveniment din ultimii ani.

C

Oameni politici, afaceriºti, sindicaliºti, medici sau chiar preoþi, au luat mai mult sau mai puþin în serios isteria creatã în ultima vreme în jurul sfârºitului lumii. Unii cred cã nu ar face nimic deosebit în ultimele clipe ale omenirii, iar alþii vorbesc despre cele sfinte, despre întoarcerea cu faþa cãtre Dumnezeu. Singurul care ne-a suspectat cã i-am întinde vreo capcanã cu aceastã întrebare a fost preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ.

Mai jos redãm cititorilor noºtri rãspunsurile persoanelor intervievate.

Gabriel Lungu, city-managerul municipiului Lupeni: "Eu aº petrece sfârºitul lumii pe arca lui Noe, împreunã

cu familia. Cum pe care arcã?

Arca o construieºte Noe, cã e a lui, de asta îi zice arca lui Noe. Aº fi acolo ºi cu toþi prietenii.

Dar acolo nu pot sã-l iau pe Dobitocea ºi pe toate animalele de lângã el".

Mircea Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara: "În primul rând, nu ºtiu deloc ce spune calendarul mayaº. În al doilea rând, asta poate fi o întrebare capcanã din partea dumneavoastrã ºi mai bine nu intru în acest joc. Eu iau viaþa aºa

Emanoel Andronache, consilier local PRM, Petrila: "Eu mi-aº petrece sfârºitul lumii rugându-mã lui Dumnezeu. ªi duºmanii trebuie sã ºtie cã eu mã rog lui Dumnezeu".

cum este, pentru fiecare zi am un program bine stabilit, la ora actualã am o funcþie. Dacã nu aº avea aceastã funcþie, mi-aº vedea de afaceri. Indiferent cã ar fi sfârºitul lumii sau cã nu ar fi, viaþa continuã".

Mariana Mateescu, managerul Spitalului Municipal Vulcan: "Dacã aº ºti când vine sfârºitul lumii, în

Sorin Sanda, preºedinte PPDD Hunedoara: "Eu mi-aº cere iertare tuturor celor pe care i-am supãrat în viaþa mea, aº sta cu copiii ºi familia ºi aº aºtepta inevitabilul, sperând cã dincolo de moarte e o lume mai bunã ºi mai curatã".

Constantin Brânduºe, fost consilier local PNL, actual membru PDL

Vasile Solomon, preot catolic, Petroºani: "Adicã ne auzim dupã luni de zile ºi altceva nu puteai sã mã întrebi? Unde sã fiu de sfârºitul lumii decât în bisericã, împreunã cu cei din parohie?"

Mihai Rudeanu, preºedintele filialei judeþene UNPR: "M-aº ruga lui Dumnezeu sã ne ierte pe toþi ºi sã ne ducã acolo unde ne e mai bine. ªi sã ne gãseascã un loc în ceata sfinþilor, dacã poate".

Angela Stoica, viceprimarul municipiului Vulcan: "Dacã ar fi sfârºitul lumii, dar liniºtit, mi-aº petrece ultimele clipe alãturi de familie, prieteni, cei dragi. Am povesti

pânã am vedea ce se întâmplã.

Dar dacã ar fi ca în filme, de se crapã pãmântul în douã, aº lupta pânã la ultima picãturã. Aº alerga ca ãia din filme ºi m-aº salva pe nava lor sau pe una extraterestrã. Eu lupt, sunt luptãtoare, m-aº agãþa de orice, nu renunþ aºa de uºor".

aº sta acasã cu familia. ªi m-aº juca jocul preferat al fiicei mele.

Nu singur, ci împreunã cu ea".

Lupeni: "N-aº face nimic special, ci mi-aº vedea în continuare de treabã. Nu aº avea nicio idee, cã dacã tot vine sfârºitul, oricum nu mai conteazã ce mai faci. Nu aº avea nicio pretenþie".

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan: "Eu îmi voi petrece ultimele clipe cu Dumnezeu. În rest, nu cred nimic. ªi vã spun de pe acum cã vã iubesc cu toþi. Dar nu vã iubesc în sensul cã facem dragoste, vã iubesc ca oamenii.

Iubire e între oameni, iar dragoste e între o fatã ºi un bãiat, sau între doi bãieþi sau

douã fete, dupã caz, cum le place".

Alina Cîrstoiu, consilier local PNL, Vulcan: "Eu ºtiu?

Cred cã exact ca ºi pânã acum, duc o viaþã normalã, cu aceleaºi temeri ºi aceleaºi speranþe".

George Resiga, ºeful Salvamont Lupeni: "Cred cã în familie mi-aº petrece sfârºitul lumii. Ne-am povesti ce a fost bun, ce a fost rãu ºi cam atât".

Ilie Pârvan, inspector general adjunct în cadrul ISJ Hunedoara: "Eu refuz întrebãri apocaliptice. Eu cred în începutul lumii ºi atât".

Dorel ªchiopu, consilier local PRM, Vulcan: "Cred cã aº asculta în ziua respectivã încontinuu Concertul Nr. 2 pentru pian ºi orchestrã de Rachmaninov. Pentru cã sunt câteva pasaje care-mi descriu imaginea unui suflet care se dãruieºte pânã peste poate. Eu recomand concertul, spre descifrare, tuturor îndrãgostiþilor".

A

Lucrarea cântãreºte 9 grame, este realizatã din aur de 14 karate, are þintuite 7 diamante, 4 safire ºi 4 rubine, precum ºi o frunzã de aur de culoarea verde emailat. " Este o lucrare ce poate sã deschidã uºile cancelariilor ºi palatelor prezidenþiale într-ucât Brâncuºi este cunoscut. Frunza este în permanenþã verde pentru cã este prezentã alãturi de infinit-

ul brâncuºian. Vreau sã o prezint ºi sã susþin lucrarea pânã în data de 19 februarie când sãrbãtorim naºterea lui Brâncuºi, sã fie adoptatã de MDRT ºi, de ce nu, sã fie multiplicatã ºi înmânatã celor care au un cuvânt de spus în promovarea României pe întreg mapamondul", declarã Ovidiu Pârãianu. Artistul Ovidiu Pârãianu a debutat artistic în anul 1999, când prima sa lucrare intitulatã Cheia de Aur a oraºului Târgu Jiu, a fost oferritã doctorului ªerban Brãdiºteanu. De atunci, Ovidiu Pârãianu a realizat peste 1000 de lucrãri din aur ºi argint, care au ajuns în colecþia marilor personalitãþi ale României , dar au fost înmânate ºi unor importante personalitãþi din lume.

Marius MITRACHE

COLÞUL LUI DENIS

acea zi m-aº pune de gardã la urgenþã. Îþi dai seama câþi clienþi ar avea atunci Spitalul Municipal Vulcan? Eu mã pun de gardã ºi sã sperãm cã dupã sfârºitul lumii va mai fi Casa Judeþeanã de Asigurãri, ca sã-mi poatã deconta cheltuielile dupã atâta muncã".

Radu Voina, vicepreºedinte Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ): "Ca om credincios, mi-aº petrece ultimele clipe în post ºi rugãciune de

rtistul Ovidiu Pârãianu " recidiveazã" cu o nouã lucrare cu simbolisticã brâncuºianã. Este vorba despre o cheie de aur pe care artistul doreºte sã o ofere ministrului Elena Udrea pentru a putea fi însuºitã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ca simbol de þarã.

Haralambie Vochiþoiu, om de afaceri, Petroºani: "Sfârºitul lumii? Ce nasol!Cred cã mi-aº petrece în rugãciune cu familia. Atât! Cred cã m-aº crãcãna de fricã".

mulþumire, pentru cã veºnicia mi-o voi petrece alãturi de Dumnezeu ºi Mântuitor.

Dacã n-aº fi un om credincios, probabil "mi-aº rezolva" toþi oamenii care le-au fãcut rãu colegilor ºi prietenilor. Ar fi un ultim act de milostenie faþã de nimicnicia lor".

Marin Coltescu, preºedinte PSD Vulcan: "Nu m-am gândit niciodatã la asta. Dar staþi liniºtiþi, cã nu se va întâmpla nimic. E aproape un an pânã în 21 decembrie".

din Valea Jiului

Mia Albescu, director Casa de Culturã Petroºani: "Doamne! Cu copiii ºi cu cãrþile

Moraru Daniel, consilier local PRM, Uricani: "Eºti sadicã dacã vii cu întrebãri din astea. Nu ºtiu ce aº face, cred cã

de rugãciuni, cu cãrþile pãrintelui Arsenie Boca. În primul rând, aº vrea sã-mi protejez copiii".

Anamaria NEDELCOFF

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 ianuarie 2012

Cãtãlin Botezatu lanseazã la Deva cartea dedicatã vieþii sale

"Cãtãlin Botezatu - Trei vieþi. Pedeapsa", volum semnat de apreciata jurnalistã Monica Vlad se pregãteºte de lansare ºi în judeþul Hunedoara.

O carte despre viaþa celebrului designer scrisã de Monica Vlad oarecum împreunã cu Cãtãlin Botezatu, care va fi prezent ºi la lansarea. Un eveniment organizat de Bibioteca Judeþeanã "Ovid Densuºianu" din Deva ºi aºteptat cu mare interes. "Cartea este foarte bine documentatã, scrisã cu mult profesionalism ºi obiectivitate, ºi pune în luminã experienþele dure care au

ãtãlin Botezatu lanseazã ºi în Deva cartea care povesteºte crâmpeie importante din viaþa sa ºi necunoscute pânã acum publicului, iar evenimentul va avea loc în data de 19 ianuarie la ora 19.00, în incinta Deva Mall, fiind organizat de Biblioteca Judeþeanã "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva

C

marcat viaþa celebrului creator de modã în anii 1990. Din paginile ei, cei interesaþi vor putea sã-ºi creioneze un portret complet al acestei personalitãþi prezente pe micile ecrane ºi în paginile presei mondene", a precizat Sebastian Bara, directorul instituþiei.

Monica Vlad este o bunã prietenã a lui Cãtãlin Botezatu, iar în acest volum aduce la luminã documente inedite, scrisori ºi texte extrem de valoroase, toate menite sã arunce o luminã cât mai limpede asupra vieþii lui Cãtãlin Botezatu.

Este romanul de debut al lui Monica Vlad, un roman scris într-un stil alert, cu o bine stãpânitã tehnicã a suspansului, cu grija de a prezenta cât mai obiectiv o biografie care, cu

siguranþã, stârneºte un imens interes ºi constituie un mod de urmat pentru un important segment al tineretului. "Prietenia cu Cãtãlin este unul dintre cele mai frumoase daruri pe care mi le-a dat viaþa, iar faptul cã mi-a încredinþat mie povestea vieþii lui, cã a avut încredere în condeiul meu, nu poate decât sã mã onoreze", mãrturiseºte autoarea. Printre cei mai apreciaþi creatori de modã, Cãtãlin Botezatu este prezent cu creaþii pe toate meridianele, pe toate continentele ºi în cele mai importante metropole ale lumii.

De asemena, deþine ºi un important palmares de premii în domeniul designului, dar este ºi o figurã foarte cunoscutã din showbiz-ul autohton.

Car men COSMAN

Valentine's Day sportivul anului 2011 în cu Proconsul, la Lupeni Gimnasta Elena Amelia Racea,

judeþul Hunedoara

imnasta Elena Amelia Racea a fost desemntatã SPORTIVUL ANULUI 2011 în Judeþul Hunedoara de Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret.

G

Elena Amelia Racea este componentã a lotului olimpic de gimnasticã artisticã al României, iar rezultatele care au desemnat-o cea mai bunã sportivã a judeþului sunt: Medalie de bronz la Campionatele European de la Berlin- GERMANIA 6-10 aprilie 2011 III - individual compus; Locul IV - echipa la Campionatele Mondiale de la Tokyo - JAPONIA, 10-16.10.2011; Locul V - bârnã la Campionatele Mondiale de la Tokyo - JAPONIA, 10-16.10.2011; Campioana Naþionalã la bârnã ºi cu echipa la Campionatele Naþionale ale Echipelor ºi Individual al Maestrelor 26-28.aug.2011.

Oneºti.

La discipline neolimpice, cel mai bun sportiv al anului 2011 este ocupat de Florin Mureºan- karateka la CS RYU DO Deva.

Sportivul a reuºit sã devinã campion, vicecampion ºi medaliat cu bronz la Campionatele Mondiale de Karate Tradiþional Belgrad Serbia - 15-18.12.2011 cu locul I - Embu Masculin, locul I - Kata echipe ºi locul al II-lea - Kumite echipe;

Campion European la Campionatele Europene de Karate Tradiþional de la Belgrad 10-16.05.2011; Campion Naþional la Campionatele Naþionale de Karate Tradiþional 15-17.04.2011 Iaºi.

Premierea sportivilor campioni va fi fãcutã în cadrul Gala Sportului ºi Tineretului -2011. "Întrucât dorim ca în acest an sportivul anului sã fie prezent la gala noastrã, am hotãrãt ca data desfãºurãrii Galei Sportului ºi Tineretului Hunedorean 2011, sã fie în perioada în care, gimnastele care sunt clasate pe primele locuri în topul sportivilor hunedoreni (componente ale lotului olimpic aflate în pregãtire la Izvorani), vor putea veni la Deva. Cunoscând însemnãtatea pregãtirii sportive de înaltã performanþã, într-un an olimpic, nu dorim sã influientam prin organizarea acestui eveniment procesul de pregatire a lotului olimpic de gimnasticã a României, astfel vom aºtepta un moment prielnic, hotãrât de coordonatorii lotului olimpic, pentru deplasarea gimnastelor la Deva", declarã director executiv Marieta Ilcu Rãileanu (foto jos).

Listele celor mai buni sportivi hunedoreni pe anul 2011 cuprind un numãr de 10 sportivi la discipline/probe olimpice ºi 33 de sportivi la discipline/probe neolimpice.

Clasamentele sportivilor au fost întocmite în baza rezultatelor transmise de cluburile sportive din judeþ. Aceste rezultate au fost verificate de inspectorii DJST Hunedoara ºi apoi validate în urma consultãrii listelor cu rezultatele sportive omologate de Autoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret.

Marius MITRACHE

rimãria Lupeni organizeazã de Valentine's Day un concert cu Proconsul, la care sunt invitaþi sã participe 1500 de tineri, intrarea fiind gratuitã.

P

Proconsul îºi va lansa albumul la Lupeni ºi nu oricând cu chiar de Ziua Îndrãgostiþilor. Edilii din localitate vor sã facã, în acest fel, un cadou tuturor îndrãgostiþilor, care sunt aºteptaþi sã ia parte la eveniment. Iar intrarea este gratuitã. "A venit la noi Bodo de la Proconsul ºi ne-am întâlnit la sediul Primãriei. Dânºii au fost la noi ºi în data de 1 octombrie, de Ziua Vârstnicilor, cu Festivalul Mix Muzic Evolution. Acum vor veni pe data de 14 februarie ºi atunci vor lansa ºi la noi albumul Best Off, album care a fost lansat de Ziua Naþionalã a României, la Sala Palatului", a declarat Gabriel Lungu, managerul Municipiului Lupeni.

Manifestarea va avea loc în sala de sport a ªcolii Generale nr. 2 ºi la concert sunt aºteptaþi peste 1.500 de tineri. "Pot sã vinã toþi tinerii care doresc sã participe la concertul care va dura mai bine de douã ore", a mai spus Lungu. (Car men COSMAN) COSMAN)

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 ianuarie 2012

Management la limita legii la Spitalul Judeþean Deva L ucrãri efectuate fãrã respectarea normelor în vigoare sau chiar fãrã autorizaþie de construcþie, plãþi efectuate suplimentar, angajaþi care figurau ºi la studii, dar erau ºi pontaþi cu normã întreagã, ori achiziþii suspecte.

Asta a descoperit comisia care a efectuat ancheta la Spitalul Judeþean Deva ºi care a cerut inclusiv sesizarea DNA. Responsabilii Spitalului Judeþean Deva au încãlcat normele legale în vigoare în repetate rânduri, fie cã vorbim despre partea administrativã ºi de personal, despre achiziþii sau despre lucrãrile de reparaþii efectuate la instituþia medicalã. Sume importante au zburat din bugetul spitalului sau din banii alocaþi de alte foruri pe achiziþii sau lucrãri suspecte. Sunt aspecte descoperite de comisia care a verificat instituþia sanitarã din Deva., din care au fãcut parte doi reprezentanþi ai Corpului de Control al Ministerului Sãnãtãþii.

Potrivit raportului întocmit la finalul controlului, una dintre nereguli vizeazã lucrãrile fe construcþii ºarpantã ºi învelitoare din cadrul ambulato-

riului ºi lucrprile de amenajare interioare ºi exterioare demisol ºi etaj 2 ale ambulatoriului.

ferte anterior anunþului de participare

O

Comisia de anchetã a stabilit cã douã firme participante la selecþia de oferte - Cosareli Company SRL ºi Atomis SRL - au depus oferte înainte ca invitaþia de participare sã fie depusã pe SEAP. "La data de 28.09.2010, conform proceselor verbale întocmite la spital cu ocazia vizitãrii amplasamentului de cãtre persoanele împuternicite, s-a constatat faptul cã în douã cazuri, adresele privind nominalizarea acestora din partea firmelor SC Cosareli Company SRL ºi SC Atomis SRL au fost emise la data de 24.09.2010, anterior datei de publicare pe SEAP a invitaþiei de participare, respectiv data de 27.09.2010", se aratã în raportul corpului de control. Iar câºtigãtor a fost, cum altfel, Atomis SRL. În schimb, pentru ofertanþii "de rând" au fost lãsate mai puþin de 10 zile pentru depunerea ofertelor, lucru care contravine legii.

Pe de altã parte, lucrãrile au început sã fie executate înainte ca Primãria Deva sã emitã autorizaþia de contrucþie absolut obligato-

rie. ªi lucrãrile corpului laboratorului de radiologie au fost extrem de urgente pentru conducerea spitalului, încât aceasta nu a mai aºteptat autorizaþia primãriei. În plus, autoritatea contractantã a achitat eronat contravaloarea garanþiei de bunã execuþie, "fãrã sã se diminueze contravaloarea facturilor emise de executant ºi constituitrea garanþiei de bunã execuþie prin reþineri succesive din sumele datorate pentru facturile parþiale", dupã cum spun membrii corpului de control.

u aruncat banii pe fereastã

A

Iar la capitolul lucrãri investiþionale neregulile nu se opresc aici. De exemplu, lucrãrile de construcþii efectuate de spital în perioada 2010 - 2011 din fonduri proprii ºi din fondurile Consiliului Judeþean Hunedoara au fost executate fãrã consultarea expertului tehnic desemnat de DSP Hunedoara ºi cu "ignorarea cu bunã ºtiinþã" a studiului de fezabilitate ºi a proiectului privind reparaþiile capitale ale unitãþii sanitare cu fonduri de la Ministerul Sãnãtãþii.

Iar unele lucrpri de construcþii executate de spital se suprapun cu proiectul MS ºi nu respectã normele tehnice în vigoare din punct de vedere al cir-

cuitelor funcþionale sau a normelor tehnice aprobate de minister, trebuind demolate. ªi tot la acest capitol mai vorbim ºi de lucrãri fãrã avizul DSP, aºa cum cere legislaþia în vigoare.

xigen medical achiziþionat de unde au apucat

O

Nereguli ºi în ceea ce priveºte achiziþionarea de oxigen la butelii. Spitalul Judeþean Deva a cumpãrat acest produs de la o firmã

neavizatã de Agenþia Naþionalã a Medicamentului ºi Dispozitivelor Medicale în acest sens, respectiv Adelard SRL. Dar nici contractul cu Linde România nu a fost scutit de suprize financiare.

Astfel, aceasta a facturat, eronat, o cotã de TVA de 19% ºi 24%, iar conducerea spitalului a plãtit factura, pe care cota TVA trebuia sã fie de numai 9 procente. Dar nici partea de personal nu este curatã ca lacrima. Corpul de control a descoperit mai multe

deficienþe care trebuie remediate. Una dintre ele face referire la faptul cã mai mulþi angajaþi au fost pontaþi cu normã întreagã ºi plãtiþi ca atare, deºi în acelaºi timp actele aratã cã au urmat cursuri la zi.

Pentru toate acestea ºi multe altele, membri comisie de verificare au fpcut mai multe recomandãri de reparare a situaþiei ºi, totodatã, au solicitat sesizarea DNA, a Curþii de Conturi ºi chiar a Inspecþiei de Stat în Construcþii.

Car men COSMAN

Moartea ºi sãrãcia a îmbogãþit CAR Pensionari

cu 2,2 miliarde lei ifre record la beneficii, ca urmare a 200 de decese într-un an ºi peste douã miliarde lei vechi împrumutaþi nevoiaºilor, doar în luna decembrie a anului trecut, de CAR Pensionari Petroºani pe 2011.

Profit - 2 miliarde lei vechi.

C

În vremuri de crizã acutã, celor nevoiaºi, care nu sunt deloc puþini, le-au mai rãmas ca modalitate de a mai scoate capul la luminã Casele de Ajutor Reciproc, în special cele ale pensionarilor. Dupã ce Petrila a depãºit planul la sicrie ºi accesorii, Petroºaniul, respectiv Casa Pensionarilor ºi CAR Petroºani a atins cifre record în beneficii de pe urma morþii ºi a sãrãciei - 2 miliarde lei vechi.

S-au înregistrat circa 200 de decese cãrora li s-au vândut la preþuri reduse, ca membri cotizanþi cu vechi state, tot "echipamentul" trecerii în altã lume. Din statistica casei pensionarilor, media lunarã a celor ce au decedat este de 16-17 persoane.Ajutoarele de deces, la un asemenea numãr de morþi, au fost pe mãsurã - 2,2 miliarde lei vechi pe anul 2011.

Anul 2012 a debutat cu o avalansã de

cãlãtori spre eternitate: 12 decese în douã sãptãmâni. Doar sãptãmâna trecutã, într-o singurã zi, pe avizierele decedaþilor erau anunþate 8 morþi Împrumuturile pensionarilor sunt ºi ele impresionante. Începând din aceastã lunã, cererea este atât de mare încât se acordã împrumuturi de 100 de milioane lei vechi zilnic. În luna decembrie au apelat la CAR Pensionari Petroºani 130 de persoane, iar suma totalã contractatã de aceºtia a fost de 2,2 miliarde lei.

Mare parte a acestor împrumuturi sunt fãcute pentru ca oameni sã-ºi plãteascã facturi restante, medicamente ºi încãlzirea locuinþelor…

Ileana FIRÞULESCU

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 ianuarie 2012 SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.

Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil).

Relaþii la telefon 0721028699.

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.

Telefon 0727150264

18 ianuarie 2012

Activitãþile sociale îþi vor face mare plãcere, mai ales cã îþi vor da posibilitatea de a te întâlni cu prietenii, de a te relaxa. N-ar fi exclus sã cunoºti o persoanã care îþi va fi de un real folos în viitorul apropiat. În cazul în care doreºti sã pleci într-o cãlãtorie, ºansa va fi de partea ta.

Popularitatea ta este în creºtere ºi, chiar dacã vor mai exista unele controverse cu prietenii, nimeni nu se va supãra ºi vei reuºi sã strãluceºti în societate oriunde te vei duce. Starea ta fizicã va fi bunã, dar totuºi, n-ar strica sã îþi pãstrezi mãcar o orã pentru odihnã.

Situaþia financiarã are toate ºansele sã se îmbunãtãþeascã, demonstrând astfel cã nu ai muncit degeaba.

Partenerul de viaþã ar putea avea o micã neînþelegere cu unul dintre pãrinþi. Cel mai bine ar fi sã nu intervii în nici un fel. Ai putea sã mai schimbi câte ceva.

Situaþia financiarã te va interesa în mod special în aceastã perioadã.

Dialogul cu partenerul de suflet tear putea ajuta sã pui lucrurile la punct. N-ar fi exclus sã primeºti o propunere de colaborare, ce se va dovedi rentabilã în scurt timp. Vei avea o stare de agitaþie.

Din punct de vedere sentimental situaþia nu este chiar cea pe care þi-ai dori-o dar atâta timp cât relaþia cu persoana iubitã este echilibratã nu este cazul sã intervii.

Din punct de vedere intelectual funcþionezi la limita superioarã, dar nu este un moment potrivit.

Unul dintre pãrinþi ar îþi va face un anunþ de care se va bucura întreaga familie. În ceea ce priveºte proiectele pe care þi le-ai fãcut pentru timpul liber, acestea vor suferi unele modificãri, care însã nu te vor deranja într-o prea mare mãsurã.

Obstacolele care-þi vor sta în cale vor putea fi depãºite fãrã probleme. În ceea ce priveºte câºtigurile materiale, acestea nu vor lipsi, dar ºi cheltuielile vor fi pe mãsurã. O activitate extraprofesionalã ar putea deveni rentabilã. Relaþia cu prietenii evolueazã ceva mai bine.

Prietenii sau rudele aflate pe alte meleaguri vor lua legãtura cu tine, ceea ce îþi va face mare plãcere.

Vei avea unele discuþii constructive cu fiinþa iubitã referitoare la programul din timpul liber ºi pânã la urmã vei reuºi sã îþi impui punctele de vedere.

Relaþia cu prietenii va fi bunã pe tot parcursul zilei ºi vei petrece clipe deosebit de plãcute în compania acestora. Cineva din anturajul apropiat va avea nevoie de sprijinul tãu ºi nu vei putea sã-l refuzi.

N-ar fi exclus nici sã cheltuieþti pentru distracþii cu prietenii.

Vei avea de fãcut o mulþime de drumuri care te vor mai debarasa într-o oarecare mãsurã de starea de agitaþie de care dispui în ultimul timp. Te vei întâlni cu prietenii, care îþi vor face propuneri interesante. N-ar fi exclus nici sã fii tentat sã faci o investiþie în cãmin.

Vei avea o întrevedere cu prietenii.

Veþi discuta despre proiecte de interes comun ºi vei fi tentat sã îþi impui punctele de vedere. Cel mai bine ar fi sã te arãþi ceva mai conciliant, mai înþelegãtor. Nu este cazul sã te grãbeºti ºi sã faci lucrurile de mântuialã.

În cãmin s-ar putea deteriora câte ceva, dar cum remedierile se vor face cu uºurinþã, nu este cazul sã te enervezi. Este foarte posibil sã fie nevoie sã faci o mulþime de drumuri pentru a te vedea cu rudele, dar þi cu partenerii de distracþie.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro.

Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m².

Telefon 0722 448 428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 ianuarie 2012

CRONICÃ RIMATÃ

de Mircea BUJORESCU

Noapte de ianuarie

Ãsta e protest spontan, sau... concediu premortal?

De vreo patru zile-ncoace Þara fierbe de proteste Ceea ce ne dovedeºte Cã a dat cazanul peste!

Copii, tineri ºi bãtrâni Ies pe strãzi ºi þipã tare Fiindcã la publicitate Vãd cã pentru sãnãtate E nevoie de miºcare...

Unii le zic rãzmeriþe Alþii, Revoluþie Unii plini în cap de fiþe Cred cã-i o soluþie De fapt, lumea nu suportã Lipsuri, austeritate, Cum unii ºi-a lor cohortã Pun laba pe tot ºi toate.

Pe-ãºtia au oamenii boalã ªi de-aceea se rãscoalã.

Din nefericire, însã Treaba nu merge ca unsã ªi, deºi rabdã de foame

Foarte mulþi stau la balcoane Iar aleºii naþiunii, Fãrã uzul raþiunii κi trãiesc viaþa în roz Ca ºoarecii în siloz!

Cã nimic nu se mai schimbã.

Chiar dacã, printr-un absurd, Dând un telefon la SMURD, Pleacã Bãse ºi cu Boc Dar ce punem noi în loc?

Cum o fi, dar nu e bine.

Când vezi cã e tot mai rãu Când nu ºtii ce o fi mâine ªi cã ne-ndreptãm spre hãu...

Dar parcã te-apucã dracii Când îi vezi pe guvernanþi Cã-ºi determinã ciracii Sã-i batã pe demonstranþi.

Când se gatã daravela Nu cumva o sã pãþim Ca în cântecul acela Pleacã-ai noºtri, vin ai noºtri Noi rãmânem tot ca proºtii?

Dupã cum se vede treaba Totul este cam degeaba Nu se va-ntâmpla nimic, Bãse nu se dã plecat, Nici el ºi nici ãla mic.

Iar toþi cei care se-adunã Pot sã scandeze ºi-o lunã, Pot sã stea ei ºi în limbã

Ce mã doare e când vãd Sute de pensionari Care tremurã în stradã Vor dreptatea sã o vadã ªi, rãcind, îºi riscã viaþa Fãcând saltul cãtre... ladã De la un protest banal Mor ºi pierd ºi pensia De fapt, pensia ce este Nu sunt cinic, vã spun eu E.. concediu premortal.

Administraþia localã vs. administraþia guvernamentalã ª i la Uricani au avut loc ieri proteste, dar mai alt-

Harta salariilor din România în 2012. Angajaþii din

Hunedoara pe locul 18

A

ngajaþii din judeþul Hunedoara se situeazã pe locul 18 din 42 în ceea ce priveºte salariul mediul pe anul 2012, într-un clasament întocmit de Econtext.

Jurnaliºtii de la Econtext, dupã ce au analizat veniturile pe care le câºtigã deputaþii, ºefii de Consilii Judeþene, primarii, ori directorii unor instituþii bugetare, s-au oprit în cele din urmã ºi la cetãþeanul de rând ºi au efectuat o hartã a salariilor din 2012. Datele au fost obþinute de la Comisia Nationala de Prognoza (CNP), iar ca analizã s-a luat în calcul la ce nivel vor fi salariile în acest an în fiecare judeþ ºi cum se raporteazã acestea la anul trecut (vor fi mai mici/mai mari).

H

arta salariilor din 2012

2.000 de lei (mai precis, 2.107 lei va fi salariul mediu pe lunã al bucureºtenilor).

La polul opus, cel mai mic salariu este în Bihor: 1.132 lei pe lunã. Aproape la jumãtate faþã de Bucureºti. Media lunarã pe toatã þara va fi de 1.546 lei. În Hunedoara salariul mediu va fi de 1.417 lei.

Salariul va creºte în acest an în toate judeþele þãrii. În plus, avansul va fi destul de apropiat, cu diferenþe foarte mici de la un judeþ la altul, plaja majorãrilor situându-se între 3,2% ºi 6,1%. În total, creºterea la nivelul þãrii va fi de 5%.

Cel mai mare puternic avans, susþin cei de la Econtext, va avea loc în Arad, de 6,1%, de la 1.364 lei/lunã în 2011 ºi pânã la 1.437 lei/lunã în 2012. Pe locul urmãtor se situeazã Harghita, ceea ce e o veste bunã deoarece acest judeþ este printre cele mai sãrace din þarã.

Ca o concluzie, salariile nu cresc mai mult în Ardeal sau în Moldova, ori în oraºele mai mici sau mai mari.

Marius MITRACHE

fel decât în celelalte Potrivit Econtext, cel mai localitãþi ale Vãii Jiului. ridicat salariu va fi în Bucureºti, Dacã în Petroºani au singurul în care retribuþia ieºit peste 500 de tineri lunarã depãºeºte pragul de de bunãvoie ºi nesiliþi de nimeni, la Uricani organizatorul protestului a fost chiar Dãnuþ Buhãescu, primarul localitãþii.

Astfel, în stradã au ieºit aproximativ 100 reþul gigacaloriei va creºte de persoane, care au oraºul Uricani, nemulþumirile cu cel puþin 14 la sutã, scandat lozinci antiguvernacele mai mari sunt din cauza mentale, gen "Bãsescu lângã decizia de majorare fiind luatã primarului Buhãescu, nu din Ceauºescu!", "Sã vinã cauza lui Bãsescu. Cã nu în urma întâlniri de ieri de la SMURD dupã Bãsescu", însã Bãsescu schimbã bordurile ca sediul Ministerului Economiei peste 30 de oameni purtau pe ºosete în Uricani, ci dintre toþi factori de decizie. steagul oraºului Uricani.

Buhãescu. Administraþia publicã "Acum Compania Huilei primeºte "A fost un miting al statueste împotriva administraþiei 65 de lei/ gigacalorie, iar în urma dislui, împotriva statului. Suntem guvernamentale. Aºa ceva nu cuþiilor s-a stabilit o majorare de undede acord cu ieºirea în stradã, se poate, sã mergi la miting cu va la 14 procente pânã la formarea din cauza mãsurilor de austesteagurile Uricaniului ºi sã strigi noului complex energetic. Cred cã ritate, care au ajuns la osul lozinci prin care vrei moartea sindicatele sunt mulþumite ºi vor locuitorilor din Uricani, însã unui om, a lui Bãsescu", a renunþa la declanºarea conflictului de nu aºa. Nu politizãm o declarat Sorin Sanda, preºedinmuncã", declarã Dorin Gligor, demonstraþie paºnicã, fiindcã, tele filialei judeþene PPDD preºedintele PDL Hunedoara. dacã ne gândim bine, în Hunedoara. (A.N.) Potrivit lui Gligor discuþiile de la Ministerul Economiei au avut doar banii vin direct de la Guvern. Aºa cã, s-a con- judeþene, în vreme ce pentru drumurile raþiuni strict economice între cei doi siderat cã ar fi inechitabil, faþã de ceilalþi pricomunale au fost repartizate ale zece milparteneri, respectiv cei ce vând ºi cei mari, sã li se aloce ºi acestora bani. De ioane de lei. ce cumpãrã cãrbune, accelerarea asemenea, reprezentanþii CJ Hunedoara au Consiliul Judeþean împrumutã 15 milioane formãrii complexului energetic repartizat ºi banii pentru drumurile judeþene ºi de euro Pe de altã parte, pentru finalizarea a Hunedoara, precum ºi plata în cel comunale, o sumã de asemenea diminuatã în 11 proiecte de modernizare a unor tronmai scurt timp a sumelor compenacest an. Conform hotãrârii adoptate în plen, soane de drumuri judeþene, Consiliul satorii cãtre disponibilizaþi, în condiþiile ºase milioane de lei sunt alocaþi drumurilor Judeþean va contracta un împrumut de 15 în care oficiali de la Bruxelles urmeazã umele defalcate din taxa pe valoarea milioane de euro, care va fi rambursat în sã-ºi dea avizul în cel mai scurt timp. adãugatã ºi a sumele din cota de urmãtorii 20 de ani. "Am ales aceastã soluþie Ultima majorare mai semnificativã 18,5 la sutã din impozitul pe venit au fost pentru cã suntem în pericol de a nu ne finalde preþ a avut loc în luna februarie iza investiþiile. Am fost nevoiþi sã alocãm repartizaþi de consilierii judeþeni, iar 2011. La vremea respectiva, pentru douã treimi din sumele primite de la Guvern banii vor fi folosiþi pentru susþinerea proTermocentrala Paroºeni, preþul a cres- gramelor de dezvoltare localã ºi a spre primãrii, fiindcã sunt unele unitãþi admincut de la 60 de lei la 64 de lei/ Gcal, istrative cu bugetul diminuat atât de mult încât proiectelor de infrastructurã. iar pentru Termocentrala Mintia, unde nu mai au cum sã îºi desfãºoare activitatea pe merg douã treimi din producþia totalã, acest an. Avem un buget care ne permite sã Aleºii de la judeþ au avut de împãrþit 17,2 preþul a fost majorat de la 58 de lei, la milioane lei, o sumã mai micã decât cea de luãm acest împrumut pentru a finaliza 64 de lei pe gigacalorie. investiþiile, iar cu sumele repartizate de la cenanul trecut. În consecinþã, o serie de primãrii Cele doua termocentrale cumpãrã din judeþ au rãmas fãrã bani, însã preºedintele tru sã menþinem celelalte drumuri în stare de de la unitãþile miniere din Valea Jiului J Hunedoara, Mircea Moloþ, a precizat cã la funcþiune", a declarat preºedintele Consiliului 7.000 de tone de carbune zilnic.

Judeþean, Mircea Moloþ. aceste primãrii - conduse de oameni ce fac Marius MITRACHE parte din actualul partid aflat la guvernare Carmen Carmen COSMAN

Preþul gigacaloriei majorat cu 14 procente

P

Bani pentru drumurile judeþene

S

12 Turism

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 ianuarie 2012

Orice, dar cu ceas sã fie... upã ce anul trecut a vândut la fier vechi obeliscul de la Livezeni, care fãcea intrarea în Valea Jiului, primarul Botgros spune cã anul acesta construieþte altceva în loc.

D

Pasul Vâlcan, prima staþiune turisticã ridicatã dupã standarde europene roiectul de acum comisia s-a de MDRT ºi nu în 528 de metri. Cele 72 Urbanism Zonal întrunit ºi dupã ce a P ultimul rând de de gondole (cu o capacare vizeazã cea mai analizat ºi observaþiile nouã staþiune din Valea Jiului, Pasul Vâlcan, a primit marþi avizul Comisiei de Avizare Tehnicã (CAT), din care fac parte reprezentanþi ai tuturor instituþiilor care dau avize de construcþie. Pasul Vâlcan are astfel ºansele cã devinã prima staþiune turisticã ce se construieºte dupã standarde europene. “Întâlnirea de astãzi (nr. marþi) a avut caracter final. Dupã ce fiecare instituþie în parte ºi-a dat avizul

cetãþenilor rezultate în urma dezbaterii publice ºi-a dat avizul final de continuare a investiþiilor în Pasul Vâlcan”, declarã Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Specialiºtii au elaborat practic o strategie modernã care are la bazã arhitectura noii staþiuni de munte în care ministerul condus de Elena Udrea a investit þi va investi bani.

PUZ-ul va avea caracter decizional doar dupã ce va fi aprobat ºi de Consiliul Judeþean,

Consiliul Local Vulcan, unde consilierii au ocazia sã demonstreze încã odatã cã susþin dezvoltarea localitãþii ºi cã le reprezintã interesele cetãþenilor. În Pasul Vâlcan a fost deja construitã prima telegondolã ºi toate cabanele care vor fi construite vor respecta un plan bine stabilit.

Telegondola uneºte cotele 770 ºi 1310 din Pasul Vâlcan. Are o lungime în plan orizontal de 3040 de metri, cea desfãºuratã fiind de 3099 de metri, la o diferenþã de nivel de fix

citate de 8 persoane fiecare), sunt dispuse la 96 de metri una de alta ºi vor putea transporta 1.800 de persoane pe orã la o vitezã operaþionalã de 6 metri pe secundã. O cursã cu telegondola ce duce spre Pasul Vâlcan dureazã fix 8 minute ºi 40 de secunde.

Dupa ce a fost data în folosinþã prima telegondolã din Valea Jiului, aici vor fi construite, dupa un plan urbanistic adecvat, cabane, hoteluri si restaurante.

Marius MITRACHE

Dezbatere publicã pentru staþiunea montanã Dobraia rimarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, cheamã petrilenii la o dezbatere publicã pentru elaborarea unui plan urbanistic general.

PUG - ul va cuprinde ºi dezvoltarea viitoarei staþiuni montane Dobraia.

P

La acþiunea care va avea loc astãzi, la Casa de Culturã Ladislau Schmitd, sunt invitaþi ºi consilierii locali. Participanþii pot sã îºi exprime opinia cu privire la unele investiþii. În cazul în care acestea sunt pertinente se vor consemna fiind cuprinse în noul plan.

“Este vorba de elaborarea Planului Urbanistic General. Spre exemplu cetãþenii pot veni sã spunã ce investiþii mai vor la Petrila”, afirmã reprezentanþii administraþiei publice locale de la Petrila.

Mai mult, la consultãri, cetãþenii îºi pot exprima pãrerea ºi referitor la viitoarea staþiune montanã Dobraia, chiar dacã pentru aceasta au fost elaborate planurile. La Dobraia urmeazã a se dezvolta o nouã staþiune montanã care va lega judeþul Hunedoara de Alba.

Raul IRINOVICI

Valea Jiului nu mai are nicun monument care sã marcheze intrarea în aceastã zonã, odatã ce obeliscul de la Livezeni a fost tãiat þi vândut la fier vechi de primãria Aninoasa. Încã înainte de a-l pune jos, primarul Botgros spunea cã are planuri mari pentru intersecþia cu Defileul Jiului, dar timpul a trecut ºi pânã acum în loc nu s-a mai ridicat nimic. “În 2012, pânã în iunie sper sã prindem bani în buget, pentru cã anul trecut ne-am avut. De asemenea, vrem sã refacem spaþiul verde ºi de aici, de la furcã de la intersecþia cu DN66. La Livezeni probabil o sã aparã ceva þi mai frumos. Vrem sã facem ceva care sã se termine cu un ceas, dar nu doar un picior cu ceas în vârf ”, a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa De data aceasta, Botgros spune cã are deja imagini în minte cu ce i-ar place sã facã în locul vechiului

obeslisc. Atât pentru zona Lizeveni, cât ºi pentru monumentul de la Iscroni. “ Am contractat vreo trei firme ºi acum sã vãd de unde-mi aleg ce consider.

Vom supune aprobãrii ºi Consliului local cele trei variante”, a mai spus Ilie Botgros. Obeliscul de la Livezeni a fost tãiat bucatã cu bucatã de muncitorii firmei lui Samir Lingurar, cel supranumit regele fierului vechi din Valea Jiului, anul trecut în luna aprilie. El s-a fãcut cu aproximativ 2 tone de fier rezultat din tãierea obeliscului, iar primãria Aninoasa cu circa 50 de milioane de lei vechi, conform primarul Ilie Botgros la vremea aceea.

Nimeni nu ºtie exact anul construcþiei obeliscului de la Livezeni, care într-o vreme a aparþinut municipiului Petroºani apoi oraºului Aninoasa. Localnicii zonei spun, însã cã acesta ar fi fost ridicat în anii 80.

Luiza ANDRONACHE