Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 45
Cronica Vãii Jiului Vineri, 20 ianuarie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Jandarmeria s-a pregãtit de revolte încã de anul trecut
PAGINA A 5-A PSD Lupeni între real, Minerii de la Consilierii PSD, PNL ºi de forþã ºi paranoia Uricani, furaþi ºi la PRM din Vulcan boicoteazã faima ocial democraþii din Lupeni sunt cotaþi S de grupuri considerate „de elitã” ca fiind sporul de noapte? activitatea tuturor cel puþin spider-man. >>> PAGINA A 8-A ngajaþii minei Uricani care lucreazã la suprafaþã se plâng de faptul cã, de câteva A primarilor din Valea Jiului luni, conducerea subunitãþii miniere, împreunã
onsilierii PSD, PNL ºi PRM din Vulcan au reuºit C sã blocheze activitatea întregului sistem administrativ al Vãii Jiului, o premierã absolutã pentru zonã.
>>> PAGINA A 3-A
cu sindicaliºtii care ar fi trebuit sã le prezinte interesele, le-au tãiat cinci ore de muncã pe o sãptãmâna de lucru din schimbul trei.
>>> PAGINA A 9-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 ianuarie 2012
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
ANUNÞURI
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Matilda (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Mai furios, mai iute 22:20 Umbra Dragonului 0:15 Mai furios, mai iute
National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Clipuri 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Reþeta rãzbunãrii 22:15 Lanþul puterii 0:15 În cãutarea fericirii (r) 1:15 Lanþul puterii (r)
PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Hibernatus (r) 12:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Cowboy ºi idioþi 16:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Alien vs. Predator 22:30 Rãzboiul stelelor Ameninþarea fantomei 1:00 ªtirile Pro TV (r)
Prima TV 7:00 Îmblânzirea scorpiei (r) Redifuzare 8:00 Iubiri secrete (r) 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Casã, construcþie ºi design 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:15 Îmblânzirea scorpiei Redifuzare 16:00 Iubiri secrete 16:30 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 ªcoala de rock 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Pericol ascuns 1:00 Focus (r)
TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Fãrã frontiere (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Cãlãtorii la superaltiv 17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose (r) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Gala Premiilor de Excelenþã Electrecord 23:10 Y2K 1:00 Concert - A night with Lou Red
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 ianuarie 2012
Consilierii PSD, PNL ºi PRM din Vulcan boicoteazã activitatea tuturor primarilor din Valea Jiului onsilierii PSD, PNL ºi PRM din Vulcan au reuºit sã blocheze activitatea întregului sistem administrativ al Vãii Jiului, o premierã absolutã pentru zonã.
C
Incompetenþa politicã a unor personaje ajunse vremelnic pe anumite scaune este nocivã pentru societate, iar acest lucru este demonstrat la Vulcan. Un grup de cetãþeni revoltaþi din municipiul Vulcan solicitã organelor abilitate sã se autosesizeze, deoarece încãpãþânarea ºi interesele PSD ºi PNL îi afecteazã, iar acest lucru ar putea fi infracþiune.
unui nou F ilmul eºec
Joi dimineaþã la ora 10 a fost convocatã o nouã ºedinþã de îndatã de cãtre primarul Gheorghe Ile pentru deblocarea situaþiei financiare a Primãriei, prin adoptarea în Consiliul Local a hotãrârii de transfer al deficitului din activitatea financiarã a anului trecut, în 2012. Dupã neexercitarea votului consilierilor PSD, PNL ºi PRM la ºedinþa de miercuri, executivul a sperat ca joi situ-
aþia sã fie restabilitã. Lucru care nu s-a întâmplat. Deºi cvorumul a fost îndeplinit cu cei 9 consilieri PD-L ºi (doar) 3 PSD-iºti: Simion Spiridon, Ioan Nica ºi Cristian Meriºanu aceºtia din urmã au venit cu lecþiile învãþate, aºa cum de altfel au recunoscut la ieºire. Adicã au refuzat votarea acestei hotãrâri la ordin politic. Rãspunderea care le revine în aceste condiþii este greu de cuantificat. Conform declaraþiei fãcutã la aceastã ºedinþã de directoarea Trezoreriei din Petroºani, Mirela Ardeleanu, refuzul de vot al consilierilor PSD, PNL ºi PRM din Vulcan, blocheazã activitatea financiarã a tuturor primãriilor din Valea Jiului. Conform Ordinului Ministrului Finanþelor, Trezoreriile au datoria sã încheie exerciþiul financiar pentru 2011 pânã la data de 19 ianuarie. În absenþa acestei închideri, tot ceea ce reprezintã sistemul de plãþi al administraþiilor locale este blocat. Aici este vorba despre salariile personalului din primãrii, salariile profesorilor, indemnizaþiile pentru persoanele cu handicap ºi îngrijitorii acestora ºi plãþile primãriilor cãtre terþi, adicã furnizori de servicii. Elevii nu pot beneficia de transportul cãtre ºcoalã deoarece nu se poate achiziþiona carburant
pentru maºinile destinate pentru ei. Ceea ce au aflat astãzi consilierii PSD este cã prin boicotarea activitãþii Primãriei din Vulcan îi blocheazã ºi pe primarii PSD-iºti din Vale. Nici una dintre explicaþiile directoarei Trezoreriei, nici apelul colegilor de consiliu pentru înþelegerea dimensiunii acestei decizii de menþinere a blocajului în Consiliul Local Vulcan nu au avut ecou în conºtiinþele celor trei PSD-iºti, care la momentul votului, au refuzat sã-ºi exercite aceste drept, motivând cã vor reîncepe sã voteze doar în ºedinþã ordinarã. Ori în aceastpã situaþie, regimul de urgenþã al acestei hotãrâri este explicit ºi de nenegociat. La ieºire primarul Gheorghe Ile le-a reproºat cã se lasã manipulaþi politic lucru pe care consilierul Ioan Nica la acceptat, în ºoaptã, spunându-i primarului oarecum jenat : Acum aþi înþeles! ,,Am sperat cã dupã ºedinþa de ieri lucrurile se vor îndrepta. Am avut însã speranþe deºarte. Au primit ordin sã nu voteze ºi ei sunt împotriva cetãþenilor din Vulcan ºi Valea Jiului. Atunci când au avut interese personale au votat pentru ca Marin Coltescu sã poatã obþine hectare de teren, acolo toatã lumea a ridicat mâna. ªi acum este tot interesul lor personal,
nu al comunitãþii. Pentru Primãrie acest blocaj înseamnã neplata salariilor personalului din primãrie, a persoanelor cu handicap, al profesorilor, tot ceea ce înseamnã persoane plãtite de la bugetul local. Mai mult, nu putem încasa taxele ºi impozitele iar cei care s-au obiºnuit sã îºi plãteascã taxele pentru a putea beneficia de reducerea de 10% pierd aceastã oportunitate de a economisi bani din bugetul familiei. În acest moment nu mai cred nimic, nici mãcar în promisiunile lor cã prin convocarea unei ºedinþe ordinare vor reveni la sentimente mai bune ºi vor susþine interesele cetãþenilor comunitãþii. Cred în acest moment aºa cum nu am încetat niciodatã, cã interesul comunitãþii este mai mare decât cel personal (ºi periculos
pentru comunitate) al lui Marin Coltescu”, a declarat Gheorghe Ile, la finalul ºedinþei. Primarul Gheorghe Ile va încerca ºi astãzi sã-i convingã pe consilieri sã aprobe cele douã proiecte vitale pentru întreaga Valea Jiului. De aceastã datã, la ºedinþa Consiliului Local ºi-au manifestat intenþia de a participa ºi personalul din Primãrie, profesorii, angajaþii Pregoterm, precum ºi cetãþeni ai muncipiului, afectaþi de lipsa de maturitate politicã a USL, în speranþa cã îi vor face pe consilieriii PSD ºi PNL sã lase la o parte interesele de partid ºi sã fie interesaþi de oameni. Marius MITRACHE Gabriela RIZEA
PNL-iºtii din Valea Jiului, la Bucureºti M ai mulþi membri PNL din Valea Jiului au plecat la mitingul de la Bucureºti. Deplasarea s-a fãcut cu douã autocare care au plecat joi dimineaþa din Valea Jiului cu destinaþia Piaþa Universitãþii. Printre cei care s-au aflat la mitingul din Bucureºti se numãrã viceprimarul oraºului Aninoasa, Mihãiþã Nistor, dar ºi consiliera de la Vulcan Alin Cîrstoiu. În plus, de la Petrila a plecat ºi viceprimarul Constantin Ramaºcanu, membru ºi el PNL. Mihãiþã Nistor ºi-a anunþat plecarea ºi pe
facebook, unde, a notat cã, dupã mitingul de la Aninoasa, se duce direct la Arcul de Triumf. Asta pentru cã la Aninoasa „a explodat mãmãliga” miercuri seara. ªi Alina Cârstoiu a protestat în felul ei pe facebook, acolo unde în poza de profil ºi l-a pus pe Traian Bãsescu în zeghe ºi cãtuºe la mâini. Mai mult, ca sã demonstreze tuturor cã nu-s doar vorbe, ci ºi fapte, Mihãiþã Nistor a ºi postat pe facebook poza cu autocarul abia ajuns la Bucureºti. „Suntem cam 40 din Vestul Vãii Jiului în acest autocar ºi un altul cu cei din Petroºani ºi Petrila ne-a urmat. Am stat vreo
jumãtate de orã cã ne-au oprit la intrarea în Bucureºti, dar a fost în regulã”, spune Mihãiþã Nistor Din Valea Jiului au fost încãrcate cel puþin douã autocare, cu aproximativ 100 de
oameni, care au protestat la mitingul organizat de USL. Unul dintre autocare este cel al clubului Jiul, pentru cã la Bucureºti a plecat însuºi patronul echipei, Alin Simota. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 ianuarie 2012
Un singur disponibilizat mai face greva foamei n singur fost miner disponibilizat de la U mina Lonea mai rezistã în greva foamei. Ultimul care a cedat a fost Sabin Firizoiu, cel care ºi în luna decembrie a stat în greva foamei. Colegul sãu, Petru Blikling spune cã acesta s-a simþit brusc rãu ºi a chemat salvarea. Omul povesteºte cã a fost alertat de colegi ºi a fost nevoit sã iasã afarã, de teamã sã nu i se facã ºi lui rãu. „Eram afarã ºi colegii mei au zis cã se simte rãu. Am venit ºi n-am chemat salvarea. L-am gãsit aici aproape inert pe scaun ºi m-am speriat. Am ieºit ºi eu afarã de teamã sã nu intru în panicã”, afirmã Petru Blikling. Ultimul grevist al foamei ne-a povestit cum se simte acum ºi cã nu ºtie cât va mai rezista ºi
el. „Mã doare capul, ameþesc ºi am dureri de stomac. Nu ºtiu cât mai rezist, dar am oamenii cu mine aici care stau ºi mã încurajeazã. E un efort pe care îl fac cu ultimele puteri”, a mai spus Petru Blikling. Joia trecutã 4 foºti mineri au intrat în greva foamei la Petroºani, dar pe rând, oamenii au cedat unul câte unul. Miercuri dupã amiazã a ajuns la spital Mircea Flora ºi apoi a fost nevoit sã renunþe la protest.
salariile compensatorii aferente personalului disponibilizat in anul 2011”. Constantin Jujan, directorul general al CNH, spune cã acestea sunt decla-
a rezolvat M ECMA problema Pe de altã parte, într-un comunicat remis presei de cãtre reprezentanþii Ministerului Economiei, se aratã cã “au fost soluþionate problemele legate de plata celei de-a treia tranºe din
Înfometarea i-a dus la spital oi dintre disponibilizaþii care s-au aflat în greva foameni au ajuns, ieri, la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Organismul bãrbaþilor a cedat, dupã ce aceºtia au renunþat la hranã de mai bine de o sãptãmânã.
D
Doi dintre cei trei disponibilizaþi aflaþi în greva foamei de o sãp-
raþii politice, iar cei 900 de ortaci disponibilizaþi în septembrie 2011 mai au de aºteptat pânã aproape de mijlocul lunii februarie, ca sãle intre banii în
tãmânã au cedat. Starea acestora s-a înrãutãþit pe fondul inaniþiei. Ei nu au mai mâncat de 7 zile, de când au decis sã intre în greva foamei pentru a-ºi cere drepturile. Unul din ei a fost transportat, miercuri, la Spitalul de Urgenþã din Petroºani pentru a i se oferi îngrijiri medicale. “Pacientul a prezentat dureri gastrice si un atac de panica. in urma investigatiilor nu a necesitat internarea”, afirmã Petre Corlan medic de gardã UPU
SMURD Petroºani. Cel de-al doilea a ajuns la SUP joi dupã-amiazã. Celãlalt disponibilizat care face greva foamei spune cã nu va renunþa la acest manifest decât atunci când ºi organismul lui va ceda. Medicii îl sfãtuiesc pe cel care se aflã în greva foamei sã respecte anumite regului în momentul în care va relua procesul alimentar. El trebuie sã mãnânce puþin de mai multe ori pe zi. Raul IRINOVICI
cont. “S-a semnat un acord cu sindicatele, dar asta nu certificã faptul cã disponibilizaþii vor intra în posesia banilor. Sunt declaraþii politice care pot fi interpretate, dar banii vor veni, dupã ce Comisia Europeanã îºi va da acordul pentru alocarea subvenþiei”, a precizat Jujan. Minerii care au plecat de la minele din Valea Jiului în septembrie anul trecut mai au de primit aproximativ câte 7.000 de lei. Sumele ar fi trebuit sã intre în conturile lor încã din luna decembrie. Diana MITRACHE
ULTIMA ORÃ! La ora închiderii ediþiei, ºi cel de-al treilea grevist al foamei a fost luat de ambulanþã ºi dus la spital, dupã ce i s-a fãcut rãu ºi a cãzut din picioare
Mai au de aºteptat pentru a treia tranºã isponibilizaþii îºi vor primi ultima parte a salariilor compensatorii la jumãtatea lunii februarie. Banii vor fi alocaþi dupã ce Comisia Europeanã îºi dã avizul pentru acordarea subvenþiei.
D
Ministerul Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri a rezolvat problema disponibilizaþilor. Ei îºi vor primi cea de-a treia tranºã a salariilor compensatorii pânã la jumãtatea lunii februarie. Decizia vine în urma unor discuþii dintre reprezentanþii ministerului ºi cei ai Companiei Naþionale a Huilei. “Banii disponibilizatilor vor fi acodati dupa ce Comisia Europeana isi va da avizul pt subventie. Data
preconizata este pentru 15 februarie”, declarã Petre Nica preºedintele Sindicatului Muntele Disponibilizaþii trebuiau sã îºi primeascã cea de-a treia tranºã a salariilor compensatorii la finele lunii decembrie. Ei nu au intrat în posesia banilor pentru cã cei de la Comisia Europeanã nu au acordat încã avizul. O datã cu alocarea ultimei pãrþi a banilor, problemele discponibiliza-
þilor vor lua sfârºit. În cadrul discuþiilor purtate, au fost analizate principalele revendicãri sindicale ºi mãsurile necesare în vederea funcþionãrii optime a CNH Petroºani, astfel încât sã poatã fi asigurat necesarul de huilã din producþia internã pentru termocentralele Mintia ºi Paroºeni, care furnizeazã în aceastã perioadã o parte importantã din producþia naþionalã de energie electricã. Raul IRINOVICI
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 ianuarie 2012
Jandarmeria s-a pregãtit de revolte încã de anul trecut chipamente de reprimare a revoltelor achiziþionate “fãrã numãr”
E
În prag de sãrbãtori Jandarmeria Bucureºti a achiziþionat un adevãrat arsenal de echipament destinat reprimãrii
revoltelor. Valoarea totatã a muniþiei achiziþionate se ridicã la 798.398 lei, iar tranzacþia a avut loc la data de 15.11 2011, printr-o licitaþie cu un singur ofertant.
U
nde merg banii publici?
Muniþie Anunþ de atribuire numãrul 117880/15.11.2011 Informaþii anunþ de participare asociat Numãr anunþ: 128026 / 06.08.2011 Denumire contract: Contract de furnizare anumite categorii de muniþii. Secþiunea I: Autoritatea Contractantã Unitatea Militarã 0251 Bucureºti Sectiunea II: Obiectul Contractului Contract de furnizare anumite categorii de muniþii. Locul principal de livrare: La sediul autoritãþii contractante. II. 1.5) Clasificare CPV (vocabularul comun privind achiziþiile) 35331500-8 – Cartuºe (Rev.2) 35330000-6 – Muniþie (Rev.2) II. 2.1) Valoarea totala finala a contractului sau a contractelor 798,398.8 RON TVA inclus (24%) SECTIUNEA IV: Procedura Licitaþie deschisã V. 1) Data atribuirii contractului 26.10.2011 V. 2) Numãrul de oferte primite 1 V. 3) Numele si adresa operatorului economic caruia ia fost atribuit contractul COMPANIA NAÞIONALÃ ROMARM S.A. Estimarea iniþiala a valorii contractului Valoarea: 645.161.29 Moneda: RON Cu TVA inclus TVA(%): 24.00 Valoarea totalã finalã a contractului Valoarea: 798.398.80 Moneda: RON Cu TVA inclus TVA(%): 24.00
Achiziþia din data de 15.11.2011, dar ºi alte achiziþii derulate în cursul anului trecut ale Jandarmeriei, pare cã au avut ca scop pregãtirea pentru a fi oprite ºi reprimate revoltele populare împotriva regimului Bãsescu & Boc. Printre echipamentele de reprimare a revoltelor se regãsesc bocancii cu inserþie de oþel numai buni de rupt picioare ori de spart capete, aceasta fiind ºi o posibilã explicaþie a numãrului mare de rãniþi din ultimele zile. Poate ar fi interesant sã
vedeþi ce a achiziþionat Jandarmeria ºi unde s-au dus banii publici. Presa a relata anul trecut despre intenþia Jandarmeriei de a se dota cu peste 10.000 de cãºti de protecþie, peste 700 de arme, câteva zeci de mii de lansatoare, dar ºi grenade fumigene, lacrimogene ºi peste 4,5 milioane de cartuºe. De asemenea, Jandarmeria a mai achiziþionat 175 de veste antiglonþ, 335 de lansatoare de grenade, precum ºi 10.000 de mãºti contra gazelor Marius MITRACHE
Bocanci cu inserþie de oþel Anunt de atribuire numarul 83246/07.05.2010 SECTIUNEA I: Autoritatea Contractantã I. 1) Denumirea, adresa si punct(e) de contact: Unitatea Militarã 0251 Bucureºti Sectiunea II: Obiectul Contractului Contract de furnizare de produse – bocanci cu inserþie de oþel II. 1.4) Descrierea succintã a contractului sau a achiziþiei/achiziþiilor Achiziþia a 230 perechi bocanci cu inserþie de oþel. II. 1.5) Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizitiile) 18831000-3 - Încãlþãminte cu vârf de protecþie de metal (Rev.2) II. 2.1) Valoarea totalã finalã a contractului sau a contractelor 65,140.6 RON TVA inclus (19%) SECTIUNEA IV: Procedura Negociere fãrã anunþ de participare Justificarea alegerii procedurii de negociere fãrã publicarea prealabilã a unui anunþ de participare: • Situaþie de urgenþã extremã survenitã în urma unor evenimente care nu puteau fi prevãzute de autoritatea contractantã, în conformitate cu condiþiile stricte stabilite în directivã IV. 2) Criterii de atribuire Preþul cel mai scazut IV. 2.2) S-a organizat o licitaþie electronicã Nu IV. 3.2) Anunþuri publicate (anunt publicat) anterior privind acelasi contract Nu SECTIUNEA V: Atribuirea Contractului V. 1) Data atribuirii contractului 28.04.2010 V. 2) Numãrul de oferte primite 1 V. 3) Numele operatorului economic cãruia i-a fost atribuit contractul SC Viper Concept SRL V. 4) Informaþii privind valoarea contractului Estimarea iniþiala a valorii contractului Valoarea: 67.056.50 Moneda: RON Cu TVA inclus TVA(%): 19.00 Valoarea totalã finalã a contractului Valoarea: 65.140.60 Moneda: RON Cu TVA inclus TVA(%): 19.00
Strãzile au rãsunat din nou de scandãrile protestatarilor n judetul Hunedoara oamenii au iesit din nou in stradã. Sute de persoane au cerut demisia ºefului statului, aºa cum au fãcut-o ºi în ultimele zile.
Î
La Deva, protestul a început la orele 16:00 cu intonarea Imnului Naþional. La fel ca ºi în zilele precedente, protestatarii au scandat, în principal, lozinci împotriva preºedintelui Traian Bãsescu, cãruia i-au cerut
demisia, considerându-l vinovat de mãsurile de austeritate adoptate de guvernanþi în ultima perioadã, care i-a sãrãcit foarte mult.. ªi la Petroºani, oamenii au ieºit din nou pe strãzi. Vorbim de peste 300 de personae pe care nici mãcar frigul pãtrunzãtor de afarã nu i-a putut þine în case. Dacã pânã acum tinerii au fost în fruntea coloanei de manifestanþi, de aceastã datã pensionarii au dat tonul. ªi-au adus cu ei steaguri, pancarte ºi multe obiecte zgomotoase cu ajutorul cãrora sã atragã atenþia asupra
manifestãrilor. Iar tactica a dat rezultate. La început puþinã lume credea ºi în reuºita acestei seri. De fapt, la orele 18.00, când era anunþatã ora de începere a protestului, în faþa Casei de Culturã nu erau decât jandarmii. Au început sã se strângã în jurul orei 19.00, mai întâi timid, pentru ca o orã mai târziu pe strãzile Petroºaniului sã mãrºãluiascã aproximativ 300 de oameni, deopotriva tineri sau pensionari. Au respectat aproape aceeaºi reþetã, acelaºi traseu, dar de aceastã datã coloana de manifestanþi – printre care
mulþi ieºiþi din sistemul minier – sau oprit la poarta Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, acolo unde de o sãptãmânã câþiva ortaci au intrat în greva foamei. Asearã mai erau doar doi, dupã ce miercuri searã unuia dintre greviºti i s-a fãcut rãu ºi a ajuns la spital. Cei doi care au mai rãmas sã protesteze au fost emoþionaþi pânã la lacrimi de gestul manifestanþilor. Protestul s-a desfãºurat ºi de aceastã datã fãrã incidente. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 ianuarie 2012
6 Actualitate „Odatã cu pierderea lui Dan, a plecat o parte din mine ºi nu cred cã se va mai întoarce vreodatã” . Lansarea Proiectului ce poartã numele jurnalistului Dan Codrea.
Lãcrãmioara ºi Ioan Codrea, celor doi fraþi ai sãi Luminiþa ºi Mugurel Codrea, cumnatului Adrian Cerchez, familiei Valentina ºi Nicolae Cerchez, familiei Anela ºi Gheorghe Berca, prietenului Hari Vochiþoiu, rudelor, prietenilor, colegilor. Numele Ioan provine de la evereiescul „Yochana”, cu semnificaþia „binecuvântarea Domnului”. Nu întâmplãtor Dan Ioan Codrea a fost condus pe ultimul sãu drum în 7 ianuarie, de Sf. Ion, de toþi cei care îl iubesc. Avea 42 de ani ºi multe visuri de îndeplinit...
estul de multã vreme de la dispariþia fratelui Dan Codrea din viaþa noastrã (aici e o întreagã poveste de spus despre fratele Dan ºi sora Luminiþa Codrea!) nu am putut scrie absolut nici un rând despre el, despre OMUL DAN IOAN CODREA. Pentru cã Dan Codrea rãmâne în conºtiinþa noastrã mai mult decât un jurnalist, mai mult decât un inginer minier, mai mult decât munca de Sisif din culisele a patru simeze cu fotografii (în care cifra 13 însemna pentru el sfidarea propriului destin necruþãtor!), mai mult decât universul ideatic al articolelor din Sãptãmâna Vãii Jiului – cunoscuta publicaþie independentã în alb-negru pe care Dan a reuºit sã o aducã în anul XI al existenþei sale.
D
Dupã ce vestea din luna mai 2009, a cãzut ca plumbul topit în mintea ºi în sufletul lui Dan Ioan Codrea, apoi în mintea ºi în sufletul celor care-l iubesc, nimic nu a mai fost la fel. Nu avea cum sã mai fie...Dupã ce acel diagnostic a cãzut ca plumbul topit peste trupul lui, Dan Ioan Codrea a mai trãit 2 ani,
7 luni ºi 4 zile. Însã nu a trãit oricum. Dan a luptat pentru fiecare clipã de viaþã: nu s-a lamentat, nu s-a plâns, ºi-a purtat Crucea cu stoicism, a suferit în tãcere. Þin minte cã mi-a spus cã învãþãm poate prea târziu sã ne bucurãm de fiecare clipã a vieþii. Fratele Dan Ioan Codrea rãmâne un exemplu pentru noi toþi: tãrie de caracter, un curaj extraordinar, un luptãtor. Nu, nu am intenþia sã vorbesc frumos de fratele Dan, numai pentru cã a plecat de lângã noi. Nu mã caracterizeazã. O sã vorbesc de OMUL DAN IOAN CODREA aºa cum l-am cunoscut eu, în urmã cu peste 20 de ani, era prin 1987-1988: un tânãr cu plete, mereu zâmbitor, plin de viaþã, un mare amator al lecturilor de orice gen, o minte deschisã, o gândire analiticã, un om curios, care pãrea dificil câteodatã (numai sufletele sensibile par dificile, cãci pun bariere greu de trecut pentru cei superficiali!), cinic uneori, maliþios câteodatã, înzestrat cu simþul umorului, o limbã ascuþitã, un condei unic, o inimã care în ultimele douã luni de
Actualitate 7
„
DAN CODREA, tatã de milioane ºi o continuã provocare viaþã L-a iubit pe Dumnezeu mai mult ºi L-a provocat mai mult, în acelaºi timp. Eu l-am înþeles, am înþeles substratul acelor negãri ale divinitãþii, cu atâta patimã, cu atâta înverºunare, cu atâta tristeþe neafiºatã, cu atâta speranþã. Spun toate acestea, pentru cã polemicile dintre noi (prin sms-uri, pe care le-am pierdut odatã cu telefonul!) aveau ca temã credinþa în Dumnezeu: eu susþineam faptul cã Dumnezeu înseamnã Iubire, iar Dan spunea cã am alunecat în misticism. Dupã care ºi-a cerut iertare. Asta a fost cu puþin timp înainte
ca el sã meargã, pentru a treia oarã, la clinica din Cluj-Napoca, era pe la sfârºitul lui noiembrie 2011. M-am trezit cu un sms în care zicea cã nu-i spun chiar nimic, ca sã-l încurajez pentru noua intervenþie chirurgicalã? I-am rãspuns cã nu ºtiam cã este la clinicã ºi cã-i dorim – eu ºi Sorin Mihail – sã fie la fel de puternic cum îl ºtim, cã este un exemplu de curaj pentru noi toþi, un luptãtor ºi un învingãtor. Mi-a rãspuns cã-mi mulþumeºte pentru frumoasele cuvinte, dar cã exagerez. Aºa era Dan, de o modestie care ar trebui sã fie pildã pentru noi toþi.
ªtiu cã el ne aude de acolo, din Ceruri, ºi cred cã înþelege, în sfârºit, cât de mult a însemnat ºi înseamnã pentru noi. În acea searã de 4 ianuarie l-am þinut de mânã ºi l-am strigat, i-am spus sã miºte degetele dacã mã aude... Avea ochii larg deschiºi... Îngeraºul lui pãzitor nu l-a mai lãsat sã ne rãspundã. Mã urmãreºte faptul cã Dan nu mi-a mai rãspuns. Aºteptam cu toþii o minune, pe viaþã! Dor de neînchipuit a lãsat fratele Dan Ioan Codrea în urma lui – iubitei sale Vera Graure, fiului Cristian George Popa, pãrinþilor
… El vegheazã”
O vorbã din popor spune cã nu e om acela care n-a ridicat o casã, nu a crescut un copil, nu a sãdit un pom. Îmi cer iertare familiei Codrea ºi familiei Verei Graure cã rãscolesc amintiri... Puþini sunt cei care ºtiu cã jurnalistul Dan Ioan Codrea a fost un tatã în adevãratul sens al cuvântului ºi un pãrinte spiritual pentru Cristian George Popa, fiul Verei Graure, pe care l-a crescut, l-a înþeles, l-a iubit ca pe copilul sãu, l-a susþinut moral ºi financiar, l-a ajutat sã-ºi facã un rost în viaþã. Pe Cristian, Dan l-a considerat mereu fiul sãu, a fost un pãrinte devotat pentru el, l-a respectat ºi i-a acordat toatã preþuirea sa. Dan Ioan Codrea este îngeraºul lui Cristian... „Dan a fost un om deosebit, iar pentru mine a fost mult mai mult decât cel mai bun prieten ºi, la nevoie, un sprijin. El a fost ataºat de toþi cei din familie ºi toatã familia de el. Pentru cã eu nu l-am auzit niciodatã sã se certe cu cineva sau sã jigneascã pe cineva sau sã se duºmãneascã cu cineva. Afecþiunea trebuie sã vinã din suflet, iar el cred cã a demonstrat-o tuturor, prin faptele sale. Despre sprijinul acordat
în timpul facultãþii pot spune cã a fost maxim, din toate punctele de vedere. Vreau sã vã spun cã odatã cu pierderea lui Dan, a plecat o parte din mine ºi nu cred cã se va mai întoarce vreodatã. Dar, cred cã acolo unde este, el vegheazã asupra tuturor celor dragi. Pãcat cã a plecat prea repede dintre noi. Odihneascã-se în pace.”, spune Cristian George Popa. Dacã el a ajuns în prezent un om cu deosebite calitãþi ºi, mai ales, un om responsabil, se datoreazã în foarte mare mãsurã pãrintelui sãu spiritual, Dan Ioan Codrea. Cristian George Popa a absolvit în anul 2005 Facultatea de Mine din cadrul Universitãþii din Petroºani, specializarea Procesarea Resurselor Minerale Utile. Dupã ce în perioada octombrie 2004 – martie 2005, Cristian Popa a fost angajatul DH Sport Petroºani, între 2005-2006 a lucrat ca inginer în cadrul SC Flexik Automation ºantier Pirelli, în perioada noiembrie 2007 - mai 2008 a fost inginer instalaþii-ventilaþie în cadrul ºantierului Nokia de la Jucu, pentru ca între 2009 – 2010 sã fie numit ªef ºantier instalaþii-ventilaþie la ªantierul Kaufland Logistik din Ploieºti ºi în perioada mai – august
Foto Dan CODREA
2009 sã lucreze ca inginer la ªantierul Upground Bucureºti. La numai 30 de ani (împlineºte 31 de ani în 24 aprilie!), Cristian George Popa poartã pe umeri responsabilitatea a peste 50 de angajaþi ai ªantierului Pirelli din Slatina, în calitate de ºef de ºantier. Este cãsãtorit cu Gabriela Aurelia ºi au o fetiþã de 4 ani, Ana-Maria.
remiul de Excelenþã P „DAN CODREA” pentru cel mai bun fotoreporter, made by Vocea Vãii Jiului Ne gândisem zilele acestea sã punem bazele unei Fundaþii în memoria jurnalistului Dan Codrea:
Foto Dan CODREA
Portofelele mamelor, forþate de guvern
roaspetele mãmici care nu-ºi vor achita taxele ºi impozitele la zi, chiar ºi amenzile de circulaþie, nu vor mai putea beneficia de indemnizaþia pentru creºterea copilului în 2012, conform noilor prevederi legale.
P
De aceastã nouã mãsurã a guvernanþilor nu vor fi afectate numai mamele, ci ºi cei care primesc alocaþia pentru susþinerea familieici, cât ºi beneficiarii venitului minim garantat. ”Statul vrea mai întâi ca noi sã plãtim taxele ºi impozitele stabilite prin lege, iar dacã nu, va sus-
penda indemnizaþia pentru creºterea copilului. Am citit textul legii, care spune ºi cã eu am la dispoziþie cinci luni pentru a plãti aceste taxe, iar dupã aceea voi fi repusã în platã. Iar dacã nu am bani în aceste cinci luni, va trebui sã îmi fac un nou dosar. Pãi ãºtia sunt nebuni? Îi bagã cu forþa mâna în buzunar? Mã condiþioneazã sã le plãtesc dãrile când vor ei? Pãi dacã eu abia am bani pentru familia mea, eu nu mai pot beneficia de indemnizaþie, bani care vin în urma muncii mele? Dar unde vor sã ne aducã? Sã ieºim în stradã ºi noi, împreunã cu bebeluºii noºtri? Aºa ceva numai în România se întâmplã. ºi dupã aceea se întreabã guvernanþii
de ce pleacã atâþia oameni din þarã. În Franþa, de exemplu, statul îþi asigurã ºi bonã acasã, ca sã poþi merge la muncã, iar aici ne bagã mâinile în buzunare”, spune, revoltatã, Geanina Rotundu, din Lupeni, mamã a unui bebeluº de patru luni. Tot ea spune cã, prin birurile puse asupra românilor în aceastã perioadã, sunt foarte mari ºansele ca natalitatea sã scadã cu procente bune. Ea este de pãrere cã singurii care vor face copii în continuare sunt cei care provin din medii sãrace, a cãror educaþie lasã de dorit. ”Eu, una, nu ºtiu dacã voi mai dori sã mai am un copil, cã trebuie sã plãtesc la stat pentru
orice, pânã ºi pentru naºterea lui. Când statul ar trebui sã mã plãteascã pe mine pentru asta. Dacã noi, cei care avem câte un serviciu, care avem niºte studii, nu mai facem copii fiindcã ne e fricã de faptul cã nu vom avea cu ce sã-i creºtem, nu cred cã va fi o problemã pentru cei care au ajutor social, din ªtefan, de exemplu. Nu vreau sã fiu rãutãcioasã, dar acolo e anul ºi copilul, ºi totul e din vina sistemului, care nu oferã mamelor ce provin din astfel de medii o educaþie sãnãtoasã. Ar fi trist sã creascã numãrul copiilor abandonaþi”, a mai declarat Geanina Rotundu. Actul normativ, intrat în vigoare la sfârºitul anului trecut, modificã atât
OUG 111/2010, cât ºi OUG 148/2005. Deºi cuantumul indemnizaþiilor nu se schimbã, el va fi raportat acum la indicatorul social de referinþã (ISR). Rãmân în vigoare ºase tipuri de concedii pentru creºterea copiilor: - Concediul pentru creºterea copilului în vârstã de pânã la 1 an se acordã persoanelor ai cãror copii s-au nãscut începând cu data de 1 ianuarie 2011 (indemnizaþia este de 75% din venitul realizat în ultimele 12 luni anterioare naºterii copilului, între 600 ºi 3400 lei) - Concediul pentru creºterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani se acordã persoanelor ai cãror copii s-au nãscut începând cu data de 1
ianuarie 2011(indemnizaþia este de 75% din venitul realizat în ultimele 12 luni anterioare naºterii copilului, între 600 ºi 1200 lei) - Concediul pentru creºterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani se acordã persoanelor ai cãror copii s-au nãscut pânã la data de 31 decembrie 2010 (indemnizaþia este de 75% din venitul realizat în ultimele 12 luni anterioare naºterii copilului, între 600 ºi 3400 lei) - Concediul fãrã platã pentru creºterea copilului intre vârsta de 1 an ºi 2 ani - se acorda persoanelor ai cãror copii s-au nãscut începând cu data de 1 ianuarie 2011 ºi au beneficiat de concediu (plãtit) pentru creºterea copilului în
vârstã de pânã la 1 an - Concediul fãrã platã, de 4 luni, pentru creºterea copilului dupã primele 3 naºteri - se acordã pânã la împlinirea de cãtre copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap - Concediul pentru creºterea copilului cu handicap pânã la împlinirea vârstei de 3 ani - indemnizaþia este de 75% din media veniturilor pe ultimele 12 luni anterioare naºterii copilului, între 600 ºi 3400 lei. Ultimele douã tipuri de concediu se acordã atât persoanelor care au nãscut înainte de 31 decembrie 2010, cât ºi celor ai cãror copii s-au nãscut dupã 1 ianuarie 2011. Anamaria NEDELCOFF
Fundaþia “DAN CODREA” pentru sprijinirea persoanelor afectate de diverse patologii ale cancerului. În degringolada actualei societãþi româneºti este foarte greu sã realizezi un asemenea proiect, atât din prisma resurselor financiare cât ºi a birocraþiei care pune beþe-n roate. Nu vom renunþa la aceastã idee. Tot zilele acestea, ne-am gândit la înfiinþarea unui Premiu în memoria colegului nostru: Premiul de Excelenþã „DAN CODREA” pentru cel mai bun fotoreporter, oferit de publicaþia independentã Vocea Vãii Jiului, un premiu care va consta într-o plachetã pe care va sta gravat chipul jurnalistului, o Diplomã de Excelenþã ºi un stimulent în bani. Prima ediþie a evenimentului – decernarea Premiului de Excelenþã „DAN CODREA” pentru cel mai bun fotoreporter va avea loc în acest an, de Sf. Muceniþã Varvara, în data de 4 decembrie. Considerãm cã evenimentul reprezintã o provocare pentru toþi jurnaliºtii din Valea Jiului ºi aceastã provocare trebuie privitã cu seriozitate, fãrã orgolii, astfel încât, pânã spre finele anului 2012, sã avem posibilitatea sã oferim cititorilor articole de calitate ºi imagini de calitate – aºa cum a fãcut Dan Codrea ºi aºa cum ºi-ar fi dorit Dan Codrea în continuare, prin ridicarea actului jurnalistic. Leila OSMAN
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 ianuarie 2012
6 Actualitate „Odatã cu pierderea lui Dan, a plecat o parte din mine ºi nu cred cã se va mai întoarce vreodatã” . Lansarea Proiectului ce poartã numele jurnalistului Dan Codrea.
Lãcrãmioara ºi Ioan Codrea, celor doi fraþi ai sãi Luminiþa ºi Mugurel Codrea, cumnatului Adrian Cerchez, familiei Valentina ºi Nicolae Cerchez, familiei Anela ºi Gheorghe Berca, prietenului Hari Vochiþoiu, rudelor, prietenilor, colegilor. Numele Ioan provine de la evereiescul „Yochana”, cu semnificaþia „binecuvântarea Domnului”. Nu întâmplãtor Dan Ioan Codrea a fost condus pe ultimul sãu drum în 7 ianuarie, de Sf. Ion, de toþi cei care îl iubesc. Avea 42 de ani ºi multe visuri de îndeplinit...
estul de multã vreme de la dispariþia fratelui Dan Codrea din viaþa noastrã (aici e o întreagã poveste de spus despre fratele Dan ºi sora Luminiþa Codrea!) nu am putut scrie absolut nici un rând despre el, despre OMUL DAN IOAN CODREA. Pentru cã Dan Codrea rãmâne în conºtiinþa noastrã mai mult decât un jurnalist, mai mult decât un inginer minier, mai mult decât munca de Sisif din culisele a patru simeze cu fotografii (în care cifra 13 însemna pentru el sfidarea propriului destin necruþãtor!), mai mult decât universul ideatic al articolelor din Sãptãmâna Vãii Jiului – cunoscuta publicaþie independentã în alb-negru pe care Dan a reuºit sã o aducã în anul XI al existenþei sale.
D
Dupã ce vestea din luna mai 2009, a cãzut ca plumbul topit în mintea ºi în sufletul lui Dan Ioan Codrea, apoi în mintea ºi în sufletul celor care-l iubesc, nimic nu a mai fost la fel. Nu avea cum sã mai fie...Dupã ce acel diagnostic a cãzut ca plumbul topit peste trupul lui, Dan Ioan Codrea a mai trãit 2 ani,
7 luni ºi 4 zile. Însã nu a trãit oricum. Dan a luptat pentru fiecare clipã de viaþã: nu s-a lamentat, nu s-a plâns, ºi-a purtat Crucea cu stoicism, a suferit în tãcere. Þin minte cã mi-a spus cã învãþãm poate prea târziu sã ne bucurãm de fiecare clipã a vieþii. Fratele Dan Ioan Codrea rãmâne un exemplu pentru noi toþi: tãrie de caracter, un curaj extraordinar, un luptãtor. Nu, nu am intenþia sã vorbesc frumos de fratele Dan, numai pentru cã a plecat de lângã noi. Nu mã caracterizeazã. O sã vorbesc de OMUL DAN IOAN CODREA aºa cum l-am cunoscut eu, în urmã cu peste 20 de ani, era prin 1987-1988: un tânãr cu plete, mereu zâmbitor, plin de viaþã, un mare amator al lecturilor de orice gen, o minte deschisã, o gândire analiticã, un om curios, care pãrea dificil câteodatã (numai sufletele sensibile par dificile, cãci pun bariere greu de trecut pentru cei superficiali!), cinic uneori, maliþios câteodatã, înzestrat cu simþul umorului, o limbã ascuþitã, un condei unic, o inimã care în ultimele douã luni de
Actualitate 7
„
DAN CODREA, tatã de milioane ºi o continuã provocare viaþã L-a iubit pe Dumnezeu mai mult ºi L-a provocat mai mult, în acelaºi timp. Eu l-am înþeles, am înþeles substratul acelor negãri ale divinitãþii, cu atâta patimã, cu atâta înverºunare, cu atâta tristeþe neafiºatã, cu atâta speranþã. Spun toate acestea, pentru cã polemicile dintre noi (prin sms-uri, pe care le-am pierdut odatã cu telefonul!) aveau ca temã credinþa în Dumnezeu: eu susþineam faptul cã Dumnezeu înseamnã Iubire, iar Dan spunea cã am alunecat în misticism. Dupã care ºi-a cerut iertare. Asta a fost cu puþin timp înainte
ca el sã meargã, pentru a treia oarã, la clinica din Cluj-Napoca, era pe la sfârºitul lui noiembrie 2011. M-am trezit cu un sms în care zicea cã nu-i spun chiar nimic, ca sã-l încurajez pentru noua intervenþie chirurgicalã? I-am rãspuns cã nu ºtiam cã este la clinicã ºi cã-i dorim – eu ºi Sorin Mihail – sã fie la fel de puternic cum îl ºtim, cã este un exemplu de curaj pentru noi toþi, un luptãtor ºi un învingãtor. Mi-a rãspuns cã-mi mulþumeºte pentru frumoasele cuvinte, dar cã exagerez. Aºa era Dan, de o modestie care ar trebui sã fie pildã pentru noi toþi.
ªtiu cã el ne aude de acolo, din Ceruri, ºi cred cã înþelege, în sfârºit, cât de mult a însemnat ºi înseamnã pentru noi. În acea searã de 4 ianuarie l-am þinut de mânã ºi l-am strigat, i-am spus sã miºte degetele dacã mã aude... Avea ochii larg deschiºi... Îngeraºul lui pãzitor nu l-a mai lãsat sã ne rãspundã. Mã urmãreºte faptul cã Dan nu mi-a mai rãspuns. Aºteptam cu toþii o minune, pe viaþã! Dor de neînchipuit a lãsat fratele Dan Ioan Codrea în urma lui – iubitei sale Vera Graure, fiului Cristian George Popa, pãrinþilor
… El vegheazã”
O vorbã din popor spune cã nu e om acela care n-a ridicat o casã, nu a crescut un copil, nu a sãdit un pom. Îmi cer iertare familiei Codrea ºi familiei Verei Graure cã rãscolesc amintiri... Puþini sunt cei care ºtiu cã jurnalistul Dan Ioan Codrea a fost un tatã în adevãratul sens al cuvântului ºi un pãrinte spiritual pentru Cristian George Popa, fiul Verei Graure, pe care l-a crescut, l-a înþeles, l-a iubit ca pe copilul sãu, l-a susþinut moral ºi financiar, l-a ajutat sã-ºi facã un rost în viaþã. Pe Cristian, Dan l-a considerat mereu fiul sãu, a fost un pãrinte devotat pentru el, l-a respectat ºi i-a acordat toatã preþuirea sa. Dan Ioan Codrea este îngeraºul lui Cristian... „Dan a fost un om deosebit, iar pentru mine a fost mult mai mult decât cel mai bun prieten ºi, la nevoie, un sprijin. El a fost ataºat de toþi cei din familie ºi toatã familia de el. Pentru cã eu nu l-am auzit niciodatã sã se certe cu cineva sau sã jigneascã pe cineva sau sã se duºmãneascã cu cineva. Afecþiunea trebuie sã vinã din suflet, iar el cred cã a demonstrat-o tuturor, prin faptele sale. Despre sprijinul acordat
în timpul facultãþii pot spune cã a fost maxim, din toate punctele de vedere. Vreau sã vã spun cã odatã cu pierderea lui Dan, a plecat o parte din mine ºi nu cred cã se va mai întoarce vreodatã. Dar, cred cã acolo unde este, el vegheazã asupra tuturor celor dragi. Pãcat cã a plecat prea repede dintre noi. Odihneascã-se în pace.”, spune Cristian George Popa. Dacã el a ajuns în prezent un om cu deosebite calitãþi ºi, mai ales, un om responsabil, se datoreazã în foarte mare mãsurã pãrintelui sãu spiritual, Dan Ioan Codrea. Cristian George Popa a absolvit în anul 2005 Facultatea de Mine din cadrul Universitãþii din Petroºani, specializarea Procesarea Resurselor Minerale Utile. Dupã ce în perioada octombrie 2004 – martie 2005, Cristian Popa a fost angajatul DH Sport Petroºani, între 2005-2006 a lucrat ca inginer în cadrul SC Flexik Automation ºantier Pirelli, în perioada noiembrie 2007 - mai 2008 a fost inginer instalaþii-ventilaþie în cadrul ºantierului Nokia de la Jucu, pentru ca între 2009 – 2010 sã fie numit ªef ºantier instalaþii-ventilaþie la ªantierul Kaufland Logistik din Ploieºti ºi în perioada mai – august
Foto Dan CODREA
2009 sã lucreze ca inginer la ªantierul Upground Bucureºti. La numai 30 de ani (împlineºte 31 de ani în 24 aprilie!), Cristian George Popa poartã pe umeri responsabilitatea a peste 50 de angajaþi ai ªantierului Pirelli din Slatina, în calitate de ºef de ºantier. Este cãsãtorit cu Gabriela Aurelia ºi au o fetiþã de 4 ani, Ana-Maria.
remiul de Excelenþã P „DAN CODREA” pentru cel mai bun fotoreporter, made by Vocea Vãii Jiului Ne gândisem zilele acestea sã punem bazele unei Fundaþii în memoria jurnalistului Dan Codrea:
Foto Dan CODREA
Portofelele mamelor, forþate de guvern
roaspetele mãmici care nu-ºi vor achita taxele ºi impozitele la zi, chiar ºi amenzile de circulaþie, nu vor mai putea beneficia de indemnizaþia pentru creºterea copilului în 2012, conform noilor prevederi legale.
P
De aceastã nouã mãsurã a guvernanþilor nu vor fi afectate numai mamele, ci ºi cei care primesc alocaþia pentru susþinerea familieici, cât ºi beneficiarii venitului minim garantat. ”Statul vrea mai întâi ca noi sã plãtim taxele ºi impozitele stabilite prin lege, iar dacã nu, va sus-
penda indemnizaþia pentru creºterea copilului. Am citit textul legii, care spune ºi cã eu am la dispoziþie cinci luni pentru a plãti aceste taxe, iar dupã aceea voi fi repusã în platã. Iar dacã nu am bani în aceste cinci luni, va trebui sã îmi fac un nou dosar. Pãi ãºtia sunt nebuni? Îi bagã cu forþa mâna în buzunar? Mã condiþioneazã sã le plãtesc dãrile când vor ei? Pãi dacã eu abia am bani pentru familia mea, eu nu mai pot beneficia de indemnizaþie, bani care vin în urma muncii mele? Dar unde vor sã ne aducã? Sã ieºim în stradã ºi noi, împreunã cu bebeluºii noºtri? Aºa ceva numai în România se întâmplã. ºi dupã aceea se întreabã guvernanþii
de ce pleacã atâþia oameni din þarã. În Franþa, de exemplu, statul îþi asigurã ºi bonã acasã, ca sã poþi merge la muncã, iar aici ne bagã mâinile în buzunare”, spune, revoltatã, Geanina Rotundu, din Lupeni, mamã a unui bebeluº de patru luni. Tot ea spune cã, prin birurile puse asupra românilor în aceastã perioadã, sunt foarte mari ºansele ca natalitatea sã scadã cu procente bune. Ea este de pãrere cã singurii care vor face copii în continuare sunt cei care provin din medii sãrace, a cãror educaþie lasã de dorit. ”Eu, una, nu ºtiu dacã voi mai dori sã mai am un copil, cã trebuie sã plãtesc la stat pentru
orice, pânã ºi pentru naºterea lui. Când statul ar trebui sã mã plãteascã pe mine pentru asta. Dacã noi, cei care avem câte un serviciu, care avem niºte studii, nu mai facem copii fiindcã ne e fricã de faptul cã nu vom avea cu ce sã-i creºtem, nu cred cã va fi o problemã pentru cei care au ajutor social, din ªtefan, de exemplu. Nu vreau sã fiu rãutãcioasã, dar acolo e anul ºi copilul, ºi totul e din vina sistemului, care nu oferã mamelor ce provin din astfel de medii o educaþie sãnãtoasã. Ar fi trist sã creascã numãrul copiilor abandonaþi”, a mai declarat Geanina Rotundu. Actul normativ, intrat în vigoare la sfârºitul anului trecut, modificã atât
OUG 111/2010, cât ºi OUG 148/2005. Deºi cuantumul indemnizaþiilor nu se schimbã, el va fi raportat acum la indicatorul social de referinþã (ISR). Rãmân în vigoare ºase tipuri de concedii pentru creºterea copiilor: - Concediul pentru creºterea copilului în vârstã de pânã la 1 an se acordã persoanelor ai cãror copii s-au nãscut începând cu data de 1 ianuarie 2011 (indemnizaþia este de 75% din venitul realizat în ultimele 12 luni anterioare naºterii copilului, între 600 ºi 3400 lei) - Concediul pentru creºterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani se acordã persoanelor ai cãror copii s-au nãscut începând cu data de 1
ianuarie 2011(indemnizaþia este de 75% din venitul realizat în ultimele 12 luni anterioare naºterii copilului, între 600 ºi 1200 lei) - Concediul pentru creºterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani se acordã persoanelor ai cãror copii s-au nãscut pânã la data de 31 decembrie 2010 (indemnizaþia este de 75% din venitul realizat în ultimele 12 luni anterioare naºterii copilului, între 600 ºi 3400 lei) - Concediul fãrã platã pentru creºterea copilului intre vârsta de 1 an ºi 2 ani - se acorda persoanelor ai cãror copii s-au nãscut începând cu data de 1 ianuarie 2011 ºi au beneficiat de concediu (plãtit) pentru creºterea copilului în
vârstã de pânã la 1 an - Concediul fãrã platã, de 4 luni, pentru creºterea copilului dupã primele 3 naºteri - se acordã pânã la împlinirea de cãtre copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap - Concediul pentru creºterea copilului cu handicap pânã la împlinirea vârstei de 3 ani - indemnizaþia este de 75% din media veniturilor pe ultimele 12 luni anterioare naºterii copilului, între 600 ºi 3400 lei. Ultimele douã tipuri de concediu se acordã atât persoanelor care au nãscut înainte de 31 decembrie 2010, cât ºi celor ai cãror copii s-au nãscut dupã 1 ianuarie 2011. Anamaria NEDELCOFF
Fundaþia “DAN CODREA” pentru sprijinirea persoanelor afectate de diverse patologii ale cancerului. În degringolada actualei societãþi româneºti este foarte greu sã realizezi un asemenea proiect, atât din prisma resurselor financiare cât ºi a birocraþiei care pune beþe-n roate. Nu vom renunþa la aceastã idee. Tot zilele acestea, ne-am gândit la înfiinþarea unui Premiu în memoria colegului nostru: Premiul de Excelenþã „DAN CODREA” pentru cel mai bun fotoreporter, oferit de publicaþia independentã Vocea Vãii Jiului, un premiu care va consta într-o plachetã pe care va sta gravat chipul jurnalistului, o Diplomã de Excelenþã ºi un stimulent în bani. Prima ediþie a evenimentului – decernarea Premiului de Excelenþã „DAN CODREA” pentru cel mai bun fotoreporter va avea loc în acest an, de Sf. Muceniþã Varvara, în data de 4 decembrie. Considerãm cã evenimentul reprezintã o provocare pentru toþi jurnaliºtii din Valea Jiului ºi aceastã provocare trebuie privitã cu seriozitate, fãrã orgolii, astfel încât, pânã spre finele anului 2012, sã avem posibilitatea sã oferim cititorilor articole de calitate ºi imagini de calitate – aºa cum a fãcut Dan Codrea ºi aºa cum ºi-ar fi dorit Dan Codrea în continuare, prin ridicarea actului jurnalistic. Leila OSMAN
COLÞUL LUI DENIS
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 ianuarie 2012
PSD Lupeni între real, faima de forþã ºi paranoia ocial democraþii din Lupeni sunt cotaþi de grupuri considerate „de elitã” ca fiind cel puþin spider-man. Motivaþiile sunt asemãnãtoare simptomaticii paranoia. Pentru cã le convine, lupenenii spun cã aceastã faimã este nãscutã din realitate.
S
Într-un grup de considerabil, de foºti poliþiºti, foºti SRI-iºti ºi foºti PSD-iºti se discuta, ieri dimineaþã, de un protest de mare amploare la nivelul Vãii Jiului iniþiat ºi organizat de PSD Lupeni. Câþiva dintre aceºtia spuneau cã nu înþeleg cum primarul Cornel Resmeriþã ºi liderul PSD Lupeni, Sorin Vasilescu au devenit o forþã la nivel judeþean, cu influenþã la nivel naþional. Aceºtia, deºi pregãtiþi prin meserie sã identifice cauzele, spuneau cã nu
înþeleg fenomenul. Mai mult, cei prezenþi au afirmat cã social democraþii din Lupeni au impuns, prin recomandare ºi lobby pe lângã decidenþi, oameni în funcþii chiar ºi în actualul regim, ºi a fost dat ca exemplu numirea lui Attila Dezsi în funcþia de prefect, câþiva directori de Direcþii judeþene. Mãi, sã fie! Chiar fenomen? Chiar forþã? Sã fim serioºi!, au spus cei de pe margine. Fost
Tone de zãpadã murdarã pe strãzile Petroºaniului ãpada care a cãzut în Z ultimele zile este bucuria copiilor, dar coºmarul celor care se ocupã de gospodãrirea oraºului.
poliþist, Adrian P., a argumentat afirmaþia printr-un ºir de tactici ºi tertipuri, prezentãri de situaþii ºi atitudini care, în opinia unora, ar putea pãrea simptome de paranoia. „O fi paranoia, dar nu a mea. ªi încã nu ºtiþi tot. Dacã au avut abilitatea sã pãtrundã ºi sub pielea liderilor PDL, nu e lucru puþin” – ne-a asigurat fostul poliþist susþinut de cei din cercul „analiºtilor”.
La Petroºani, zilnic se curãþã trotuarele, însã transportul ºi depozitarea mormanelor este o muncã grea ºi de duratã. Pânã acum, muncitorii au adunat în fiecare zi cel puþin 10 rabe pline cu zãpadã ºi mai au de lucru mult timp pânã când vor termina în zona centralã, cel puþin. Reprezentanþii administraþiei locale,
Cei de la Lupeni spun cã o fi paranoia în chestiunea organizãrii unui mare protest, dar în rest, nu le-a dat mâna sã dezmintã, pentru cã le-a cãzut bine ideea cã sunt priviþi ca o forþã în propriul partid ºi cu influenþã în rest. „Este vorba de un protest doar în Lupeni ºi mizãm pe circa 300 de oameni. În rest, aceastã faimã de forþã s-a nãscut probabil din realitate.
dar ºi cei ai firmei Retim, au declarat cã zãpada murdarã nu se depoziteazã în albia râului Jiu, cum s-a întâmplat în anii trecuþi, ci pe niºte terenuri libere de sarcini. Dar, sãptãmâna viitoare, toatã aceastã muncã ar putea fi reluatã, mai ales cã meteorologii au prezis ninsori pentru week-end-ul care se apropie Luiza ANDRONACHE
Continuã sã se lupte cu statul pentru taxa auto eci de hunedoreni continuã sã cearã în instanþã recuperarea Z taxei de primã înmatriculare. Cei care
ALOFM Petroºani vrea sã-l salveze pe Cristian rima care a sãrit în ajutorul tânãrului ars, aflat la Spitalul de Urgenþã Petroºani, a fost ºefa ALOFM Petroºani, Iudit Babþan.
P
Cronica Vãii Jiului a prezentat în data de 17 ianuarie cazul tânãrului de 28 de ani, Cristian Constantin Catia, din Lupeni, „Pentru cã a vrut sã-ºi hrãnescã mama paralizatã, riscã sã rãmânã fãrã picioare” ºi fãceam un apel la persoanele care au pot ºi doresc sã doneze sânge din grupa 0 negativ. Primul om care a reacþionat imediat a fost ºeful Oficiului Local de Ocupare a Forþei de Muncã Petroºani, Iudith Babþan. Aceasta cãuta cu disperare modalitatea de „donare cu dedicaþie”, pentru cã Centrul de Transfuzii Sânge nu apucase sã fie anunþat de personalul medical al secþiei chirurgie plasticã de
la Spitalul de Urgenþã Petroºani, nebãnuind cã reacþiile vor fi atât de rapide. „Vreau sã ajut acel tânãr pentru cã am grupa de sânge cerutã. Am fost impresionatã de povestea lui atât de tristã” – a declarat Iudith Babþan, în cãutãrile sale pentru ca iniþiativa sã fie dusã la bun sfârºit. Responsabila ALOFM a deschis calea ºi altor donatori. Cristian Constantin are mama paralizatã, iar el nu a reuºit sã se angajeze de ceva vreme. Trebuia gãsitã o soluþie. Cum pentru mulþi rezolvarea traiului de azi pe mâine este sãpatul sau dezafectarea unor zone fost industrializate sau pãrãsite pentru o bucatã de metal ºi Cristian Constantin a recurs la aceastã soluþie. Dar cum „un necaz nu vine niciodatã singur”, tânãrul a avut nenorocul sã dea de cabluri „în funcþiune” ºi a fost electrocutat. Avea arsuri de gradul III. Ileana FIRÞULESCU
Suntem o organizaþie puternicã, iar influenþa vine de la faptul cã la nivel judeþean avem prim vicepreºedintele ºi un vicepreºedinte ºi la nivel naþional avem deputatul care este foarte activ acolo. Nici o organizaþie din Valea Jiului nu a obþinut asemenea rezultate. Apoi primarul nostru are trei mandate la activ ºi se pregãteºte pentru al patrulea” – a declarat Sorin Vasilescu, preºedintele social democraþilor din Lupeni. Organizaþie puternicã o fi, dar parcã e prea mare distanþa între a toate puternicã ºi obþinerea unor rezultate politice, adevãrate, ce-i drept, dar sã le folosescã ºi celor mulþi, celor în slujba cãrora s-au pus. Mãcar teoretic. „Domnia” îndelungatã a acestora s-ar fi putut sã consolideze relaþii ºi legãturi care sã creeze impresia de forþã influentã. Ileana FIRÞULESCU
au depus actele în instanþã înainte de modificarea legislativã, au toate ºansele sã primeascã înapoi suma integralã. Continuã sã se lupte în instanþã cu statul român pentru recuperarea taxei de primã înmatriculare. Vorbim despre zeci de hunedoreni care aºteaptã în sãlile de judecatã sã li se facã dreptate, mai ales dupã ce ºi Curtea Europeanã de Justiþie s-a declarat de partea lor. Judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara sunt asaltaþi de aceste cereri, iar procesele
primesc termen chiar ºi peste câteva luni. Hunedoreni care au un proces pe rol pot însã sã stea liniºtiþi, chiar dacã legea a suferit între timp modificãri. „Proceseºe se judecã, în general, dupã legea care era în vigoare la momentul depunerii actelor, dacã nu existã dispoziþii tranzitorii în noua lege”, a declarat un avocat hunedorean Pânã acum acþiunile în instanþã s-au soldat cu peste zeci de sentinþe prin care administraþiile fiscale din judeþ au fost obligate sã restituie hunedorenilor contravaloarea taxei de poluare plãtite, iar, în unele cazuri, sã le achite acestora ºi cheltuielile de judecatã, asta în funcþie de cum a fost formulatã cererea de chemare în judecatã, dar ºi de priceperea avocaþilor angajaþi de petenþi. Modificarea legislativã nu îngrãdeºte, însã, dreptul oamenilor de a se judeca în instanþã cu statul roman, prin Direcþiile Generale ale Finanþelor Publice. Lucian Heiuº, directorul executiv al DGFP Hunedoara spune cã instnþa decide dacã petentul are sau nu dreptate. “Au dreptul pe care l-au avut ºi pânã acum sã se adreseze instanþei de judecatã, au dreptul sã cearã recuperarea parþilã a taxei, diferenþa dintre taxa calculatã acum ºi taxa calculatã atunci, sã li se restituie o parte din bani, pot sã cearã recuperarea integralã a taxei, sunt mai multe variante. Legea nu poate sã le interzicã acest drept”. Acesta spune cã ºi pânã acum au fost situaþii în care oamenii au câºtigat procesele, dar ºi cazuri în care au pierdut. Pânã la urmã decizia este în mâna instanþei de judecatã. Carmen Carmen COSMAN
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 ianuarie 2012
Expertizã prelungitã în cazul Constantin Grecu P
rocurorii de la Parchetul Petroºani aºteaptã în continuare expertiza auto care s-a dispus în cazul omului de afaceri Constantin Grecu.
Aceasta se face la Biroul Judeþean de Expertizã Criminalisticã Auto, pentru a se stabili cine se face vinovat de producerea accidentului, autorul, respectiv Constantin Grecu, victima, adicã mortul sau ambele pãrþi. “ Expertiza nu este încã finalizatã, dar sperãm ca în câteva zile, poate douã sãptãmâni, sã o primim. Ea ar fi fost finalizatã mai demult dar s-au mai efectuat niºte probe la dosar la cerera invinuitului, care era necesar sã
fie avute în vedere de expert la efectuarea expertizei. S-a solicitat ca prin personalul de la Ambulanþã care s-a deplasat la faþa locului, sã se stabilieascã locul unde a fost gãsitã victima”, ne-a declarat Dumitru Ilinca, purtãtor de cuvânt Parchetul Petroºani. Dupã cercetarea elementelor solicitate ºi încheierea expertizei, Constantin Grecu, poate solita o contra expertizã, care se realizeazã la Laboratorul Interjudeþean de Expertizã Criminalisticã de la Cluj. Aici, ancheta ar fi blocatã cel puþin un an de zile, pentru cã doar un singur expert face analizele pentru circa 7 judeþe. Constantin Grecu a fost implicat în luna septembrie 2011 într-un de mortal, victima fiind un bãrbat de 40 de
ani, care se întorcea acasã de la serviciu. Incidentul s-a produs în dreptul trecerii de pietoni din zona Piaþa Victoriei, în apropierea pasarelei care duce spre Staþia
CFR. Potrivit martorilor, bolidul condus de omul de afaceri l-a spulberat efectiv pe bãrbatul care se angajase în traversarea strãzii. Imediat dupã producerea acci-
dentului poliþiºtii l-au reþinut pe Grecu pentru 24 ore, acesta fiind ºi sub influenþa bãuturilor alcoolice, pentru comiterea infracþiunii de ucidere din culpã. Poliþiºtii l-au testat cu aparatul etilotest ºi au constatat cã omul de afaceri avea, în aerul expirat, o îmbibaþie alcoolicã de 0,32 mg/l Acelaºi om de afaceri a mai fost implicat într-un accident de circulaþie în luna martie, când a accidentat o persoanã tot pe trecerea de pietoni. Atunci a scãpat de dosar penal, dupã ce s-a înþeles cu victima, care a fost convinsã sã-ºi retraga plângerea, iar dosarul s-a închis. Luiza ANDRONACHE Marius MITRACHE
Minerii de la Uricani, furaþi ºi la sporul de noapte? ngajaþii minei Uricani care lucreazã la suprafaþã se plâng de faptul cã, de câteva luni, conducerea subunitãþii miniere, împreunã cu sindicaliºtii care ar fi trebuit sã le prezinte interesele, le-au tãiat cinci ore de muncã pe o sãptãmâna de lucru din schimbul trei.
A
Acest lucru a fost posibil printr-un acord dintre administraþia unitãþii miniere ºi sindicatul care era reprezentativ la acea vreme la Uricani ºi este o situaþie unicã, întrucât la celelalte mine nimeni nu a tãiat nicio orã din programul de noapte. ”Noi, care lucrãm la suprafaþã, de ceva vreme, intrãm în schimbul 3 la ora 23:00 ºi lucrãm pânã la ora 7:00 dimineaþa. Conform Codului Municii, se ponteazã numai ºapte ore de
noapte, deoarece între 6:00 ºi 7:00 dimineaþa nu se mai considerã schimb de noapte. Speranþa ar fi fost sã ne recuperãm aceastã orã de noapte când lucrãm în schimbul 2, deoarece ºi programul acestui schimb a fost modificat, ºi nu dureazã pânã la ora 22:00, ci pânã la ora 23:00. Conform legislaþiei în vigoare, aceastã orã, între 22:00 ºi 23:00 este de noapte, deci ar trebui adãugatã. Dar de câteva luni, mai exact din luna august a anului trecut, ne-a fost tãiatã ºi luãm salariu mai puþin. Nu mi se pare corect, deoarece noi pierdem cinci ore de noapte într-o sãptãmânã, iar noi le muncim, nu plecãm mai devreme”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, o angajatã a minei Uricani. În opinia ei, vinovaþi de aceastã tãiere se fac
cei care erau la conducerea minei în august, împreunã cu sindicaliºtii care au fost de acord. ”Nu se semneazã nimic, dacã sindicatele nu sunt de acord. Eu ºi colegii mei ne-am tot interesat
cine este vinovat de aceastã mârlãnie, pentru cã este o mârlãnie, la urma urmei. Ni s-a spus cã vinovat ar fi sindicatul acesta nou, Muntele, condus de Bebe Nica, de la Lupeni”, mai spune angajata minei Uricani. Reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei (CNH) au declarat cã într-adevãr, programul de lucru al subunitãþilor miniere a fost schimbat, însã asta s-a întâmplat în 2006, din raþiuni economice. ”Acest program, când schimbul 3, de exemplu, începe la ora 23:00, nu la 22:00, este funcþional din anul 2006. Modificarea programului de lucru a fost fãcutã ca sã se limiteze numãrul de autobuze. A fost o raþiune subiectivã, iar oamenii au pierdut o orã din pontajul de noapte. Dar din ce ºtiu eu, orele
pierdute în sãptãmâna de schimbul 3 se recupereazã la schimbul 2. Compania Naþionalã a Huilei a redus cheltuielile cu transportul ºi acesta este sacrificiul, modificarea programului de lucru. Oamenii pot fi nemulþumiþi de multe lucruri, dar într-o companie cum este CNH, cu problemele pe care le are, se fac reduceri de cheltuieli ºi se încearcã gãsirea unor soluþii care sã mulþumeascã întregul ansamblu”, a declarat Oana Stoicuþa, purtãtorul de cuvânt al CNH. ªi Bebe Nica a reuºit într-un final sã rãspundã insistenþelor noastre ºi el a fost cel care a fãcut puþinã luminã în acest caz. Liderul Sindicatului Muntele susþine cã nu poate fi el vinovat de tãierile de la Uricani, întrucât în luna august a anului trecut, nu sindica-
tul pe care-l reprezintã negocia cu administraþia minei Uricani, ci Sindicatul Liber. Însã precizeazã cã aceste tãieri au fost fãcute cu acordul vechilor sindicaliºti, iar situaþia se poate repara în urma unui nou acord. ”Cei de la Uricani au stabilit un program de lucru în urma elaborãrii unui program intern, între administraþia minei ºi Sindicatul Liber EM Uricani, care era reprezentativ la acea vreme. Dacã se ia acest regulament intern, se va vedea cine, ce a semnat ºi se va putea dovedi cã nu noi am fost aceia. Însã se încearcã sã se dea vina pe noi, dar nu noi suntem vinovaþi de aceastã situaþie supãrãtoare. Voi solicita domnului Drãgoi o adresã prin care sã-mi explice aceastã situaþie”, a declarat Bebe Nica. De altfel, din punctul lui de vedere, tãierile orelor de noapte sunt legale, dar nu corecte. ”Aceste tãieri de care vorbim, conform Codului Muncii, sunt legale, dar nu sunt corecte. Acea orã de la schimbul 2 nu poate fi plãtitã, deoarece, conform unei prevederi din Codul Municii, nu se lucreazã minim o treime din programul de noapte. Ceea ce se poate face pentru ca oamenii sã-ºi primeascã orele înapoi, este sã se revinã la un program normal de muncã”, mai spune Bebe Nica. Anamaria NEDELCOFF
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 ianuarie 2012
Proteste la Aninoasa ºi Vulcan estul Vãii Jiului a ieºit iarãºi în stradã în noaptea de miercuri spre joi, dar ºi asearã. Sute de oameni, tineri ºi vârstnici, deopotrivã, au scandat lozinci antiguvernamentale ºi la adreesa preºedintelui Traian Bãsescu. Pentru locuitorii Oraºului Aninoasa, seara de miercuri a fost prima de miting, iar protestatarii s-au adunat în numãr de circa 150. Printre ei, unul din cei mai înverºunaþi participanþi, a fost viceprimarul localitãþii, liberalul Mihãiþã Nistor. “Am considerat cã trebuie sã ies sã-i însu-
V
fleþesc pe cetãþenii din Aninoasa, sã le inspir încredere, sã fiu alãturi de ei, pentru cã în primul rând este datoria mea prin faptul cã ocup funcþia care o ocup în oraºul Aninoasa. Sper ca aninosenii sunt alãturi de cei din toatã þara ºi facem dovada prin mitingul acesta. Sperãm ca Traian Bãsescu sã-ºi dea demisia”, a declarat Mihãiþã Nistor, viceprimarul Oraºului Aninoasa. “Ieºi afarã, javrã ordinarã!” Aninosenii au avut în mare parte cam aceleaºi revendicãri ca ºi ceilalþi protestatari din Valea Jiului, cu câteva
Pensionarii þi-au „legalizat” mitingul ensionarii minieri din Valea Jiului au obþinut toate P aprobãrile necesare pentru a ieþi, legal, în stradã. Acþiunile coordonate de cãtre Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri vor demara vineri, 20 ianuarie, þi vor dura timp de 3 zile.
excepþii, cum ar fi crearea unui punct de prim ajutor în oraº. Dupã mai bine de o orã ºi jumãtate de marº prin oraº, oamenii au plecat acasã. „Cozma, unde eºti, sã ne duci la Bucureºti!” Dar, vestul Vãii Jiului a continuat sã protesteze la Vulcan. Aici, cei care au strigat în stradã au fost cam în aceeaºi formulã ca ºi în prima searã. Pentru joi seara, mitingul de la Vulcan a fost unul avizat, pentru cã organizatorii au solicitat aprobarea din partea primarului Gheorghe Ile. Luiza ANDRONACHE
„Reprezentanþii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri au obþinut toate aprobãrile necesare pentru a-þi derula acþiunile revendicative. Traseul a fost aprobat þi, în zilele respective, jandarmii le vor asigura parcurgerea acestuia”, a precizat Nicu Taþcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroþani. Principala nemulþumire a minerilor, astãzi pensionari, este legatã de pierdea gratuitãþilor la energia electricã þi cãrbune. Mir cea NISTOR
ANUNÞ
VÂNZÃRI
Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.
Nicolae NICOARÃ
HOROSCOP
Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699.
Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264
20 ianuarie 2012
Graþie intuiþiei, gãsiþi o soluþie originalã la o importantã problemã de serviciu. Pentru a o aplica, însã, ar trebui sã faceþi ore suplimentare. Nu ezitaþi, pentru cã munca o sã vã fie apreciatã. Spre searã, ar fi bine sã vã gândiþi ºi la odihnã. Refuzaþi orice invitaþie.
Aveþi þanse sã rezolvaþi cu bine o problemã sentimentalã. Dimineaþa, un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere pe care a început-o de curând. Acceptaþi. Spre searã, s-ar putea sã mergeþi cu partenerul de viaþã într-o vizitã la prieteni.
Dimineaþa vã îmbunatatiti simþitor situaþia financiarã. S-ar putea sã primiþi o moºtenire sau plata pentru o lucrare încheiatã de curând. Puteþi sã faceþi investiþii ºi sã vã conturaþi planuri de viitor. Îngrijiþi-vã sãnãtatea ºi odihniþi-vã mai mult.
În prima parte a zilei sunteþi irascibil din cauza problemelor de serviciu. Dupã-amiazã vã simþiþi bine împreunã cu prietenii care vã vin în vizitã. S-ar putea sã plãnuiþi o excursie. Aveþi mai multã rãbdare cu cei din jur. Este cea mai bunã opþiune pe care o puteþi alege.
Este posibil sã aveþi probleme cu banii, dar nu disperaþi, pentru cã dupã-amiazã vi se oferã o ºansã neaºteptatã. O rudã apropiatã vã propune o colaborare pe termen lung. Acordaþi mai multã atenþie celor tineri din familie. Evitaþi o ceartã cu partenerul de viaþã!
Dimineaþa s-ar putea sã fiþi nemulþumit pentru cã vi s-a anulat o delegaþie. Nu vã enervaþi. Oricum, nu este o zi favorabilã cãlãtoriilor lungi. Dupã-amiazã, întâlniþi o persoanã cu care începeþi o colaborare pe termen lung. Puteþi câºtiga bani frumoºi.
Vã simþiþi în formã ºi sunteþi hotãrât sã profitaþi de situaþie. Puteþi avea succes în afaceri, în cãlãtorii ºi pe plan sentimental. Reuºitele de la serviciu vã entuziasmeazã, iar cu sãnãtatea nu aveþi nici un fel de probleme. S-ar putea sã vi se propunã o colaborare.
Sunteþi apreciat în societate, dar ºi în familie. Pentru a încheia o afacere avantajoasã, folosiþi-vã farmecul personal. Ar fi bine sã nu fiþi prea critic cu o persoanã mai în vârstã din familie, ca sã evitaþi tensionarea atmosferei. E bine sã vã pãstraþi calmul.
S-ar putea sã aveþi dificultãþi pe plan sentimental ºi sã fiþi nevoit sã luaþi o decizie importantã. Este o zi favorabilã studiului. De asemenea, puteþi sã vã valorificaþi cunoºtinþele teoretice acumulate pânã acum. Munca vã este încununatã de un succes neaºteptat.
Pe plan profesional, schimbãri în bine: fie gãsiþi un alt loc de muncã, mai bine plãtit, fie sunteþi avansat. Partenerul de viaþã nu este încântat, pentru cã va trebui sã munciþi mai mult. Nu luaþi decizii în grabã, ca sã nu regretaþi mai târziu. Fiþi foarte precaut în ceea ce faceþi!
Pe plan social ºi profesional, pot avea loc schimbãri importante. La serviciu sunteþi apreciat pentru stilul de lucru. Spre searã, este posibil sã mergeþi la o petrecere cu prietenii. Fiþi mai cumpãtat, ca sã nu aveþi probleme cu digestia.
Intenþionaþi sã porniþi o afacere, dar aveþi de fãcut mai multe drumuri, pentru acte. Dupã-amiazã vã pregãtiþi sã plecaþi într-o cãlãtorie împreunã cu un tânãr din familie. Este o zi bunã pentru planuri de viitor. Aveþi idei realiste ºi ingenioase.
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 ianuarie 2012
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Despre proteste, datorii externe ºi urinatul la chiuvetã Despre proteste, mai puþin. Rãmân la pãrerea mea cã-n afarã de concluzia conform cãreia redescoperim democraþia ºi spiritul civic, aducându-ne aminte cã, de fapt, asta am câºtigat - sã vorbim, sã scriem, sã scandãm sau sã urlãm, fãrã fricã, mare scofalã n-o sã fie. Dupã ani de zile în care am cam vegetat, tot e bine, chiar dacã e rãu. În altã ordine de idei, zic ºi eu, nu dau cu bâta de baseball, consider cã o sãptãmânã de ieºit pe strãzi e o chestie. Dar cum orice chestie îndelung uzitatã se demonetizeazã, parcã seamãnã a boalã lungã, moarte sigurã… În plus, se mai adaugã ºi mitingul uslaºilor de la USL – cicã opoziþia unitã, care, încã
de când a fost anunþat puþea tare a politichie dâmboviþeanã. La ora la care scriu aceste rânduri, încã nu începuse, dar mã risc sã vã spun cã, printre demonstranþi , s-au vãzut “ciolãnari” care abia aºteaptã schimbarea de putere, “sã mânâncã ºi gura lor ceva”... Deci, astea cu protestele am impresia cã vor rãmâne niºte amintiri rãtãcite prin ziare ºi pe DVD-urile televiziunilor la care belim ochii searã de searã, printre ghiorãituri de maþe... Ne uitãããããm ca proºtii la niºte fãtuci care-ºi zic “ziarizde” ºi care le pun celor din piaþã aceeaºi întrebare tembelã: “Pentru ce aþi venit sã protestaþi?”. Oare pentru ce, mãi, purtãtoarelor de microfoane?
De foame, tatã, de foame, ca ºi voi, cãrora vã îngheaþã între picioare Always-ul cu aripioare… ªi ne uitãm, ºi ne uitãm la chestii de-astea! Puþini dintre noi citim ce mai scrie pe banda de jos. Nu mai departe, ieri am citit acolo cã am belit belingherul. Auzi ºtire care ar trebui sã ne-nfioreze. În anul 2012, România (adicã noi, ciumpalacii) trebuie sã returneze 2 (douã) miliarde de Euro din împrumut extern. Vã daþi seama? Douã miliarde! Ba, mai mult, vine ºi completarea. Dacã e de unde ºi se pot plãti ratele la timp, vom plãti datoriile abia în
anul… 2023! Cine mai apucã… Sã nu mai punem la socotealã cã, anul ãsta, mai luãm 16 miliarde împrumut, cã, ºi dacã se schimbã puterea vin alþii mai flãmânzi care o sã ne mai îndatoreze –
Foºtii minerii sar la gâtul lui Bebe Nica F
oºtii mineri ai Companiei Naþionale a Huilei sunt foc ºi parã pe liderul sindical Bebe Nica, care a vorbit despre protocolul pe care l-a semnat la începutul acestei sãptãmâni la Ministerul Economiei. ”Noi ne-am sãturat ºi nu avem foi câte nemulþumiri avem în legãturã cu sindicaliºtii, în special cu cei de la Muntele. Chiar asearã, se lãudau cã ei ne-au rezolvat nouã cele trei salarii compensatorii. ªi acum vin cu hârtii ºi spun cã problema disponibilizaþilor va fi rezolvatã pânã la mijlocul lunii februarie. Ei vin cu lucruri pe care nu le verificã ºi au impresia cã noi chiar îi credem”, a declarat Sabin Firizoiu, unul dintre disponibilizaþi. Un alt fost ortac este foarte supãrat din cauzã cã se vorbeºte despre angajarea de personal tânãr, în condiþiile în care disponibilizaþii nu-ºi primesc tranºele compensatorii.
”Pãi cum poate veni Bebe Nica pe toate posturile de televiziune ºi prin ziare sã spunã cã se va putea angaja personal tânãr la Compania Naþionalã a Huilei. Pãi dacã nu sunt bani pentru noi, care am plecat din sistem, sunt pentru cei care vor veni? Înseamnã cã atunci au ei în plan sã îi cheme pe unii de care sunt direct interesaþi în sistem, iar noi, ãia, mai proºti, am plecat”, susþine bãrbatul. Bebe Nica, liderul Sindicatului Muntele, spune cã acestea sunt doar rãutãþi, care în ultimele zile s-au înmulþit ºi cã nimeni nu i-a obligat pe disponibilizaþi sã plece. ”Oamenii aceºtia au plecat de bunãvoie, nu i-a obligat nimeni. Din punct de vedere legal, la 45 de zile dupã restructurare se pot face noi angajãri. Dacã s-au disponibilizat oameni de la Compania Naþionalã a Huilei ori au ieºit la pensie, nu înseamnã cã nu mai poate fi angajat nimeni”, este de pãrere Nica. De asemenea, el mai susþine cã în acest an,
conform protocolului semnat la începutul acestei sãptãmâni cu ministrul Ariton, se doreºte reînnoirea forþei de muncã la minele din Valea Jiului. Despre câte persoane va fi vorba ºi pe ce posturi, încã nu se cunoaºte. Bebe Nica spune cã toate aceste detalii vor fi cunoscute în urma unei analize tehnice. ”La ora actualã, în minele din Valea Jiului, forþa de muncã este îmbãtrânitã. Este nevoie de foarte mulþi oameni noi, tineri, dar nu etãþenii care s-au pot spune “înþepat” pentru a exact o cifrã, scãpa de gripã au fãcut-o deoarece nu vreau sã spun degeaba! Vaccinul antigripal prost. ªi 50 de cu care sperau cã au fost persoane dacã imunizaþi nu are ºi nici nu se angajeazã va avea vreun efect! Nici este ceva, pozitiv ºi nici mãcar negativ, Compania susþin reprezentanþii Naþionalã a Ministerului Sãnãtãþii. Huilei are nevoie de forþã Medicii de familie din toatã þara de muncã au fost somaþi sã predea direcþiei nouã, fiindcã judeþene de sãnãtate publicã toate altfel ne închi- dozele de vaccine antigripal nefolosite. Campaniei de vaccinare dem singuri”, i s-a pus punct dupã ce Ministerul a conchis Sãnãtãþii a dispus returnarea Bebe Nica. Anamaria tuturor dozelor, acestea fiind NEDELCOFF declarate drept “neconforme”. Mai exact, vaccinurile Institutului Cantacuzino sunt ca o frecþie la un picior de lemn, respectiv “ceva” inutilizabil ºi neutil. În Valea Jiului, unii dintre oameni s-au vaccinat, alþii nu, dar cu toþii se aflã în aceeaºi oalã. Nu de alta, dar, “vaccinul gripal trivalent purificat ºi inactivat”, scos de cãtre Institutul Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare pentru Microbiologie ºi Imunologie din
E grele, nene, e grele… Hai sã zicem cã vin alþii. Cine, Ponta? Mã uitam la el ºi m-a pufnit râsul, deºi nu e deloc de râs. Când toatã þara gemea de proteste, el se afla la Strassbourg . Ce fãcea el acolo? S-a dus cu pâra. S-a dus sã pârascã la Consiliul Europei cã la noi e nasol, parcã ãia nu ºtiau. Asta face un lider al opoziþiei? Pârâciosul! Asta mi-a adus aminte de bancul cu puºtiul care-i tot cerea bani la tacsu`. Tacsu` l-a prins cã fuma ºi i-a tras douã scatoalce, iar ãla micu, pârâciosul, l-a ameninþat pe ãl bãtrân: “Lasã, cã te spun eu la mama cã faci pipi la chiuvetã!” Victoraº, Victoraº, pârâciosule! N-aveþi decât sã mã înjuraþi, dar, între proteste ºi urinatul la chiuvetã, parcã tot plata datoriilor externe e mai importantã. Dixit!
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
S-au înþepat degeaba
C
Bucureºti nu este bun de nimic. “Nu m-am vaccinat ºi nici nu am de gând sã fac un vaccin contra gripei. Am avut simptomele respective ºi m-am lecuit cu metode bãbeºti. Nu am nevoie de invenþiile celor care spun cã ne scapã de gripã”, a precizat o femeie. “Eu m-am vaccinat, m-am simþit câteva zile rãu ºi am fãcut ºi gripã, boalã de care speram sã scap. Vaccinurile sunt ca ºi guvernanþii – nu ne ajutã cu nimic. Le facem ca proºtii ºi nu ne alegem cu nimic”, a spus o altã femeie. “Ar fi trebuit sã fiu tâmpit la cap sã fac vaccinul la care i-a fãcut reclamã ministerul. Nu am încredere în ei ºi mã simt foarte bine. Acuma am aflat cã vor retrage vaccinurile pentru cã sunt
nefolositoare. Deci, ca ºi politicienii, ºi imunologii din Capitalã sunt niºte verze”, a declarat un bãrbat. În judeþul Hunedoara au fost distribuite, medicilor de familie, circa 18.000 de doze de vaccin. Dintre acestea, doar 2.000 nu au fost utilizate ºi urmeazã sã fie returnate Direcþiei de Sãnãtate. “Vaccinurile antigripale actuale nu oferã protecþie completã împotriva uneia dintre tulpinile pentru care au fost create. Acesta este motivul pentru care au fost retrase. Nu ºtim când, ºi dacã, va mai fi reluatã campania de imunizare anti-gripalã a populaþiei”, au precizat reprezentanþii Direcþiei Sanitare Judeþene Hunedoara. Mircea Mircea NISTOR
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 ianuarie 2012
Telegondola a adus mii de turiºti în Pasul Vâlcan upã un an de la darea în folosinþã, telegondola din Pasul Vâlcan îºi dovedeºte utilitatea. Nu numai cã a adus încasãri importante la bugetã, ul local, ci a atras ºi un aflux important de turiºti în cea mai nouã staþiune hunedoreanã.
D
Lãudatã sau, dimpotrivã, criticatã, telegondola din Pasul Vâlcan datã în folosinþã în febru-
arie 2011, îºi dovedeºte utilitatea. Turiºtii cautã tot mai mult staþiunea Pasul Vâlcan ºi asta ºi datoritã accesul facil în staþiune. Mii de turiºti au preferat în aceastã iarnã sã urce în cea mai nouã staþiuen de pe harta turisticã a judeþului Hunedoara. „telegondola a adus un aport extraordinar Pasului Vâlcan ºi în ultima perioadã am constatat cã vin foarte mulþi turiºti. Numai sâmbãtã ºi duminicã am fãcut peste 100 de milioane de lei
(n.r. 10.000 de lei noi), ceea ce înseamnã cã au fost cel puþin 1.000 de oameni care au circulat cu telegondola”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Pe de altã parte, acesta spune cã turismuls e va dezvolta mult mai mult în Pasul Vâlcan dupã ce în staþiune se va implementa Planul Urbanistic Zonal, ce a obþinut deja avizul de mediu, iar aici se vor construi noi capacitãþi turistice. Sunt nu mai puþin de 130 de
parcele care vor fi scoase la licitaþie în aceastã primãvarã. „Am spus de la început cã telegondola nu poate fi retabilã, pe profit, pânã nu vom începe construcþiile. Am reuºit sã obþinem avizul de la mediu pentru PUZ. Acum îl depunem la Consiliul Judeþean, la Minister ºi putem da drumul în primãvarã la licitaþii pentru terenuri. Atunci, într-adevãr, va exploda Pasul Vâlcan”, a mai spus Ile. Investiþie de peste 30
Din mãruntaiele pãmântului, pe pârtiile din Straja in adâncul pãmântului, în vârful muntelui. Foºti mineri disponibilizaþi din Valea Jiului au dat munca din subteran pe schi.
D
Au renunþat de bunã voie la extracþia huilei, au ieºit din sistem ºi lucreazã acum în lumina soarelui. Foºti mineri din Valea Jiului, care au plecat din sistem în cadrul programului de restructurare a mineritului sunt acum monitori de schi sau chiar salvamontiºti. În primul caz sunt remuneraþi pentru activitatea lor. Ca salvatori montani, însã, o fac din pasiune, fiind voluntari. Pentru câþiva ortaci viaþa a luat o întorsãturã neaºteptatã dupã ce au urmat cursuri de monitori de schi ºi practicã acum aceastã meserie. Câþiva dintre ei sunt în staþiunea Straja, unde îi iniþiazã pe doritori în tainele acestui sport. Cursanþii plãtesc câte 50 de lei pe o orã ºi sunt
mulþumiþi de serviciile acestora. Nu se strâng sume foarte mari, însã foºtii mineri îmbinã pasiunea cu utilitatea. Alþi foºti mineri sunt acum salvatori montani în Straja, în echipa condusã de George Resiga. “Salvamontiºtii care au fost disponibilizaþi din minerit sunt voluntari. Ei au ieºit din sistemul public ºi, odatã ieºit, nu te mai poþi angaja tot în sistemul public. Aproximativ 90 la sutã din salvatorii montani din Lupeni sunt foºti mineri, dar pe contract de voluntariat”, a declarat ºeful Formaþiunii
Salvamont Lupeni, George Resiga. Pe de altã parte, problemele financiare ale salvamontiºtilor din Straja sunt pe cale sã ia sfârºit, în baza unui protocol încheiat cu Consiliul Judeþean Hunedoara. “În proporþie de 99, 99% problemele sunt rezolvate. Urmeazã sã semnãm un contract de asociere cu Consiliul Judeþean în vederea derulãrii activitãþii de salvamnont pe perioada de iarnã în zona turisticã Straja”, a mai spus Resiga. Car men COSMAN
de milioane de lei Telegondola din Pasul Vâlcan a fost inauguratã la începutul lunii februarie 2011 de ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Elena Udrea. Investiþia de la Vulcan, în valoare de aproape 33 de milioane de lei, fãrã TVA, a fost realizatã din bani alocaþi de Ministerul Turismului ºi Dezvoltãrii Regionale. Telegondola circulã pe o distanþã de 3.500 de metri ºi are 73 de gondole. Realizarea acestei instalaþii spre Pasul
Cu telefoanele mobile în puºcãrie eþinuþii hunedoreni fac ce fac ºi tot îºi D procurã câte un telefon mobil, la care vorbesc chiar ºi dupã gratii. De regulã, aparatele sunt aduse de membrii familiilor acestora, mascate în pachetele pe care le aduc. Nicoleta Danciu, purtãtorul de cuvânt al Penitenciarului Bârcea Mare, spune cã pe parcursul anului trecut asupra deþinuþilor au fost descoperite 77 de telefoane mobile ºi 13 cartele SIM, ca urmare a percheziþiilor efectuate. Iar la Bârcea Mare s-au înregistrat ºi probleme de altã naturã. Astfel, puºcãriaºii au iscat 10 altercaþii, au fost implicaþi în 13 agresiuni, iar paznicii au mai constatat ºi nouã autorãniri, provocate prin tãieturi pe antebraþe sau prin
Vâlcan este doar primul pas al proiectului de modernizare a staþiunii ºi de dezvoltare a domeniului schiabil de aici. Proiectul de aici prevede amenajarea a douã telescaune, mai multe instalaþii de teleschi, cinci pârtii de schi, dintre care cea mai mare va avea o lungime de 5 kilometri. De asemenea tot aici vor fi aduse ºi tunuri de zãpadã, care sã compenseze lipsa zãpezii naturale, atunci când este cazul. Car men COSMAN
înghiþirea unor obiecte metalice. „S-a mai înregistrat ºi o tentativã de escaladare a unei clãdiri, o evadare prin pãrãsirea punctului de lucru ºi douã ultraje. În ce priveºte infracþiunile pentru care oamenii au ajuns în penitenciar, predominã cele care aduc atingere patrimoniului – 672, cele contra persoanei – 215, dar au mai fost comise ºi alte 130 de alte tipuri de infracþiuni”, a declarat inspectorul principal de penitenciare, Nicoleta Danciu. În Penitenciarul Bârcea Mare îºi ispãºesc pedeapsa 1.017 persoane private de libertate, dintre care 143 în regim deschis, 866 în regim semideschis, iar opt persoane erau neincluse. Carmen Carmen COSMAN