Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 46
Cronica Vãii Jiului Luni, 23 ianuarie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Dublu decalog cu Cãtãlin Botezatu ºi Monica Vlad
Monica Vlad: “Femeile din viaþa lui? Oho, aici e mult de povestit…”
PAGINILE 6-7 Grupul de hackeri Anonymous salutã acþiunile protestatarilor români
“Salutãri, poporule român. Noi suntem Anonymous” rupul Anonymous, cunoscut pentru atacurile informatice comise în întreaga G lume, salutã acþiunile românilor care s-au alãturat “în cele din urmã luptei mondiale pentru o viaþã mai bunã”, într-un mesaj audio însoþit de imagini de la protestele din România.
PAGINA A 3-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 ianuarie 2012 ROMÂNIA JUDEÞUL HUNEDOARA MUNICIPIUL LUPENI
ANUNÞ
În temeiul art. 39 aliniatul (1) din Legea nr. 215/ 2001, republicatã privind Administraþia publicã localã, se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru joi 26 ianuarie 2012, ora 1500, în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea
ORDINE DE ZI 1 – Proiect de hotãrâre privind validarea mandatului de consilier local al domnului Ing. Valentin Onete supleant ales pe listele Partidului Naþional Liberal, Organizaþia Municipalã Lupeni, în cadrul alegerilor locale de la 1 iunie 2008. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre privind validarea mandatului de consilier local al domnului Ing. Adrian Petru Petrar supleant ales pe listele Partidului Naþional Liberal, Organizaþia Municipalã Lupeni, în cadrul alegerilor locale de la 1 iunie 2008. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre privind alocarea sumei de 25.000 lei, din bugetul local, capitolul 67.02 „Culturã, recreere ºi religie” pentru participarea în calitate de coorganizator a unor manifestãri cultural-artistice dedicate zilelor de Sf. Valentin ºi Dragobete. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 4 – Proiect de hotãrâre privind alocarea sumei de 5.000 lei, din
bugetul local capitolul 67.02 „Culturã, recreere ºi religie” subcapitolul 67.02.05.01. – Sport, alin.20.30.30. – alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii în vederea organizãrii în Staþiunea turisticã „Straja” Lupeni a celei de-a XLI a ediþii a Cupei Veteranilor. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 5 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea premierii familiilor care au sãrbãtorit sau vor sãrbãtori Nunta de Aur precum ºi alocarea pentru anul 2012 a sumei de 20.000 lei, din bugetul local al Municipiului Lupeni, capitolul 67.02. „Culturã, recreere ºi religie” subcapitolul 67.02.50 – „Alte servicii în domeniul culturii, recreerii ºi religiei”, articolul 20.30, aliniatul 20.30.30 – “Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii”. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 6 – Proiect de hotãrâre pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 100/ 2011 privind aprobarea concesionãrii prin negociere directã a suprafeþei de 40 m2 teren situat în Municipiul Lupeni, înscris în CF nr. 60284 Lupeni (provenit din C.F. nr. 2081 Lupeni, nr. topo 1166/ 2/ 14/ I). Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 7 – Proiect de hotãrâre pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local nr. 72 / 13 iunie 2006 privind constituirea unei Comisii de analizã ºi renegociere a clauzelor cuprinse în contractele de concesiune încheiate pentru concesionarea de parcele de teren în Masivul
“Straja” Lupeni (Staþiunea Turisticã “Straja” Lupeni) . Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 8 – Proiect de hotãrâre pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local nr. 64/ 29 mai 2007 privind aprobarea concesionãrii prin negociere directã a terenurilor ocupate de construcþii cu destinaþia de garaje. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 9 – Proiect de hotãrâre pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local nr. 70/ 2012 privind constituirea unei comisii de negociere în vederea rezilierii prin acordul pãrþilor ºi iniþiativa concesionarilor/ chiriaºilor a unor contracte de concesiune ºi de închiriere. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 10 – Proiect de hotãrâre privind completarea Hotãrârii Consiliului local Lupeni nr. 111/ 28.08.2003 privind gospodãrirea localitãþii ºi sancþionarea unor contravenþii sãvârºite prin nerespectarea normelor de curãþenie ºi igienã pe raza localitãþii Lupeni. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 11 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea încheierii unui contract de asociere între Serviciul Public Salvamont Lupeni ºi Serviciul Public Judeþean Salvamont Hunedoara. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 12 – Diverse. Lupeni, 26 ianuarie 2011 PRIMAR CORNEL RESMERIÞÃ RESMERIÞÃ
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
ANUNÞURI
Director:
Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Mireasã pentru fiul meu 23:00 Observator 1:00 Combinaþie periculoasã
National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Suflete pereche (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 Clipuri 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:30 Oraºul de foc (r) 14:15 Dragoste interzisã (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Lancea destinului (s) 23:45 În cãutarea fericirii (r) 0:45 Lancea destinului (s)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:15 Serviþi, vã rog! 11:00 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Zoom - Academia supereroilor 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Nu da înapoi 22:30 Þtirile Pro TV 23:00 CSI: Miami 0:00 Nu da înapoi
Prima TV 7:00 Îmblânzirea scorpiei (r) Redifuzare 8:00 Iubiri secrete 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Cu lumea-n cap (r) 10:30 Cireaþa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 14:00 Teleshopping 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:15 Îmblânzirea scorpiei Redifuzare 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã Redifuzare 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Kemper 1:30 Focus 18 (r)
TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 9:55 Secretele de la palat (s) 11:10 Presã þi putere (r) 12:00 China sãrbãtorind Festivalul Primãverii 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Barbã Neagrã 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne 1:30 Agenþia Psych
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 ianuarie 2012
Grupul de hackeri Anonymous salutã acþiunile protestatarilor români
“Salutãri, poporule român. Noi suntem Anonymous” rupul Anonymous, cunoscut pentru atacurile informatice comise în întreaga lume, salutã acþiunile românilor care s-au alãturat “în cele din urmã luptei mondiale pentru o viaþã mai bunã”, într-un mesaj audio însoþit de imagini de la protestele din România.
G
“Salutãri, poporule român. Noi suntem Anonymous”, începe mesajul audio al grupului, suprapus peste imagini video cu protestele din România. “V-aþi alãturat în cele din urmã luptei mondiale pentru o viaþã mai bunã. Dupã 22 de ani de furt, minciuni ºi manipulãri, comise de guvernanþii voºtri ºi de presã, vocea voastrã se aude încã o datã pe strãzile oraºelor voastre”, continuã mesajul, avertizând însã cã înlãturarea de la putere a unei singure persoane ºi alegerea alteia în loc nu va rezolva problemele, ci doar va continua “circul politic”. “Trebuie sã recunoaºteþi cã
toatã clasa voastrã politicã este coruptã ºi nu serveºte interesului poporului aºa cum ar trebui”, continuã mesajul, care se încheie cu o încurajare pentru români, de a nu-ºi pierde speranþa ºi cu îndemnul “Treziþi-vã!”. Grupul Anonymous a devenit cunoscut dupã ce a comis numeroase atacuri informatice în întreaga lume. În august, membrii sãi au piratat site-ul Ministerului sirian al Apãrãrii, în semn de protest faþã de reprimarea miºcãrii de contestare a regimului lui Bashar al-Assad. În decembrie, grupul a revendicat atacul asupra site-ului agenþiei de analizã Stratfor, de la care a obþinut e-mailuri ºi date ale cardurilor de credit aparþinând unor clienþi ai acesteia Anonymous este un grup de atacatori cibernetici care este responsabil pentru diverse fapte, pornind cu protestele anti-scientologie ºi terminând cu atacuri asupra MasterCard ºi Visa, în semn de adeziune faþã de Wikileaks. Membrii respectivului grup sunt cãutaþi de mai multe organizaþii, printre care ºi FBI.
Dar pânã acum, identificarea corectã a acestora s-a dovedit a fi anevoioasã ºi imprecisã. Însã Aaron Barr a reuºit de curând sã penetreze rândurile organizaþiei. Sau cel puþin aºa susþine el. Barr este proprietarul unei firme de soluþii de securitate ºi pretinde cã a reuºit sã afle numele reale ºi adresele membrilor grupului Anonymous. Deºi membrii grupului pretind cã acesta nu are lideri, Barr spune cã Anonymous este un grup cu o ierarhie precisã. Deºi nu are mulþi membri, grupul este condus de câþiva indivizi. Barr declarã: „Deºi niciodatã nu existã mai mult de 20-40 de membri activi simultan, numãrul acestora creºte în cursul evenimentelor ca ºi cele din Egipt sau Tunisia. Dar cei mai mulþi dintre membrii activi sunt doar „troli”. Mulþi dintre cei care intrã pe canalele IRC pentru a susþine grupul sunt, de fapt, doar zombi ºi clone, menite a creºte artificial numãrul membrilor”. Liderii grupului se ascund dupã numele „Q”, „Owen” ºi „CommanderX”. Barr susþine cã, printr-o serie de subterfugii
ºi prin studierea atentã a reþelelor sociale, a reuºit sã identifice persoanele reale din spatele acestor nume. Unul dintre membri ar fi din New York, iar ceilalþi doi din California. La sfârºitul lunii trecute, Barr a început sã publice informaþiile pe care le deþine, fãrã a divulga numele reale ale membrilor. În 4 Februarie, Financial Times a scris despre acest subiect. În urma articolului, Barr a obþinut ce a vrut: un apel telefonic de la FBI. Agenþia americanã arestase deja 40 de persoane bãnuite cã ar face parte din Anonymous. În 5 Februarie, la doar o zi dupã publicarea materialului în Financial Times, Anonymous s-a rãzbunat. Grupul s-a infiltrat în reþeaua companiei condusã de Barr. Ce a urmat nu a fost foarte comod pentru acesta: membrii grupului au înlocuit site-ul cu un mesaj pro Anonymous. Apoi au intrat pe serverele companiei (administrate de Barr), de unde au extras peste 40.000 emailuri. Acestea au fost ulterior publicate pe unul dintre cele mai importante siteuri de torenþi. Hackerii au inter-
ceptat toate formele de comunicaþii ale companiei timp de 30 de ore, fãrã a fi detectaþi. Membrii grupului susþin cã au intrat ºi pe serverul central al companiei, de unde au ºters 1TB de date. Mai mult, aceºtia susþin cã au reuºit sã se infiltreze în iPod-ul lui Barr, dupã care i-au ºters complet memoria. Atacatorii au folosit o metodã cunoscutã sub numele „Low Orbit Ion Cannon”, adicã exact aceeaºi metodã folositã de Barr pentru identificarea membrilor grupului. Lupta continuã, dar comunitatea internaþionalã ridicã deja câteva probleme. Nimeni nu poate garanta faptul cã metodele lui Barr produc rezultate corecte. În cazul în care rezultatele sale sunt eronate, ar putea fi arestate persoane nevinovate. Pe mãsurã ce investigaþiile continuã, ies la ivealã noi informaþii. Departe de a fi de o parte sau de alta, noi vom fi aici pentru a privi „spectacolul”, se precizeazã pe www.CHIPonline.ro Marius MITRACHE
Proteste „palide” în judeþul Hunedoara unedorenii au ieºit din nou în stradã în acest weekend, dar foarte puþini comparativ cu zilele precedente.
H
Manifestãri împotriva Preºedintelui Traian Bãsescu au fost organizate în Brad, Deva, Orãºtie, Hunedoara ºi Petroºani. La Deva, în faþa Casei de Culturã s-au strâns aproximativ 100 de persoane, care au cerut demisia ºefului statului. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IJJ Hunedoara, nu s-au înregistrat incidente ºi toate acþiunile de protest s-au defãºurat paºnic.
N
emulþumiþi de politic
ªi la Petroºani au fost aºteptate noi miºcãri de
protest, mai ales cã vineri seara unii dintre tineri îºi manifestau intenþia de a sta în stradã, fãrã întrerupere, pânã duminicã seara. Nu a fost, însã, aºa. Mulþi dintre cei care pânã acum au participat la marºurile de sãptãmâna aceasta încep sã-ºi exprime nemulþumirea faþã de ceea ce ei numesc implicarea politicului în aceste manifestãri. Tinerii þin legãtura pe Facebook, unde au creat o paginã specialã inititulatã „Manifestare în Valea Jiului”, unde deja poartã discuþii contradictorii. Un tânãr a scris cã „nu e bine cã a intervenit politicul deja... Toþi încep sã-ºi dea cu pãrerea pe cine punem ºi ce trebuie sã facem. Cãrþile astea
S
au mai fost jucate”. “Fãrã partide politice la proteste. Toþi sunt niºte mizerii”, spune un altul. Nemulþumirile pornesc ºi de la faptul cã vineri seara, pe strãzile Petroºaniului au mãrºãluit mai puþin de 30 de persoane, dupã ce zilele trecute au fost sute
de protestatari. Sâmbãtã seara, numãrul lor a mai crescut, dar nu a depîºit 50 de persoane. Aºa cã, tinerii care au iniþiat manifestãrile din Valea Jiului se tem cã protestele se vor stinge înainte de a-ºi atinge þelul care i-a scos în stradã.
trigãturi noi, de Petroºani
Lozincile scandate de protestatarii din Petroºani s-au îmbogãþit pe parcursul unei sãptãmâni de miºcãri de stradã, aºa cã, de la „Jos Bãsescu””, „Cozma, unde eºti/ Sã ne duci la Bucureºti” sau „Bãsescu pentru noi/ Este Ceauºescu doi” s-a ajuns la „Udrea, nu uita/ Þara
nu-i poºeta ta”, ori „PDL, nu uita/ Locul tãu e la Bârcea”, cu referire directã la penitenciarul de la Bârcea Mare. Oamenii spun cã nu se vor opri din proteste decât atunci când Guvernul ºi ºeful statului, Traian Bãsescu, îºi vor da demisia, din cauza gradului de sãrãcie în care au adus populaþia. Car men COSMAN
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 ianuarie 2012
A treia ºedinþã a fost cu noroc, la Vulcan ineri, în a treia ºedinþã consecutiv convocatã de primarul Gheorghe Ile cu aceeaºi ordine de zi, în sfârºit, cele douã proiecte de hotãrâre fãrã de care municipalitatea nu mai putea funcþiona, au trecut.
V
Dar, înainte de asta opoziþia ºi puterea s-au certat, ºicanat, dupã care s-a votat. De menþionat este faptul cã în sala de ºedinþe a fost prezent un grup de câþiva cetãþenii, numit de consilierul Dorel ªchiopu “grup de presiune”. Oamenii au luat cuvântul pe rând ºi au
cerut celor douã pãrþi sã se înþeleagã ºi sã-ºi dea mâna pentru binele comunitãþii. Primul proiect a fost cel privind acoperirea definitivã din excedentul bugetului local a deficitului secþiunii de dezvoltare. Asta înseamnã încheierea exerciþiului financiar pe anul 2011, fãrã de care primãria nu ar fi putut face nicio platã, atât salarii, utilitãþi, achiziþii ºi nici cãtre furnizori. Dupã zeci de minute de discuþii ºi ºicane, interpelãri ironice ºi rãspunsuri pe mãsurã, s-a ajuns la vot. Prezenþi în sala de ºedinþe a fost un numãr 14 concilieri : 9 de la PDL, 3 PNL, 1 PSD ºi 1 PRM. Astfel, deºi a þinut contre puterii în plen în ultimele douã ºedinþe,
dându-se cu opoziþia ºi adoptând aceaºi tacticã, de data aceasta, PRM-istul Dorel ªchiopu a votat cu puterea ,la fel ºi singurul PSD-ist prezent,
Nica Ioan Dorel. Cei 3 membrii de la PNL, la fel ca la ºedinþele precedente, nu ºi-au exercitat votul. Însã, cu 11 voturi pentru, proiectul a tre-
cut. La cea de-a doua hotãrâre privind stabilirea taxelor ºi impozitelor locale pentru anul 2012, doi membrii ai opoziþiei au fãcut douã amendamente. Primul, a fost formulat de Alina Cîrstoiu, ca firmele mici ºi mijlocii din municipiul, sã beneficieze de maximul bonificaþiei la impozitele pe terenuri, clãdiri sau mijloace de transport. Al doilea a fost fãcut de Dorel ªchiopu, ca numãrul de membrii ai unei familii care este scutitã de taxe, sã se modifice de la 8 la 6. Ambele amendamente au trecut, la fel ºi proiectul în forma modificatã. De data aceasta cu unanimitate de voturi. Luiza ANDRONACHE
Încasãri de douã ori mai mari, la salubritate n conturile
municipalitãþii ÎPetroºani au
Capacele de canal ºi indicatoarele rutiere dispar „pe capete” acã la Deva se furã figD urinele decorative de pe domeniul public, în Petroºani, hoþii sunt mai pragmatici ºi sustrag doar ceea ce pot valorifica imediat. Bugetul Primãriei Petroºani este prejudiciat cu zeci de mii de lei de cãtre hoþii de fier vechi care sustrag, de pe domeniul public, aproape tot ce este material feros ºi poate fi vândut la centrele de colectare. În principal, capacele de canal ºi indicatoarele rutiere sunt preferate, iar pagubele contabi-
lizate se ridicã la valori foarte mari ºi, în plus, pun în pericol viaþa localnicilor ºi a ºoferilor. În prezent, din totalul de 10.000 de capace de canal existente în „capitala” Vãii Jiului, circa 2.500 lipsesc din inventar, toate fiind furate de cãtre hoþi. „În privinþa indicatoarelor rutiere nu pot spune cu exactitate în acest moment câte lipsesc dar, este cert, sunt furate, dar pot spune câte capace de canal ne lipsesc din cauza hoþilor. Pagubele sunt semnificative, pentru noi, în condiþiile în care preþul unuia se ridicã la circa 400 de lei”, a precizat directorul executiv al SPADPP, Lucian Dragomir. Municipalitatea a
început sã punã capace de canal dintr-un material compozit neferos care, în mod normal, n-ar mai trebui sã-i atragã pe hoþi. Numai cã înlocuirea tuturor capacelor este extrem de costisitoare. „Vom achiziþiona ºi în acest an capace din Ucraina însã, deocamdatã, nu ºtim câte pentru cã bugetul serviciului urmeazã sã fie aprobat”, a precizat ºeful SPADPP. În privinþa indicatoarelor rutiere, pe anumite porþiuni din Petroºani, ºoferii sunt aproape „orbi” din cauzã cã semnele de circulaþie de pe marginea drumului, care ar trebui sã-i ajute, au fost furate. Astfel,
între kilometrul 126 ºi 139, segment aflat în Petroºani, sunt sustrase sistematic indicatoarele rutiere din metal, într-o singurã lunã dispãrând opt semne de circulaþie. Furturile de fier vechi sau „furturile foamei”, cum mai sunt numite în Valea Jiului, au luat amploare dupã anul 1999, iar fenomenul nu a putut fi stãvilit nici în ziua de astãzi întrucât, de cele mai multe ori, hoþii se bucurã de complicitatea celor care deþin centrele de colectare a metalelor ºi achiziþioneazã inclusiv componente, echipamente ºi piese metalice interzise de lege. Mir cea NISTOR
intrat, anul trecut, peste 1,8 milioane de lei, bani ce reprezintã taxa pentru colectarea deºeurilor menajere de la populaþie ºi societãþile comerciale. Suma este de douã ori mai mare,
comparativ cu anii anteriori, dupã ce s-a decis ca de încasarea ei sã se ocupe Serviciul Local de Taxe ºi Impozite. În momentul în care localnicii merg sã-ºi achite impozitele locale, plãtesc ºi taxa pentru gunoi. „Taxa pentru acest serviciu este de 4 lei de persoanã pe an ºi este cea mai
micã din Valea Jiului. Suma încasatã acoperã cheltuielile cu ridicarea gunoiului ºi transportarea lui însã, dupã ce am trecut la ridicarea, de douã ori pe zi, costurile nu mai sunt acoperite în totalitate”,a declarat directorul executiv al SPADPP, Lucian Dragomir. Mir cea NISTOR
La Petroºani se înfiinþeazã Forumul „Pro Urbis” Municipalitatea din Petroºani a decis sã înfiinþeze Forumul Comunitar „Pro Urbis”, iar manifestãrile în aces sens se desfãºoarã astãzi, la ora 13.00, în sala de Marmurã a Primãriei. Conform edilului din Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, acest forum îºi propune sã realizeze o mai bunã promovare a potenþialului urban din municipiul Petroºani ºi o solidarizare în jurul conceptului „Oraºul meu, casa mea”. În paralel cu constituirea Forumului „Pro Urbis”, tot în Sala de Marmurã a Primãriei se
vor desfãºura mai multe acþiuni dedicate Unirii Principatelor Române. Car men COSMAN
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 ianuarie 2012
Jandarmi din Craiova, aduºi la Petroºani ai mulþi jandarmi din judeþele limitrofe au venit la Petroºani, ca sã dea o mânã de ajutor forþelor de ordine hunedorene.
M
S-a aruncat în gol de la etajul IV al spitalului din Petroºani murit zdrobit de caldarâmul din curtea Spitalului de Urgenþã Petroºani dupã ce nu a mai suporat durerile ºi s-a aruncat în gol.
A
Un bãtrân de 76 de ani, din Petrila, a fost gãsit decedat vineri
dimineaþã în curtea Spitalului de Urgenþã Petroºani. Conform primelor date, bãrbatul ºi-a pus capãt zilelor din cauzã cã nu ar mai fi suportat durerile cumplite pe care le avea. Conform unor surse, acesta ar fi suferit de cancer în faþã avansatã ºi se afla
internat la Secþia Interne a spitalului din Petroºani. În jurul orei 6.00 dimineaþa, s-a dus pe hol, în zona lifturilor, a deschis geamul situat la etajul IV ºi a plonjat în gol. Când echipele medicale au ajuns lângã el, bãrbatul nu mai prezenta semne vitale ºi a fost declarat
Pensionarii din Valea Jiului, în stradã proximativ 50 de foºti mineri, acum pensionari au ieºit la sfârºitul sãptãmânii trecute la marºul autorizat care a fost organizat de Liga Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. Ei au strigat lozinci împotriva guvernanþilor ºi au anunþat cã revin pe strãzi luni ºi marþi, sãptãmâna viitoare.
A
spun ei, pentru un trai mai bun ºi pentru copiii ºi nepoþii lor. „Am o pensie de 370 de lei, iar copiii mei abia îºi gãsesc de lucru. Pentru halul în care am ajuns protestãm”, spune o pensionarã. „Suntem obligaþi sã trãim în mizerie, deºi am scos cãrbuni zeci de ani. În minã mi-am distrus sãnãtatea ºi acum stau în frig în casã, iar banii abia îmi ajung de medica-
Alãturi de protestatarii de vineri dimineaþa, pe strãzile din Petroºani au mãrºãluit ºi jandarmi din alte judeþe decât din Hunedoara. Nu au scandat niciun fel de lozinci, ci doar au asigurat ordinea ºi liniºtea publicã la mitingul pensionarilor minieri.
decesul. La Spitalul de Urgenþã Petroþani a fost declanºatã o anchetã internã, care sã stabileascã exact împrejurãrile în care s-a produs tragedia. De asemenea, poliþiºtii din Petroºani efectueazã cercetãri în acest caz. Car men COSMAN
mente”,spune un alt pensionar. Bãtrânii au plecat din Piaþa Victoriei din Petroºani, au trecut pe la sediul PDL,apoi s-au oprit pe la Compania Naþionalã a Huilei, unde au strigat: „Cinste lor,minerilor!”, pentru ca în final sãse opreascã în faþa Casei de Culturã din Petroºani, acolo unde este ºi sediul Ligii SindicatelorPensionarilor Minieri din Valea Jiului. Mitingul pensionarilor va continua ºi sãptãmâna viitoare. ªi luni ºi marþi foºtii ortaci vor ieºi pe strãzile din Petroºani într-un marº de protest. Diana MITRACHE
Un jandarm venit tocmai din Craiova spune cã au venit sã-i ajute pe colegii lor din Hunedoara, în condiþiile în care la miting s-au anunþat vreo 2.000 de participanþi. Pânã la urmã încã au fost doar vreo 50, aºa cã forþele suplimentare de ordine nu ºi.au mai avut rostul, dar acest lucru nu se ºtia de dimineaþã. „Jandarmii au asigurat ordinea publicã în data de 20 ianuarie 2012, pe timpul marºului organizat în municipiul Petroºani de Liga Pensionarilor Minieri, în intervalul orar 11.00-16.00. Acest marº a fost declarat în prealabil aprobat de administraþia localã”., a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. (Car men COSMAN)
Demonstraþii paºnice emonstraþii de protest împotriva guvernului ºi preºedintelui nu au avut loc D numai în Valea Jiului ci ºi în alte localitãþi hunedorene. Oamenii au ieºit în stradã, paºnic, ºi în Deva, Orãºtie, Hunedoara sau Brad.
Pe o vreme urâtã, câteva zeci de oameni s-au adunat în Piaþa Victoriei din localitate ºi de aici au plecat încolonaþi strigând lozinci împotriva guvernanþilor. Primul popas l-au fãcut la sediul PDL din localitate, unde au scandat lozinci prin care îi învinuiau pe cei din acest partid de problemele lor. Pensionarii au manifestat,
La Deva au ajuns manifestanþi din întreg judeþul, inclusiv din Valea Jiului, cei prezenþi la miting fiind „înarmaþi” cu pancarte, tobe, fluiere ºi steaguri. Principala nemulþumire a manifestanþilor din judeþ este aceeaºi ca în toatã þara ºi este legatã de demisia preºedintelui Traian Bãsescu. Cel mai important, însã, este faptul cã pânã acum, în Judeþul Hunedoara, nu au fost înregistrate acte de violenþã sau de tulburare a liniºtii publice. În cele 8 zile scurse de la debutul mitingurilor jandarmii au reþinut doar un bãrbat din Petroºani, venit prea „afumat” la proteste, precum ºi un tânãr din Hunedoara care avea asupra sa un spray lacrimogen. (Mircea Mircea NISTOR)
Grevist al foamei, în pragul infarctului S abin Firizoiu este singurul miner disponibilizat care mai protesteazã de pe patul de spital pentru cã nu ºi-a primit banii. Omul a ajuns, aºa cum spun medicii care l-au consultat, în pragul infarctului ºi are serioase probleme de sãnãtate.
Bãrbatul care a lucrat la mina Uricani a fost internat de urgenþã joi dupã amiazã ºi este singurul dintre cei 3 care au fãcut greva foamei, care s-a ales cu probleme de sãnãtate. Medicii care l-au consultat au decis sã îl interneze la secþia de cardiologie a Spitalului de Urgenþã din
Petroºani. „Pacientul a venit cu preinfarct ºi am reuºit sã îl stabilizãm. Acum e stabil hemo-dinamic, dar e slãbit ºi nu puteam avansa deocamdatã un pronostic. Oricum, indicat ar fi sã înceteze protestul”, spune dr. Victoria Lupaºcu, ºef secþie Cardiologie din Spitalul de Urgenþã Petroºani. Sabin Firizoiu a rãmas internat la cardiologie ºi medicii spun cã îi administreazã perfuzii pentru a-l întãri. Omul nu a mâncat o sãptãmânã,iar tensiunea acumulatã ºi nervii ºi-au spus cuvântul. Disponibilizatul spune, însã, cã va protesta în continuare ºi cã se gândeºte sã îi dea în judecatã pe cei care l-au adus în aceastã stare. „Nu m-am simþit
bine,încã îmi e rãu, dar vã daþi seama cã acum nu pot renunþa. E o chestiune de principii, eu mi-am riscat viaþa la propriu ºi mã gândesc sã îi acþionez în justiþie pe cei care ne-au minþit când ne-am disponibilizat”, a conchis Firizoiu. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 ianuarie 2012
6 Monden
Monden 7
Dublu decalog cu Cãtãlin Botezatu ºi Monica Vlad
Monica Vlad: “Femeile din viaþa lui? Oho, aici e mult de povestit…” EXCLUSIVITATE
asta
ntrebãri ºi rãspunsuri de la cel mai râvnit burlac ºi femeia în palma cãreia ºi-a pus viaþa Cãtãlin Botezatu. Cum e sã îl asculþi pe Bote, ce e mai important în viaþã ºi cum trebuie sã fie o femeie ca sã îi placã lui Cãtãlin Botezatu? Despre “tipare”, atitudini ºi, mai ales aerul de Valea Jiului, vã prezentãm un dublu decalog cu cei doi protagoniºti ai celebrei deja cãrþi: ”Trei vieþi. Pedeapsa” – Cãtãlin Botezatu ºi Monica Vlad.
Î
calea spre reuºitã? Nu ºtiu dacã am gãsit-o nici pânã azi. Tot timpul vreau mai mult, fac lucruri noi fie cã mã pricep la ele, fie cã nu, încerc sã învãþ ºi sã mã adaptez din mers la vremuri. Nu sunt mulþumitã niciodatã, mereu vreau sã mã autodepãºesc. Am învãþat de la multe persoane din anturajul meu câte ceva, de la pãrinþi sã fiu familistã, de la Cãtãlin sã mã vând la valoarea realã ºi sã fac bani, de la Rãzvan Ciobanu sã fiu femininã ºi sã mã îmbrac, de la soþul meu, Cosmin Barbu, sã fiu cumpãtatã ºi perseverentã în ceea ce fac, de la copilul meu sã rãmân tânãrã ca spirit chiar dacã trec anii. 3 Vine o vreme când plãtim pentru necazurile pe care le facem celor din jur? Tot timpul am crezut în legea compensaþiei, am convingerea cã nimic pe lumea asta nu rãmâne neplãtit, decât
Monica Vla d: onica Vlad: Nu e compli cat ca ºi om îl impresion , eazã ce ne im presioneazã 1 De ce ºi de când, pe toþi, o vor bã bunã spu Cãtãlin Botezatu? sã exact cân nevoie de ea Mi-ar fi pãrut rãu sã îi scrie d are , loialitatea º altcineva viaþa, pentru cã nu i sinceritatea . sunt mulþi cei care îl cunosc exact
M
aºa cum e el, total diferit de ceea ce pare. E un om minunat. E simpatic, e haios, e normal, te poþi baza pe el, nu l-a schimbat celebritatea. De ani buni dureazã prietenia noastrã, ºi din prietenia
era pãcat sã nu se nascã aceastã carte. Viaþa lui e senzaþionalã.
dacã ai fãcut ceva fãrã bunã ºtiinþã.
4 Au fost 11 ani de documentare, cum e Cãtãlin Botezatu atunci când se confeseazã? E ca în cazul unui interviu? Au fost momente când amintirile l-au copleºit? În faþa mea nu are niciun fel de reþineri, dacã îl copleºesc amintirile nu se ascunde, dacã îi dau lacrimile le dã frâu liber, dacã e fericit radiazã, dacã e supãrat urlã. Nu se mai poartã ca ºi cu un jurnalist la interviu, ºtie cã eu sunt înainte de toate prietena lui, care îl ºtie cu bune ºi cu rele, care îl apreciazã pe el pentru ca e „el”, nu pentru cã e cine e.
s-au alterat valorile morale ca celor din Capitalã. Pãcat cã zona asta, atât de frumoasã, nu e dezvoltatã pe partea de turism, sunt cetãþi, mine dezafectate care ar putea fi o atracþie turisticã, sunt munþi ºi lacuri, sunt poveºti ºi legende care poate dacã ar fi spuse ar atrage mulþi vizitatori. 8. Ce zice Cãtãlin despre Bianca? Asta cã tot e Bianca de aici de
E T O B I U L E L I R U DESTÃIN A C N A I B DEPRE
C
1 De ce Monica Vlad? Monica este o bunã prietenã a mea, ne cunoaºtem de foarte mulþi ani, am avut nevoie de un om care sã mã cunoascã exact aºa cum sunt ca sã îmi punã în paginile unei cãrþi viaþa, am avut încredere în ea ºi în condeiul ei. Nu-þi poþi încredinþa viaþa oricui.
Apoi am refuzat sã mã mai întreb...nimic nu avea logicã...dupã ani am perceput „pedeapsa” mea ca pe o experienþã prin care a fost nevoie sã trec ca sã devin aºa cum sunt azi. Arestul m-a fãcut sã realizez cã nimeni nu e veºnic, cã azi eºti sus ºi mâine poþi sã fi nimic, cã nu toþi oamenii sunt ceea ce vor sã parã, m-a fãcut mult mai circumspect, m-a fãcut sã mã pot adapta oriunde,
5 Câte „vieþi” are Cãtãlin Botezatu? Nu ºtiu, multe, omul ãsta a trãit pânã la 45 de ani cât n-au trãit mulþi pânã la bãtrâneþe, are atâtea poveºti, a fãcut atât de multe lucruri, a fost în enorm de multe locuri, e o enciclopedie. 6 Care e cel mai important lucru pe care i l-ai dãruit lui Cãtãlin Botezatu? Cred cã aceastã carte despre viaþa lui, nu m-a crezut când i-am spus cã o voi scrie, abandonasem mulþi ani proiectul prinsã în cu totul ºi cu totul alte lucruri care la vreamea respectivã mi se pãreau mai importante.
pentru cã am trãit foarte intens, am cãlãtorit mult, enorm, am vãzut aproape toata lumea, am fost în locuri rupte de civilizaþie, am întâlnit oameni ºi situaþii contradictorii, am avut ºi am o viaþã palpitantã. Fericirea e relativã, am spus de multe ori cã nu mã simt fericit deºi alþii au impresia cã am tot ce-ºi poate dori un om. Dar am intrat într-un cerc în care alerg tot timpul fãrã posibilitatea de a mã opri, pentru cã dacã mã opresc eu, se opresc ºi alþii care depind de mine. Din acest motiv viaþa mea personalã e afectata grav. Dar am fericiri normale, mã bucur când stau la o cafea ºi o bârfã cu prietenii buni, când plec într-o destinaþie despre care am citit ºi am visat sã ajung acolo, când vãd rochiile mele pe femei special, de exemplu Angela Gheorghiu la Covent Garden, când primesc aprecieri pentru munca mea, când vãd oamenii cã vin în numãr aºa de mare la lansãrile de carte. 6 Care e cel mai important lucru pe care i l-ai dãruit Monicãi? I-am pus viaþa mea în palmã.
la noi. E parte din trecutul lui, el niciodatã nu vorbeºte urât despre femeile cu care a trãit o poveste, de altfel s-ar desconsidera pe el dacã le-ar desconsidera pe ele. E creaþia lui, a luat-o, exact ca pe o bucatã de mãtase, ºi a fãcut din ea tiparul perfect. Parte din ce e Bianca azi e creaþia lui. Or, niciun artist nu-ºi reneagã opera.
7. Cum e Deva? Ce ºtii despre Valea Jiului? ªtiu destul de multe pentru cã soþul meu a avut un ziar aici în zonã, ºi de aceea cunosc ºi oameni minunaþi, ºi locuri frumoase. Cred cã oamenii din partea asta a þãrii sunt deosebiþi, sunt foarte ospitalieri, 9 Dacã ai da timpul pe aflat sunt deschiºi, repede înapoi, unde ai face ã c e n u cã odã sp m e calzi, prid l ru ajustãri? to a Bianca p de la inima. Cre etenoºi, ã atâta tim are Îmi pare rãu cã ani de-a rândul p u d , m u c este bolºi a e încã ir nu li rþ ã tu sp re a e a nu mi-am dorit decât sã fiu jurnaz d p navã. Îmi ãtãlin Bote spre furtunoasa a. e u u tr n tr e e n p list, ar fi trebuit sã-mi dezvolt prod e sc p iube sentimente povesteºte foarte rãu lt, încã o t u ju m a o -o it priile afaceri mai devreme, sã nu sã b erc cum Bianca “Am iu ea. Eu înc ãe timp de a c a lt relaþia cu e d u r cr m ia t, e mã mulþumesc cu un salariu bun ºi h c n C e. eie u. Rece ºi o voi fa o sã îi fie bin eu o voi ajuta fost o fem a. a Drãguºan a c u n atât. ªi am sã ºi argumentez: nu e n ia i º B e at, modã încolo. fatã în viaþa m cu alt bãrb reau tot ce e mai tã n atorul de tu a a rt z o nimic mai frumos pe lumea asta te p i o a V . em rte im tãlin B inteligendin umbrã a”, se confeseazã a foa cercat sã fac tot ce la inumai, Cã º p e a decât sã fii propriul tãu stãpân, d . sn tu ã e u c u teza în sã îi Deva tã. Pãcat bun pentr declarã Bo e Am entru ea. Am vrut , . rt s” s-a aflat la ã a d n to p sã joci dupã regulile tale bune a o re a p m u a o in e le ad de-a d bun p fonat la C creatorul d nãtate ale area la un Los adolescente ea sã z i ri te e º lansat cea a d la ” sau proaste, sã-þi asumi o to le þi ã e ºc ie c e v m a p in “Trei plãtesc Proble Chiar d actorie din ar fi piind imag foarte mult din trilogia psa”. El a eºecurile ºi succesele. Dar afecteazã n trend, co ã le ºcoli de u c îl e a i u it ã zã D n c a m a a n e e u t. tu c d a ia n e z za rm B u cã Bia , Bote a refu u e n sã n anume “P u ºa atunci când ai chef sã te în u l sp e g ite s, l d st a rã þu le E e e in e ai vut to Ang meie Cãtãlin. e ce jud Biancãi D rã nu tocm rile ar fi a ã renust tip de fe su e u ã c . motivat d trezeºti o zi la 12 sã-þi rs a m a u v e ã o c e d c t t t D a a ta rã rm triþ urm , de ce a adop conside ar trebui u bi. jungã o ac ã re ºi a sl a l c permiþi sã o faci. Hunedoara turã cu a a , l sã ã e u m tu d d c a le tr o o n le se ºi em rã inte ºan un m catã pe legã creatorul d venit în þa potenþial u ºi tr m o n a Totul are e re i re P a A ile a . ca e . c m n c ã re m e mit tine “To anca Bia rate sunt fe museþea p 10 Ce îl imprepetroºãne lt. Este elele adevã a în viaþã. înþeles fru u d e o m in m b e rt a . fo u zã cev tat-o a ju e a t sioneazã pe Cãtãlin? liz p a Drãguºan fi re r re d a l re e ca are od mine, un m a Esca, lte u Cum sunt femeile u m tr n t e ta P “ rã i-a a dree oate fi An “Bianca m oara. din viaþa lui? p d t e a n u rm H u l te de judeþu cu rezulta Nu e complicat ca ºi locuri din o sportivã de aceastã u it hia g sa st n o e g M rã l d e e în in lt tr u m a om, îl impresioneazã ce ne m -a C i M deosebite, eu ºtiu ma ul aceste n a e g o P e . d ã i impresioneazã pe toþi, o l e n m zo deþu sau alte fe exemrile din ju u n c u lo e u a st re e st vorbã bunã spusã exact p u e n d care ta. Bianca ât ºtiu cei in c d e t, d a a n ru o rm când are nevoie de ea, loialist z u o v de ine plu drept sc foarte b o . ã n te n u o o C B z tatea ºi sinceritatea. Femeile i. o ie ic e a ch este pãcate”, în tusa care din viaþa lui? Oho, aici e mult tã. Pot n Sarmisege a Botezatu n o n li si tã re ã p C “ im t ra ã a v e ” e ir d sa de povestit…sunt tipologii st a p ã a u n e c ã ed ºi depre m Trei vieþi. P semdiferite dar fiecare are ceva sã vã spun i dã un sentiment lum re îþ este un vo aparte. O sã citiþi pe larg despre a Prislop ca e Cãtãlin Botezatu. alist un nat de jurn ele în cel de-al doilea volum al aparte”, sp modelul Bianca d. Monica Vla t ra cãrþii. fu Se pare cã a iDrãguºanu 2 Existã cineva care þi-a arãtat
C ãtãlin Botezatu:
2 Existã cineva care þi-a arãtat calea spre reuºitã? Sunt mulþi oameni în viaþa mea de la care am furat meserie, dar calea spre reuºitã nu mi-a arãtat-o nimeni, eu am fost aºa construit, sã muncesc pânã la epuizare, tot timpul am vrut sã-mi depãºesc limitele, sã fiu ºi mai bun. Sunt un tip perseverent, dacã îmi pun ceva în minte nu mã las pânã nu-mi iese, cred cã asta m-a ajutat sã mã ridic dupã ce am pierdut averi colosale, dupã ce oamenii, altã datã prieteni, mi-au întors spatele. 3 A fost o clipã în care sã crezi cã suferinþele descrise în carte sunt “plãþi” pentru ceva fãcut cu voie, ori fãrã ºtiinþã, cuiva? N-am avut pãcate majore înainte sã intru acolo, normal cã miam pus întrebarea”de ce eu?”, pentru cã nu aveam pe conºtiinþã nimic de care sã îmi fie ruºine.
oricum, m-a fãcut ºi mai bun, mai atent la nevoile altora. 4 E o bunã partenerã de confesiuni Monica Vlad? Au fost ani de zile de întâlniri în care te-ai confesat ei. De ce? Cum te simþi ca bãrbat sã i te confesezi unei femei? E mai uºor aºa? Categoric, de asta este scriitoarea mea. Ea mã ºtie cu bune ºi cu rele, ea îmi spune verde în faþã ce fac rãu ºi ce fac bine, þine la mine indiferent cã sunt azi Cãtãlin Botezatu ºi mâine doar Cãtãlin. Nu ºtiu dacã e mai uºor sã te confesezi unei femei decât unui bãrbat, cred cã e uºor sã te confesezi oricui atunci când omul respectiv þi-a demonstrat în ani cã þi-e alãturi.
Cãtãlin Botezatu:
5 Câte “vieþi” ai trãit ºi ce te face fericit? Am trãit multe vieþi
voastrã, uite a n zo în l u er a n u b “E voastre” ce frumos cresc fetele
7 Ce spui când spui Valea Jiului, Petroºani? Am spus de atâtea ori cã sunt locuri în þara asta atât de frumoase, pãcat, mare pãcat cã nu ºtim sã le exploatãm turistic. Valea Jiului e una dintre ele, are niºte peisaje de þi se taie rãsuflarea, oamenii sunt calzi ºi ospitalieri. ªi am avut o iubitã din zona asta. 8 Cine e pentru tine Bianca Drãguºanu? Cine mai e ca ea? Ar trebui, noi cei de aici, sã fim mândri de ea? E o femeie pe care am iubit-o ºi la care am sã þin tot timpul. Nu ºtiu cine mai e ca ea, urãsc sã fac comparaþii. Pentru mine e unica. Normal cã trebuie sã vã mândriþi cu ea, e o fatã superbã, care a plecat dintr-un orãºel mic cum e Cãlan ºi a ajuns cunoscutã în toatã þara. E bun aerul în zona voastrã, uite ce frumos cresc fetele voastre. 9 Dacã ai da timpul pe repede înapoi, unde ai face ajustãri? Nicãieri, eu ºtiu sã trãiesc cu trecutul meu cu bune ºi rele, mi-l asum fãrã regrete, ce sunt eu azi e pentru cã am trãit ce am trãit. 10 Cum se cucereºte un burlac? Ce aºteptãri ai de la femei? Ce ar trebui sã ºtie o femeie care te vrea? Se cucereºte greu mai ales când are 45 de ani, tabieturi, e perfecþionist, e prins pânã peste cap, nu are vreme, aleargã mereu, e între douã avioane ºi viaþa lui e în câteva valize. Se cucereºte uºor pentru cã nu vrea alãturi decât o femeie veselã, optimistã, haioasã, care sã trãiascã intens, sã nu fie plictisitã de viaþã, care se bucurã de nimicuri. Diana MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 ianuarie 2012
6 Monden
Monden 7
Dublu decalog cu Cãtãlin Botezatu ºi Monica Vlad
Monica Vlad: “Femeile din viaþa lui? Oho, aici e mult de povestit…” EXCLUSIVITATE
asta
ntrebãri ºi rãspunsuri de la cel mai râvnit burlac ºi femeia în palma cãreia ºi-a pus viaþa Cãtãlin Botezatu. Cum e sã îl asculþi pe Bote, ce e mai important în viaþã ºi cum trebuie sã fie o femeie ca sã îi placã lui Cãtãlin Botezatu? Despre “tipare”, atitudini ºi, mai ales aerul de Valea Jiului, vã prezentãm un dublu decalog cu cei doi protagoniºti ai celebrei deja cãrþi: ”Trei vieþi. Pedeapsa” – Cãtãlin Botezatu ºi Monica Vlad.
Î
calea spre reuºitã? Nu ºtiu dacã am gãsit-o nici pânã azi. Tot timpul vreau mai mult, fac lucruri noi fie cã mã pricep la ele, fie cã nu, încerc sã învãþ ºi sã mã adaptez din mers la vremuri. Nu sunt mulþumitã niciodatã, mereu vreau sã mã autodepãºesc. Am învãþat de la multe persoane din anturajul meu câte ceva, de la pãrinþi sã fiu familistã, de la Cãtãlin sã mã vând la valoarea realã ºi sã fac bani, de la Rãzvan Ciobanu sã fiu femininã ºi sã mã îmbrac, de la soþul meu, Cosmin Barbu, sã fiu cumpãtatã ºi perseverentã în ceea ce fac, de la copilul meu sã rãmân tânãrã ca spirit chiar dacã trec anii. 3 Vine o vreme când plãtim pentru necazurile pe care le facem celor din jur? Tot timpul am crezut în legea compensaþiei, am convingerea cã nimic pe lumea asta nu rãmâne neplãtit, decât
Monica Vla d: onica Vlad: Nu e compli cat ca ºi om îl impresion , eazã ce ne im presioneazã 1 De ce ºi de când, pe toþi, o vor bã bunã spu Cãtãlin Botezatu? sã exact cân nevoie de ea Mi-ar fi pãrut rãu sã îi scrie d are , loialitatea º altcineva viaþa, pentru cã nu i sinceritatea . sunt mulþi cei care îl cunosc exact
M
aºa cum e el, total diferit de ceea ce pare. E un om minunat. E simpatic, e haios, e normal, te poþi baza pe el, nu l-a schimbat celebritatea. De ani buni dureazã prietenia noastrã, ºi din prietenia
era pãcat sã nu se nascã aceastã carte. Viaþa lui e senzaþionalã.
dacã ai fãcut ceva fãrã bunã ºtiinþã.
4 Au fost 11 ani de documentare, cum e Cãtãlin Botezatu atunci când se confeseazã? E ca în cazul unui interviu? Au fost momente când amintirile l-au copleºit? În faþa mea nu are niciun fel de reþineri, dacã îl copleºesc amintirile nu se ascunde, dacã îi dau lacrimile le dã frâu liber, dacã e fericit radiazã, dacã e supãrat urlã. Nu se mai poartã ca ºi cu un jurnalist la interviu, ºtie cã eu sunt înainte de toate prietena lui, care îl ºtie cu bune ºi cu rele, care îl apreciazã pe el pentru ca e „el”, nu pentru cã e cine e.
s-au alterat valorile morale ca celor din Capitalã. Pãcat cã zona asta, atât de frumoasã, nu e dezvoltatã pe partea de turism, sunt cetãþi, mine dezafectate care ar putea fi o atracþie turisticã, sunt munþi ºi lacuri, sunt poveºti ºi legende care poate dacã ar fi spuse ar atrage mulþi vizitatori. 8. Ce zice Cãtãlin despre Bianca? Asta cã tot e Bianca de aici de
E T O B I U L E L I R U DESTÃIN A C N A I B DEPRE
C
1 De ce Monica Vlad? Monica este o bunã prietenã a mea, ne cunoaºtem de foarte mulþi ani, am avut nevoie de un om care sã mã cunoascã exact aºa cum sunt ca sã îmi punã în paginile unei cãrþi viaþa, am avut încredere în ea ºi în condeiul ei. Nu-þi poþi încredinþa viaþa oricui.
Apoi am refuzat sã mã mai întreb...nimic nu avea logicã...dupã ani am perceput „pedeapsa” mea ca pe o experienþã prin care a fost nevoie sã trec ca sã devin aºa cum sunt azi. Arestul m-a fãcut sã realizez cã nimeni nu e veºnic, cã azi eºti sus ºi mâine poþi sã fi nimic, cã nu toþi oamenii sunt ceea ce vor sã parã, m-a fãcut mult mai circumspect, m-a fãcut sã mã pot adapta oriunde,
5 Câte „vieþi” are Cãtãlin Botezatu? Nu ºtiu, multe, omul ãsta a trãit pânã la 45 de ani cât n-au trãit mulþi pânã la bãtrâneþe, are atâtea poveºti, a fãcut atât de multe lucruri, a fost în enorm de multe locuri, e o enciclopedie. 6 Care e cel mai important lucru pe care i l-ai dãruit lui Cãtãlin Botezatu? Cred cã aceastã carte despre viaþa lui, nu m-a crezut când i-am spus cã o voi scrie, abandonasem mulþi ani proiectul prinsã în cu totul ºi cu totul alte lucruri care la vreamea respectivã mi se pãreau mai importante.
pentru cã am trãit foarte intens, am cãlãtorit mult, enorm, am vãzut aproape toata lumea, am fost în locuri rupte de civilizaþie, am întâlnit oameni ºi situaþii contradictorii, am avut ºi am o viaþã palpitantã. Fericirea e relativã, am spus de multe ori cã nu mã simt fericit deºi alþii au impresia cã am tot ce-ºi poate dori un om. Dar am intrat într-un cerc în care alerg tot timpul fãrã posibilitatea de a mã opri, pentru cã dacã mã opresc eu, se opresc ºi alþii care depind de mine. Din acest motiv viaþa mea personalã e afectata grav. Dar am fericiri normale, mã bucur când stau la o cafea ºi o bârfã cu prietenii buni, când plec într-o destinaþie despre care am citit ºi am visat sã ajung acolo, când vãd rochiile mele pe femei special, de exemplu Angela Gheorghiu la Covent Garden, când primesc aprecieri pentru munca mea, când vãd oamenii cã vin în numãr aºa de mare la lansãrile de carte. 6 Care e cel mai important lucru pe care i l-ai dãruit Monicãi? I-am pus viaþa mea în palmã.
la noi. E parte din trecutul lui, el niciodatã nu vorbeºte urât despre femeile cu care a trãit o poveste, de altfel s-ar desconsidera pe el dacã le-ar desconsidera pe ele. E creaþia lui, a luat-o, exact ca pe o bucatã de mãtase, ºi a fãcut din ea tiparul perfect. Parte din ce e Bianca azi e creaþia lui. Or, niciun artist nu-ºi reneagã opera.
7. Cum e Deva? Ce ºtii despre Valea Jiului? ªtiu destul de multe pentru cã soþul meu a avut un ziar aici în zonã, ºi de aceea cunosc ºi oameni minunaþi, ºi locuri frumoase. Cred cã oamenii din partea asta a þãrii sunt deosebiþi, sunt foarte ospitalieri, 9 Dacã ai da timpul pe aflat sunt deschiºi, repede înapoi, unde ai face ã c e n u cã odã sp m e calzi, prid l ru ajustãri? to a Bianca p de la inima. Cre etenoºi, ã atâta tim are Îmi pare rãu cã ani de-a rândul p u d , m u c este bolºi a e încã ir nu li rþ ã tu sp re a e a nu mi-am dorit decât sã fiu jurnaz d p navã. Îmi ãtãlin Bote spre furtunoasa a. e u u tr n tr e e n p list, ar fi trebuit sã-mi dezvolt prod e sc p iube sentimente povesteºte foarte rãu lt, încã o t u ju m a o -o it priile afaceri mai devreme, sã nu sã b erc cum Bianca “Am iu ea. Eu înc ãe timp de a c a lt relaþia cu e d u r cr m ia t, e mã mulþumesc cu un salariu bun ºi h c n C e. eie u. Rece ºi o voi fa o sã îi fie bin eu o voi ajuta fost o fem a. a Drãguºan a c u n atât. ªi am sã ºi argumentez: nu e n ia i º B e at, modã încolo. fatã în viaþa m cu alt bãrb reau tot ce e mai tã n atorul de tu a a rt z o nimic mai frumos pe lumea asta te p i o a V . em rte im tãlin B inteligendin umbrã a”, se confeseazã a foa cercat sã fac tot ce la inumai, Cã º p e a decât sã fii propriul tãu stãpân, d . sn tu ã e u c u teza în sã îi Deva tã. Pãcat bun pentr declarã Bo e Am entru ea. Am vrut , . rt s” s-a aflat la ã a d n to p sã joci dupã regulile tale bune a o re a p m u a o in e le ad de-a d bun p fonat la C creatorul d nãtate ale area la un Los adolescente ea sã z i ri te e º lansat cea a d la ” sau proaste, sã-þi asumi o to le þi ã e ºc ie c e v m a p in “Trei plãtesc Proble Chiar d actorie din ar fi piind imag foarte mult din trilogia psa”. El a eºecurile ºi succesele. Dar afecteazã n trend, co ã le ºcoli de u c îl e a i u it ã zã D n c a m a a n e e u t. tu c d a ia n e z za rm B u cã Bia , Bote a refu u e n sã n anume “P u ºa atunci când ai chef sã te în u l sp e g ite s, l d st a rã þu le E e e in e ai vut to Ang meie Cãtãlin. e ce jud Biancãi D rã nu tocm rile ar fi a ã renust tip de fe su e u ã c . motivat d trezeºti o zi la 12 sã-þi rs a m a u v e ã o c e d c t t t D a a ta rã rm triþ urm , de ce a adop conside ar trebui u bi. jungã o ac ã re ºi a sl a l c permiþi sã o faci. Hunedoara turã cu a a , l sã ã e u m tu d d c a le tr o o n le se ºi em rã inte ºan un m catã pe legã creatorul d venit în þa potenþial u ºi tr m o n a Totul are e re i re P a A ile a . ca e . c m n c ã re m e mit tine “To anca Bia rate sunt fe museþea p 10 Ce îl imprepetroºãne lt. Este elele adevã a în viaþã. înþeles fru u d e o m in m b e rt a . fo u zã cev tat-o a ju e a t sioneazã pe Cãtãlin? liz p a Drãguºan fi re r re d a l re e ca are od mine, un m a Esca, lte u Cum sunt femeile u m tr n t e ta P “ rã i-a a dree oate fi An “Bianca m oara. din viaþa lui? p d t e a n u rm H u l te de judeþu cu rezulta Nu e complicat ca ºi locuri din o sportivã de aceastã u it hia g sa st n o e g M rã l d e e în in lt tr u m a om, îl impresioneazã ce ne m -a C i M deosebite, eu ºtiu ma ul aceste n a e g o P e . d ã i impresioneazã pe toþi, o l e n m zo deþu sau alte fe exemrile din ju u n c u lo e u a st re e st vorbã bunã spusã exact p u e n d care ta. Bianca ât ºtiu cei in c d e t, d a a n ru o rm când are nevoie de ea, loialist z u o v de ine plu drept sc foarte b o . ã n te n u o o C B z tatea ºi sinceritatea. Femeile i. o ie ic e a ch este pãcate”, în tusa care din viaþa lui? Oho, aici e mult tã. Pot n Sarmisege a Botezatu n o n li si tã re ã p C “ im t ra ã a v e ” e ir d sa de povestit…sunt tipologii st a p ã a u n e c ã ed ºi depre m Trei vieþi. P semdiferite dar fiecare are ceva sã vã spun i dã un sentiment lum re îþ este un vo aparte. O sã citiþi pe larg despre a Prislop ca e Cãtãlin Botezatu. alist un nat de jurn ele în cel de-al doilea volum al aparte”, sp modelul Bianca d. Monica Vla t ra cãrþii. fu Se pare cã a iDrãguºanu 2 Existã cineva care þi-a arãtat
C ãtãlin Botezatu:
2 Existã cineva care þi-a arãtat calea spre reuºitã? Sunt mulþi oameni în viaþa mea de la care am furat meserie, dar calea spre reuºitã nu mi-a arãtat-o nimeni, eu am fost aºa construit, sã muncesc pânã la epuizare, tot timpul am vrut sã-mi depãºesc limitele, sã fiu ºi mai bun. Sunt un tip perseverent, dacã îmi pun ceva în minte nu mã las pânã nu-mi iese, cred cã asta m-a ajutat sã mã ridic dupã ce am pierdut averi colosale, dupã ce oamenii, altã datã prieteni, mi-au întors spatele. 3 A fost o clipã în care sã crezi cã suferinþele descrise în carte sunt “plãþi” pentru ceva fãcut cu voie, ori fãrã ºtiinþã, cuiva? N-am avut pãcate majore înainte sã intru acolo, normal cã miam pus întrebarea”de ce eu?”, pentru cã nu aveam pe conºtiinþã nimic de care sã îmi fie ruºine.
oricum, m-a fãcut ºi mai bun, mai atent la nevoile altora. 4 E o bunã partenerã de confesiuni Monica Vlad? Au fost ani de zile de întâlniri în care te-ai confesat ei. De ce? Cum te simþi ca bãrbat sã i te confesezi unei femei? E mai uºor aºa? Categoric, de asta este scriitoarea mea. Ea mã ºtie cu bune ºi cu rele, ea îmi spune verde în faþã ce fac rãu ºi ce fac bine, þine la mine indiferent cã sunt azi Cãtãlin Botezatu ºi mâine doar Cãtãlin. Nu ºtiu dacã e mai uºor sã te confesezi unei femei decât unui bãrbat, cred cã e uºor sã te confesezi oricui atunci când omul respectiv þi-a demonstrat în ani cã þi-e alãturi.
Cãtãlin Botezatu:
5 Câte “vieþi” ai trãit ºi ce te face fericit? Am trãit multe vieþi
voastrã, uite a n zo în l u er a n u b “E voastre” ce frumos cresc fetele
7 Ce spui când spui Valea Jiului, Petroºani? Am spus de atâtea ori cã sunt locuri în þara asta atât de frumoase, pãcat, mare pãcat cã nu ºtim sã le exploatãm turistic. Valea Jiului e una dintre ele, are niºte peisaje de þi se taie rãsuflarea, oamenii sunt calzi ºi ospitalieri. ªi am avut o iubitã din zona asta. 8 Cine e pentru tine Bianca Drãguºanu? Cine mai e ca ea? Ar trebui, noi cei de aici, sã fim mândri de ea? E o femeie pe care am iubit-o ºi la care am sã þin tot timpul. Nu ºtiu cine mai e ca ea, urãsc sã fac comparaþii. Pentru mine e unica. Normal cã trebuie sã vã mândriþi cu ea, e o fatã superbã, care a plecat dintr-un orãºel mic cum e Cãlan ºi a ajuns cunoscutã în toatã þara. E bun aerul în zona voastrã, uite ce frumos cresc fetele voastre. 9 Dacã ai da timpul pe repede înapoi, unde ai face ajustãri? Nicãieri, eu ºtiu sã trãiesc cu trecutul meu cu bune ºi rele, mi-l asum fãrã regrete, ce sunt eu azi e pentru cã am trãit ce am trãit. 10 Cum se cucereºte un burlac? Ce aºteptãri ai de la femei? Ce ar trebui sã ºtie o femeie care te vrea? Se cucereºte greu mai ales când are 45 de ani, tabieturi, e perfecþionist, e prins pânã peste cap, nu are vreme, aleargã mereu, e între douã avioane ºi viaþa lui e în câteva valize. Se cucereºte uºor pentru cã nu vrea alãturi decât o femeie veselã, optimistã, haioasã, care sã trãiascã intens, sã nu fie plictisitã de viaþã, care se bucurã de nimicuri. Diana MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 ianuarie 2012
8 Actualitate
“Îmi vreau þara înapoi
ºi o voi avea!” e va schimba ceva în urma luãrii de atitudine a românilor din toatã þara împotriva degradãrii alarmante a nivelului de trai ºi a sectoarelor de activitate? Pentru cã dupã cei 22 de ani de exerciþiu al democraþiei, se pare cã am ajuns de unde am plecat, românii din Valea Jiului aflaþi acasã sau pribegi prin lume balanseazã între speranþã, hotãrâre, neîncredere ºi resemnare.
S
“Am crezut cã totuºi coºmarul se va sfârºi” Geta Toplicianu, economist, din Lupeni este toatã numai nerv, suflet ºi acþiune. Se implicã în acþiuni umanitare, îºi spune rãspicat punctul de vedere ºi îºi îndeamnã semenii la a-ºi pãstra respectul de sine ºi al demnitãþii. Aceasta aminteºte mereu cã iubirea de oameni ºi, implicit, solidaritatea este salvarea noastrã, a tuturor. Ca urmare a participat la toate protestele din Valea Jiului. Geta TOPLICIANU
“Dupã cum bine ºtim, românul este un popor paºnic, muncitor, rãbdãtor ºi demn. Când au început aºa-zisele mãsuri de austeritate, am înþeles cã acest sacrificiu va fi bilateral ºi de scurtã duratã. Am acceptat asta, spre binele nostru, al þãrii noastre. Cu stupoare am aflat cã de fapt acest sacrificiu nu are un termen limitã, este în zadar ºi îl simþim doar noi ‘’pleava’’, cã ‘’elita’’ prospera pe mai departe. Nu pot sã uit seara de joi, 06.05.2011, când Bãsescu a declarat, fãrã sã schiþeze mãcar un gest de compasiune: Tãiem 25% din salariile bugetarilor, 15% din pensii ºi somaj! ªi nu a fost numai atât, asta a fost doar începutul sãrãciei. Acest guvern de dictaturã, ne-a impus doar obligaþii ºi îndatoriri, fãrã sã menþioneze mãcar un drept comnstituþional. Pânã ºi într-un contract de muncã sau comercial sunt stipulate ºi respectate de ambele pãrþi, drepturi, îndatoriri ºi obligaþii. Nu am fost chemaþi la dialog, ºi-a asumat rãspunderea pentru atâtea pachete de legi. Nu l-a interesat pãrerea noastrã. Ceea ce s-a întamplat cu Raed Arafat a fost ultima picaturã de otravã care a curs pe rana deschisã. Este singura celulã a sistemul sanitar care, încã merge... a încercat el sã strice ºi asta.
Dupã atâtea zile de proteste nu a reacþionat deloc. Se poartã ca ºi cum nu se întamplã nimic. Ignorant, perfid ºi flegmatic, preºedintele, ne râde în faþã ori de câte ori pune mâna pe un microfon. Economiei, ca sã meargã, îi trebuie un motor. Acest motor sunt locurile de muncã ºi activitãþile care produc plus valoare. Noi am produs mai puþin, decât au consumat aleºii noºtrii. Din cauza fiscalitãþii dure, pânã ºi cei mai mari investitori ne-au lãsat baltã. Munca este un instrument indispensabil, nu un scop. Munca fãrã profit este o pierdere de resurse. Majoritatea “muncilor” plãtite de la bugetul de Stat sunt inutile. Când Statul îºi pierde din prerogative, pe un ton poruncitor, declarând cã se modernizeazã, dar de fapt îºi pierde orice menire, situaþia începe sã fie fãrã ieºire. Totul devine nefuncþional, securitatea personalã - pusã în pericol, Educaþia la fel, Sãnãtatea la fel, totul este un haos. Vom continua protestele pânã când aceastã guvernare va înþelege cã trebuie sã plece. Sunt conºtientã cã, indiferent cine va lua frâiele þãrii, aºa cum este ea, sãracã lipitã pãmântului, minuni nu poate face. Dintr-un sac gol nu ai ce sã scoþi. Dar cu rãbdare vom clãdi tot ce a distrus acest guvern incompetent. Ar fi multe de spus, dar, ºtim cu toþii, am urmãrit evenimentele ºi am cam stat nepãsãtori, crezând cã totuºi coºmarul se va sfârºi. Rãbdarea noastrã a fost asul lui Bãsescu din mânecã, dar a omis un lucru: noi avem o limitã! ÎMI VREAU ÞARA ÎNAPOI ªI O VOI AVEA!!! Fie cã vor sau nu cei de la guvernare. Ei nu au þinut seama de pãrerea noastrã, acum nici noi nu o vrem pe a lor. Dorim doar sã plece. ATÂT! Sunt economist. Nu sunt
bugetar, lucrez la societãþi private cu timp parþial ºi mã ocup ºi de Asociaþia SINDROM DOWN VALEA JIULUI. Am absolvit o facultate ºi un master în economie. Am doi copii frumoºi, de care sunt mandrã, ei sunt universul ºi viata mea. Fetiþa mea Georgiana, are 22 de ani, este studentã în anul I, Facultatea de ªtiinþe Economice Petroºani. Bãieþelul meu Robert, are 15 ani, este liceean la Liceul Teoretic Lupeni. Mã gândesc cu groazã cã încã nu au un viitor în þara lor. Militez
Ovidiu RUSET
pentru o viaþã mai bunã! Toþi deopotrivã trebuie sã fim egali. Vreau o lume mai bunã, în care nu are ce cãuta, teroarea, umilinþa, nedreptatea, foamea, dezonoarea. Vreau ca tot românul sã aibe din nou zâmbetul pe buze, sã ridice capul sus, nu sã mai accepte sã stea cu el plecat. Doar atunci mã voi declara multumitã, când voi putea sã spun cu, capul sus: SUNT MÂNDRU CÃ SUNT ROMÂN ! ... SUNT UN OM LIBER ÎN ÞARA MEA!”
”Proverbiala solidaritate minereascã nu mai existã” Ovidiu Ruset a fost salvator minier la Lonea ºi se considerã extremist pentru cã urãºte proºtii. A participat la mai toate acþinile de promovare ale Vãii Jiului, nu lipseºte de la acþiunile care marcheazã momente ale istoriei românilor, îi pasã ºi ca atare, ia atitudine de fiecare datã. Deviza sa este: “Totul sau nimic.Nu accept compromisuri”. “Reacþia românilor a venit relativ târziu datoritã mai multor factori. În primul rând datoritã mentaliþii cã oricum nu-i ascultã nimeni ºi nu pot schimba nimic. Apoi,multora le este pur ºi simplu fricã. Frica de repercusiunile pe care le-ar avea simpla lor prezenþã la o manifestatie împotriva puterii. E mai rãu decât pe timpul lui Ceauºescu. N-aº spune cã solidaritatea mea cu cei care protesteazã de atâtea zile vine neapãrat din natura profesiei pe care am avut-o. Am fost salvator la mina Lonea timp de 22 de ani. În aceastã lungã activitate de salvare au fost multe momente deosebite, unele mai neplãcute, dar nu vreau sã vorbesc acum despre ele. Poate cel mai deosebit moment a fost acela în care alãturi de colegii de echipã am devenit campioni pe þarã la Concursul Naþional de Salvare Minierã. Proverbiala solidaritate minereascã nu mai existã. A dispãrut din momentul în care au fost promovaþi trepãduºii, oameni fãrã coloanã vertebralã, care nu ºtiu sã spunã decât “da, sã trãiþi”, în detrimentul oamenilor capabili. ªi în rândul minerilor gradul de nemulþumire este foarte mare, dar teama de a fi trecuþi pe lista de disponibilizaþi,
ameninþãrile cu schimbarea locului de muncã îi fac sã îndure. Dar ºi când se vor trezi…!!! Nemultumiþii din stradã sunt din toate categoriile sociale: de la ºomeri care ºi-au pierdut speranþa de a gãsi un loc de muncã, tineri studenþi care vãd cã nu au niciun viitor în þara asta, pensionari nemulþumiþi cã pensia nu ajunge nici mãcar pentru plata întreþinerii ºi a medicamentelor, pânã la mici afaceriºti care îºi vãd afacerile sufocate de mulþimea de biruri pe care incompetenþa guvernanþilor actuali a aruncat-o asupra întregii populaþii. Eu cred cã aceste proteste sunt doar începutul sfârºitului pentru puterea portocalie. Aroganþa celor de la putere, începând cu preºedintele ºi terminând cu ultimul ºefuleþ portocaliu a depãºit orice limitã. Cei de la putere sunt complet rupþi de realitate. Majoritatea sunt de o inculturã crasã (au fost destule exemple de-a lungul timpului). Au ridicat prostia ºi incompetenþa la rang de virtute. S-au folosit de tineri pentru a ajunge la putere apoi i-au alungat. Sper ca la alegerile urmatoare (indiferent când vor fi), acest partid, mai bine zis o gaºcã de profitori, sã nu mai fie votat de nimeni, sã nu mai intre în Parlament ºi sã ajungã la fel ca þãrãniºtii… sã se mai audã de câte unul doar din când în când. Sper ca românii sã-ºi recapete demnitatea ºi sã nu se mai lase umiliþi de nimeni, niciodatã”.
Actualitate 9 ºi trebuie sã-mi dedic ºi mie niºte ani. Poate sunt un laº, poate nu mai am rãbdare, poate nu mai am anii pe care-i aveam în 1989, în acele zile de decembrie când îmi imaginam România între celelalte mari þãri ale Europei. În acele zile vedeam poteþialul pe care-l are România, care din pãcate s-a transformat în ceea ce vedem azi. Am fost, în varã, în România ºi m-a înspãimântat ceea ce am vãzut. Nu cred cã aº mai putea sã trãiesc în România… Multã rãutate din partea oamenilor, tendinþa de cãpãtuire a celor ajunºi la putere, ciubucul ºi pinca ridicate la rang de oanoare…” Despre ce se petrece acum, Dragoº Vonica este sceptic… „Când eram copil ºi mã ambiþionam în câte-o disputã cu câte unul care o þinea pe a lui, tata îmi spunea mereu: “lasã-l în pace, cine-i mai deºtept ºtie sã la timp”. Sau în varianta lui Cervantes: Nu te lupta cu morile de vânt. Cine rãmâne ultimul, sã stingã lumina...sã nu se vadã mizeria. Da, recunosc ca poþi fi spumos ºi de bun umor când participi la o nuntã sau la orice alt eveniment care este prilej de bucurie, dar când eºti pe coridorul secþiei ATI, când eºti la cãpãtâiul unui muribund îþi cam piere “efervescenþa” ºi ceea ce rãmâne e resemnarea”.
„La cãpãtâiul unui muribund… îþi rãmâne resemnarea” Dragoº Vonica, om de afaceri în Valecia, Spania, fiu de medic chirurg, din Lupeni, a fost inginer la minele Valea de Brazi ºi Lupeni, apoi ºef al Brajului Valea de Pe;ti, a fãcut parte din primul Consiliu Judeþean Hunedoara de dupã revoluþie din partea PNL, a crezut cã România va deveni minunea minunilor, dar nu a fost aºa… Dezamãgirile l-au determinat sã-ºi ia lumea în cap ºi sunt puþine ºanse de a reveni. Acesta nu crede cã „muribundul” va fi salvat. „Eu cu România nu am nimic, este þara în care m-am nãscut, o þarã care a fost frumoasã, o þarã care pe zi ce trece o batjocoresc tot mai mult cei ce o cârmuiesc. România este o þarã pentru care mi-am dedicat 35 de ani din viaþã ºi poate i-aº fi dedicat mai mult dacã aº trãi o mie de ani, ca dinozaurii. Din pãcate viaþa omului este scurtã
„Mãmãliga a explodat pentru ca a fost uitatã pe foc!!” Anca Maria Bãlan, din Petroºani, bursier la University of Sussex, Marea Britanie, sperã dar nu crede cã þara sa va avea parte în urmãtorii ani de respect ºi consideraþie din partea conducãtorilor, oricare ar fi ei. Anca Maria considerã cã sãrãcia ºi umilinþa omoarã demnitatea, cultura ºi respectul prin preocuparea, care devine dominantã, de a supravieþui ºi de a-þi hrãni copiii ºi proteja pãrinþii. Ca orice tânãr, sperã cã reacþia românilor este oportunã ºi mult mai civilizatã decât la popoarele „cele mai civilizate”. „Mãmãliga a explodat pentru ca a fost uitatã pe foc!! Mã refer la forþarea proverbialei rãbdãri a poporului meu. Actualul guvern abia acum ar trebui sã fie cu adevãrat îngrijo-
rat, când oamenii au luat, în sfârºit atitudine, pentru cã asta inseamnã cã este într-adevãr foarte rãu ºi cã suportabilitatea a ajuns la limitã. Guvernanþii nu au uitat ca românii au fost „antreAnca BÃLAN
naþi” cu rãul ºi sãrãcia înainte de ‘89 ºi de atunci, guvernanþii încearcã sã meargã pas cu pas cât mai departe cu minciunile ºi furturile lor. ªi aici, în Marea Britanie se resimte criza, dar guvernanþii îºi protejeazã cetãþenii. Celor cu venituri mici li s-a ridicat plafonul de impozitare pentru a putea trãi
decent ºi pentru a-ºi putea creºte copiii. Adicã nu doar poporul suportã traversarea crizei, ci este un întreg complex de mãsuri ºi politici naþionale fãrã a-ºi înfometa cetãþenii. Am încredere în români ºi în þara mea cã nu se vor mai lãsa umiliþi ºi minþiþi încã o datã! Þinând cont de ceea ce se petrece în România, cred ca oamenii reacþioneazã extrem de civilizat. În orice altã þara mai “civilizatã”, cu experienþã în democraþie, dacã oamenii ar fi fost trataþi cum au fost trataþi cetãþenii României, probabil am fi asistat la mult mai multe revoluþii sângeroase. Voi fi alãturi de România ºi voi participa, la Londra, la protestele din faþa Ambasadei României. Este de datoria mea de român sã fac acest lucru”. Românilor de acasã ºi celor aflaþi printre strãini le pasã, nu se pot sãtura de þara lor. Aºa cum spunea Octavian Paler, “”De România nu mã pot sãtura pentru cã face parte din destinul meu...” Ileana FIRÞULESCU
„Spuneþi-mi, n-aþi vãzut cumva o þarã/
Cântatã de poeþi odinioarã?” e site-urile grupurilor de români din strãinãtate, preluate ºi de cei din þarã, sunt postate obsesiv versurile unei tinere îndurerate de faptul cã a fost nevoitã sã-ºi ia lumea în cap ºi mai mult, faptul cã pentru þara sa nu s-a descoperit încã leacul…
P
N-aþi vãzut cumva o þarã? Spuneþi-mi, n-aþi vãzut cumva o þarã? Am fost plecat vreo patru ani pe-afarã; Azi am venit ºi-o caut cu ardoare, Dar n-o gãsesc ºi-n suflet rãu mã doare.
Dragoº VONICA
Cu ochi de cer ºi plinã de verdeaþã? Am fost ºi-am cãutat-o ºi la piaþã.
O caut peste tot, am fost ºi-n sate, Ogoare plâng în buruieni lãsate, Înspre pãduri, potecile uitate M-au rãtãcit într-un pustiu de cioate.
Acolo nu era, de bunã seamã, Cã prea o înjurau români de mamã; Harbuzul, pãtrunjelul, biata prunã, Erau culese parcã… de pe Lunã!
Acasã poarta nu e zãvorâtã, Cãci mama tot mai iese ºi se uitã; Atâta dor i-a mai rãmas pe lume, Feciorii sã-i mai strige iar pe nume.
Chiar, voi n-aþi vãzut pe jos o þarã, Cãlcatã în picioare ºi murdarã? Ce-aveþi cu ea? Nimica nu vã cere, Eu o declar singura mea avere! (Autor DANIELA HULPAªU, Italia)
Moºneagul iese-n cale ºi-o întreabã: „Vine? La anul, cred! Acu-i la treabã, La noi în þarã-i multã sãrãcie… ªtiu ei - cã de-or veni, la ce sã vie?!” Spuneþi-mi, n-aþi vãzut cumva o þarã Cântatã de poeþi odinioarã,
Dargoº Vonica, om de afaceri Verona, Spania: Aºa se vede România pentru cei ce ne întoarcem chiar ºi în vizitã. Anca Maria Bãlan, stu-
dentã, Marea Britanie: Plâng de fiecare datã când vin acasã ºi plâng când plec, cã vã las acasã… Ilinca Podar, Germania: Am cãutat-o ºi eu îndelung pentru viitorul fiului meu, dar nu am gasit-o ºi astfel am luat amandoi calea pribegiei. Nicolae Aurel, student Universitatea Petroºani: Eu încã o caut ºi sper s-o gãsesc. Maria Coman, Vulcan: Eu nu îmi mai permit s-o caut. Jumãtate din viaþã am consumat pentru asta ºi trebuie sã-mi vãd de obligaþiile de pãrinte pentru copiii mei. Recunosc faptul cã voi suferi mereu pentru acest eºec… Ileana FIRÞULESCU
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 ianuarie 2012
8 Actualitate
“Îmi vreau þara înapoi
ºi o voi avea!” e va schimba ceva în urma luãrii de atitudine a românilor din toatã þara împotriva degradãrii alarmante a nivelului de trai ºi a sectoarelor de activitate? Pentru cã dupã cei 22 de ani de exerciþiu al democraþiei, se pare cã am ajuns de unde am plecat, românii din Valea Jiului aflaþi acasã sau pribegi prin lume balanseazã între speranþã, hotãrâre, neîncredere ºi resemnare.
S
“Am crezut cã totuºi coºmarul se va sfârºi” Geta Toplicianu, economist, din Lupeni este toatã numai nerv, suflet ºi acþiune. Se implicã în acþiuni umanitare, îºi spune rãspicat punctul de vedere ºi îºi îndeamnã semenii la a-ºi pãstra respectul de sine ºi al demnitãþii. Aceasta aminteºte mereu cã iubirea de oameni ºi, implicit, solidaritatea este salvarea noastrã, a tuturor. Ca urmare a participat la toate protestele din Valea Jiului. Geta TOPLICIANU
“Dupã cum bine ºtim, românul este un popor paºnic, muncitor, rãbdãtor ºi demn. Când au început aºa-zisele mãsuri de austeritate, am înþeles cã acest sacrificiu va fi bilateral ºi de scurtã duratã. Am acceptat asta, spre binele nostru, al þãrii noastre. Cu stupoare am aflat cã de fapt acest sacrificiu nu are un termen limitã, este în zadar ºi îl simþim doar noi ‘’pleava’’, cã ‘’elita’’ prospera pe mai departe. Nu pot sã uit seara de joi, 06.05.2011, când Bãsescu a declarat, fãrã sã schiþeze mãcar un gest de compasiune: Tãiem 25% din salariile bugetarilor, 15% din pensii ºi somaj! ªi nu a fost numai atât, asta a fost doar începutul sãrãciei. Acest guvern de dictaturã, ne-a impus doar obligaþii ºi îndatoriri, fãrã sã menþioneze mãcar un drept comnstituþional. Pânã ºi într-un contract de muncã sau comercial sunt stipulate ºi respectate de ambele pãrþi, drepturi, îndatoriri ºi obligaþii. Nu am fost chemaþi la dialog, ºi-a asumat rãspunderea pentru atâtea pachete de legi. Nu l-a interesat pãrerea noastrã. Ceea ce s-a întamplat cu Raed Arafat a fost ultima picaturã de otravã care a curs pe rana deschisã. Este singura celulã a sistemul sanitar care, încã merge... a încercat el sã strice ºi asta.
Dupã atâtea zile de proteste nu a reacþionat deloc. Se poartã ca ºi cum nu se întamplã nimic. Ignorant, perfid ºi flegmatic, preºedintele, ne râde în faþã ori de câte ori pune mâna pe un microfon. Economiei, ca sã meargã, îi trebuie un motor. Acest motor sunt locurile de muncã ºi activitãþile care produc plus valoare. Noi am produs mai puþin, decât au consumat aleºii noºtrii. Din cauza fiscalitãþii dure, pânã ºi cei mai mari investitori ne-au lãsat baltã. Munca este un instrument indispensabil, nu un scop. Munca fãrã profit este o pierdere de resurse. Majoritatea “muncilor” plãtite de la bugetul de Stat sunt inutile. Când Statul îºi pierde din prerogative, pe un ton poruncitor, declarând cã se modernizeazã, dar de fapt îºi pierde orice menire, situaþia începe sã fie fãrã ieºire. Totul devine nefuncþional, securitatea personalã - pusã în pericol, Educaþia la fel, Sãnãtatea la fel, totul este un haos. Vom continua protestele pânã când aceastã guvernare va înþelege cã trebuie sã plece. Sunt conºtientã cã, indiferent cine va lua frâiele þãrii, aºa cum este ea, sãracã lipitã pãmântului, minuni nu poate face. Dintr-un sac gol nu ai ce sã scoþi. Dar cu rãbdare vom clãdi tot ce a distrus acest guvern incompetent. Ar fi multe de spus, dar, ºtim cu toþii, am urmãrit evenimentele ºi am cam stat nepãsãtori, crezând cã totuºi coºmarul se va sfârºi. Rãbdarea noastrã a fost asul lui Bãsescu din mânecã, dar a omis un lucru: noi avem o limitã! ÎMI VREAU ÞARA ÎNAPOI ªI O VOI AVEA!!! Fie cã vor sau nu cei de la guvernare. Ei nu au þinut seama de pãrerea noastrã, acum nici noi nu o vrem pe a lor. Dorim doar sã plece. ATÂT! Sunt economist. Nu sunt
bugetar, lucrez la societãþi private cu timp parþial ºi mã ocup ºi de Asociaþia SINDROM DOWN VALEA JIULUI. Am absolvit o facultate ºi un master în economie. Am doi copii frumoºi, de care sunt mandrã, ei sunt universul ºi viata mea. Fetiþa mea Georgiana, are 22 de ani, este studentã în anul I, Facultatea de ªtiinþe Economice Petroºani. Bãieþelul meu Robert, are 15 ani, este liceean la Liceul Teoretic Lupeni. Mã gândesc cu groazã cã încã nu au un viitor în þara lor. Militez
Ovidiu RUSET
pentru o viaþã mai bunã! Toþi deopotrivã trebuie sã fim egali. Vreau o lume mai bunã, în care nu are ce cãuta, teroarea, umilinþa, nedreptatea, foamea, dezonoarea. Vreau ca tot românul sã aibe din nou zâmbetul pe buze, sã ridice capul sus, nu sã mai accepte sã stea cu el plecat. Doar atunci mã voi declara multumitã, când voi putea sã spun cu, capul sus: SUNT MÂNDRU CÃ SUNT ROMÂN ! ... SUNT UN OM LIBER ÎN ÞARA MEA!”
”Proverbiala solidaritate minereascã nu mai existã” Ovidiu Ruset a fost salvator minier la Lonea ºi se considerã extremist pentru cã urãºte proºtii. A participat la mai toate acþinile de promovare ale Vãii Jiului, nu lipseºte de la acþiunile care marcheazã momente ale istoriei românilor, îi pasã ºi ca atare, ia atitudine de fiecare datã. Deviza sa este: “Totul sau nimic.Nu accept compromisuri”. “Reacþia românilor a venit relativ târziu datoritã mai multor factori. În primul rând datoritã mentaliþii cã oricum nu-i ascultã nimeni ºi nu pot schimba nimic. Apoi,multora le este pur ºi simplu fricã. Frica de repercusiunile pe care le-ar avea simpla lor prezenþã la o manifestatie împotriva puterii. E mai rãu decât pe timpul lui Ceauºescu. N-aº spune cã solidaritatea mea cu cei care protesteazã de atâtea zile vine neapãrat din natura profesiei pe care am avut-o. Am fost salvator la mina Lonea timp de 22 de ani. În aceastã lungã activitate de salvare au fost multe momente deosebite, unele mai neplãcute, dar nu vreau sã vorbesc acum despre ele. Poate cel mai deosebit moment a fost acela în care alãturi de colegii de echipã am devenit campioni pe þarã la Concursul Naþional de Salvare Minierã. Proverbiala solidaritate minereascã nu mai existã. A dispãrut din momentul în care au fost promovaþi trepãduºii, oameni fãrã coloanã vertebralã, care nu ºtiu sã spunã decât “da, sã trãiþi”, în detrimentul oamenilor capabili. ªi în rândul minerilor gradul de nemulþumire este foarte mare, dar teama de a fi trecuþi pe lista de disponibilizaþi,
ameninþãrile cu schimbarea locului de muncã îi fac sã îndure. Dar ºi când se vor trezi…!!! Nemultumiþii din stradã sunt din toate categoriile sociale: de la ºomeri care ºi-au pierdut speranþa de a gãsi un loc de muncã, tineri studenþi care vãd cã nu au niciun viitor în þara asta, pensionari nemulþumiþi cã pensia nu ajunge nici mãcar pentru plata întreþinerii ºi a medicamentelor, pânã la mici afaceriºti care îºi vãd afacerile sufocate de mulþimea de biruri pe care incompetenþa guvernanþilor actuali a aruncat-o asupra întregii populaþii. Eu cred cã aceste proteste sunt doar începutul sfârºitului pentru puterea portocalie. Aroganþa celor de la putere, începând cu preºedintele ºi terminând cu ultimul ºefuleþ portocaliu a depãºit orice limitã. Cei de la putere sunt complet rupþi de realitate. Majoritatea sunt de o inculturã crasã (au fost destule exemple de-a lungul timpului). Au ridicat prostia ºi incompetenþa la rang de virtute. S-au folosit de tineri pentru a ajunge la putere apoi i-au alungat. Sper ca la alegerile urmatoare (indiferent când vor fi), acest partid, mai bine zis o gaºcã de profitori, sã nu mai fie votat de nimeni, sã nu mai intre în Parlament ºi sã ajungã la fel ca þãrãniºtii… sã se mai audã de câte unul doar din când în când. Sper ca românii sã-ºi recapete demnitatea ºi sã nu se mai lase umiliþi de nimeni, niciodatã”.
Actualitate 9 ºi trebuie sã-mi dedic ºi mie niºte ani. Poate sunt un laº, poate nu mai am rãbdare, poate nu mai am anii pe care-i aveam în 1989, în acele zile de decembrie când îmi imaginam România între celelalte mari þãri ale Europei. În acele zile vedeam poteþialul pe care-l are România, care din pãcate s-a transformat în ceea ce vedem azi. Am fost, în varã, în România ºi m-a înspãimântat ceea ce am vãzut. Nu cred cã aº mai putea sã trãiesc în România… Multã rãutate din partea oamenilor, tendinþa de cãpãtuire a celor ajunºi la putere, ciubucul ºi pinca ridicate la rang de oanoare…” Despre ce se petrece acum, Dragoº Vonica este sceptic… „Când eram copil ºi mã ambiþionam în câte-o disputã cu câte unul care o þinea pe a lui, tata îmi spunea mereu: “lasã-l în pace, cine-i mai deºtept ºtie sã la timp”. Sau în varianta lui Cervantes: Nu te lupta cu morile de vânt. Cine rãmâne ultimul, sã stingã lumina...sã nu se vadã mizeria. Da, recunosc ca poþi fi spumos ºi de bun umor când participi la o nuntã sau la orice alt eveniment care este prilej de bucurie, dar când eºti pe coridorul secþiei ATI, când eºti la cãpãtâiul unui muribund îþi cam piere “efervescenþa” ºi ceea ce rãmâne e resemnarea”.
„La cãpãtâiul unui muribund… îþi rãmâne resemnarea” Dragoº Vonica, om de afaceri în Valecia, Spania, fiu de medic chirurg, din Lupeni, a fost inginer la minele Valea de Brazi ºi Lupeni, apoi ºef al Brajului Valea de Pe;ti, a fãcut parte din primul Consiliu Judeþean Hunedoara de dupã revoluþie din partea PNL, a crezut cã România va deveni minunea minunilor, dar nu a fost aºa… Dezamãgirile l-au determinat sã-ºi ia lumea în cap ºi sunt puþine ºanse de a reveni. Acesta nu crede cã „muribundul” va fi salvat. „Eu cu România nu am nimic, este þara în care m-am nãscut, o þarã care a fost frumoasã, o þarã care pe zi ce trece o batjocoresc tot mai mult cei ce o cârmuiesc. România este o þarã pentru care mi-am dedicat 35 de ani din viaþã ºi poate i-aº fi dedicat mai mult dacã aº trãi o mie de ani, ca dinozaurii. Din pãcate viaþa omului este scurtã
„Mãmãliga a explodat pentru ca a fost uitatã pe foc!!” Anca Maria Bãlan, din Petroºani, bursier la University of Sussex, Marea Britanie, sperã dar nu crede cã þara sa va avea parte în urmãtorii ani de respect ºi consideraþie din partea conducãtorilor, oricare ar fi ei. Anca Maria considerã cã sãrãcia ºi umilinþa omoarã demnitatea, cultura ºi respectul prin preocuparea, care devine dominantã, de a supravieþui ºi de a-þi hrãni copiii ºi proteja pãrinþii. Ca orice tânãr, sperã cã reacþia românilor este oportunã ºi mult mai civilizatã decât la popoarele „cele mai civilizate”. „Mãmãliga a explodat pentru ca a fost uitatã pe foc!! Mã refer la forþarea proverbialei rãbdãri a poporului meu. Actualul guvern abia acum ar trebui sã fie cu adevãrat îngrijo-
rat, când oamenii au luat, în sfârºit atitudine, pentru cã asta inseamnã cã este într-adevãr foarte rãu ºi cã suportabilitatea a ajuns la limitã. Guvernanþii nu au uitat ca românii au fost „antreAnca BÃLAN
naþi” cu rãul ºi sãrãcia înainte de ‘89 ºi de atunci, guvernanþii încearcã sã meargã pas cu pas cât mai departe cu minciunile ºi furturile lor. ªi aici, în Marea Britanie se resimte criza, dar guvernanþii îºi protejeazã cetãþenii. Celor cu venituri mici li s-a ridicat plafonul de impozitare pentru a putea trãi
decent ºi pentru a-ºi putea creºte copiii. Adicã nu doar poporul suportã traversarea crizei, ci este un întreg complex de mãsuri ºi politici naþionale fãrã a-ºi înfometa cetãþenii. Am încredere în români ºi în þara mea cã nu se vor mai lãsa umiliþi ºi minþiþi încã o datã! Þinând cont de ceea ce se petrece în România, cred ca oamenii reacþioneazã extrem de civilizat. În orice altã þara mai “civilizatã”, cu experienþã în democraþie, dacã oamenii ar fi fost trataþi cum au fost trataþi cetãþenii României, probabil am fi asistat la mult mai multe revoluþii sângeroase. Voi fi alãturi de România ºi voi participa, la Londra, la protestele din faþa Ambasadei României. Este de datoria mea de român sã fac acest lucru”. Românilor de acasã ºi celor aflaþi printre strãini le pasã, nu se pot sãtura de þara lor. Aºa cum spunea Octavian Paler, “”De România nu mã pot sãtura pentru cã face parte din destinul meu...” Ileana FIRÞULESCU
„Spuneþi-mi, n-aþi vãzut cumva o þarã/
Cântatã de poeþi odinioarã?” e site-urile grupurilor de români din strãinãtate, preluate ºi de cei din þarã, sunt postate obsesiv versurile unei tinere îndurerate de faptul cã a fost nevoitã sã-ºi ia lumea în cap ºi mai mult, faptul cã pentru þara sa nu s-a descoperit încã leacul…
P
N-aþi vãzut cumva o þarã? Spuneþi-mi, n-aþi vãzut cumva o þarã? Am fost plecat vreo patru ani pe-afarã; Azi am venit ºi-o caut cu ardoare, Dar n-o gãsesc ºi-n suflet rãu mã doare.
Dragoº VONICA
Cu ochi de cer ºi plinã de verdeaþã? Am fost ºi-am cãutat-o ºi la piaþã.
O caut peste tot, am fost ºi-n sate, Ogoare plâng în buruieni lãsate, Înspre pãduri, potecile uitate M-au rãtãcit într-un pustiu de cioate.
Acolo nu era, de bunã seamã, Cã prea o înjurau români de mamã; Harbuzul, pãtrunjelul, biata prunã, Erau culese parcã… de pe Lunã!
Acasã poarta nu e zãvorâtã, Cãci mama tot mai iese ºi se uitã; Atâta dor i-a mai rãmas pe lume, Feciorii sã-i mai strige iar pe nume.
Chiar, voi n-aþi vãzut pe jos o þarã, Cãlcatã în picioare ºi murdarã? Ce-aveþi cu ea? Nimica nu vã cere, Eu o declar singura mea avere! (Autor DANIELA HULPAªU, Italia)
Moºneagul iese-n cale ºi-o întreabã: „Vine? La anul, cred! Acu-i la treabã, La noi în þarã-i multã sãrãcie… ªtiu ei - cã de-or veni, la ce sã vie?!” Spuneþi-mi, n-aþi vãzut cumva o þarã Cântatã de poeþi odinioarã,
Dargoº Vonica, om de afaceri Verona, Spania: Aºa se vede România pentru cei ce ne întoarcem chiar ºi în vizitã. Anca Maria Bãlan, stu-
dentã, Marea Britanie: Plâng de fiecare datã când vin acasã ºi plâng când plec, cã vã las acasã… Ilinca Podar, Germania: Am cãutat-o ºi eu îndelung pentru viitorul fiului meu, dar nu am gasit-o ºi astfel am luat amandoi calea pribegiei. Nicolae Aurel, student Universitatea Petroºani: Eu încã o caut ºi sper s-o gãsesc. Maria Coman, Vulcan: Eu nu îmi mai permit s-o caut. Jumãtate din viaþã am consumat pentru asta ºi trebuie sã-mi vãd de obligaþiile de pãrinte pentru copiii mei. Recunosc faptul cã voi suferi mereu pentru acest eºec… Ileana FIRÞULESCU
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 ianuarie 2012 SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!
DECES Am pierdut o somitate a mineritului din Valea Jiului, un om de o calitate deosebitã, cel care a fost un model demn de urmat
Ing. BENONI COSTINAª Amintirea sa va rãmâne vie printre cei care l-au cunoscut ºi apreciat. Sincere condoleanþe familiei îndoliate. Colectivul CAR Pensionari Petrila, preºedinte Martin Borºa
ANUNÞ Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.
Nicolae NICOARÃ
HOROSCOP
Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
VÂNZÃRI Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699.
Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264
23 ianuarie 2012
La serviciu vei avea o micã surprizã în sensul cã unele lucrãri pe care le-ai considerat rezolvate se vor dovedi a nu fi întru-totul ºi va trebui sã revii asupra lor. Oricum, vei avea parte de o zi în care se vor ivi tot felul de situaþii care te vor þine cu sufletul la gurã.
Din punct de vedere fizic vei funcþiona excelent. Vei fi dinamic, iar reacþiile rapide îþi vor permite sã te descurcaþi cu o situaþie destul de delicatã. Mintea ta produce idei excelente aºa cã, poþi sã te implici în tot felul de activitãþi intelectuale. Situaþia ta financiarã va fi bunã.
Traversezi o perioadã în care este indicat sã nu te implici în activitãþi care vizeazã o realizare imediatã. La serviciu ºi se vor repartiza noi sarcini, ceea ce va demonstra cã þefii îþi apreciazã eforturile. Colegii, nu vor fi dispuºi sã coopereze.
La slujbã reuºeºti sã fii eficient, iar implicarea în activitãþi financiare va avea rezultate mulþumitoare. Relaþia cu colegii de serviciu va fi ceva mai agitatã ºi nu este cazul sã te implici în discuþii în contradictoriu. Vei avea de fãcut o mulþime de lucruri în mai multe domenii.
Relaþia cu colegii se va îmbunãtãþi considerabil astãzi, cãnd vei primi sprijinul acestora într-o chestiune delicatã. Situaþia financiarã nu-þi mai creeazã probleme, dar în ceea ce priveºte viitorul apropiat, ar fi bine sã nu te implici în investiþii riscante.
Capacitatea de convingere va atinge limita superioarã, aºa cã poþi încerca sã-þi gãseºti noi adepþi pentru proiectele pe care le ai în plan. Situaþia profesionalã este excelentã ºi, dacã pânã acum nu ºi s-a oferit o ocazie de a arãta ce poþi, sunt ºanse sã se iveascã.
Starea ta generalã este bunã, dar totuºi, atenþie, cãci suprasolicitarea îþi poate crea probleme de sãnãtate pe fond nervos Activitãþile practice îþi vor da posibilitatea sã te mai relaxezi într-o oarecare mãsurã, dar nici aici nu este cazul sã exagerezi. Activitãþile sociale vor fi prioritare.
Plin de farmec, vei avea ocazia sãþi lãrgeºti cercul de prieteni. Unii dintre aceºtia te vor ajuta sã-þi pui proiectele în practicã. Nu este un moment favorabil pentru a lua decizii în chestiunile sentimentale. Implicarea ta în relaþia cu partenerul este profundã.
Va trebui sã acorzi ceva mai multã atenþie situaþiei materiale ºi mai ales investiþiilor pe termen lung pe care intenþionezi sã le faci. La serviciu va fi în fiecare secundã câte ceva de fãcut. Ar trebui sã îþi faci o listã de prioritãþi, altfel te vei risipi în activitãþi minore.
În cazul în care doreºti sã pleci la drum mare atenþie, cãci ai putea avea parte de o situaþie mai puþin plãcutã spre sfârºitul zilei. Fie colegii de drum nu vor fi o companie tocmai plãcutã, fie vei avea probleme cu mijlocul de transport. Cu partenerul vei avea o zi grea.
La slujbã vei avea unele controverse cu superiorii ierarhici ºi ar fi bine sã nu insiºti sã-þi impui punctele de vedere. Oricum, iniþiativele tale vor fi apreciate de ºefi, atâta doar cã nu sunt dispuþi sã-þi dea mânã liberã. Relaþia cu prietenii se va îmbunãtãþii.
Pe cât posibil evitã sã îþi exprimi nemulþumirile legate de rudele apropiate deoarece oricând ar putea izbucni discuþii neplãcute. N-ar fi exclus nici sã se deterioreze câte ceva prin apartament. Inteligenþa vie, te va ajuta sã ieºi cu bine din orice situaþie.
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 ianuarie 2012
DÃCÃ E DUMINICÃ, E FONFLEU
de Mircea BUJORESCU
Întâmplãri din viaþa asta Oricum, alta n-avem… duminicã ºi ninge frumos, ca într-un basm de Andersen… Concetãþenii mei, cu ochii cârpiþi de nesomn (cine-i pune sã se uite la OTV?) umblã buimaci.
E
Unii se duc la bisericã (Doamne, vino Doamne, sã vezi ce-a mai rãmas din oameni!) alþii la cârciumã, iar cei mai mulþi cautã carne tocatã la caserolã mai ieftinã (de-aia cu zgârciuri ºi din ce mai cade pe jos la carmangerie). În situaþia asta, simt nevoia sã scriu niºte fonfleuri
(un gen gazetãresc americãnesc, în care inventezi, zici cã sunt din realitate). Iatã ce ne informeazã agenþia “Slãtinioara-press”: La coadã la Loterie se încaseazã fest “taxa de fraier” ºi se mai vând niºte iluzii. Fraierii nu mor. Numai se schimbã. O cucuoanã înfofolitã ca-n Siberia completeazã biletul cu numerele 4, 11, 14, 27, 29, 52 ºi încearcã sã ne abureascã pe toþi cu partidul de televizor al lui Dan Diaconescu. Ce sã faci? Inteligenþa ne scuzã, uneori de înþelegere. Ãsta e poporul, cu asta defilãm!
Magistralã avariatã Petroºenenii racordaþi la sistemul centralãzat de încãlzire, nu au avut apã caldã ºi cãldurã toatã ziua de ieri, dupã ce magistrala s-a spart sâmbãtã dupã-masa. Avaria a fost una serioasã, cu o spãrturã destul de mare, iar cauza a fost pusã pe seama vechimii conductei. Echipele de muncitori de la SE Paroºeni SA au fost în teren toatã ziua pentru a remedia situaþia. Pentru a putea face acest lucru, instalaþia a trebuit golitã de apã, astfel cã agentul termic a fost sistat ore bune. Avaria s-a produs în zona Livezeni, în dreptul gãrii. (Luiza ANDRONACHE) ANDRONACHE)
Evazionist fiscal din Deva, prins de poliþiºti Un bãrbat din Deva a înºelat statul român cu aproape 78.000 de lei, însã a fost prins iar acum, este cercetta penal. Bãrbatul a fost prins de poliþiºtii Serviciului de Investigare a Fraudelor, care au stabilit cã acesta, în calitate de administrator al unei societati comerciale din Deva, nu a înregistrat timp de doi ani în evidenþele contabile ale firmei mãrfuri în valoare de 216.145 lei, sustrãgându-se de la plata impozitului pe profit ºi TVA, creand un prejudiciu de 77.800 lei. „În cauzã s-a întocmit dosar penal in care se efectueaza cercetari sub supravegherea Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara pentru sãvârºirea infracþiunii de evaziune fiscalã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. (Carmen (Carmen COSMAN) COSMAN)
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Apropos de “zero TV”. Am butonat ºi eu un pic ºi când am vãzut adunãtura cu fulare violete m-a apucat o silã abisalã ºi-o scârbã ancestralã. Aºa cã am trecut pe Discovery, la un documentar. Era vorba despre piramide. Era citat un proverb arab, care suna cam aºa “Omul se teme de timp, iar timpul se teme de piramide”. Întrucât piramidele sunt un simbol al puterii ºi al grandomaniei, proverbul ãsta m-a cam pus pe gânduri. Piramidele astea încãrcate de mistere au învins timpul, aceastã noþiune abstractã ºi implacabilã. Noi, oamenii, ne temem de timp.
Din pãcate, rezistãm la timp, dar ne omoarã timpurile… Pe trotuarul din faþa poºtei, o femeie zdupeºã alunecã ºi se vaitã cã o doare noada. Se mai întâmplã… Multã lume stã în ghips, de la o neatenþie. Ce te faci când stai în ghips (mâini, picioare, degete sau coaste) ºi þi-ai fãcut-o cu mâna ta, din proprie iniþiativã? Este cazul participanþilor la un fenomen care se numeºte “fotbal de gaºcã”. Grupuri de 1218 amici, de toate vârstele ºi profesiile, se-adunã, cotizeazã ºi joacã fotbal (cel puþin aºa zic ei). Cunosc cel puþin trei cazuri de fotbaliatori din ãºtia, care-au stat în ghips, fiindcã s-au crezut vedete. Unul era sã-ºi lase copii fãrã învãþãtor (avea piciorul în ghips). Altul, era sã nu prindã disponibilizarea ºi pensia, fiindcã ºi-a dizlocat braþul, crezân-
du-se portarul Casillas, de la Barcelona. Cel mai tare e altul, care s-a dus la Revelion (plus nuntã, în aceeaºi searã) cu degetele în ghips, fiindcã i se duseserã peste cap. Ce sã faci? Ce-ºi face omul cu mâna lui, se numeºte ortopedie! Fiindcã tot se apropie Ziua Unirii, amicul meu Coriolan, fochistul, dã cu ºapca de pãmânt ºi þipã la ospãtar. “Bã, copile, tu ºtii ce-au cântat ãia la Unire? Au cântat “ Vin la Milcov, cu grãbire / sã-l secãm dintr-o sorbire” Ia adu-mi tu un deþ de coniac “Milcov”, sã-l sec dintr-o sorbire ºi sã-þi arãt cã sunt patriot!” E tare Coriolan! … Ninge ca-ntr-un basm de Andersen. Începe o nouã sãptãmânã cu proteste degeaba. Protestãm, comentãm, înjuram ºi uitãm sã vedem în jurul nostru întâmplãri simple, de viaþã. Viaþa asta, cã alta n-avem…
Legea pumnului în ºcolile din Valea Jiului n elev al ªcolii Generale U I.G. Duca din Petroºani a
fost bãtut, vineri, în timpul orelor de curs. Corecþia nu a fost aplicatã de un coleg sau de un cadru didactic, ci de tatãl unui alt coleg.
Bãiatul agresat este fiul interpretului de muzicã popularã, Leo Cosma. Elevul în clasa a VI-a la ªcoala Generalã I.G. Duca Petroºani, a devenit sacul de box al unui bãrbat care ºi-a adus aminte dupã mai mult timp cã fiul lui a avut o altercaþie cu el. Ce este mai grav este cã bãrbatul a ameninþat mai mulþi copii din ºcoalã cã îi agreseazã cu o armã albã, pe care o purta la el. Leo Cosma, tatãl copilului bãtut spune cã reprezentanþii unitãþii ºcolare nu au luat nicio mãsurã. “Noi am venit cu Poliþia. Nimeni de la ºcoalã nu a luat nicio mãsurã. Mai
mult, ne-au spus cã trebuie sã cearã o examinare pentru copilul nostru pentru cã nu este foarte cuminte”, spune Leo Cosma. Alexandru Lãutaru, inspectorul general al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, spune cã mãsurile care vor fi luate în urma acestui incindent vor fi mult mai severe. El va convoca Consiliul de Administraþie pentru a decide unele aspecte privind intrarea persoanelor strãine în ºcoli. “Cunosc acest incident. În urma a ceea ce s-a întâmplat vom lua anumite mãsuri mai stricte. Am acordat încredere pãrinþilor cã vin la ºcoalã în scopuri domestice, dar se pare cã se întâmplã ºi incidente neplãcute. Vom stabili cã pãrinþii sã nu mai intre aºa de facil în ºcoalã. Ei trebuie sã ºtie cã atâta timp cât copiii sunt la ºcoalã sunt responsabilitatea cadrelor didactice”, declarã Alexandru Lãutaru.
Pãrinþii elevului agresat au depus o plângere ºi la Poliþia municipiului Petroºani. Oamenii legii au demarat anchetã în acest caz pentru a stabili de ce parte se aflã vinovãþia. În continuare vor fi audiate toate pãrþile implicate în scandal. Fiul lui Leo Cosma a mai fost implicat ºi anul trecut într-o altercaþie cu un cadru didactic. Atunci, tatãl elevului l-a agresat pe profesorul de religie.
La Vulcan în parc, doar un singur... “ciumpalac” urprizã-surprizã, la mitingul autorizat de la Vulcan de sãptãmâna trecutã.
S
Dupã ce douã seri consecutiv, respectiv marþi ºi miercuri, vulcãnenii au ieºit în stradã protestând împotriva guvernului Boc Bãsescu, în a treia searã, respectiv cea de joi, deºi primarul Gheorghe Ile a emis o autorizaþie de miting pe Bulevardul Mihai Viteazu între orele 18 ºi 20, la acþiunea vorbitã ºi ultra planificatã, nu a venit decât un singur om. Nici mãcar solicitanþii autorizaþiei nu ºi-au fãcut apariþia. Singurul protestatar, înarmat cu un steag, a strigat singur ºi cu înverºunare împotriva preºedintelui, în timp ce alþi oameni de peste drum
râdeau de el. “Nu ºtiu deocamdatã de ce sunt singur. Mi se parte cã locuitorilor Vulcanului le este fricã sã iasã sã-ºi strige ofurile ºi drepturile lor. De atâþia ani de zile suntem furaþi, minþiþi ºi jefuiþi, pur ºi simplu. Eu
am cinci copii, patru minori ºi unul major. Doi sub ºapte ani ºi doi dupã ºapte ani ºi nu am loc de muncã. Cu ce trãiesc, cu ce-i hrãnesc? Eu sunt mândru cã-s român. Sunt de etnie rromã ºi sunt cetãþean român. Sunt
bucuros cã sunt nãscut aici, în România”, a declarat omul. La un moment dat, lângã el a mai venit cineva, un alt bãrbat, beat ce-i drept, dar care nu a stat decât douã minute. Însã, dacã autorizaþie tot a existat, puþin dupã ora 19, de pe Bulevardul Mihai Viteazu a venit în marº cãtre primãrie un grup de aproximativ 30 de persoane, care a mers pe strãzile oraºului câteva zeci de minute scandând mesaje antiguvernamentale. Cel mai fericit de acest lucru a fost protestatarul care a fost singur mai bine de o orã. Când era pe punctul de a se da bãtut ºi a pleca acasã, a vãzut coloana de oameni ºi i s-a alãturat, în frunte. Luiza ANDRONACHE
12 Turism
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 ianuarie 2012
Zãpadã ºi pârtii excelente în Valea Jiului ii de oameni au urcat în weekendul care a trecut la munte în Valea Jiului. Staþiunile au fost pline pânã la refuz ºi pârtiile au fost luate cu asalt. De vremea numai bunã pentru schiat au profitat toþi cei care au simþit nevoia sã se relaxeze în naturã, cu un pahar de vin fiert, un covrig cald,ori un grãtar fãcut în apropierea zãpezii.
M
ªi în Straja, ºi mai ales în Parâng, locurile de parcare nu au fost deloc suficiente, iar turiºtii care au ajuns sâmbãtã dupã ora prânzului, au fost nevoiþi sã-ºi lase maºinile departe de locul de îmbarcare al telescaunului, în Parâng, iar în Straja, departe de pârtii. Mulþi chiar au sperat pânã în ultima zi cã vor mai gãsi un loc într-o cabanã. „Am venit din Târgu Jiu, dar nu ne-am rezervat camerã cã nu am gãsit pe net. Mergem sã vedem, poate totuºi mai gãsim locuri, cã e foarte frumos aici,iar zãpada e numai bunã”, spunea un tânãr venit cu un grup de turiºti din judeþul vecin.
ªi în Parâng a fost la fel. Coada maºinilor parcate de la telescaun s-a întins pe mai mulþi kilometri ºi mai bine de o orã s-a stat la coadã la telescaun. „Toþi au venit sã probeze cea mai nou ºi mai bunã pârtie care a fost datã în folosinþã în Parâng din aceastã iarnã. Are 3 kilometri ºi e ceva ca în Austria. Ne place mult, chiar dacã trebuie sã stãm la coadã la telescaun”, spune o turistã. În staþiunile de munte din Valea Jiului a nins în continuu încã de vineri ºi stratul proaspãt de zãpadã a fãcut foarte plãcutã vacanþa de un week-end la munte.
În Straja, pârtia de sanie a fost pur ºi simplu plinã de copii ºi tineri veniþi sã se distreze la munte, în timp ce pe toate celelalte pârtii s-a schiat încontinuu. Cabanierii au venit cu oferte variate de preþuri ºi mese organizate special de week-end, iar concursurile sunt de pe acum pregãtite.
P
Din acest an, schiorii din Parâng, au la dispoziþie mai bine de 3 kilometri ºi jumãtate de pârtie, iar, în plus, funcþioneazã ºi instalaþiile de
Resmeriþã, cabanierii ºi seceta din Straja abanierii din C Straja s-au plâns cã sezonul acesta, pânã acum, nu au putut oferi turiºtilor condiþii oprime de cazare, mai ales cã apa s-a furnizat cu program. Din cauza secetei, izvoarele de la munte au secat, iar oamenii au trebuit sã care apã cu butoaiele din oraº Astfel, s-a pus problema canalizãrii, a lipsei acesteia. Primarul spune însã cã nu asta e problema, ci a pus totul pe seama naturii ºi a neimplicãrii unor proprietari de cabane în dezvoltarea staþiunii.
“Nu se pune problema cã nu existã canalizare, se pune problema cã existã proiect. Costã foarte mult apa ºi canalizarea în Staþiunea Straja. Proiect existã spre dezbatere ºi sperãm ca în scurt timp sã îl prindem, pentru cã îl avem depus în trei regiuni. Dar, în acelaºi timp trebuie sã înþelegem un singur lucru. Nu ne ptem pune contra bunului Dumnezeu, contra naturii. Dacã a fost secetã, este secetã. Trebuie sã înþeleagã ºi dumnealor cã ºi trans-
portul de apã din pârâurile care existã, cu pompele în bazinele de la Straja, nu merge fãrã curent ºi trebuie plãtit. Dacã ei sunt bine intenþionaþi, pot avea apã ºi din Straja, nu sã o transporte din oraº. Dar, trebuie sã fie foarte bine intenþionaþi, fãrã multã rãutate ºi fãrã sã se gândeascã la faptul cã cineva vrea sã facã rost de bani din aceste lucrãri sau cã este interesul primarului. Interesul primarului nu este niciunul în Straja, pentru cã dupã cum bine se vede, de
este 3 km de pârtie
câþiva ani buni nu urcã la munte, pentru cã nu-i permite timpul. Ei trebuie sã menþinã Straja la dimensiunile pe care încearcã sã le facã primarul, adicã o staþiune de interes naþional foarte bunã”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni Cantitãþile de precipitaþii cãzute în ultimele luni în Valea Jiului sunt insuficiente, astfel cã nu doar staþiunea Straja se aflã în situaþia de a nu avea apã, dar ºi cea din Parâng. Luiza ANDRONACHE
zãpadã artificialã. Nu mai puþin de 5 „tunuri” ºi alte 7 dispozitive numite „lance” întreþin pârtia, astfel ca schiorii sã se poatã bucura de excursia în munte. Eforturile edililor din Petroºani nu sunt, însã, suficiente pentru a atrage în numãr mare turiºtii, în condiþiile în care încã se mai practicã turismul la negru, iar investiþiile cabanierilor sunt extrem de mici. În afarã de câteva cabane care oferã cazare, la standardele cerute de o staþiune, restul nu se pot lãuda decât cu preþuri foarte scãzute. Mir cea NISTOR Diana MITRACHE