2012-2-1

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 53

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 1 februarie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Doar pentru Valea Jiului,

Adrian Nãstase ar fi fost condamnat la ani mulþi ºi adevãraþi

PAGINILE 8-9

TÇâÄ \A_A VtÜtz|tÄx Bravos, naþiune, halal sã-þi fie!

ACTUALITATEA LUI CARAGIALE “- Uite, d-aia îmi plac mie liberalii... Oameni cilibii!

Când e vorba de delicateþe, nu se mai încape politicã.

Bãiete un rând de þuici la domnii!... Fac eu cinste!”

“ªtiu ce se petrece în þarã; îmi explic de ce ºi-mi închipui cum...”

I.L. Caragiale

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 1 februarie 2012

Campania de informare ºi sensibilizare “VREAU Sà FIU VOLUNTAR” I nspecþia de Prevenire a Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã va derula, în acest an, o campanie de informare a autoritãþilor publice locale ºi de sensibilizare a cetãþenilor privind rolul ºi importanþa voluntariatului în situaþii de urgenþã. Campania, care se desfãºoarã ºi la nivelul judeþului Hunedoara, va purta denumirea „Vreau sã fiu voluntar”.

“Obiectivele principale ale campaniei urmãresc schimbarea per-

cepþiei privind voluntariatul, cunoaºterea de cãtre autoritãþile publice locale a reglementãrilor privind voluntariatul în situaþii de urgenþã, creºterea interesului autotitãþilor locale pentru dimensionarea ºi dotarea realã ºi corectã a structurilor serviciilor voluntare pentru situaþii de urgenþã precum ºi încurajarea cetãþenilor pentru intrarea într-un serviciu voluntar pentru situaþii de urgenþã”, declarã insp. ºef maior, Viorel Demean. În acest sens se vor organiza seminarii de instruire a primarilor ºi

întâlniri cu edilii în scopul prezentãrii unor Servicii voluntare pentru situaþii de urgenþã model din judeþul Hunedoara. În scopul recrutãrii noilor voluntari lucrãtorii Inspecþiei de Prevenire din cadrul I.S.U., în colaborare cu reprezentanþii Serviciilor voluntare, vor organiza seminarii în licee ºi cãmine culturale vor desfãºura exerciþii demonstrative ºi vor difuza pliante în cadrul campaniei „Vreau sa fiu voluntar”.

Diana MITRACHE

Gerul face victime ºi în Hunedoara persoanã a decedat iar alte aproximativ 20 au necesitat îngrijiri medicale de la instituirea codului portocaliu de ger la nivelul judeþului Hunedoara.

O

Potrivit reprezentanþilor Prefecturii Hunedoara în ultimele 24 de ore, serviciul de ambulanþã a transportat un numãr de 2 persoane (care au fost afectate de temperaturile scãzute) în unitãþile ºi compartimentele de primiri urgenþã din judeþ. De asemenea, 2 persoane fãrã adãpost s-au prezentat singure la unitãþile ºi

compartimentele de primiri urgenþã pentru a se adãposti de frig.

De la instituirea codului portocaliu de ger, la nivelul judeþului Hunedoara serviciul de ambulanþã a transportat un numãr de 7 persoane în unitãþile ºi compartimentele de primiri urgenþã din care 4 au avut nevoie de îngrijiri datoritã hipotermiei.

Totodatã, 6 persoane fãrã adãpost s-au prezentat singure la unitãþile ºi compartimentele de primiri urgenþã.

La nivelul municipiului Petroºani în ultimele 24 de ore poliþiºtii locali au

identificat ºi însoþit la adãpostul amenajat în localitate un numãr de 4 persoane.

De asemenea administraþia publicã localã din municipiul Brad a amenajat un adãpost special destinat persoanelor fãrã adãpost în clãdirea fostului internat din cadrul

Colegiului Naþional “Avram Iancu” din municipiu.

Pânã în prezent la nivelul judeþului Hunedoara a fost înregistrat 1 deces prin hipotermie, persoana decedatã fiind gãsitã pe raza municipiului Lupeni.

Diana MITRACHE

ANGAJARE

Cronica Vãii Jiului

S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:

Website: www.cronicavj.ro

- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu; Program full time; CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail office@euro-jobs.org .

Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679.

Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

ANUNÞURI

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele?

21:50 Lale (s) 22:50 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Falsificatorul de bani

National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Clipuri 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Copii contra pãrinþi 23:30 Conan aventurierul (r) 0:30 În cãutarea fericirii (r) 1:30 Taxi Driver (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Serviþi, vã rog! (r) 11:30 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Sub ameninþarea Lunii 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Ninja 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: Miami 0:00 Ninja (r)

Prima TV 8:00 Iubiri secrete 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Autoforum 10:30 Cireaºa de pe tort (r) Redifuzare 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:30 Camera de râs 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Invizibil 22:15 Trãsniþii (2007, s. com.)

- Redifuzare 23:15 Focus Monden (2009, divertisment) Cu: Andreea Fried, Alexandru Constantin 23:45 Zodiac (sua, 2005, thrill.)

1:30 Focus (reluare)

TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!

10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Judecã tu! (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (r) 17:00 Telejurnal 17:30 Anna Pavlova - lebãda albã 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Dr. House (s) 21:50 Dr. House (s) 22:45 Dincolo de celebritate 22:50 Sushi 23:10 Minciunile mamei mele 0:45 Agenþia Psych - Ultimul episod

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 1 februarie 2012

Tãierea salariilor ºefilor din CNH, o mare eroare R educerea salariilor ºefilor din CNH ºi de la unitãþile miniere din Valea Jiului nu este altceva decât bomboana pe coliva mineritului.

Existã o vorbã care spune cã, “schimbarea ºefului, bucuria prostului”. În actualul context, “victoria” sindicatului Muntelui, adicã a lui Bebe Nica&Co., de a le diminua salariile directorilor, inginerilor, ºi a altor categorii cu funcþii de rãspundere nu face altceva decât sã grãbeascã desfiinþarea mineritului, cu implicaþii majore ºi în alte domenii inclusiv în educaþie.

Liderul maxim Bebe Nica&Co. au motivat decizia de reducerea salariilor ºefilor

minerilor pe fondul problemelor financiare grave cu care se confruntã ºi la ora actualã Compania Naþionalã a Huilei.

Astfel, minþile cenuºii de la Muntele au solicitat comisiei de negociere a CCM modificarea coeficientului maxim de salarizare de la 6,66 la 4,44.

O premierã pentru CNH ca un sindicatul care negociazã un CCM sã solicite reduceri de salarii ºi nu majorãri salariale.

Adicã, marea problemã a CNH-ului pe care liderul maxim Bebe Nica&Co. a identificat-o o reprezintã salariul directorului general, sau a directorului de minã ori a inginerului ºef.

Departe de mine gândul de a-i lua apãrarea actualului director general al CNH, Constantin Jujan, care, în

Rãniþi în mãruntaiele pãmântului proape 200 de accidente de muncã au avut loc în cursul anului trecut în cadrul Companiei Naþionale a Huilei.

A

Numãrul accidentelor de muncã de la CNH a fost totuºi în scãdere în anul 2011 faþã de anul 2010. Potrivit datelor statistice în cadrul subunitãþilor Companiei Huilei s-au înregistrat 176 de accidente de muncã, din care cinci s-au soldat cu decesul ortacilor. În acest caz este vorba de accidentul de muncã de la Mina Uricani, când în luna februarie a anului 2011 ºi-au pierdut viaþa cinci electricieni de minã. Cele mai multe accidente de muncã înregistrate la CNH, ºi anume 171 au fost accidente cu incapacitate temporarã de muncã. Majoritatea dintre acestea au avut loc la Mina Livezeni, iar accidentãrile în subteran sunt cele mai frecvente. Dintre cele 176 de accidente înregistrate, doar 3 au fost la suprafaþã, în timp ce restul au avut loc în mãruntaiele pãmântului. (Raul Raul IRINOVICI)

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

parantezã fie spus ºi cu riscul de a-i supãra pe alþii, este cel mai competent ºi cinstit director pe care l-a avut aceastã companie cel puþin în ultimii 22 de ani, câºtigã undeva la 4.000 de lei. Oare este mult? Îmi aduc aminte cã la accidentul de muncã din 2008 de la Petrila nu am vãzut picior de sindicalist în echipele de salvare, în schimb directorul Jujan ºi inginerul ºef ºi celelalte persoane cu rãspundere erau. Au apãrut apoi, la câteva zile ºi sindicaliºtii sã batã din gurã ca ciupercile dupã ploaie. O fi mult, 3.000 de lei pentru un inginer ºef, sau pentru un director, o fi puþin?

Nu sunt eu cel care sã aproximeze cât ar trebui sã câºtige. Dar dacã raportez munca ºi rãspunderea pe care o face ºi o are un director, ori un inginer ºef , cred cã nu este un salariu fabulos.

Minerii sunt singurii care ar trebui sã judece ºi sã-i judece.

Venituri de sute de milioane de lei numai Daniel Surulescu le-a avut (fãrã foloasele necuvenite despre care s-a vorbit), cum s-au dus ºi indemnizaþiile

de zeci de milioane de lei pe care le încasau cei din Consiliul de Administraþie.

Unde era atunci Bebe Nica & Co?. Oare îndârjirea cu care a cerut reducerea salarilor ºefilor Bebe Nica nu are la bazã de fapt o frustrare ºi o rãzbunare a sindicalistului pentru cã directorul general Constantin Jujan i-a dat flit ºi l-a trimis la plimbare când acesta i-a solicitat sã-l schimbe pe Sandu Sorin ºi sã-l punã pe el director la mina Lupeni?

Oare câþi dintre actualii ºefi de minã nu se gândesc sã renunþe la funcþii ºi la rãspunderea pe care o au, sã nu mai aibã fel

de fel de griji de cum sã dea mai multã producþie cu materialele pe care nu le au, ori sã nu se accidenteze, Doamne fereºte cineva, ºi sã mai ajungã ºi prin tribunale.

Totodatã, câþi dintre cei care doreau sã urmeze Facultatea de Minã ºi sã ajungã ingineri mineri se mai gândesc la acest lucru, când se gândesc la ce salariu ar putea câºtiga raportat la munca din subteran. Dar liderul maxim Bebe Nica &Co sunt fericiþi cã au rezolvat problema financiarã gravã cu care se confruntã CNH! Au rezolvat pe dracu....

Marius MITRACHE

Minerii ies, din nou, în stradã inerii din Valea Jiului ameninþã cu proteste de stradã .

M

Membrii sindicatului Muntele au anunþat cã vor organiza un miting în cursul cestei sãp-

tãmâni, care va dura douã ore, ºi se va desfãºura în faþa Companiei Naþionale a Huilei din Petroºani.

Ortacii au cerut aprobare autoritãþilor locale de la Petroºani permisiunea de a protesta ºi au primit acceptul.

“Joi între orele 14,00 ºi 16,00 strada Timiºoarei, pe care se aflã Compania Naþionalã a Huilei va fi închisã circulaþiei, pentru cã în acel loc, membrii sindicatului Muntele din Valea Jiului vor protesta public”, a spus Nicu

Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei din Petroºani.

Membrii de sindicat au luat aceastã decizie de a protesta pentru cã vor sã atragã atenþia celor din ministerul Economiei, care nu îºi onoreazã promisiunile. Compania Naþionalã a Huilei este într-un impas economic ºi niciun protocol pe care liderii de sindicat l-au semnat pânã acum, nu s-a pus în aplicare. Ei au cerut, printre altele, ºi angajãri de personal, iar acest lucru a fost parafat printr-un acord cu reprezentanþii Ministerului Economiei.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 1 februarie 2012

Vânzãtor la minus 20 C ndurã gerul cumplit ore în ºir. κi mai pun un carton sub picioare, beau un ceai fierbinte ºi stau de dimineaþã pânã seara la tarabe sub cerul liber la temperaturi extreme. Este vorba despre vânzãtorii de ziare, cei din pieþe, ori cei ambulanþi de pe strãzile din Petroºani, care marþi dimineaþã se pregãteau de o nouã zi cumplitã.

Î

Temperaturile scãzute din ultima vreme le-au creat mari probleme celor care sunt obli-

gaþi sã vândã la tonetele de pe stradã. Fie cã este vorba despre cei care vând ziare sau reviste, ori despre cei care vând diverse bilete, oamenii s-au plâns cã ultimele zile au fost un calvar. Din pãcate, cei care stau în aceste zile în ger, la mai puþin de minus 15 grade Celsius, spun cã s-au obiºnuit ºi cã se încãlzesc cu ceai cald. „Iese soarele ºi ne mai încãlzim. O sã stau de 9, pânã la 16. Nu am încotro, dar am primit în fiecare zi ceai fierbinte ºi ne-am obiºnuit ºi cu frigul”,spune un vânzãtor de

Parlamentarii USL intrã în grevã.

ziare din Petroºani. „Mai intru aici la un magazin ºi mã încãlzesc. Acesta e serviciul meu, asta fac”, spune un vânzãtor de bilete. În piaþã, însã, vânzãtorii ori ºi-au scurtat programul de lucru, ori nu mai vin deloc.

Afarã nu mai e nimeni ºi toatã lumea vinde din halã, acolo unde temperaturile sunt ceva mai mari. „Cei de afarã nici nu mai vin. Unii au stat ºi ieri câteva ore la prânz când vin ºi cumpãrãtori mai mulþi ºi nu e aºa frig ºi apoi pleacã ºi ei, cã nu se poate aºa”, spune o

P

intrã în grevã, din data de 1 februarie, iar la aceastã acþiune se raliazã, vor nu vor, ºi parlamentarii hunedoreni de al PSD ºi PNL, conform deciziilor luate la nivel naþional.

Conducerea PSD a decis sã propunã grupurilor sale parlamentare ca deputaþii ºi senatorii social-democraþi sã boicoteze lucrãrile Parlamentului, fiind permise doar trei excepþii: moþiunea de cenzurã, instalarea unui guvern de tehnocraþi sau procedurile de convocare a alegerilor anticipate. O decizie similarã a adoptat ºi conducerea PNL, aºa cã de la 1 februarie lucrãrile Parlamentului vor fi boicotate de aleºii USL. La Centru, liderii USL au anunþat cã îºi vor dona indemnizaþiile. În teritoriu, lucrurile nu sunt tocmai clare, cel puþin deocamdatã. ”Nu este o grevã, ne retragem din Parlament ºi þin mult la aceastã formulare. Sunt aceleaºi probleme care ne-au determinat sã anunþãm în urmã cu o sãptãmânã cã suntem dispuºi sã ne dãm demisiile. Situaþia este exact aceeaºi”, a declarat deputatul PNL, Bogdan Þîmpãu.

O

decizie finalã, miercuri

El vorbeºte despre comportamentul celor care guverneazã România la ora actualã, dar ºi

C

u ochii pe putere

De asemenea, liderul PSD Hunedoara, deputatul Laurenþiu Nistor, a precizat cã o decizie finalã în acest sens va fi luatã miercuri, iar parlamentarii hunedoreni se vor conforma acestei hotãrâri. Noi vom merge normal la Parlament, vom rezolva problemele pe care le avem ºi vom vota dacã este cazul. Vom urmãri în continuare tot ce face puetra ºi, dacã vom depune moþiune de cenzurã, vom participa ºi vom vota”, a spus Nistor. Cât priveºte indemnizaþia, liderul PSD Hunedoara a declarat cã, dacã se va decide sã nu o ridice banii vor intra în contul statului, iar dacã totuºi îºi vor ridica salariile, acesta va dona banii unei case de copii.

Car men COSMAN

protecþie pentru menþinerea unei stãri de sãnãtate corespunzãtoare ºi a preveni în acest fel îmbolnãvirile.

Angajatorii care au salariaþi ce presteazã activitãþi în aer liber trebuie, conform legii, sã le ofere ceaiuri fierbinþi, sã acorde pauze de lucru ºi sã asigure echipamentul individual de protecþie. Patronii care nu por asigura aceste condiþii, pot lua alte mãsuri menite sã vinã în sprijinul angajaþilor. Printre acestea se numãrã ºi reducerea duratei zilei de lucru.

Diana MITRACHE

Scrisoare în cuvinte simple

Ce spun hunedorenii T arlamentarii USL despre faptul cã PDL nu se mai bucurã de susþinerea oamenilor, care îºi doresc alegeri anticipate. Bogdan Þîmpãu spune cã pe toatã aceastã perioadã nu îºi vom ridica salariile. La PSD, lucrurile se schimbã puþin.

Senatorul Cosmin Nicula nu vorbeºte nici despre demisii ºi nici despre grevã, ci despre o ulterioarã decizie în acest sens. „Subiectul va fi dezbãtut miercuri, în ºedinþa comunã a USL. Încã nu am fost anunþaþi despre acest demers. Prima întâlnire PSD cu parlamentarii va avea loc miercuri, la orele 15.00, ºi dupã aceea vom hotãrî ce vom face”, a declarat Nicula.

vânzãtoare de la toneta cu mici din piaþã, care se încãlzea la grãtarul încins. În Valea Jiului a fost instituit cod portocaliu de ger, iar temperaturile au fost extrem de scãzute. La primele ore ale dimineþii la Petroºani erau minus 20 de grade Celsius, iar pânã pe searã temperaturile au scãzut ºi mai mult.

Inspectoratul Teritorial de Muncã recomandã angajatorilor ca pe toatã perioada sezonului rece sã asigure salariaþilor care lucreazã în aer liber cel puþin minimul de mãsuri de

renul istoriei româneºti - destinul acestui popor - a fost izbit de tancurile sovietice ºi azvârlit de pe ºina hãrãzitã vreme de patruzeciºicinci de ani. În Decembrie 1989 idealiºtii l-au repus pe calea atâta timp interzisã.

La 22 decembrie l-au repornit. Activul partidului de atunci ºi cohortele represiunii au intrat în degringoladã, pitulaþi pentru câteva ore în vagonul jegului, timp suficient idealiºtilor ca sã reporneascã trenul ºi sã-l repunã pe ºinele democraþiei. Sirena locomotivei a sunat a libertate. Pe searã, “Activul” s-a regrupat ºi, prin diversiune, a umplut cimitirele þãrii cu peste o mie de martiri, au rãnit ºi au mutilat alte câteva mii, au mai rãmas în luptã, e adevãrat, nu mulþi. Doreau nemernicii sã rederaieze trenul. Au rãsturnat vagonul jegului în toate partidele abia înfiinþate. ªi de atunci dezastrul economic ºi financiar care ne chinuie de 22 de ani. Au umblat ºi la macazuri, semnând tratatul (ºi ºtiu “Ei” mai ce!) cu muribunda Uniune Sovieticã. Nu i-am lãsat ºi, puþini câþi am mai fost, am împins totuºi trenul spre democraþiile consacrate.

Poate o neutralitate politicã ar fi fost oportunã, dar cu certitudine opþiunea pentru UE ºi NATO se impune în faþa apartenenþei la Tratatul de la Varºovia sau, mai apoi, la CSI. Astãzi suntem din nou pe punctul de a deraia. Dar astãzi Dumneavoastrã sunteþi

preºedintele României! Este adevãrat, facerea istoriei aparþine poporului, azimutul însã i-l dã conducãtorul. O istorie contorsionatã ne-ar biciui din nou viitorul!

Domnule Preºedinte, pânã acum, în opinia mea, s-au comis patru greºeli fundamentale: 1. Aþi condamnat în faþa Parlamentului comunismul, ca ilegitim ºi criminal, dar dupã aceea v-aþi oprit. În locul statuãrii juridice a crimei comuniste, a mai rãmas acum doar ecoul unui discurs prezidenþial.

2. Aþi denunþat odioasele crime din Decembrie 1989 ºi ferocitatea mineriadelor, aþi dispus desecretizarea câtorva enigme, ajungându-se chiar ºi la o decizie de condamnare la CEDO, dar procurorii agreaþi de Domnia Voastrã tergiverseazã ºi iatã cum riscãm sã intervinã prescripþia juridicã încã sub mandatul Dumneavoastrã.

3. Legea Lustraþiei a rãmas un deziderat peren chiar ºi al multora dintre partizanii Domniei Voastre, dar în cei ºapte ani de când deþineþi cea mai înaltã funcþie în stat nu aþi purces la impulsionarea adoptãrii acestei legi imperios necesare.

4. Corupþia, este adevãrat, aþi înfierat-o, chiar s-a fãcut câte ceva, prea puþin, dar odioºii criminali din Decembrie 1989 ºi acoliþii lor continuã spolierea fãrã seamãn a þãrii.

Domnule Preºedinte, Este timpul sã vã puneþi în acord declaraþiile cu faptele!

Luaþi-vã timp o zi ºi analizaþi ce poate însemna pentru acest popor prescrierea crimelor care au nãpãstuit românii vreme de o jumãtate de veac! Priviþi în jur ºi constataþi ce înseamnã pentru sãrmanul român persiflarea nemernicilor care ne-au strivit pânã ºi gândirea!

Sunt doi ani de când, aflat într-un protest la fel ca ºi acum, o seamã de intelectuali de marcã v-au fãcut atent asupra revendicãrilor mele. În prezent, pânã ºi dânºii se pare cã au obosit ºi îmi dau impresia cã nu mã mai înþeleg. Dar mai pot sã scriu eu! În pieþele þãrii se simte din nou neliniºtea. Parcã 21 Decembrie 1989 a fost ieri.

Sper cã aþi înþeles în aceste zile cã nu prin forþã, ci prin legi democratice se pãstreazã echilibrul social. Voinþa popularã nu trebuie niciodatã ignoratã!

Sã dãm sens istoriei, sã facem dreptate eroilor ºi sã acordãm întreaga gratitudine tuturor luptãtorilor anticomuniºti ºi acelora care nu au încetat lupta împotriva Injustiþiei, Minciunii, Dualismului abject, Corupþiei devastatoare, întrun cuvânt, sã decuplãm definitiv vagonul jegului, supraaglomerat cu rãutate, perversitate ºi criminalitate.

Vã invit, Excelenþã, sã þinem dreaptã linia trenului istoriei româneºti, sã oprim mârºãvia endemicã ºi sã împlinim tot ceea ce, acum ºapte ani, în Piaþa Universitãþii (!), li s-a promis Oamenilor de Aur din Agora bucureºteanã!

Teodor MÃRIE ª

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 1 februarie 2012

Morþii de pe halda de zgurã ar putea ajunge în „curtea” Gãrzii de Mediu Hunedoara ragedia de pe halda de zgurã de la Hunedoara s-ar putea muta în curtea Gãrzii de Mediu, care susþine cã a fãcut anual controale, dar nu a gãsit nicio neregulã.

T

Totuºi, doi oameni au murit îngropaþi în sute de metri cubi de zgurã, iar procurorii care instrumenteazã dosarul ar putea cãuta ºi cauzele tragicului accident, nu doar efectul.

Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara a întocmit un dosar de cercetare penalã care vizeazã tragedia produsã la jumãtatea lunii noiembrie 2011 pe halda de zgurã de la Hunedoara, când doi oameni ºi-au pierdut viaþa

îngropaþi în sute de metri cubi de zgurã. Vorbim despre accidentul cu consecinþe extrem de grave produs pe porþiunea concesionatã de SC Agregate Buituri (fostã Granpet) de la combinatul siderurgic ArcelorMittal Hunedoara.

La acel moment, o bucatã mare de zgurã, de 30 de metri înãlþime, a cãzut peste utilajele cu care muncitorii lucrau, aceºtia fiind îngropaþi sub sute de metri cubi de zgurã. Dincolo de aspectele de laturã penalã pe care le-ar putea descoperi – sau nu – procurorii, rãmân mai multe aspecte legate de avizele de mediu, care contravin legilor în vigoare, conform factorilor autorizaþi, ºi care nu au fost descoperite, la absolut nici un control de reprezentanþii Gãrzii de

Mediu Hunedoara.

Georgeta Barabaº, directorul Agenþiei de Protecþie a Mediului Hunedoara, a precizat cã proprietarul haldei, Arcelor Mittal, a încredinþat, prin contracte comerciale, exploatarea haldei, atât pentru scoarþã metalicã, cât ºi pentru zgurã. „Autorizaþia de mediu pentru cei doi operatori a fost emisã pentru exploatare integralã. Unul dintre operatori a respectat autorizaþia, în timp ce celãlalt a fãcut cum a vrut”, a declarat Barabaº, referindu-se la operatorul în „ograda” cãruia s-a produs tragedia, respectiv Agregate Buituri.

De fapt, firma s-a axat doar pe scoarþa metalicã, în timp ce zgura ar fi fost redepozitatã la întâmplare.

Iar problemele nu se opresc aici. Agregate Buituri a subcontractat

lucrarea cãtre mai mulþi operatori, cãrora le-a „transmis” implicit ºi autorizaþia de mediu obþinutã în decembrie 2006, fãrã sã parcurgã paºii legali. „Autorizaþia de mediu este transferabilã de cãtre autoritatea emitentã, dar nu este transmisibilã.

Firma trebuia sã ne solicite sã transferãm autorizaþia cãtre un alt operator, dar acest lucru nu s-a întâmplat. APM este obligatã de legislaþia în vigoare sã stabileascã mãsuri reparatorii pentru repararea prejudiciului adus mediului în perioada celor 5 ani de funcþionare haoticã. Funcþionare haoticã înseamnã cã au extras doar o parte din deºeurile de pe haldã, respectiv scoarþa metalicã, iar zgura au depozitat-o necontrolat”, a mai spus

directorul APM Hunedoara.

arda de Mediu nu vede nereguli

G

Din punct de vedere al Agenþiei de Protecþie a Mediului, este clar ce se va întâmpla de acum în acolo. În schimb, lucrurile ar fi putut fi stopate între timp de Garda de Mediu, care are atribuþii de control, însã comisarii Gãrzii de Mediu nu au vãzut ºi nici nu vãd nicio neregulã legatã de acest aspect. „Firmele care au lucrat pe halda de zgurã au lucrat ca subcontractanþi ai societãþii Agregate Buituri.

Din punctul meu de vedere este suficientã autorizaþia de mediu emisã pentru cele douã firme care au încheiat contracte cu Arcelor Mittal”, a declarat comisarul ºef al

Apel pentru mineritul Vãii Jiului, în Consiliul Local Petroºani onsiliul Local Petroºani s-a transformat, pentru mai multe minute, într-o tribunã de apãrare a mineritului din Valea Jiului, singura activitate care, într-adevãr, susþine financiar aceastã zonã.

C

Problema a fost ridicatã de consilierul local PNL Petre Drãgoescu – inginer ºef Sãnãtate ºi securitate în Muncã la CN Petroºani – care a fãcut un apel la unitate, aºa încât o voce comunã sã ajungã pânã la Bucureºti, la factorii decizionali, care pot sã salveze mineritul Vãii Jiului. „Ne aflãm aproape în a 14-a lunã fãrã subvenþii. În aceste condiþii, este destul de greu sã susþinem capacitãþile în condiþii de securitate deplinã”, a precizat Petre Drãgoescu, care a atras ºi atenþia pericolului de dispariþie a Universitãþii din Petroºani, o instituþie de învãþãmânt superior cu vechi tardiþii ºi exterm de apreciatã altãdatã. „Din pãcate, cred cã Ministerul

Învãþãmântului nu a înþeles rostul acestei universitãþi sau, poate, l-a înþeles foarte bine ºi, în simbiozã cu Ministerul Economiei ºi-a propus sã reducã la tãcere mineritul”, a subliniat consilierul local de la Petroºani primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi, a îmbrãþiºat aceastã idee, mai ales cã .în urmã cu numai o lunã s-a întâlnit de urgenþã cu ministrul Educaþiei, tocmai pentru a pune pe tapet problema viitorului Universitãþii Petroºani

ºi continuitatea acesteia. „Din informaþiile pe care le am, vor fi rezolvate problemele CNH. Cred cã pe viitor, aceastã activitate îºi va recupera poziþia o meritã în economia naþionalã.

Chiar dacã aceste aspecte nu sunt de competenþa Consiliului Local, nu putem fi indiferenþi la ceea ce se întâmplã ºi am fãcut toate demersurile pe care le puteam face”, a precizat Iacob – Ridzi.

Car men COSMAN

Gãrzii de Mediu Hunedoara, Cristian Moldovan. El susþine cã planul de exploatare a fost respectat ºi, cel puþin odatã pe an s-au efectuat verificãri planificate, la care se adaugã controalele neplanificate, fãcute în urma unor sesizãri sau solicitãri. ªi s-a aplicat cel puþin o amendã. „În 2006 s-a aplicat o amendã pentru nerespectarea autorizaþiei de mediu, în valoare de aproximativ 600 de milioane de lei”, a precizat leful Gãrzii de Mediu Hunedoara. Era perioada în care s-a produs o alunecare semnificativã pe halda de zgurã, de aproximativ 3 milioane de tone, dar de atunci, spune Cristian Moldovan, nu s-au mai înregistrat nereguli ori alunecãri masive.

Car men COSMAN

O serbare „altfel” decât în anii trecuþi âºtigãtorul marelui premiu al concursului „Dansez pentru tine” a împlinit, în ziua de 31 ianuarie, vârsta de 24 de ani, iar cadourile n-au întârziat sã aparã.

C

Tânãrul orfan din localitatea Vulcan, care a impresionat o þarã întreagã cu povestea lui de viaþã dar, mai ales, prin dans ºi a câºtigat cei 60.000 de euro puºi în joc la concursul „Dansez pentru tine”, ºi-a aniversat ieri cei 24 de ani de viaþã. Alãturi de el s-au aflat fraþii sãi, serbarea nefiind una fastuoasã dar nici cu grija zilei de mâine, aºa cum se întâmpla în trecut. Ionuþ a primit unul dintre cadouri de la prietena lui pe care a cunoscut-o chiar la preselecþie. „Este vorba despre un ceas foarte frumos care îmi place foarte mult ºi bineînþeles cã primul cadou a venit de la iubita mea. Le doresc ºi eu, celor care sunt nãscuþi în luna ianuarie, un sincer ºi cãlduros La Mulþi Ani!”, a declarat Ionuþ Tãnase.

Cel mai important cadou ºi l-a fãcut, însã, singur. A reuºit chiar zilele trecute sã treacã cu brio examenul pentru permisul auto, iar acum este ºofer cu acte în regulã. Ionuþ s-a pus cu burta pe carte pentru examen ºi a învãþat legislaþia rutierã chiar ºi în timpul concursului pe care l-a câºtigat. „Am reuºit sã iau examenul pentru permisul auto ºi sunt ºofer cu acte în regulã. Sunt foarte fericit ºi cred cã permisul auto este un lucru foarte bun ºi necesar”, a mai spus Ionuþ Tãnase.

Mir cea NISTOR

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 1 februarie 2012

6 Interviu Reporter: Care sunt cele mai importante proiecte ale Lupeniului în momentul de faþã?

Cornel Resmeriþã: Înainte de toate, Lupeniul are 22 de proiecte depuse. Cele mai importante sunt ºi cele pentru care am semnat ºi aici este vorba despre modernizarea staþiunii Straja, care a ºi început de anul trecut. Un alt proiect se referã la modernizarea a 13 strãzi din municipiul Lupeni ºi douã poduri, lucru foarte benefic pentru municipiul Lupeni, þinând cont cã cele douã poduri care au un impact deosebit. Mai este ºi drumul de centurã, este ºi drumul care duce cãtre stadion. Un alt proiect important este refacerea Spitalului Municipal Lupeni, cu dotarea cu aparaturã medicalã necesarã spitalului ºi refacerea Palatului Cultural Muncitoresc, lucru pe care ni l-au cerut tot timpul cetãþenii municipiului Lupeni. În sfârºit acest proiect s-a terminat, s-a terminat ºi licitaþia, s-au terminat ºi contestaþiile, urmeazã numai sã semnãm începerea lucrãrilor acestor proiecte ºi probabil semnarea se va face la sfârºitul lunii februarie.

Sperãm ca începând cu 15 martie sã nu mai fie zãpadã ºi în mod special sã nu mai fie frig afarã sã putem începe lucrãrile pentru absolut tot ceea ce înseamnã refacerea municipiului Lupeni. Mai avem un proiect referitor

la refacerea centrului vechi, cam de la sindicat pânã la statuia minerului, pe care îl avem prins ºi în zilele urmãtoare vom semna ºi pentru el.

Reporter: Care este valoarea totalã a acestor proiecte de care vorbiþi?

Cornel Resmeriþã: În total valoarea proiectelor este în jur de 65 milioane de euro.

Reporter: Câþi ani v-au trebuit de la conceperea proiectelor ºi pânã la momentul implementãrii lor?

Cornel Resmeriþã: De aproape 8 ani de zile ne chinuim cu aceste proiecte ºi în sfârºit am reuºit sã le aducem la bun sfârºit.

Este o muncã imensã, reuºitã de angajaþii primãriei, de primarul ºi viceprimarul municipiului Lupeni, de echipa de proiecte ºi aº putea sã spun fãrã nici un fel de modestie ºi despre parlamentarii din Valea Jiului, fiindcã ne-au ajutat foarte mult. Cel puþin tot timpul prin discutarea sau plecarea mea spre Bucureºti pentru a putea ajunge mai uºor la câte un ministru.

Pentru cã orice telefon ai putea sã dai, te duci la Bucureºti ºi vezi cã ministrul respectiv nu mai este în acel moment acolo, cã ar putea fi chemat în altã parte.

Reporter: Toþi parlamentarii Vãii Jiului v-au ajutat în demersurile

Interviu 7

Cornel Resmeriþã:

“De aproape 8 ani de zile ne chinuim...” dumneavoastrã?

Cornel Resmeriþã: Am spus cã mulþumesc parlamentarilor, dar sã nu credem cã parlamentarii ar face trafic de influenþã.

Din discuþiile avute cu dumnealor, am putut sã ajung la un ministru, sã nu stau trei-patru zile prin Bucureºti pânã se întorceau ei. Am vorbit atât de programul miniºtrilor, cât ºi despre al meu.

Reporter: Când vor fi finalizate proiectele de dezvoltare a turismului în Straja?

Cornel Resmeriþã: Eu îmi doresc ca proiectele de modernizare sã reuºim sã le terminãm anul acesta, þinând cont de faptul cã anul trecut s-a lucrat foarte bine la proiectele de dezvoltare din Straja.

S-a lucrat foarte bine la tot ce a însemnat pârtii, bazinul de apã, toþi hidranþii care sunt în Straja. Avem foarte mare nevoie de hidranþi, dacã þinem cont cã anul acesta am avut un incendiu pe pãºunatul din Straja, între noi ºi judeþul Gorj. Atunci a fost foarte greu, pentru cã maºinile pompierilor

absolut nimic, decât ceea ce este legal. ªi încã ceva foarte important: vorbesc unii foarte rãutãcioºi cã deja au început sã se ia cereri pentru apartamentele respective. Pânã în momentul de faþã nu s-a luat nicio cerere pentru blocurile ANL. Cererile respective vor ajunge la primar, se va face de cãtre comisia de locuinþe pe baza criteriilor o selecþie, iar pe baza selecþiei se vor trece prin consiliul local toate apartamentele care se vor da.

au urcat destul de greu, iar munca oamenilor a fost imensã. Au lucrat efectic cu braþele ºi cu tot ce aveau în dotare. Aici mã refer la pompieri, pe care eu îi respect foarte mult, dar ºi la echipa de lucru a primãriei. Un alt avantaj al dezvoltãrii turismului în Straja este cã numai anul acesta au fost aduse noi locuri de muncã. Da, sunt temporare, pe moment, dar în viitor aceste locuri de muncã vor fi definitive, pentru cã nu lucrãm numai la modernizarea staþiunii pe timp de iarnã, ci ºi la modernizarea staþiunii pe timp de varã.

Reporter: Se lucreazã din greu în Straja, la dezvoltarea turismului, dar cum rãmâne cu presiunile salvatorilor mon-

tani legate de niºte plãþi care nu au foet efectuate cãtre ei?

Cornel Resmeriþã: Nu consider cã e o presiune asupra primãriei, cã primãria întotdeauna a þinut salvamontiºtii.

Primãria ºi în momentul de faþã a plãtit absolut tot pentru salvamontiºti, mai puþin vreo 2000 ºi ceva de lei pe care trebuie sã îi plãteascã pentru luna ianuarie. ªi am venit în ajutorul salvamontiºtilor ºi printr-o hotãrâre de consiliu local în care Salvamontul Primãriei municipiului Lupeni a fãcut o asociere cu Consiliul Judeþean ºi Consiliul Judeþean va suporta 80% din cheltuielile salvamontiºtilor, care sunt oameni deosebiþi. Într-adevãr, dumnealor fac niºte presiuni, dar fac

aceste presiuni faþã de cei care þin cabane ºi cei care deþin nu înþeleg cã trebuie sã mai ºi plãteascã, nu numai sã încaseze.

Primãria nu beneficiazã de aboslut nimic din Straja, în afarã de concesiunile pe terenuri ºi impozitul pe clãdire, care se plãteºte atât în oraº, cât ºi în staþiune. Ori, din câte se cunoaºte, orice staþiune trebuie sã plãteascã o cotã parte din cazãrile pe care le au spre primãrie. Banii respectivi eu nu i-am luat niciodatã, pentru cã mi-am dorit din tot sufletul ca staþiunea sã se dezvolte.

da pe niºte criterii pe care le acceptã hotãrârea de guvern în legãturã cu blocurile ANL. Aici este specificat cã apartamentele se dau tinerilor de pânã în 35 de ani, tinerilor care nu au mai

Reporter: Cum comentaþi problemele pe care conducerile ºcolilor din localitate le ridicã, referitoare la datorii pe care Primãria Lupeni le-ar avea de achitat cãtre ei?

Cornel Resmeriþã: Primãria municipiului Lupeni nu are nicio datorie. Poate ne aratã o ºcoalã, dacã Primãria Lupeni are vreo datorie cãtre ea. Sã înþelegem clar, toate ºcolile au con-

sumele care trebuiau sã ne revinã la Primãria municipiului Lupeni ºi nu trebuie sã uitãm cã Primãria municipiului Lupeni în 2011 nu a primit de la ANAF nici un leu, cred cã nici nu trebuiau sã îºi punã problema ºcolile, ci din start ministerul trebuia sã plãteascã sumele respective.

Reporter: Care sunt problemele societãþii de termoficare?

Cornel Resmeriþã: La începutul lunii noiembrie, când oamenii trebuiau sã aibã agent termic, localitãþile au primit sume consistente pentru darea în funcþie a agentului termic. În municipiul Lupeni nu s-a primit nici un leu pentru punerea în funcþie, în ciuda faptului cã s-au fãcut investiþii majore, atât de cãtre Universal Edil, cât ºi de Paroºeni.

Sã se înþeleagã bine.

Reporter: Dar o anumitã publicaþie scria cu totul altceva…

Cornel Resmeriþã: Cei ce scriu sunt niºte oameni rãutãcioºi, nepregãtiºi profesional. Fiindcã nu poþi sã scrii niºte lucruri pe care nu le cunoºti ºi nu le ºtii. Aceºtia sunt oameni rãutãcioºi, care vor sã denigreze. Dar denigrarea nu se face aºa, trebuie sã se înveþe înainte de toate

Reporter: Legat de cele douã blocuri ANL? Când vor putea fi date locuinþele în folosinþã?

Cornel Resmeriþã: Blocurile vor fi date 100% anul acesta. Unul dintre ele este în proprþie de 90% finalizat, mai trebuie sã se facã un zid de susþinere fãrã care nu se poate da blocul în primire. Se lucreazã la introducerea gazului metan de care primãria se ºi ocupã, lucru pe care îl plãteºte primãria.

Reporter: Care sunt criteriile dupã care vor fi acordate locuinþele?

Cornel Resmeriþã: Blocurile respective se vor

beneficiat de alte locuinþe, tineri care au posibilitatea sã plãteascã chiria apartamentelor pe care le vor primi ºi trebuie sã demonstreze cã au un venit sigur.

Vedeþi dvs, aproape toate blocurile ANL din Vale greu ºi-au gãsit proprietari, cã nu au fost întotdeauna tineri cu condiþiile îndeplinite. Vor primi tineri din municipiul nostru sau care vor sã se mute la noi, care lucreazã ºi au venituri pentru a putea sã-ºi plãteascã chiria. Dar sunt singur cã vor fi comentarii tot timpul, dar nu se va face

tracte fãcute pe dumnealor, pe centrele de execuþie bugetarã ale lor ºi în ele trebuiau sã intre bani de la Ministerul Educaþiei pentru buna funcþionare a ºcolilor. Dacã Ministerul Educaþiei nu a alocat bani pentru buna funcþionare a ºcolilor, este numai problema ministerului.

Primãria a plãtit întotdeauna tot ce a putut ºi în ultimele luni am reuºit lunã de lunã sã plãtim absolut toate datoriile. Þinând cont de faptul cã din TVA ºi din cotele defalcate ne-au scãzut destul de consistent

sã fie niºte oameni corecþi ºi abia dupã aceea sã ºi facã rost de materiale preþioase pentru cetãþeni.

Dupã cum se vede, materialele preþioase sunt cele pe care le scrie un ziarist anume ºi reuºeºte sã fie citit. Nu vedeþi cã toate ziarele în momentul de faþã, prin aºa ziºi mari ziariºti sunt citite pe net de nu ºtiu câte persoane, dar accesate de aceleaºi patru persoane care aºteaptã sã se scrie lucruri mizerabile. Dar dacã îi laºi sã trãiascã dupã vânzarea ziarelor, câte ziare

vând pe zi…

Reporter: Vi se va spune cã un ziar nu trãieºte din vânzãri…

Cornel Resmeriþã: Un ziar trãieºte dintr-o reclamã, dar din una sãnãtoasã, cu ziariºti sãnãtoºi. Atâta vreme cât se face cu ziariºti rãutãcioºi, nu reziºti. Se trãieºte din reclamã cu ameninþãri.

Dar la un moment dat aceste ameninþãri se vor întoarce împotriva ta. Sã ºtiþi cã lucrurile rãutãcioase se întorc împotriva celor care încearcã sã le provoace. Trebuie sã te gândeºti pe o perioadã lungã de timp, pentru cã ziarul trebuie sã reziste, 30, 40-60 de ani. Un om care se gândeºte numai la el nu are valoare niciodatã. Un om care se gândeºte la cei din jurul lui are valoare.

Reporter: Puteþi da exemple?

Cornel Resmeriþã: Se ºtiu ei cine sunt destul de bine. Dar este pãcat cã fac lucruri de genul acesta.

Eu sunt obiºnuit sã ajut marea majoritate a oamenilor care vin la mine ºi tot sunt contestat. Atâta timp cât nu-þi plãteºti nici angajaþii tãi, nu poþi sã vorbeºti absolut nimic de altcineva. Dacã trãieºti din reclame, înseamnã cã ai fonduri. Dacã ai, de ce nu îþi plãteºti angajaþii proprii? Dacã îþi permiþi sã faci cãlãtorii în strãinãtate pe banii angajaþilor fãrã a-i plãti este o greºralã ºi se va plãti. Eu sper ca toatã lumea sã fie la zi cu salariile ºi apoi sã scriem cã nu plãtim la învãþãmânt sau în altã parte, în condiþiile în care primãria nu primeºte resursele necesare de la Guvern.

Reporter: Primãria Lupeni are datorii?

Cornel Resmeriþã: Primãria Lupeni a avut de mai mulþi ani probleme financiare, dar am reuºit sã trecem peste toate problemele. Dar noi am încercat sã ne arãtãm nemulþumirea, primarul a umblat ºi va umbla foarte mult peste tot pe unde trebuie sã ne primim banii. În cea mai mare parte, primarului i se promite cã primeºte banii, în 99% din cazuri nu-i primeºte, iar noi trebuie sã ne descurcãm cu cei 1%.

A consemnat Anamaria NEDELCOFF

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 1 februarie 2012

6 Interviu Reporter: Care sunt cele mai importante proiecte ale Lupeniului în momentul de faþã?

Cornel Resmeriþã: Înainte de toate, Lupeniul are 22 de proiecte depuse. Cele mai importante sunt ºi cele pentru care am semnat ºi aici este vorba despre modernizarea staþiunii Straja, care a ºi început de anul trecut. Un alt proiect se referã la modernizarea a 13 strãzi din municipiul Lupeni ºi douã poduri, lucru foarte benefic pentru municipiul Lupeni, þinând cont cã cele douã poduri care au un impact deosebit. Mai este ºi drumul de centurã, este ºi drumul care duce cãtre stadion. Un alt proiect important este refacerea Spitalului Municipal Lupeni, cu dotarea cu aparaturã medicalã necesarã spitalului ºi refacerea Palatului Cultural Muncitoresc, lucru pe care ni l-au cerut tot timpul cetãþenii municipiului Lupeni. În sfârºit acest proiect s-a terminat, s-a terminat ºi licitaþia, s-au terminat ºi contestaþiile, urmeazã numai sã semnãm începerea lucrãrilor acestor proiecte ºi probabil semnarea se va face la sfârºitul lunii februarie.

Sperãm ca începând cu 15 martie sã nu mai fie zãpadã ºi în mod special sã nu mai fie frig afarã sã putem începe lucrãrile pentru absolut tot ceea ce înseamnã refacerea municipiului Lupeni. Mai avem un proiect referitor

la refacerea centrului vechi, cam de la sindicat pânã la statuia minerului, pe care îl avem prins ºi în zilele urmãtoare vom semna ºi pentru el.

Reporter: Care este valoarea totalã a acestor proiecte de care vorbiþi?

Cornel Resmeriþã: În total valoarea proiectelor este în jur de 65 milioane de euro.

Reporter: Câþi ani v-au trebuit de la conceperea proiectelor ºi pânã la momentul implementãrii lor?

Cornel Resmeriþã: De aproape 8 ani de zile ne chinuim cu aceste proiecte ºi în sfârºit am reuºit sã le aducem la bun sfârºit.

Este o muncã imensã, reuºitã de angajaþii primãriei, de primarul ºi viceprimarul municipiului Lupeni, de echipa de proiecte ºi aº putea sã spun fãrã nici un fel de modestie ºi despre parlamentarii din Valea Jiului, fiindcã ne-au ajutat foarte mult. Cel puþin tot timpul prin discutarea sau plecarea mea spre Bucureºti pentru a putea ajunge mai uºor la câte un ministru.

Pentru cã orice telefon ai putea sã dai, te duci la Bucureºti ºi vezi cã ministrul respectiv nu mai este în acel moment acolo, cã ar putea fi chemat în altã parte.

Reporter: Toþi parlamentarii Vãii Jiului v-au ajutat în demersurile

Interviu 7

Cornel Resmeriþã:

“De aproape 8 ani de zile ne chinuim...” dumneavoastrã?

Cornel Resmeriþã: Am spus cã mulþumesc parlamentarilor, dar sã nu credem cã parlamentarii ar face trafic de influenþã.

Din discuþiile avute cu dumnealor, am putut sã ajung la un ministru, sã nu stau trei-patru zile prin Bucureºti pânã se întorceau ei. Am vorbit atât de programul miniºtrilor, cât ºi despre al meu.

Reporter: Când vor fi finalizate proiectele de dezvoltare a turismului în Straja?

Cornel Resmeriþã: Eu îmi doresc ca proiectele de modernizare sã reuºim sã le terminãm anul acesta, þinând cont de faptul cã anul trecut s-a lucrat foarte bine la proiectele de dezvoltare din Straja.

S-a lucrat foarte bine la tot ce a însemnat pârtii, bazinul de apã, toþi hidranþii care sunt în Straja. Avem foarte mare nevoie de hidranþi, dacã þinem cont cã anul acesta am avut un incendiu pe pãºunatul din Straja, între noi ºi judeþul Gorj. Atunci a fost foarte greu, pentru cã maºinile pompierilor

absolut nimic, decât ceea ce este legal. ªi încã ceva foarte important: vorbesc unii foarte rãutãcioºi cã deja au început sã se ia cereri pentru apartamentele respective. Pânã în momentul de faþã nu s-a luat nicio cerere pentru blocurile ANL. Cererile respective vor ajunge la primar, se va face de cãtre comisia de locuinþe pe baza criteriilor o selecþie, iar pe baza selecþiei se vor trece prin consiliul local toate apartamentele care se vor da.

au urcat destul de greu, iar munca oamenilor a fost imensã. Au lucrat efectic cu braþele ºi cu tot ce aveau în dotare. Aici mã refer la pompieri, pe care eu îi respect foarte mult, dar ºi la echipa de lucru a primãriei. Un alt avantaj al dezvoltãrii turismului în Straja este cã numai anul acesta au fost aduse noi locuri de muncã. Da, sunt temporare, pe moment, dar în viitor aceste locuri de muncã vor fi definitive, pentru cã nu lucrãm numai la modernizarea staþiunii pe timp de iarnã, ci ºi la modernizarea staþiunii pe timp de varã.

Reporter: Se lucreazã din greu în Straja, la dezvoltarea turismului, dar cum rãmâne cu presiunile salvatorilor mon-

tani legate de niºte plãþi care nu au foet efectuate cãtre ei?

Cornel Resmeriþã: Nu consider cã e o presiune asupra primãriei, cã primãria întotdeauna a þinut salvamontiºtii.

Primãria ºi în momentul de faþã a plãtit absolut tot pentru salvamontiºti, mai puþin vreo 2000 ºi ceva de lei pe care trebuie sã îi plãteascã pentru luna ianuarie. ªi am venit în ajutorul salvamontiºtilor ºi printr-o hotãrâre de consiliu local în care Salvamontul Primãriei municipiului Lupeni a fãcut o asociere cu Consiliul Judeþean ºi Consiliul Judeþean va suporta 80% din cheltuielile salvamontiºtilor, care sunt oameni deosebiþi. Într-adevãr, dumnealor fac niºte presiuni, dar fac

aceste presiuni faþã de cei care þin cabane ºi cei care deþin nu înþeleg cã trebuie sã mai ºi plãteascã, nu numai sã încaseze.

Primãria nu beneficiazã de aboslut nimic din Straja, în afarã de concesiunile pe terenuri ºi impozitul pe clãdire, care se plãteºte atât în oraº, cât ºi în staþiune. Ori, din câte se cunoaºte, orice staþiune trebuie sã plãteascã o cotã parte din cazãrile pe care le au spre primãrie. Banii respectivi eu nu i-am luat niciodatã, pentru cã mi-am dorit din tot sufletul ca staþiunea sã se dezvolte.

da pe niºte criterii pe care le acceptã hotãrârea de guvern în legãturã cu blocurile ANL. Aici este specificat cã apartamentele se dau tinerilor de pânã în 35 de ani, tinerilor care nu au mai

Reporter: Cum comentaþi problemele pe care conducerile ºcolilor din localitate le ridicã, referitoare la datorii pe care Primãria Lupeni le-ar avea de achitat cãtre ei?

Cornel Resmeriþã: Primãria municipiului Lupeni nu are nicio datorie. Poate ne aratã o ºcoalã, dacã Primãria Lupeni are vreo datorie cãtre ea. Sã înþelegem clar, toate ºcolile au con-

sumele care trebuiau sã ne revinã la Primãria municipiului Lupeni ºi nu trebuie sã uitãm cã Primãria municipiului Lupeni în 2011 nu a primit de la ANAF nici un leu, cred cã nici nu trebuiau sã îºi punã problema ºcolile, ci din start ministerul trebuia sã plãteascã sumele respective.

Reporter: Care sunt problemele societãþii de termoficare?

Cornel Resmeriþã: La începutul lunii noiembrie, când oamenii trebuiau sã aibã agent termic, localitãþile au primit sume consistente pentru darea în funcþie a agentului termic. În municipiul Lupeni nu s-a primit nici un leu pentru punerea în funcþie, în ciuda faptului cã s-au fãcut investiþii majore, atât de cãtre Universal Edil, cât ºi de Paroºeni.

Sã se înþeleagã bine.

Reporter: Dar o anumitã publicaþie scria cu totul altceva…

Cornel Resmeriþã: Cei ce scriu sunt niºte oameni rãutãcioºi, nepregãtiºi profesional. Fiindcã nu poþi sã scrii niºte lucruri pe care nu le cunoºti ºi nu le ºtii. Aceºtia sunt oameni rãutãcioºi, care vor sã denigreze. Dar denigrarea nu se face aºa, trebuie sã se înveþe înainte de toate

Reporter: Legat de cele douã blocuri ANL? Când vor putea fi date locuinþele în folosinþã?

Cornel Resmeriþã: Blocurile vor fi date 100% anul acesta. Unul dintre ele este în proprþie de 90% finalizat, mai trebuie sã se facã un zid de susþinere fãrã care nu se poate da blocul în primire. Se lucreazã la introducerea gazului metan de care primãria se ºi ocupã, lucru pe care îl plãteºte primãria.

Reporter: Care sunt criteriile dupã care vor fi acordate locuinþele?

Cornel Resmeriþã: Blocurile respective se vor

beneficiat de alte locuinþe, tineri care au posibilitatea sã plãteascã chiria apartamentelor pe care le vor primi ºi trebuie sã demonstreze cã au un venit sigur.

Vedeþi dvs, aproape toate blocurile ANL din Vale greu ºi-au gãsit proprietari, cã nu au fost întotdeauna tineri cu condiþiile îndeplinite. Vor primi tineri din municipiul nostru sau care vor sã se mute la noi, care lucreazã ºi au venituri pentru a putea sã-ºi plãteascã chiria. Dar sunt singur cã vor fi comentarii tot timpul, dar nu se va face

tracte fãcute pe dumnealor, pe centrele de execuþie bugetarã ale lor ºi în ele trebuiau sã intre bani de la Ministerul Educaþiei pentru buna funcþionare a ºcolilor. Dacã Ministerul Educaþiei nu a alocat bani pentru buna funcþionare a ºcolilor, este numai problema ministerului.

Primãria a plãtit întotdeauna tot ce a putut ºi în ultimele luni am reuºit lunã de lunã sã plãtim absolut toate datoriile. Þinând cont de faptul cã din TVA ºi din cotele defalcate ne-au scãzut destul de consistent

sã fie niºte oameni corecþi ºi abia dupã aceea sã ºi facã rost de materiale preþioase pentru cetãþeni.

Dupã cum se vede, materialele preþioase sunt cele pe care le scrie un ziarist anume ºi reuºeºte sã fie citit. Nu vedeþi cã toate ziarele în momentul de faþã, prin aºa ziºi mari ziariºti sunt citite pe net de nu ºtiu câte persoane, dar accesate de aceleaºi patru persoane care aºteaptã sã se scrie lucruri mizerabile. Dar dacã îi laºi sã trãiascã dupã vânzarea ziarelor, câte ziare

vând pe zi…

Reporter: Vi se va spune cã un ziar nu trãieºte din vânzãri…

Cornel Resmeriþã: Un ziar trãieºte dintr-o reclamã, dar din una sãnãtoasã, cu ziariºti sãnãtoºi. Atâta vreme cât se face cu ziariºti rãutãcioºi, nu reziºti. Se trãieºte din reclamã cu ameninþãri.

Dar la un moment dat aceste ameninþãri se vor întoarce împotriva ta. Sã ºtiþi cã lucrurile rãutãcioase se întorc împotriva celor care încearcã sã le provoace. Trebuie sã te gândeºti pe o perioadã lungã de timp, pentru cã ziarul trebuie sã reziste, 30, 40-60 de ani. Un om care se gândeºte numai la el nu are valoare niciodatã. Un om care se gândeºte la cei din jurul lui are valoare.

Reporter: Puteþi da exemple?

Cornel Resmeriþã: Se ºtiu ei cine sunt destul de bine. Dar este pãcat cã fac lucruri de genul acesta.

Eu sunt obiºnuit sã ajut marea majoritate a oamenilor care vin la mine ºi tot sunt contestat. Atâta timp cât nu-þi plãteºti nici angajaþii tãi, nu poþi sã vorbeºti absolut nimic de altcineva. Dacã trãieºti din reclame, înseamnã cã ai fonduri. Dacã ai, de ce nu îþi plãteºti angajaþii proprii? Dacã îþi permiþi sã faci cãlãtorii în strãinãtate pe banii angajaþilor fãrã a-i plãti este o greºralã ºi se va plãti. Eu sper ca toatã lumea sã fie la zi cu salariile ºi apoi sã scriem cã nu plãtim la învãþãmânt sau în altã parte, în condiþiile în care primãria nu primeºte resursele necesare de la Guvern.

Reporter: Primãria Lupeni are datorii?

Cornel Resmeriþã: Primãria Lupeni a avut de mai mulþi ani probleme financiare, dar am reuºit sã trecem peste toate problemele. Dar noi am încercat sã ne arãtãm nemulþumirea, primarul a umblat ºi va umbla foarte mult peste tot pe unde trebuie sã ne primim banii. În cea mai mare parte, primarului i se promite cã primeºte banii, în 99% din cazuri nu-i primeºte, iar noi trebuie sã ne descurcãm cu cei 1%.

A consemnat Anamaria NEDELCOFF

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 1 februarie 2012

8 Dezvãluiri

, i u l u i J a e l a V Doar pentru t a n m a d n o c t s o f i f r a e s a t s ã Adrian N i þ a r ã v e d a i º i þ l la ani mu osarul « Trofeul calitãþii », în care a fost condamnat – dar nu se ºtie D dacã rãmâne aºa – Adrian Nãstase, este umilitor pentru un hoþ care se respectã. Dacã DNA s-ar fi uitat pe o singurã stenogramã a ºedinþelor ºefilor PSD, ar fi ieºit onorabil din cazurile cercetate pentru corupþie. n judeþul Hunedoara, dar mai ales în Valea Jiului, era chiar spectaculoasã susþinerea unor grupuri lacome pe banul public, precum cel al lui Vasile Ioan Savu ºi al lui Aurelian Serafinceanu.

Î

STENOGRAMA ºedinþei Delegaþiei Permanente a Partidului Social Democrat Bucureºti, sediul central PSD, 2 februarie 2004 …………………………………………… ………………………………….

Dl. Adrian Nãstase (prim ministru): A treia oarã, cã s-a mai discutat o datã sãptãmâna trecutã. Încã o datã?

Da. La Hunedoara ....

Dl. Octav Cozmâncã (ministrul Administraþiei): La Hunedoara vã propun sã facem sãptãmâna trecutã - acuma nu putem tot o echipã, sã vedem cine rãspunde de Hunedoara, mai vedem încã doi sau trei.

Probabil cã se vor impune ºi mãsuri. Se întâmplã ceva acolo. Pe lângã problemele obiective, sunt ºi chestiuni de facturã subiectivã, de conducere a organizaþiei, dupã pãrerea mea.

Dl. Adrian Nãstase: Ok. Comentarii? Victor.

Dl. Victor Ponta (ministru delegat pentru programele finanþate internaþional): Eu am mâine conferinþa la tineret acolo. Mã duc acolo. Dacã pot, vã spun ºi eu când mã întorc. La tineret nu sunt probleme, dar în restul sunt.

Dl. Adrian Nãstase: Cine rãspunde?

Dl. Octav Cozmâncã: Mihai.

Dl. Mihai Tãnãsescu (ministrul

Finanþelor): Domnule preºedinte, intenþionam sã mã duc sãptãmâna asta acolo, mâine sau poimâine, ca sã am o discuþie pe aceastã temã, dar dacã Octav considerã cã trebuie o echipã lãrgitã de mers nu am nimic împotrivã ºi, sigur, cum hotãrâþi.

Dl. Victor Ponta: Veniþi mâine, veniþi ºi la conferinþa de tineret.

Dl. Mihai Tãnãsescu: Da, sigur.

Dl. Octav Cozmâncã: ªi reluãm peste o sãptãmânã.

Dl. Adrian Nãstase: Da, ºi reuluãm peste o sãptãmânã.

Dl. Octav Cozmâncã: A fost printre primele judeþe din Ardeal, trebuie sã recunoaºtem, ce a fost a fost.

Dl. Adrian Nãstase: A fost de ce? Pentru cã tipii ãia de acolo au votat, minerii, puternic împotriva CDR, care a scos 30 de mii de oameni din mine, deci ei nu au votat pentru noi atunci. Ar fi votat cu oricine, dar împotriva CDR. Bogdan.

Dl. Bogdan Niculescu Duvãz (ministrul delegat pe relaþia cu partenerii sociali): Domnule preºedinte, douã cuvinte. Într-adevãr, sunt ºi lucruri subiective ºi susþin ce spune domnul Octav Cozmâncã. De altfel, i-am dat ºi niºte materiale cu niºte analize sociologice acolo ºi situaþia nu e ... nu ne plasãm bine, dar nu sunt numai datoritã rezultatelor politicii de restructurare ºi aºa mai departe, ci sunt datoritã faptului cã nu

Mare tevaturã mare ! Caz rar - un fost prim ministru, respectiv Adrian Nãstase, condamnat de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie la doi ani închisoare.

Motivul este ca în filmele cu proºti. Judecãtorii se ceartã, unii spunând cã nu existã fapta,

vor sã scoatã oameni în faþã. Eu pot sã dau un exemplu punctual, existã chestiunea de la Petroºani. Sunt oameni bine plasaþi în opinia publicã, care sunt veniþi de la PSM, un tânãr de vreo 30 ºi ceva de ani, foarte bine vãzut acolo, ºeful Oficiului de muncã ºi aºa mai departe, a primit ºi un premiu, o diplomã. Nu vor sã-l punã pe lista de candidaþi la primãrie, pentru cã existã interesul unor jocuri de culise între prefect, cutare, sã punã pe altul.

Acest tip de politicã pentru sine accentueazã situaþia de la Hunedoara.

Dl. Adrian Nãstase: Bun, dar poate ar trebui, Octav, sã mergi ºi tu acolo. Sãptãmâna asta sã meargã ei, iar sãptãmâna viitoare sã mergi ºi tu. Trebuie, gradual, sã vedem, facem câteva fotografii ale situaþiei de acolo ºi intervenim poate ceva mai dur.

Acolo, pãrerea mea este cã o sã

pe de altã parte este jignitor pentru orice hoþ care se respectã aceastã motivaþie în sentinþã: sã pui bilete de intrare la “Trofeul calitãþii”.

Sã fim serioºi ! Câþi bani poþi scoate din asta pentru campania electoralã? ªi nici nu este definitivã aceastã hotãrâre

acþionãm într-un mediu mult mai dificil decât cel din 2000. Adicã, am beneficiat acolo de o situaþie cu totul specialã, acum vom avea una dintre cele mai dificile situaþii. Dacã nu venim cu niºte acþiuni mãsuri, inclusiv la nivel economic ºi social foarte inteligente pe urmãtoarele luni, nu cred cã putem sã reuºim.

Dl. Miron Mitrea (ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi familiei): ... dacã am înþeles ... Dacã e prefectul, cã e guvernatorul, nu ºtiu, dar ei nu vor, vor sã-i lãsãm în pace, asta vor. ªi dacã îi lãsãm în pace, vor veni cu 28%, 24%.

Dl. Adrian Nãstase: Am discutat cu ei, dar ei au spus cã Savu este cel care face acolo ... probabil, nu ºtiu, eu spun ce au spus aici când au fost. A fost Ucu ºi mai mulþi colegi.

Dl. Ioan Dan Popescu (ministrul

a justiþiei... Are alte bube, multe ºi mari, Adrian Nãstase, dar sunt slabi caþeluºii.

Câþi arestaþi am vãzut, ca la spectacol, la televiziuni ºi nimic nu s-a întâmplat.

Fostul prim ministru Adrian Nãstase putea fi înfundat pe chestiuni grave, de protejare ºi încurajare a furturilor, cã era de unde, la scarã mare din economia românescã.

Doar în judeþul Hunedoara, respectiv în Valea Jiului existã dovezi pentru protejarea infractorilor, care ar fi arãtat un DNA serios ºi o justiþie credibilã, dacã s-ar fi luat aceste fapte în vizor.

Dezvãluiri 9

S

tenograme cu grupuri de interese

ªi pentru cã oamenii uitã repede, reamintim cã în anul 2004, am intrat în posesia unor stenograme ale ºedinþelor conducerii PSD care aratã clar modul de lucru al social democraþilor, cum împart traficul de influenþã, cum economia ºi banii alocaþi, de exemplu, în judeþul Hunedoara este lãsatã pe mâna a 2-3 oameni ai PSD. Compania Naþionalã a Huilei ºi minerii erau condiþionaþi de aceºti oameni, pe principiul dãm Companiei ca sã ne mulþumim oamenii noºtri : « dacã noi putem în primele ºase luni sã facem plãþi mai puternice cãtre primãrii

Industriei ºi Resurselor): ªi eu ºi Ucu ºtim, cred, destul de bine situaþia de acolo. Sunt douã tabere fundamentale, iar Miºu (Mihail Rudeanu, preºedinte PSD Hunedoara – n.n.) baleiazã între ele. Este tabãra economicã condusã de Serafinceanu (prefect de Hunedoara-n.n.), care are interesele lui ºi este normal sã fie aºa ºi o altã tabãrã, cvasieconomicã, condusã de Savu (preºedinte LSMVJ). Problema noastrã este urmãtoarea: Noi, de trei ani de zile, nu am avut miºcãri sociale în Valea Jiului, care ... nici un guvern pânã acuma nu a avut aceastã situaþie. Doi. De la 1 februarie dãm afarã 1500 de mineri din Compania Naþionalã a Huilei.

Nu este extrem de simplu sã dãm acum afarã 1500 de oameni înainte de alegeri ºi pãrerea mea este cã a tensiona mai mult decât trebuie ... ªtiu ºi eu ºtie ºi Ucu ce afaceri are fiecare. I-am lãsat sã trãiascã. Acum se încearcã sã se tragã mai mult decât este posibil pe fiecare tabãrã în parte. Asta este realitatea.

Eu vã propun sã meargã echipa asta, mã duc eu cu Octav, dacã sunteþi de acord, ca sã abordãm ºi latura economicã ºi sã vedem ºi alte puncte de vedere. Dar eu cred cã ar fi o greºealã ºi aici sunt total de acord cu Miron ºi cu Viorel - ce...

Caseta 2 A Dl. Ioan Rus (ministru de Interne): Sunt de acord cu ce spune Dan, deci nu avem de ce sã facem acolo tensiuni acolo, pentru cã ei au gestionat problemele acolo, nu altcineva, ºi cu Siderurgica-Hunedoara. Numai încurcãturi au fost, noi mai mult încurcãturi am fãcut decât ajutor cãtre ei. Toate primãriile sunt fãrã nici un ban, cã nu a reuºit niciodatã CNH sã-ºi plãteascã cum trebuie datoriile ºi pe fondul acesta de sãrãcie, totuºi, gestiunea lucrurilor nu a

ºi cãtre Serafinceanu, lucrurile se potolesc. Asta e pãrerea mea.

Ca sã-i împac pe toþi. ªi pe Savu”- spunea în sedinþele de partid ministrul Industriei de atunci, Dan Ioan Popescu.

Adrian Nãstase susþinea ºi chiar încuraja aceste practici, ºtiind exact cât ºi ce se furã cu acte în regulã din curtea CNH ºi încerca sã împace cele douã grupuri de care controlau zona.

Adicã grupul lui Vasile Ioan Savu, preºedinte Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului ºi deputat al macedonenilor slavi, de fapt membru PSD, ºi grupul lui Aurelian Serafinceanu, prefectul PSD al Hunedoarei.

Stenograma ºedinþei în care

fãcut-o altcineva, decât ei. Ei nu pot fi chiar atât de simplu fãcuþi vinovaþi de ceva, pentru cã nu sunt. În rest, ºmecherii ºi cutare, cum împarte Savu banii, ºtim. ªtim în detaliu, dar nu cred cã e o problemã acolo cu organizaþia noastrã.

Dl. Adrian Nãstase: Avem douã obiective acolo, sã þinem lucrurile sub control pânã la alegeri ºi doi, sã câºtigãm alegerile. Nu ºtiu dacã cele douã obiective nu intrã într-un anumit tip de contradicþie.

Dl. Ioan Rus: Sã-ºi menþinã acest control ei, dar nu ºtiu dacã ...

Dl. Adrian Nãstase: Asta este ce am vrut eu sã spun.

Dl. Ioan Rus: Acolo ...

Dl. Adrian Nãstase: Ce anume? Cine? Pe locul trei. Dacã nu facem ºi niºte miºcãri acolo ºi nu tãiem o bucatã din ficatul lui Savu ºi-i facem grefã lui Serafinceanu ºi invers, le schimbãm câte o bucatã de ficat, mi-e teamã ºi pe urmã mai aducem ºi pe bãiatul ãla de la PSM, mai aducem ºi pe altul, dacã nu facem puþinã schimbare acolo ... sigur, respectând unele lucruri.

Dl. Octav Cozmâncã: Vrem sã-l luãm pe primarul PD de la Orãºtie ºi ei nu vor, ca niºte idioþi, ºi e un om excepþional, este un primar, e cel mai bun primar pe care-l au.

Dl. Adrian Nãstase: Sigur cã e important sã þinã lucrurile sub control, dar am impresia cã vom plãti un preþ foarte mare dacã nu-i convingem sã se mai schimbe o parte dintre ei, sã se

s-au analizat ºi în care s-a hotãrât susþinerea a tot ce înseamnã îmbogãþirea grupurilor PSD este grãitoare.

Din aceste grupuri, Vasile Ioan Savu a fost judecat, condamnat în prima instanþã de judecatã, dar a câºtigat la recurs. Pentru cã s-au lãcomit, lui Aurelian Serafinceanu ºi preºedintelui de atunci al PSD Hunedoara, Mihail Rudeanu, li s-au tãiat doar conductele care le creºteau conturile, drept pentru care Serafinceanu s-a supãrat pe partid ºi a plecat, iar acum este în UNPR, la fel ca fostul sãu ºef zonal, Mihail Rudeanu.

Doar în aceste stenograme, pentru fiecare judeþ, dacã privea

schimbe ºi ei ca acþiune ºi ca interese.

Dan. Dl. Dan Ioan Popescu: Am nevoie de 138 de miliarde în bilanþul de la CNH , ca sã pot sã satisfac primãria. Dupã pãrerea mea, dacã noi putem în primele ºase luni sã facem plãþi mai puternice cãtre primãrii ºi cãtre Serafinceanu, lucrurile se potolesc. Asta e pãrerea mea. Ca sã-i împac pe toþi.

Dl. Octav Cozmâncã: ªi rezolvãm o mare problemã acolo, ºi în Valea Jiului ºi ... Asta e, de aici pleacã tot. Ãsta plânge cã nu s-a dat una, cã nu s-a dat alta, fel de fel.

puþin DNA, gãsea motive cu adevãrat demne de o asemenea instituþie, dar ºi pentru a agãþa un prim ministru pe chestiuni serioase.

Deci, se realizau o seamã de obiective în Valea Jiului ºi judeþ, dar cele douã grupuri de influenþã aveau asiguratã de la centru partea lor consistentã din banii publici, pentru cã era de unde.

Ca urmare, dosarul „Trofeul calitãþii” pare cu adevãrat o fãcãturã politicã sau o lipsã de profesionalism crasã având în vedere faptele/hotãrârile de importanþã majorã doar pentru judeþul Hunedoara a guvernãrii Nãstase, ca sã nu mai vorbim de cele de la nivel naþional.

Ileana FIRÞULESCU

Dl. Adrian Nãstase: Dacã nu mai aducem niºte oameni acolo în sistemul de conducere ºi dacã nu mergem cu niºte candidaþi serioºi ºi doar cu cei care sã rezolve în continuare ºmecheriile economice pe cele douã grupuri, pierdem noi ca partid. Câºtigã, eventual, ei. Poate sã-i lãsãm cu interesele lor pe zonele astea, dar sã preluãm controlul pe decizia politicã majorã. De asta, vã rog sã facem în felul urmãtor: Mâine sã meargã Mihai ºi cu Victor, sã facã o primã evaluare, iar sãptãmâna cealaltã Octav, împreunã cu Dan ºi sã luãm o decizie în urma celor douã serii de analize. Da? ………………………………..

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 1 februarie 2012

8 Dezvãluiri

, i u l u i J a e l a V Doar pentru t a n m a d n o c t s o f i f r a e s a t s ã Adrian N i þ a r ã v e d a i º i þ l la ani mu osarul « Trofeul calitãþii », în care a fost condamnat – dar nu se ºtie D dacã rãmâne aºa – Adrian Nãstase, este umilitor pentru un hoþ care se respectã. Dacã DNA s-ar fi uitat pe o singurã stenogramã a ºedinþelor ºefilor PSD, ar fi ieºit onorabil din cazurile cercetate pentru corupþie. n judeþul Hunedoara, dar mai ales în Valea Jiului, era chiar spectaculoasã susþinerea unor grupuri lacome pe banul public, precum cel al lui Vasile Ioan Savu ºi al lui Aurelian Serafinceanu.

Î

STENOGRAMA ºedinþei Delegaþiei Permanente a Partidului Social Democrat Bucureºti, sediul central PSD, 2 februarie 2004 …………………………………………… ………………………………….

Dl. Adrian Nãstase (prim ministru): A treia oarã, cã s-a mai discutat o datã sãptãmâna trecutã. Încã o datã?

Da. La Hunedoara ....

Dl. Octav Cozmâncã (ministrul Administraþiei): La Hunedoara vã propun sã facem sãptãmâna trecutã - acuma nu putem tot o echipã, sã vedem cine rãspunde de Hunedoara, mai vedem încã doi sau trei.

Probabil cã se vor impune ºi mãsuri. Se întâmplã ceva acolo. Pe lângã problemele obiective, sunt ºi chestiuni de facturã subiectivã, de conducere a organizaþiei, dupã pãrerea mea.

Dl. Adrian Nãstase: Ok. Comentarii? Victor.

Dl. Victor Ponta (ministru delegat pentru programele finanþate internaþional): Eu am mâine conferinþa la tineret acolo. Mã duc acolo. Dacã pot, vã spun ºi eu când mã întorc. La tineret nu sunt probleme, dar în restul sunt.

Dl. Adrian Nãstase: Cine rãspunde?

Dl. Octav Cozmâncã: Mihai.

Dl. Mihai Tãnãsescu (ministrul

Finanþelor): Domnule preºedinte, intenþionam sã mã duc sãptãmâna asta acolo, mâine sau poimâine, ca sã am o discuþie pe aceastã temã, dar dacã Octav considerã cã trebuie o echipã lãrgitã de mers nu am nimic împotrivã ºi, sigur, cum hotãrâþi.

Dl. Victor Ponta: Veniþi mâine, veniþi ºi la conferinþa de tineret.

Dl. Mihai Tãnãsescu: Da, sigur.

Dl. Octav Cozmâncã: ªi reluãm peste o sãptãmânã.

Dl. Adrian Nãstase: Da, ºi reuluãm peste o sãptãmânã.

Dl. Octav Cozmâncã: A fost printre primele judeþe din Ardeal, trebuie sã recunoaºtem, ce a fost a fost.

Dl. Adrian Nãstase: A fost de ce? Pentru cã tipii ãia de acolo au votat, minerii, puternic împotriva CDR, care a scos 30 de mii de oameni din mine, deci ei nu au votat pentru noi atunci. Ar fi votat cu oricine, dar împotriva CDR. Bogdan.

Dl. Bogdan Niculescu Duvãz (ministrul delegat pe relaþia cu partenerii sociali): Domnule preºedinte, douã cuvinte. Într-adevãr, sunt ºi lucruri subiective ºi susþin ce spune domnul Octav Cozmâncã. De altfel, i-am dat ºi niºte materiale cu niºte analize sociologice acolo ºi situaþia nu e ... nu ne plasãm bine, dar nu sunt numai datoritã rezultatelor politicii de restructurare ºi aºa mai departe, ci sunt datoritã faptului cã nu

Mare tevaturã mare ! Caz rar - un fost prim ministru, respectiv Adrian Nãstase, condamnat de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie la doi ani închisoare.

Motivul este ca în filmele cu proºti. Judecãtorii se ceartã, unii spunând cã nu existã fapta,

vor sã scoatã oameni în faþã. Eu pot sã dau un exemplu punctual, existã chestiunea de la Petroºani. Sunt oameni bine plasaþi în opinia publicã, care sunt veniþi de la PSM, un tânãr de vreo 30 ºi ceva de ani, foarte bine vãzut acolo, ºeful Oficiului de muncã ºi aºa mai departe, a primit ºi un premiu, o diplomã. Nu vor sã-l punã pe lista de candidaþi la primãrie, pentru cã existã interesul unor jocuri de culise între prefect, cutare, sã punã pe altul.

Acest tip de politicã pentru sine accentueazã situaþia de la Hunedoara.

Dl. Adrian Nãstase: Bun, dar poate ar trebui, Octav, sã mergi ºi tu acolo. Sãptãmâna asta sã meargã ei, iar sãptãmâna viitoare sã mergi ºi tu. Trebuie, gradual, sã vedem, facem câteva fotografii ale situaþiei de acolo ºi intervenim poate ceva mai dur.

Acolo, pãrerea mea este cã o sã

pe de altã parte este jignitor pentru orice hoþ care se respectã aceastã motivaþie în sentinþã: sã pui bilete de intrare la “Trofeul calitãþii”.

Sã fim serioºi ! Câþi bani poþi scoate din asta pentru campania electoralã? ªi nici nu este definitivã aceastã hotãrâre

acþionãm într-un mediu mult mai dificil decât cel din 2000. Adicã, am beneficiat acolo de o situaþie cu totul specialã, acum vom avea una dintre cele mai dificile situaþii. Dacã nu venim cu niºte acþiuni mãsuri, inclusiv la nivel economic ºi social foarte inteligente pe urmãtoarele luni, nu cred cã putem sã reuºim.

Dl. Miron Mitrea (ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi familiei): ... dacã am înþeles ... Dacã e prefectul, cã e guvernatorul, nu ºtiu, dar ei nu vor, vor sã-i lãsãm în pace, asta vor. ªi dacã îi lãsãm în pace, vor veni cu 28%, 24%.

Dl. Adrian Nãstase: Am discutat cu ei, dar ei au spus cã Savu este cel care face acolo ... probabil, nu ºtiu, eu spun ce au spus aici când au fost. A fost Ucu ºi mai mulþi colegi.

Dl. Ioan Dan Popescu (ministrul

a justiþiei... Are alte bube, multe ºi mari, Adrian Nãstase, dar sunt slabi caþeluºii.

Câþi arestaþi am vãzut, ca la spectacol, la televiziuni ºi nimic nu s-a întâmplat.

Fostul prim ministru Adrian Nãstase putea fi înfundat pe chestiuni grave, de protejare ºi încurajare a furturilor, cã era de unde, la scarã mare din economia românescã.

Doar în judeþul Hunedoara, respectiv în Valea Jiului existã dovezi pentru protejarea infractorilor, care ar fi arãtat un DNA serios ºi o justiþie credibilã, dacã s-ar fi luat aceste fapte în vizor.

Dezvãluiri 9

S

tenograme cu grupuri de interese

ªi pentru cã oamenii uitã repede, reamintim cã în anul 2004, am intrat în posesia unor stenograme ale ºedinþelor conducerii PSD care aratã clar modul de lucru al social democraþilor, cum împart traficul de influenþã, cum economia ºi banii alocaþi, de exemplu, în judeþul Hunedoara este lãsatã pe mâna a 2-3 oameni ai PSD. Compania Naþionalã a Huilei ºi minerii erau condiþionaþi de aceºti oameni, pe principiul dãm Companiei ca sã ne mulþumim oamenii noºtri : « dacã noi putem în primele ºase luni sã facem plãþi mai puternice cãtre primãrii

Industriei ºi Resurselor): ªi eu ºi Ucu ºtim, cred, destul de bine situaþia de acolo. Sunt douã tabere fundamentale, iar Miºu (Mihail Rudeanu, preºedinte PSD Hunedoara – n.n.) baleiazã între ele. Este tabãra economicã condusã de Serafinceanu (prefect de Hunedoara-n.n.), care are interesele lui ºi este normal sã fie aºa ºi o altã tabãrã, cvasieconomicã, condusã de Savu (preºedinte LSMVJ). Problema noastrã este urmãtoarea: Noi, de trei ani de zile, nu am avut miºcãri sociale în Valea Jiului, care ... nici un guvern pânã acuma nu a avut aceastã situaþie. Doi. De la 1 februarie dãm afarã 1500 de mineri din Compania Naþionalã a Huilei.

Nu este extrem de simplu sã dãm acum afarã 1500 de oameni înainte de alegeri ºi pãrerea mea este cã a tensiona mai mult decât trebuie ... ªtiu ºi eu ºtie ºi Ucu ce afaceri are fiecare. I-am lãsat sã trãiascã. Acum se încearcã sã se tragã mai mult decât este posibil pe fiecare tabãrã în parte. Asta este realitatea.

Eu vã propun sã meargã echipa asta, mã duc eu cu Octav, dacã sunteþi de acord, ca sã abordãm ºi latura economicã ºi sã vedem ºi alte puncte de vedere. Dar eu cred cã ar fi o greºealã ºi aici sunt total de acord cu Miron ºi cu Viorel - ce...

Caseta 2 A Dl. Ioan Rus (ministru de Interne): Sunt de acord cu ce spune Dan, deci nu avem de ce sã facem acolo tensiuni acolo, pentru cã ei au gestionat problemele acolo, nu altcineva, ºi cu Siderurgica-Hunedoara. Numai încurcãturi au fost, noi mai mult încurcãturi am fãcut decât ajutor cãtre ei. Toate primãriile sunt fãrã nici un ban, cã nu a reuºit niciodatã CNH sã-ºi plãteascã cum trebuie datoriile ºi pe fondul acesta de sãrãcie, totuºi, gestiunea lucrurilor nu a

ºi cãtre Serafinceanu, lucrurile se potolesc. Asta e pãrerea mea.

Ca sã-i împac pe toþi. ªi pe Savu”- spunea în sedinþele de partid ministrul Industriei de atunci, Dan Ioan Popescu.

Adrian Nãstase susþinea ºi chiar încuraja aceste practici, ºtiind exact cât ºi ce se furã cu acte în regulã din curtea CNH ºi încerca sã împace cele douã grupuri de care controlau zona.

Adicã grupul lui Vasile Ioan Savu, preºedinte Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului ºi deputat al macedonenilor slavi, de fapt membru PSD, ºi grupul lui Aurelian Serafinceanu, prefectul PSD al Hunedoarei.

Stenograma ºedinþei în care

fãcut-o altcineva, decât ei. Ei nu pot fi chiar atât de simplu fãcuþi vinovaþi de ceva, pentru cã nu sunt. În rest, ºmecherii ºi cutare, cum împarte Savu banii, ºtim. ªtim în detaliu, dar nu cred cã e o problemã acolo cu organizaþia noastrã.

Dl. Adrian Nãstase: Avem douã obiective acolo, sã þinem lucrurile sub control pânã la alegeri ºi doi, sã câºtigãm alegerile. Nu ºtiu dacã cele douã obiective nu intrã într-un anumit tip de contradicþie.

Dl. Ioan Rus: Sã-ºi menþinã acest control ei, dar nu ºtiu dacã ...

Dl. Adrian Nãstase: Asta este ce am vrut eu sã spun.

Dl. Ioan Rus: Acolo ...

Dl. Adrian Nãstase: Ce anume? Cine? Pe locul trei. Dacã nu facem ºi niºte miºcãri acolo ºi nu tãiem o bucatã din ficatul lui Savu ºi-i facem grefã lui Serafinceanu ºi invers, le schimbãm câte o bucatã de ficat, mi-e teamã ºi pe urmã mai aducem ºi pe bãiatul ãla de la PSM, mai aducem ºi pe altul, dacã nu facem puþinã schimbare acolo ... sigur, respectând unele lucruri.

Dl. Octav Cozmâncã: Vrem sã-l luãm pe primarul PD de la Orãºtie ºi ei nu vor, ca niºte idioþi, ºi e un om excepþional, este un primar, e cel mai bun primar pe care-l au.

Dl. Adrian Nãstase: Sigur cã e important sã þinã lucrurile sub control, dar am impresia cã vom plãti un preþ foarte mare dacã nu-i convingem sã se mai schimbe o parte dintre ei, sã se

s-au analizat ºi în care s-a hotãrât susþinerea a tot ce înseamnã îmbogãþirea grupurilor PSD este grãitoare.

Din aceste grupuri, Vasile Ioan Savu a fost judecat, condamnat în prima instanþã de judecatã, dar a câºtigat la recurs. Pentru cã s-au lãcomit, lui Aurelian Serafinceanu ºi preºedintelui de atunci al PSD Hunedoara, Mihail Rudeanu, li s-au tãiat doar conductele care le creºteau conturile, drept pentru care Serafinceanu s-a supãrat pe partid ºi a plecat, iar acum este în UNPR, la fel ca fostul sãu ºef zonal, Mihail Rudeanu.

Doar în aceste stenograme, pentru fiecare judeþ, dacã privea

schimbe ºi ei ca acþiune ºi ca interese.

Dan. Dl. Dan Ioan Popescu: Am nevoie de 138 de miliarde în bilanþul de la CNH , ca sã pot sã satisfac primãria. Dupã pãrerea mea, dacã noi putem în primele ºase luni sã facem plãþi mai puternice cãtre primãrii ºi cãtre Serafinceanu, lucrurile se potolesc. Asta e pãrerea mea. Ca sã-i împac pe toþi.

Dl. Octav Cozmâncã: ªi rezolvãm o mare problemã acolo, ºi în Valea Jiului ºi ... Asta e, de aici pleacã tot. Ãsta plânge cã nu s-a dat una, cã nu s-a dat alta, fel de fel.

puþin DNA, gãsea motive cu adevãrat demne de o asemenea instituþie, dar ºi pentru a agãþa un prim ministru pe chestiuni serioase.

Deci, se realizau o seamã de obiective în Valea Jiului ºi judeþ, dar cele douã grupuri de influenþã aveau asiguratã de la centru partea lor consistentã din banii publici, pentru cã era de unde.

Ca urmare, dosarul „Trofeul calitãþii” pare cu adevãrat o fãcãturã politicã sau o lipsã de profesionalism crasã având în vedere faptele/hotãrârile de importanþã majorã doar pentru judeþul Hunedoara a guvernãrii Nãstase, ca sã nu mai vorbim de cele de la nivel naþional.

Ileana FIRÞULESCU

Dl. Adrian Nãstase: Dacã nu mai aducem niºte oameni acolo în sistemul de conducere ºi dacã nu mergem cu niºte candidaþi serioºi ºi doar cu cei care sã rezolve în continuare ºmecheriile economice pe cele douã grupuri, pierdem noi ca partid. Câºtigã, eventual, ei. Poate sã-i lãsãm cu interesele lor pe zonele astea, dar sã preluãm controlul pe decizia politicã majorã. De asta, vã rog sã facem în felul urmãtor: Mâine sã meargã Mihai ºi cu Victor, sã facã o primã evaluare, iar sãptãmâna cealaltã Octav, împreunã cu Dan ºi sã luãm o decizie în urma celor douã serii de analize. Da? ………………………………..

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 1 februarie 2012 SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.

Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI

ANUNÞ Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi.

Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃ

HOROSCOP

Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil).

Relaþii la telefon 0721028699.

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.

Telefon 0727150264

1 februarie 2012

Dacã eºti implicat într-o relaþie stabilã, este posibil ca partenerul sã se confrunte cu situaþii dificile, ceea ce te va afecta ºi pe tine într-o bunã mãsurã. N-ar fi exclus nici sã fie obligat sã plece la un drum. Eºti dornic sã te implici în tot felul de activitãþi, cãci forma fizicã îþi permite.

Colaborãrile þi-ar putea aduce unele satisfacþii în plan material, dar va fi nevoie de eforturi mari. Cãlãtoriile te vor avantaja, indiferent cã este vorba de afaceri sau de divertisment. În aceastã perioadã eºti cam impulsiv ºi riºti sã ai tot felul de neînþelegeri cu cei din jur.

ªansele de a avea realizãri în plan sentimental sunt mari, dar sunt condiþionate de diplomaþie. În cazul în care ai de luat decizii importante, ar fi bine sã te sfãtuieºti cu cineva de încredere. Este posibil sã primeºti o ofertã pentru o colaborare ºi ar fi bine sã o analizezi pe toate feþele.

Entuziasmul afectiv este la limita superioarã, aºa cã petrecerea timpului liber în compania partenerului de suflet va fi o plãcere. Din pãcate programul tãu pentru timpul liber nu va fi cel pe care þi-l doreºti. Relaþia cu colegii va fi cam agitatã ºi veþi avea parte de obstacole neaºteptate.

În apartament ai putea face unele mici schimbãri, ceea ce îþi va îmbunãtãþi starea de spirit. Pentru un eventual schimb de locuinþã ar fi bine sã mai aºtepþi. Interesul tãu pentru chestiunile financiare va fi peste nivelul obiºnuit în aceastã perioadã.

Vei avea ocazia sã faci o investiþie.

Este posibil sã ai ocazia sã obþii un câºtig bãnesc dintr-o activitate de colaborare sau parteneriat. Un proiect mai vechi ar putea prinde contururi reale. Sentimentele tale vor fi mai profunde ºi, dacã vei reuºi sã-þi stãpâneºti dorinþa de a domina, vei avea ocazia sã-þi consolidezi relaþia.

N-ar fi rãu sã acorzi ceva mai multã atenþie sãnãtãþii ºi sã-þi faci un control de rutinã. Vei avea parte de o zi extrem de agitatã, cu evenimente care te vor þine cu sufletul la gurã, chiar dacã unele nu te vor privi personal. Iniþiativele tale din aceastã perioadã se vor bucura de apreciere.

Relaþia cu cei din familie va fi cam tensionatã ºi ar fi de dorit sã nu dai curs pornirilor impulsive. Relaþia cu prietenii evolueazã excelent, aceºtia fiind de partea ta în tot ce faci. Nu vor lipsi ocaziile de a participa la diverse activitãþi sociale care îþi vor da posibilitatea de a te relaxa.

Cheltuielile sunt destul de mari în aceastã perioadã, dar cum ºansa este de partea ta, reuºeºti sã te descurci cu bine. Este posibil sã aparã unele schimbãri la nivelul instituþiei la care lucrezi. De asemenea, în cazul în care doreºti sã îþi schimbi serviciul, ai putea primi o ofertã tentantã.

Relaþia cu cei din jur este bunã ºi faptul cã poþi miza pe sprijinul lor te face sã te implici în chestiuni deosebite. Activitãþile intelectuale te favorizeazã. Relaþia cu partenerul de viaþã este în continuare tensionatã.

Ar fi bine sã eviþi cãlãtoriile deoarece ai putea avea o problemã.

Nu te simþi în largul tãu, eºti nemulþumit de tot ce se întâmplã la seviviu, dar ai tendinþa de a exagera.

Sãnãtatea nu este punctual tãu forte, aºa cã ar fi de preferat sã nu te suprasoliciþi. Este posibil sã fii obligat sã faci o investiþie în cãmin, dar pânã la urmã te vei descurca.

Tot ceea ce þine de cãlãtorii te favorizeazã din toate punctele de vedere. În cazul în care doreºti sã pleci într-o cãlãtorie în strãinãtate, ai toate ºansele sã primeºti aprobãrile sau actele necesare. Interesul pentru chestiunile materiale va creºte simþitor astãzi.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro.

Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m².

Telefon 0722 448 428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 1 februarie 2012

TÇâÄ \A_A VtÜtz|tÄx

“ªtiu ce se petrece în þarã; îmi explic de ce ºi-mi închipui cum...”

Bravos, naþiune, halal sã-þi fie!

ACTUALITATEA LUI CARAGIALE “- Uite, d-aia îmi plac mie liberalii... Oameni cilibii!

Când e vorba de delicateþe, nu se mai încape politicã.

Bãiete un rând de þuici la domnii!... Fac eu cinste!”

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

Pânã ºi Google recunoaºte

Caragiale n-a murit, Numa-un pic s-a hodinit… În legãturã cu I.L. Caragiale, treaba stã altfel. Universul bãutorului de bere, care a rãmas în amintirea tuturor boemilor cu celebra

arcã nicioP datã ca acum n-a fost mai actual Caragiale. Acest geniu, nãscut la Haimanale ne însoþeºte viaþa ºi ne dovedeºte cã nimic nu este întâmplãtor cel puîin de o sutã de ani încoace.

Se spune despre Beethoven cã a scris 9 simfonii pentru 9 mii de ani.

ile, sã ºtiu “Nu voi, stimab eu voi sã , le de Europa d-ta ºi numai ea m ia ºtiu de Rom’n Progresul, de România… resul! stimabile, prog cu gogriþe, În zadar veniþi tipatriotice, cu invenþiuni an amãgiþi cu Europa, ca sã ” ã… opinia public

Cãutãri sistate în Parâng alvamontiºtii ºi jandarmii S montani din Parâng nu-l mai cautã pe ciobanul care de mai bine de o sãptãmânã este de negãsit. Luni a fost ultima zi în care salvatorii au mai încercat sã îl gãseascã.

Speranþele salvatorilor care l-au cãutat erau legate de anumite coordonate pe care le-au primit prin GPS, însã, pânã vineri nimeni nu va mai urca pe acel traseu. Asta spune

expresie “Sunt vechi, domnilor, sunt vechi!”, ne urmãreºte, nu ca un râu care-ºi urmeazã cursul, ci ca o umbrã care-ºi urmãreºte diavolul.

Tarele societãþii, personajele care nu se schimbã odatã cu epoca, mizeria umanã a celor ajunºi sus ºi au uitat de unde au plecat, subtilitãþile machiavelice ale politicii, pãtrunderea, ca un cuþit pânã-n prãsele, în nemernicia umanã.

Nimic din toate acestea nu i-au scãpat hâtrului, mucalitu-

Dumitru Bârlida, ºeful echipei SALVAMONT din Parâng.

“Vineri, o echipã de salvamontiºti din Sibiu va ajunge în Parâng cu un aparat de identificare a semnalului de la telefonul mobil, aparat care la Petroºani nu existã.

Abia atunci, o echipã va urca din nou la altitudinea de 1.100 de metri, unde este posibil ca omul sã fi cãzut ºi sã fi murit”, spune Dumitru Bârlida, ºesul echipei Salvamont care a coordonat cãutãrile. Pânã acum, alãturi de salvamontiºti au mers ºi jandarmii, dar ºi un câine specializat în astfel de cãutãri, însã, de fiecare datã fãrã

I.L. Caragiale

lui, eruditului, pricopsitului, falitului, iubitului, hulitului ºi îndelungamintitului Caragiale.

Cine ºtie câþi ani, câte decenii, câte secole trebuie sã mai treacã sã se mai ridice din acest popor (dacã mai e popor, ci nu doar… populaþie) un asemenea vizionar.

Este de ajuns sã revedem piesele sale de teatru, sã recitim clasicele momente ºi schiþe, sau discursurile politice ºi o sã ne dãm seama cã trãim în plinã epocã... a lui Caragiale. Era sã “comit” o cacofonie, deºi, în cacofonia generalã din zilele noastre, una dintre cele trei admise rãmâne Ion Luca Caragiale. Celelalte sunt Biserica Catolicã ºi tactica cavalereascã. Dar astea sunt demodate.

Am presãrat acest articol umil, un fel de omagiu adus Maestrului, cu frânturi din scrierile sale.

Rãmâne ca dumneavoastrã, cititorii, sã hotãrâþi dacã, întradevãr Caragiale trãieºte – sau nu – printre noi.

“Decât medicam ente, Mai bine, zeu, dã fuga ªi trage-i douã halbe De bere de Azu ga!”

Astãzi, 1 februarie, la Petroºani s-au înregistrat minus 26 de grade Celsius. Ce n-aº da sã închei acest articolaº cu deja dãrâmãtoarea expresie “Cãldurã mare, monºer, cãldurã mare!”,”Bãiete, mai adu douã þuici. Plãtesc eu!”

succes. Cic Florea Dumitru este de negãsit din data de 23 ianuarie ºi a fost dat ºi de poliþiºti în urmãrire naþionalã.

Diana MITRACHE

Vociferãri electorale. USL Petroºani îºi face simþitã prezenþa în CL Petroºani Zvâncã.

Viceprimarul municipiului Petroºani, Claudiu Cornea, i-a replicat consilierului afirmând cã suma de 16 mii de lei perceputã ca onorariu de trupa româneascã este o sumã modicã.

n an electoral alianþele din Consiliul Local de la Petroºani încep sã vocifereze.

Î

Dacã pânã acum toþi consilierii, indiferent de partidul politic din care fac parte, votau proiectele iniþiate de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, la prima ºedinþã din acest an cu încãrcãturã politicã, alianþa USL Petroºani a avut un cuvânt de spus cu privire la diferite proiecte.

T

ãcutul Zvâncã ia cuvântul

Pânã acum, consilierul local din partea PNL, Adrian Zvâncã, nu a luat cuvântul, la ºedinþa de marþi acesta a avut o iniþitivã haioasã în ceea ce

vrea panouri R uselectorale

priveºte proiectul privind alocarea unei sume de bani pentru organizarea unui concert de Ziua Îndrãgostiþilor. Zvâncã a cerut ca administraþia sã nu aloce bani, iar cei de la Proconsul sã cânte gratuit.

“Nu mi se pare normal

ca atunci când oamenii protesteazã în faþa Casei de Culturã, noi (Consiliul Local), sã organizãm evenimente pentru care alocãm diferite sume de bani. Sunt curios dacã cei de la Proconsul ar veni sã cânte gratuit”, a spus

Preºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus, vrea ca administraþia localã sã amenajeze locuri speciale pentru lipirea afiºelor electorale. El considerã cã acestea nu mai trebuie lipite pe faþadele imobilelor.

Mai mult, au existat anumite proiecte la care consilierii USL fie s-au abþinut de la vot, fie au ridicat diferite probleme.

Raul IRINOVICI IRINOVIC

Promisiuni pentru gara Petroºani acã bãºtinaºii Vãii ºtiu bine cum aratã gãrile D din zonã, acestea reprezintã adevãrate surprize pentru cei care ajung pentru prima datã aici.

Uitate de cei care ar trebui sã se ocupe cu întreþinerea lor, staþiile CFR s-au transformat în niºte depozite de gunoi ºi nepãsare. În plus, la toate acestea, în ultimele zile s-a adãugat ºi gerul, puþinii cãlãtori fiind nevoiþi sã îndure cu stoicism frigul pãtrunzãtor. Pe peroane, pentru cã sãlile de aºteptare sunt ori prea mici ori au dispãrut din peisaj. În acest timp, promisiuni pentru reabilitarea gãrilor au fost lansate în fiecare început de an. Singura care ar avea ceva ºanse de reabilitare se pare, însã, cã ar fi gara din Petroºani. Când, însã, vor demara lucrãrile nu se ºtie. La fel, nici când vor sosi ºi banii necesari...

Mir cea NISTOR

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 1 februarie 2012

Fãrã risc de avalanºã în Parâng R iscul de avalanºã în munþii Parâng a fost scãzut, de la 4, la zero. Asta spun salvamontiºtii care au fãcut verificãri în munþi.

Suplimente alimentare pentru animalele de la Zoo Hunedoara a sã facã faþã temperaturilor extrem de scãzute de afarã, animalele gãzduite la Grãdina Zoologicã din Hunedoara primesc mai multã hranã. În schimb, babuinul a fost ascuns de ger într-o centralã termicã, aºa încât sã nu sufere de frigul cu care specia lui nu este obiºnuitã.

C

Îngrijitorii de la Grãdina Zoologicã din Hunedoara au luat mãsuri speciale pentru animale, care sã le ajute sã scape

de frigul cumplit de afarã.

Astfel, în funcþie de specificul fiecãrei specii, animalele beneficiazã de fân, lemne ºi suplimente alimentare. Într-o astfel de perioadã, cu temperaturi situate mult sub zero grade, creºte ºi consumul de energie al animalelor, pentru menþinerea temperaturii corporale. „Ca în fiecare an le dãm hranã suplimentarã, în funcþie ºi cum vor ele. Avem fructe, legume, cereale sau carne de pui ºi, dacã mai aui nevoie, dacã vedem cã au mâncat tot ºi mai vor, le suplimentãm hrana. Le dãm exact cum ºi cât îºi doresc”, a declarat Ciprian Hodor, administratorul Grãdinii zoologice de la Hunedoara. Cele mai fericite sunt în aceastã perioadã pãsãrile, ale cãror voliere noi au fost finalizate. La Zoo Hunedoara a demarat proiectul de modernizare, care prevede amenajarea de noi cuºti pentru animale. Un proiect investiþional în valoare de aproximativ 1,7 milioane de lei, care stag-

neazã, însã, la ora actualã tot din cauza gerului de afarã.

Ciprian Hodor spune cã lucrãrile se vor relua în martie ºi în ºase luni întreaga lucrare va fi finalizatã „Lucrãrile sunt sistate, deocamdatã, din cauza temperaturilor scãzute, dar vor fi reluate în luna martie”, a precizat administratorul Grãdinii Zoologice. Ciprian Hodor a mai spus cã pentru mai multe specii de animale, cum ar fi leii ºi tigrii de aici, cuºtile intzerioare sunt finalizate în proporþie de aproape 80%, dar mai trebuie realizate cuºtile exterioare. Deocamdatã, stabilimentul este închis pentru vizitatori, dar când se va redeschide, animalele de aici vor putea fi admirate într-un spaþiu modernizat complet.

La grãdina zoologicã din Hunedoara, care se întinde pe o suprafaþã de 3 hectare, sunt gãzduite peste o sutã de animale din 20 de specii, printre care lei, tigrii siberieni, urºi carpatini, lupi sau vulpi.

Car men COSMAN

Pericolul de avalanºã în munþii Parâng nu mai existã.

De marþi, specialiºtii care au fãcut mãsurãtorile necesare, susþin cã acum nu se mai poate produce nicio cãdere masivã de zãpadã ºi traseele sunt sigure din acest punct de vedere. “Am fost ºi am fãcut toate verificãrile necesare.

Sa-u fãcut mãsurãtori de sepcialitate ºi am ajuns la concluzia cã nu mai existã riscul producerii de avalanºã în nicio zonã din Parâng”, susþine Dumitru Bârlida, ºeful echipei Salvamont din Parâng. În Munþii Parâng, aproape toatã sãptãmâna trecutã a existat un risc enorm, pentru cã zãpada proaspãtã putea oricând sã antreneze o avalanºã. Riscul a fost crescut pânã la finele sãptãmânii la 4 pe o scarã de la 1 la 5, din cauza cantitãþii mari de zãpadã care a cãzut pe creste.

Diana MITRACHE

“Îndrãgostealã” pe ritmurile de la Proconsul inerii din Lupeni ºi nu numai vor avea posibilitatea T de a-ºi petrece Ziua Îndrãgostiþilor într-un cadru romantic alãturi de cei de la Proconsul. Consilierii locali de la Lupeni au alocat, la finele sãptãmânii trecute, suma de 25 de mii de lei pentru organizarea unui spectacol de Valentine’s Day. Sute de tineri sunt aºteptaþi sã petreacã pe 14 februarie împreunã cu cei de la Proconsul. Se pare cã la Lupeni s-a împãmântenit o tradiþie din organizarea unor astfel de evenimente pentru tineri ºi nu numai. Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, considerã cã alocarea sumei este pentru un eveniment cultural.

“Alocarea acestei sume consider cã este necesarã întrucât la nivelul unitãþilor ºcolare nu poate fi alocatã sumã de bani necesarã, iar criza economicã creeazã dificultãþi în atragerea de sponsorizãri din partea unor firme private. Prin organizarea evenimentului vrem ca ºi tinerii sã se simtã importanþi pentru administraþia publicã”, spune Resmeriþã.

Pentru organizarea evenimentului administraþia publicã din Lupeni a alocat suma de 25 de mii de lei. În aceastã sumã este cuprinsã ºi organizarea unui alt eveniment pentru Dragobete. Sãrbãtoarea este specificã tradiþiei româneºti.

Totodatã cu ocazia evenimentului de Valentine’s Day cei de la Proconsul îºi vor lansa la Lupeni albumul Best Of pe care sunt incluse 19 dintre cele mai reuºite piese din repertoriul lor.

Raul IRINOVICI