Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 62
Cronica Vãii Jiului Marti, 14 februarie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Noul ministru al Economiei
habar nu are de situaþia de la CNH
Patru cabane mistuite de flãcãri în Straja atru cabane din Straja P au ars aproape în întregime, din cauza unui incendiu care, cel mai probabil a izbucnit la un coº de fum.
>>> PAGINA A 3-A
Cum trãiesc ºefii minerilor din Valea Jiului n timp ce minerii au cerut în stradã creºterea cu 100 de lei a sporului de periculozitate – aºa cum prevede legea – iar minerii disponibilizaþi au organizat o serie de proteste, pânã la greva foamei, ca sã intre în posesia drepturilor legale, ºefii minerilor din Valea Jiului se duc acasã lunar cu o „cãruþã” de bani.
Î
>>> PAGINA A 5-A
Ajutorul de stat pentru CNH va fi analizat de cãtre Comisia Europeanã în 22 februarie 2012 >>> PAGINA 11
Iubiþi-vã mult! Îdin ndrãgostiþii toatã Noul ministru al Economiei nu are habar care este situaþia la Compania Naþionalã a Huilei. El ºtie doar ce a trasat FMI cu privire ca companiile de stat. Proaspãtul ministru Lucian Bode nu a fost informat cã Guvernul precedent nu ºi-a finanþat propriul program de restructurare a mineritului din huilã ºi cã i-a lãsat ca moºtenire pleaºca nenumãratelor protocoale/angajamente faþã de CNH, neonorate, evident, ºi protestele disponibilizaþilor.
PAGINA A 5-A
lumea sãrbãtoresc astãzi Valentine’s Day, Ziua Îndrãgostiþilor în tradiþia occidentalã.
>>> PAGINILE 6-7
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 14 februarie 2012
Concert 100% Live la Club 3D Stage cu Alex Velea
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
oncert de excepþie la sfârºitul acestei sãptãmâni gãzduit de Club 3D Stage – Petroºani. Alex Velea promite un spectacol incendiar ºi distracþie maximã.
C
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Alex Velea este un cântãreþ pop/R&B în România ºi câºtigãtor al competiþiei Star Factory. Alex s-a nãscut pe 13 mai 1984 în Craiova. Încã de mic ºi-a descoperit pasiunea pentru muzicã, începând sã cânte de la 9 ani, iar la 11 ani, devenind elev la Palatul Copiilor. La 16 ani începe sã studieze canto clasic, timp de 4 ani. Apoi a urmat cursurile Facultãþii de Electromecanicã. Dupã ce a câºtigat emisiunea-concurs Star Factory la sfîrºitul anului 2003, Alex a colaborat cu Anna Lesko la o melodie de pe ediþia specialã a albumului ei, Pentru tine. A urmat o colaborare cu Anda Adam pentru al doilea album solo al ei, Confidenþial. Melodia, intitulatã „Ce þi-aº face (Selecta)” s-a bucurat de un mare succes în România, fiind difuzatã des pe posturile de muzicã. Albumul sãu de debut, intitulat Yamasha a fost lansat în toamna anului 2006, ºi se dorea a fi o declaraþie din partea lui Alex: „Piesele acestea mã descoperã în faþa publicului... Ãsta sunt eu...Am încercat sã pun pe note gânduri, sentimente, trãiri...”Yamasha” mã reprezintã”. Pentru acest album, Alex a colaborat cu Smiley, Marius Moga, Connect-R, Matteo ºi Don Baxter. De pe album au fost pro-
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
movate patru piese: „Yamasha”, „Dragoste la prima vedere” (feat. Connect-R), „Când sunt cu tine” (feat. Mandinga) ºi „Doamna mea”. De asemenea a scos hitul anului 2010 “Don’t say it’s over”. Concertul va avea loc sâmbãtã, 18.02.2012, ora 22 la Club 3D Stage - Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol. Descoperã o bãuturã la preþ promoþional în fiecare searã la Club 3D Stage .
Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.
PR. Manager: Petronela Cerbu
Nicolae NICOARÃ
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Pasiune periculoasã
22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Crimã la nivel înalt
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:00 Sã v-amintiþi Duminica... 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Cãsnicie în trei 0:45 Conan aventurierul (r) 1:45 ªocant TV (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pariu cu viaþa (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Lois ºi Clark 15:15 Lois ºi Clark 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Sechestraþi în larg
22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter - Frumoasa ºi bestia 0:00 Sanatoriul cu o mie de feþe
Prima TV 8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Gaºca nebunã 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Mediumul 0:30 Înscenarea
TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! - P1 9:00 România, zi de zi! - P2 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european (r) 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Fiicã de politician 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: Leverkusen Barcelona (live) 23:50 Gol dupã gol (live) 0:20 Agenþia Psych
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Marti, 14 februarie 2012
Patru cabane mistuite de flãcãri în Straja atru cabane din Straja au ars aproape în întregime, din cauza unui incendiu care, cel mai probabil a izbucnit la un coº de fum. Aproape 50 de pompieri au urcat duminicã, la miezul nopþii ºi s-au luptat cu flãcãrile mai multe ore.
P
Iniþial focul s-a manifestat la mansarda unei cabane, situatã la 1.400 de metri altitudine, însã din cauza vântului puternic incendiul s-a propagat rapid la alte trei case de vacanþã. Douã dintre cabanele arse din Straja se aflau încã în faza de construcþie, iar alte douã erau funcþionale. De precizat
cã în Straja izbucnirea unui incendiu este extrem de periculoasã, din cauzã cã imobilele sunt extrem de apropiate ºi se pot aprinde unul de la celãlalt. În locul unde s-a aprins cabana noaptea trecutã era un conglomerat de case de vacanþã, dar, din fericire, echipele de intervenþie au reuºit sã limiteze la maximum pagubele ce se puteau produce. „Accesul a fost destul de dificil. În prima instanþã autospecialele nu au putut urca, iar pompierii au mers fie pe jos, fie preluaþi de maºinile de teren din staþiune. Ulterior, drumul a fost curãþat ºi au putut ajunge 2 autospeciale”, a declarat Anemona Doda, purtãtor de
cuvânt al ISU Hunedoara. Pentru limitarea ºi stingerea incendiului au intervenit 50 de pompieri, ajutaþi de 9 jandarmi montani ºi de salvamontiºtii aflaþi în staþiunea hunedoreanã. Reprezentanþii ISU Hunedoara spun cã a fost foarte bine cã în munte a existat sursa de apã, un depozit care foloseºte atât pentru alimentarea tunurilor de zãpadã artificialã, cât ºi pentru cazurile de forþã majorã, cum a fost incendiul de noaptea trecutã. Echipele de intervenþie au muncit trei ore pentru limitarea incendiului, dar apoi s-a intervenit pentru îndepãrtarea oricãror posibile focare de incendiu.
Disponibilizaþii din Valea Jiului au ieºit, din nou, în stradã el puþin 300 de foºti mineri ºi-au cerut drepturile luni dimineaþã la Compania Naþionalã a Huilei. Oamenii au cerut socotealã foºtilor angajatori pentru salariile compensatorii pe care încã nu le-au primit.
C
Ortacii care au lucrat pânã în luna septembrie la CNH au venit luni la 10 ºi au cerut din nou banii promiºi la disponibilizare. Oamenii spun cã au constatat cã au fost minþiþi ºi chiar au susþinut ideea cã
ar acþiona în instanþã conducerea Companiei Huilei. „Sunt voci care spun acum cã banii noºtri ar fi fost alocaþi, alþii spun cã nimeni nu a semnat cã vom primi aceºti bani. Nu mai ºtim ce sã credem, dar îi vom da în judecatã cã ne-au minþit oricum, doar ca sã plecãm de la minã”, spune unul dintre disponibilizaþi. „Am stat în greva foamei ºi azi am venit din nou aici sã îmi cer banii. Suntem minþiþi. Ni s-a spus cã pânã la mijlocul lunii februarie primim banii. Iatã cã suntem la mijloc de februarie!”, spune un alt disponibilizat. Printre foºtii ortaci, luni dimineaþã la CNH a ajuns ºi preºedintele Ligii
Potrivit celor care au intervenit, în munte au ajuns cu dificultate din cauza zãpezii ºi a ninsorii, iar incendiul deja se propagase la 4 cabane. Toate cele patru sunt lipite prin acoperiº ºi toate au ars aproape în întregime. “Nu ºtim deocamdatã care sunt pagubele. Din câte am înþeles, douã din cele 4 cabane care au ars erau doar construite la roºu ºi nu prea aveau multe în interior. Noi ne bucurãm ºi suntem mulþumiþi cã focul nu s-a extins ºi la restul cabanelor din munte, pentru cã acolo sunt foarte multe construcþii îngrãmãdite”, spune Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri
Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Zoltan Lacataº, care a spus cã susþine protestul acestor oameni. „Oamenii au dreptate. Sunt lideri de la Sindicatul Muntele care au fãcut tot felul de lucruri ºi acum oamenii aceºtia trag de pe urma lor. Aceºtia trebuie sã fie traºi la rãspundere cã au minþit pe toatã lumea, iar eu le-am zis de atunci cã aºa se va întâmpla”, a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. Fiecare dintre cei care a plecat în septembrie 2011 de la una dintre minele din Vale mai are de primit aproximativ 7.000 de lei – sume compensatorii care trebuiau achitate pânã în decembrie anul trecut. Singura ºansã ca disponibilizaþii sã primeascã banii este în mâinile Comisiei Europene, care trebuie sã-ºi dea acordul cu privire la alocarea subvenþiei pentru CNH. Acest lucru ar putea sã se întâmple, cel mai probabil dupã 20 februarie.
C
din Petroºani. Din fericire nu sunt victime, pentru cã,în momentul producerii incendiului, în nicio cabanã nu erau turiºti, Doar în una dintre acestea era proprietarul, care nu a pãþit nimic. Incendiul a izbucnit aproape de miezul nopþii ºi construcþiile erau amplasate aproape de capãtul de sus al telescaunului, în imediata vecinãtate a sediului Salvamont Straja. Pompierii cred cã totul s-a produs din vina unui coº de fum suprasolicitat. În acest moment se fac verificãri pentru a stabili cu exactitate ce s-a petrecut acolo. Diana MITRACHE Car men COSMAN
er sã continue protestele
Disponibilizaþii nu au fost mulþumiþi de rezultatul discuþiilor pe care o delegaþie a lor a avut-o cu conducerea CNH ºi cu subprefectul judeþului Hunedoara Marius Szabo. Dupã ce au aflat cã banii lor ar putea sã vinã dupã data de 22 februarie, foºtii mineri spun cã vor sã picheteze zilnic sediul Companiei Huilei din Petroºani. „Ne mint din nou ºi nici dupã ce am stat ºi am aºteptat atâtea zile nu ni se dau decât promisiuni. Cerem aprobare ºi, zilnic, venim aici în faþa CNH sã protestãm, pânã se saturã sã ne tot vadã aici”, spune Petru Blikling, unul dintre disponibilizaþii care a ºi fãcut greva foamei în faþa CNH luna trecutã. Dacã vor primi acordul primãriei din Petroºani, foºtii mineri se vor afla în fiecare zi în faþa CNH sã îºi cearã banii. Diana MITRACHE
4 Politic u o singurã datã, ci repetat, guvernul bicefal (BãsescuBoc) a fost atenþionat de organismele Uniunii Europene pentru inadvertenþe, omisiuni ºi neclaritãþi în raportãrile statistice periodice. Iatã cã momentul adevãrului a sosit.
N
Puterea de la Bucureºti este cel puþin complice la o manoperã sistemicã de falsificare a indicatorilor macroeconomici, care a împins la decizii politice greºite, ale cãror efecte sunt trãdarea de þarã, în varianta subminãrii economice ºi a ºtirbirii suveranitãþii ºi independenþei politice, urmare a aservirii faþã de organizaþii strãine. Deºi anticipam lipsa voinþei politice de a scoate adevãrul la lumina legii, este bine sã se ºtie cã faptele ce urmeazã pot fi cuantificate penal cu detenþia pe viaþã sau închisoare de la 15 la 25 de ani ºi interzicerea unor drepturi.
C
e ne spun faptele?
Din vremurile în care se negocia ºi semna, pe bazã de mitã, aderarea ºi integrarea României în familia euroatlanticã, datele macroeconomice ale României au fost sistematic falsificate. Astfel, la momentul actual (anul 2012) diferenþa dintre datele macroeconomice reale ºi cele fãcute oficial publice (dupã „prelucrarea” de cãtre Banca Naþionala a României, Ministerul Finanþelor Publice, Intitutul Naþional de Statisticã, Comisia Naþionalã de Prognozã) a ajuns, pe calea adâncirii diferenþei, menþinutã
Cronica Vãii Jiului |Marti, 14 februarie 2012
Declaraþia politicã incendiarã a deputatului Ion Stan:
Asasinii economici ai României în mod voit, dintre capacitatea administrativã macroeconomicã ºi capacitatea de evoluþie a economiei reale ºi pe calea efectelor dezvoltãrii economiei reale, la dimensiuni considerabile. Datele privind produsul industrial brut sunt subevaluate cu cca. 20 la sutã (PIB real = PIB comunicat public + 20%). Aceastã subevaluare a datelor economiei reale a fost necesarã pentru a se demonstra, pe bazã de date false, cã România are nevoie de împrumuturi internaþionale. Manopera prelucrãrii statistice frauduloase a fost realizatã în cadrul unei strategii integrate pe care „asasinii economici” (în cazul României, Jeffrey Franks ºi predecesorii sãi) au aplicat-o la nivel global. Coordonatorii strategiei sunt marii anonimi din spatele Fondului Monetar Internaþional, având ca executanþi agenþii ocultei financiare din fiecare þarã, plasaþi la conducerea insti-
Salariu mediu pentru ºeful Gãrzii Financiare Hunedoara omisarul ºef al Gãrzii Financiare Hunedoara, ªerban Florian, se situeazã la mijlocul clasamentului în ceea ce priveºte retribuþia lunarã încasatã.
C
tuþiilor macroeconomice, respectiv persoane cumpãrate, relativ ieftin, cu funcþii, bani ºi alte avantaje. Aplicarea unui astfel de plan de asasinare economicã a fost favorizatã de elemente pe care FMI le-a identificat în Romania ºi valorificat ca atare: lipsa unor strategii economice viabile; incapacitate administrativã (instituþionalã ºi legislativã); corupþie în proporþii de subminare a economiei naþionale. Pe baza acestor date false, FMI a elaborat ofertele de finanþare (însoþite de condiþii economice dure care þinteau, de fapt, achiziþionarea, la preþuri derizorii, a activelor economice de importanþã naþionalã), acceptate imediat de agenþii din centrele naþionale de decizie economicã ºi politicã naþionalã. Menþionãm cã FMI are nevoie ºi de datele reale, cu titlul de „date de uz intern”, ºi pentru aceasta a apelat la o reþea de furnizare: economiºti
ºefi ai bãncilor, persoane din staff-ul prim-ministrului, Consiliului Naþional Fiscal, Institutului Naþional de Statisticã º.a. Unele dintre instituþiile cãrora li s-au solicitat, în acest mod neoficial, datele reale nu au putut rãspunde la respectivele solicitãri pentru simplul fapt cã, în condiþiile instituþionalizãrii prelucrãrilor statistice false, practic nu au avut acces la datele adevãrate. În aceste condiþii, ºeful delegaþiei FMI, Jeffrey Franks, a luat legãtura, cu acceptul lui Traian Bãsescu, cu ºeful ANAF, Sorin Blejnar, pentru a preleva datele reale direct din bilanþuri. Sursele noastre ne-au comunicat faptul cã existenþa unei interceptãri „accidentale” a posturilor telefonice cu numerele 0728.666.063 ºi 0741.239.082, ori accesarea bazelor de date ale operatorilor reþelelor respective de telefonie, ar putea furniza dovezi irefutabile privind funcþionarea
sistemului descris. Mai mult, am avea ºi surpriza de a constata cã ºi „blonda lui Emil Boc” este integratã comandoului asasinilor economici ai României. O altã menþiune importantã, care se impune, este aceea cã, de regulã, ºefii instituþiilor menþionate nu sunt direct angajaþi, ci câte unul-doi colaboratori apropiaþi acestora. Un vicepreºedinte de la Institutul Naþional de Statisticã nu a acceptat iniþial sã intre în reþeaua agenþilor informali. Urmãrile imediate au fost presiunile ºi ameninþãrile cu demiterea, dacã nu consimte la furnizarea informaþiilor solicitate.
Î
n loc de concluzii
În condiþiile utilizãrii datelor macroeconomice reale ºi ale elaborãrii ºi a execuþiei corecte ºi responsabile a bugetului naþional, România nu ar fi avut nevoie de împrumuturile FMI, sau în nici un caz în cuantumul în care au fost atrase. Din acest moment al anului 2012, când România trebuie sã ramburseze cãtre FMI 1,2 miliarde euro, începe lungul ºir al anilor de scadenþã, care vor îngropa ºi mai mult economia româneascã, fapt ce atrage atenþia asupra necesarului de soluþii macroeconomice punctualizate pentru depãºirea marilor dificultãþi ale anilor de scadenþã. Având în vedere cã FMI a debutat ca un fond mutual internaþional ºi statele participante îºi cer drepturile, iar aceastã misiune instituþionalã a fost ulterior denaturatã, se pune întrebarea dacã la nivelul conducerii FMI sunt cunoscute acþiunile lui Jeffrey Franks ºi cui servesc ele? DEPUTAT, ION STAN
Potrivit unui clasament realizat de Econtext, ºeful Gãrzii Financiare Hunedoara, ªerban Florian, se situeazã pe locul 21 din 42 de judeþe. Cu un salariu lunar de 4.670 de lei, Florian se situeazã sub media naþionalã, care a fost calculatã la 4.714 lei. Pe primul loc este comisarul ºef din Mureº, cu peste 7.000 de lei, urmat de cei din Bucureºti ºi Bihor, cu salarii de aproape 6.000 de lei. La polul opus, sunt comisarii Gãrzilor Financiare din Caraº – Severin ºi Iaºi, cu puþin peste 3.400 de lei salariu. Econtext a realizat o radiografie naþionalã a ºefilor de la Garda Financiarã, din secþiile Gãrzii Financiare din fiecare judeþ al þãrii ºi a luat la puricat salariile acestora. Car men COSMAN
Avocatul Poporului se întoarce în Hunedoara eprezentanþii Avocatului Poporului vor fi prezenþi, din nou, în judeþul Hunedoara. Toþi cei care au nevoie de asistenþã juridicã se pot prezenta la sediul Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara joi, 16.02.2012 începând cu orele 10.00 pentru a putea discuta cu
R
reprezentanþii Biroului Teritorial Alba Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului. Avocatul Poporului a venit ºi în judeþul Hunedoara care urmare a demersului Prefecturii Hunedoara, în vederea apropierii instituþiilor statului cãtre cetãþeni. În ultimele douã luni reprezentanþii Biroului Teritorial Alba Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului au acordat asistenþã juridicã pentru aproximativ 50 de hunedoreni. Car men COSMAN
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Marti, 14 februarie 2012
Noul ministru al Economiei
Muntele a mai scãpat o lunã...
habar nu are de situaþia de la CNH omnul ministru nu “D a avut discuþii directe... Nici nu avea cum. Este prima sa zi de lucru (ieri – n.n.). La Petroºani este prefectul ºi directorul general Jujan ºi se vor întâlni cu disponibilizaþii. Eu am vorbit cu ei la telefon. Nu aveam cum sã ajung pentru cã la minister se face predarea-primirea” – a declarat reprezentantul Ministerului Economiei ºi preºedintele CA a CNH, Sorin Gãman. Noul ministru al Economiei nu are habar care este situaþia la Compania Naþionalã a Huilei. El ºtie doar ce a trasat FMI cu privire ca companiile de stat. Proaspãtul ministru Lucian Bode nu a fost informat cã Guvernul precedent nu ºi-a finanþat propriul program de restructurare a mineritului din huilã ºi cã i-a lãsat ca moºtenire pleaºca nenumãratelor protocoale/angajamente faþã de CNH, neonorate, evident, ºi protestele disponibilizaþilor.
M
oºtenirea promisiunilor mincinoase
Vorbele lui Ioan Popescu, liderul Confederaþiei Meridian, cum cã „atunci când le spui, parcã vorbeºti limbi strãine”, dupã a nu ºtim câta întâlnire cu fostul ministru Ion Ariton, sunt mai actuale ca oricând. Acesta a precizat cã de fiecare datã trebuiau s-o ia de la capãt cu prezentarea situaþiei reale a CNH ºi propunerile de soluþii pentru cã nimeni nu asculta, nu-ºi nota. Este ca ºi cum teai izbi cu capul în perete fãrã sã te audã ºi fãrã sã te vadã cei cu care stai de vorbã. În 17 ianuarie, Ministerul Economiei a încheiat un protocol cu sindicatele minerilor din CNH
privind acordarea ultimei tranºe din salariile compensatorii ale celor 900 de angajaþi disponibilizaþi în 2011 din companie, precum ºi creºterea preþului de vânzare a huilei cãtre producãtorii de electricitate. Protocolul face referire ºi la actualizarea grilei de salarizare prin indexarea sporului de pericol, dar ºi la angajarea forþei de muncã tinere la CNH. Sporul de periculozitate a fost acordat la presiunea protestelor de stradã ale minerilor. Preþul la huilã nu este stabilit definitiv ºi nici contracte pânã la sfârºitul anului cu termocentralele nu existã. Cât despre cea de a trea tranºã a plãþilor compensatorii cãtre disponibilizaþi, tot nimic. Fostul ministul Ion Ariton le-a dat asigurãri sindicaliºtilor ºi conducerii CNH, atunci când a fost semnat protocolul, cã aceste probleme vor fi rezolvate pânã la 1 februarie, însã acesta nu s-a þinut de promisiunea care a fost
parafatã cu semnãtura sa. “Noi am informat oamenii ºi trebuia cu 1 februarie sã se aplice ºi sã se rezolve ceea ce am stabilit, deci sã se aplice revendicãrile noastre… Apoi am aflat cu stupoare cã nimic din ce s-a promis în acest protocol nu poate fi respectat” – a declarat liderul de sindicat Tiberiu Cozma. Evident cã va reîncepe sarabanda negocierilor ºi a protocoalelor cu sau fãrã rezultat. Latura socialã nu mai intereseazã de mult pe conducãtorii politici.
ste ocupat, nu a putut onora invitaþia disponibilizaþilor
E
Ce ºtie noul ministru? Nimic. Conform directorului general al Direcþiei Resurse Minerale din Ministerul Economiei ºi preºedintele Consiliului de Administraþie a Companiei Naþionale a Huilei, Sorin Gãman, noul ministru Lucian Bode nu a fost încã infor-
Cum trãiesc ºefii minerilor din Valea Jiului n timp ce minerii au cerut în stradã creºterea cu 100 de lei a sporului de periculozitate – aºa cum prevede legea – iar minerii disponibilizaþi au organizat o serie de proteste, pânã la greva foamei, ca sã intre în posesia drepturilor legale, ºefii minerilor din Valea Jiului se duc acasã lunar cu o „cãruþã” de bani.
Î
În Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, ºi aici ne referim la sediul administrativ, sunt nu mai puþin de 6 directori, inclusiv directorul general. La aceºtia se adaugã, însã, aproape 20
de persoane care au funcþii de ºefi servicii, ori ºefi birou, muþi cu salarii mai mult decât atractive. Dacã pentru directorul general al CNH, Constantin Jujan, salariul este limitat la nivelul celui al unui secretar de stat, pentru ceilalþi aproape nu existã limite. Cel mai mare salariu din Companie îl încaseazã directorul economic Verginica Popescu, care – conform propriei declaraþii de avere – se duce lunã de lunã acasã cu aproape 6100 de lei. Nici directorul resurse Umane, Florica Drãgulescu, nu se poate plânge. Are un venit anual
72.444 lei, adicã 6037 de lei lunar, în timp ce Mihail Stoicescu – directorul Comercial al CNH, are tot peste 6.000 de lei lunar. Imediat dupã el este Cristian Nicolescu – directorul tehnic, cu 71.547 lei anual, adicã peste 5.900 de lei lunar, în timp ce Dacian Zamfir – director SSM are un salariu lunar de 5.900 de lei.
J
ujan, cel mai mic salariu
Deºi conduce o întreagã Companie ºi are, implicit, cea mai mare responsabilitate,
mat cu privire la situaþia realã de la Petroºani. Sorin Gãman era aºteptat, ieri, la întâlnirea disponibilizaþilor cu prefectul judeþului Hunedoara ºi conducerea CNH, pentru cã disponibilizaþii îi adresaserã ºi domniei sale o sesizare cu privire la plãþile compensatorii. Dar nu a putut sã vinã. Era ocupat. Directorul general din minister ºi preºedinte al CA a CNH, Sorin Gãman, a explicat de ce nu a fost informat ministrul, deºi dumnealui stã de-a dreapta “tatãlui” Economiei ºi este ºi plãtit pentru a se ocupa de comunicarea situaþiei Companiei cãtre acþionarul sãu majoritar care este ºi decidentul. “Domnul ministru nu a avut discuþii directe... Nici nu avea cum. Este prima sa zi de lucru (ieri – n.n.). La Petroºani este prefectul ºi directorul general Jujan ºi se vor întâlni cu disponibilizaþii. Eu am vorbit cu ei la telefon. Nu aveam cum sã ajung pentru cã la minister se face predarea-primirea” – a declarat reprezentantul Guvernului ºi preºedinte CA a CNH, Sorin Gãman. Greu se miºcã ºi acest Guvern catalogat tânãr ºi sprinþar. În prima ºedinþã de Guvern, din data de 9 februarie, denumitã ºi ºedinþã informalã, s-a stabilit modul de lucru ºi cã miniºtri se vor întruni martea ºi nu miercurea. Atât. În patru zile, noul ministru al Economiei nu a fost curios nici sã afle cele mai “fierbinþi” locuri de pe harta economiei româneºti. Dar nici CNH nu are reprezentare în minister, pentru cã Sorin Gãman, preºedinte CA a CNH ºi director general în ME nu s-a arãtat pânã în prezent prea preocupat de soarta Companiei. De aceea i se mai spune omul “probabil” sau “e posibil” sau “nu se ºtie”. Ileana FIRÞULESCU
venitul declarat de directorul general Constantin Jujan este de 53.724 de lei, respectiv 4.477 lei/ lunã – mai mic decât al unor ºefi de servicii. Dacã adunãm sumele încasate, reiese cã, lunar, numai cei 6 directori ai CNH duc acasã aproape 30.000 de lei. Spre comparaþie, în timpul protestului minerilor de la Mina Lonea ºi Lupeni, unul dintre ortaci spunea cã se duce la sfârºitul lunii acasã cu 1.600 de lei, ºi asta dupã 18 ani de muncã în condiþii extrem de grele. Carmen Carmen COSMAN
eri s-a dat un nou termen în dosarul în care se cere dizolvarea Sindicatului Muntele, condus de Bebe Nica.
I
Radu Voina, vicepreºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ), susþine cã speranþa lui este ca la începutul lunii martie, când este noul termen, sã se hotãrascã dizolvarea sindicatului. „5 martie este noul termen, pentru a fi studiate documentele depuse la dosar de ambele pãrþi. Am depus ºi eu documente, au depus ºi ei. Cerem dizolvarea Sindicatului Muntele, pe motiv cã nu îndeplineºte condiþiile de înfiinþare, conform Legii 62. Sunt convins cã instanþa va hotãrî dizolvarea, pentru cã documentele depuse la instanþã atestã cã aceastã organizaþie surogat este realã doar pe hârtie”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, Radu Voina. (A. NEDELCOFF)
Cronica Vãii Jiului |Marti, 14 februarie 2012
6 Monden
tradiþie foarte popularã, care presupune desemnarea fiecãrui participant un destinatar a unui cadou secret (asemãnãtor tradiþiei de Crãciun Moº Crãciun Secret) În Mexic, ziua iubirii ºi prieteniei este sãrbãtoritã asemãnãtor ca în Columbia dar picã in altã datã.
ndrãgostiþii din toatã lumea sãrbãtoresc astãzi Valentine’s Day, Ziua Îndrãgostiþilor în tradiþia occidentalã.
Î
Ziua comemoreazã pe Sf. Dwynwen, sfântul patron al îndrãgostiþilor galezi.
Î
Î
n Europa
În Franþa o þarã tradiþional catolicã, Valentine’s Day este cunoscut simplu drept Sfântul Valentin, iar în Danemarca ºi Norvegia 14 februarie este cunoscut ca Valentinsdag. Nu este sãrbãtoritã pe o scarã largã, dar mulþi oameni îºi fac timp pentru a petrece aceastã zi într-un mod romantic cu partenerul de viaþã sau trimit o felicitare unei iubiri secrete. În Suedia este numitã ziua tuturor inimilor. Nu este o sãrbãtoare oficialã. În Slovenia un proverb spune cã Sfântul Valentin aduce cheile rãdãcinilor, aºa cã pe 14 februarie plantele ºi florile încep sã creascã. Ziua îndrãgostiþilor a fost sãrbatoritã ca ziua în care încep lucrãrile în vii ºi pe câmpuri. Este de asemenea spus ca pãsãrile se cãsãtoresc în aceastã zi. Cu siguranþã, numai de curând este sãrbãtoritã ca Ziua iubirii. Ziua iubirii este tradiþional 12 martie, ziua Sf Gregor. În România, sãrbãtoarea tradiþionalã pentru iubiþi este Dragobete care este sãrbãtorit pe 24 februarie. Este numit dupã un personaj din folclorul românesc care se presupune cã ar fi fiul Babei Dochia. Etimologic, o parte din numele de Dragobete poate fi gãsit ºi în cuvântul românesc dragoste. În România sãrbãtorirea Valentine’s day a dus la un val de critici din partea mai multor grupuri, persoane
n Orientul Îndepãrtat
apãrut. Pe 14 martie bãrbaþii sunt aºteptaþi sã întoarcã favorul celor care le-au dat ciocolate de Ziua Îndragostiþilor. La început cadoul de retur trebuia sã fie o bezea sau cioco albã, de unde si numele de Ziua albã. Însã acum lenjeria a devenit un cadou foarte comun. În cultura chinezã, existã un
L
Monden 7 egenda Sfântului Valentin
Odatã era un împãrat roman al cãrui nume era Claudiu al II-lea. El era un luptãtor îndârjit ºi a avut multe rãzboaie. El a vrut o armatã puternicã dar majoritatea bãrbaþilor romani nu doreau sã meargã în luptã. Împãratul s-a gândit cã, in
interzica. El a cãsãtorit în secret cupluri, cununiile fiind facute în locuri secrete, pentru a nu putea fi gasit de împãrat. Intr-un final, Claudiu l-a gãsit si l-a arestat. Lui Claudiu i-a plãcut personalitatea lui Valentin, considerând cã este un om tânãr ºi înþelept. L-a încurajat sã
(....) Iubiþi-vã, Iubiþi-vã pe tunuri! Iubiþi-vã pânã le veþi hodorogi, Pânã le veþi scoate din funcþiune, Iubiþi-vã aruncând din mâini Tot ce vi se-ntâmpla s-aveþi în mâini, Actele voastre, banii voºtri, oglinzile, Chiar ºi aceastã carte care nu are decât meritul Cã aparþine unui om Care în viata lui, deºi n-a avut norocul Sã facã dragoste pe nici un tun, Când n-a dormit ºi n-a scris, A iubit Cu disperarea condiþiei umane, Cu lãcomia venitului de pe front, Cu grija medicului ªi cu dãruirea muribundului.
Datoritã unui efort de marketing concentrat, Valentine’s Day a apãrut ºi în Japonia ºi Coreea ca o zi în care mai mult femeile ºi mai puþin bãrbaþii dãruiesc bomboane, ciocolatã ºi flori. A devenit ca o obligaþie ca multe femei sã dãruiascã ciocolatã tuturor colegilor bãrbaþi. În Japonia este cunoscut ca giri-choko, de la cuvintele giri – obligaþie ºi choko – ciocolatã. Aceasta contrasteazã cu honmei-
Iubiþi-vã mult! reputate ºi instituþii. Organizaþia naþionalistã Noua Dreaptã condamnã sãrbãtorirea Valentine’s day în România ca fiind o activitate superficialã, comercialistã, un kitsch importat din Occident.
Î
n Orientul Mijlociu ºi Africa
În Turcia, Valentine’s day este numai Sfântul Gregor care se traduce în Ziua Inimilor Dragi/Dulci În cultura persanã (Iran) S este o zi dedicatã iubirii ºi are loc pe
29B în calendarul solar jalali. Datã corespunzãtoare calendarului gregorian este 17 februarie. S se sãrbãtoreºte în Marele Imperiu Persan deja din sec 20 i.e.n. În Egipt este o altã zi a iubirii pe data de noi 4, numitã ziua iubirii egiptene.
P
e continentele americane
În Brazilia, ziua înãmoraþilor sau ziua iubitului/iubitei este sãrbãtoritã pe 12 iunie, când
cuplurile îºi dau cadouri cum ar fi: ciocolatã, felicitãri ºi de obicei un buchet de flori. Aceasta a fost aleasã ca ziua înainte de Sfântul Anton, cunoscut aici ca sfântul cãsãtoriei, când multe femei singure realizeazã ritualuri populare pentru a gãsi un soþ bun sau iubit. În Columbia, Ziua iubirii ºi a prieteniei este sãrbãtoritã în a treia vinere ºi sâmbãtã din septembrie, datoritã scopurilor comerciale. În aceastã þarã, prietenul secret este o
choko, ciocolata datã persoanei iubite. Prietenii (mai ales fetele) pot schimba intre ele in tomochoko…tomo-prieten. Prin efort de marketing susþinut, o zi reciprocã, Ziua albã a
DRAGOBETE (24 februarie) Fragment din cartea Momârlanii. Tradiþii, credinþe, obiceiuri, de Ioan Dan Bãlan ºi Elisabeta Bogãþan, Ed. Confluenþe 2011
ragobetele este o sãrbãtoare a fertilitãþii, este ziua constituirii perechilor, atât la oameni, cât ºi la pãsãri.
D
Cãci Dragobetele este, de fapt, un zeu al dragostei, atât în nordul, cât ºi în sudul Dunãrii, corespunzãtor lui Eros sau lui Cupidon, imaginat ca un bãrbat tânãr, frumos ºi nãvalnic, de nestãpânit. Deºi numele lui pare a veni din slava veche, cercetãtorii au dovedit cã zeul exista pe plaiurile noastre cu mult înainte de venirea slavilor. „Ziua de 24 februarie se mai numeºte „cap de primãvarã” sau logodna pãsãrilor” ºi este o zi în care întreaga naturã revine la viaþã” dupã cum afirmã Marcel Lapteº, în Dragobetele, sãrbãtoare a iubirii la români , este „ziua când se dezleagã ciocul pãsãrilor de pãdure ºi încep a cânta” dupã cum aratã Ion Ghinoiu în Obiceiuri
(....)Dragostea mea are un aspect Aproape clasic, În romantismul ei Desuet ºi expresionist. Iubesc În numele tuturor umilinþelor, ªi al tuturor aºa-ziselor fãrãdelegi pedepsite De legi fãrã de lege.
omolog al Zilei Îndrãgostiþilor numitã Ziua Saptelor, potrivit legendei Ciobanului si Tesatoarei Menajera care s-au gãsit în Rai în ziua a ºaptea a lunei a ºaptea a calendaru lunar.
populare de peste an. „Dragobetele era fiul Babei Dochia ºi protector al iubirii, fiind sãrbãtorit pe 24 februarie. Pe lângã celebrarea iubirii, sãrbãtoarea mai simboliza ºi venirea primãverii, reînvierea naturii la care omul ia parte. Totodatã, se considerã cã cei care iau parte la sãrbãtoare vor fi feriþi de boli ºi sãrãcie în acel an. Îmbrãcaþi de sãrbãtoare, fetele ºi bãietii se întâlneau în fata bisericii, de unde porneau împreunã sã culeagã flori. Fetele puneau florile strînse la icoane, pentru a le pãstra pânã la Sânziene, când le aruncau în apele curgãtoare. În sud, fetele se întorceau în sat alergând, fiecare fiind urmãritã de bãiatul care o plãcea. Dacã bãiatul era îndeajuns de rapid
locul luptei, bãrbaþii preferau sã stea acasã cu soþiile ºi copiii lor. In consecinta, Claudiu a decis ca niciunul dintre soldaþii din Roma sã nu se mai poatã cãsãtori. Împãratul s-a gândit cã aceastã lege îi va face pe bãrbaþi sã meargã la rãzboi ºi sã lupte ca niºte adevãraþi soldaþi. Valentin, care era un preot crestin, credea cã dreptul oamenilor de a sa cãsãtori era dat de Dumnezeu iar Claudiu nu avea dreptul sa-l
renunþe la creºtinism ºi sã devinã un soldat roman. Cand Valentin a refuzat, a fost întemniþat ºi condamnat la moarte. Pânã în ziua execuþiei, el a trimis scrisori de adio cãtre prietenii sãi ºi le-a semnat scriind “Adu-þi aminte de Valentin al tãu”. Valentin a fost probabil executat pe 14 februarie în anul 269 sau 270. Nu se cunosc toate detaliile legate de viaþa sfântului Valentin ºi nu se ºtie dacã legenda are o bazã istoricã realã.
Facã-se profeþia mea, Fie o datã pentru totdeauna a tinerilor Iubirea pe tunuri! Adrian Pãunescu Iubiþi-vã pe tunuri
Sursa: wikipedia
ca sã o ajungã, ºi dacã fata îl plãcea ºi ea, o sãruta în vãzul tuturor, ceea ce simboliza logodna celor doi pentru un an sau chiar mai mult. Astfel, sãrbãtoarea Dragobetelor era ºi un prilej ca cei din sat sã afle ce
nunþi se pregãtesc pentru toamnã. De asemenea, fetele mari strângeau de cu seara ultimele urme de zãpadã, numitã “zãpada zânelor”, iar apa obþinutã era folositã mai apoi pe parcursul anului, pentru diferite descântece de dragoste sau ritualuri de înfrumuseþare. De Dragobete oamenii nu munceau, ca în zilele cu sãrbãtori religioase, fãcându-ºi doar curãþenie prin case, deoarece se credea cã, astfel, fiul Dochiei îi va ajuta sa aibã un an îmbelºugat. Tot o tradiþie specificã acestei sãrbãtori era ca femeile sã atingã un bãrbat din alt sat, în ziua respectivã, pentru a fi drãgãstoase tot restul anului. Tot ele trebuiau sã aibã grijã ºi ca animalele din curte sã aibã parte de mâncare bunã, iar în ziua de sãrbãtoare nu se sacrifica nici o vietate. Dragobetele este considerat ºi un zeu al bunei dispoziþii, ziua închinatã acestuia încheindu-se deseori cu petreceri de unde porneau de multe ori cãsnicii.” (Mihaela C., Dragobetele). „În comunitãþile de momârlani din Valea Jiului, Dragobetele, patronul dragostei ºi al bunei dispoziþii, este aºteptat de toþi tinerii, dar în special de flãcãii momârlani. Între tinerii momârlani, de Dragobete are loc un ritual strãvechi, pãstrat cu sfinþenie, ºi anume ritualul înfrãþirii între bãieti.” (D.M., Fraþi de cruce în Valea Jiului). Este aºa-numita frãþie de cruce, ritual specific comunitãþilor de momârlani.
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Marti, 14 februarie 2012
6 Monden
tradiþie foarte popularã, care presupune desemnarea fiecãrui participant un destinatar a unui cadou secret (asemãnãtor tradiþiei de Crãciun Moº Crãciun Secret) În Mexic, ziua iubirii ºi prieteniei este sãrbãtoritã asemãnãtor ca în Columbia dar picã in altã datã.
ndrãgostiþii din toatã lumea sãrbãtoresc astãzi Valentine’s Day, Ziua Îndrãgostiþilor în tradiþia occidentalã.
Î
Ziua comemoreazã pe Sf. Dwynwen, sfântul patron al îndrãgostiþilor galezi.
Î
Î
n Europa
În Franþa o þarã tradiþional catolicã, Valentine’s Day este cunoscut simplu drept Sfântul Valentin, iar în Danemarca ºi Norvegia 14 februarie este cunoscut ca Valentinsdag. Nu este sãrbãtoritã pe o scarã largã, dar mulþi oameni îºi fac timp pentru a petrece aceastã zi într-un mod romantic cu partenerul de viaþã sau trimit o felicitare unei iubiri secrete. În Suedia este numitã ziua tuturor inimilor. Nu este o sãrbãtoare oficialã. În Slovenia un proverb spune cã Sfântul Valentin aduce cheile rãdãcinilor, aºa cã pe 14 februarie plantele ºi florile încep sã creascã. Ziua îndrãgostiþilor a fost sãrbatoritã ca ziua în care încep lucrãrile în vii ºi pe câmpuri. Este de asemenea spus ca pãsãrile se cãsãtoresc în aceastã zi. Cu siguranþã, numai de curând este sãrbãtoritã ca Ziua iubirii. Ziua iubirii este tradiþional 12 martie, ziua Sf Gregor. În România, sãrbãtoarea tradiþionalã pentru iubiþi este Dragobete care este sãrbãtorit pe 24 februarie. Este numit dupã un personaj din folclorul românesc care se presupune cã ar fi fiul Babei Dochia. Etimologic, o parte din numele de Dragobete poate fi gãsit ºi în cuvântul românesc dragoste. În România sãrbãtorirea Valentine’s day a dus la un val de critici din partea mai multor grupuri, persoane
n Orientul Îndepãrtat
apãrut. Pe 14 martie bãrbaþii sunt aºteptaþi sã întoarcã favorul celor care le-au dat ciocolate de Ziua Îndragostiþilor. La început cadoul de retur trebuia sã fie o bezea sau cioco albã, de unde si numele de Ziua albã. Însã acum lenjeria a devenit un cadou foarte comun. În cultura chinezã, existã un
L
Monden 7 egenda Sfântului Valentin
Odatã era un împãrat roman al cãrui nume era Claudiu al II-lea. El era un luptãtor îndârjit ºi a avut multe rãzboaie. El a vrut o armatã puternicã dar majoritatea bãrbaþilor romani nu doreau sã meargã în luptã. Împãratul s-a gândit cã, in
interzica. El a cãsãtorit în secret cupluri, cununiile fiind facute în locuri secrete, pentru a nu putea fi gasit de împãrat. Intr-un final, Claudiu l-a gãsit si l-a arestat. Lui Claudiu i-a plãcut personalitatea lui Valentin, considerând cã este un om tânãr ºi înþelept. L-a încurajat sã
(....) Iubiþi-vã, Iubiþi-vã pe tunuri! Iubiþi-vã pânã le veþi hodorogi, Pânã le veþi scoate din funcþiune, Iubiþi-vã aruncând din mâini Tot ce vi se-ntâmpla s-aveþi în mâini, Actele voastre, banii voºtri, oglinzile, Chiar ºi aceastã carte care nu are decât meritul Cã aparþine unui om Care în viata lui, deºi n-a avut norocul Sã facã dragoste pe nici un tun, Când n-a dormit ºi n-a scris, A iubit Cu disperarea condiþiei umane, Cu lãcomia venitului de pe front, Cu grija medicului ªi cu dãruirea muribundului.
Datoritã unui efort de marketing concentrat, Valentine’s Day a apãrut ºi în Japonia ºi Coreea ca o zi în care mai mult femeile ºi mai puþin bãrbaþii dãruiesc bomboane, ciocolatã ºi flori. A devenit ca o obligaþie ca multe femei sã dãruiascã ciocolatã tuturor colegilor bãrbaþi. În Japonia este cunoscut ca giri-choko, de la cuvintele giri – obligaþie ºi choko – ciocolatã. Aceasta contrasteazã cu honmei-
Iubiþi-vã mult! reputate ºi instituþii. Organizaþia naþionalistã Noua Dreaptã condamnã sãrbãtorirea Valentine’s day în România ca fiind o activitate superficialã, comercialistã, un kitsch importat din Occident.
Î
n Orientul Mijlociu ºi Africa
În Turcia, Valentine’s day este numai Sfântul Gregor care se traduce în Ziua Inimilor Dragi/Dulci În cultura persanã (Iran) S este o zi dedicatã iubirii ºi are loc pe
29B în calendarul solar jalali. Datã corespunzãtoare calendarului gregorian este 17 februarie. S se sãrbãtoreºte în Marele Imperiu Persan deja din sec 20 i.e.n. În Egipt este o altã zi a iubirii pe data de noi 4, numitã ziua iubirii egiptene.
P
e continentele americane
În Brazilia, ziua înãmoraþilor sau ziua iubitului/iubitei este sãrbãtoritã pe 12 iunie, când
cuplurile îºi dau cadouri cum ar fi: ciocolatã, felicitãri ºi de obicei un buchet de flori. Aceasta a fost aleasã ca ziua înainte de Sfântul Anton, cunoscut aici ca sfântul cãsãtoriei, când multe femei singure realizeazã ritualuri populare pentru a gãsi un soþ bun sau iubit. În Columbia, Ziua iubirii ºi a prieteniei este sãrbãtoritã în a treia vinere ºi sâmbãtã din septembrie, datoritã scopurilor comerciale. În aceastã þarã, prietenul secret este o
choko, ciocolata datã persoanei iubite. Prietenii (mai ales fetele) pot schimba intre ele in tomochoko…tomo-prieten. Prin efort de marketing susþinut, o zi reciprocã, Ziua albã a
DRAGOBETE (24 februarie) Fragment din cartea Momârlanii. Tradiþii, credinþe, obiceiuri, de Ioan Dan Bãlan ºi Elisabeta Bogãþan, Ed. Confluenþe 2011
ragobetele este o sãrbãtoare a fertilitãþii, este ziua constituirii perechilor, atât la oameni, cât ºi la pãsãri.
D
Cãci Dragobetele este, de fapt, un zeu al dragostei, atât în nordul, cât ºi în sudul Dunãrii, corespunzãtor lui Eros sau lui Cupidon, imaginat ca un bãrbat tânãr, frumos ºi nãvalnic, de nestãpânit. Deºi numele lui pare a veni din slava veche, cercetãtorii au dovedit cã zeul exista pe plaiurile noastre cu mult înainte de venirea slavilor. „Ziua de 24 februarie se mai numeºte „cap de primãvarã” sau logodna pãsãrilor” ºi este o zi în care întreaga naturã revine la viaþã” dupã cum afirmã Marcel Lapteº, în Dragobetele, sãrbãtoare a iubirii la români , este „ziua când se dezleagã ciocul pãsãrilor de pãdure ºi încep a cânta” dupã cum aratã Ion Ghinoiu în Obiceiuri
(....)Dragostea mea are un aspect Aproape clasic, În romantismul ei Desuet ºi expresionist. Iubesc În numele tuturor umilinþelor, ªi al tuturor aºa-ziselor fãrãdelegi pedepsite De legi fãrã de lege.
omolog al Zilei Îndrãgostiþilor numitã Ziua Saptelor, potrivit legendei Ciobanului si Tesatoarei Menajera care s-au gãsit în Rai în ziua a ºaptea a lunei a ºaptea a calendaru lunar.
populare de peste an. „Dragobetele era fiul Babei Dochia ºi protector al iubirii, fiind sãrbãtorit pe 24 februarie. Pe lângã celebrarea iubirii, sãrbãtoarea mai simboliza ºi venirea primãverii, reînvierea naturii la care omul ia parte. Totodatã, se considerã cã cei care iau parte la sãrbãtoare vor fi feriþi de boli ºi sãrãcie în acel an. Îmbrãcaþi de sãrbãtoare, fetele ºi bãietii se întâlneau în fata bisericii, de unde porneau împreunã sã culeagã flori. Fetele puneau florile strînse la icoane, pentru a le pãstra pânã la Sânziene, când le aruncau în apele curgãtoare. În sud, fetele se întorceau în sat alergând, fiecare fiind urmãritã de bãiatul care o plãcea. Dacã bãiatul era îndeajuns de rapid
locul luptei, bãrbaþii preferau sã stea acasã cu soþiile ºi copiii lor. In consecinta, Claudiu a decis ca niciunul dintre soldaþii din Roma sã nu se mai poatã cãsãtori. Împãratul s-a gândit cã aceastã lege îi va face pe bãrbaþi sã meargã la rãzboi ºi sã lupte ca niºte adevãraþi soldaþi. Valentin, care era un preot crestin, credea cã dreptul oamenilor de a sa cãsãtori era dat de Dumnezeu iar Claudiu nu avea dreptul sa-l
renunþe la creºtinism ºi sã devinã un soldat roman. Cand Valentin a refuzat, a fost întemniþat ºi condamnat la moarte. Pânã în ziua execuþiei, el a trimis scrisori de adio cãtre prietenii sãi ºi le-a semnat scriind “Adu-þi aminte de Valentin al tãu”. Valentin a fost probabil executat pe 14 februarie în anul 269 sau 270. Nu se cunosc toate detaliile legate de viaþa sfântului Valentin ºi nu se ºtie dacã legenda are o bazã istoricã realã.
Facã-se profeþia mea, Fie o datã pentru totdeauna a tinerilor Iubirea pe tunuri! Adrian Pãunescu Iubiþi-vã pe tunuri
Sursa: wikipedia
ca sã o ajungã, ºi dacã fata îl plãcea ºi ea, o sãruta în vãzul tuturor, ceea ce simboliza logodna celor doi pentru un an sau chiar mai mult. Astfel, sãrbãtoarea Dragobetelor era ºi un prilej ca cei din sat sã afle ce
nunþi se pregãtesc pentru toamnã. De asemenea, fetele mari strângeau de cu seara ultimele urme de zãpadã, numitã “zãpada zânelor”, iar apa obþinutã era folositã mai apoi pe parcursul anului, pentru diferite descântece de dragoste sau ritualuri de înfrumuseþare. De Dragobete oamenii nu munceau, ca în zilele cu sãrbãtori religioase, fãcându-ºi doar curãþenie prin case, deoarece se credea cã, astfel, fiul Dochiei îi va ajuta sa aibã un an îmbelºugat. Tot o tradiþie specificã acestei sãrbãtori era ca femeile sã atingã un bãrbat din alt sat, în ziua respectivã, pentru a fi drãgãstoase tot restul anului. Tot ele trebuiau sã aibã grijã ºi ca animalele din curte sã aibã parte de mâncare bunã, iar în ziua de sãrbãtoare nu se sacrifica nici o vietate. Dragobetele este considerat ºi un zeu al bunei dispoziþii, ziua închinatã acestuia încheindu-se deseori cu petreceri de unde porneau de multe ori cãsnicii.” (Mihaela C., Dragobetele). „În comunitãþile de momârlani din Valea Jiului, Dragobetele, patronul dragostei ºi al bunei dispoziþii, este aºteptat de toþi tinerii, dar în special de flãcãii momârlani. Între tinerii momârlani, de Dragobete are loc un ritual strãvechi, pãstrat cu sfinþenie, ºi anume ritualul înfrãþirii între bãieti.” (D.M., Fraþi de cruce în Valea Jiului). Este aºa-numita frãþie de cruce, ritual specific comunitãþilor de momârlani.
COLÞUL LUI DENIS
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 14 februarie 2012
Codul portocaliu pune restricþii Directorul Secþiei Drumuri Naþionale Gorj, Dumitru Leuºtean, a declarat, sãptãmâna trecutã, cã peste 70 de utilaje de deszãpezire au fost mobilizate pentru a menþine carosabilul în condiþii bune, dar ninsorile au reînceput. Defileul Jiului este singura arterã rutierã care leagã judeþul Hunedoara de Gorj, iar accesul pe artera rutierã este permis doar maºinilor cu masã sub 7 tone ºi jumãtate.
utoritãþile din judeþul A Hunedoara au dispus instituirea restricþiei totale pentru autovehiculele cu masã totalã mai mare de 7,5 tone pe urmãtoarele tronsoane de drumuri naþionale de pe teritoriul judeþului Hunedoara. Astfel, restricþiile se aplicã pe DN 68 – Haþeg – limita cu judeþul Caraº-Severin, DN 66 – Simeria – limita cu judeþul Gorj ºi DN 7 – Deva – limita cu judeþul Alba. Excepþie fac doar autovehiculele care nu au ca destinaþie judeþele afectate de codul portocaliu, în condiþiile în care mãsura a fost emisã avându-se în vedere avertizarea emisã de Administraþia Naþionalã de Meteorologie cod portocaliu pentru judeþele din sudul þãrii. Reprezentanþii Prefecturii Hunedoara spun cã restricþionarea acestor drumuri are drept scop asigurarea siguranþei participanþilor la trafic, iar utilajele de deszãpezire vor putea interveni pentru redeschiderea drumurilor de îndatã ce condiþiile meteorologice o vor permite. De asemenea CNADNR, împreunã cu patronatele, vor asigura rutele prioritare ale fluxurilor de mãrfuri astfel încât aprovizionarea sã nu fie întreruptã în nici unul din judeþele afectate. „Facem un apel participanþilor la trafic afectaþi de aceastã restricþie, sã înþeleagã necesitatea acestei
Tone de alimente adunate de Crucea Roºie pentru sinistraþi one de alimente pentru T sinistraþii din Moldova s-au strâns în numai 24 de ore la subfilialele de Cruce Roºie din Valea Jiului.
Simona Hîrieaºu, directorul subfilialei de Cruce Roºie din Lupeni, spune cã deschiderea oamenilor cãtre campania de ajutorare a sinisãsuri extreme traþilor din Moldova este una în ºcolile nemaiîntâlnitã. hunedorene „Am strâns peste douã tone de Elevii de la trei ºcoli hunealimente ºi o tonã de apã mineralã dorene nu mai merg la ºcoalã în numai 24 de ore de la anunþarea din cauza condiþiilor meteorocampaniei noastre. Cei care au logice defavorabile. Pentru alþii, donat au fost agenþi economici, dar orele s-au scurtat. ºi foarte mulþi pensionari, care au Conform reprezentanþilor adus ºi ei cât au putut. S-au strâns Inspectoratului ªolar Judeþean baxuri întregi de fãinã de grâu, Hunedoara, s-a decis sistarea mãlai, ulei, zahãr, conserve de carne, orelor pentru sãptãmâna în curs conserve de peºte, mazãre, murãturi, la ªcoala Primarã Ciungu Mare, cam ce s-a putut. Suntem uimiþi de unde învaþã 8 elev, la ªcoala cât de multe s-au strâns în numai 24 Primarã Bulzeºti – cu 4 elevi ºi de ore. Centrul nostru de colectare la Centrul de Pedagogie este la cinematograful din Lupeni”, a Curativã Hunedoara, Filiala din declarat Simona Hîrieaºu. Lupeni, care are înscriºi0 62 Daniel Hãlãstãuan, ºeful subfilialei elevi. De asemenea, pentru de Cruce Roºie din Vulcan, spune cã astãzi, s-a decis sistarea orelor aceastã campanie se va închide atunde curs pentru cei 179 de elevi ci când se vor termina ºi problemele de la ªcoala Generalã oamenilor din Moldova. „I.Buteanu” Buceº . „Noi am început de duminicã, de Pe de altã parte, ISJ la prânz ºi avem un punct de colectare în primãrie ºi altul la Hunedoara a decis reducerea popicãrie. Oamenii au reacþionat programului ºcolar la jumãtate mai repede decât mã aºteptam. pentru sãptãmâna în curs la Destinaþia alimentelor va fi clar zona Grup ªcolar Industrial Minier Moldovei, unde sunt problemele Lupeni, Colegiul Naþional mari, dar nu noi suntem cei care „A.Iancu” Brad ºi la ªcoala hotãrâm unde vor merge, ci prefecGeneralã „Horia, Cloºca ºi tura. Campania se va închide atunci Criºan” din Brad. Alþi 10 elevi când se va rezolva problema. din Muncel care sunt ºcolarizaþi Important de ºtiut este cã noi avem la ªcoala Generalã Veþel 18 voluntari care sunt de la ora nu vor veni la ºcoalã astãzi, din 10:00 la 17:00 la centrele de cauza vremii ºi a drumului colectare menþionate”, a precizat impracticabil. Diana MITRACHE Daniel Hãlãstãuan. Anamaria NEDELCOFF Car men COSMAN
M
decizii ºi sã respecte indicaþiile agenþilor Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara”, a precizat preºedintele Comitetului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã, prefectul judeþului Hunedoara, ªtefan Dezmeri.
de parcare ºi S paþii de cazare
Pentru ºoferii care vor avea de suferit în urma acestor restricþii, au fost stabilite mai multe spaþii de parcare. Acestea sunt amplasate pe raza localitãþilor Deva, Orãºtie, Petroºani în care conducãtorii auto vor opri, în siguranþã, pe durata menþinerii restricþiei de circulaþie. De asemenea au fost luate mãsuri în scopul asigurãrii de spaþii de cazare în eventualitatea în care persoanele surprinse în trafic vor necesita un
loc de odihnã.
R
estricþii pe Defileul Jiului
Nicio maºinã de mare tonaj nu mai trece prin Defileul Jiului. Retsricþia a fost impusã de drumari din cauzã cã în Gorj este cod portocaliu de ninsori ºi existã riscul blocãrii traficului. TIR-urile ºi autovehiculele care au masa mai mare de 7 tone ºi jumãtate nu mai circulã prin Defileul Jiului de duminicã dupã amiazã. Restricþia s-a impus, aºa cum au apreciat drumarii, din cauza ninsorilor puternice din Târgu Jiu. Judeþul Gorj este sub atenþionare de cod portocaliu de ninsori ºi maºinile mari sunt oprite de o parte ºi de alta a arterei de drum ce leagã cele douã judeþe: Hunedoara ºi Gorj. “Maºinile mari sunt oprite la Simeria, ori la Haþeg, iar cele care au ajuns deja în Valea Jiului aºteaptã aici pânã la remedierea ºi ameliorarea condiþiilor de drum”, spun drumarii din Iscroni (n.r. localitate aflatã la limita cu Defileul Jiului în Hunedoara).
Sinistraþii din sud-estul þãrii au nevoie de ajutorul nostru.
Sã nu-i lãsãm singuri! rganizaþia Judeþeanã Hunedoara a PDL organizeazã o campanie de ajutorare a persoanelor sinistrate din sud-estul þãrii.
O
Organizaþia PDL Hunedoara se alãturã acþiunii declanºate la nivel naþional ºi organizeazã o campanie de ajutorare a persoanelor aflate în dificultate din zonele înzãpezite, afectate de viscol ºi de ger, din judeþele Buzãu, Vrancea, Brãila ºi Ialomiþa. În acest sens, vã aºteptãm alãturi de noi, la punctul de colectare organizat în faþa Casei de Culturã din Deva, unde, în perioada 14-19 februarie, între orele 10.00 – 18.00, puteþi dona alimente de bazã – conserve, ulei, fainã, apã, zahãr etc. Ajutoarele colectate vor pleca de urgenþã cãtre judeþele afectate, unde vor putea fi folosite ºi pentru ajutorarea persoanelor singure, precum ºi în centrele de asistenþã
socialã destinate celor fãrã locuinþã. «În acele zone sunt oameni care au nevoie de ajutor. Trebuie sã-i sprijinim deopotrivã ºi putem sã facem asta. Fiecare dintre noi trebuie sã fie alãturi de semenii noºtri aflaþi în dificultate. De aceea, vom colecta ºi vom trimite ajutoare de primã necesitate în judeþele afectate de ninsori ºi viscol.», a declarat Dorin GLIGOR , preºedinte PDL Hunedoara. PDL le mulþumeºte tuturor celor care decid sã se implice în salvarea ºi sprijinirea oamenilor loviþi de cãderile masive de zãpadã. Suferinþa oamenilor nu are culoare politicã. Putem fi alãturi de ei. Sã-i ajutãm!
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Marti, 14 februarie 2012
Consilierul PRM, Dorel ªchiopu, a ratat, încã o datã, ºansa de a face ceva bun pentru Vulcan ugetul local al vulcãnenilor s-a votat în dimineaþa de luni în ºedinþa extraordinarã.
B
Fãrã consilierul PRM Dorel ªchiopu care nu ºi-a motivat absenþa ºi care cerea zilele trecute administraþiei locale din Vulcan sã se angajeze ferm în soluþionarea problemelor cetãþenilor. Pe lângã cei 15 consilieri prezenþi (9 PD-L, 3 PSD ºi 3 PNL), în sala de ºedinþã au fost prezenþi ºi profesorii de la toate unitãþile de învãþãmânt din Vulcan. Interesul acestora legat de aprobarea bugetului a fost unul simplu ºi rostit rãspicat: Noi vrem sã ne luãm salariile. Fãrã nici un amendament ºi cu avizul comisiilor bugetul a ajuns în faza de votare. Nu înainte de cîteva opinii
exprimate de consilierii reprezentând toate partidele politice. ªi nu neapãrat pe marginea felului în care executivul a construit bugetul local pentru 2012. Punctele de vedere au reluat practic temele
ultimelor eºecuri din activitatea legislativului vulcãnean. Deasupra tuturor luãrilor de cuvânt s-a gãsit primarul Gheorghe Ile care ºi-a asumat rolul de mediator cerând tuturor consilierilor locali sã renunþe la
orice atitudine politicã ce poate periclita activitatea administraþiei din Vulcan. Mai mult, acesta a subliniat cã în ultimele luni a iniþiat toate proiectele de hotãrâre care au vizat bunul mers al comunitãþii ºi care ar fi trebuit aprobate de cãtre consilieri ºi chiar a prezentat o listã cu toate ºedinþele în care consilierii fie au refuzat sã voteze fie au pãrãsit sala de ºedinþe. Acesta a cerut în mod imperativ revenirea la normalitate, dincolo de orice dezbatere politicã. Normalitate care însã a durat foarte puþin. Doar atât cât sã se voteze bugetul. Imediat dupã aprobarea cu unanimitate a acestuia, consilierii USL: Alina Cârstoiu, Sorin Rosmenteniuc, C-tin Dragu, Ioan Nica,
Cristian Meriºanu ºi ultimul sosit în consiliu din PSD Dan Petculescus-au ridicat ºi au plecat, lãsând în aer multe proiecte de hotãrâre la fel de importante ca ºi bugetul local. Unul dintre acestea vizeazã bugetul Clubului Sportiv Vulcan al cãrui preºedinte Ioan Pantelimon le-a adresat toate reproºurile cuvenite membrilor USL, datoritã blocãrii activitãþii clubului în absenþa bugetului. Inclusiv cea a secþiei de ºah coordonatã de Dorel ªchiopu care practic ºi-a boicotat propria activitate prin absenþa de la aceastã ºedinþã. Profesorii prezenþi la ºedinþã au mulþumit la final primarului pentru cã a reuºit sã convingã consilierii sã voteze bugetul local.
Aceºtia i-au urat sã aibã nervi pentru ºedinþele viitoare în condiþiile în care atitudinea consilierilor de la aceastã ºedinþã le-a lãsat un gust amar. Cu majoritate simplã a consilierilor prezenþi, adicã a celor din PD-L au mai putut fi votate încã 2 proiecte de hotãrâri: cel legat de programul de mãsuri pentru prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale ºi cel de aprobare a planului de acþiuni de interes local pentru 2012, privind venitul minim garantat. În privinþa proiectelor care nu au beneficiat de cvorumul consilierilor, cel mai probabil în zilele urmãtoare primarul Gheorghe Ile va convoca încã o ºedinþã extraordinarã. Gabriela RIZEA
Situaþie deblocatã la Vulcan. Dascãlii primesc salariile! n timp ce dascãlii vulcãneni se pot bucura de salariile pe care le vor primi astãzi, angajaþii, colaboratorii ºi sportivii legitimaþi ai CS Vulcan au salariile ºi proiectele pe anul 2012 blocate.
Î
Ieri, la ºedinþa convocatã de primarul Gheorghe Ile, aripa USL a votat doar primul proiect, aprobarea bugetului local, lãsându-le pe celelalte cinci în aer. Astfel, activitãþile sportive ºi cultele religioase nu vor primi niciun ban. „S-a votat bugetul ºi dupã buget mai erau încã cinci proiecte pe ordinea de zi. Consilierii de la USL s-au ridicat ºi au plecat.USL ºi PRM au votat numai pentru profesori, ca sã nu le sarã în cap, le-a fost teamã de ei. Acum e scandal cu cei de la Clubul Sportiv Vulcan, cã nu îºi pot lua salariile, primele ºi nu le pot deconta alte cheltuieli. Nu le mai pot da banii. Este o luptã politicã ºi nu înþeleg ce legãturã are politicul cu banii de la sport”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, primarul Gheorghe Ile. Ion Pantelimon, preºedintele CS Vulcan, spune cã toatã cele ºapte secþii ale clubului sunt blocate, iar participarea la viitoarele campionate este sub semnul incertitudinii. „Este vorba despre o finanþare nerambursabilã
pe tot anul, dar o vom primi numai dacã se va vota proiectul de hotãrâre. Orice zi de întârziere este gravã, fiindcã noi trebuie sã achitãm taxele de participare la campionate, primele, salariile, plata arbitrajelor. Pe trei martie începe campionatul de fotbal, iar consilierii locali duc lupte politice. Pe mine nu mã intereseazã meciurile lor politice, ci activitatea CS Vulcan”, precizeazã Ion Pantelimon. Cât despre paºii urmãtori, preºedintele CS Vulcan spune cã aºteaptã o nouã ºedinþã de consiliu local, dupã care vor hotãrî dacã sã protesteze sau nu. Dorel ªchiopu, consilier local PRM, spune cã el nu a fost la ºedinþa de consiliu dar cã, dacã ar fi fost prezent, nu ar fi votat nici pentru buget, „Nu am fost la ºedinþã, dar, dacã aº fi fost, nu aº fi votat nici pentru buget, ca sã-ºi primeascã profesorii salariile. Ceea ce se întâmplã acum este ºantaj, iar eu nu sunt ºantajabil. Eu cer respectarea Consiliului Local Vulcan ºi dupã aceea votez”, spune ªchiopu. Anamaria NEDELCOFF
Mulþi bolnavi nu se prezintã la medic de frica infarctului unt mulþi oameni care au boli car“S diace ºi preferã sã stea în casã, chiar cu febrã, de frica unui infarct datoritã gerului”. Ca urmare, parte dintre aceºtia ajung la Urgenþã cu alte complicaþii. Iarna, de regulã, cabinetele medicilor de familie sunt luate cu asalt datoritã virozelor, bolilor infecþioase specifice în acest anotimp rece. Cum de mulþi ani nu a mai fost o iarnã atât de grea, am dorit sã aflãm dacã dincolo de viroze, sãrãcia ºi stresul au adus în faþa medicilor mai mulþi oameni. Zilnic la cabinetele medicale se prezintã mulþi pacienþi, dar nu atât de mulþi comparativ cu numãrul real al bolnavilor. “Sunt destul de mulþi cei care vin la medic cu boli infecþioase specifice sezonului. Dar sunt mulþi care au boli cardiace ºi preferã sã stea în casã, chiar cu febrã, de frica unui infarct datoritã gerului.
Numãrul bolnavilor care se prezintã este mare, dar nu atât de mare pe câþi bolnavi existã. Bolile sãrãciei, ale stresului sunt pe aceeaºi linie. Stresul este boala secolului. Stresul este cel care dã tonul unei boli”- a declarat dr. Dumitra Udrea, specialist în medicina de familie, Petroºani. “Nu am ieºit de o sãptãmânã din casã pentru cã au fost gerurile astea ºi am vãzut oameni mai tineri ca mine care au avut probleme mari. Eu, la 52 de ani, am un bypass coronarian ºi nu îmi permit sã risc, deºi am rãcit serios. Am vorbit doar la telefon cu medicul meu de familie” – a declarat Constantin Popicã, din Petrila. “Nu pot sã ies nici în curte cã mã înãbuº imediat. Parcã mi se astupã cãile respiratorii ºi mã apucã o tuse care mã sufocã. Stau în casã de aproape o lunã deºi trebuia sã merg la doctoriþa mea cã am o sinuzitã facialã ºi s-a agravat. Zic mulþam bunului Dumnezeu
cã am vecini buni ºi copiii lor îmi cumpãrã toate cele. Mi-au plãtit ºi factura la luminã” – a declarat Tanþa Þoleac, 62 de ani, din Bosnea-Petroºani. “Taicã, eu nu mai ies din casã pânã dã firul ierbii. Noroc cã am fata ºi ginerele lângã mine, cã era sã mor. Am dat ºi eu, ca omul viu, zãpada din faþa casei, o nimica toatã. Am vãzut negru înaintea ochilor ºi am cãzut. Habar nu aveam cã am hibe la inimã, cã nu am fost bolnav în viaþa mea. Eu nu-i credeam pe ãia care ziceau cã dacã þi-e frig poþi sã mori cu zile” – Gheorghe Molnar, 68 de ani, Livezeni. Aceºtia sunt doar câþiva bolnavi din multitudinea celor care nu se prezintã la medic de frica gerului. Este o autoprotecþie cu douã tãiºuri pentru cã parte dintre ei au ajuns la Urgenþa Spitalului Petroºani, cu alte complicaþii. Ileana FIRÞULESCU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 14 februarie 2012
Club 3D Stage vã invitã la party vineri seara alãturi de Marc Rayen (party positive) & Michael (violin show)
SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL
arc pe numele sãu adevãrat Marius Leonard, a hotãrât sã ia lucrurile în serios ºi sã studieze ceea ce devenea pe zi ce trece o pasiune din ce în ce mai mare: “muzica”.
M
Pasionat de tot ce þine de acest domeniu, a început sã producã melodii ºi remixuri pentru artiºtii români, remixuri care au avut succes în rândul consumatorilor de muzicã comercialã.
La sfârºitul anului 2010, începe colaborarea cu Radio21 fãcând parte din proiectul PARTY POSITIVE 6 ore – 6 DJ-i, unde il puteþi asculta în fiecare sfârºit de weekend, vineri ºi sâmbãtã cu un dj set “antiplictisealã”. Spectacolul va avea loc vineri, 17.02.2012, ora 22 la Club 3D Stage - Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol. Descoperã o bãuturã la preþ promoþional în fiecare searã la Club 3D Stage. PR. Manager: Petronela Cerbu
s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna februarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.
HOROSCOP
14 februarie 2012
Este posibil sã ai o discuþie cu partenerul de viaþã în legãturã cu sumele ce ar trebui cheltuite în actuala perioadã. Te bate gândul sã mai schimbi câte ceva în viaþa ta. Pe de altã parte, orice reacþie impulsivã te poate determina sã faci greºeli cu urmãri serioase pentru viitorul apropiat.
Pe acasa vor fi multe de fãcut, dar vei gãsi soluþii pentru a-þi mai pãstra ceva timp ºi pentru divertisment. Curiozitatea te va împinge sã intri în vorbã cu o persoanã care þi-ar putea furniza informaþii importante. Fii precaut ºi nu spune chiar tot ce gândeºti dacã doreºti sã ai succes. Optimismul de care dai dovadã atrage noi prieteni.
Nu ai stare sã faci mai nimic din ceea ce þi-ai propus. Eºti mai agitat decât de obicei ºi acest lucru þi-ar putea crea unele neplãceri în cea ce priveºte sãnãtatea. Dacã vei aloca ceva mai mult timp odihnei, te vei simþi mult mai bine. Ideile nu îþi lipsesc, dar nu este cazul sã te grãbeºti sã le pui în practicã.
Ai de purtat unele discuþii cu rudele, iar ºansa îþi va surâde. Din punct de vedere sentimental, ai putea avea o surprizã cãreia te vei adapta chiar mai repede decât þi-ai putea închipui. În a doua parte a zilei vei avea un dialog cu o cunoºtinþã care se va încheia într-un mod care te avantajeazã. O rudã ar putea pleca într-o cãlãtorie.
Din punct de vedere intelectual vei fi deosebit de eficient aºa încât dacã ai de realizat o lucrare mai dificilã, sau chiar de luat decizii, rezultatele te vor satisface. În a doua parte a zilei te vei vedea cu niºte rude, ceea ce îþi va face placere. Va fi un bun prilej de a depãna amintiri sau de a discuta proiecte de viitor.
Vei afla tot felul de noutãþi, iar hotãrârile pe care le vei lua vor fi cu totul neaºteptate pentru cei din jur. Dorinþa ta de schimbare se va concretiza într-o oarecare mãsurã, ceea ce te va entuziasma în mod deosebit. De asemenea, este posibil ca o activitate pe care ai început-o de mai mult timp sã poatã fi încheiatã cu succes.
Situaþia bugetului tãu este suficient de bunã încât sã îþi permiti sã ieºi la cumpãrãturi. N-ar fi exclus ca, datoritã sprijinului unui prieten sã câºtigi o sumã de bani. Vei afla o veste care îþi va produce o emoþie puternicã, dar în scurt timp vei constata cã pe tine nu te influenþeazã într-o prea mare mãsurã.
Din punct de vedere sentimental lucrurile nu evolueazã aºa cum îþi doreºti. Este posibil ca partenerul de suflet sã aibã unele probleme de sãnãtate, dar acestea se vor rezolva cu rapiditate. Ai multã treabã pe acasã ºi nu reuºeºti sã te mobilizezi. Ar trebui sã faci un efort pentru a nu îþi strica tot timpul liber cu astfel de activitãþi.
Vei primi multe oferte pe care ai face bine sã le studiezi cât se poate de atent. În anturajul apropiat þi se vor face complimente pe care nu este cazul sã le crezi în totalitate. O persoanã plinã de farmec este impresionatã de personalitatea ta. Încearcã sã dai dovadã de modestie. În timpul liber ai putea practica un sport.
Ziua de astãzi nu va fi nemaipomenita. Nu prea eºti în apele tale ºi asta te împiedicã sã rezolvi ceea ce þi-ai propus. Activitãþile gospodãreºti par a nu se mai termina ºi asta îþi accentueaza starea de iritare. Pânã la urmã se va gãsi cineva care sã îþi dea o mânã de ajutor. O ºuetã cu prietenii te-ar putea ajuta sã vezi lucrurile ºi din altã perspectivã.
Nu funcþionezi la parametrii obiºnuiþi, mai ales cã ai avut parte de o perioadã destul de agitatã. Trãdezi o uºoarã indispoziþie, care ar putea fi determinatã de faptul cã ai avut foarte multe de fãcut, iar pentru odihnã nu ai prea avut timp. Ai nevoie de o societate veselã, care sã te remonteze.
Vei participa la o activitate socialã, care îþi va da posibilitatea sã te relaxezi. În familie ai de discutat probleme bãneºti. Nu trebuie sã fii îngrijorat, cãci nu îþi va fi greu sã-i convingi pe ceilalþi de valabilitatea punctelor tale de vedere. Totuºi, evitã dialogul în contradictoriu pe teme financiare. Chiar dacã þi se pare plictisitor, câte ceva va trebui fãcut ºi prin casã.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Marti, 14 februarie 2012
La tãþi ni-i greu... utonând zilnic B pe la televizor, veºnic dai de aceleaºi ºi aceleaºi figuri ºi fãpturi, care se dau în stambã crezându-se „cei mai cei” dintre „cei mai cei”. Fie cã este vorba despre politicã, sport, economie, agriculturã sau cine mai ºtie ce domeniu, invitaþii sunt mereu aceiaºi. În rândul acestora se înscrie ºi un deputat autotransformat într-un fel de purtãtor de cuvânt al unei etnii din care susþine sus ºi tare cã face parte. Din veºnica lui calitate de invitat pe la toate posturile omul a scãpat ºi o micã perlã spunând cã „Îmi vine sã vomit când vãd cine ºi ce se discutã pe la
TV”. Pãi, bine, maestre (omul este ºi cantautor) la tãþi ni-i greu ºi ne vine sã expectorãm ºi sã vomitãm când vedem cine apare ºi ce turuieºte pe la Televizor. De fapt, nu greu, ci foarte greu pentru cã sloganul celebru în anul 1990 „Cu televizorul aþi minþit poporul” s-a transformat între timp în „Cu televizorul îndobitociþi poporul”. De dimineaþa ºi pânã noaptea târziu, invitaþii de profesie dezbat, bãtând apa în piuã, toate subiectele la modã, adicã noutãþile de ultima orã. Bla-bla-bla încolo, bla-blabla încoace, gura nu le mai tace ºi asta în condiþiile în care nu prea au nimic de spus sau de transmis. Deja telespectatorul s-a obiºnuit pe ce canal este înjurat sau lãudat preºedintele, pre-
mierul, ministrul sau cine mai ºtie care primar. Asta la politicã. Tot la capitolul politicã este demn de semnalat ºi faptul cã una dintre televiziuni – în fapt o oglindã, s-a transformat în partid dupã ce patronul acesteia a fãcut ºi el o scurtã escalã pe la „rãcoare”. Deh, trãim în România... Pentru cã politica este ºi ea tot un sport, în care funcþioneazã, ºi nu prea, regulile de fair-play, televiziunile de sport gãzduiesc ºi invitã mereu ºi mereu aceleaºi triste figuri. Dintre toþi invitaþii pereni, cel mai des apare un europarlamentar de prin Pipera, un pic cam anagramat, dar care poate fi vãzut ºi auzit, în cadrul aceluiaºi buletin de ºtiri, de vreo 10 ori. Fie cã este vorba despre sport, creºterea animalelor, agri-
Ajutorul de stat pentru CNH va fi analizat de cãtre Comisia Europeanã în 22 februarie 2012
eprezentanþa permanentã a României pe lângã Uniunea Europeanã de la Bruxelles a informat Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri cã decizia privind acordarea ajutorului de stat pentru unitãþile miniere cuprinse în programul de închidere al Companiei Naþionale a Huilei Petroºani urmeazã sã fie analizatã în cadrul întrunirii Colegiului Comisarilor din data de 22 februarie anul curent, se aratã într-un comunicat transmis luni, de reprezentanþii CNH.
R
“În 10 decembrie 2010, Consiliul Uniunii Europene a emis
decizia 787 prin care reglementeazã acordarea ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive”, se precizeazã în document. În baza acestei decizii, Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri a înaintat Comisiei Europene, spre avizare, documentaþia de acordare a ajutorului de stat pentru 3 unitãþi miniere din Valea Jiului, care sunt cuprinse într-un program de închidere. Plãþile compensatorii pentru persoanele disponibilizate, conform programului de restructurare a CNH-SA din 2011 ºi sumele aferente facilitãþilor pensionarilor sunt cuprinse în documentaþia înaintatã ºi supusã analizei Comisiei Europene, mai precizeazã documentul. Marius MITRACHE
culturã, momente festive, probleme europene, modã sau, mai nou, deszãpeziri, omul îºi dã cu pãrerea în dreapta ºi-n stânga. Cã dã cu bâta în baltã, asta este însã, o cu totul altã problemã... Rubricile de monden îºi au ºi ele invitaþii lor permanenþi. Cum face un ou câte o Nikita, Lianaiguana, Adelina, Moculeasca, Nãpârstocul
de pe Rahova, Super creatorul de chiloþi cu cristale Swarovski sau vreo douã „vedete” nãscute prin Petroºani, aceºtia hip-hop cã apar la TV. În schimb, un elev care a câºtigat o medalie de aur pe la o olimpiadã internaþionalã, un sportiv din alt domeniu decât fotbalul, un inventator, un artist plastic sau un scriitor, aceºtia nu prezintã
niciun interes aºa cã nu sunt deloc mediatizaþi. Astfel, încet-încet, în urmã cu câþiva ani ºi repejor-repejor în ultimul timp, subcultura ºi îngãlaþii au ajuns sã stãpâneascã eterul românesc dar ºi presa scrisã, cuceritã de aºa zisele tabloide ºi subºtirile lor. Aºa cã (aproape) la tãþi ni-i greu... Mir cea NISTOR
Circulaþie în condiþii de iarnã T raficul în Valea Jiului s-a desfãºurat greu în prima zi a sãptãmânii. Asta dupã ce, încã de duminicã noaptea, a nins fãrã încetare. Pe toate arterele s-a acþionat cu utilaje de la deszãpezire, dar muncitorii au fãcut cu greu faþã ninsorii. Autoritãþile de la Petroºani spun cã au ieºit cu trei utilaje de la deszãpezire cu lamã ºi un utilaj cu care au împrãpºtiat material antiderapant. “Se circulã bine. S-a acþionat cu toate utilajele ºi s-au folosit aproximativ 60 de tone de amestec de nisip ºi sare. Toate artele principale au fost deszãpezite ºi la fel s-a întâmplat ºi pe drumul spre staþiunea Parâng”, spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvât al Primãriei din Petroºani. ªi la Petrila se circulã cu dificultate din cauza ninsorii, dar autoritãþile au acþionat pe
toate arterele cu utilaje. “Sunt pe stradã non stop douã pluguri ºi douã maºini în care încãrcãm zãpada. Cel puþin pe arterele principale nu sunt probleme, iar pe strãzile lãturalnice se circulã poate mai greu, dar fãrã probleme grave”, spune Dorin Curtean, city-manager la Petrila. ªi la Lupeni s-a ieºit în stradã ºi autoritãþile spun cã s-a acþionat ºi pe timpul nopþii de duminicã, aºa încât ºi accesul spre Straja sã fie posibil pentru cã acolo au urcat maºinilede pompieri. “Avem 3 utilaje care lucreazã încontinuu ºi se circulã
bine. Nu avem blocaje ºi nu au fost sesizãri cã ar fi probleme. În plus ºi drumul spre staþiunea Straja este practicabil”, a declarat Gabriel Lungu, city-manager la Lupeni.
Z
ãpada blocheazã drumurile
Un drum judeþean ºi unul comunal din judeþul Hunedoara sunt închise în urma ninsorilor abundente din ultima perioadã, iar pe un altuls e circulã pe un singur sens Astfel, DJ 667 A Nucºoara – Pietrele este blocat, în timp pe DJ 760 Ribiþa – Criºan – Dumbrava de Jos se circulã pe un sens. Pe acest tronson de drum s-a intervenit cu un utilaj, însã în Hunedoara continuã sã ningã. De asemenea, DC 147, ce face legãtura între localitãþile Brãniºca –Boz – Furcºoara este blocat de nãmeþi, dar ºi aici s-a acþionat cu un utilaj de deszãpezire aparþinând Primãriei comnunei Brãniºca. Diana MITRACHE Car men COSMAN
12 Divers
Cronica Vãii Jiului |Marti, 14 februarie 2012
PROCONSUL s-a împotmolit în nãmeþi ormaþia Proconsul, care trebuia sã le cânte îndrãgostiþilor de la Lupeni ºi Petroºani de Valentine’s day, s-a împotmolit în nãmeþi.
F
Potrivit autoritãþilor spectacolul se va reprograma din cauzã cã tirurile cu care trebuiau sã ajungã în Valea Jiului au fost oprite la intrarea pe autostradã. “Spectacolul se reprogrameazã deoarece, din cauza vremii nefavorabile,
RECE OMENESC Ninge greu cu rece ca din altã viaþã Plesnesc ochii de gheaþã privindu-se Semenii unul pe altul ºi-n oglindã se pierd Aºteaptã însetaþi fulgi de zãpadã pe limbã Au de fãcut, de strigat, de implorat Cerul Sã li se arunce un fulg cât o monedã Sã primeascã pomanã fulgul de nea Mare cât moneda aºezatã pe braþele încruciºate Când omenescul se ascunde în trupul omului Precum mortul în sicriul eschimosului Sunt fiinþa ninsã cu rece omenesc Îmi sfãrâm ochii în pumni ca nucile Sã nu mã sperie umbra tristã a privirii Stau orb cu iarna îngenuncheatã la capra podului Rugându-mã de mine ca de orice trecãtor viu
tirurile care aduceau echipamentele ºi scena au fost oprite. Sunt restricþii pentru maºinile de mare tonaj”, declarã city-managerul municipiului Lupeni, Gabriel Lungu. ªi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a confirmat amânarea spectacolului. “Nu pot ajunge pentru cã sunt blocate drumurile din cauza zãpezii. Spectacolul se amânã pentru o altã datã”, a conchis Tiberiu Iacob Ridzi. Marius MITRACHE Sã-mi arunc de pomanã moneda pe braþele în cruce Sunt vinovat cã am pierdut cãldura de la naºtere De aceea cioplesc singur adãpostul definitiv În care voi fi aºezat comod veºniciei Cu funia condamnatului trecutã pe sub bãrbie Sã nu mã apuce sporovãiala prosteascã Cu umbra cuiva, cu duhul propriu, cu îngerii Cu cine mai ºtie ce dezgheþat dincolo Aflat în mare chef de vorbã cosmicã Despre moneda topitã la trecerea Styxului… Ioan Dan Bãlan
Oficialii de la judeþ, cu ochii pe Þinutul Pãdurenilor ficialii Consiliului Judeþean sunt în alertã, din cauza codului galben de ninsori ºi viscol. Deocamdatã nici un drum judeþean nu este blocat, dar situaþia se poate schimba de la o orã la alta.
O
Þinutul Pãdurenilor este sub nãmeþi, iar codul galben de ninsori ºi viscol instituit de meteorologi poate duce la blocarea cãilor de acces cel puþin cãtre o parte a comunelor din Munþii Poiana Ruscã. Deocamdatã nici un drum judeþean nu este blocat, dar situaþia se poate schimba de la o orã la alta. „La ora la care vorbim, nici un drum nu
este blocat. S-a reuºit ºi deblocarea drumului spre Bunila, ultimul care era blocat de mai multe zile. În Þinutul Pãdurenilor este zãpadã mare, iar meteorologii au anunþat cã va mai ninge”, a declarat Costel Avram, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Din cauza
reliefului muntos, în fiecare iarnã oamenii din Þinutul Pãdurenilor sunt troieniþi, iar cãile de acces sunt sistematic blocate de nãmeþi. În aceastã zonã sunt ºapte comune, respectiv Bunila, Cerbãl, Ghelari, Bãtrâna, Lelese, Lunca Cernii ºi Topliþa. Car men COSMAN