Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 67
Cronica Vãii Jiului Marti, 21 februarie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Bolnavii cu HIV\SIDA,
CONDAMNAÞI LA MOARTE
Lupul paznic la oi ºi cine îºi bate joc de disponibilizaþi ucerea în eroare a disponibilizaþilor de cãtre preºedintele LSMVJ, Zoltan Lacataº, trebuie sã aibã un scop. Unii spun cã este un mod neortodox de a-ºi recâºtiga statutul pierdut, folosindu-se de necazul oamenilor.
D
>>> PAGINA A 3-A
„Chiulangiii” din politicã, pe toate gardurile n judeþul Hunedoara, parlamentarii opoziþiei sunt ”demascaþi” de cei ai puterii cã s-ar lãfãi pe banii oamenilor de rând, având în vedere cã au intrat în grevã parlamentarã.
Î
>>> PAGINA A 5-A
Prime da, subvenþie ba
eprezentanþii Centralei Miniere Meridian ºi ai Sindicatului Muntele, au inclus ieri câteva prevederi în Contractul Colectiv de Muncã prin care se reglementeazã acordarea unor prime.
R
>>> PAGINA 11
Vânzãtori de haºiº, prinºi într-o benzinãrie din Petroºani oi bãrbaþi ºi o femeie au fost prinºi, ieri dupã-amiazã, într-o benzinãrie din Petroºani, chiar când vroiau sã plaseze o jumãtate de kilogram de droguri.
D ute de bolnavi cu HIV\SIDA din Valea Jiului sunt condamnaþi la moarte de statul român, acelaºi stat care la sfârºitul anilor `90 i-a îmbolnãvit în spitalele româneºti. Duc de peste 20 de ani povara cumplitei maladii pe umeri, iar acum îºi iau tratamentul o datã la douã sãptãmâni sau o datã pe lunã ºi trebuie sã-l aleagã pe cel mai ieftin. >>> PAGINILE 6-7
S
>>> PAGINA 11
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 21 februarie 2012
INSEMEX cautã cauzele exploziilor de la Sighet eprezentanþii Institutului Naþional de Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã – INSEMEX Petroºani vor analiza cauzele producerii celor douã explozii de la Sighetu Marmaþiei, soldate cu 17 rãniþi.
R
O echipã de la INSEMEX, formatã din directorul institutului, Constantin Lupu, ºi alþi trei specialiºti au plecat duminicã la Sighetu
Marmaþiei, unde va rãmâne cel puþin douã zile pentru a afla cum a fost posibilã producerea celor douã explozii de metan, soldate cu 17 rãniþi, printre care ºi investigatorii primei deflagraþii. Deplasarea celor de la INSEMEX a fost solicitatã de Inspecþia Naþionalã a Muncii Bucureºti, fiind singurul institut naþional care efectueazã astfel de expertize tehnice. „Se vor efectua constatãri la faþa locului ºi se vor efectua mãsurãtori pentru a se stabili sursa de infiltrare a gazului în acea încãpere”, a declarat directorul
INSEMEX Petroºani, exploziilor produse în Constantin Lupu. El minele din Valea Jiului, spune cã, dacã se va dar ºi pentru incendiul de impune, vor fi recoltate la Uzina de Armament probe edificatoare de la Sadu sau Maternitatea locul exploziilor, care vor Giuleºti. fi aduse în laboratoarele Car men COSMAN INSEMEX, pentru a fi expertizate tehnic, în vederea stabilirii cauzei celor douã deflagraþii. „Cel puþin douã zile vom efecal Casei de Culturã a tua cercetãri ºi deter- Studenþilor din Petroºani a minãri în acea început repetiþiile ºi face zonã”, a precizat înscrieri pentru noi membri ce Lupu. doresc sã înveþe tainele dansuINSEMEX lui. Înscrierile se fac la sediul Petroºani a realizat, Casei de Culturã Studenþeºti numai în ultima dupã urmãtorul program: perioadã, atât experParângul între orele 14:30 tizele tehnice în cazul 16:30 de luni-joi
Ansamblul Artistic Parângul
Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Nicolae NICOARÃ
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
E-mail: cronicavj@gmail.com
ADRESA NOASTRÃ
Director:
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 ªah mat 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Freerunner 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Omul invizibil
National TV
PRO TV
9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Suflete pereche (r) 10:00 Pariu cu viaþa (r) 11:00 În cãutarea fericirii 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Teleshopping 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 12:15 ªocant TV 13:00 ªtirile Pro TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:45 Zâmbete într-o pastilã 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 14:15 Lois ºi Clark (s) 15:00 Destinul regelui (r) 15:15 Lois ºi Clark (s) 16:30 Conan aventurierul 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 17:00 ªtirile Pro TV 18:30 ªtiri Naþional TV 17:45 Happy Hour 19:15 Triunghiul iubirii 2 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Suflete pereche 20:30 Poseidon 21:15 Destinul regelui 22:30 ªtirile Pro TV 22:45 Iubire interzisã (r) 23:00 Dexter 0:30 Conan aventurierul (r) 0:00 Poseidon (r)
Prima TV 8:00 Iubiri secrete (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort Redifuzare 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete - Raluca, cerutã în cãsãtorie de Sorin 20:30 Pete, mascota liceului 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Focus (r) 1:30 Pete, mascota liceului (r)
TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 15:30 Rom european (r) 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Fiicã de politician 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:05 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: SSC Napoli Chelsea (live) 23:50 Gol dupã gol (live) 0:20 Agenþia Psych 1:10 Replay (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Marti, 21 februarie 2012
Lupul paznic la oi ºi cine îºi bate joc de disponibilizaþi ucerea în eroare a disponibilizaþilor de cãtre preºedintele LSMVJ, Zoltan Lacataº, trebuie sã aibã un scop. Unii spun cã este un mod neortodox de a-ºi recâºtiga statutul pierdut, folosindu-se de necazul oamenilor. Cu documentele în faþã, liderul de sindicat a aplicat principul: ceea ce vezi nu este adevãrat.
D
Protestele disponibiliazaþilor care nu au primit a treia tranºã a plãþilor compensatorii conform programului de restructurare a Guvernului par a fi îndeptate spre þinte greºite ºi stau sub imperiul dezinformãrii intenþionate a celor ieºiþi din sistem, care au fost sacrificaþi de actuala guvernare. Preºedintele LSMVJ, Zoltan Lacataº, a declarat cu circa o sãptãmânã în urmã cã disponibilizaþii vor continua protestele ºi cã directorul general *are o nesimþire ieºitã din comun* pentru cã þine oamenii în stradã ºi nu le dã banii, pe lângã cã s-a semnat un act adiþional al Contractului Colectiv de Muncã prin care s-a ºters paragraful cu privire la
plata salariilor compensatorii în trei tranºe consecutive, respectiv octombrie, noiembrie, decembrie 2011, de cãtre CNH ºi Sindicate. Disponibilizaþii au crezut în aceste spuse ale liderului LSMVJ ºi au fãcut un Memoriu tocmai cãtre cei care i-au þepuit, adicã Guvernanþilor. S-a creat astfel o situaþie de râsu-plânsu: Corpul de Control al premierului ºi alte ministere sã se controleze ele pe ele ºi sã constate cã disponibilizaþilor nu li s-au virat banii prin CNH.
e principul: ceea ce vezi nu este adeP vãrat Am verificat Cotractul Colectiv de Muncã al minerilor, cel de anul trecut ºi actul adiþional din acest an, prin care Zoltan Lacataº spunea cã s-a ºters articolul cu plãþile compensatorii. Documentele au dovedit cã Zoltan Lacataº minte disponibilizaþii, pentru cã este imposibil ca preºedintele LSMVJ sã nu deþinã documentele în cauzã. Actul adiþional care modificã CCM, act semnat în 31 august 2011 ºi înregistrat la Inspectoratul Teritorial de muncã la data de 1 septembrie 2011, sub numãrul 6636/56/1.08.2011, precizeazã doar modificarea care se va produce pe contractul
colectiv din anul în curs, cu suma netã ce se va acorda disponibilizaþilor. Atât! La pagina 38 din noul CCM, sub tabelul condiþiilor ce trebuiau îndeplinite de disponibilizaþi pentru sumele primite, scrie negru pe alb: *Salariile compensatorii se vor plãti în trei tranºe, în trei luni consecutive*. Care este scopul pentru care Zoltan Lacataº duce în eroare disponibilizaþii? Probabil recâºtigarea statutului de lider de sindicat, dar metodele sunt dramatice. *Este adevãrat ce am spus. S-a tãiat paragraful cu plata sumelor compensatorii. Eu vorbesc de actul adiþional semnat în 31 august 2011. Uitaþi-vã sub tabele mai jos. Nu existã stipulat în trei tranºe consecutiv* - ne-a contrazis Lacataº, pe principul: ceea ce vezi nu este adevãrat.
“
ste o prostie declaraþia lui Lacataº”
E
Pe de altã parte a surprins ºi declaraþia senatorului de Valea Jiului, Cosmin Nicula, care a preluat memoriul disponibilizaþilor adresat unor ministere ºi dacã se impune ºi Corpului de Control al premierului pentru cã reieºea cã disponibilizaþii cer guvernanþilor sã se controleze singuri, adicã ei pe ei pentru
cã au cheltuit banii disponibilizaþiilor, ºtiindu-se faptul cã aceºti bani nu au intrat niciodatã în conturile CNH pentru cei ieºiþi din sistem. Senatorul Cosmin Nicula a fãcut precuzãri, subliniind cã nu va intra în jocurile sindicatelor, ci va ajuta disponibilizaþii, dar cu documentele pe masã. *Eu nu am vorbit cu Zoltan Lacataº de trei luni cred. Este o prostie declaraþia lui Lacataº cu privire la CNH, pentru cã CNH nu a avut niciodatã banii de la Guvern pentru plãþile disponibilizaþilor. Eu m-am întâlnit cu reprezentanþii disponibilizaþilor, care mi-au înaintat acel memoriu, dar trebuie sã ataºeze la el vechiul Contact Colectiv de Muncã ºi noul Contract pentru a avea dovada celor spuse de ei.Deci sã fie prezentate cele douã variante ale CCM. ªi dacã într-adevãr aºa este, voi face demersurile care se impun pentru a-i ajuta, chiar pânã la Corpul de Control al primului ministru. Se ºtie cã bani nu sunt, deci nici în conturile CNH nu sunt, dar cum guvernanþii au gãsit soluþii la a doua transã de plãþi, aºa sã gãseascã ºi acum. Chiar cu titlul de împrumut pânã la obþinerea avizului Comisiei Europene când se poate acorda subvenþia de stat* - a declarat senatorul de Valea Jiului, Cosmin Nicula.
Din nou proteste
Disponibilizaþii din Valea Jiului, la CNH isponibilizaþii de la minele din Valea Jiului s-au adunat luni în faþa Companiei Huilei, din nou, pentru a-ºi cere salariile compensatorii. Oamenii spun cã nici nu mai au speranþe, dar încearcã astfel sã caute rãspunsuri.
D
Câteva zeci de foºti mineri care au plecat prin disponibilizare de la minele din Valea Jiului, în septembrie 2011, cer din
nou sã-ºi primeascã banii promiºi de angajator. Foºtii mineri spun cã s-au sãturat de minciuni ºi au decis sã picheteze sediul CNH zilnic. „Nici nu mai ºtiu dacã mai am speranþe. Suntem vai ºi amar de noi. Vrem banii cu care ne-au amãgit sã plecãm”, spune unul dintre disponibilizaþi. „Nu mai credem în nimic, iar asta din cauzã cã aºteptãm banii din decembrie. Am fost minþiþi”, spune un alt fost miner. „Aº vrea ca oamenii care ne-au minþit sã trãiascã, atunci când vor ieºi la pensie cu mâncarea pe care noi o
primeam în minã ºi sã ducã viaþa pe care am dus-o noi în subteran. Nu am plecat cã ne era bine ºi fiecare ºi-a fãcut socoteli în felul lui, dar vãd cã banii au fost doar pe hârtie, sau poate nici acolo”, spune un altul. Alãturi de cei care au pãrãsit sistemul minier al Vãii Jiului s-au aflat ºi reprezentanþii Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ), care au dat vina pe cei care au semnat actele celor care acum îºi cer banii. „Pentru aceºti oameni au semnat niºte sindicaliºti de la Muntele. Ei sunt principalii
responsabili pentru ceea ce se întâmplã acum, dar oamenii nu trebuie sã se teamã, cã sunt cãi legale de a-ºi dobândi banii”, a spus Radu Voinea, vicepreºedintele LSMVJ. În total,de la CNH în luna septembrie 2011 au plecat 900 de angajaþi ºi în 22 februarie Comisia Europeanã va lua în discuþie acordarea subvenþiei pentru mineritul din România. Abia apoi foºtii mineri vor afla dacã au ºanse sã îºi vadã banii în conturi. Fiecare om mai are de primit aproximativ 7 .000 de lei. Diana MITRACHE
e tem de infringeS ment, deºi le dãdea timp… De menþionat cã fostul premier Emil Boc, a declarat la Deva, în 2 august anul trecut, cã va acorda 136 milioane lei Companiei din cei 248 milioane cât era prevãzut. *În ºedinþa de guvern, când vom aproba rectificarea bugetarã, vom acorda 136 de milioane de lei pentru minerit, mai exact pentru subvenþia din minerit. Asta înseamnã cã, imediat dupã ce se face rectificarea, în câteva zile ºi dupã ce se primeºte aprobarea Comisiei Europene, aceºti bani vor veni în Valea Jiului – a declarat anul trecut fostul premier Emil Boc, aflat într-o vizitã în judeþul Hunedoara. Cum aprobarea Comisiei Europene nu a venit, nici banii la CNH nu au intrat, dar respectivii bani apar în bugetul CNH, cu precizarea sursei, de subvenþie de la stat. Guvernul s-a temut de declaºarea procedurii de infringement a României, adicã de încãlcare a obligaþiilor stabilite prin legislaþia europeanã. Doar cã etapele de acestei proceduri ar fi permis, ca timp, acordarea subvenþiei de stat, timp în care ar fi venit ºi avizul Comisiei Europene, aºa cum au procedat alte þãri aflate în aceeaºi situaþie. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 21 februarie 2012
Þu r þ u r e l e „mamut” a fost rãpus! umai intervenþia pompierilor i-a scãpat pe oamenii care, de 3 zile, trãiau cu frica în sân cã þurþurele uriaº crescut pe streaºina blocului îi va arunca în aer.
N
Nu de alta, dar, stalactita de gheaþã ameninþa ca, la prãbuºire, sã distrugã instalaþia de distribuþie a gazului metan a
blocului. Imensul bloc de gheaþã avea o lungime de aproape 6 metri ºi greutatea de circa o tonã. La acþiunea derulatã la un bloc din Petroºani, amplasat în zona Mignon, au fost prezenþi ºi reprezentanþii distribuitorului de gaze.
„Noi am fost chemaþi doar pentru a acorda asistenþã. De ceea ce era mai important s-au ocupat pompierii ºi, din fericire, nu au fost înregistrate niciun fel de probleme. Aceasta a fost prima intervenþie de acest gen la care am fost prezenþi,
în acest an, în Valea Jiului ºi, sper, sã nu mai avem parte de astfel de probleme”, a declarat ªtefan Bãra, coordonator adjunct E On Gaz Valea Jiului. Îndepãrtarea a doar doi þurþuri imenºi a durat nu mai puþin de 2 ore. La finalul acþiunii,
cetãþenii domiciliaþi în blocurile din zonã s-au declarat a fi mai mult decât mulþumiþi de faptul cã au scãpat de ameninþarea de a sãri în aer. „De sãptãmâna trecutã nu mai ºtiam ce sã facem! Am apelat la firma de gaze, la pompieri, la salvamontiºti, la autoritãþile locale dar nimeni nu ne-a ajutat. Astãzi am luat legãtura cu Lucian Dragomir de la Primãria Petroºani ºi acesta, în doar câteva ore, ne-a rezolvat problema. Dupã 4 zile de teroare, în sfârºit, ne-am liniºtit”, a spus Iuliu Delian, locatar bloc zona Mignon. Pe de altã parte, în afarã de þurþurii rãsãriþi pe streºinele blocurilor, ºi zãpada care o ia la vale de pe acoperiºuri ameninþã sã-i accidenteze pe oameni. Ameninþate sunt ºi
autoturismele parcate pe trotuare, sub streºinele imobilelor de pe care, în urma încãlzirii vremii, zãpada începe sã se scurgã, creând adevãrate avalanºe. „Mi-am atenþionat vecinii sã-ºi mute maºinile de sub streºine. Pe unul dintre aceºtia nu l-am gãsit acasã ºi s-a ales cu autoturismul redus la jumãtate. O maºinã se mai reparã, dar, un om ba. Le recomand tuturor, când merg pe trotuare, sã se uite ºi pe sus ca sã nu aibã surprize neplãcute”, a precizat un cetãþean domiciliat pe strada General Dragalina. Numai în Petroºani, în cursul dimineþii zilei de ieri, douã maºini au fost fãcute sandvici-uri de cãtre mini-avalanºele cãzute de pe blocurile din localitate... Mir cea NISTOR
Veneþia la Petroºani e topesc zãpezile ºi dacã pânã acum nu S puteam trece de munþii de omãt, acum nu mai e loc de bãlþi. Numai la Petroºani, echipele de intervenþie au desfundat canalele la foc continuu, în timp ce pietonii au fost nevoiþi sã circule pe artera rutierã. Încãlzirea vremii face imposibil traficul prin Petroºani. Tonele de zãpadã au ajuns acum sã bãlteascã, iar intersecþiile sunt aproape de netrecut.
Aºa se întâmplã chiar în centrul oraºului, acolo unde încã de duminicã circulaþia a fost întreruptã din cauza unor bãlþi uriaºe. Totul a fost posibil din cauza topirii zãpezilor, care au antrenat în canalele de scurgere reziduuri ºi materialul antiderapant care s-a folosit la deszãpezire. “Mai greu acum sã circuli. Am ocolit pe stradã, dar ºi de maºini trebuie sã mã feresc”, spune un trecãtor. “E normal cã s-a topit zãpada ºi s-au format bãlþi. Nu vedeþi cât de multã zãpadã e ºi acum pe trotuar?”, spune un alt
trecãtor. Astfel s-a ajuns la situaþia în care a fost necesarã intervenþia cu utilaje adecvate pentru ca circulaþia sã poatã fi redatã pietonilor. Totuºi, mai rãmân în continuare munþi de zãpadã strânºi pe marginea trotuarelor, iar topirea lor va produce aceleaºi efecte. Diana MITRACHE
Oameni mai puþini, fracturi, la fel a începutul anilor 90, când populaþia municipiului Petroºani era de aproape 50.000 de locuitori, în zilele de iarnã, numãrul celor care ajungeau la spital dupã ce cãzuserã pe gheaþã era de circa 180 de oameni pe zi.
L
Acum, odatã cu scãderea numãrului locuitorilor, ºi numãrul fracturilor de mâini sau picioare a scãzut sensibil. Totuºi, nu puþini sunt cei care trec, în aceste zile, pragul secþiei de urgenþe a spitalului din localitate pentru a le fi tratate oasele rupte pe strãzi. Cei mai mulþi dintre ei sunt, ºi în prezent, bãtrânii. „Eu sunt, în prezent, pensionarã dar îmi amintesc cã în urmã cu 15-20 de ani numãrul celor care apelau la serviciile noastre era deosebit de mare. Mai exact, zilnic, aveam de rezolvat cam 180 de cazuri. Numãrul fracturilor creºtea direct proporþional cu
intrarea în sezonul rece. Acum, din câte am înþeles, populaþia s-a redus cu vreo 10.000 de locuitori, astfel cã ºi numãrul de cazuri de fracturi este ceva mai mic. Era ºi normal sã se întâmple aºa ceva! Totuºi, cei mai expuºi fracturilor de membre au rãmas tot cei în vârstã care riscã sã se accidenteze grav în cazul în care nu sunt atenþi pe unde umblã”, a spus dr. Carmen Vlãduþiu, medic specialist ortoped. În vremurile „bune” numai
Carmen Vlãduþiu trata, anual, nu mai puþin de 15-16.000 de oase rupte într-un singur an... „Ce-i drept, înainte de 1989, cele mai multe cazuri de fracturi veneau de la unitãþile miniere componente ale, actualei, Companii Naþionale a Huilei, nu de la cãderile din stradã. Acum, nu mai avem nici mineri dar, se pare, nici locuitori, atâþia cât erau în urmã cu 20 de ani”, a precizat doctorul Carmen Vlãduþiu. Mir cea NISTOR
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Marti, 21 februarie 2012
Soluþiile pentru pensionarii minieri zac în sertarele ministerelor de doi ani roiectul de “Hotãrîre de Guvern, privind unele mãsuri de reglementare a facilitîþilor acordate pensionarilor din sectorul minier extractiv de huilã”, iniþiat de Compania Naþionalã a Huilei, dupã consultãri cu sindicatele, zace la Ministerul Economiei, al Finanþelor ºi al Justiþiei, de doi ani de zile.
P
În sertarele guvernului zace un proiect de hotãrâre de guvern, privind gratuitãþile pensionarilor din minerit, încã de pe vremea ministrului Economiei, Adriean Videanu. La Petroºani, Videanu ºi ministrul Finanþelor de atunci, Gheorghe Pogea, au declarat
cã susþin degrevarea Companiei naþionale a Huilei de obligaþiile care stau în sarcina Guvernului. Fiind oameni ai judeþului Hunedoara, aceºtia au promis în campania electoralã pentru alegerea preºedintelui României, din decembrie 2009, cã vor susþine mineritul, drepturile minerilor ºi ale pensionarilor. Cu mult înainte de a fi tãiate aceste facilitãþi ale pensionarilor, adicã de la începutul anului 2010, Compania Naþionalã a Huilei, cu consultarea sindicatelor, a iniþiat un proiect de hotãrâre de guvern “privind unele mãsuri de reglementare a facilitãþilor acordate pensionarilor din sectorul minier extractiv de huilã”. Acest lucru s-a produs ca urmare a promisiunilor politicienilor/guvernanþilor în vederea viitoarelor reduceri drastice a cheltuielilor din cadrul mineritului.
În respectivul proiect se pãstrau ultimele raþii acordate pensionarilor la energia electricã ºi la cãrbune, respectiv 3000 kW/an ºi 3 raþii de cãrbune pentru familist ºi 2 raþii pentru nefamilist pe an. ªi pentru cã acordarea acestor gratuitãþi care reprezintã o formã de protecþie socialã sau platã în completarea pensiei, acest lucru care în sarcina Guvernului respectiv a altor organe abilitate ale statului. “Crearea cadrului normativ care sã permitã foºtilor salariaþi din exploatãrile miniere acordarea în continuare a acestor facilitãþi de cãtre organele abilitate prin lege sã asigure protecþie socialã” - se precizeazã în proiect. Cum miniºtrii s-au schimbat, CNH a reactualizat acest proiect pe numele noilor destinatari, respectiv ministrul ministrul Economiei - Ion Ariton, al Finanþelor - Gheorghe
Ialomiþianu ºi al Justiþiei Cãtãlin Marian Predoiu. Acum, dupã instalarea Guvernului Ungureanu, o fac din nou, pentru cã alþi doi miniºtri s-au schimbat, respectiv cel al Economiei ºi cel al Finanþelor. Întrebarea ce se ridicã este: care ministere, care Guvern se va apleca spre problemele Vãii
Jiului, chiar dacã munca guvernanþilor este fãcutã aici, în teritoriu. Adicã sunt gãsite soluþii, sunt identificare surse de finanþare ºi sigur cã se vor gãsi ºi cei care sã le aplice, doar ministeriabilii sã-ºi punã acordul în scris pe aceste documente. E greu? Ileana FIRÞULESCU
Familii destrãmate pentru un loc de muncã în strãinãtate ii de oameni din Valea Jiului aleg sã îºi lase familiile acasã ºi sã batã la porþile strãinãtãþii, în cãutarea unui loc de muncã mai bine plãtit, ce ar putea sã le aducã ºi un trai decent. Oameni care în
M
þarã ºi-au tocit coatele pe ani întregi pe bãncile ºcolii ºi care poate nu câºtigau nici 100 de euro în România, ºterg la fund bãtrâni pe 500 sau chiar 600, cu masã ºi cazare gratuite.
Ce-i îndeamnã pe oameni sã se umileascã sau sã aleagã munci grele, care nu sunt conforme cu pregãtirea lor? ”Foamea din þarã”, ne spune Florin Boitan, care de vreo 8 ani lucreazã în Franþa. ”Mi-a plãcut întotdeauna ideea de Paris, de Franþa, de facilitãþile care se acordã acolo. Am o micã firmã de construcþii, care îmi merge destul de bine, dar am fãcut de toate... am spãlat ºi vase, am mãtrurat ºi strãzi, am fost ºi pompier la o companie privatã. E greu preintre strãini, dar, dacã eºti muncitor, îþi câºtigi respectul lor”, povesteºte tânãrul, mult prea încercat la numai 30 de ani. În România nu s-ar mai întoarce, nu ar vrea sã-ºi creascã copiii într-o þarã care nu-þi oferã niciun viitor. ”Nu vreau
sã par rasist faþã de românii mei, dar eu aici nu m-aº mai întoarce. Mã leagã numai familia mea, la care vin o dsatã sau de douã ori pe an, ºi nu înþeleg de ce tata, mama ºi sora mea nu vor sã vinã în Franþa. Nu înþeleg ce-i mai leagã într-o þarã care nu le oferã absolut nimic. În Franþa am o familie, o iubitã, doresc sã mã însor, sã am copii, dar nu vreau sã-i cresc în România. Nu cu mentalitatea de acum. Aº vrea o Românie frumoasã, curatã, nu una în care rãutatea este la ordinea zilei”, spune tânãrul. Diana Lazãr are 44 de ani ºi de doi ani a ales sã ia drumul Angliei. Lucreazã într-un cãmin de bãtrâni, într-un orãºel aproape de Londra. Îngrijitul bãtrânilor nu se
potriveºte cu meseria de economist, dar se câºtigã bine, aproape 2.000 de lire pe lunã. ”Cazarea mã costã 400 de lire, mai am ºi mâncarea, dar tot îmi rãmân mulþi bani. În þarã dacã aº fi câºtigat 11 milioane, era bine, dar aveam un copil de crescut ºi o casã de întreþinut. Copilul meu a rãmas în þarã, dar dupã ce va termina ºcoala, vreau sã
vinã aici. Nu mai e de stat în România, nu poþi sã trãieºti la limita supravieþuirii, nu este corect. Este o muncã grea, nu e uºor sã lucrezi cu bãtrâni capricioºi ºi bolnavi ºi nu este ceea ce mi-aº fi dorit. Este pãcat de faptul cã am învãþat atât degeaba”, spune femeia. Anamaria NEDELCOFF
Cronica Vãii Jiului |Marti, 21 februarie 2012
6 Dezvãluiri
Dezvãluiri 7 cã fierbe bine seringa, dar degeaba. Nu a crezut cã ea a fost de vinã, pânã nu ºi-a infectat proprii copii cu HIV\SIDA. Nu ºtiu cine este, cã lucrurile astea erau foarte secrete”.
ute de bolnavi cu HIV\SIDA din Valea Jiului sunt condamnaþi la moarte de statul român, acelaºi stat care la sfârºitul anilor `90 i-a îmbolnãvit în spitalele româneºti. Duc de peste 20 de ani povara cumplitei maladii pe umeri, iar acum îºi iau tratamentul o datã la douã sãptãmâni sau o datã pe lunã ºi trebuie sã-l aleagã pe cel mai ieftin.
S
Chiar dacã medicii specialiºti prescriu medicamente care sunt cele mai bune pentru ei, statul român are fonduri insuficiente. Drept ”premii de consolare” pentru vieþile lor distruse, aceºti copii, astãzi deveniþi adulþi, primesc aproape 1.200 de lei pe lunã de la stat.
O ficial, nu sunt bani Ministerul Sãnãtãþii aratã cã-i pasã ºi anul trecut a dat un ordin prin care a limitat plafonul de decontare a medicamentelor, limitând totodatã ºansa la viaþã a tinerilor bolnavi cu HIV\SIDA. ”De aproape ºase luni nu se mai acordã tratamentul integral. Se dã douã sãptãmâni, dupã aceea alte douã sãptãmâni nu se mai dau ºi tot aºa. Sau se schimbã de la lunã la lunã ºi dacã
COLÞUL LUI DENIS
oveºti de viaþã fãrã statistici oficiale: ”Sidoasa dracului, ne îmbolnãveºti copiii!”
P
pentru decontarea schemei complete de tratament. ”Nu poþi sã cheltuieºti bani mai mulþi decât ai în buzunar. La nivel naþional s-a stabilit costul mediu pe pacient de 2.400 de lei\lunã. La Petroºani, costul mediu este de 3.400 de lei. În cazurile în care boala este mai avansatã, cresc costurile pentru tratament, iar Ministerul Sãnãtãþii a limitat plafonul de decontare, printr-un ordin emis anul trecut. Sperãm ca problema sã fie rezolvatã anul acesta, la semnarea noului contract cu Casa Judeþeanã de Asigurãri”, a precizat dr. Vasilescu.
proape 300 de A copii îmbolnãviþi în Valea Jiului La începutul anilor 90, în Valea Jiului au fost înregistrate – total întâmplãtor –
Bolnavii cu HIV\SIDA,
condamnaþi la moarte
de unde s-ar fi îmbolnãvit sute de copii din Valea Jiului. Variante sunt sângele prelucrat la italieni, vaccinuri aduse din Franþa, studenþii strãini trataþi în zonã ori virusul hepatitei B, care ar fi suferit mutãri genetice, transformându-se în temutul HIV. ”E prea demult sã mai dezgrop morþii. Niciodatã nu s-a ºtiut cauza realã, am putut doar sã ne dãm cu presupusul. Erau niºte speculaþii legate de niºte preparate de sânge din Italia, la acea vreme România nu avea linie tehnologicã pentru prepararea sângelui. Copiii puteau lua din transfuzii, cã nu aveai cum sã le testezi, fiindcã la acea vreme nu se ºtia de HIV. A mai existat ºi talieni, transfuzii, varianta cã acest virus este studenþi strãini, un frate al hepatitei B, care virusul hepatic modifis-a dezvoltat ºi a devenit mai 273 de cazuri de infectare cu cat – posibile cauze rezistent. O altã presupunere HIV. Cele mai multe dintre cazuri sunt la Vulcan, proceneste cã s-a luat prin interDr. Mariana Mateescu, tul bolnavilor venþiile chirurgicale ºi trusele medic primar pediatru, a fiind de care au fost folosite la un alt declarat cã nu se ºtie nici 40,68%, bolnav de SIDA. La noi în acum urmat de România ºi în Valea Jiului au Petrofost aduºi foarte mulþi stuii cu v a ºani, cu ln o b denþi strãini, negri, care ”Dacã aproape A îºi fac ID S dupã descoperirea bolii, \ IV a H t 30% ºi tã de tra le p au fost gãsiþi ºi ei bolm o c , Petrila, cu schema normalã ã þ ia v navi”, a declarat dr. o t trãi 14,22%. mai grav e e C ment, po Mariana Mateescu. i. n a Dar dincolo de iate. HIV 60-70 de c o la s a ã i n n â p fecþiu statistici oficiale ate mor de a i orice boalã po epistaþi în i e ã c e º apãrute pe hârtiile ealã atea c it ã r n u lã p im funcþie de scade Ministerului Sãnãtãþii i o sim uri ºi . Chiar º m lã a e t t r a internãrile în o o p m sunt poveºtile oamefi rtalã. Se o , ” m a i e f s ã e t spitale m nilor. ªi acum, la mai poa urere de bine de 20 de ani de la de la o d n ia a Dr. Mar Tot ea mai spune cã îmbolnãvirea lor, pãrinþii teescu. a M descoperirile legate de nu pot explica, nici lor ºi nici aceastã boalã au început sã copiilor lor, azi poate pãrinþi la rândul lor, ce s-a întâmplat. Oficial, nimeni nu vorbeºte despre tragedia care le-a schimbat vieþile pentru totdeauna. Încã mai existã teama de discriminare, societatea noastrã fiind expertã în a-i batjocori pe cei bolnavi cu HIV\SIDA. Cât despre vinovaþi, nimeni nu ºtie pe cine ºi cum sã dea vina, întrucât aceºtia nu au fost descoperiþi niciodatã, deoarece nici cauza îmbolnãvirii nu a fost depistatã. Tot ce ºtiau pãrinþii bolnavilor în anii 90 era cã ºi-au dus copiii la spital pentru un banal vaccin ori simple intervenþii chirurgicale ºi s-au întors afectaþi de o maladie ce a secerat sute de mii de vieþi.
fie fãcute în 1992, iar trei ani mai târziu se descoperiserã peste 100 de cazuri. Toþi acei copii au fost depistaþi cu HIV\SIDA în urma internãrii lor în spitale. Mulþi dintre aceºtia, care au murit mai târziu ºi nu au mai fost internaþi, nici mãcar nu au ºtiut ce i-a lovit. ”În 1992 am început sã-i depistãm, aflaserãm ºi noi atunci de aceastã boalã. În
Lupeniul ºi Uricaniul nu au avut nici unul. Problema era cã foarte mult timp nu ai avut voie sã spui. Primelor analize s-au dat niºte numere în loc de numele pacienþilor ºi numai medicul ºtia cine sunt, apoi chema pãrinþii în cel mai mare secret”, mai spune medicul. Dr. Mariana Mateescu mai povesteºte, cu amãrãciune, cã
Valentina Bloch, din Vulcan, a avut patru copii. În 2004 a rãmas fãrã cel mai mic dintre ei, Vlãduþ, care a murit la 14 ani. Tragedia i-a marcat pentru totdeauna chipul, brãzdat de riduri adânci. Ca mamã, se considerã cea mai vinovatã cã a permis ca un sistem medical defectuos sã-i ucidã copilul cel mai iubit. ”Vlãduþ a fost cel mai mic dintre copii, a fost fãcut mai la bãtrâneþe ºi era tare ºugubãþ. Tot timpul era pus pe glume, tot timpul râdea, era vesel. Pânã într-o zi, când nu s-a mai ridicat din pat ºi spunea cã îl dor plãmânii. L-am dus la spital, la Vulcan ºi acolo au spus cã are pneumonie. În douã sãptãmâni a ajuns piele ºi os. Medicul ºi asistentele tot umblau pe lângã mine ºuºotind, dar nu am ºtiut de ce. Într-o zi, medicul pediatru care se ocupase de el mi-a dat un plic ºi mi-a trimis copilul la Timiºoara. Nu am avut curaj sã-l deschid ºi abia la Timiºoara am aflat cã Vlãduþ are SIDA. Trei ore mai târziu a murit…
I
ni se prescriu, de exemplu, patru medicamente, ni se dau doar douã. Nu are nici un efect dacã iei douã medicamente în loc de patru sau dacã întrerupi douã sãptãmâni. Statul ne-a îmbolnãvit, noi nu eram bolnavi. Pãrinþii noºtri nu au HIV, noi am luat din spital ºi nimeni nu a plãtit de atâta amar de ani, în afarã de noi. Acum ne condamnã la moarte, cã poate suntem mai puþin costisitori aºa”, declarã, supãratã, Florentina S., de 23 de ani, din Vulcan. Dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, de care aparþine Centrul HIV Petroºani, spune cã nu sunt fonduri suficiente
D
de boalã, dã 290 de lei pensie ne ul at st it, ãv ln bo ai entru cã ne-a îm þiva, care au boala m câ la ai m nu ar (d ã an i. Un preþ 400 de lei ajutor de hr . Aproape 1.200 de le or þit so în de or ut aj i rea publicã la avansatã) ºi 500 de le struse, pentru hãrþui di e tr as no ile eþ vi ru rte de carte prea mic pent nu am putut avea pa cã ul pt fa ru nt pe ºi care am fost supuºi ia ROTARU la fel ca ceilalþi”. Mar Doamne, dacã aº
”P
1995 s-a depãºit suta. Noi îi depistam când se internau ºi numai dacã pãrinþii erau de acord sã îi testãm ºi pentru asta. Cele mai multe cazuri au fost la spitalele din Vulcan, Petroºani ºi Petrila,
mulþi copii din Petrila au fost infectaþi cu HIV\SIDA de cãtre o asistentã medicalã, care fãcea injecþii cu aceeaºi seringã: ”S-au îmbolnãvit copii din cauza unei individe din Petrila, care fãcea tratamente în cartier. Ea susþinea
avea o putere, le-aº face la fel tuturor celor care mi-au omorât copilul. E vina mea cã l-am dus la spital când era mic, pentru tot felul de vaccinuri, trebuia sã îl las aºa ºi Vlãduþ ar mai fi trãit ºi azi. Ar fi fost un bãrbat mare,
frumos ºi deºtept”, povesteºte Valentina Bloch plângând. Ceilalþi bolnavi cu HIV\SIDA au trecut prin umilinþe greu de imaginat ºi de acceptat. Majoritatea lor au fost ameninþaþi cu exmatricularea, deoarece la acea vreme nu se ºtiau multe despre cumplita maladie. Maria Rotaru, de 23 de ani, din Petroºani, povesteºte cã boala ei s-a descoperit la 9
ani. De atunci viaþa ei s-a schimbat complet. A fost obligatã sã se mute la o ºcoalã ajutãtoare, pentru copii cu retard mintal, unde a învãþat… sã gãteascã. ”Aveam 9 ani când am aflat, m-a dus mama la spital cã aveam probleme cu stomacul. Atunci am aflat ce am ºi mama a fost îngrozitã, nu ºtia cum sã acopere mai mult boala mea. Dar asistenta care a avut grijã de mine la spital a împânzit tot cartierul ºi s-a dus ºi la ºcoalã, ”sã informeze” lumea. Nici nu vreþi sã ºtiþi ce scandal a fost atunci. Stãteam în faþa clasei ºi vreo 20 de pãrinþi urlau la mine: ”Sidoasa dracului, ne îmbolnãveºti copiii! Sã nu te atingi de ei!”. Directorul ºi învãþãtoarea i-au spus mamei cã, dacã nu mã mutã de bunãvoie, mã exmatriculeazã. Mamei îi era fricã, nu ºtia nici ea cã nu se ia boala asta, cu toate asigurãrile date de medici. Cum ai putea avea încredere într-un spital unde copilul þi-a fost nenorocit? M-a transferat la o ºcoalã ajutãtoare ºi acolo am învãþat sã spãl pe jos ºi sã fac de mâncare. Nu mã pot angaja niciunde, în primul rând din cauza diplomei, iar apoi pentru cã sunt bolnavã ºi
oamenii încã se mai uitã ciudat dupã mine”, spune tânãra. Cât despre medicamente, Maria Rotaru este de pãrere cã încã se fac experimente pe bolnavii cu HIV: ”Ne dau medicamente pentru o sãptãmânã, douã, de probã, sã vadã cum merge ºi luna viitoare îþi dã altele, cã nu mai sunt bani. Eu luam la un moment dat 14 pastile pe zi. Dacã þi le schimbã, trebuie sã mergi la medicul
de la Timiºoara sau de la Bucureºti, sã le vadã. Avem bilete de tren, 12 dus-întors, dar ei nu iau în considerare cã mai trebuie plãtit tramvaiul, taxiul ºi ºederea acolo. Eu cred cã se fac experimente pe noi, cã încã nu s-a gãsit un mod de a pune capãt bolii”. Totuºi, tânãra se declarã mai fericitã decât alþii. Are un copil de doi ani, care nu este bolnav cu HIV\SIDA ºi nici soþul nu a fost îmbolnãvit: ”Copilul nostru nu este bolnav, eu am tipul de HIV pe care nu-l dau, ci îl gãzduiesc. Dacã naºti prin cezarianã, riscul sã nu se îmbolnãveascã bebeluºul este de 95%. Medicii mi-au spus cã primul ºi al doilea copil pot ieºi sãnãtoºi, dar al treilea nu mai are nicio ºansã. Nici soþul meu nu este bolnav ºi la început, când i-am spus ce boalã am, mi-a rãspuns: ”Aºa, ºi?”. Am fost foarte fericitã cã am gãsit pe cineva care nu m-a respins, dupã toþi anii în care se ferea lumea de mine, de parcã eram leproasã”. Articol preluat din Ziarul de Investigaþii Autor: Anamaria NEDELCOFF
Cronica Vãii Jiului |Marti, 21 februarie 2012
6 Dezvãluiri
Dezvãluiri 7 cã fierbe bine seringa, dar degeaba. Nu a crezut cã ea a fost de vinã, pânã nu ºi-a infectat proprii copii cu HIV\SIDA. Nu ºtiu cine este, cã lucrurile astea erau foarte secrete”.
ute de bolnavi cu HIV\SIDA din Valea Jiului sunt condamnaþi la moarte de statul român, acelaºi stat care la sfârºitul anilor `90 i-a îmbolnãvit în spitalele româneºti. Duc de peste 20 de ani povara cumplitei maladii pe umeri, iar acum îºi iau tratamentul o datã la douã sãptãmâni sau o datã pe lunã ºi trebuie sã-l aleagã pe cel mai ieftin.
S
Chiar dacã medicii specialiºti prescriu medicamente care sunt cele mai bune pentru ei, statul român are fonduri insuficiente. Drept ”premii de consolare” pentru vieþile lor distruse, aceºti copii, astãzi deveniþi adulþi, primesc aproape 1.200 de lei pe lunã de la stat.
O ficial, nu sunt bani Ministerul Sãnãtãþii aratã cã-i pasã ºi anul trecut a dat un ordin prin care a limitat plafonul de decontare a medicamentelor, limitând totodatã ºansa la viaþã a tinerilor bolnavi cu HIV\SIDA. ”De aproape ºase luni nu se mai acordã tratamentul integral. Se dã douã sãptãmâni, dupã aceea alte douã sãptãmâni nu se mai dau ºi tot aºa. Sau se schimbã de la lunã la lunã ºi dacã
COLÞUL LUI DENIS
oveºti de viaþã fãrã statistici oficiale: ”Sidoasa dracului, ne îmbolnãveºti copiii!”
P
pentru decontarea schemei complete de tratament. ”Nu poþi sã cheltuieºti bani mai mulþi decât ai în buzunar. La nivel naþional s-a stabilit costul mediu pe pacient de 2.400 de lei\lunã. La Petroºani, costul mediu este de 3.400 de lei. În cazurile în care boala este mai avansatã, cresc costurile pentru tratament, iar Ministerul Sãnãtãþii a limitat plafonul de decontare, printr-un ordin emis anul trecut. Sperãm ca problema sã fie rezolvatã anul acesta, la semnarea noului contract cu Casa Judeþeanã de Asigurãri”, a precizat dr. Vasilescu.
proape 300 de A copii îmbolnãviþi în Valea Jiului La începutul anilor 90, în Valea Jiului au fost înregistrate – total întâmplãtor –
Bolnavii cu HIV\SIDA,
condamnaþi la moarte
de unde s-ar fi îmbolnãvit sute de copii din Valea Jiului. Variante sunt sângele prelucrat la italieni, vaccinuri aduse din Franþa, studenþii strãini trataþi în zonã ori virusul hepatitei B, care ar fi suferit mutãri genetice, transformându-se în temutul HIV. ”E prea demult sã mai dezgrop morþii. Niciodatã nu s-a ºtiut cauza realã, am putut doar sã ne dãm cu presupusul. Erau niºte speculaþii legate de niºte preparate de sânge din Italia, la acea vreme România nu avea linie tehnologicã pentru prepararea sângelui. Copiii puteau lua din transfuzii, cã nu aveai cum sã le testezi, fiindcã la acea vreme nu se ºtia de HIV. A mai existat ºi talieni, transfuzii, varianta cã acest virus este studenþi strãini, un frate al hepatitei B, care virusul hepatic modifis-a dezvoltat ºi a devenit mai 273 de cazuri de infectare cu cat – posibile cauze rezistent. O altã presupunere HIV. Cele mai multe dintre cazuri sunt la Vulcan, proceneste cã s-a luat prin interDr. Mariana Mateescu, tul bolnavilor venþiile chirurgicale ºi trusele medic primar pediatru, a fiind de care au fost folosite la un alt declarat cã nu se ºtie nici 40,68%, bolnav de SIDA. La noi în acum urmat de România ºi în Valea Jiului au Petrofost aduºi foarte mulþi stuii cu v a ºani, cu ln o b denþi strãini, negri, care ”Dacã aproape A îºi fac ID S dupã descoperirea bolii, \ IV a H t 30% ºi tã de tra le p au fost gãsiþi ºi ei bolm o c , Petrila, cu schema normalã ã þ ia v navi”, a declarat dr. o t trãi 14,22%. mai grav e e C ment, po Mariana Mateescu. i. n a Dar dincolo de iate. HIV 60-70 de c o la s a ã i n n â p fecþiu statistici oficiale ate mor de a i orice boalã po epistaþi în i e ã c e º apãrute pe hârtiile ealã atea c it ã r n u lã p im funcþie de scade Ministerului Sãnãtãþii i o sim uri ºi . Chiar º m lã a e t t r a internãrile în o o p m sunt poveºtile oamefi rtalã. Se o , ” m a i e f s ã e t spitale m nilor. ªi acum, la mai poa urere de bine de 20 de ani de la de la o d n ia a Dr. Mar Tot ea mai spune cã îmbolnãvirea lor, pãrinþii teescu. a M descoperirile legate de nu pot explica, nici lor ºi nici aceastã boalã au început sã copiilor lor, azi poate pãrinþi la rândul lor, ce s-a întâmplat. Oficial, nimeni nu vorbeºte despre tragedia care le-a schimbat vieþile pentru totdeauna. Încã mai existã teama de discriminare, societatea noastrã fiind expertã în a-i batjocori pe cei bolnavi cu HIV\SIDA. Cât despre vinovaþi, nimeni nu ºtie pe cine ºi cum sã dea vina, întrucât aceºtia nu au fost descoperiþi niciodatã, deoarece nici cauza îmbolnãvirii nu a fost depistatã. Tot ce ºtiau pãrinþii bolnavilor în anii 90 era cã ºi-au dus copiii la spital pentru un banal vaccin ori simple intervenþii chirurgicale ºi s-au întors afectaþi de o maladie ce a secerat sute de mii de vieþi.
fie fãcute în 1992, iar trei ani mai târziu se descoperiserã peste 100 de cazuri. Toþi acei copii au fost depistaþi cu HIV\SIDA în urma internãrii lor în spitale. Mulþi dintre aceºtia, care au murit mai târziu ºi nu au mai fost internaþi, nici mãcar nu au ºtiut ce i-a lovit. ”În 1992 am început sã-i depistãm, aflaserãm ºi noi atunci de aceastã boalã. În
Lupeniul ºi Uricaniul nu au avut nici unul. Problema era cã foarte mult timp nu ai avut voie sã spui. Primelor analize s-au dat niºte numere în loc de numele pacienþilor ºi numai medicul ºtia cine sunt, apoi chema pãrinþii în cel mai mare secret”, mai spune medicul. Dr. Mariana Mateescu mai povesteºte, cu amãrãciune, cã
Valentina Bloch, din Vulcan, a avut patru copii. În 2004 a rãmas fãrã cel mai mic dintre ei, Vlãduþ, care a murit la 14 ani. Tragedia i-a marcat pentru totdeauna chipul, brãzdat de riduri adânci. Ca mamã, se considerã cea mai vinovatã cã a permis ca un sistem medical defectuos sã-i ucidã copilul cel mai iubit. ”Vlãduþ a fost cel mai mic dintre copii, a fost fãcut mai la bãtrâneþe ºi era tare ºugubãþ. Tot timpul era pus pe glume, tot timpul râdea, era vesel. Pânã într-o zi, când nu s-a mai ridicat din pat ºi spunea cã îl dor plãmânii. L-am dus la spital, la Vulcan ºi acolo au spus cã are pneumonie. În douã sãptãmâni a ajuns piele ºi os. Medicul ºi asistentele tot umblau pe lângã mine ºuºotind, dar nu am ºtiut de ce. Într-o zi, medicul pediatru care se ocupase de el mi-a dat un plic ºi mi-a trimis copilul la Timiºoara. Nu am avut curaj sã-l deschid ºi abia la Timiºoara am aflat cã Vlãduþ are SIDA. Trei ore mai târziu a murit…
I
ni se prescriu, de exemplu, patru medicamente, ni se dau doar douã. Nu are nici un efect dacã iei douã medicamente în loc de patru sau dacã întrerupi douã sãptãmâni. Statul ne-a îmbolnãvit, noi nu eram bolnavi. Pãrinþii noºtri nu au HIV, noi am luat din spital ºi nimeni nu a plãtit de atâta amar de ani, în afarã de noi. Acum ne condamnã la moarte, cã poate suntem mai puþin costisitori aºa”, declarã, supãratã, Florentina S., de 23 de ani, din Vulcan. Dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, de care aparþine Centrul HIV Petroºani, spune cã nu sunt fonduri suficiente
D
de boalã, dã 290 de lei pensie ne ul at st it, ãv ln bo ai entru cã ne-a îm þiva, care au boala m câ la ai m nu ar (d ã an i. Un preþ 400 de lei ajutor de hr . Aproape 1.200 de le or þit so în de or ut aj i rea publicã la avansatã) ºi 500 de le struse, pentru hãrþui di e tr as no ile eþ vi ru rte de carte prea mic pent nu am putut avea pa cã ul pt fa ru nt pe ºi care am fost supuºi ia ROTARU la fel ca ceilalþi”. Mar Doamne, dacã aº
”P
1995 s-a depãºit suta. Noi îi depistam când se internau ºi numai dacã pãrinþii erau de acord sã îi testãm ºi pentru asta. Cele mai multe cazuri au fost la spitalele din Vulcan, Petroºani ºi Petrila,
mulþi copii din Petrila au fost infectaþi cu HIV\SIDA de cãtre o asistentã medicalã, care fãcea injecþii cu aceeaºi seringã: ”S-au îmbolnãvit copii din cauza unei individe din Petrila, care fãcea tratamente în cartier. Ea susþinea
avea o putere, le-aº face la fel tuturor celor care mi-au omorât copilul. E vina mea cã l-am dus la spital când era mic, pentru tot felul de vaccinuri, trebuia sã îl las aºa ºi Vlãduþ ar mai fi trãit ºi azi. Ar fi fost un bãrbat mare,
frumos ºi deºtept”, povesteºte Valentina Bloch plângând. Ceilalþi bolnavi cu HIV\SIDA au trecut prin umilinþe greu de imaginat ºi de acceptat. Majoritatea lor au fost ameninþaþi cu exmatricularea, deoarece la acea vreme nu se ºtiau multe despre cumplita maladie. Maria Rotaru, de 23 de ani, din Petroºani, povesteºte cã boala ei s-a descoperit la 9
ani. De atunci viaþa ei s-a schimbat complet. A fost obligatã sã se mute la o ºcoalã ajutãtoare, pentru copii cu retard mintal, unde a învãþat… sã gãteascã. ”Aveam 9 ani când am aflat, m-a dus mama la spital cã aveam probleme cu stomacul. Atunci am aflat ce am ºi mama a fost îngrozitã, nu ºtia cum sã acopere mai mult boala mea. Dar asistenta care a avut grijã de mine la spital a împânzit tot cartierul ºi s-a dus ºi la ºcoalã, ”sã informeze” lumea. Nici nu vreþi sã ºtiþi ce scandal a fost atunci. Stãteam în faþa clasei ºi vreo 20 de pãrinþi urlau la mine: ”Sidoasa dracului, ne îmbolnãveºti copiii! Sã nu te atingi de ei!”. Directorul ºi învãþãtoarea i-au spus mamei cã, dacã nu mã mutã de bunãvoie, mã exmatriculeazã. Mamei îi era fricã, nu ºtia nici ea cã nu se ia boala asta, cu toate asigurãrile date de medici. Cum ai putea avea încredere într-un spital unde copilul þi-a fost nenorocit? M-a transferat la o ºcoalã ajutãtoare ºi acolo am învãþat sã spãl pe jos ºi sã fac de mâncare. Nu mã pot angaja niciunde, în primul rând din cauza diplomei, iar apoi pentru cã sunt bolnavã ºi
oamenii încã se mai uitã ciudat dupã mine”, spune tânãra. Cât despre medicamente, Maria Rotaru este de pãrere cã încã se fac experimente pe bolnavii cu HIV: ”Ne dau medicamente pentru o sãptãmânã, douã, de probã, sã vadã cum merge ºi luna viitoare îþi dã altele, cã nu mai sunt bani. Eu luam la un moment dat 14 pastile pe zi. Dacã þi le schimbã, trebuie sã mergi la medicul
de la Timiºoara sau de la Bucureºti, sã le vadã. Avem bilete de tren, 12 dus-întors, dar ei nu iau în considerare cã mai trebuie plãtit tramvaiul, taxiul ºi ºederea acolo. Eu cred cã se fac experimente pe noi, cã încã nu s-a gãsit un mod de a pune capãt bolii”. Totuºi, tânãra se declarã mai fericitã decât alþii. Are un copil de doi ani, care nu este bolnav cu HIV\SIDA ºi nici soþul nu a fost îmbolnãvit: ”Copilul nostru nu este bolnav, eu am tipul de HIV pe care nu-l dau, ci îl gãzduiesc. Dacã naºti prin cezarianã, riscul sã nu se îmbolnãveascã bebeluºul este de 95%. Medicii mi-au spus cã primul ºi al doilea copil pot ieºi sãnãtoºi, dar al treilea nu mai are nicio ºansã. Nici soþul meu nu este bolnav ºi la început, când i-am spus ce boalã am, mi-a rãspuns: ”Aºa, ºi?”. Am fost foarte fericitã cã am gãsit pe cineva care nu m-a respins, dupã toþi anii în care se ferea lumea de mine, de parcã eram leproasã”. Articol preluat din Ziarul de Investigaþii Autor: Anamaria NEDELCOFF
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 21 februarie 2012
Ne cerem scuze cã aþi dat cu maºina-n groapã... dministraþia de la Petroºani îºi cere scuze ºoferilor care au probleme din cauza gropilor care s-au format în asfalt în urma mijloacelor folosite pentru deszãpezit.
A
Petroºaniul, lacul lebedelor P
entru a merge pur ºi simplu pe stradã în aceste zile, avem nevoie de cizme de cauciuc ºi de sprint pentru a sãri peste bãlþile formate dupã topirea zãpezilor. Petroºaniul exceleazã la acest capitol.
Petroºaniul a devenit o mare bãltã în care oamenii trebuie sã poarte cizme de cauciuc pentru a putea merge pe stradã. Dupã nici douã zile de temperaturi cu plus, munþii de
Poliþiºtii feroviari din Hunedoara, la sinistraþi oliþiºtii feroviari P din judeþul Hunedoara s-au alãturat ºi ei campaniilor umanitare demarate în þarã pentru ajutorarea sinistraþilor din Vrancea.
zãpadã de pe marginea drumurilor au început sã se topeascã, iar acum ne confruntãm cu o altã problemã, cea a strãzilor inundate. În unele zone, lacurile formate sunt atât de mari încât doar vidanjele de la Apa Serv pot face faþã situaþiei. Oamenii îºi ridicã pantalonii ºi sar sprinþari ca ºi cangurii prin apã, doar, doar vor scãpa fãrã apã în papuci.“ Asta e democraþia în România. Sãrim prin apã ca ºi purecii de pe unu’ pe altul”, ne-a declarat o femeie. “Este foarte greu. Nu reuºeºti fãrã sã te uzi”, spune ºi o tânãrã“ Aºa bãlþi mari nu
La sfârºit sãptãmânii trecute cel de-al treilea convoi a plecat din judeþ spre oamenii care sunt înzãpeziþi ºi fãrã ajutor. „Transportul cu peste 3,5 tone de alimente a plecat spre judetul Vrancea. Acolo autoritãþile locale vor decide cine are nevoie de alimente. Este vorba despre ulei, zahãr,
Lichidatorul judiciar, Societatea REDRESARE LICHIDARE SPRL Cluj Napoca, Vinde apartament cu 4 camere si dependinte situat în localitatea Vulcan, B-dul Mihai Viteazu nr 16, bl 1A, sacara B, etaj IV, apt 15 jud. Hunedoara, Proprietatea debitoarei SC DASINDRI IMPEX SRL Cluj Napoca, având ca preþ de pornire a licitaþiei publice valoarea de evaluare 110.000,00 lei diminuatã cu 25%, respectiv 82.500,00 lei. Licitatiile vor avea loc în fiecare zi de joi , la ora 16, la sediul lichidatorului judiciar din Cluj Napoca, Aleea Mogoºoaia Nr 3, sc 8, apt 75, jud Cluj, începând cu ziua de miercuri 29.02.2012. La licitatie pot participa persoanele fizice sau juridice, române sau straine care vor prezenta lichidatorului judiciar urmatoarele documente: Persoanele juridice: oferta, dovada achitarii garantiei de participare la licitaþie a procentului de minim 10% din pretul de strigare (11.000 lei), care în caz de nead-
am mai vãzut demult. Acum ni se întoarce nouã cu toatã zãpada asta...”, a grãit un bãtrân. Aºa se face cã oamenii, în special la trecerile de pietoni, fac tot posibilul sã nu se ude la picioare, deºi uneori este imposibil. De altfel, acesta este doar începutul. Când se va încãlzi mai tare, dupã câteva zile, situaþia tinde sã devinã ºi mai problematicã. Pânã una, alta, muncitorii de la primãrie ºi de la RETIM, curãþã trotuarele de grãmezile de zãpadã. Luiza ANDRONACHE
fãinã, conserve, apã mineralã, toate aduse de angajaþii Poliþiei TF, angajaþii CFR Simeria, elevii de la Liceul din Simeria, oameni de toate vârstele ºi câteva societãþi comerciale”, spune Vasile Hriþac, ºeful Serviciului Poliþie TF Hunedoara, organizatorul campaniei. Diana MITRACHE
judecare se restituie ofertantului; certificatul de înmatriculare al ofertantului, actul constitutiv, imputernicire pentru reprezentantul ofertantului si copia actului de identitate al acestuia Persoanele fizice: oferta, dovada achitarii garantiei de participare la licitatie a procentului de minim 10% din pretul total de strigare (11.000 lei), care se restituie in caz de neadjudecare, copia si originalul actelor de identitate al ofertantului. Pasul de supraofertare pentru vânzarea acestui bun este de 2% Termenul pentru plata integralã a pretului de adjudecare, este de 30 de zile de la data adjudecarii. În cazul în care ofertantul caruia i se adjudeca acest bun, nu achita in termenul de 30 zile de la adjudecare pretul integral al bunului adjudecat, acesta pierde garantia de 10% iar bunul va fi supus unei noi licitatii. Conform art.53 din Legea insolventei, bunul adjudecat se va transmite in proprietatea adjudecarului liber de orice sarcini. Informatii suplimentare la telefon 0723521159, 0729006396; Tel fax: 0364 401222; email:redresare@yahoo.com
Centura Municipiului Petroºani, pe porþiunea între Piaþa Dacia ºi zona Lukoil, a fost grav afectatã de intervenþia utilajelor ºi a sãrii folosite pentru deszãpezire. Pe o porþiune de câþeva zeci de metri ºoferii sunt nevoiþi sã facã slalom printre craterele ce s-au format în asfalt, asta pentru a nu îºi strica maºinile. Autoritãþile locale susþin cã
trosonul respectiv este betonat ºi, din pãcate, este necesarã intervenþia asupra acesteia în fiecare an, pânã la turnarea unui nou covor asfaltic, al cãrui cost este semnificativ. Directorul executiv al SPADPP, Lucian Dragomir, afirmã cã imediat ce starea vremii se va îmbunãtãþi, centura va intra într-un proces de reparare, care va ridica simþitor calitatea acesteia. “ Este o prioritate pentru noi refacerea acelui sector de drum iar cum vom putea o sã intervenim. Pânã atunci dorim sã prezentãm scuze ºoferilor pentru situaþia creatã”, spune Dragomir. Marius MITRACHE
Iarna creºte vânzãrile la hainele pentru cãþei u doar oamenii N au avut de suferit de pe urma gerului din aceastã iarnã, ci ºi animalele, mai ales cele de companie. Iar stãpânii iubitori ai patrupedelor au dat fuga la magazinele care comercializeazã produse specifice ºi ºi-au îmbrãcat prietenii necuvântãtori. În aceastã iarnã care pare sã nu se mai termine, strãzile au devenit multicolore. ªi nu ne referim la îmbrãcãmintea oamenilor, specificã anotimpului rece, ci a cãþeilor, pentru care stãpânii au cumpãrat hãinuþe groase care sã le „dubleze” blana. Pentru ca prietenii lor necuvântãtori sã nu sufere de frig atunci când ies la plimbare pe afarã, oamenii nu s-au mai uitat la bani ºi le-au asigurat acestora confortul. Iar oferta este generoasã chiar ºi acum. „În funcþie de talia câinelui, de model, dar ºi de materialul din care este confecþionatã, o hãinuþã poate costa de la 35 de lei la 80 de lei cele cu blanã. Avem haine pentru cãþei din fâº, trico-
tate sau chiar cu blanã pe interior. Cele mai cãutate au fost, evident, cele mai ieftine”, ne-a declarat reprezentanta unui magazin de specialitate. Sunt o mulþime de firme care asigurã hãinuþe pentru cãþei, de regulã cele care distribuie ºi hranã pentru animalele de casã, aºa cã oferta este diversificatã. „Am luat o hãinuþã de fâº, tip vestuþã, care se prinde sub burticã. Am un caniche de talie micã ºi nu vreau sã sufere din cauza gerului, pentru cã este tare friguros”, spune o cumpãrãtoare pentru care confortul animalului de companie este foarte important. Cei mai cu dare de mânã pot cumpãra chiar o salopetã, cu capse, care acoperã ºi picioarele animalului. Second – hand-ul, varianta ieftinã Mai este însã o soluþie,
pentru cei care nu îºi permit sã cumpere hãinuþe speciale pentru cãþei: magazinele cu haine second – hand. Cele de oameni, de unde se achiziþioneazã hãinuþe pentru copii. Aºa cã un tricou mai gros pentru þânci poate deveni uºor o hãinuþã care sã îi apere pe cãþei de frigul iernii . ªi costã doar câþiva lei. „Nu am avut bani pentru haine speciale, dar m-am dus la magazinele cu haine la mâna a doua ºi am luat de acolo. Sunt haine pentru copii, care cãþeluºei mele îi vin foarte bine”, spune o femeie pentru care pensia este neîndestulãtoare ca sã îºi permitã „luxul” unei haine speciale pentru câini. ªi cum iarna pare sã nu se mai termine, iar primãvara se lasã aºteptatã, vânzãrile continuã. Car men COSMAN
Politic 9
Cronica Vãii Jiului |Marti, 21 februarie 2012
UNPR ºi-a desemnat candidaþii la primãrii eprezentanþii UNPR Hunedoara ºi-au desemnat candidaþii la primãrii ºi la consiliile locale. Singurul oraº important unde nu se ºtie încã cine va candida, este municipiul Deva.
R „Chiulangiii” din politicã, pe toate gardurile n judeþul Hunedoara, parlamentarii opoziþiei sunt ”demascaþi” de cei ai puterii cã s-ar lãfãi pe banii oamenilor de rând, având în vedere cã au intrat în grevã parlamentarã. ªi asta prin afiºe lipite pe copaci în mai multe localitãþi ale judeþului, în care sunt arãtaþi ”chiulangiii”.
Î
Parlamentarii opoziþiei nu se lasã mai prejos ºi spun cã, ceea ce ar fi trebuit sã le aducã prejudicii de imagine, le aduce o campanie pozitivã. ”Ei vorbesc? (cei din PDL – n.r.) În afarã de a lipi afiºe cu noi pe garduri, nu au fost în
stare de nimic. Dacã vor, sã facã o comparaþie între cum am votat noi, cei din opoziþie legea pensiilor ºi cum au votat-o ei. Sã spunã ºi cum au pierdut peste 3 milioane de euro de la Uniunea Europeanã… Ei nu înþeleg cã pânã la urmã ne-au fãcut reclamã, pentru cã noi nu mergem în Parlament sã legiferãm furtul. Pãcat cã îºi cheltuiesc banii pe prostii, sunt atâþia oameni care au nevoie de ajutor”, a declarat senatorul Cosmin Nicula. Mariana Câmpean, deputat PNL de Hunedoara, spune cã de fapt chiulangii sunt pedeliºtii. ”Indemnizaþiile noastre vor fi donate oamenilor necãjiþi. Iar noi am anunþat cã am
intrat în grevã parlamentarã. Problema este de ce nu vin cei de la putere la parlament? De unde au ei bani pentru asemenea afiºe în toate judeþele þãrii? Sunt bani mai mulþi decât pentru o campanie, mai bine ajutau sinistraþii cu ei. Ei sunt cei care chiulesc, nu noi”, spune Mariana Câmpean. Deputatul PSD Cristian Resmeriþã considerã cã afiºele lipite pe garduri, stâlpi ºi copaci reprezintã o campanie de dezinformare: ”Este clar o încercare de a dezinforma. Cei de la putere au numãrul de voturi necesar ca sã treacã proiectele, dar dacã ei nu vin la servici, nu au cvorum”. ”Atât îi duce mintea pe cei
Ultimul Prim – Secretar al Hunedoarei, strateg al PSD ltimul Prim – Secretar al PCR din judeþul Hunedoara, Ion Popa, îi va învãþa pe social – democraþi cum sã câºtige alegerile. Atât pe cele locale, cât ºi pe cele generale.
U
Surse din interiorul partidului vorbesc despre faptul cã Ion Popa ar fi cel ce se va ocupa de instruirea membrilor PSD de la nivelul fiecãrei filiale în vederea
câºtigãrii alegerilor locale ºi generale. Ion Popa este acum secretar executiv al PSD la nivel naþional, dar pânã în 1989 a fost membru marcant al Partidului Comunist Român. De fapt, acelaºi Ion Popa este ultimul PrimSecretar al Comitetului judeþean de partid Hunedoara. Preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor (foto), a precizat, ieri, cã nu ºtie nimic despre acest subiect. „Nu s-a stabilit, deocamdatã, nimic.
Echipa de campanie electoralã se va stabili la nivel de USL ºi ni se va transmite ºi nouã, iar dupã aceeaºi formulã se va face ºi la nivel de
din PDL. În loc sã vadã de mersul bun al parlamentului, de o bunã înþelegere, tipãresc afiºe cu noi. Tipic pentru PDL, dar noi nu putem fin alãturi de oameni mârºavi”, susþine ºi Laurenþiu Nistor, deputat PSD. Bogdan Þîmpãu, deputat PNL, este de pãrere cã banii pentru aceste afiºe erau mai buni dacã ajungeau în Vrancea: ”Pentru acest proiect al lor, de denigrare a noastrã, au alocat cinci milioane de euro. Dacã PDL a cheltuit cinci milioane de euro pe afiºe în timp ce pentru sinistraþii din Vrancea au dat 100.000 de euro, ce aº mai putea sã comentez?” Anamaria NEDELCOFF
judeþ”, a declarat Nistor. Ion Popa este de loc din Ialomiþa, iar în judeþul Hunedoara a venit cu doi ani înainte de Revoluþia din 1989 ºi în foarte scurt timp a reuºit sã-ºi atragã o serie de antipatii. ªi astãzi se vorbeºte despre ordinele pe care obiºnuia sã le
dea, unele de-a dreptul utopice, cum ar fi sã lege cu sârmã brazii din faþa sediului PCR care se încãpãþânau sã nu prindã rãdãcini. Revoluþia l-a prins chiar în sediul Comitetului Judeþean al PCR Hunedoara ºi nu i-a fost bine de loc. A fost înghiontit, lovit, înjurat ºi chiar scuipat de revoluþionarii hunedoreni. Dupã 1989, a fost trimis în judecatã din cauza unor investiþii considerate inutile la un hotel din Geoagiu ºi la Cabana Rotunda, dar a fost achitat de instanþã. S-a convertit între timp în om de afaceri, iar acum locuieºte în Bucureºti. Car men COSMAN
Biroul Politic al UNPR Hunedoara a stabilit cu cine vor merge în alegerile pentru funcþiile de primari ºi consilieri locali. Deocamdatã numele nu au fost fãcute publice, dar, la Hunedoara, este sigur cã în cursa pentru primãrie va intra preºedintele organizaþiei, Robert Muzsic, aspect stabilit chiar ieri. Singura localitate importantã la nivel de judeþ unde deocamdatã nu se ºtie pe cine va arunca UNPR în luptã este Deva, unde actualul primar, Mircia Muntean ar putea lãsa primãria pentru o candidaturã la preºedinþia Consiliului Judeþean Hunedoara.
„Mergem pe patru variante de lucru, dar, la ora la care vorbim, am fãcut listele pe varianta cã mergem singuri în alegeri. Avem liste complete, atât pentru primari, cât ºi pentru consilieri. Toate listele au fost aprobate în Biroul Politic Permanent”, a declarat preºedintele UNPR Hunedoara, Mihail Rudeanu. În cazul în care, pânã la alegeri, UNPR va stabili alianþe cu alte formaþiuni politice, liderii Uniunii sunt deschiºi la discuþii, iar listele întocmite pot suferi modificãri, în funcþie de varianta ce va fi luatã în calcul. Car men COSMAN
Ovidiu Pârâianu îl ajutã pe Barack Obama în campanie unoscutul artist plasC tic Ovidiu Pârâianu, cel care a creat zeci de chei din aur folosind operele lui Constantin Brâncuºi vrea acum sã se implice în campania lui Barack Obama. El i-a creat un steag de campanie ºi chiar va dona bani în contul politicianului de peste Ocean. Ovidiu Pârâianu a creat un
steag din mãtase, alb cu dungi roºii ºi în locul celor 50 de steluþe, care reprezintã statele SUA, a pus chipul lui Obama. Omul vrea sã-ºi prezinte lucrarea la ambasada Statelor Unite ale Americii ºi sã-i sugereze ideea lui celui mai puternic om de pe planetã. „Chipul lui Obama, pe care l-am luat de pe site-ul lui oficial, este în locul fiecãrei stele ºi asta înseamnã cã omul se va implica în politica tuturor celor 50 de
state câte sunt pe teritoriul SUA. Urmeazã ca primul om sã plece în acel turneu politic în fiecare stat, iar eu cred cã un astfel de steag l-ar ajuta”, spune Ovidiu Pârâianu, Mai mult, artistul care cândva a lucrat la minã în Valea Jiului, spune cã va dona în contul politicianului american 100 de dolari,pentru cã vrea sã-l susþinã pe candidatul de peste Ocean. Diana MITRACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 21 februarie 2012 SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL
ANUNÞ Primãria Oraºului Petrila Organizeazã licitaþie publicã în data de 29.02.2012 ora 10:00 Pentru Închirierea prin licitaþie publicã a unui numãr de 4 garaje proprietatea Oraºului Petrila, situate în strada Tudor Vladimirescu, judeþul Hunedoara Durata închirierii este de 5 (cinci) ani. Preþul de pornire al licitaþiei este de 15 lei/mp/an conform HCL 137/2011 privind stabilirea taxelor de concesiune ºi închiriere pentru anul 2012. Taxa de participare la licitaþie este
de: 50 lei. Garanþia de participare la licitaþie diferã în funcþie de metri pãtraþi ai garajului ºi este specificatã în caietul de sarcini. Costul caietului de sarcini este de 20 lei, iar acesta este disponibil la sediul instituþiei. Ofertanþii rãmân angajaþi prin termenii ofertelor lor 90 de zile. Ofertele se depun pânã în data de 29 februarie 2012, ora 09:00 la sediul Primãriei oraºului Petrila. Informaþii suplimentare se pot solicita la sediul Primãriei Oraºului Petrila, str. Republicii, nr. 196, jud. Hunedoara, la telefon/fax 0254550760 sau 0254550977, interior 218 sau pe adresa de mail – Primar, Primar, Pãducel Ilie
s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna februarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.
HOROSCOP
21 februarie 2012
Confuzia ºi sensibilitatea exageratã din prima parte a zilei vã pot afecta relaþiile cu prietenii, mai ales cã sunt ºanse sã nu îi înþelegeþi corect. Amânaþi deciziile importante, cu implicaþii serioase în activitatea profesionalã sau în afaceri. Ar fi bine sã acceptaþi sfaturile unei rude.
Dimineaþa sunteþi din cale afarã de sensibil, nu vã puteþi concentra ºi este posibil sã nu luaþi cele mai bune decizii. Ar fi bine sã evitaþi investiþiile, afacerile ºi sã nu vã implicaþi în activitãþi care vã solicitã prea mult. Încercaþi sã acordaþi mai multã atenþie odihnei ºi relaþiilor.
Nu vã asumaþi nici un risc. Se pare cã nu sunteþi în cea mai bunã formã, nici fizicã, nici intelectualã. Ar fi bine sã evitaþi discuþiile cu o persoanã mai în vârstã, care încearcã sã îºi impunã punctul de vedere într-o chestiune de afaceri. Înarmaþi-vã cu multã rãbdare!
S-ar putea sã aveþi o neînþelegere cu prietenii. Temperaþi-vã agresivitate. Dupã-amiazã aveþi o stare de spirit mai bunã ºi sunt ºanse sã petreceþi clipe romantice împreunã cu partenerul de viaþã. Profitaþi din plin de relaþia cu partenerul de viaþã pentru cã nu veþi regreta.
S-ar putea sã fiþi irascibil, pentru cã nu reuºiþi sã terminaþi la timp o lucrare importantã. Ar fi bine sã nu vã mai chinuiþi astãzi, pentru cã vã lipseºte simþul practic. Se pare cã oboseala acumulatã vã afecteazã capacitatea de concentrare. Relaxaþi-vã în timpul liber.
Sunteþi indispus pentru cã nu staþi prea bine cu banii. Nu este momentul sã luaþi decizii importante. Evitaþi întâlnirile de afaceri sau cu prietenii. Nu sunteþi în formã ºi riscaþi sã stricaþi relaþiile. Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu membrii familiei!
Dimineaþa s-ar putea sã intervinã ceva neprevãzut ºi sã fiþi nevoit sã vã schimbaþi programul. Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã importantã, gata sã vã ajute sã porniþi în afaceri. Nu luaþi decizii în grabã. Nu este exclus sã vã petreceþi seara împreunã cu persoana respectivã.
S-ar parea cã nu aveþi spor la nimic. Ce-i drept, astãzi vã cam lipseºte simþul practic. Nu forþaþi lucrurile. Încercaþi sã vã destindeþi! Dacã v-aþi planificat o cãlãtorie împreunã cu familia, nu ezitaþi. Lãsaþi comoditatea ºi nu vã eschivaþi! Simþul responsabilitãþii ar fi de dorit.
Relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune ºi aveþi ocazia sã petreceþi împreunã momente romantice, poate într-o excursie. Nu este exclus sã cumpãraþi un obiect de valoare, necesar pentru cãmin. Nu vã implicaþi în activitãþi delicate, pentru cã s-ar putea sã nu obþineþi rezultate.
Dimineaþa sunteþi marcat de confuzie. Nu este exclus ca relaþiile parteneriale sã aibã de suferit din aceastã cauzã. Dacã vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere sau sã începeþi o colaborare, nu vã grãbiþi. Ar fi bine sã vã consultaþi ºi cu partenerul de viaþã.
Se pare cã aveþi probleme de sãnãtate din cauza surmenajului. Munciþi mai puþin ºi acordaþi mai mult timp odihnei. Spre searã, s-ar putea ca un prieten sã vã invite la o petrecere. Profitaþi de ocazie, dar aveþi grijã sã evitaþi excesele! Tot ce trebuie este sã vã relaxaþi.
Aveþi planuri mari ºi intenþionaþi sã finalizaþi o activitate importantã, începutã mai demult. Un telefon de la o rudã vã schimbã programul: trebuie sã plecaþi într-o cãlãtorie. S-ar putea sã aflaþi cã s-a îmbolnãvit o persoanã la care þineþi foarte mult. Verificaþi-vã bagajele de douã ori.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Marti, 21 februarie 2012
Prime da, subvenþie ba eprezentanþii Centralei Miniere Meridian ºi ai Sindicatului Muntele, au inclus ieri câteva prevederi în Contractul Colectiv de Muncã prin care se reglementeazã acordarea unor prime.
R
Astfel, s-a stabilit cã angajatele din Companie vor primi un adaos de 8 Martie, iar minerii câte unul de Paºti, la
fel cum s-a întâmplat în fiecare an. Actul adiþional cu privire la aceste lucruri, a fost semnat între sindicate ºi administraþia CNH. “Vorbim de revenirea la articolele din contract care n-au fost prevãzute în actual CCM. Astãzi(ieri) am reuºit sã obþinem pentru salariatele Companiei acel drept de 8 Martie pe care l-au avut ºi anul trecut ºi, de asemenea, am mai reuºit sã obþinem ºi adaosul salarial pentru Paºte”, a declarat Petre Nica,
preºedintele Sindicatului Muntele. Tot în cadrul discuþiilor de ieri s-a stabilit ºi cuantumul sumei pe care o vor primi femeile de ziua lor. “Femeile vor primi 100 de lei primã, iar salariaþii vor primi tichete cadou într-un cuantum pe care îl vom stabili împreunã cu conducerea Companiei în sãptãmâna premergãtoare sãrbãtorii Paºtelui ”, a mai precizat Nica. Luiza ANDRONACHE
Mieii de Paºti, mai mulþi ºi mai ieftini rescãtorii de animale din Hunedoara ne asigurã cã de sfintele sãrbãtori pascale carnea de miel nu va lipsi de pe masa hunedorenilor.
C Vânzãtori de haºiº, prinºi într-o benzinãrie din Petroºani oi bãrbaþi ºi o femeie au fost prinºi, ieri dupã-amiazã, într-o benzinãrie din Petroºani, chiar când vroiau sã plaseze o jumãatte de kilogram de droguri unui ofiþer de al Crima Organizatã, sub acoperire.
D
Conform unor surse bine informate, cei trei traficanþi ar fi fost supravegheaþi de mai multã vreme ºi li s-a întins o capcanã. Într-o benzinãrie din Petroºani, falsul cumpãrãtor – un ofiþer BCCO sub acoperire - s-a întâlnit cu
Potrivit reprezentanþilor Asociaþiei Crescãtorilor de Ovine
Hunedoara pânã acum campania de fãtãri se desfãºoarã peste aºteptãrile crescãtorilor de oi, iar speranþa lor este sã obþinã pe kilogramul de carne de miel între 20 ºi 22 de lei, respectiv 12 lei pentru un kilogram, în cazul mieilor vii. Adicã acelaºi preþ ca ºi anul trecut. În judeþul Hunedoara sunt aproximativ 1.000 de fermieri care se ocupã cu oieritul, iar statisticile aratã cã aceºtia au la un loc aproape 164.000 de oi.
traficanþii, care au vrut sã-i vândã cinci tablete de haºiº, adicã o jumãtate de kilogram. Informaþiile de pânã acum indicã faptul cã drogurile au fost aduse în þarã în urmã cu doua zile din Italia, iar cei trei reþinuþi sunt din Petroºani. Se pare cã din reþeaua de traficanþi de droguri mai fac parte ºi alte persoane ºi, dina cest motiv, nu au fost furnizat mai multe informaþii despre acest caz. În ultima perioadã, în Valea Jiului au fost destructurate mai multe reþele de traficanþi de droguri care operau în aceastã zonã, dat fiind ºi numãrul mare de consumatori. Car men COSMAN
Hãrþuit la numai 7 ani, pentru cã are Sindromul Down entrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitãþi (CEDCD ) atrage atenþia asupra unei situaþii extrem de grave, care se petrece la o ºcoalã din judeþul Hunedoara, unde un copil de 7 ani este hãrþuit de profesori, pentru cã suferã de Sindromul Down.
C
Un bãieþel în vârstã de numai 7 ani ºi mama acestuia sunt supuºi unor presiuni teribile pentru retragerea copilului din ºcoala în care învaþã ca elev în clasa I din cauzã cã bãieþelul are Sindrom Down. Reprezentanþii CEDCD au reclamat faptul cã profesorii ºi conducerea ºcolii „folosesc toate metodele de intimidare pentru ca mama sã-ºi retragã bãieþelul cu Sindrom Down din clasa I. Îl trimit acasã înainte de încheierea programului ºcolar, coalizeazã pãrinþii împotriva minorului ºi a pãrinþilor, ameninþã, nu îl integreazã în activitãþile curiculare ºi extracuriculare ºi este mereu dat ca exemplu negativ”. În comunicatul dat ieri publicitãþii se mai precizeazã cã pãrinþii copilului au fãcut eforturi uriaºe pentru ca la vârsta de 7 ani copilul lor sã
poatã fi apt de înscrierea într-o ºcoalã de masã, fapt atestat ºi de Certificatul de Orientare ªcolarã emis de DGASPC Hunedoara în cazul minorului T.B., iar acum se vãd în situaþia disperatã de a nu ºti încotro sã se îndrepte cu bãieþelul lor. „Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitãþi este profund revoltat de abuzul ºi discriminarea promovate de reprezentanþii unitãþii de învãþãmânt primar din judeþul Hunedoara, care încalcã nu numai niºte
principii de eticã generalã ºi drept, precum interesul superior al copilului ºi dreptul la demnitate, dar ºi o serie de acte normative în vigoare care reglementeazã drepturile persoanelor cu dizabilitãþi, drepturile copilului, prevenirea ºi sancþionarea tuturor formelor de discriminare”, se mai spune în comunicat. Pentru rezolvarea situaþiei extrem de grave, reprezentanþii CEDCD au sesizat toate instituþiile competente, respectiv Ministerul Educaþiei ºi Inspectoratul de Învãþãmânt al Judeþului Hunedoara. Ei spun cã, în cazul nesoluþionãrii acestei situaþii abuzive conform prevederilor legale în vigoare, îºi rezervã dreptul de a sesiza Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii ºi instanþele de judecatã. Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitãþi (CEDCD) www.cedcd.ro - este o organizaþie nonguvermanentalã dedicatã promovãrii drepturilor copiilor cu dizabilitãþi ºi facilitãrii accesului acestora la serviciile de asistenþã ºi protecþie. CEDCD este membru afiliat al Organizaþiei Down Syndrome International, organizaþie care promoveazã pe plan internaþional problematica Sindromului Down. Car men COSMAN
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 20 februarie 2012
Blocaþi în continuare de nãmeþi eºi de câteva zile ninsorile ne-au mai lãsat în pace, în judeþul Hunedoara existã încã oameni blocaþi de zãpezi.
D
Trei drumuri comunale din judeþul Hunedoara sunt în continuare blocate, deºi autoritãþile dau asigurãri cã se lucreazã, cu utilaje, pentru degajarea carosabilului. Este vorba despre DC
121A – DJ 680B-RãchiþeauFaþa Roºie - DJ 688, DC 121B –DC 121A (Rãchiþeaua) –Piatra ºi DC 116 - Lelese – Sohodol – Vadu Dobrii. Alte tronsoane de drum comunal pe care circulaþia sã fie îngreunatã nu existã la ora actualã. De asemenea, toate drumurile naþionale sunt circulabile, dar mai existã un tronson de drum judeþean blocat din cauza cãderilor de zãpadã, respectiv DJ 667A – Nucºoara – Cabana
Pietrele. „Pe sectoarele de drumuri judeþene ºi comunale se intervine cu utilaje pentru pãstrarea drumurilor practicabile, specifice condiþiilor de iarnã. Totodatã, pe tronsoanele de drumuri comunale cu circulaþie blocatã se continuã acþiunile specifice de deszãpezire pânã la deblocarea totalã a drumurilor”, au precizat reprezentanþii Prefecturii Hunedoara. Car men COSMAN
Ile încearcã sã încadreze ºcolile în funcþie de denumire rimarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, vrea sã schimbe denumirile unitãþilor de învãþãmânt din localitate.
P
Probleme existenþiale la Lupeni.
Preþul energiei termice ar putea exploda onsilierii de la Lupeni vor trebui sã se decidã asupra preþului la energia termicã pentru anul în curs. Conform unei reglementãri a ANRE, preþul ar trebui sã ajungã la 333 de lei de la 144 de lei. Primarul municipiului, Cornel Resmeriþã nu este de acord cu acest lucru, care spune el cã ar afecta locuitorii care sunt racordaþi la sistemul de termoficare.
C
“Am decis sã votãm pentru scãderea preþului la 222 de lei, de la 233 de lei. Iniþial, ne-a venit o adresã ca sã majorãm preþul la 333 de lei, lucru care este imposibil”, spune Resmeriþã. Dacã cumva majorarea de preþ la 333 de lei ar intra în vigoare, cei care
vor decide dacã mai rãmân branºaþi sunt abonaþii casnici. “Fiecare decide pentru el ce e mai bine. În mod sigur mulþi se vor debranºa dacã preþurile vor creºte mult. Oamenii vor ajunge sã nu mai poatã punã o pâine pe masã doar ca sã plãteascã facturile”, mai spune edilul lupenean.
Faþã de colegul sãu, Dãnuþ Buhãescu, primar al oraºului Uricani, Ile nu are intenþia sã denumeascã ºcolile cu nume de personalitãþi. El vrea sã schimbe numele în funcþie de gradul ºcolii. “Încercãm sã schimbãm numele ºcolilor. Astfel, ºcoala generalã numãrul 4 va deveni ºcoala gimnazialã numãrul 4. Nu cred cã aceastã modificare îi va afecta pe elevi. Fiecare ºtie unde
merge”, afirmã primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Mai mult, el spune cã aceastã schimbare este pentru încadrarea corectã a ºcolilor. “Este mai bine sã spunem gimnaziala numãrul 4 decât ºcoala generalã numãrul 4 pentru cã acolo învaþã ºi elevii claselor V-VIII”, mai precizeazã Ile. Pentru ca modificarea sã fie realizatã, trebuie ca ºi consilierii locali sã adopte acest lucru. Este un pas greu de realizat atâta timp cât consilierii locali de la Vulcan sunt într-o continuã ceartã. Raul IRINOVICI
La Lupeni a existat ºi problema cãldurii. În luna decembrie au existat adevãrate scandaluri pe tema cãldurii. Oamenii au îngheþat în case pânã când cei de la Lupeni au primit de la Guvern suma de 500 de mii de lei pentru plata datoriilor cãtre furnizorii agentului termic. Raul IRINOVICI
Cursuri reluate levii care fac naveta din Dâlja ºi-au reluat cursurile de luni, dupã ce la sfârºitul sãptãmânii trecute reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Hunedoara au decis sã le suspende orele din cauza condiþiilor meteo nefasvorabile.
E
Este vorba de aproximativ 30 de elevi din Dalja, unde microbuzul ºcolar nu putea sã ajungã. Pe de altã parte reprezentanþii de la Primãria Petroºani spun cã au intervenit cu utilajele de deszãpezire pentru a curãþa drumul spre Dâlja. Accesul în aceastã zona mereu a fost mai dificil, fie cã e iarnã, fie cã e varã.