Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 72
Cronica Vãii Jiului Marti, 28 februarie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
viaþã moarte?
Existã
Sute de tone de nisip ºi sare, înghiþite de zãpezi
dupã
ute de tone de material antiderapant au înghiþit în acest an strãzile din Valea Jiului, unde zãpada a cãzut din belºug.
S
>>> PAGINA A 3-A
Femeia conteazã n politicã, dacã vrei sã se spunã ceva, adreseazãte unui bãrbat. Dacã vrei sã se facã ceva, cere-i lucrul acesta unei femei”.
”
Î
>>> PAGINA A 5-A
Nunta în Valea Jiului, ca Oscarul la Los Angeles unta, un eveniment cu semnificaþii majore în viaþa fiecãrei persoane, introvertitã sau nu, religioasã sau nu prea, trebuie planificatã, gânditã ºi regânditã de multe ori pânã la ziua cea mare.
N
>>> PAGINA 11
A început Postul Mare reºtinii ortodocºi ºi greco-catoloci au intrat de ieri, 27 februarie, în Postul Paºtelui, primul mare post de peste an, care se va încheia pe 14 aprilie.
C
>>> PAGINA A 9-A eîncarnare, karmã, viaþã dupã moarte… Avem de ales în ceea ce priveºte ce se întâmplã cu noi dupã ce murim? Existã reîncarnare? Existã viaþã dupã moarte? Biserica Ortodoxã ne învaþã cã moartea este ”despãrþirea sufletului de trup” ºi cã, odatã ce aceastã despãrþire are loc, trupul este dat pãmântului ºi putrezeºte. Tot Sfânta Scripturã ne aratã cã viaþa de dupã moarte existã ºi cã la Judecata de Apoi oamenii vor fi trimiºi în Rai sau în Iad, în funcþie de faptele din timpul vieþii. >>> PAGINILE 6-7
R
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 28 februarie 2012
PIERDERI Pierdut legitimatie de handicap transport urban pe numele Dãnaci Niculina. O declar nula.
ANUNÞURI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi. Nicolae NICOARÃ
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
E-mail: cronicavj@gmail.com
ADRESA NOASTRÃ
Director:
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Poliþa de asigurare 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Blestemul Sfinxului 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Maciste ºi Vampirul
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r) 0:30 Conan aventurierul (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Lois ºi Clark (s) 15:15 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Crank: Tensiune maximã 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter 0:00 Crank: Tensiune maximã
Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort Redifuzare 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Monstrul preistoric 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Focus (r) 1:30 Monstrul preistoric (r)
TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european (r) 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Clara, o pasiune francezã 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:05 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Telecinemateca: McLintock! 23:20 Fascinaþie 1:10 Agenþia Psych
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Marti, 28 februarie 2012
Sute de tone de nisip ºi sare, înghiþite de zãpezi ute de tone de material antideraS pant au înghiþit în acest an strãzile din Valea Jiului, unde zãpada a cãzut din belºug. La Uricani, unde nu existã decât un utilaj de deszãpezire, edilii s-au vãzut nevoiþi sã încheie contracte cu firme private. Zãpada cãzutã din abundenþã în acest an le-a dat mari bãtãi de cap edililor din Valea Jiului, care s-au trezit faþã în faþã cu o iarnã aºa cum nu a mai fost de mulþi ani. Pe strãzi au fost împrãºtiate, dupã posibilitãþi, zeci sau chiar sute de material antiderapant, aºa încât traficul auto sã se desfãºoare în
condiþii cât de cât normale. La Petroºani, spune directorul Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi privat, Lucian Dragomir, au fost împrãºtiate 700 de tone de nisip ºi 248 de tone de sare. „S-a lucrat cu trei utilaje ºi un buldoexcavator. Pentru acest an nu s-au decontat, încã, lucrãrile, dar pe luna decembrie am plãtit 68.000 de lei”, a declarat Dragomir. ªi la Vulcan pe strãzi au fost împrãºtiate aproximativ 450 de tone de material antiderapant, respectiv nisip cu sare. „În permanenþã am avut un plug, douã autospeciale cu lamã, un buldoexcavator, o sãrãriþã ºi o volã, utilaje care sunt ale Primãriei ºi
ale Pregoterm”, a declarat Angela Stoica, viceprimar al municipiului Vulcan. Iar în situaþiile speciale, când a nins foarte mult, edilii au mai închiriat un TAF ºi un buldoexcavator.
A
u apelat la ajutoare
La Uricani, oraºul cu cea mai mare suprafaþã din România – þinând cont ºi de fostele sate înglobate acum acestui oraº – edilii s-au vãzut nevoiþi sã încheie contract cu trei firme private, care sã degajeze cele peste 50 de strãzi din zonele Câmpu lui Neag, Valea de Brazi ºi Mailat. „S-a lucrat cu utilajul Primãriei Uricani, pe partea de oraº, pe partea urbanã, iar pentru celelalte
trei zone am încheiat contracte de deszãpezire cu trei firme. La Uricani a nins foarte mult. Stratul de zãpadã a fost aproape dublu decât la Petroºani sau la Vulcan, de exemplu, mai ales în zonele adiacente, unde zãpada a fost ºi de un metru ºi jumãtate ºi nu vorbim despre cea viscolitã”, a explicat primarul oraºului, Dãnuþ Buhãescu. Pentru degajarea circulaþiei în zona urbanã s-a folosit doar nisip, ca sã nu se distrugã carosabilul de la sare, dupã cum a spus primarul, ºi nu mai mult de 10 tone. În schimb, pentru deszãpezirea drumurilor din cele trei zone rurale, costurile se ridicã la circa 30.000 de lei.
Cercetarea la faþa locului s-a încheiat. Urmeazã expertiza tehnicã eprezentanþii INSEMEX Petroºani aºteaptã sã le parvinã de la procurori probele prelevate în Sighetu Marmaþiei, la locul unde s-au produs cele douã explozii devastatoare. Acestea vor fi analizate, în vederea întocmirii expertizei tehnice.
R
Echipa de specialiºti de la Institutul Naþional de Securitate Minierã ºi protecþie Antiexplozivã - INSEMEX Petroºani a terminat cercetarea la faþa locului ºi aºteaptã probele prelevate la locul celor douã explozii pentru a putea demara expertiza tehnicã. Toate probele sunt acum la procurorii de caz, însã în aceste zile urmeazã sã ajungã la Petroºani. „Am lãsat o listã cu ce anume avem nevoie pentru expertiza tehnicã. Probele prelevate se aflã la Parchet ºi urmeazã ca zilele urmãtoare sã ni le trimitã. Cazula fost preluat de Parchetul General”, a declarat directorul INSEMEX Petrolani, Constantin Lupu, care a fãcut parte din echipa de specialiºti care s-a deplasat la Sighetu Marmaþiei. Acesta a precizat cã, în acest caz,
este greu de realizat o machetã, ºi dacã nu se va putea face simularea exploziei în laborator, aceasta se va face cel puþin pe calculator. „Rolul nostru este sã stabilim cauzele care au condus la producerea celor douã explozii, meca-
nismul de migrare ºi acumulare a gazului în concentraþii explozive atât în toaleta clubului, cât ºi în spaþiul adiacent clubului, unde s-a produs cea de a doua explozie”, a mai spus Lupu. De asemenea, expertiza tehnicã trebuie sã stabileascã ºi sursa de iniþiere a deflagraþiilor. Prezenþa specialiºtilor de la Petroºani la locul celor douã deflagraþii a fost solicitatã de Inspecþia naþionalã a Muncii, INSEMEX fiind singurul institut abilitat sã facã astfel de expertize. În anul 2011, specialiºtii INSEMEX Petroºani au realizat 12 expertize tehnice de specialitate, pentru tot atâtea cazuri. Car men COSMAN
A
u scãpat de o grijã
D
eszãpezire cu economie
La Lupeni, în schimb, edilii ºi-au luat o grijã de pe cap ºi au concesionat serviciile de deszãpezire cãtre o firmã privatã. În 2008, reprezentanþii Primãriei Municipiului Lupeni au concesionat Serviciul Public de salubritate cãtre societatea Hercules, contra unei taxe lunare. Aºa cã, angajaþii firmei mãturã strãzile ºi strâng gunoiul din primãvarã pânã în toamnã, pentru ca iarna sã se ocupe de zãpezi. „În acest contract sunt cuprinse atât trotuarele, cât ºi strãzile. Firma are atât TAF_uri, cât ºi RABE cu care ridicã zãpada”, a precizat Gabriel Lungu, city manager al municipiului Lupeni.
Chiar dacã am avut o iarnã grea, poate cea mai grea din ultimii ani, costurile nu au crescut foarte mult. Asta în timp ce zeci de oameni au muncit zi ºi
noapte pe timpul codurilor portocalii ºi galbene care au fost instituite în judeþul Hunedoara. Potrivit primarului de la Petroºani, sarea, nisipul ºi plata angajaþilor de la salubritate nu a depãºit previziunile. Sumele alocate în buget au ajuns ºi Serviciul de Administrare a Domeniului Public ºi Privat ºi-a fãcut treaba. Dar totuºi, facturile pe luna ianuarie nu au venit. „Pânã în luna decembrie avem facturile achitate. Costurile au fost cele previzionate ºi, chiar dacã încã nu avem facturile pentru luna ianuarie, sperãm sã nu depãºim 3 miliarde de lei vechi, atât cât am cheltuit ºi anul trecut”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani Luna ianuarie a bãtut record dupã record ºi comandamentul de iarnã a fost mereu în alertã. S-a lucrat zi ºi noapte ºi a fost nevoie de sute de tone de amestec din nisip ºi sare. Car men COSMAN Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 28 februarie 2012
Revoltele anti-Bãsescu din Petroºani, la final... D intre cele câteva sute de protestatari anti - Bãsescu, Boc sau Udrea, din Petroºani, a mai rãmas doar o mânã de oameni.
Nemaibãgaþi în seamã de nimeni, „noii revoluþionari” ºi-au continuat ºi sãptãmâna trecutã protestul când, pe platoul din faþa Casei de Culturã a Sindicatelor, s-au strâns (joi seara, de exemplu) doar 5 oameni. Printre aceºtia s-au aflat ºi cei doi care au depus ºi primit aprobare din partea autoritãþilor locale pentru derularea unor „manifestãri în legãturã cu regimul Bãsescu”. Florin Sima ºi Dumitru
Moraru, în numele a 50 de cetãþeni, mai au voie sã organizeze manifestãri stradale anti-Bãsescu pânã pe data de
29 februarie. Problema este cã nimeni nu mai pare a fi interesat de mitingurile „dedicate” actualei clase
politice din România... Între timp, încet-încet, din cele câteva sute de manifestanþi au rãmas doar câþiva care au precizat cã
Debut catastrofal la vânzarea/cumpãrarea de locuinþe nul 2012 a început ”A catastrofal. În ianurie ºi februarie nu s-a vândut nimic. Acum, de vreo sãptãmânã, au început sã aparã cumpãrãtori. De fapt sã reaparã, pentru cã sunt cei de anul trecut care doresc sã cumpere ºi stau cu banii pentru a prinde un moment prielnic”Simona Mateevici, director executiv Agenþia Imobiliarã Macarena. Nici nu ºtii de unde ºi cum sã te informezi dacã vrei sã cumperi sau sã vinzi o casã, un apartament sau un teren. Prezicerile despre evoluaþia sau involuþia pieþei imobiliare balanseazã între pesimism ºi stabilizare, funcþie de zone ale þãrii, iar în interiorul unei localitãþi funcþie de cartierele considerate bune sau mai liniºtite. Anul 2012 începe încurajator pentru cei care deþin apartamente în condiþiile în care nu s-au mai înregistrat scãderi accentuate de preþ. Comparativ
cu startul anului 2011, ianuarie 2012 aduce cu sine o stabilizare a preþurilor medii solicitate de proprietari, conform celui mai recent raport de monitorizare imobiliarã realizat de Anunturiparticulari.ro. În contextul unei pieþe imobiliare în scãdere constantã din anul 2008 ºi pânã acum, putem spune ca asistãm la o tendinþã de stagnare a preþurilor, creºterile sau scãderile fiind unele moderate, a constat aceeaºi sursã.
S
e aºteaptã Telegondola…
În Valea Jiului, anul 2012 a debutat catastrofal. În primele douã luni, cea mai veche ºi cunoscutã ageþie imobiliarã, Macarena, nu a vândut nimic din multitudinea apartamentelor scoase la vânzare. Deºi existã cumpãrãtori cu banii ”la ciorap” tocmai pentru acest scop, au aºteptat ca preþurile sã devinã mult mai convenabile pentru ei, dar se pare cã nici vânzãtorii nu
dupã data de 29 februarie nu vor mai ieºi, nici ei, în stradã. „Eu, unul, mai vin pânã pe 29 februarie, inclusiv, pentru cã sunt organizator. Dupã aceastã datã, nu mã mai implic, pentru cã vãd cã acþiunea asta de protest nu mai intereseazã pe nimeni. Se pare cã Valea Jiului nu mai este Valea Plângerii ci s-a transformat în Valea Fericirii. Consider cã dacã oamenii nu mai ies în stradã asta înseamnã cã sunt fericiþi cu viaþa pe care o duc. În plus, cei mulþi care trec pe lângã noi, ne mai iau ºi la miºto. Sãptãmâna trecutã am stat la miting câte 1-2 ore dar, de la 1 martie, lãsãm acþiunea asta sã moarã. Privind în urmã chiar îmi pare rãu cã m-am impli-
doresc sã iasã în pierdere. ”Anul 2012 a început catastrofal. În ianurie ºi februarie nu s-a vândut nimic. Acum, de vreo sãptãmânã au început sã aparã cumpãrãtorii. De fapt sã reaparã, pentru cã sunt cei de anul trecut, care doresc sã cumpere ºi stau cu banii pentru a prinde un moment prielnic. Cele mai cãutate sunt apartamentele cu douã ºi trei camere, chiar ºi cu patru camere, dar apartamente bune, mari, spaþioase, în zone centrale, la preþuri acceptabile. Au mai fost cei care s-au interesat de terenuri ºi spaþii comerciale, dar nu s-a materializat. Pentru
cat în aºa ceva”, a spus Dumitru Moraru. Pe de altã parte, bãrbatul în vârstã de 29 de ani, fãrã un loc de muncã ºi domiciliat în Dâlja Mare, s-a ales ºi cu un avertisment din partea Jandarmeriei Române. Nu de alta, dar, (oficial) este unul dintre cei doar 2 oameni care au avut curajul de a depune o cerere pentru autorizarea mitingurilor de protest din Petroºani. „Aºa-mi trebuie dacã m-am bãgat, ca prostul, sã cred într-o idee ºi sã depun cerere pentru organizarea de mitinguri!”, a mai declarat Dumitru Moraru. Acestuia i-au fost „imputate” ºi mitingurile derulate înainte de primirea autorizaþiei... Mir cea NISTOR
viitor, eu sunt optimistã. Sper ca încet, încet piaþa sã se dezgheþe” - a declarat Sorina Mateevici, director executiv Agenþia Imobiliarã Macarena Petroºani. Reprezentanþii altor agenþii imobiliare s-au arãtat interesaþi de începerea lucrãrilor proiectului ”Telegondola”, jos, în Petroºani, având convingerea cã va fi un moment de deblocare a vânzãrilor-cumpãrãrilor de apartamente, case ºi terenuri. ªi aceºtia s-au arãtat optimiºti considerând cã anul 2012 va fi ceva mai bun ca anul trecut. Ileana FIRÞULESCU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Marti, 28 februarie 2012
Femeia conteazã n politicã, dacã vrei sã se spunã ceva, adreseazã-te unui bãrbat. Dacã vrei sã se facã ceva, cere-i lucrul acesta unei femei”.
”
Î
Primãvara calendaristicã debuteazã în fiecare an cu sãrbãtorirea naturii ºi a femeii. Ca urmare, ºi în Valea Jiului momentul este marcat, ca în toatã þara, cu manifestãri specifice cu dezbateri ºi întâlniri cu specialiºti care împãrtãºesc din experienþele lor ºi fac recomandãri. Primii care au apãrut ”pe piaþã” cu un program al sãptãmânii 1-8 martie, dedicatã femeilor, sunt partidele din Uniunea Social Liberalã, iar
însãrcinatul cu organizarea este PSD Petroºani. Fiecare zi a sãptãmânii este dedicatã unei teme, cum ar fi ”Rolul ºi importanþa femeii în politicã”, ”Ziua internaþionalã a scriitorului” ºi Anul Caragiale – invitaþi scriitori, artiºti, profesori, ”Rolul femeii în societate” – invitat psiholog Silvana Capriº, ”Vreau sã fiu frumoasã ºi sãnãtoasã” – invitat apreciatul chirurg plastic dr. Sorin Brãtilã. Sãptãmâna se încheie cu o masã festivã, care ºi ea poartã un nume, respectiv ”Miss 8 Martie”. ”Începutul primãverii, mai precis sãptãmâna 1 ºi 8 Martie, este un bun prilej de a ne evalua convingerile, de a schimba opinii ºi de a ne întâlni cu oameni care au cu
adevãrat ceva de spus în ceea ce priveºte natura umanã în general ºi a femeii în special. Conform tradiþiilor, se ºtie cã prima sãptãmânã a lunii martie este dedicatã renaºterii naturii ºi sãrbãtoririi femeii, a mamei, a soþiei… Toate aceste sãrbãtori, cum a fost ºi cea a dragostei, sunt momente de analizã, de instrospecþie ºi sigur de redefinire a femeii, în acest caz, în societate, în familie, dar ºi în politicã. De aceea ne-am propus aceste dezbateri/simpozioane ºi schimburi de idei, cu recomandãri pe studii de caz ale specialiºtilor, cu formatori de opinie pentru a consolida rolul femeii ºi pentru a promova femeia puternicã, inteligentã, cu iniþiativã ºi chemare pentru politicã”- a declarat Margareta Burduf, preºedinte OFSD Petroºani. Ileana FIRÞULESCU
Iuliu Winkler: Strategia “Transilvania O ºedinþã „stufoasã” edinþa ª Consiliului 2020” îºi propune o schimbare ºi la Local al Municipiului nivelul mentalitãþilor din societate Petroºani progra-
reºedintele Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR, deputatul european Iuliu Winkler, este de pãrere cã Strategia “Transilvania 2020” va fi un proiect ce va cuprinde mãsuri concrete pe termen mediu ºi lung pentru dezvoltarea ºi modernizarea Transilvaniei, dar îºi propune ºi o schimbare la nivelul mentalitãþilor din societate.
P
“Strategia noastrã va fi un proiect pentru viitor ºi nu va deveni literã moartã care zace prin sertare. Ne dorim o strategie care sã contribuie la schimbarea mentalitãþilor, la înþelegerea posibilitãþilor
ce decurg din statutul nostru de membru al UE ºi la acþiunea necesarã pentru a fructifica aceste posibilitãþi”, a afirmat parlamentarul european. Concluziile care s-au desprins în urma consultãrilor care au avut loc în sânul comunitãþii maghiare aratã, fãrã echivoc, faptul cã maghiarii din România îºi doresc, în primul rând, rezolvarea problemelor economice, îmbunãtãþirea nivelului de trai, sã aibã siguranþa zilei de mâine, a arãtat Iuliu Winkler în intervenþia avutã în cadrul lucrãrilor CRU. “Soluþiile pe care noi trebuie sã le
oferim comunitãþii constau în mãsuri imediate, mãsuri introduse în programul noului guvern la iniþiativa UDMR, dar ºi mãsuri pe termen mediu ºi lung care vor fi cuprinse în Strategia “Transilvania 2020”, aflatã în curs de elaborare”, a precizat liderul Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR. El a mai spus cã deºi este de cinci ani membrã a UE, România nu a obþinut rezultatele aºteptate în momentul aderãrii, amintind la capitolul eºecuri rata micã de absorbþie a fondurilor europene, lentoarea în procesul de modernizare a societãþii sau de atingere a standardelor europene. “Dacã facem comparaþia între situaþia României ºi cea a celorlalte 10 state din Europa Centralã si de Est care au aderat la UE în 2004, ne dãm seama cã prima perioadã a fost extrem de grea peste tot. Acest lucru ne aratã, însã, cã trebuie sã acþionãm fãrã
întârziere pentru a recupera timpul pierdut. Documentul “Transilvania 2020”, adoptat în ianuarie de cãtre Consiliul Economic al UDMR, va oferi cadrul potrivit atingerii acestui scop. (…) Urmeazã lansarea în dezbatere publicã a 8 documente-cadru de politicã sectorialã, începând de la politica industrialã, pânã la cea agricolã ºi de tineret, domenii care vor beneficia în mod prioritar, în urmãtorul deceniu, de fonduri europene”, a precizat Iuliu Winkler. Liderul UDMR Hunedoara a mai fãcut un apel cãtre organizaþiile profesionale, cãtre societatea civilã maghiarã sã se implice alãturi de specialiºtii UDMR în elaborarea strategiilor sectoriale. Potrivit lui Winkler, urmãtorul pas în procesul de elaborare a strategiei îl reprezintã identificarea prioritãþilor locale, în acest demers fiind implicate autoritãþile ºi organizaþiile locale ale UDMR. Strategia “Transilvania 2020” urmãreºte prioritãþile formulate în cadrul Strategiei Europa 2020 în ºapte mari domenii de intervenþie de la politicile industriale, crearea de noi locuri de muncã, sprijinirea inovaþiei, lupta împotrive sãrãciei, pânã la utilizarea resurselor, agenda digitalã ºi de tineret, la care se adaugã politica agricolã comunã ºi dezvoltarea ruralã. Diana MITRACHE
matã pentru data de 29 februarie va fi una extrem de „stufoasã” ºi pe agenda cãreia se aflã trecute aproape 30 de proiecte de hotãrâre. Printre acestea se numãrã ºi douã proiecte care prevãd instituirea „Zilei Familiei”, respectiv a „Zilei Verzi”. Marcarea celor douã zile a fost stabilitã cu ocazia ultimei întruniri a Forumului cetãþenesc din Petroºani ce poartã denumirea de „Pro Urbis”. Cele douã zile ar urma sã fie celebrate, în fiecare an, pe data de 15 mai, respec-
tiv în luna aprilie, data exactã urmând a fi stabilitã ulterior. Cu ocazia întâlnirii aferente lunii februarie consilierii petroºeneni urmeazã a valida, sau nu, ºi o serie de proiecte care privesc alocarea unor sume de bani. Printre acestea se numãrã acordarea a câte 150 de lei angajatelor primãriei, cu ocazia zilei de 8 Martie, achitarea taxelor de branºament la energie electricã pentru unele dintre locuinþele situate pe strãzile Saturn ºi Funicularului (4.042 de lei), decontarea cheltuielilor de transport a cadrelor didactice care nu locuiesc pe raza municipiului Petroºani sau acordarea a 10.000 de lei în vederea editãrii ºi tipãririi unei cãrþi semnate de Genu Tuþu, intitulatã “Petroºani – Oglinda Timpului”. Mir cea NISTOR
Cronica Vãii Jiului |Marti, 28 februarie 2012
6 Inedit eîncarnare, karmã, viaþã dupã moarte… Avem R de ales în ceea ce priveºte ce se întâmplã cu noi dupã ce murim? Existã reîncarnare? Existã viaþã dupã moarte? iserica Ortodoxã ne învaþã cã moartea este ”despãrþirea sufletului de trup” ºi cã, odatã ce aceastã despãrþire are loc, trupul este dat pãmântului ºi putrezeºte. Tot Sfânta Scripturã ne aratã cã viaþa de dupã moarte existã ºi cã la Judecata de Apoi oamenii vor fi trimiºi în Rai sau în Iad, în funcþie de faptele din timpul vieþii.
B
viaþã moarte?
dupã
Existã
Reîncarnarea oferã speranþã multor oameni. Dacã nu facem ce trebuie în aceastã viaþã, mai avem o ºansã într-o viaþã ulterioarã. Totuºi, chiar ºi cei care cred în reîncarnare admit faptul cã marea majoritate a oamenilor nu îºi aminteºte de viaþa anterioarã. Atunci cum putem învãþa din greºelile trecute dacã nu ni le putem aminti? Se pare cã facem aceleaºi greºeli din nou ºi din nou. Þinând seama de rata greºelilor morale din istoria omenirii, avem oare vreun motiv sã sperãm cã, într-o viaþã viitoare, vom face lucrurile aºa cum trebuie? La aceste întrebãri ne-au rãspuns primari, viceprimari, politicieni, medici, sindicaliºti, muzicieni din Valea Jiului ºi chiar un preot. Unii dintre ei cred, alþii nu, în funcþie de credinþele pe care ºi le-a format de-a lungul anilor.
Dorina Pleºcan: ”Da, cred în viaþa veºnicã, de care omul are parte dupã ce moare. Cred cã existã Rai ºi Iad ºi cã Dumnezeu va separa încã de la moarte intrarea în viaþa veºnicã. Cred foarte mult în Dumnezeu, dar în reîncarnare nu cred”. Ile Gheorghe, primarul municipiului Vulcan: ”În primul rând, cred cã existã Dumnezeu, iar dupã moarte nu pot sã spun multe lucruri. Existã ceva, dar nu ºtiu ce. Cât despre reîncarnare… mi s-a întâmplat sã fiu în multe locuri pe care le-am recunoscut, probabil din vieþi anterioare. Sunt câteva lucruri pe care ºtiinþa le-ar putea explica mai bine decât mine… Am avut o bunicã ce a fost în moarte clinicã trei zile. Dupã ce s-a trezit, a povestit cã s-a întâlnit cu toate rudele decedate. Un alt caz este al unui inginer de la mina Vulcan, Daniel Ionaºcu, prins în explozie, care a fosr mort cinci minute, dupã care a înviat, a povestit cã s-a întâlnit cu rudele lui, dupã care a murit din nou, dar înainte a zis cã merge la tatãl ºi bunicul lui, ºi-a luat rãmas bun de la familie ºi de la doamna doctor care îl îngrijea. Deci existã ceva, sufletul merge în ceruri, iar trupul în pãmânt”. Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni:
”Ce sã spun? Prefer sã trãiesc viaþa de acum, las ca partea cu reîncarnarea sã fie mai încolo. Dupã medii ºtiinþifice, se pare cã da, cã existã viaþã dupã moarte, cã existã reincarnare, dar sincer, prefer sã trãiesc viaþa de acum, pe care o cunosc”. George Resiga, ºef Salvamont Lupeni: ”O lege a compensaþiei e clar cã existã. Eu ºtiu cum e cu reîncarnarea? În ceva trebuie sã ne transformãm dupã ce murim. Dar depinde la a câta reîncarnare suntem, dacã existã, la ce nivel spiritual ne aflãm… Din pãcate, nu mã pot gândi foarte mult la aºa ceva acum, cã sunt în Bucegi ºi este un frig îngrozitor”. Cristian Resmeriþã, deputat PSD: ”Nu pot sã rãspund, cã nu ºtiu. Nu m-am confruntat niciodatã cu aºa ceva, nu m-am gândit niciodatã la subiectul acesta”. Radu Voina, vicepreºedinte LSMVJ: ”Cred în viaþa de dupã moarte, pentru cã aºa mi-a spus Dumnezeu, cã sufletul este veºnic, este de la Dumnezeu ºi se întoarce la El pentru judecata finalã. În reîncarnare nu cred pentru cã efectiv nu putem ca pe aceastã entitate numitã Terra, identitatea lui Voina sã revinã peste câteva sute de ani. O datã þi se dã o ºansã, aceastã viaþã
este o picãturã într-un ocean al eternitãþii. Sunt convins cã faptele sãvârºite pe acest pãmânt sunt definitorii pentru a ne pregãti eternitate dupã viaþa pe Terra. Eternitatea care poate fi într-un veºnic regret, acolo unde plânsul ºi scrâºnirea dinþilor sã fie pedeapsa de a nu-L fi slujit pe Dumnezeu ºi de a nu-L fi ascultat ºi acceptat pe Iisus ca unic Mântuitor”.
Bogdan Þîmpãu, deputat PNL: ”Nu cred în reincarnare, dar cred cã spiritul continuã sã existe dupã moarte. Dar nu cred cã ne pãstrãm aceeaºi conºtiinþã”. Fane Abrãdoai, formaþia Color: ”Cred în ambele. Teoria reîncarnãrii a fost în religia ortodoxã ºi în anul 325, când a fost o întâlnire cu toþi preoþii, împãratul Constantin a fãcut modificãri în Biblie ºi au scos teoria reîncarnãrii. Oricum ºi strãmoºii noºtri daci credeau în cel de-al ºaptelea zeu al Indiei, care la noi era unicul, Zamolxe. Am studiat peste 25 de cãrþi cu viaþa de dupã moarte, am avut unele revelaþii ºi spaime, am fost strâns de gât noaptea. Am început la un moment dat sã iau legãtura cu un foarte bun prieten care a murit ºi noi ne-am înþeles ca cel care moare primul sã-i dea un semn celuilalt. De ziua mea mi-a apãrut în vis ºi mi-a urat ”La mulþi ani!”. Dupã aceea am încercat sã iau legãtura cu el, dar o entitate m-a strâns de gât, iar dupã aceea am avut un vis în care am fost avertizat sã las morþii în pace. Sunt porþi care, în timpul ritualurilor în care se încearcã a se vorbi cu morþii intrã tot felul de entitãþi care îþi pot distruge viaþa. Dar studiind fenomenul, am primit trecerea în nefiinþã altfel ºi nu îmi mai este chiar aºa de teamã. Moartea este doar o trecere. Reîncarnarea este ºi la animale… de exemplu, cum ºtie o pisicã de faptul cã trebuie sã mãnânce ºoareci ºi sã se fereascã de câini decât dacã nu a mai trecut prin
Inedit 7 aºa ceva?”. Alina Cîrstoiu, consilier local PNL: ”Nu cred nici în una, nici în alta. Cred cã dupã moarte rãmâne sufletul agãþat undeva în lumea acesta. Teoria reîncarnãrii ar fi împotriva credinþei mele”. Vasile Solomon, preot greco-catolic: ”În viaþa de dupã moarte ºi în fericirea veºnicã cred. Dar în reincarnare nu cred, pentru cã în primul rând învãþãtura Bisericii nu-mi aratã despre reincarnare. ªi eu cred în învãþãturile transmise de Dumnezeu”. Dorel ªchiopu, consilier local PRM: ”Cred în viaþa de dupã
cred în poveºti SF. Sunt un om realist, am fost ºi profesor de matematicã, deci nu cred în reîncarnare, despre care scriu unii ºi iau saci cu bani”. Dorin Gligor, preºedintele PDL Hunedoara: ”Mi se pare o chestie extrem de complicatã… dar cred în teoria relativitãþii”. Mariana Mateescu, managerul Spitalului municipal Vulcan: ”Nu cred în nici una, pentru cã dupã moarte te dezintegrezi în amoniac. Dupã moarte este vorba de circuitul apei ºi amoniacului în naturã. Cred numai în viaþa asta, pe care o trãiesc din plin”.
moarte, pentru cã viaþa asta nu ar avea nici un sens. Unii mor la ºase luni, alþii la 106 ani. Totul e prea relativ aici ca sã nu fie nevoie de altceva dupã moarte. Acesta este ºi motivul pentru care creºtinii în faþa morþii sunt cei mai liniºtiþi. Teoria reîncarnãrii însã nu poate fi susþinutã logic, pentru cã lipseºte legãtura inconºtientã între o viaþã ºi alta. Eu nu am legãtura raþionalã cã trag pãcate fãcute într-o altã viaþã. Nu cred în aºa ceva ºi nici un adevãrat creºtin nu poate crede în reincarnare”.
Daniela Popa, medic de familie: ”Eu cred în toate. Aºa sunt eu, credulã, astea sunt convingerile mele. Eu cred cã am fost o pisicã într-o viaþã anterioarã”.
Cosmin Nicula, deputat PSD: ”Este o întrebare prea grea. Nu ºtiu rãspunsul”.
Petre Mãrginean, liderul PC Hunedoara: ”Eu cred în viaþa de acum, nu în cea de dupã moarte. Alea cu reîncarnarea, karma sau mai ºtiu eu ce mã depãºesc. Este bine sã trãim ºi sã facem fapte bune în viaþa asta, nu sã ne gândim cã le vom face într-o viaþã viitoare”.
Alexandru Lãutaru, inspector ºcolar general: ”Grea întrebare. Orice propoziþie are probabilitatea de 1\2, ca la matematicã. Rãspunsul meu este ºi da, ºi nu. Cred în viaþa de dupã moarte, cã altfel nu aº fi credincios, dupã cum existã ºi momente când nu credem, cã aºa am fost crescuþi înainte de 1989. ªi în reincarnare tot aºa cred, 1\2”. Miron Cozma, fostul lider al minerilor: ”În viaþa de dupã moarte cred. Dar în reîncarnare nu cred, nu
Claudiu Cornea, viceprimarul municipiului Petroºani: ”Nu cred nici în viaþa de dupã moarte, nici în reincarnare. Pentru cã nu am vãzut pe nimeni reîncarnat pânã acum ºi nici pe nimeni înviat dupã ce a murit, care sã povesteascã cum este dincolo”.
Mia Albescu, director Casa de Culturã din Petroºani: ”În viaþa de dupã moarte cred, în reincarnare nu… dar eu ºtiu? Am avut momente în care am avut tot felul de premoniþii ºi amintiri din vieþi trecute, dar nu am de unde sã ºtiu dacã nu e doar imaginaþia mea”. Anamaria NEDELCOFF
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Marti, 28 februarie 2012
6 Inedit eîncarnare, karmã, viaþã dupã moarte… Avem R de ales în ceea ce priveºte ce se întâmplã cu noi dupã ce murim? Existã reîncarnare? Existã viaþã dupã moarte? iserica Ortodoxã ne învaþã cã moartea este ”despãrþirea sufletului de trup” ºi cã, odatã ce aceastã despãrþire are loc, trupul este dat pãmântului ºi putrezeºte. Tot Sfânta Scripturã ne aratã cã viaþa de dupã moarte existã ºi cã la Judecata de Apoi oamenii vor fi trimiºi în Rai sau în Iad, în funcþie de faptele din timpul vieþii.
B
viaþã moarte?
dupã
Existã
Reîncarnarea oferã speranþã multor oameni. Dacã nu facem ce trebuie în aceastã viaþã, mai avem o ºansã într-o viaþã ulterioarã. Totuºi, chiar ºi cei care cred în reîncarnare admit faptul cã marea majoritate a oamenilor nu îºi aminteºte de viaþa anterioarã. Atunci cum putem învãþa din greºelile trecute dacã nu ni le putem aminti? Se pare cã facem aceleaºi greºeli din nou ºi din nou. Þinând seama de rata greºelilor morale din istoria omenirii, avem oare vreun motiv sã sperãm cã, într-o viaþã viitoare, vom face lucrurile aºa cum trebuie? La aceste întrebãri ne-au rãspuns primari, viceprimari, politicieni, medici, sindicaliºti, muzicieni din Valea Jiului ºi chiar un preot. Unii dintre ei cred, alþii nu, în funcþie de credinþele pe care ºi le-a format de-a lungul anilor.
Dorina Pleºcan: ”Da, cred în viaþa veºnicã, de care omul are parte dupã ce moare. Cred cã existã Rai ºi Iad ºi cã Dumnezeu va separa încã de la moarte intrarea în viaþa veºnicã. Cred foarte mult în Dumnezeu, dar în reîncarnare nu cred”. Ile Gheorghe, primarul municipiului Vulcan: ”În primul rând, cred cã existã Dumnezeu, iar dupã moarte nu pot sã spun multe lucruri. Existã ceva, dar nu ºtiu ce. Cât despre reîncarnare… mi s-a întâmplat sã fiu în multe locuri pe care le-am recunoscut, probabil din vieþi anterioare. Sunt câteva lucruri pe care ºtiinþa le-ar putea explica mai bine decât mine… Am avut o bunicã ce a fost în moarte clinicã trei zile. Dupã ce s-a trezit, a povestit cã s-a întâlnit cu toate rudele decedate. Un alt caz este al unui inginer de la mina Vulcan, Daniel Ionaºcu, prins în explozie, care a fosr mort cinci minute, dupã care a înviat, a povestit cã s-a întâlnit cu rudele lui, dupã care a murit din nou, dar înainte a zis cã merge la tatãl ºi bunicul lui, ºi-a luat rãmas bun de la familie ºi de la doamna doctor care îl îngrijea. Deci existã ceva, sufletul merge în ceruri, iar trupul în pãmânt”. Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni:
”Ce sã spun? Prefer sã trãiesc viaþa de acum, las ca partea cu reîncarnarea sã fie mai încolo. Dupã medii ºtiinþifice, se pare cã da, cã existã viaþã dupã moarte, cã existã reincarnare, dar sincer, prefer sã trãiesc viaþa de acum, pe care o cunosc”. George Resiga, ºef Salvamont Lupeni: ”O lege a compensaþiei e clar cã existã. Eu ºtiu cum e cu reîncarnarea? În ceva trebuie sã ne transformãm dupã ce murim. Dar depinde la a câta reîncarnare suntem, dacã existã, la ce nivel spiritual ne aflãm… Din pãcate, nu mã pot gândi foarte mult la aºa ceva acum, cã sunt în Bucegi ºi este un frig îngrozitor”. Cristian Resmeriþã, deputat PSD: ”Nu pot sã rãspund, cã nu ºtiu. Nu m-am confruntat niciodatã cu aºa ceva, nu m-am gândit niciodatã la subiectul acesta”. Radu Voina, vicepreºedinte LSMVJ: ”Cred în viaþa de dupã moarte, pentru cã aºa mi-a spus Dumnezeu, cã sufletul este veºnic, este de la Dumnezeu ºi se întoarce la El pentru judecata finalã. În reîncarnare nu cred pentru cã efectiv nu putem ca pe aceastã entitate numitã Terra, identitatea lui Voina sã revinã peste câteva sute de ani. O datã þi se dã o ºansã, aceastã viaþã
este o picãturã într-un ocean al eternitãþii. Sunt convins cã faptele sãvârºite pe acest pãmânt sunt definitorii pentru a ne pregãti eternitate dupã viaþa pe Terra. Eternitatea care poate fi într-un veºnic regret, acolo unde plânsul ºi scrâºnirea dinþilor sã fie pedeapsa de a nu-L fi slujit pe Dumnezeu ºi de a nu-L fi ascultat ºi acceptat pe Iisus ca unic Mântuitor”.
Bogdan Þîmpãu, deputat PNL: ”Nu cred în reincarnare, dar cred cã spiritul continuã sã existe dupã moarte. Dar nu cred cã ne pãstrãm aceeaºi conºtiinþã”. Fane Abrãdoai, formaþia Color: ”Cred în ambele. Teoria reîncarnãrii a fost în religia ortodoxã ºi în anul 325, când a fost o întâlnire cu toþi preoþii, împãratul Constantin a fãcut modificãri în Biblie ºi au scos teoria reîncarnãrii. Oricum ºi strãmoºii noºtri daci credeau în cel de-al ºaptelea zeu al Indiei, care la noi era unicul, Zamolxe. Am studiat peste 25 de cãrþi cu viaþa de dupã moarte, am avut unele revelaþii ºi spaime, am fost strâns de gât noaptea. Am început la un moment dat sã iau legãtura cu un foarte bun prieten care a murit ºi noi ne-am înþeles ca cel care moare primul sã-i dea un semn celuilalt. De ziua mea mi-a apãrut în vis ºi mi-a urat ”La mulþi ani!”. Dupã aceea am încercat sã iau legãtura cu el, dar o entitate m-a strâns de gât, iar dupã aceea am avut un vis în care am fost avertizat sã las morþii în pace. Sunt porþi care, în timpul ritualurilor în care se încearcã a se vorbi cu morþii intrã tot felul de entitãþi care îþi pot distruge viaþa. Dar studiind fenomenul, am primit trecerea în nefiinþã altfel ºi nu îmi mai este chiar aºa de teamã. Moartea este doar o trecere. Reîncarnarea este ºi la animale… de exemplu, cum ºtie o pisicã de faptul cã trebuie sã mãnânce ºoareci ºi sã se fereascã de câini decât dacã nu a mai trecut prin
Inedit 7 aºa ceva?”. Alina Cîrstoiu, consilier local PNL: ”Nu cred nici în una, nici în alta. Cred cã dupã moarte rãmâne sufletul agãþat undeva în lumea acesta. Teoria reîncarnãrii ar fi împotriva credinþei mele”. Vasile Solomon, preot greco-catolic: ”În viaþa de dupã moarte ºi în fericirea veºnicã cred. Dar în reincarnare nu cred, pentru cã în primul rând învãþãtura Bisericii nu-mi aratã despre reincarnare. ªi eu cred în învãþãturile transmise de Dumnezeu”. Dorel ªchiopu, consilier local PRM: ”Cred în viaþa de dupã
cred în poveºti SF. Sunt un om realist, am fost ºi profesor de matematicã, deci nu cred în reîncarnare, despre care scriu unii ºi iau saci cu bani”. Dorin Gligor, preºedintele PDL Hunedoara: ”Mi se pare o chestie extrem de complicatã… dar cred în teoria relativitãþii”. Mariana Mateescu, managerul Spitalului municipal Vulcan: ”Nu cred în nici una, pentru cã dupã moarte te dezintegrezi în amoniac. Dupã moarte este vorba de circuitul apei ºi amoniacului în naturã. Cred numai în viaþa asta, pe care o trãiesc din plin”.
moarte, pentru cã viaþa asta nu ar avea nici un sens. Unii mor la ºase luni, alþii la 106 ani. Totul e prea relativ aici ca sã nu fie nevoie de altceva dupã moarte. Acesta este ºi motivul pentru care creºtinii în faþa morþii sunt cei mai liniºtiþi. Teoria reîncarnãrii însã nu poate fi susþinutã logic, pentru cã lipseºte legãtura inconºtientã între o viaþã ºi alta. Eu nu am legãtura raþionalã cã trag pãcate fãcute într-o altã viaþã. Nu cred în aºa ceva ºi nici un adevãrat creºtin nu poate crede în reincarnare”.
Daniela Popa, medic de familie: ”Eu cred în toate. Aºa sunt eu, credulã, astea sunt convingerile mele. Eu cred cã am fost o pisicã într-o viaþã anterioarã”.
Cosmin Nicula, deputat PSD: ”Este o întrebare prea grea. Nu ºtiu rãspunsul”.
Petre Mãrginean, liderul PC Hunedoara: ”Eu cred în viaþa de acum, nu în cea de dupã moarte. Alea cu reîncarnarea, karma sau mai ºtiu eu ce mã depãºesc. Este bine sã trãim ºi sã facem fapte bune în viaþa asta, nu sã ne gândim cã le vom face într-o viaþã viitoare”.
Alexandru Lãutaru, inspector ºcolar general: ”Grea întrebare. Orice propoziþie are probabilitatea de 1\2, ca la matematicã. Rãspunsul meu este ºi da, ºi nu. Cred în viaþa de dupã moarte, cã altfel nu aº fi credincios, dupã cum existã ºi momente când nu credem, cã aºa am fost crescuþi înainte de 1989. ªi în reincarnare tot aºa cred, 1\2”. Miron Cozma, fostul lider al minerilor: ”În viaþa de dupã moarte cred. Dar în reîncarnare nu cred, nu
Claudiu Cornea, viceprimarul municipiului Petroºani: ”Nu cred nici în viaþa de dupã moarte, nici în reincarnare. Pentru cã nu am vãzut pe nimeni reîncarnat pânã acum ºi nici pe nimeni înviat dupã ce a murit, care sã povesteascã cum este dincolo”.
Mia Albescu, director Casa de Culturã din Petroºani: ”În viaþa de dupã moarte cred, în reincarnare nu… dar eu ºtiu? Am avut momente în care am avut tot felul de premoniþii ºi amintiri din vieþi trecute, dar nu am de unde sã ºtiu dacã nu e doar imaginaþia mea”. Anamaria NEDELCOFF
COLÞUL LUI DENIS
8 Culturã umele de mãrþiºor, numele popular al lunii martie, este dat uneori ºi primei zile din lunã. Alteori i se spune simplu, 1 martie. Este foarte posibil ca momârlanii sã fi adus obiceiul mãrþiºorului din pãrþile unde mergeau în transhumanþã, aºa cum au adus ºi alte obiceiuri.
N
Cel puþin coloritul alb-roºu este foarte posibil sã fie o influenþã a drumurilor de transhumanþã. Ne duce cu gândul la aceasta faptul cã, în sobrietatea costumului popular momârlãnesc, ºnurul alb-roºu al mãrþiºorului reprezenta o patã de culoare deosebitã. Se pare cã, la începuturile obiceiului, ºnurul la momârlani era din lânã albã ºi neagrã, aºa cum este ºi costumul lor. Purtat pe alocuri, desigur, cãci se pot sublinia frecvent diferenþe de la sat la sat în privinþa obiceiurilor. De acesta era prins un ban sau o piatrã frumoasã cãreia i se fãcea o gaurã pentru ºnur. Când nu se mai purta, mãrþiºorul era agãþat în casã sau în staul sau la vreun pom, pentru alungarea relelor, ca semn bun pentru sãnãtate ºi belºug. Obiceiul de a purta mãrþiºorul (cu ºnur alb ºi roºu, sau alb ºi negru, ca mai în vechime) s-a adãugat obiceiului de a cãuta pentru ziua de mãrþiºor ghiocei ºi de a-i aduce în casã, ca semn de sãnãtate ºi bucurie, de belºug. Se considera cã ghioceii aduºi în casã de 1 martie e bine sã fie pãstraþi tot
Cronica Vãii Jiului |Marti, 28 februarie 2012
Mãrþiºor (1 martie) - numele popular al lunii martie
anul, pânã la ghioceii din anul urmãtor, întrucât feresc casa de rele. Sau sã fie puºi la staulul vitelor, în acelaºi scop. Istoria mãrþiºorului a trezit mereu un interes deosebit: „Multe dintre obiceiurile ºi tradiþiile noastre au rãmas fãrã conþinut ºi, cel mai adesea, nimeni nu-ºi aminteºte sau nu ºtie ce semnificaþie au avut la începuturi. (…) Pe vremea dacilor, simbolurile primãverii erau confecþionate în timpul iernii ºi se purtau doar dupã 1 Martie. Mãrþiºoarele erau, pe atunci, pietricele albe ºi roºii înºirate pe o aþã. Alte surse arãtau cã mãrþiºoarele constau în monede care erau atârnate de fire subþiri de lânã, negru cu alb. Tipul de monedã (aur, argint sau bronz)
indica statutul social. Ele erau purtate pânã când copacii începeau sã înfloreascã ºi apoi atârnate de crengile lor, pentru a aduce noroc, fertilitate ºi frumuseþe”. (http://www.ziare.com/deva/sti ri-life-show/traditiile-primaveriila-hunedoreni-2017843). Se ºtie cã mãrþiºorul este specific tradiþiei româneºti, unele populaþii învecinate preluându-l de la români. Obiceiul este strãvechi, fiind în legãturã cu scenariul ritual al noului an agrar, care era celebrat primãvara. „Pânã în veacul trecut, mãrþiºorul se dãruia copiilor ºi tine-
Cronicã rimatã
VINE PRIMÃVARA! Bate Fãuraru-n zodii: hei, e luna Mãrþiºor ? Este, spune raza vieþii, la geonul plin de dor, E momentul când din iarbã ies la soare colþiºori, Unde noul zburdã-n verde ºi-n luminã, uneori... *** Azi se schimbã anotimpul, tragem arcul ca la ceas, Sã ieºim la Mall ori piaþã cu ce-n jeb ne-a mai rãmas , Azi ne-aºteaptã la tarabe artizani, zuruitori , Tinichele sã ne vândã, ca-n politic, uneori... *** ªtiaþi ? s-a schimbat guvernu, Fãuraru-i meºter bun Cât schimbarea-i ca-n poveste: o bombardã pe un tun; Deci, pe sticle-or sã se vadã tot berbeci, miei ºi miori , Care poartã la gât jerbe tot de roze, uneori... *** Dar ce vuiet se aude? haideþi, fraþi, la primãrie , Se dau vise în procente: 15, 25, sã fie Ca la teatru vin, “pun botul”, falºi actori ºi graºi sufleori Despre criza care-n UE îi moralã, uneori ... *** Iaca vine ºi primarul, lunecã printre nãmeþi , Cade ºi ridicã vocea: spargeþi gheaþa, mãi bãieþi , C-a fost ger de iarnã cruntã, pe ferestre încã-s flori Dintr-acelea ce ne-aratã parlamentul, uneori ... *** Ori , lãsaþi ! s-avem zãpadã ºi s-albim toatã Sahara, Ne-am albit ºi de speranþe, geme de tranziþii Þara, Dar, în Prima zi Vernalã, musai vrem pentru femei Un sãrut de veºnicie pe-un buchet de ghiocei!
Ioan Dan Bãlan 1 Mãrþiºor 2o12
rilor - fete ºi bãieþi deopotrivã de 1 martie, înainte de rãsãritul soarelui. ªnurul de mãrþiºor, format din douã fire de lânã rãsucite, colorate în alb ºi roºu, sau în alb ºi negru, reprezintã unitatea contrariilor: vara-iarna, cãldurã-frig, luminã-întuneric, fertilitate-sterilitate. ªnurul era legat la mânã, prins în piept ºi purtat, dupã zone, pânã la Mãcinici, Florii, Paºte, Armindeni, sau pânã la înflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agãþat, ca semn benefic, pe ramurile înflorite de
mãceºi, viþã-de-vie, viºin, cireº, se punea sub cloºcã ori se agãþa la icoanã. Ziua scoaterii mãrþiºorului era marcatã de o petrecere numitã “bãutul mãrþiºorului”. Cu trecerea timpului, de ºnurul bicolor s-au legat monede de argint ºi de aur. În ziua de astãzi, de acest ºnur se atârnã obiecte artizanale, întruchipând diferite animale, flori, litere etc. Unele legende populare spun cã mãrþiºorul ar fi fost tors de Baba Dochia, probabil o veche zeitate agrarã, care, ajunsã la vârsta senectuþii, moare ºi apoi renaºte la echinocþiul de primãvarã.” (http://www. copilul.ro/evenimente-copii /martisor/Martisorul-simbol-altraditiei-romanesti-a3197.html). Legenda spune cã Dochia, umblând cu oile prin pãdure, torcea lânã, având ºi furca la ea. A vãzut deodatã o piatrã frumoasã, care prin culoarea sa semãna cu o floare. ªi, cum pietricica avea o gaurã tocmai potrivitã, a trecut un fir de lânã prin gaurã ºi a legat-o, purtândo cu ea, ca semn de primãvarã. Mãrþiºoarele au fost purtate apoi în amintirea acestui prim mãrþiºor, ca simbol al primãverii. În ultima perioadã, mãrþiºorul, devenit obiect comercial, este din ce în ce mai mult cumpãrat ºi oferit, dar, parcã, mai puþin purtat. Ioan Dan BÃLAN ºi Elisabeta BOGÃÞ BOGÃÞAN
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Marti, 28 februarie 2012
Pensionarii mineri continuã
procesul cu CNH ensionarii mineri din Valea Jiului continuã sã cearã în instanþã facilitãþile pe care le-au dobândit în timpul în care au lucrat la minã. Urmãtorul termen este în 1 martie.
P
Pensionarii din minerit au intentat un proces celor din conducerea Companiei Huilei ºi spun cã se vor prezenta ºi la
termenul din prima zi a lunii martie. Asta din cauzã cã nu au certitudinea cã vor intra în posesia bonurilor de cãrbune sau li se va subvenþiona costul energiei electrice. „Sigur cã vom merge la proces. Deocamdatã nu ºtim ce se întâmplã ºi ce sume vor fi direcþionate pentru noi ºi nici de când ni se acordã acele facilitãþi. Aºadar vom continua acel proces care e pe rol ºi în care noi ne cerem gratuitãþile câºtigate”, spune Ioan
Hortopan, preºedintele LSPMVJ. Pensionarii din Liga Pensionarilor Mineri din Valea Jiului cer la Petroºani o întâlnire la care vor invita toþi politicienii,parlamentarii,primarii, conducerea CNH ºi cea a Prefecturii Hunedoara. Scopul principal este soluþionarea tuturor problemelor pe care aceºti oameni le au dupã ce au plecat din sistemul extractiv. Diana MITRACHE
A început Postul Mare reºtinii ortodocºi ºi greco-catoloci au intrat de ieri, 27 februarie, în Postul Paºtelui, primul mare post de peste an, care se va încheia pe 14 aprilie. Cunoscut sub denumirea de Postul Mare, acesta este cel mai lung ºi mai aspru post dintre cele patru posturi de duratã ale bisericii, ºapte sãptãmâni.
C
În vechime, Postul Sfintelor Paºti avea menirea de a-i pregãti pe cei ce urmau sã primeascã botezul în noaptea Învierii. Începând cu secolul al III-lea, Postul cel Mare a fost împãrþit în douã perioade distincte: Postul Patruzecimii ºi Postul Paºtilor. Pentru a trezi sufletele credincioºilor ºi a-i îndemna la cãinþã ºi smerenie, Biserica a hotãrât ca în timpul Patruzecimii sã nu se sãvârºeascã liturghii decât sâmbãta, duminica ºi de sãrbãtoarea Bunei Vestiri. Totodatã, sunt oprite nunþile ºi serbarea zilelor onomastice.
Postul Sfintelor Paºti þine 7 sãptãmâni, perioadã în care nu se mãnâncã ouã, carne, brânzã, peºte ºi untdelemn ºi nu se consumã bãuturi alcoolice. Totuºi, dezlegare peºte este la Buna Vestire ºi în Duminica Floriilor. În schimb, celor bolnavi le este îngãduit sã mãnânce bucate cu untdelemn ºi sã bea vin în Postul Mare. “Postul Sfintelor Paºti este postul cel mai important din anul bisericesc, cel mai aspru ºi cel mai lung. Acest post se încadreazã în viaþa liturgicã a bisericii prin cântãri speciale ºi rugãciuni, dar mai ales pentru nevoinþa asprã la care suntem
chemaþi fiecare dintre noi sã ne pocãim la toate rãutãþile pe care le-am fãcut în viaþa noastrã. Înainte de vremea postului cu câteva sãptãmâni, începe perioada Triodului în care avem duminici special de pregãtire pentru intrarea în post ºi chiar înainte de intrare, avem Duminica izgonirii lui Adam. El a fost izgonit din Rai datoritã încãlcãrii poruncii de a nu mânca. Atunci, postul ne pune pe noi în situaþia aceea de nu cumva sã credem cã mâncarea este cea care susþine viaþa noastrã. Tot ceea ce se pune între mine ºi Dumnezeu, se face un perete ºi ne desparte”,
ne-a declarat pãrintele Iulian Selaje, preot la Biserica Sf. Muceniþã Varvara din Petroºani. Postul este, însã, un bun prilej de curãþire spiritualã ºi interioarã, atât în faþa semenilor, cât ºi a lui Dumnezeu. În aceastã periodã trebuie sã fim mai buni, mai darnici, mai iertãtori ºi mai smeriþi. “Lucrurile sunt legate. Noi nu suntem despãrþiþi, ci suntem trup ºi suflet, împreunã. Un filosof zicea “ Eºti ceea ce mãnânci”. ªtim foarte bine cã trupul acesta este purtãtor de Duh ºi aici începe ºi sfinþirea noastrã. Sigur, nu este de ajuns doar sã nu mãnânci anumite mâncãruri. De aceea, în duminica aceasta,
Protest fãrã precedent la CNH oi dintre minerii disponibilizaþi din Valea Jiului spun cã marþi la ora 10,00 vin în faþa Companiei Huilei, unde îºi vor da foc. Oamenii aºteaptã un rãspuns din partea celor abilitaþi.
D
Disponibilizaþii spun cã vor sã afle marþi ziua în care în contul lor vor intra cei 7.000 de lei promiºi în septembrie 2011 ºi, în caz contrar, vor recurge la acest gest extrem. Cei doi sunt Tiberiu Racz, care a lucrat la mina Petrila ºi Vasile Ursache,
care a lucrat la mina Livezeni. Colegii lor spun cã marþi în faþa Companiei Huilei vor veni cât mai mulþi dintre cei care au plecat de la minã anul trecut ºi încã nu ºi-au luat banii. „Marþi cãutãm din nou sã discutãm ce se întâmplã cu banii noºtri. Vom fi alãturi de colegii care au decis sã facã acest gest, deºi nu ne dorim sã se ajungã pânã acolo, dar cine mai ºtie ce vom face cã am ajuns la limita rãbdãrii”, spune Petru Blikling, unul dintre foºtii mineri care a stat în greva
înainte de începutul postului, ne ºi învaþã Mântuitorul cum sã postim. “Iar voi când postiþi sã nu fiþi ca fãþarnicii, cu feþele triste, ci spãlaþi-vã faþa ºi fiþi bucuroºi, sã nu arãtaþi oamenilor cã postiþi, ci Tatãlui Vostru, care vede în ascuns ºi care vã va rãsplãti pentru aceasta”. Foarte important este cã duminica dinaintea postului este numitã ºi Duminica iertãrii, pentru cã se zice aºa “ Dacã nu veþi ierta voi celor care v-au greºiti vouã, nici Tatãl Vostru din cer nu vã va ierta”. Trebuie sã
foamei. Luni nici un fost ortac nu a ajuns la Compania Huilei, însã, marþi dimineaþã sunt aºteptaþi câteva sute Disponibilizaþii au protestat zile în ºir în faþa CNH pentru a primi veºti cu privire la banii lor. Unii chiar au stat în greva foamei, însã, acum speranþelelor sunt legate de faptul cã banii lor vor fi alocaþi din fondul pe care Comisia Europeanã l-a aprobat pentru închiderea minelor Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Diana MITRACHE
ne iertãm unii pe alþi când intrãm în Post ºi trebuie sã ne strãduim ca sã ajungem la aceasta. De aici ne vine bucuria noastrã. Dacã nu-l iert pe fratele meu, atunci cum pot sã spun cã-l iubesc, iar dacã nu-l iubesc, atunci cum pot sã spun cã îl iubesc pe Dumnezeu?”, a mai spus pãrintele Iulian. În Postul Paºtelui, biserica interzice cu desãvârºire oficierea nunþilor ºi a botezurilor. Luiza ANDRONACHE Mir cea NISTOR
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 28 februarie 2012 SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL
Nu s-a putut de Valentine’s, dar e bine ºi de Mãrþiºor acã nu au putut sã le cânte îndrãgostiþilor din Lupeni de Valentine’s Day, din cauza codului portocaliu care le-a blocat TIR-urile cu echipamentul pe autostradã, cei de la proconsul vor cânta de Mãrþiºor.
D
Edilii din Lupeni au reprogramat spectacolul trupei Proconsul, care trebuia sã aibã loc de Valentine’s Day pentru data de 1 Martie. În 14 februarie, membrii trupei nu au putut ajunge în Valea Jiului, un de aveau programate mai multe concerte, din cauza
codului portocaliu de ninsori ºi viscol. TIR-urile cu scena ºi echipamentul au fost întoarse de pe autostradã, iar spectacolele anulate. „De 1 Martie, Primãria Municipiului Lupeni oferã locuitorilor un mãrþiºor muzical. Vor fi trei ore de spectacol, cu Proconsul ºi DJ Jungle”,a declarat Gabriel Lungu, managerul public al municipiului Lupeni. Spectacolul va avea loc la Sala de Sport a ªcolii Generale nr 2 de la orele 19.30, iar intrarea este gratuitã. Lungu spune cã, tot cu aceastã ocazie, Proconsul îºi va lansa ºi în Valea Jiului cel mai recent album, Best Of. Car men COSMAN
s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna februarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
28 februarie 2012
S-ar putea sã plecaþi într-o scurtã delegaþie, anunþatã în ultimul moment. În ciuda dificultãþilor, reuºiþi sã vã descurcaþi foarte bine. Relaþiile sentimentale sunt puþin tensionate. Aveþi rãbdare cu partenerul de viaþã, pânã vã înþelege ºi vã acceptã situaþia.
Dimineaþa, o veste bunã: urmeazã sã primiþi bani. Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor ºi sã vã întâlniþi cu prietenii. Staþi excelent la capitolul comunicare. Nu-i neglijaþi pe cei mici. E timpul sã puneþi mai mult accent pe viaþade familie ºi pe cea personalã.
Sunteþi puþin indispus din cauza problemelor financiare. Aveþi un randament foarte bun, mai ales în activitãþile intelectuale. Dedicaþi-vã studiului, proiectelor de viitor sau consolidãrii relaþiilor de afaceri. Sunt ºanse sã vã faceþi noi prieteni. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.
Sunteþi foarte inventiv ºi vã descurcaþi foarte bine în afaceri. Investiþiile pe care le aveþi în vedere vã pot aduce mari satisfacþii în curând. Nu trataþi cu superficialitate problemele partenerului de viaþã. Spre searã, aveþi ocazia sã discutaþi mai mult. Ar fi bine sã fiþi obiectiv.
Astãzi sunteþi plin de energie. Dacã sunteþi invitat într-o excursie, nu pierdeþi ocazia. Nu vã mai gândiþi la cheltuieli! Meritaþi puþinã relaxare. Evitaþi cearta cu o rudã mai în vârstã! Acordaþi-vã atenþie mai multã atenþie ºi nu încercaþi sã vã epuizaþi prea mult.
Apar rezultatele bunei colaborãri cu un partener de afaceri. Împreunã, reuºiþi sã terminaþi o lucrare importantã. Dupã-amiazã sunteþi nemulþumit din cauza relaþiilor sentimentale. Un prieten vã ajutã sã treceþi mai uºor peste acest moment. Acordaþi mai mult timp odihnei ºi activitãþilor.
Dimineaþa aveþi multe probleme de rezolvat. Chiar dacã sunteþi în formã ºi aveþi spor, nu refuzaþi ajutorul celor din jur. Spre searã, primiþi de la o persoanã mai în vârstã din familie un cadou sau o sumã de bani care va fi mai mult decât binevenitã pentru situaþia în care vã aflaþi.
Cu farmecul dumneavoastrã deosebit, atrageþi admiraþia celor din jur. Aveþi mari ºanse de reuºitã în activitãþi comerciale. Sunt favorizate ºi investiþiile pentru casã. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o persoanã mai în vârstã din familie. Trebuie sã aveþi iniþiativã.
Se pare cã începeþi pregãtirile pentru concediu sau pentru o excursie. O rudã din partea partenerului de viaþã reuºeºte sã vã indispunã pe moment. Ascultaþi-o, pentru cã sfaturile sale ar putea sã vã fie utile! Spre searã, când se mai liniºtesc apele, sunteþi dispus sã plecaþi într-o scurtã vizitã.
Dupã o perioadã nu tocmai favorabilã, lucrurile merg mai bine pe plan sentimental. S-ar putea sã vã îndrãgostiþi la prima vedere. Fiþi sincer. Spre searã, mergeþi în vizitã la prieteni. Încercaþi sã nu monopolizaþi discuþiile! Ar fi bine sã vã pãstraþi calmul.
Dimineaþa sunteþi foarte bine dispus ºi aveþi succes în activitãþile casnice ºi în societate. S-ar putea sã nu fiþi prea mulþumit de situaþia financiarã. Seara, sunteþi în centrul atenþiei la o petrecere. Evitaþi glumele ce ar putea sã deranjeze. O glumã nevinovatã ar putea face mult rãu.
Începeþi o activitate care vã va aduce câºtiguri frumoase ºi satisfacþii profesionale. La serviciu sunteþi în formã ºi munciþi mai mult, spre nemulþumirea colegilor. Nu încercaþi sã vã depãºiþi limitele! Riscaþi sã vã îmbolnãviþi sau sã vã accidentaþi. Pãstraþivã echilibrul în tot ceea ce faceþi.
* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Marti, 28 februarie 2012
Nunta în Valea Jiului,
ca Oscarul la Los Angeles unta, un eveniN ment cu semnificaþii majore în viaþa fiecãrei persoane, introvertitã sau nu, religioasã sau nu prea, trebuie planificatã, gânditã ºi regânditã de multe ori pânã la ziua cea mare. Dacã bãrbaþii sunt mai distanþi în legãturã cu organizarea acestui eveniment, pânã la un punct, femeile, însã, viseazã la cum va fi totul în acea zi pânã la ultimul detaliu. Însã, ºi în acest domeniu sau mai bine spus, mai ales în acest domeniu, tendinþele vin ºi pleacã. Se spune cã modei îi eºti fidel schimbând-o. Ei bine, acest lucru se aplicã foarte bine ºi în cazul organizãri unei nunþi. Anul acesta, la nuntã se poartã stilurile vintage ºi victorian, pe combinaþii de nou cu vechi, clasic ºi ºocant. Dacã este sã începem cu decorul, ei bine, acesta iese din tipare în anul 2012 cu tendinþe nebãnuite ºi puþin acceptate de sceptici. Însã, prin suprapuneri de culori ºi stiluri de aranjamente, rezultatul final poate fi chiar neaºteptat de impresionant. “Se poartã negrul anul acesta. Noi avem deja douã nunþi cu aceastã temã, una la Târgu Jiu ºi cealaltã la Petroºani. De
aceea, în cadrul ediþiei a treia a târgului de nunþi de la Petroºani, am fãcut o masã de prezidiu cu negru, pentru a le arãta ºi celor mai suspicioºi cã este o combinaþie pe care, deºi noi o ºtim dintr-o împrejurare mai nefericitã, combinatã cu puþinã artã, poate fi tema unui eveniment atât de fericit cum este nunta”, ne-a declarat Violeta Novac, reprezentantul firmei Smart Party din Petroºani. De asemenea, în 2012, o altã culoare care se poartã la nuntã în ceea ce priveºte aranjamentul general, este verdele. Odatã ce decorul este pregãtit, viitorii miri trebuie sã-ºi concentreze atenþia pe þinute. ªi aici sau mai ales aici, tendinþele în modã vin ºi pleacã precum cele de pe podiumurile marilor capitale fashion ale lumii. Incontestabil, þinuta clasicã, cea albã, este una care va fi mereu în topul preferinþelor mireselor, însã în ultimii ani, viitoarele doamne au ºi altfel de rochii. Specialiºtii în
organizarea unor evenimente de acest gen, spun cã stilurile vintage ºi victorian se regãsesc inclusiv în þinute. Astfel, în 2012, rochia de mireasã trebuie sã fie nu doar alb pur, ci ºi în combinaþi cu roºu sau
crem complet. De asemenea, trebuie încãrcatã cu paiete, cristale sau pietre semipreþioase. Îmbrãcatul nu este simplu nici pentru mire. El trebuie neapãrat sã fie în ton cu mireasa ºi de reþinut este faptul cã de
doi ani nu se mai poartã costumele albe, ci alte culori precum maro, crem ºi chiar albastru în diferite tonuri. Însã, clasicul negru va fi mereu la modã, mai ales dacã partenera poartã o rochie somptuoasã. De reþinut este cã ºi participarea la o nuntã în calitate de invitat, nu este ceva simplu. De ceva timp, este practic obligatoriu sã ai douã þinute, una de zi, mai office, cu care sã te îmbraci pe zi, la Starea Civilã ºi chiar la bisericã, iar cealaltã, glamour, seara la petrecere. ªi, dacã pânã acum am vorbit de tendinþe în decoraþiuni ºi þinute, când tragem linie, trebuie sã facem ºi calculele. În Valea Jiului, o nuntã medie înseamnã în jur de 120150 de invitaþi, iar cheltuiala trebuie sã fie în jur de 150 de lei de persoanã. În costul final este inclus totul, începând de la meniu, decor, tort ºi chiar fântâna de ciocolatã cu fructe care mai de care mai exotice. Pentru o nuntã de 100 de invitaþi, fântâna de ciocolatã cu tot cu fructe, costã 1000 de lei. Luiza ANDRONACHE
Fura din spitale bãrbat de 55 de ani din Aninoasa U nareuºit fost prins de poliþiºti dupã ce a sã fure bani ºi telefoane mobile din diferite unitãþi medicale. Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani au reuºit sã-l prindã ºi spun cã bãrbatul a comis nu mai puþin de 17 astfel de furturi. Omul a intrat în incinta unei unitãþi medicale din localitate (cabinete medicale ºi saloane) ºi în localuri de alimentaþie publicã, unde profita de neatenþia celor de acolo. Aºa a reuºit sã fure diferite bunuri (în special telefoane mobile sau portmonee cu bani ºi acte de identitate). Prejudiciul total cauzat prin activitatea infracþionalã a bãrbatului depãºeºte 9.900 lei. Bãrbatul este acum cercetat în libertate dar riscã o pedeapsã cu închisoarea pentru furt. Diana MITRACHE
Reþinut de procurorii DIICOT inanþatorul echipei FC Hunedoara, Silvian Toma, a fost reþunut de procurorii DIICOT, la capãtul unor audieri care au durat câteva ore bune.
F
Alãturi de Toma au mai fost reþinute alte 20 de persoane ridicate în urma descinderilor ce au avut loc dumincã în dosarul evaziunii fiscale de peste 20 de milioane de euro. Tatãl lui Silvian Toma, Petricã Toma, fost comisar la Garda Financiarã ºi deþinãtorul unei companii ºi a unui hotel în Bãile Herculane, a fost lãsat în libertate, la fel ca ºi ceilaþi hunedoreni cercetaþi în acest caz cu ramificaþii în mai multe judeþe. Persoanele reþinute au fost prezentate magistraþilor de la Tribunalul Mehedinþi, cu propunere de arestare preventivã. Procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism au descins, duminicã dimineaþa, în 9 locaþii din judeþul Hunedoara – 8 în
Hunedoara ºi una în Deva, într-un dosar în care este vizatã o grupare infracþionalã specializatã în evaziune fiscalã ºi spãlare de bani, prejudiciul cauzat prin aceste activitãþi fiind de 20.000.000 de euro. Nu mai puþin de 10 persoane, cei mai mulþi oameni de afaceri, au fost ridicaþi de acasã ºi duºi la audieri În acelaºi timp, au avut loc percheziþii în Strehaia, municipiul Cluj, Timiºoara ºi în Argeº. Judeþul Hunedoara ar fi parte într-o hartã mai largã a zonei de acþiune pentru membrii grupãrii infracþionale, care au înfiinþat mai multe societãþi – fantomã ºi, în acelaºi timp, au racolat ºi administratori ai unor firme pentru operaþiuni comerciale fictive, prin care sã spele bani. Carmen Carmen COSMAN
12 Turism
Cronica Vãii Jiului |Marti, 28 februarie 2012
Staþiune de vis, drum de cosmar arangul poate fi o destinatie de vis pentru iubitorii muntelui, insa drumul pana la Telescaun este unul de groaza. Incalzirea vremii a scos la vedere craterele din drum, care din pacate nu pot fi evitate.
P
Risc de avalanºe în zonele montane iscul de avalanºe în zonele de creastã din munþii Hunedoarei este aproape maxim, iar zãpada poate oricând sã plece la vale.
R
Salvamontiºtii hunedoreni îi sfãtuiesc pe turiºti sã nu se aventureze pe traseele de creastã cel puþin încã douã sãptãmâni, pentru cã oricând se poate produce o avalanºã. „În ultima perioadã s-au produs mai multe avalanºe în zonele muntoase, la peste 1.500 de metri altitudine, pe pantele care au înclinaþii mai
mari de 25 – 30 de grade. Pericolul de avalanºã persistã în continuare”, a declarat Ovidiu Bodean, ºeful Salvamont Hunedoara. Numai în zona Râuºor din Retezat au fost circa 30 de avalanºe mai mari sau mai mici, care au blocat ºi drumul de acces spre staþiunea hunedoreanã. Nu numai zãpada a plecat la vale, ci a antrenat ºi pietre, lemne sau frunze, însã aici nu mai este pericol, pentru cã zãpada înmuiatã a plecat de pe ambele feþe. În zonele de creastã, însã, unde sunt suprafeþe foarte mari, pericolul se menþine, fie cã vorbim despre Retezat, Parâng sau Masivul Vâlcan. Ovidiu Bodean
spune cã, pe o scarã de unu la cinci, riscul de producere a unei alunecãri de zãpadã este de 4 spre 5, iar avalanºele pot fi declanºate de turiºti sau chiar de animale, cum sunt caprele negre. ªeful Serviciului Public Salvamont Hunedoara a mai precizat cã trebuie sã mai treacã douã – trei cicluri de temperaturi ridicate – temperaturi scãzute, aºa încât straturile de zãpadã depuse pe creste sã intre în coeziune, iar asta înseamnã încã vreo sãptãmâni. În aceastã perioadã, turiºtii sunt sfãtuiþi sã nu se aventureze pe trasee de creastã. Car men COSMAN
Primãvara aduce telegondola ucrãrile la telegondola ce va lega municipiul Petroºani de Masivul Parâng vor demara în aceastã primãvarã, atunci când vremea va permite începerea acestora.
L
Telegondola va avea o lungime de peste 8 kilometri ºi va avea staþia de plecare în Cartierul Aeroport precum ºi o staþie intermediarã, amplasatã în vecinãtatea Hotelului Rusu. „În momentul în care vremea va permite începerea lucrãrilor,
le vom da drumul. Cert este faptul cã lucrãrile la telegondolã vor demara în aceastã primãvarã”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Telegondola face parte dintr-un proiect mai amplu care prevede
realizarea a peste 30 de kilometri de pârtii precum ºi a 7 telescaune. Proiectul de reamenajare a domeniului schiabil din Parâng ar fi, potrivit unor specialiºti, cel mai mare de acest gen din Europa de Sud – Est. Mir cea NISTOR
Jandarmii montani se întrec în Parâng ei mai buni jandarmi montani din judeþul Hunedoara se întrec astãzi în Parâng în deja tradiþionala competiþie de schi ce se adreseazã angajaþilor din cadrul MAI.
C
Potrivit purtãtorului de cuvânt al IJJ Hunedoara, Nicolae Rãducu, startul con-
cursului va fi dat la ora 10.00 ºi constituie totodatã un bun prilej pentru jandarmii montani de a-ºi dovedi mãiestria pe pârtia de schi. “Concursul de schi a intrat în tradiþia unitãþii, fiind deja la a VIII-a ediþie. Competiþia se organizeazã anual, în luna februarie ºi reuneºte la lina de start cei mai buni schiori din cadrul IJJ Hunedoara”, declarã Rãducu Nicolae. Diana MITRACHE
Gropile adanci de cativa centimetrii si aproape una langa alta, sunt cu greu evitate de soferii care merg la munte. Ciuruiala din sosea a iesit la vedere odata ce stratul de zapada s-a topit. De altfel, an de an, turistii se plang ca aceasta portiune le
da batai de cap, insa daca nu au incotro, trebuie sa treaca prin gropi, chiar daca risca sa-si rupa masinile. Administratorul drumului, primaria Petrosani, este conºtienta de situatie. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune ca an de an are probleme din aceasta cauza. “Aºa este. Porþiunea aceasta, din pãcate este cu structurã din beton ºi în fiecare an avem probleme legate de gropile care apar în primãvarã, însã n-am putut sã intrãm cu o reparaþie capitalã, pentru cã acolo sunt programate investiþii pentru canalizate”,, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petrosani. Tot edilul
petroºenean mai spune ca anul acesta, porþiunea de drum care este in administrarea primãrie, va intra in reabilitate completa, in baza programului naþional 10.000 de kilometri. “Ulterior va fi covor asfaltic, pentru cã drumul este inclus în programul naþional de investiþii al Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Lucrãrile vor demara anul acesta, iar firma care a câºtigat licitaþia este din Timiºoara. Am luat legãtura cu ei ºi în momentul în care vremea ne va permite, probabil cã ne vom apuca de lucru”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi. Luiza ANDRONACHE