Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 56
Cronica Vãii Jiului Luni, 6 februarie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Mediul academic de la Petroºani a luat foc
Rectorul Pop ºi apropiaþii sãi infecteazã Universitatea,
disperaþi cã pierd puterea inciunã, ºantaj, manipulare, dezinformare ºi intoxicare sunt metodele folosite de cei care se autointituleazã foºtii, dar ºi viitori conducãtori ai Universitãþii din Petroºani. Odatã cu începerea noului an conducerea actualã a Universitãþii format dintr-un nucleu malefic compus din rectorul Pop Emil, decanul Poantã Aron, prorectorul Mitran Ilie ºi prorectorul Rãscolean Ilie, ºi-a revenit rapid din înfrîngerea suferitã în faþa echipei conduse de profesorul Radu Sorin, în lupta pentru vânzarea universitãþii.
M
>>> PAGINA A 3-A
Politica – haz de necaz pe facebook Nici usturoi nu au mâncat, Liderii minerilor se vor primari, directori, Dacã ninge ºi e ger, nici gura nu le miroase indicaliºtii de la Muntele sunt fete mari! Noi, presa afaceriºti apelaþi la premier! S suntem de vinã cã au ieºit sãptãmâna trecutã de facebook a devenit minerii în stradã, ºi tot noi, presa, suntem acuzaþi de ºi fãrã dosare penale liderul maxim Bebe Nica cã intenþia noastrã a fost ºi P agina loc de amuzament ºi de
iderii de sindicatului Muntele au demostrat de-a lungul timpului cã se cred “minþi laminate”... >>> PAGINA A 5-A
L
protest pentru marea majoritate a celor care fac politicã.
>>> PAGINILE 6-7
este “de a atrage liderii sindicali în diversiuni ºi zvonistici gratuite lansate pe piaþa media din Valea Jiului”.
>>> PAGINA 11
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 6 februarie 2012
ANGAJARE
Cronica Vãii Jiului
S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:
Website: www.cronicavj.ro
- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu; Program full time; CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail office@euro-jobs.org . Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679. Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
ANUNÞURI
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Moarte instantanee 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 2012: Supernova
National TV 9:00 Suflete pereche (r) 10:00 Baronii (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Taxi Driver (r) 14:15 Clipuri 14:30 Vieþi furate (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Dragon Boys 23:45 În cãutarea fericirii (r) 0:45 Dragon Boys (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Vedetele mele 11:00 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Copilu’ lu’ tãticu’ (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: Miami 0:00 Vedetele mele (r)
Prima TV 8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Cu lumea-n cap (r) 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã Redifuzare 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Mediumul 0:30 Focus 18 (r)
TVR 1 8:00 România, zi de zi! Prima parte 9:00 România, zi de zi! Partea a doua 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Presã ºi putere (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Anna Pavlova - lebãda albã 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Anchetã 3
Cronica Vãii Jiului |Luni, 6 februarie 2012
Mediul academic de la Petroºani a luat foc
Rectorul Pop ºi apropiaþii sãi infecteazã Universitatea,
disperaþi cã pier d putere a inciunã, ºantaj, manipulare, dezM informare ºi intoxicare
tudenþii meritã un ciolan pentru vot, ºi cine ºtie mai bine decât Ciodaru sã le arunce ciolanul !
S
sunt metodele folosite de cei care se autointituleazã foºtii, dar ºi viitori conducãtori ai Universitãþii din Petroºani. Odatã cu începerea noului an conducerea actualã a Universitãþii format dintr-un nucleu malefic compus din rectorul Pop Emil, decanul Poantã Aron, prorectorul Mitran Ilie ºi prorectorul Rãscolean Ilie, ºi-a revenit rapid din înfrîngerea suferitã în faþa echipei conduse de profesorul Radu Sorin, în lupta pentru vânzarea universitãþii. Deºi înfrânþi ºi cu planurile de absorbþie date peste cap, sã reamintim cã în aceea absorbþie, mult hulitã de comunitate ºi profesorii curajoºi din cadrul Universitãþii, actualul decan Poantã Aron urma sã gireze ca prorector cu rang de rector aceastã subordonare a Universitãþii din Petroºani faþã de cea din Cluj Napoca, cei patru veºnici conducãtori ai universitãþii „lucreazã” la binele instituþiei. Astfel echipa care de mai bine de 12 ani deþine puterea (toþi cei patru au ocupat funcþii înalte in conducerea universitãþii în cea mai neagrã perioadã din toate timpurile a Universitãþii din Petroºani), a „lucrat” aºa cum numai ea ºtie la „binele” ºcolii prin metode ºi tehnici specifice.
elerinaj la cei patru mari conducãtori
P
Din 9 ºi pana în 22 ianuarie 2012 puþini din cei 185 de profesori ai Universitãþii au scãpat de manipularea ºi intoxicarea instrumentatã de rector ºi prorectorii sãi. În mediul academic din Dealul Institutului, abuzul de funcþie, spun unele cadre didactice care au trecut prin “ interogatoriul” lor, nu e ceva neobiºnuit pentru rectoul Pop Emil, decanul Poantã Aron, prorectorul Mitran Ilie ºi prorectorul Rãscolean Ilie. În ultima perioadã de timp aproape zilnic profesorii au fost chemaþi de cei patru aflaþi în funcþii nu pentru a fi ghidaþi în activitatea didacticã ºi de cercetare ci pentru a li se spune cu cine au de votat în 24 februarie pentru funcþia de Rector. Deºi singura candidaturã anunþatã public dar ºi în presã este cea a profesorului Radu Sorin, cel care a demontat de
altfel ºi planul malefic de desfiinþare prin absorbþie al Univesitãþii, se pare cã preferatul celor 4 care conduc astãzi Universitatea ar fi chiar decanul Aron Poantã. Astfel, au fost chemaþi de rectorul care în 24 februarie se pensioneazã, peste 40 de profesori cãrora li s-a sugerat cã Radu Sorin este prea tânãr, prea neexperimentat (amintim ca domnia sa este profesor conducãtor de doctorat, membru al comisiei naþionale de acordare de titluri academice, director de departament ºi are aproape 54 de ani), ºi cã “speranþa Universitãþii stã în Poantã Aron”. Speranþã cui? Speranþa lui Pop ºi a locotenenþilor sãi de a nu le fi demascate ilegalitãþile pe care le-au comis pe perioada mandatelor lor. Alþi 40 de profesori au fost chemaþi la ordin de prorectorul Ilie Mitran care a stabilit el însuºi echipa pentru concurenþã, nu a reuºit nicidatã sã spunã ce are de gând sã facã pentru binele ºcolii în urmãtorii 4 ani, cum dealtfel nu a fãcut nimic nici în ultimii 12 ani, în care a fost decan sau prorector. Astfel, pentru cã manipulare ºi intoxicare sunt cele mai de preþ calitãþi ale acestui conferenþiar trecut, a nominalizat 2 posibili prorectori în echipa lui Radu Sorin, neagreaþi de comunitate în scopul discreditãrii, ºi a bãtut monedã pe dorinþa lui Radu Sorin de a desfiinþa Facultatea de ªtiinþe. ªi aici trebuie sã precizãm cã una din ideile ce au stat la baza protestului organizat de profesorii conduºi de Radu Sorin în decembrie 2011 a fost tocmai protejarea tinerei facultãþi de ºtiinþe. Înregistrãrile ce susþin aceste afirmaþii vor face obiectul unor ediþii viitoare.
Uimitor este cã cel ce este propus de Pop ºi locotenenþii sãi pentru a candida, decanul Poantã, nu îºi face nicio campanie ºi aºteptã ºi mai departe sã fie coordonat de pensionarul Pop ºi de bunul sãu prieten de pahar Mitran.
ista bunã o ºtiu doar cei 4! O sã o ºtiþi ºi dumneavostrã!
L
Pelerinajul continuã ºi acum înaintea alegerilor la Senat, când pe lista celor neagreaþi ce trebuie tãiaþi se aflã toþi aceia care au avut curajul sã spunã un nu rãspicat absorbþiei. Au fost eliminaþi directorii de departamente recent aleºi, au fost eliminaþi cei care în actualul senat au avut curajul sã se opunã dictaturii instituite de actuala conducere, în schimb sunt propuºi noului senat cel puþin 10 pensionari sau pensionabili în viitori 3-4 ani. Vom revenii mâine cu lista completã a cioclilor care vor arunca o mânã de pãmânt peste coºciugul Univesitãþii din Petroºani.
ici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase
N
Dupã ce în luna decembrie decanul Poantã era ghidul celor de la Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca, ºi afirma în faþa studenþilor ca începând cu 1 ianuarie 2012 diplomele lor vor purta sigla Clujului, acum dupã nici o lunã declarã în presã: “Nu sunt de acord cu termenul de fuziune când vine vorba despre viitorul Universitãþii din Petroºani”. Probabil cã a uitat, meteahna celor 62 de ani ! Dar câtã credibilitate mai are Pop? Care sunt problemele lui Pop, ale lui Poantã ºi ale lui Mitran? Pe scurt deocamdatã, Pop nu stã
deloc bine în ceea ce priveºte justificare unor sume fabuloase de bani din cadrul proiectului de e-learning, unde este manager. ªi nu ar fi prima datã când de numele rectorului Pop Emil sunt asociate investiþii care au iz de ilegalitate. La începutul anului 2010, presa localã ºi cea naþionalã semnala apariþia unui Armaghedon în care conducerea Universitãþii era acuzatã de o serie de ilegalitãþi, aspecte ce ulterior a fãcut ca Pop Emil sã intre ºi în vizorul organelor de cercetare penalã. Vezi aici: http://www.ziare.com/stiri/an cheta/armaghedonul-conducerii-de-la-universitatea-petrosani-997580 http://www.ziare.com/stiri/ ancheta/conducerea-universitatii-din-petrosani-cercetatapentru-abuz-in-serviciu1009534 Despre Poantã, deocamdatã amintim doar cã a rãmas fãrã permisul de conducere dupã ce maºina în care se afla umbla beatã pe stradã, iar despre Mitran, pe moment amintim doar cã a fost “ vedeta” unei emisiuni de televiziune ºi a unui cotidian naþional, unde ziariºtii au demonstrat cum poþi sã îþi iei examenele cu ºpagã la profesori.
Lui Pop ºi locotenenþilor sãi li se alãturã ºi Ciodaru Dacian, directorul fãrã experienþã, cunoscut în mediul academic ca “slugarnicul îmbogãþit peste noapte”, slujitor de nãdejdie al fostului rector Pop, atunci când vine vorba de voturile studenþilor pentru funcþia de Rector. Pus pe fucþia de director de patrimoniu studenþesc fãrã a îndeplinii criteriile cerute de lege, spun cunoscãtorii, tânãrul politician s-a metamorfozat în director al studenþilor ce locuiesc în cãmine. Probabil nu i-au fost de ajuns clãdirile ! În aceastã nouã posturã, directorul care coboarã dintr-o limuzinã de peste 40.000 de euro, deºi are un salariu de doar 1.000 de lei pe lunã, se apropie cu smerenie de studenþi ºi îi conduce la vot, iar pe cei ce au devenit studenþi electori îi transportã la cabana Universitãþii, acolo unde tânãrul director a savurat ºi Revelionul, la un chiolhan preelectoral. Existã dovezi pe care le vom prezenta ulterior, legate de întâlnirea din data de 31 ianuarie la care au participat rectorul Pop, decanul Poantã, tânãrul fost lider al studenþilor ºi actual lider de cãmin Ciodaru ºi studenþii electori care au fost momiþi ºi, mai grav, ºantajaþi, spun apropiaþii acestora. Vom revenii în viitor cu prezentarea detaliatã a Groparilor Universitãþii viitorul rector pensionar Poantã dar ºi sforarului Mitran, care sã pregãtesc de parastasul Universitãþii. Nu va lipsi nici lista senatorilor cu rol de ciocli, aleºi de cei doi pentru a arunca o mânã de pãmânt peste coºciugul Univesitãþii din Petroºani.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 6 februarie 2012
upã ce clãdirea în care ºi-a derulat activitatea timp de aproape 40 de ani s-a ales cu o bulinã roºie, reprezentanþii Oficiului Poºtal nr. 1 din Petroºani au fost somaþi, de cãtre proprietarul Romtelecom, sã se mute. ªi asta, în timpul cel mai scurt, respectiv pânã la finele primului semestru al anului.
D
Conducãtorii filialei hunedorene a Poºtei Române au ajuns în Petroºani pentru a identifica un alt spaþiu. „În data de 2 februarie a fost programatã o etapã a licitaþiei aflate
Poºta fuge de „bulina roºie” în curs, operaþiune în urma cãreia dorim sã gãsim o altã clãdire, în care sã ne mutãm. În funcþie de oferte vom alege un imobil care, ne dorim, sã fie tot pe undeva prin centrul localitãþii. Mutarea în noul spaþiu trebuie sã aibã loc pânã în varã”, a declarat Dana
Damian, director judeþean Poºta Românã Hunedoara. Clãdirea, construitã prin anii 70, s-a ales cu o bulinã roºie fiind declaratã drept un imobil cu risc seismic ridicat. Mai exact, deºi destul de „tânãrã”, acesta s-ar dãrâma în cazul unui cutremur... Interesant este,
însã, faptul cã despre „decernarea” bulinei roºii reprezentanþii Inspectoratului de Stat în Construcþii nu ºtiu nimic. „Nu ne-a înºtiinþat nimeni cã imobilul respectiv a fost încadrat în rândul clãdirilor cu risc de prãbuºire în cazul pro-
La Uricani, o metodã ce necesitã mai puþin efort:
“Iau apã din Jiu, o fierb ºi asta e” este 300 de familii din Uricani nu au apã în apartamente de mai bine de o sãptãmânã. În tot acest timp, angajaþii Apa Serv lucreazã încontinuu, de dimineaþa pânã seara, dar fãrã rezultate, fiindcã þevile se încãpãþâneazã sã îngheþe din nou, de pe o zi pe alta.
P
Diplomã de excelenþã pentru profesorul Ana Gheorghe
La izvoarele cu apã potabilã din jurul Uricaniului este coadã de mai bine de ºapte zile, chiar dacã afarã e ger ºi viscoleºte. ”Apa este vitalã, ai nevoie de ea la mâncare, la spãlat, la baie… ce sã mai spun de spãlat haine, cã nu am unde, iar eu am patru copii. Dacã ar veni vreo urgie, am muri cu toþii în case cã nu am avea apã. E mai bine la casã, nu în cutii de chibrituri unde rãmâi sinistrat. Dar ne-a trebuit sã fim domni, sã avem WC în casã ºi apã din perete. Aºa ne trebuie”, spune, supãratã, Cornelia. ”Sãptãmâna trecutã am avut apã o singurã zi, dupã care a îngheþat toatã coloana, de sus pânã jos dupã altã jumãtate de zi. Iar acum þevile au ºi crãpat din cauza gerului ºi
Construcþii „alandala” D
upã abolirea legii comuniste care interzicea închiderea balcoanelor pentru a nu fi afectatã vizual arhitectura rofesorul universitar Ana stradalã, mii de locuitori ai Gheorghe, fost deputat în Vãii au trecut la închiderea Parlamentul României, a primit din acestora, în vederea extinpartea Consiliului Judeþean derii „spaþiului vital”. Hunedoara o diplomã de execelenþã ºi suma de 1.000 de lei. Din pãcate, acþiunea a fost
P
„Profesorul Ana Gheorghe este singura personalitate din Valea Jiului care deþine un loc de membru titular al Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România. Absolvent al Academiei de Studii Economice, a fost zeci de ani dascãl la catedrele de specialitate ale Liceului Economic din Petroºani ºi Universitãþii din Petroºani”, a precizat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloþ, cel care a iniþiat proiectul de hotãrâre. Ca politician, Gheorghe Ana a reprezentat Valea Jiului timp de 8 ani în Parlamentul României, de-a lungul a douã mandate de deputat unde a fost mai întâi secretar, apoi vicepreºedinte al Comisiei de buget a Camerei Deputaþilor. Carmen Carmen COSMAN
acum trebuie sã plãtim milioane de lei ca sã le montãm. Exact asta îmi mai trebuia acum, sã nu am apã ºi sã mai dau ºi jumãtate din salariu sã îmi rezolv problema. La izvor fac chiar ºi 10 drumuri dus-întors, cã mi-am umplut toate oalele, toate borcanele goale ºi gãleþile. Copiii voiau sã vinã ºi ei, dar unde sã vinã sã mã ajute pe gerul acesta, zãpada e pânã la gât”, povesteºte ºi Geanina, mamã a doi copii. Alþii au gãsit o metodã ce necesitã mai puþin efort: iau apã din Jiu, o fierb ºi ”asta e”, supã cum singuri declarã: ”La oricare dintre izvoare trebuie sã mergi cel puþin un kilometru. Faci 1 km dus, unul întors, cu câte 10 litri în mânã… e mult de muncã ºi nu ºtiu dacã meritã. Jiul e mai aproape, e chiar în spatele blocului meu ºi iau cu gãleþile apã pentru ce îmi trebuie, o fierb ºi asta e. Nu se întâmplã nimic, pânã acum nici unul dintre noi nu am murit”. Anamaria NEDELCOFF
executatã total alandala, în niciun bloc de locuinþe neexistând în prezent douã balcoane asemãnãtoare. În timp ce unii, mai cu bani, au ales noile ºi modernele termopane, alþii ºi-au zidit „cutiile de chibrituri” exterioare cu lemne, cãrãmizi, plãci prefabricate sau corniere din fier. „Ideal ar fi ca fiecare posesor de balcon, ce vrea sã-l închidã, sã obþinã de la primãrie o autorizaþie de construire. Ar trebui sã existe o uniformitate în ceea ce priveºte balcoanele închise
pentru ca ºi blocurile sã fie estetice. Pânã acolo, însã, mai e departe”, au precizat reprezentanþii Inspectoratului Judeþean în Construcþii Hunedoara. Potrivit legilor în vigoare, pentru a închide un balcon este necesar acordul primãriei pe raza cãreia domiciliazã viitorul proprietar de balcon închis. Pentru aceasta, trebuie sã fie achitatã o taxã de
ducerii unui cutremur. Nici despre acordarea bulinei roºii nu am auzit nimic pânã acum”, a precizat Adrian Moldovan, inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcþii, filiala din Petroºani. În cazul în care clãdirea va fi demolatã, pe locul în care se aflã aceasta, ar urma sã „rãsarã” o parcare. Respectiv parcarea hotelului ce urmeazã a fi ridicat pe locul în care, pânã nu cu mult timp în urmã, se afla fostul Hotel „Central”. În parantezã fie spus, clãdirea care, în prezent, este aproape pustie este singura din Valea Jiului care a fost „bulinatã”, fiind încadratã în rândul imobilelor care prezintã risc seismic de gradul I... Mir cea NISTOR
Vin ºi primele burse n Petroºani, prima bursã a locurilor de muncã este programatã a se derula în data de 24 februarie, fiind vorba despre o acþiune localã.
Î
Prima bursã generalã este programatã pentru luna aprilie. „Sperãm ca primele acþiuni de acest fel, din noul an, sã se bucure de mai mult succes decât cele de la sfîrºitul anului trecut. Totuºi, þinând cont de oferta de locuri de muncã, una cam subþire, nu ºtiu dacã va fi aºa. În prezent avem, la oferte câteva locuri de muncã, cele mai multe în comerþ ºi confecþii”, a spus Judith Babþan, ºef agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani.
La finele anului trecut, rata ºomajului „urbanism” în în Petroºani era de 5,72% fiind înregisvaloare de câteva trat un numãr de 1.334 de ºomeri, 790 zeci de mii de lei dintre aceºtia fiind indemnizaþi. În acelaºi vechi, dar ºi o altã timp, ponderea ºomerilor în rândul poputaxã, de alte câtelaþiei cu vârsta cuprinsã între 18 ºi 62 de va milioane de lei, ani era de 3,39%. precum ºi încã o Mir cea NISTOR taxã de autorizaþie sãrãcia, cei mai mulþi au de 1% din valoarea devizului. preferat sã treacã peste toate Deviz care poate ajunge ºi pânã la 70 de milioane de lei aceste etape care, în afarã de veºnica ºi fascinanta birocraþie vechi. Cum principala probromâneascã, solicitau în plus lemã a locuitorilor Vãii este ºi alocarea unor sume consistente de bani. Pe de altã parte, conform legilor în vigoare, pentru orice lucrare executatã într-un bloc de locuinþe este necesarã obþinerea unei autorizaþii de construcþie. În caz contrar, urmeazã aplicarea unor sancþiuni contravenþionale, care pot ajunge ºi pânã la 1 miliard de lei vechi. Totuºi, pânã în prezent, numãrul amenzilor acordate în Valea Jiului pentru construcþiile ilegale este extrem de mic... Mir cea NISTOR
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Luni, 6 februarie 2012
Liderii minerilor se vor primari, directori, afaceriºti ºi fãrã dosare penale iderii de sindicatului Muntele au L demostrat de-a lungul
atras într-un proiect care a eºuat, apoi a fost abandonat.
timpului cã se cred “minþi laminate”, drept pentru care au rupt sindicate, au înfiinþat vreo douã, au lãsat sau au fost daþi afarã de la confederaþii naþionale pentru ca apoi sã pupe mâna pe care au muºcat-o. Bogaþi ºi cercetaþi penal, parte dintre ei se vor directori ºi primari, alþii doar sã scape de dosarele penale ºi împreunã doresc sã nu-ºi piardã obiectul muncii ºi influenþa.
„Mºi-au fãcut propriile
Recenta hotãrâre a Sindicatului Muntele din Valea Jiului de a-ºi decapita administraþia Companiei Naþionale a Huilei pare sã fi luat pe multã lume prin surprindere. Firesc, sindicatele se îndreaptã atacurile cãtre conducerea firmelor, în general, fiind mereu vigilente la respectarea drepturilor ºi condiþiilor de muncã ale salariaþilor pe care îi reprezintã. În cazul de acum al abordãrii sindicale, a surprins faptul cã au criticat timp de un an de zile, bine fundamentat, cum cã guvernarea actualã are la îndemânã variante, înaintate chiar de CNH împreunã cu sindicatele, pentru eficientizarea mineritului din huilã ºi rezolvarea problemelor financiare, tehnic vorbind. Brusc, sãptãmâna trecutã s-a cerut demisia celor de la conducerea CNH. Acest lucru a stârnit vii dispute între liderii ºi adjuncþii acestora, care au punctat exact atitudinea ºi încercarea repetatã a sindicatelor din Valea Jiului de a accede în funcþii, de a se alipi unui partid sau altul, de a-ºi avea propriul sindicat, propria firmã. Unii dintre aceºtia, cum ar fi Adrian Jurca ºi Ion Temneanu, au aplicat strategii de genul “toþi sunt proºti, noi suntem deºtepþi” ºi s-au folosit de cei care au crezut în ei, apoi i-a abandonat. Ultimul caz fiind cel al lui Vili Rus de la Lonea,
inþile luminate”
structuri
Istoricul celor doi lideri, buni la teorie, dar cu practica stau foarte prost, este încã de actualitate. Pe vremea preºedintelui LSMVJ, Vasile Ioan Savu, cei doi lideri Jurca ºi Temneanu fãceau opoziþie în Ligã, lucru lãudabil având în vedere caracterul lui Savu. Doar cã era o atitudine de ºantaj pentru foloase proprii ºi nu pentru îndreptarea pãcãtosului. Dupã scandalul în care a fost implicat Vasile Savu, a urmat la cârma LSMVJ, Zoltan Lacataº. Ales, la fel ca Savu. A fost momentul la care, Adrian Jurca ºi Ion Temneanu au hotãrât pentru prima datã sã se rupã de LSMVJ constituind, în decembrie 2005, Uniunea Sindicatelor Mine si Energie (USME) Valea Jiului, care avea în componenþã trei sindicate importante, respectiv Livezeni, Petrila ºi o parte a Sindicatelor de la Lonea. Pentru reprezentativitate la nivel naþional, USME s-a afiliat, vara urmãtoare, la Centrala Naþionalã Minierã (CNM) condusã de Marin Condescu. La congresul desfãºurat la Bãile Felix, liderul minerilor de la Petrila, Ioan Temneanu, a fost ales vicepresedinte al CNM, iar preºedintele a fost reales, pentru a patra oarã, Condescu, el neavând nici un contracandidat. Temneanu a fost desemnat vicepreºedinte responsabil de rezolvarea problemelor din sectoarele huilã, lignit ºi cãrbune brun. Rezolvarea nu a venit, cel puþin pentru huilã, deci Temneanu s-a dovedit a fi ineficient. A urmat sã se afirme Adrian Jurca, dar nici acestuia nu i-a ieºit.
urca a vrut sã fie precum Condescu, dar a ajuns în justiþie
J
Tevatura afacerilor falimentare ale lui Adrian Jurca a început prin 2005 când
coliderii Uniunii Sindicatelor Mine Energie Valea Jiului au vrut sã-i copieze pe colegii din Gorj, conduºi de Marin Condescu. “Ne-am dori sã ajungem la nivelul sindicatelor din Gorj, dar e dificil. Ei au înfiinþat societãþi comerciale când anumite activitãþi s-au desprins din Societatea Naþionalã a Lignitului Oltenia. Dacã Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului ar fi procedat la fel, aveam ºi noi acum 1.000 2.000 de angajaþi. Cred cã asta trebuia sã facem de acum 10 ani. Mereu le-am fãcut propuneri liderilor Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului de la vremea respectivã, dar nu i-a interesat. Banii oamenilor nu trebuie cheltuiþi pe delegaþii ºi investiþii care îºi pierd din valoare în timp. Banii lor ar trebui investiþi în ceva care sã aibã valoare ºi peste ani”, au explicat liderii USME într-o conferinþã de presã, în aprilie 2007. Drept pentru care s-a apucat Jurca de afaceri cu banii minerilor, convingându-l ºi pe liderul de la Lonea, Vili Rus cã vor înmulþi aceºti bani. Liderul de sindicat al minei Livezeni a fost, ani buni, implicat în diverse scandaluri privind împrumuturi de bani, credite luate în numele minerilor, unele neachitate, deschideri de societãþi comerciale ºi falimentarea lor, crize acute de bani, urmate de disperare, salariaþi angajaþi la negru neplãtiþi… A fost reclamat, dat în judecatã ºi cercetat în stare de libertate, pentru înºelãciune ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, executat silit etc., etc. Bomboana de pe tort a fost nominalizarea sa pentru funcþia de director general al CNH din partea PD-L.
V
roia sã fie ºi director general
Lideri de sindicat ºi chiar membri din PD-L au declarat cu circa la vremea respectivã cã liderul de la mina Livezeni dã dovadã de neruºinare, pentru cã a fost propus de PD-L,
cu acordul sãu, pentru funcþia de director general al Companiei Naþionale a Huilei. Pânã când problema nu a fost tranºatã de PSD, cã acest post li se cuvine, s-au purtat mai multe discuþii, ce semãnau a presiune politicã, pentru ca Adrian Jurca sã fie numit în fruntea CNH. Tiberiu Iacob Ridzi era la acea vreme preºedintele interimar al filialei judeþene PD-L ºi a confirmat cã Adrian Jurca a fost, la un moment dat, una dintre opþiunile PD-L pentru funcþia de director general al CNH. Deºi nu este membru de partid cu acte, Jurca este un mare iubitor al PD-L, dar ºi al PSD, depinde de interese. Pe biroul sãu trona o fotografie cu Emil Boc care dã mâna cu el, chiar în faþa Primãriei Petroºani. Preºedintele PD-L, Tiberiu Iacob-Ridzi, a dezaprobat faptele din afacerile sindicale ale lui Jurca. „Fiecare trebuie sã rãspundã pentru faptele sale”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi. Adrian Jurca nu a renunþat la a se supraevalua ºi încã sperã cã va gãsi prin diverse tertipuri ºi eventuale susþineri politice mãcar sã scape de tinichelele legate de coadã în urma afacerilor cu iz penal.
comun pentru a S cop nu deveni ºomeri
Cum USME a fost scoasã din structura sindicalã a lui Condescu pentru neplata obligaþiilor, respectiv a cotizaþiei, USME s-a stins pentru cã în joc rãmãseserã doar doi, Temneanu ºi Jurca, iar Temneanu s-a cam îndepãrtat ºi el de Jurca… Cu minþi harnice, de nevoie, pentru cã nu mai aveau structurã sindicalã, cei doi au atras ºi alþi nemulþumiþi de LSMVJ ºi au fãcut un alt proiect. Aºa s-a înfiinþat Sindicatul Muntele, care sindicat s-a dus sã pupe mâna pe care o muºcase, cea a Cofederaþiei Naþionale Meridian, la care s-au afiliat. La Condescu probabil nu au mai îndrãznit. Era firesc sã se miºte repede pentru cã nu mai aveau obiectul muncii, nu mai
contau în sindicalism ºi riscau sã rãmânã ºomeri. Astfel, reºedintele LSMVJ, Zoltan Lacatas, a fost lãsat cu datoriile mineridelor, plus erodarea imaginii prin scandalurile provocate între el ºi facþiunea desprinsã din Ligã.
balanseazã între N ica primar ºi director
Publicitatea fãcutã în jurul lui Petre Bebe Nica, liderul care brusc a apãrut în lumina reflectoarelor, pe tema unei posibile candidaturi la fotoliul de primar al Lupeniului, l-au fãcut vedetã. Având siguranþa de sine datã ºi de un buzunar plinuþ, Nica se încadreazã în categoria celor care cred cã banul ºi influenþa fac omul. Dupã ce a renunþat la ideea de a candida ca primar (oare?), s-a vehiculat cã de fapt se doreºte a fi director de exploatare, doar cã Jujan a declarat, la întrebãrile directe ale ziariºtilor, cã nu va fi bebe Nica director… Astfel, de câteva luni, Petre Bebe Nica a devenit foarte activ ca preºedinte al Sindicatului Muntele, Jurca retrãgându-se în plan secund. Despre el, oamenii spun foarte multe ºi aparent mãrunte nereguli, care se pot face de pe poziþia de lider, dar ºi de pe cea de adjunct ºef de sector la EM Lupeni. ªi pic cu pic, Nica a adunat cât un apartament, o cabanã/pensiune, o maºinã de lux, bani frumoºi în cont, ceea ce alþi ortaci de ai sãi nu au reuºit. Concluzia ar fi cã renteazã sã fii lider de sindicat. Ca urmare aceºti sindicaliºti vor face tot posibilul sã nu-ºi piardã statutul, mai ales cã au ºi experienþã în arta manipulãrii. Toþi au ani mulþi de sindicalism în spate devenind lideri cu experienþã, mai ales în jocuri neortodoxe, aºa cum sunt ºi cele din politicã. Este important de urmãrit interesul cui primeazã: cel personal sau al mineritului. Poate exista ºi o mixturã între cele douã interese, dar oare sunt capabili sã o materializeze? Cã idei au. Din activitatea de pânã acum a principalilor protagoniºti a reieºit cã NU. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului |Luni, 6 februarie 2012
6 Actualitate
Frig afarã, frig ºi-n casã erul nãpraznic se simte nu doar afarã, cum majoritatea crede, ci chiar ºi în casã. În Valea Jiului sunt oameni sãrmani, care chiar dacã nu stau pe strãzi, suferã cumplit din cauza frigului, Cocioabele în care îºi duc zilele cu greu se pot numi case, pentru cã înãuntru este ca afarã.
G
Este ºi cazul unei familii din Colonia Petroºani, care nu mai ºtie ce este cãldura ºi confortul, iar asta de ani buni. “ Este foarte greu, mai ales cã avem ºi copil mic. Seara ne culcãm în frig ºi
dimineaþa când ne trezim suntem îngheþaþi ”, spune aproape cu voce stinsã, Lica Matac.
rec prin iarnã cu o mânã de cãrbuni...
T
capul familiei, Gheorghe Oproni.
D
orm îmbrãcaþi
Pentru cã oamenii nu au geamuri, uºi etanºe ºi chiar o
parte din tavanul casei, atmosfera este mereu rece, indiferent de câþi cãrbuni s-au pune pe foc. “De frig ce este, vã daþi seama cã nu mã mai dezbrac. Îmi dau doar o pereche de pantaloni jos ºi mã bag în pat cã n-am încotro. Ne învelim cu douã plapume ºi tot murim de frig”, a mai spus femeie, Lica Matac. De fapt, întreaga situaþie a acestei familii este una grea. Cu venituri mici ºi fãrã speranþe de mai bine, ei au nevoie de reparaþii mãcar minime la casa unde stau. Dacã ar avea geamuri sau uºi, spun ei, poate cã nu ar mai simþi frigul atât de tare. Luiza ANDRONACHE
Cele 4 suflete, printre care un copil de 6 ani ºi o bãtrânã, îndurã temperaturile scãzute noapte de noapte ºi zi de zi doar cu câte o mânã de cãrbuni pe foc. “Ne încãlzim cu lemne ºi cãrbuni, dar acum lemne nu mai avem, doar cãrbune câteodatã. Seara, când ne punem în pat, ne îmbrãcãm gros pentru cã nu mai putem de frig. La casã nu avem geamuri ºi nici uºi, aºa cã intrã frigul peste tot”, ne-a declarat
ana Lucreþia nu mai este singurã. O familie, un grup de tineri ºi un pensionar în putere s-au oferit sã o ajute. Chiar ºi nepoþii, deºi supãraþi, au revenit la gânduri mai bune.
N
Cotindianul nostru “Cronica Vãii Jiului”, a publicat în data de 30 ianuarie Orfanã de iubire/“Au crezut cã moare bãtrâna ºi acum nu mai au rãbdare”, cazul impresionant al Lucreþiei Bãrãiac… Femeia care a muncit o viaþã ºi ºi-a donat toatã averea pentru ca nepoþii s-o ajute când va fi nevoie. Este nevoie. Nana Lucreþia Bãrãiac, la cei 84 de ani ai sãi, locuieºte pãrãsitã, departe de oraº înconjuratã de nãmeþi, sus pe dealuri în Coasta, Petroºani. Topeºte zãpadã pentru a avea apã de bãut, iar plasa de cartofi o þine sub pat ca sã nu
Ecou la “Orfanã de iubire” îngheþe. Dupã trei sãptãmâni au venit ºi nepoþii cu pâine ºi lapte. Nana Lucreþia se deplaseazã ajutându-se cu douã bastoane, oasele sale spãrgându-se ca sticla. Este operatã ºi are o tijã metalicã introdusã în femur. Durerea sa este nãscutã din iubire neîm-
Neºtiinþã sau dezinteres? Deºi de la adoptarea Hotãrârii de Consiliu Local nr. 33/2008, care prevede aplicarea unor amenzi celor care aruncã deºeurile rezultate din redecorarea apartamentelor la gunoi, au trecut aproape trei ani locuitorii din Petroºani continuã sã se debaraseze de resturi la fel ca întotdeauna. Adicã aruncându-le la punctele de colectare ale deºeurilor menajere, acolo de unde nu le ridicã nimeni. În cele 8 luni scurse din acest an au fost identificate câteva zeci de contravenienþi, aceºtia
Dacã ninge ºi e ger, apelaþi la premier! majoritate a celor care fac politicã. Fie cã sunt de dreapta, fie cã sunt de stânga, ori de pe unde le-o fi plãcerea, românii posteazã zeci de caricaturi, care mai de care mai interesante, iar nebunia s-a mutat, parcã acolo unde a ºi început, pe vremea când am ieºit în stradã pentru Raed Arafat.
ªi pentru cã am uitat de unde a pornit, aflãm acum cã am ajuns aici ºi cã suntem liberi sã „ne râdem” de cei de la putere, ori de cei din barca opusã. Mi-e plinã pagina de postãri cu multe „like”-uri ºi guvernanþii noºtri sunt,pe rând, maimuþele, balerine, creaturi hidoase, uciºi în fel ºi chip,ori ajunºi cerºetori. De departe cea mai popularã rãmâne postarea cu Boc ºi Bãsescu cerºetori, ori în zeghe, vorba ban-
cului: Bãsescu îi dã ordin ministrului de resort sã modernizeze puºcãriile, iar de la Guvern i se spune cã banii au ajuns la învãþãmânt. Asta umple paharul de whiski al primul om în stat care dã o replicã pe mãsurã: “Tu crezi cã eu când îmi finalizez mandatul, mã apuc de ºcoalã?”. ªi asta nu e tot. Opoziþia vine cu toþi cei care luptã pentru ciolan ºi, transformaþi în
maimuþe, ai noºtri din Bucureºti stau pe comoara USL. ªi vine, aºa cum v-am zis,vremea ca Bãsescu ºi Boc sã fie cerºetori. Îmbrãcaþi în haine sãrãcãcioase ei sunt pe o stradã, cu douã plase pline cu boarfe în mânã, ori sunt balerine în zãpadã. Nu pot lipsi celebrele,deja, coduri, PORTOCALIU, ROªU,ORI GALBEN, dar nu de ninsoare, viscol ori ger, ci unul de Cotroceni. Caricatura care circulã
pãrtãºitã… Deºi se tot vehiculeazã cã românii se complac în nepãsare, în cazul nanei Lucreþia nu a fost aºa. Au sunat telefoanele redacþiei pentru a se oferi în a o ajuta pe femeia blândã, dar hotãrâtã sã-ºi rezolve problemele.
Familia lui Costel Postolache a impresionat-o profund pe Lucreþia Bãrãiac. “Ce oameni! Mi-au adus carne, ulei, fãinã, zarzavaturi, fructe, zacuscã ºi dulceaþã… Dar ce nu mi-au adus! Oameni buni, m-au întrebat de toate cele de parcã eram a lor” –
povestea cu ochii plini de lacrimi nana Lucreþia, precizând cã cei doi i-au promis cã o duc ºi la doctor. Un grup de tineri din Petroºani aºteaptã sã se mai înmoie gerul pentru a-i face curãþenie, pentru a-i repara gardurile ºi ºura lui tanti Lucreþia. Un alt bãrbat s-a oferit sã aibã el grijã de femeie, sã-i facã cumpãrãturile, sã-i taie lemne ºi ce mai are nevoie în jurul casei… Dar, un lucru remarcabil s-a petrecut. Nepotul, soþul nepoatei sale - cãrora le-a lãsat averea pentru a avea grijã de ea - a venit ºi i-a adus lemne de foc ºi ce mai are nevoie, certând-o cã a fãcut public cazul ei. Este foarte bine dacã nepoþii nanei Lucreþia vor reveni la gânduri mai bune, având în vedere cã strãinii s-au dovedit mai omenoºi ca ei. Poate a fost un moment de rãtãcire… Ileana FIRÞULESCU
îmbogãþind vistieria localã cu aproape 5.000 de lei. Pe de altã parte, trebuie precizat faptul cã deºi de la introducerea metodei de colectare selectivã a gunoaielor în municipiul Petroºani a trecut ceva timp, cetãþenii continuã sã arunce deºeurile menajere tot alandala. Aproape nimeni nu pare interesat de faptul cã existe tomberoane speciale pentru plastic sau hârtie astfel cã gunoaiele sunt aruncate tot la grãmadã, inclusiv pe jos sau lângã tomberoane. În acest timp, cei 1.070.000 de euro investiþi în sistemul privind modernizarea colectãrii deºeurilor nu au prea au adus beneficii la bugetul local, deºi edilii mizau pe acest lucru atunci când au iniþiat proiectul. (Mir cea NISTOR) NISTOR)
Politica – haz de necaz pe facebook agina de facebook a P devenit loc de amuzament ºi de protest pentru marea
Actualitate 7
pe facebook îi înfãþiºeazã pe premierul Boc ºi ministrul Elena Udrea în pat, în plinã noapte, când se instituie codul roºu, pentru cã preºedintele nu mai are bãuturã. Mai mult, caricaturile duc pânã acolo încât pe preºedinte îl vedem executat pe scaunul electric, iar Boc, cã tot e mic la stat, ucis de o baterie. Le mulþumesc pe aceastã cale celor care îmi umplu pagina de
aventuri cu Guvernul þãrii mele ºi îi aºtept cu idei noi zilnic. ªi sper din tot sufletul sã nu uite de Valentine’s Day!!!, cã tare ar fi faine niºte trucaje cu inimioare roºii. ªi ca sã nu uit! Singura idee la care am crezut cã trebuie sã dau ºi eu „like” a fost aceea cã sunt de acord cu „sistarea pe 3 luni a indemnizaþiilor parlamentarilor care nu ºi-au plãtit impozitele”, deºi nu ºtiu cât i-ar afecta asta, dar cã sã îi rãzbun pe beneficiarii de ajutor social, care nu mai primesc bani, dacã nu-ºi achitã impozitele locale. Diana MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Luni, 6 februarie 2012
6 Actualitate
Frig afarã, frig ºi-n casã erul nãpraznic se simte nu doar afarã, cum majoritatea crede, ci chiar ºi în casã. În Valea Jiului sunt oameni sãrmani, care chiar dacã nu stau pe strãzi, suferã cumplit din cauza frigului, Cocioabele în care îºi duc zilele cu greu se pot numi case, pentru cã înãuntru este ca afarã.
G
Este ºi cazul unei familii din Colonia Petroºani, care nu mai ºtie ce este cãldura ºi confortul, iar asta de ani buni. “ Este foarte greu, mai ales cã avem ºi copil mic. Seara ne culcãm în frig ºi
dimineaþa când ne trezim suntem îngheþaþi ”, spune aproape cu voce stinsã, Lica Matac.
rec prin iarnã cu o mânã de cãrbuni...
T
capul familiei, Gheorghe Oproni.
D
orm îmbrãcaþi
Pentru cã oamenii nu au geamuri, uºi etanºe ºi chiar o
parte din tavanul casei, atmosfera este mereu rece, indiferent de câþi cãrbuni s-au pune pe foc. “De frig ce este, vã daþi seama cã nu mã mai dezbrac. Îmi dau doar o pereche de pantaloni jos ºi mã bag în pat cã n-am încotro. Ne învelim cu douã plapume ºi tot murim de frig”, a mai spus femeie, Lica Matac. De fapt, întreaga situaþie a acestei familii este una grea. Cu venituri mici ºi fãrã speranþe de mai bine, ei au nevoie de reparaþii mãcar minime la casa unde stau. Dacã ar avea geamuri sau uºi, spun ei, poate cã nu ar mai simþi frigul atât de tare. Luiza ANDRONACHE
Cele 4 suflete, printre care un copil de 6 ani ºi o bãtrânã, îndurã temperaturile scãzute noapte de noapte ºi zi de zi doar cu câte o mânã de cãrbuni pe foc. “Ne încãlzim cu lemne ºi cãrbuni, dar acum lemne nu mai avem, doar cãrbune câteodatã. Seara, când ne punem în pat, ne îmbrãcãm gros pentru cã nu mai putem de frig. La casã nu avem geamuri ºi nici uºi, aºa cã intrã frigul peste tot”, ne-a declarat
ana Lucreþia nu mai este singurã. O familie, un grup de tineri ºi un pensionar în putere s-au oferit sã o ajute. Chiar ºi nepoþii, deºi supãraþi, au revenit la gânduri mai bune.
N
Cotindianul nostru “Cronica Vãii Jiului”, a publicat în data de 30 ianuarie Orfanã de iubire/“Au crezut cã moare bãtrâna ºi acum nu mai au rãbdare”, cazul impresionant al Lucreþiei Bãrãiac… Femeia care a muncit o viaþã ºi ºi-a donat toatã averea pentru ca nepoþii s-o ajute când va fi nevoie. Este nevoie. Nana Lucreþia Bãrãiac, la cei 84 de ani ai sãi, locuieºte pãrãsitã, departe de oraº înconjuratã de nãmeþi, sus pe dealuri în Coasta, Petroºani. Topeºte zãpadã pentru a avea apã de bãut, iar plasa de cartofi o þine sub pat ca sã nu
Ecou la “Orfanã de iubire” îngheþe. Dupã trei sãptãmâni au venit ºi nepoþii cu pâine ºi lapte. Nana Lucreþia se deplaseazã ajutându-se cu douã bastoane, oasele sale spãrgându-se ca sticla. Este operatã ºi are o tijã metalicã introdusã în femur. Durerea sa este nãscutã din iubire neîm-
Neºtiinþã sau dezinteres? Deºi de la adoptarea Hotãrârii de Consiliu Local nr. 33/2008, care prevede aplicarea unor amenzi celor care aruncã deºeurile rezultate din redecorarea apartamentelor la gunoi, au trecut aproape trei ani locuitorii din Petroºani continuã sã se debaraseze de resturi la fel ca întotdeauna. Adicã aruncându-le la punctele de colectare ale deºeurilor menajere, acolo de unde nu le ridicã nimeni. În cele 8 luni scurse din acest an au fost identificate câteva zeci de contravenienþi, aceºtia
Dacã ninge ºi e ger, apelaþi la premier! majoritate a celor care fac politicã. Fie cã sunt de dreapta, fie cã sunt de stânga, ori de pe unde le-o fi plãcerea, românii posteazã zeci de caricaturi, care mai de care mai interesante, iar nebunia s-a mutat, parcã acolo unde a ºi început, pe vremea când am ieºit în stradã pentru Raed Arafat.
ªi pentru cã am uitat de unde a pornit, aflãm acum cã am ajuns aici ºi cã suntem liberi sã „ne râdem” de cei de la putere, ori de cei din barca opusã. Mi-e plinã pagina de postãri cu multe „like”-uri ºi guvernanþii noºtri sunt,pe rând, maimuþele, balerine, creaturi hidoase, uciºi în fel ºi chip,ori ajunºi cerºetori. De departe cea mai popularã rãmâne postarea cu Boc ºi Bãsescu cerºetori, ori în zeghe, vorba ban-
cului: Bãsescu îi dã ordin ministrului de resort sã modernizeze puºcãriile, iar de la Guvern i se spune cã banii au ajuns la învãþãmânt. Asta umple paharul de whiski al primul om în stat care dã o replicã pe mãsurã: “Tu crezi cã eu când îmi finalizez mandatul, mã apuc de ºcoalã?”. ªi asta nu e tot. Opoziþia vine cu toþi cei care luptã pentru ciolan ºi, transformaþi în
maimuþe, ai noºtri din Bucureºti stau pe comoara USL. ªi vine, aºa cum v-am zis,vremea ca Bãsescu ºi Boc sã fie cerºetori. Îmbrãcaþi în haine sãrãcãcioase ei sunt pe o stradã, cu douã plase pline cu boarfe în mânã, ori sunt balerine în zãpadã. Nu pot lipsi celebrele,deja, coduri, PORTOCALIU, ROªU,ORI GALBEN, dar nu de ninsoare, viscol ori ger, ci unul de Cotroceni. Caricatura care circulã
pãrtãºitã… Deºi se tot vehiculeazã cã românii se complac în nepãsare, în cazul nanei Lucreþia nu a fost aºa. Au sunat telefoanele redacþiei pentru a se oferi în a o ajuta pe femeia blândã, dar hotãrâtã sã-ºi rezolve problemele.
Familia lui Costel Postolache a impresionat-o profund pe Lucreþia Bãrãiac. “Ce oameni! Mi-au adus carne, ulei, fãinã, zarzavaturi, fructe, zacuscã ºi dulceaþã… Dar ce nu mi-au adus! Oameni buni, m-au întrebat de toate cele de parcã eram a lor” –
povestea cu ochii plini de lacrimi nana Lucreþia, precizând cã cei doi i-au promis cã o duc ºi la doctor. Un grup de tineri din Petroºani aºteaptã sã se mai înmoie gerul pentru a-i face curãþenie, pentru a-i repara gardurile ºi ºura lui tanti Lucreþia. Un alt bãrbat s-a oferit sã aibã el grijã de femeie, sã-i facã cumpãrãturile, sã-i taie lemne ºi ce mai are nevoie în jurul casei… Dar, un lucru remarcabil s-a petrecut. Nepotul, soþul nepoatei sale - cãrora le-a lãsat averea pentru a avea grijã de ea - a venit ºi i-a adus lemne de foc ºi ce mai are nevoie, certând-o cã a fãcut public cazul ei. Este foarte bine dacã nepoþii nanei Lucreþia vor reveni la gânduri mai bune, având în vedere cã strãinii s-au dovedit mai omenoºi ca ei. Poate a fost un moment de rãtãcire… Ileana FIRÞULESCU
îmbogãþind vistieria localã cu aproape 5.000 de lei. Pe de altã parte, trebuie precizat faptul cã deºi de la introducerea metodei de colectare selectivã a gunoaielor în municipiul Petroºani a trecut ceva timp, cetãþenii continuã sã arunce deºeurile menajere tot alandala. Aproape nimeni nu pare interesat de faptul cã existe tomberoane speciale pentru plastic sau hârtie astfel cã gunoaiele sunt aruncate tot la grãmadã, inclusiv pe jos sau lângã tomberoane. În acest timp, cei 1.070.000 de euro investiþi în sistemul privind modernizarea colectãrii deºeurilor nu au prea au adus beneficii la bugetul local, deºi edilii mizau pe acest lucru atunci când au iniþiat proiectul. (Mir cea NISTOR) NISTOR)
Politica – haz de necaz pe facebook agina de facebook a P devenit loc de amuzament ºi de protest pentru marea
Actualitate 7
pe facebook îi înfãþiºeazã pe premierul Boc ºi ministrul Elena Udrea în pat, în plinã noapte, când se instituie codul roºu, pentru cã preºedintele nu mai are bãuturã. Mai mult, caricaturile duc pânã acolo încât pe preºedinte îl vedem executat pe scaunul electric, iar Boc, cã tot e mic la stat, ucis de o baterie. Le mulþumesc pe aceastã cale celor care îmi umplu pagina de
aventuri cu Guvernul þãrii mele ºi îi aºtept cu idei noi zilnic. ªi sper din tot sufletul sã nu uite de Valentine’s Day!!!, cã tare ar fi faine niºte trucaje cu inimioare roºii. ªi ca sã nu uit! Singura idee la care am crezut cã trebuie sã dau ºi eu „like” a fost aceea cã sunt de acord cu „sistarea pe 3 luni a indemnizaþiilor parlamentarilor care nu ºi-au plãtit impozitele”, deºi nu ºtiu cât i-ar afecta asta, dar cã sã îi rãzbun pe beneficiarii de ajutor social, care nu mai primesc bani, dacã nu-ºi achitã impozitele locale. Diana MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Luni, 6 februarie 2012
8 Interviu
Politic 9
Costel Avram, preºedinte PRM Hunedoara:
“Se spune cã atunci când Dumnezeu îþi închide fereastra, El îþi deschide uºa...” cei care i-au ales...
reºedintele PRM Hunedoara, Costel Avram, într-un interviu incendiar, despre cum se vede politica pe plan local, despre cazul ªchiopu din Consiliul Local Vulcan, despre scumpirea apei ºi, nu în ultimul rând, despre cum poate un lider politic sã fie în fruntea sondajelor de opinie, deºi partidul din care face parte duce lipsã de membri.
P
1.Am început anul electoral, alegerile bat la uºã, ce aºteptãri aveþi? -În viaþã, ca ºi-n politicã, nu e nimic nou sub Soare. Aþi vãzut ce s-a întâmplat ºi în anii electorali 2008 ºi 2009. Toþi au promis marea cu sarea, au luat voturile ºi au plecat sã-ºi vadã de interesul personal. Cred cã, în buna tradiþie româneascã, lucrurile vor sta la fel. Noi avem curajul sã anunþãm electoratul cã nu ne vom prezenta în faþa oamenilor „înarmaþi” cu ulei, cu zahãr sau cu plase. Cred cã oamenii s-au sãturat de plase. Dacã au vrut plase, au avut parte „de plase”. Ca om politic, eu vreau sã vã mãrturisesc cã, în 2012, îmi doresc mult mai mult ºi de la noi ºi de la maturitatea celor care ne vor alege. Partidul România Mare vrea sã vã propunã oameni care sunt gata sã vã împlineascã dorinþele, cele exprimate atât de viguros de poporul nostru, acum, la început de an. Prietenii noºtri din ginta latinã au o zicere înþeleaptã care sintetizeazã, în doar câteva vorbe, de ceea ce avem nevoie mai mult decât oricând: „Pâine în piaþã ºi dreptate în palate!” 2.V-aþi desemnat candidaþii cu care veþi intra în cursa electoralã? -Sigur, în cea mai mare parte. Suntem pe ultima sutã de metri în acþiunea de desemnarea candidaþilor cu care vom intra în bãtãlia electoralã Vom depune liste în toate unitãþile administrative din judeþul nostru. Dacã
7.În ceea ce vã priveºte pe dumneavoastrã cum îi veþi convinge pe oameni sã vã mai voteze. Aº vrea, ca un exerciþiu, sã mã convingeþi sã vã dau votul.
nemulþumirile strãzii ne cer oameni noi, vom cãuta sã propunem nume noi. Dacã cei vechi ne avertizau cã „Vocea poporului e vocea lui Dumnezeu!” a nesocoti aceastã evidenþã înseamnã a-i ignora atât pe semenii noºtri cât ºi pe Cel de Sus. 3.V-aþi mutat într-un nou sediu, dar, cel puþin în Valea Jiului, membrii PRM sunt cam inexistenþi. -Problema formelor fãrã fond a fost dezbãtutã ºi rezolvatã încã de pe vremea Junimii ºi a lui Titu Maiorescu. În spiritul lor, voi spune cã noi avem, spre deosebire de alþii, un sediu nou pentru cã existã membri noi. Iar ei ne-au cerut ca, la vremuri noi, sã avem ºi noi un sediu pe mãsurã. Prin urmare, noi am obþinut o formã nouã bazatã pe un nou fond al problemei. Totul are o logicã ºi toate vin la timpul lor. Nici mai devreme, nici mai târziu. Ar trebui sã observaþi cã prin geamurile noului nostru sediu, se vede cum se ridicã Catedrala Vãii Jiului iar de pe fereastrã am vãzut cã nimic pe lumea asta nu se poate face fãrã voia Domnului. Nici biserici, nici case, nici chiar sedii... 4. În sondaje dumneavoastrã staþi foarte bine, în condiþiile în care sunteþi cam singurul PRM-ist, cu câteva mici excepþii, la
Vulcan, ori la Petrila, care are activitate politicã... -Dacã e sã ne referim la vizibibitatea mea în mass media ºi în societate, aceasta se datorezã, poate, ºi funcþiei executive pe care o deþin la nivelul judeþului. Aceiaºi vizibilitate o au, de altfel, ºi reprezentanþii celorlalte partide politice care deþin funcþii publice în administraþia localã ºi judeþeanã. Consilierii noºtri, ªchiopu de la Vulcan ºi Andronache de la
Petrila, sunt vizibili pentru cã au contribuit ºi contribuie la formarea unor majoritãþi în legislativul local. Valea Jiului a fost, în ultimii 20 de ani, un fief al Partidului România Mare ºi vrem sã reconfirmãm aceastã veche încredere reciprocã. Din 2012, vã asigurãm cã vom fi mult mai vizibili prin noii noºtri oameni pe care îi vom trimite în consiliile locale. 5. Se tot discutã despre tot felul de alianþe. PDL - UNPR PC –UDMR, PNL-PSD, Partidul România Mare are în vedere o alianþã cu alt partid? -Noi nu vom face, înainte de alegeri, nici o alianþã electoralã cu alte partide. Dar vã asigur cã
avem în vedere ºi vom face singura alianþã valabilã pentru noi. Ea va fi între partidul nostru ºi oamenii care nu s-au simþit niciodatã trãdaþi de noi ºi de idealurile noastre. Este vorba, desigur, de Alianþa PRM - Valea Jiului. E o alianþã cu oamenii care cred cã în România mai existã forþe politice care vor ºi pot sã lucreze în interesul lor. Dacã oamenii ne vor trimite sã-i reprezentãm în consiliile locale atunci noi vom face doar acele alianþe care vor fi în interesul alegãtorilor noºtri. 6.Cum credeþi cã îi veþi convinge pe oamenii din Valea Jiului sã vã voteze candidaþii dumneavoastrã? Ce argumente aveþi? Ce au fãcut pentru ei în cei 4 ani care s-au scurs de la alegerile trecute pânã în prezent? -Eu cred cã nu noi ci celelalte partide, care se
vor înscrie în lupta electoralã, vor avea reale dificultãþi în a-ºi convinge oamenii sã-i mai voteze odatã. Toate partidele enumerate de dv. mai înainte au fost, într-o variantã sau alta, la guvernare. Mesajele cetãþenilor români ne spun clar cã politicienii nu au ce sã caute în stradã. Pentru cã politicienii trebuie sã rezolve problemele pentru care ies oamenii în stradã. Legea trebuie respectatã ºi legea e una pentru toþi. Dupã 89 a domnit doar legea bunului plac. Ea a servit, pe rând, doar interesele celor aflaþi la putere iar cei necãjiþi sunt condamnaþi, operativ, pentru cã au furat un sac de cãrbune ca sã nu moarã de frig sau o pâine ca sã aibã ce pune pe masã. Nu vedeþi cã totul e ca-n „Mizerabilii” lui Victor Hugo? Aleºii noºtri au fost vocali pentru cã au militat pentru lege ºi ordine. Ei sunt pregãtiþi ºi pentru vremea când vor fi în mãsurã sã decidã pentru
-Domnule Mitrache, eu nu ºtiu ce orientare politicã aveþi dvs. iar dacã aveþi convingeri ferme e greu sã vã conving, indiferent de cât de tari ar fi argumentele mele. Ar fi, din start, o încercare sortitã eºecului. Am fi, poate, în situaþia în care aº cere UDMRului sã voteze cu PRM-ul. Sau invers... Un jurnalist ar trebui sã fie, în principiu, ca ºi politicianul, un om aflat de partea celor mulþi. Aº face, totuºi, un exerciþiu în sensul celor formulate de dv.: Domnule Mitrache, aþi vrea sã trãiþi mai bine într-o þarã care sã aibã legi clare ºi care sã fie respectate de toatã lumea? Nu-mi rãspundeþi pe loc. Meditaþi. Se spune cã atunci când Dumnezeu îþi închide fereastra, El îþi deschide uºa... 8. În Valea Jiului, de multe ori, aþi fost asociat, alãturi de Ioan Mircea Moloþ, de creºterea tarifului la apã. Care este de fapt adevãrul? -Vã mãrturisesc, de la bun început, cã eu sunt un om de echipã. Eu am început, în 2008, alãturi de preºedintele Mircea Ioan Moloþ ºi de vicepreºedintele Rus. Ca fost jucãtor de rugby, am învãþat cã doar prin efortul comun poþi opri grãmada adversã sã te împingã înapoi. Sau, dacã stai umãr lângã umãr, poþi obþine balonul ºi porni atacul. Prin urmare, nu mã voi dezice niciodatã de cei care mi-au fost alãturi ºi cãrora le-am fost apropiat, la bine ºi la rãu, vreme de patru ani. Vreau sã vã repet, în mod rãspicat, cã Mircea Ioan Moloþ nu are nici o legãturã cu
creºterea tarifului la apã în Valea Jiului. Politica de la Apa Serv o face Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Valea Jiului (A.D.I.V.J) ºi reprezentantul Consiliului judeþean. Tot ce e bine sau tot ce e rãu la Apa Serv trebuie împãrþit, în egalã mãsurã, de primarii Ilie Pãducel, Tiberiu Iacob Ridzi, Gheorghe Ile, Ilie Botgros, Cornel Rãsmeriþã, Dãnuþ Buhãescu împreunã cu vicepreºedintele CJH, Costel Avram. Primarii ºi Consiliul judeþean au crescut ºi tarifele la apã dar tot ei au adus, în Vale, ºi cele 40 milioane de euro, din fonduri europene, pentru modernizarea Apa Serv-ului. Nu se poate ca unii sã deconteze doar paguba iar ceilalþi doar succesele. Iar presa are rolul ei pentru a distinge, în mod echitabil, ºi plusurile ºi minusurile politicienilor... 9.În calitate de vicepreºedinte al CJ Hunedoara aþi putea sã enumeraþi 5 lucruri bune care s-au întâmplat în Valea Jiului ºi unde aveþi ºi dumneavoastrã o contribuþie? - Funcþia de vicepreºedinte la Consiliul judeþean presupune atribuþii concrete în tot judeþul Hunedoara. Ceea ce eu fac în Deva, nu pot sã decontez în Petroºani iar cu ceea ce am realizat pe Valea Mureºului nu pot sã mã laud în Valea Jiului. Iar ca sã minþi îþi trebuie, nu-i aºa?, curaj ºi þinere de minte. Sã le luãm la rând ºi sã le enumerãm: 1. Aº vrea sã vã reamintesc cã, atunci când nimeni nu-mi dãdea nici o ºansã, am reuºit sã urnesc un proiect european care ne-a adus în Vale 40 milioane de euro. 2. Investiþiile în drumul care duce la Parâng se datoreazã faptului cã am reuºit sã-i conving pe colegii mei cã aceastã investiþie e, pentru mine, la fel de importantã cum sunt pentru ei
cele din Deva. 3. Mã bucur cã am reuºit sã-i sensibilizez pe reprezentanþii puterii din Valea Jiului pentru a merge la Bucureºti sã susþinem împreunã faptul cã huila nu e o resursã marginalã ºi cã trebuie sã fie reconsideratã ca resursã principalã în noua strategie energeticã a României. Ceea ce s-a ºi întâmplat... 4. Am coordonat activitatea de transport ºi, în aceastã calitate, am reuºit sã elimin pirateria în transportul interurban. 5. Am sprijinit cultura, biserica, acþiunile caritabile ºi sportul atât din fonduri judeþene cât ºi private. Dar a vã spune cu cât ºi cu ce eforturi am fãcut-o mi se pare indecent a le expune public. În urma unei cãlãtorii iniþiatice la Sfântul Munte am învãþat un lucru esenþial: cã smerenia e una din calitãþile de cãpetenie ale omului creºtin. 10.Cum credeþi cã va fi aceastã campanie electoralã? Jocuri de culise, atacuri murdare între candidaþi, sau va fi una decentã... -ªtiþi ºi dv. cã nici o campanie electoralã nu e nici decentã, nici o conversaþie de salon între douã domniºoare care vor sã se mãrite, nici o dezbatere între prieteni aflaþi la o cafenea. Aº vrea sã mã înºel dar cred cã, în 2012, va fi campania cea mai murdarã, cu atacurile cele mai mizere ºi cu cele mai multe victime colaterale de dupã 1989. Sunt în joc interese prea mari. Unii nu vor sã piardã, cu nici un preþ, puterea iar populaþia vrea, neaparat, o schimbare. La final vreau sã vã dezvãlui un secret, ca sã nu înºelaþi în opþiunea dvs. de vot. Înainte de a vã exprima votul, priviþi-i atent, în ochi, pe toþi politicienii. Pentru cã ochii sunt oglinda sufletului lor...
A consemnat Marius MITRACHE
Deviza - unitate ºi acþiune, o permanenþã la P.S.D. Lupeni e un ger de crapã pietrele cei peste 150 de participanþi la ºedinþa Consiliului Municipal al PSD Lupeni din data de 02.02.2012 ºi-au exprimat deschis nemulþumirile faþã de actuala stare economico-socialã a þãrii.
P
Cei 20 de vorbitori, din care amintim pe Dobrin Gheorghe, Remus Malacia, Nagy Gavril, ªtefan Patrichi, Aurel Baidoc ºi Adrian Mesaroºi ºi-au concretizat aceste nemulþumiri dezaprobând politica actualului Guvern prin care România lui Bãsescu a ajuns pe ultimul loc în Europa privind performanþele economice ºi nivelul de trai al oamenilor. Vorbitorii au dezaprobat cheltuielile aberante destinate sãlilor de sport, parcurilor din zonele rurale, patinoarelor de înot, achiziþiilor publice, inclusiv a cheltuielilor pentru deszãpezire, care sunt de 4-5 ori mai mari decat în statele nordice care se confruntã constant cu aceste fenomene. De asemenea s-au reliefat aspecte legate de cheltuielile sociale ºi anume susþinerea de cãtre preºedintele Bãsescu a tezei potrivit cãreia România nu este un stat social, aceasta împotriva prevederilor constituþionale. Domnul Preºedinte al organizaþiei, Resmeriþã Cornel, a exemplificat, vizavi de statul social, faptul cã, în timp ce România aloca pentru cheltuieli sociale 17,2% din PIB, celelalte state ale U.E. cheltuiesc peste 40%, de aici ºi discrepanþa foarte mare între nivelul nostru de trai ºi al celorlalþi cetãþeni ai þãrilor dezvoltate. Domnul Preºedinte a mai arãtat cã, în timp ce noi dezbatem aceste probleme, Guvernul a mai tãiat veniturile minime a cel puþin 72.000 de cetãþeni nevoiaºi, în timp ce Ministerul de Finanþe a împrumutat, acum câteva zile, de la o bancã din America, 1,5 miliarde dolari, a cãror destinaþie nu se cunoaºte, iar datoria publicã ajunge, astfel, la
peste 42 de miliarde de Euro ºi nu 22 miliarde, cum susþine actualul Guvern. În continuare, domnul Preºedinte Cornel Resmeriþã aratã cã, dacã acum fiecare român are o datorie de 4571 Euro, din ea 2000 Euro este acumulatã în ultimii 20 de ani, de la Ceauºescu încoace, iar aproape 2000 de Euro este fãcut de actualul Guvern în ultimii 2 ani. În încheiere aratã cã toate acestea nu se pot tranºa decât la urne. Alãturi de toate aceste dezaprobãri, dealtfel pertinente, ale celor care au luat cuvântul în continuare, toþi participanþii au susþinut acþiunile revendicative ale manifestanþilor din Piaþa Universitãþii ºi din toatã þara, ca dealtfel ºi cea organizatã de noi, USL Lupeni, la care au participat peste 600 de cetãþeni care ºi-au scandat nemulþumirile. Ca o confirmare a faptului cã tot mai mulþi cetãþeni îºi îndreaptã paºii cãtre noi, întâlnirea s-a încheiat cu primirea în partid a încã 5 noi membrii: Alina Muntean, Doina Lenuþa Andrei, Maneta Nanu, Marin Nicolae Muntean, Elisabeta Costruþi ºi care au primit felicitãrile întregii organizaþii. Comitetul Executiv al Organizaþiei Municipale PSD Lupeni
Cronica Vãii Jiului |Luni, 6 februarie 2012
8 Interviu
Politic 9
Costel Avram, preºedinte PRM Hunedoara:
“Se spune cã atunci când Dumnezeu îþi închide fereastra, El îþi deschide uºa...” cei care i-au ales...
reºedintele PRM Hunedoara, Costel Avram, într-un interviu incendiar, despre cum se vede politica pe plan local, despre cazul ªchiopu din Consiliul Local Vulcan, despre scumpirea apei ºi, nu în ultimul rând, despre cum poate un lider politic sã fie în fruntea sondajelor de opinie, deºi partidul din care face parte duce lipsã de membri.
P
1.Am început anul electoral, alegerile bat la uºã, ce aºteptãri aveþi? -În viaþã, ca ºi-n politicã, nu e nimic nou sub Soare. Aþi vãzut ce s-a întâmplat ºi în anii electorali 2008 ºi 2009. Toþi au promis marea cu sarea, au luat voturile ºi au plecat sã-ºi vadã de interesul personal. Cred cã, în buna tradiþie româneascã, lucrurile vor sta la fel. Noi avem curajul sã anunþãm electoratul cã nu ne vom prezenta în faþa oamenilor „înarmaþi” cu ulei, cu zahãr sau cu plase. Cred cã oamenii s-au sãturat de plase. Dacã au vrut plase, au avut parte „de plase”. Ca om politic, eu vreau sã vã mãrturisesc cã, în 2012, îmi doresc mult mai mult ºi de la noi ºi de la maturitatea celor care ne vor alege. Partidul România Mare vrea sã vã propunã oameni care sunt gata sã vã împlineascã dorinþele, cele exprimate atât de viguros de poporul nostru, acum, la început de an. Prietenii noºtri din ginta latinã au o zicere înþeleaptã care sintetizeazã, în doar câteva vorbe, de ceea ce avem nevoie mai mult decât oricând: „Pâine în piaþã ºi dreptate în palate!” 2.V-aþi desemnat candidaþii cu care veþi intra în cursa electoralã? -Sigur, în cea mai mare parte. Suntem pe ultima sutã de metri în acþiunea de desemnarea candidaþilor cu care vom intra în bãtãlia electoralã Vom depune liste în toate unitãþile administrative din judeþul nostru. Dacã
7.În ceea ce vã priveºte pe dumneavoastrã cum îi veþi convinge pe oameni sã vã mai voteze. Aº vrea, ca un exerciþiu, sã mã convingeþi sã vã dau votul.
nemulþumirile strãzii ne cer oameni noi, vom cãuta sã propunem nume noi. Dacã cei vechi ne avertizau cã „Vocea poporului e vocea lui Dumnezeu!” a nesocoti aceastã evidenþã înseamnã a-i ignora atât pe semenii noºtri cât ºi pe Cel de Sus. 3.V-aþi mutat într-un nou sediu, dar, cel puþin în Valea Jiului, membrii PRM sunt cam inexistenþi. -Problema formelor fãrã fond a fost dezbãtutã ºi rezolvatã încã de pe vremea Junimii ºi a lui Titu Maiorescu. În spiritul lor, voi spune cã noi avem, spre deosebire de alþii, un sediu nou pentru cã existã membri noi. Iar ei ne-au cerut ca, la vremuri noi, sã avem ºi noi un sediu pe mãsurã. Prin urmare, noi am obþinut o formã nouã bazatã pe un nou fond al problemei. Totul are o logicã ºi toate vin la timpul lor. Nici mai devreme, nici mai târziu. Ar trebui sã observaþi cã prin geamurile noului nostru sediu, se vede cum se ridicã Catedrala Vãii Jiului iar de pe fereastrã am vãzut cã nimic pe lumea asta nu se poate face fãrã voia Domnului. Nici biserici, nici case, nici chiar sedii... 4. În sondaje dumneavoastrã staþi foarte bine, în condiþiile în care sunteþi cam singurul PRM-ist, cu câteva mici excepþii, la
Vulcan, ori la Petrila, care are activitate politicã... -Dacã e sã ne referim la vizibibitatea mea în mass media ºi în societate, aceasta se datorezã, poate, ºi funcþiei executive pe care o deþin la nivelul judeþului. Aceiaºi vizibilitate o au, de altfel, ºi reprezentanþii celorlalte partide politice care deþin funcþii publice în administraþia localã ºi judeþeanã. Consilierii noºtri, ªchiopu de la Vulcan ºi Andronache de la
Petrila, sunt vizibili pentru cã au contribuit ºi contribuie la formarea unor majoritãþi în legislativul local. Valea Jiului a fost, în ultimii 20 de ani, un fief al Partidului România Mare ºi vrem sã reconfirmãm aceastã veche încredere reciprocã. Din 2012, vã asigurãm cã vom fi mult mai vizibili prin noii noºtri oameni pe care îi vom trimite în consiliile locale. 5. Se tot discutã despre tot felul de alianþe. PDL - UNPR PC –UDMR, PNL-PSD, Partidul România Mare are în vedere o alianþã cu alt partid? -Noi nu vom face, înainte de alegeri, nici o alianþã electoralã cu alte partide. Dar vã asigur cã
avem în vedere ºi vom face singura alianþã valabilã pentru noi. Ea va fi între partidul nostru ºi oamenii care nu s-au simþit niciodatã trãdaþi de noi ºi de idealurile noastre. Este vorba, desigur, de Alianþa PRM - Valea Jiului. E o alianþã cu oamenii care cred cã în România mai existã forþe politice care vor ºi pot sã lucreze în interesul lor. Dacã oamenii ne vor trimite sã-i reprezentãm în consiliile locale atunci noi vom face doar acele alianþe care vor fi în interesul alegãtorilor noºtri. 6.Cum credeþi cã îi veþi convinge pe oamenii din Valea Jiului sã vã voteze candidaþii dumneavoastrã? Ce argumente aveþi? Ce au fãcut pentru ei în cei 4 ani care s-au scurs de la alegerile trecute pânã în prezent? -Eu cred cã nu noi ci celelalte partide, care se
vor înscrie în lupta electoralã, vor avea reale dificultãþi în a-ºi convinge oamenii sã-i mai voteze odatã. Toate partidele enumerate de dv. mai înainte au fost, într-o variantã sau alta, la guvernare. Mesajele cetãþenilor români ne spun clar cã politicienii nu au ce sã caute în stradã. Pentru cã politicienii trebuie sã rezolve problemele pentru care ies oamenii în stradã. Legea trebuie respectatã ºi legea e una pentru toþi. Dupã 89 a domnit doar legea bunului plac. Ea a servit, pe rând, doar interesele celor aflaþi la putere iar cei necãjiþi sunt condamnaþi, operativ, pentru cã au furat un sac de cãrbune ca sã nu moarã de frig sau o pâine ca sã aibã ce pune pe masã. Nu vedeþi cã totul e ca-n „Mizerabilii” lui Victor Hugo? Aleºii noºtri au fost vocali pentru cã au militat pentru lege ºi ordine. Ei sunt pregãtiþi ºi pentru vremea când vor fi în mãsurã sã decidã pentru
-Domnule Mitrache, eu nu ºtiu ce orientare politicã aveþi dvs. iar dacã aveþi convingeri ferme e greu sã vã conving, indiferent de cât de tari ar fi argumentele mele. Ar fi, din start, o încercare sortitã eºecului. Am fi, poate, în situaþia în care aº cere UDMRului sã voteze cu PRM-ul. Sau invers... Un jurnalist ar trebui sã fie, în principiu, ca ºi politicianul, un om aflat de partea celor mulþi. Aº face, totuºi, un exerciþiu în sensul celor formulate de dv.: Domnule Mitrache, aþi vrea sã trãiþi mai bine într-o þarã care sã aibã legi clare ºi care sã fie respectate de toatã lumea? Nu-mi rãspundeþi pe loc. Meditaþi. Se spune cã atunci când Dumnezeu îþi închide fereastra, El îþi deschide uºa... 8. În Valea Jiului, de multe ori, aþi fost asociat, alãturi de Ioan Mircea Moloþ, de creºterea tarifului la apã. Care este de fapt adevãrul? -Vã mãrturisesc, de la bun început, cã eu sunt un om de echipã. Eu am început, în 2008, alãturi de preºedintele Mircea Ioan Moloþ ºi de vicepreºedintele Rus. Ca fost jucãtor de rugby, am învãþat cã doar prin efortul comun poþi opri grãmada adversã sã te împingã înapoi. Sau, dacã stai umãr lângã umãr, poþi obþine balonul ºi porni atacul. Prin urmare, nu mã voi dezice niciodatã de cei care mi-au fost alãturi ºi cãrora le-am fost apropiat, la bine ºi la rãu, vreme de patru ani. Vreau sã vã repet, în mod rãspicat, cã Mircea Ioan Moloþ nu are nici o legãturã cu
creºterea tarifului la apã în Valea Jiului. Politica de la Apa Serv o face Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Valea Jiului (A.D.I.V.J) ºi reprezentantul Consiliului judeþean. Tot ce e bine sau tot ce e rãu la Apa Serv trebuie împãrþit, în egalã mãsurã, de primarii Ilie Pãducel, Tiberiu Iacob Ridzi, Gheorghe Ile, Ilie Botgros, Cornel Rãsmeriþã, Dãnuþ Buhãescu împreunã cu vicepreºedintele CJH, Costel Avram. Primarii ºi Consiliul judeþean au crescut ºi tarifele la apã dar tot ei au adus, în Vale, ºi cele 40 milioane de euro, din fonduri europene, pentru modernizarea Apa Serv-ului. Nu se poate ca unii sã deconteze doar paguba iar ceilalþi doar succesele. Iar presa are rolul ei pentru a distinge, în mod echitabil, ºi plusurile ºi minusurile politicienilor... 9.În calitate de vicepreºedinte al CJ Hunedoara aþi putea sã enumeraþi 5 lucruri bune care s-au întâmplat în Valea Jiului ºi unde aveþi ºi dumneavoastrã o contribuþie? - Funcþia de vicepreºedinte la Consiliul judeþean presupune atribuþii concrete în tot judeþul Hunedoara. Ceea ce eu fac în Deva, nu pot sã decontez în Petroºani iar cu ceea ce am realizat pe Valea Mureºului nu pot sã mã laud în Valea Jiului. Iar ca sã minþi îþi trebuie, nu-i aºa?, curaj ºi þinere de minte. Sã le luãm la rând ºi sã le enumerãm: 1. Aº vrea sã vã reamintesc cã, atunci când nimeni nu-mi dãdea nici o ºansã, am reuºit sã urnesc un proiect european care ne-a adus în Vale 40 milioane de euro. 2. Investiþiile în drumul care duce la Parâng se datoreazã faptului cã am reuºit sã-i conving pe colegii mei cã aceastã investiþie e, pentru mine, la fel de importantã cum sunt pentru ei
cele din Deva. 3. Mã bucur cã am reuºit sã-i sensibilizez pe reprezentanþii puterii din Valea Jiului pentru a merge la Bucureºti sã susþinem împreunã faptul cã huila nu e o resursã marginalã ºi cã trebuie sã fie reconsideratã ca resursã principalã în noua strategie energeticã a României. Ceea ce s-a ºi întâmplat... 4. Am coordonat activitatea de transport ºi, în aceastã calitate, am reuºit sã elimin pirateria în transportul interurban. 5. Am sprijinit cultura, biserica, acþiunile caritabile ºi sportul atât din fonduri judeþene cât ºi private. Dar a vã spune cu cât ºi cu ce eforturi am fãcut-o mi se pare indecent a le expune public. În urma unei cãlãtorii iniþiatice la Sfântul Munte am învãþat un lucru esenþial: cã smerenia e una din calitãþile de cãpetenie ale omului creºtin. 10.Cum credeþi cã va fi aceastã campanie electoralã? Jocuri de culise, atacuri murdare între candidaþi, sau va fi una decentã... -ªtiþi ºi dv. cã nici o campanie electoralã nu e nici decentã, nici o conversaþie de salon între douã domniºoare care vor sã se mãrite, nici o dezbatere între prieteni aflaþi la o cafenea. Aº vrea sã mã înºel dar cred cã, în 2012, va fi campania cea mai murdarã, cu atacurile cele mai mizere ºi cu cele mai multe victime colaterale de dupã 1989. Sunt în joc interese prea mari. Unii nu vor sã piardã, cu nici un preþ, puterea iar populaþia vrea, neaparat, o schimbare. La final vreau sã vã dezvãlui un secret, ca sã nu înºelaþi în opþiunea dvs. de vot. Înainte de a vã exprima votul, priviþi-i atent, în ochi, pe toþi politicienii. Pentru cã ochii sunt oglinda sufletului lor...
A consemnat Marius MITRACHE
Deviza - unitate ºi acþiune, o permanenþã la P.S.D. Lupeni e un ger de crapã pietrele cei peste 150 de participanþi la ºedinþa Consiliului Municipal al PSD Lupeni din data de 02.02.2012 ºi-au exprimat deschis nemulþumirile faþã de actuala stare economico-socialã a þãrii.
P
Cei 20 de vorbitori, din care amintim pe Dobrin Gheorghe, Remus Malacia, Nagy Gavril, ªtefan Patrichi, Aurel Baidoc ºi Adrian Mesaroºi ºi-au concretizat aceste nemulþumiri dezaprobând politica actualului Guvern prin care România lui Bãsescu a ajuns pe ultimul loc în Europa privind performanþele economice ºi nivelul de trai al oamenilor. Vorbitorii au dezaprobat cheltuielile aberante destinate sãlilor de sport, parcurilor din zonele rurale, patinoarelor de înot, achiziþiilor publice, inclusiv a cheltuielilor pentru deszãpezire, care sunt de 4-5 ori mai mari decat în statele nordice care se confruntã constant cu aceste fenomene. De asemenea s-au reliefat aspecte legate de cheltuielile sociale ºi anume susþinerea de cãtre preºedintele Bãsescu a tezei potrivit cãreia România nu este un stat social, aceasta împotriva prevederilor constituþionale. Domnul Preºedinte al organizaþiei, Resmeriþã Cornel, a exemplificat, vizavi de statul social, faptul cã, în timp ce România aloca pentru cheltuieli sociale 17,2% din PIB, celelalte state ale U.E. cheltuiesc peste 40%, de aici ºi discrepanþa foarte mare între nivelul nostru de trai ºi al celorlalþi cetãþeni ai þãrilor dezvoltate. Domnul Preºedinte a mai arãtat cã, în timp ce noi dezbatem aceste probleme, Guvernul a mai tãiat veniturile minime a cel puþin 72.000 de cetãþeni nevoiaºi, în timp ce Ministerul de Finanþe a împrumutat, acum câteva zile, de la o bancã din America, 1,5 miliarde dolari, a cãror destinaþie nu se cunoaºte, iar datoria publicã ajunge, astfel, la
peste 42 de miliarde de Euro ºi nu 22 miliarde, cum susþine actualul Guvern. În continuare, domnul Preºedinte Cornel Resmeriþã aratã cã, dacã acum fiecare român are o datorie de 4571 Euro, din ea 2000 Euro este acumulatã în ultimii 20 de ani, de la Ceauºescu încoace, iar aproape 2000 de Euro este fãcut de actualul Guvern în ultimii 2 ani. În încheiere aratã cã toate acestea nu se pot tranºa decât la urne. Alãturi de toate aceste dezaprobãri, dealtfel pertinente, ale celor care au luat cuvântul în continuare, toþi participanþii au susþinut acþiunile revendicative ale manifestanþilor din Piaþa Universitãþii ºi din toatã þara, ca dealtfel ºi cea organizatã de noi, USL Lupeni, la care au participat peste 600 de cetãþeni care ºi-au scandat nemulþumirile. Ca o confirmare a faptului cã tot mai mulþi cetãþeni îºi îndreaptã paºii cãtre noi, întâlnirea s-a încheiat cu primirea în partid a încã 5 noi membrii: Alina Muntean, Doina Lenuþa Andrei, Maneta Nanu, Marin Nicolae Muntean, Elisabeta Costruþi ºi care au primit felicitãrile întregii organizaþii. Comitetul Executiv al Organizaþiei Municipale PSD Lupeni
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 6 februarie 2012
insoarea abundentã, vântul ºi viscolul i-au determinat pe cei din administraþia localã sã-ºi ia mãsuri de siguranþã. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a convocat comandamentul de iarnã ºi le-a trasat sarcini tuturor celor care au responsabilitãþi în domeniu.
N
În Valea Jiului este cod galben de ninsori ºi viscol, iar autoritãþile locale spun cã existã ºansa ca acesta sã se transforme în cod portocaliu. În zonele de munte vântul a suflat cu peste 90 de km/h ºi edilii de la Petroºani spun cã încearcã sã facã faþã cu toate forþele de care dispun. “Am convocat vineri dimineaþã comitetul de iarnã ºi am stabilit, împreunã cu toþi cei care sunt responsabili, prioritãþile ºi misiunile fiecãruia. Cred cã suntem pregãtiþisã facem faþã ºi avem ºi mijloacele necesare. În plus,pentru zonele de munte am luat deja legãtura cu salvamontiºtii ºi cu jandarmii”, a precizat Tiberiu
Mãsuri urgente în Petroºani Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani Primii care au fost convocaþi sunt pompierii. Aceºtia sunt pregãtiþi sã intervinã, ºi chiar sã dea o mânã de ajutor la deszãpezire. „Pe lângã trupele de intervenþie, avem 25 de oameni care pot oricând sã dea o mânã de ajutor la deszãpezire ºi avem ºi un camion de intervenþie”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de pompieri. În plus, responsabilii de la Serviciul de Gospodãrie spun cã 20 de oameni sunt pregãtiþi sã intervinã la deszãpezirea arterelor principale ºi, în primul
Consilierii judeþeni au transformat un drum de interes local în drum judeþean onsilierii judeþeni din Hunedoara C au decis sã transforme un drum de interes local în drum judeþean, pe care sã-l preia în administrare. Solicitarea în acest sens a venit de la cele douã administraþii publice din
rând, a drumurilor care duc spre spitale, ºcoli ºi satele de munte. ªi poliþiºtii din Petroºani ies în stradã ºi misiunea lor este aceea de a asigura un trafic în condiþii cât mai bune. Comandantul Poliþiei Petroºani, Titel Brãgaru a cerut drumarilor sã intervinã, mai ales în zona Baru Mare, pentru deszãpezirea arterelor. „Acolo sunt probleme ºi e mai greu, de aceea cerem sã se intervinã cu maºinile de la deszãpezire. ªoferilor le recomandãm sã îºi echipeze maºinile de iarnã, iar când pleacã la drum sã respecte
comunele traversate de acest drum, respectiv Sîntãmãria-Orlea ºi Rîu de Mori. Conform hotãrârii adoptate de consilierii judeþeni,, s-a modificat încadrarea drumului comunal DC79: Sânpetru - Ohaba Sibiºel în lungime de 7,100 km, din categoria funcþionalã a drumurilor comunale în categoria funcþionalã a drumurilor judeþene, numindu-se DJ 686E: DJ 686 (Sânpetru) – Ohaba – Sibiºel, care s-a transferat în domeniul public al Judeþului Hunedoara ºi în administrarea consiliului judeþean. Practic, sectorul cuprins între km 0+000-km 3+500 aparþinând Comunei Sîntãmãria-Orlea ºi în administrarea consiliului local, se transferã în domeniul public
HOROSCOP
regulile de circulaþie”, a spus ºi Titel Brãgaru, comandant al Poliþiei Petroºani. Încã de vineri dimineaþã, pe arterele din Petroºani s-a circulat în condiþii de iarnã,, din cauza ninsorii abundente. Responsabilii de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat spun cã 3 maºini sunt gata sã intervinã la deszãpezire ºi stocul de nisip ºi sare ajunge pentru o sãptãmânã. Poliþia localã are misiunea de a aduna sãracii de pe drumuri, iar personalul medical de la spital, are obligaþia de a veni sã le asigure asistenþa medicalã.
al Judeþului Hunedoara ºi în administrarea consiliului judeþean ºi la fel s-a întâmplat ºi cu sectorul cuprins între km 3+500-km 7+100 aparþinând Comunei Rîu de Mori. Reprezentanþii CJ Hunedoara spun cã procedura de transmitere a drumului mai sus menþionat în proprietatea publicã a Judeþului Hunedoara este cea reglementatã la art. 9 din Legea nr. 213 /1998 privind bunurile proprietate publicã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, respectiv se face prin aprobarea consiliilor locale ale unitãþilor adminstrativ teritoriale deþinãtoare la solicitarea consiliului judeþean interesat. Carmen Carmen COSMAN
6 februarie 2012
Vei avea de rezolvat o mulþime de mãrunþiºuri, aºa cã toatã ziua vei fi într-o alergãturã. Vei avea o zi destul de agitatã ºi din punct de vedere sentimental. N-ar fi exclus sã aparã ocazia de a te implica într-o aventurã amoroasã, prudenþa trebuie pusã pe primul plan.
În ceea ce priveºte starea ta generalã, se poate spune cã vei beneficia de un bun echilibru energetic, acesta permiþându-þi sã rezolvi chestiuni dintre cele mai diverse. Ai putea profita de conjunctura acestei zile pentru a-þi consolida relaþia cu partenerul de viaþã.
Relaþia cu partenerul de viaþã are toate ºansele sã se îmbunãtãþeascã. De asemenea, este posibil ca acesta sã aibã o realizare de care vã veþi bucura împreunã. Aceastã zi se va dovedi a fi una destul de bunã pentru a te pune de acord cu rudele apropiate asupra unor chestiuni de interes.
În plan sentimental lucrurile evolueazã cum nu se poate mai bine. Popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus este în creºtere. Acasã este posibil sã aparã unele discuþii pe tonuri înalte, care vor tensiona atmosfera din familie; dar traversezi o perioadã mai bunã.
Va trebui sã munceºti din greu, dar cum rezultatele te vor satisface, vei avea motive de bucurie. Din punct de vedere financiar poþi spera la o reuºitã. Sunt posibile probleme de sãnãtate pe fond nervos, aºa cã ar fi bine dacã þi-ai trece în program ceva mai mult timp pentru odihnã.
Unele din lucrãrile de la serviciu vor deveni urgente ºi n-ar fi exclus sã fie nevoie sã rãmâi puþin peste program. În plan sentimental vei avea unele nemulþumiri, dar nu este cazul sã le discuþi pânã nu vei fi calm. Proiectele pentru timpul liber îþi vor fi date peste cap.
Activitãþile sociale vor fi un bun prilej de a te face remarcat. Nu trebuie, însã, sã te laºi influenþaþi de orice zâmbet amabil. Relaþia cu superiorii ierarhici se va îmbunãtãþii într-o bunã mãsurã. Clipele petrecute în compania partenerului de suflet te vor ajuta sã te relaxezi.
Rãbdarea îþi poate aduce multe avntaje. Starea ta generalã va fi excelentã aºa cã nu vei avea probleme în a duce orice activitate la bun sfârºit. În cazul în care ai de susþinut o activitate intelectualã, nu trebuie sã ai nici un fel de emoþii, cãci inteligenþa ºi inspiraþia se vor îmbina perfect.
La serviciu se vor ivi tot felul de situaþii, care te vor obliga sã la un efort deosebit. În cazul în care doreºti sã pleci la drum, mare atenþie, cãci ai putea avea încurcãturi legate de acte. În anturajul tãu apropiat vor fi dezbateri aprinse privind proiectele de interes comun.
Calmul ºi prudenþa se cer a fi puse pe primul plan, altfel poþi fi angrenat în tot felul de conflicte. Activitãþile intelectuale te favorizeazã în mod special, dându-þi ocazia sã-þi pui în evidenþã calitãþile. N-ar fi exclus sã fii obligat sã pleci la un drum, situaþie ce nu te va bucura.
Va trebui sã rãmâi peste program la serviciu sau oricum, problemele cu care te confrunþi la slujbã vã vor ocupa gândurile ºi în timpul liber. O finalizare se va realiza pe neaºteptate. În aceastã perioadã eºti dornic sã te implici în activitãþi noi, iar ocaziile nu vor lipsi.
În cazul în care doreºti sã te implici în activitãþi noi va fi nevoie de un efort susþinut pentru a le face faþã. De energie fizicã nu duci lipsã, dar nu prea reuºeºti sã o foloseºti în mod eficient. Vei fi cam impulsiv, cam agitat, ceea ce þi-ar putea pune în situaþia de a avea neînþelegeri.
În plus, de vineri, toþi cei care ajung la adãposturi, primesc ºi mâncare. „În fiecare zi am adunat de pe strãzi 3, 5 sau chiar 7 oameni. Avem ºi un bãtrân ºi un minor, iar de vineri le dãm ºi de mâncare. E o problemã ºi îi supraveghem permanent”,a menþionat ºi Dorel Neag, comandatul Poliþiei Locale Petroºani. ªi angajaþii de la Casa Policino ºi-au arãtat disponibilitatea de a primi la ei mai ales femei ºi copii ºi deja au fost ajutate douã mãmici ºi copiii lor. Oamenii sunt adunaþi de pe strãzi,din canale ºi din clãdiri dezafectate ºi, pe toatã perioada cât va dura frigul ºi viscolul, poliþiºtii locali au misiunea sã nu îi lase sã degere în stradã. Toþi cei care asigurã distribuþia apei, gazelor ºi termoficarea la Petroºani au fost puºi în temã ºi spun cã vor face faþã perioadei grea care se anunþã în acest week-end. Toate departamentele asigurã permanenþa ºi spun cã sunt gata sã intervinã. Diana MITRACHE
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Luni, 6 februarie 2012
Astãzi se hotãrãºte dacã Guvernul Boc va fi demis sau nu “E
u ºtiu cã mâine (astãzi –n.n.), USL se va duce la consultãrile de la Cotroceni cu cerinþe clare, respectiv cãderea Guvernului Boc, numirea unui premier interimar ºi un cabinet de tehnocraþi care sã pregãteascã alegerile” deputat PSD de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã.
Astãzi, USL, respectiv PSD, PNL ºi PC, va avea o întâlnire cu preºedintele României, Traian Bãsescu, la invitaþia acestuia pentru a se rezolva criza parlamentarã creatã de protestul deputaþilor ºi senatorilor din opoziþie. Pretenþiile protestatarilor parlamentari se pliazã cu cele strigate în stradã de oamenii nemulþumiþi de actuala guvernare: demisia cabinetului Boc ºi numirea de tehnocraþi interimari pânã la alegeri. În rândul PDL, tensiunea a fost mare în ºedinþa de sãptãmâna trecutã. Conducerea PDL a fost criticatã din toate pãrtile, iar liderii partidului s-au acuzat reciproc. Elena Udrea s-a certat cu Radu Berceanu, Cezar Preda ºi Vasile Blaga i-au sugerat lui Emil Boc sã demisioneze, în timp ce Roberta Anastase a încercat sã tempereze spiritele.
ortiþe deschise P între putere ºi opoziþie Ca urmare, astãzi, se aºteaptã ca Traian Bãsescu sã vinã cu propuneri având în vedere listele cu un viitor guvern, care se plimbã pe la membrii marcanþi ai PDL. USL are cunoºtinþã de aceste liste, dar susþine cã doar în anumite condiþii se poate rezolva criza din Parlament ºi cã frãmânterile puterii trebuie sã se “liniºteascã” în propuneri concrete. “Sigur cã aceastã crizã se poate rezolva. Eu ºtiu cã mâine (astãzi – n.n.) USL se va duce la consultãri cu cerinþe clare,
respectiv cãderea Guvernului Boc, numirea unui premier interimar ºi un cabinet de tehnocraþi care sã pregãteascã alegerile. În mãsura în care se rezolvã aceste cerinþe, da, poate înceta acest protest al nostru. Pentru cã nu este o grevã. Eu de exemplu particip la toate lucrãrile Camerei Deputaþilor, în comisii, doar nu votez. Apoi trebuie supravegheate aceste lucrãri pentru ca puterea sã nu lucreze în lipsã de cvorum. Acest protest al nostru se pliazã exact pe necesitãþile oamenilor care protesteazã în stradã ºi a celorlalþi ºi este de fapt solidarizarea noastrã cu ei prin a încerca sã facem ceva” - a declarat deputatul PSD de Valea Jiului, Crtistian Resmeriþã. Acesta a precizat cã are cunoºtinþã cã ºi în interiorul PDL existã nemulþumiri exact pe aceeaºi temã, a limitei de suportabilitate a populaþiei ºi a scãderii alarmante a încrederii în actualul guvern ºi ca urmare ºi PDL s-a gândit la soluþii. Dar rãmâne de vãzut.
iste ºi nume cu L guvernanþi tehnocraþi Listele cu potenþialii tehnocraþi care vor fi propuºi de preºedinte conþin nume sonore ºi specialitãþi necesare momentului. Astfel, noul premier ar urma sã fie un specialist în economie. Varianta ar fi agreatã de PDL, dupã ce sondajele efectuate au
FMI apreciazã Ministerul Economiei
Ariton ºi-a îndeplinit
obiectivele timp ce sute de mineri erau pe Îfaþanstrãzi în Valea Jiului ºi protestau în CNH, reprezentanþii FMI, apreciau “eforturile” ministrului Ion Ariton. Ministrul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri (MECMA), Ion Ariton, s-a întâlnit sãptãmâna trecutã cu ºeful misiunii FMI, Jeffrey Frank. Concluzia, potrivit unui comunicat remis de responsabilii din minister, a fost aceea cã ministerul a respectat programul ºi a îndeplinit obiectivele convenite. La întâlnire a participat ºi delegaþia formatã din reprezentanþi ai Fondului Monetar Internaþional, ai Bãncii Mondiale ºi ai
arãtat cã menþinerea lui Emil Boc sau numirea unui alt premier din cadrul partidului nu ar contribui la relansarea PDL. Portofoliul Finanþelor ar putea reveni tot unui specialist apolitic, care sã facã echipã cu premierul. Se sperã ca o asemenea mutare ar putea obþine ºi susþinere din partea opoziþiei, invitatã, astãzi, la consultãri. Deºi a refuzat în mod repetat, guvernatorul Bãncii Naþionale, Mugur Isãrescu, nu este exclus de pe “lista scurtã”. Un favorit este ºi directorul SRI, George Maior, fost diplomat ºi parlamentar, un personaj care s-a implicat foarte activ în zona luptei anti-corupþie ºi care beneficiazã de o imagine bunã în plan extern. Omologul sau de la SIE, Mihai Rãzvan Ungureanu , este o altã variantã. Diplomat de carierã, ex-ministru de Externe, a semnat acordul cu SUA pentru baze militare americane în þara noastrã. O altã soluþie vehiculatã este Lucian Croitoru, doctor în economie ºi consilier al lui Isãrescu, care a mai fost nominalizat pentru funcþia de premier. Se pare cã ºi putere ºi opoziþie par a avea dorinþã de rezolvare, chiar tranzitorie, a crizei politice, rezolvare care ar da speranþe de viitor oamenilor de rând. Ileana FIRÞULESCU
Comisiei Europene. În cadrul discuþiilor au fost abordate stadiul îndeplinâirii mãsurilor convenite în Scrisoarea de Intenþie ºi Memorandumul de Înþelegere semnate la ultima întâlnire, stadiul implementãrii managementului profesionist în companiile de stat, planurile de privatizare, restructurare, sau lichidare a companiilor de stat aflate în portofoliul MECMA. “Reprezentanþii FMI au concluzionat cã Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri a respectat programul ºi a îndeplinit obiectivele convenite la precedenta întâlnire”, se precizeazã în comunicat. În tot acest timp, ortacii care au plecat în septembrie nu ºi-au primit tranºa a treia de bani, dar obiectivul, respectiv disponibilizarea lor, a fost bifatã, iar minerii care lucreazã ºi acum în Companie cer condiþii mai bune, salarii ºi angajãri de personal, ca sã facã faþã sub pãmânt. Diana MITRACHE
Nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase indicaliºtii de la Muntele sunt fete mari! Noi, presa suntem de vinã cã au ieºit sãptãmâna trecutã minerii în stradã, ºi tot noi, presa, suntem acuzaþi de liderul maxim Bebe Nica cã intenþia noastrã a fost ºi este “de a atrage liderii sindicali în diversiuni ºi zvonistici gratuite lansate pe piaþa media din Valea Jiului”.
S
Onorabilul lider Bebe Nica, pentru minerii care nu-l cunosc, este unul ºi acelaºi ipochimen care toacã banii minerilor cu un cinamatograf pe la Lupeni, ori care ar fi vrut sã-i trãdeze pe ortaci dacã directorul general Constantin Jujan l-ar fi numit director la mina Lupeni. Liderul Bebe Nica are tupeul sã ne acuze pe noi, cã am încercat într-un articol sã
sugerãm cã minerii pe care îi reprezintã nu ar avea nicio problemã ºi cã încercãm sã-i discreditãm pe ei, liderii sindicatului Muntele. De asemenea, Bebe Nica încearcã sã ne convingã de faptul cã protestul de sãptãmâna trecutã a minerilor din sindicatul Muntele a fost o acþiune spontanã. Nu încerc sã-l contrazic pe Bebe Nica, poate nu cunoaºte noþiunea de spontan, (dex-ul spune spontan= care se face sau se produce de la sine, fãrã vreo cauzã
exterioarã aparentã; care se face de bunãvoie, fãrã a fi silit de nimeni; care apare brusc, pe neaºteptate), dar poate ne explicã cum de se ºtia de cu o zi înainte de protestul “ spontan” ce va urma la unitãþile miniere unde au o oarece influenþã oamenii lui... Cozma, Temneau, Jurca, ori Domokoº. Oare dacã acþiunea celor de la Muntele din data de 1 februarie nu era aºa cum am interpretat-o noi, doar o manipulare ieftinã a unor lideri care încearcã sã-ºi ascundã neputinþa, de ce în faþa Companiei Huilei nu am vãzut 7.000 de mineri? Cã doar, nu-i aºa Nica? ai “organizaþia sindicalã ce reprezintã cea mai mare parte a minerilor din Valea Jiului”. În ce priveºte acuzaþia cã nu am cunoaºte problemele minerilor, le sugerãm liderilor de la sindicatul Muntele sã nu îºi facã griji în ceea ce ne priveºte, le cunoaºtem chiar mai bine decât ei, iar prin
mijloacele pe care le avem, am încercat ºi încercãm de fiecare datã sã-i ajutãm ºi sã-i scãpãm de ciocoii care se îmbuibã de pe spinarea lor. Noi suntem ºi vom fi mereu în slujba oamenilor, vom fi întotdeauna disponibili unei colaborãri corecte, dar nu vom tolera minciuna, manipularea ºi dezinformarea. Nica, pentru astfel de “ informãri corecte” cautã-þi ziariºtii tãi preferaþi de la altã publicaþie... mai de dimineaþã! Marius MITRACHE
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 6 februarie 2012 deszãpezit calea de acces spre staþiunea din Retezat ºi au împrãºtiat material antiderapant, iar zãpada nu a mai creat probleme celor care au vrut sã ajungã la munte.
Schi la înãlþime în inima Retezatului acã în Straja vântul puternic a dus la amânarea „Festivalului oamenilor de zãpadã”, în staþiunea Râuºor vremea a fost numai bunã pentru schi.
D
Zeci de oameni au ales staþiunea Râuºor, din inima Retezatului, drept loc pentru petrecerea timpului liber. Straja a fost, cel puþin sâmbãtã, inaccesibilã turiºtilor, din cauza vântului puternic, care a suflat în rafale de peste 90 de kilometri la orã. De fapt, tocmai viscolul este motivul pentru care cea de a patra ediþie a Festivalului oamenilor de
zãpadã, care trebuia sã aibã loc sâmbãtã, a fost amânatã, pentru când vremea se va mai îmbunãtãþi. În Râuºor, însã, problema nu o constituie vântul sau frigul, ci, din contrã, temperaturile mult crescute, care pot înmuia zãpada. Sâmbãtã, zeci de turiºti au profitat de vremea frumoasã de afarã ºi au urcat în Retezat pentru o turã de schi, snow-borading sau pentru sãniuº. De fapt, cea mai aglomeratã pârtie a fost cea de sãniuþe, iar centrul de închirieri de echipament sportiv a fost luat cu asalt. Sãniuþele au fost luate toate, indiferent de dimensiunile lor. Iar turiºtii nu au regretat alegerea, ci poate doar faptul cã ziua de distracþie
pe pârtie s-a sfârºit. „Vin din Petroºani. Am vrut sã merg în Straja, dar nu se poate de vânt. Aºa cã am ales Staþiunea Râuºor. E pentru prima datã când vin aici, dar în place”, spune Alex, unul dintre turiºtii care abia aºteaptã sã îºi punã placa în picioare. ªi cabanierii au avut de câºtigat, iar ceaiul fierbinte, cafeaua sau chiar berea au mers ca unse dupã ce ai luat în piept pârtia. Iar spre sfârºitul zilei ºi administratorii pârtiilor au putut rãsufla uºuraþi, pentru cã a început sã ningã, iar vremea s-a rãcit. Iar dacã sãptãmâna trecutã au fost cel puþin douã avalanºe, care au blocat ºi drumul de acces, de aceastã datã, utilajele au
S
chi în Râuºor
Pârtia de schi din Râuºor este unica din masivul Retezat ºi totodatã recunoscutã ca una dintre cele mai bune din zona de vest a þãrii. Dotatã cu teleschi, pârtia are o lungime de 1.000 m ºi o diferenþã de nivel de 380 m, fiind conceputã pe douã secþiuni de teleschi. Din vârful pârtiei principale au fost create 3 trasee diferenþiate pe grade de dificul-
Tabere de schi pentru copii remea care dã bãtãi de cap ºoferilor din întreaga þarã dar ºi celor care vor sã porneascã la drum dintr-o zonã a þãrii noastre are ºi pãrþile ei bune. Cabanierii spun cã zãpada multã îi aduce pe turiºti, cu mic, cu mare, în staþiunile montane din Valea Jiului.
V
ªcolile de schi din zonã au pregãtit oferte de tabere de schi sau snowboard pentru toate buzunarele ºi pentru toate vârstele. ªi aici, copiii sunt privilegiaþi, având parte de numeroase
facilitãþi. ”Taberele se adreseazã copiilor cu vârste cuprinse între 3 ºi 18 ani ºi au ca principal obiectiv iniþierea ºi perfecþionarea în tehnica de schi ºi snowboard, într-o atmosferã plãcutã ºi favorabilã stimulãrii aptitudinilor sociale. Grupele de curs sunt formate din maxim ºase copii la un instructor, iar repartizarea pe grupe se face dupã vârstã ºi nivel tehnic. Vom avea grupe pentru copii între trei ºi ºapte ani, unde accentul se va pune pe partea de socializare ºi grupe pentru copii între ºapte ºi 18 ani, unde
accestul se va pune pe partea tehnicã. Cursurile vor fi personalizate pentru a satisface toate dorinþele pãrinþilor ºi nevoile copiilor. Grupele de copii vor fi permanent supravegheate de instructori, de la preluarea lor de la mijlocul de transport cu care aceºtia ajung în staþiune ºi pânã la sfârºitul taberei. Avem ºi locaþii pentru strãinãtate, în Franþa, Austria, Italia ºi Elveþia”, declarã unul dintre organizatorii unei asemenea tabere. Totuºi, aceiaºi instructori spun cã preferã sã organizeze taberele de schi în Straja ºi Parâng, atât datoritã pârtiilor, cât ºi tarifelor accesibile. ”Locaþia principalã de desfãºurare a taberelor din þarã este Parâng ºi Straja. Staþiunile au fost alese datoritã domeniului schiabil unic în România. Cele mai multe pârtii se gãsesc în zona golului alpin, beneficiind de un strat de zãpadã consistent. Domeniul are pârtii
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
largi, neaglomerate ºi diversificate ca grad de dificultate. Din acest sezon, datoritã instalãrii unei noi telegondole, vom avea la dispoziþie 11 pârtii amenajate”, mai spune instructorul de schi. Tarifele pentru o sãptãmânã de schi ajung pânã la 800 de lei de fiecare copil. Pentru elevii mai puþin norocoºi, care nu au putut veni la schi în vacanþã, au fost gãsite ºi alte variante, menite sã-i ajute. ”Week-end-ul la schi începe sâmbãtã dimineaþã, la ora 8:00 ºi se terminã duminicã dupã amiazã la ora 16:30, iar cursurile se desfãºoarã în Parâng ºi Vâlcan. Pachetul poate începe de la 550 de lei de persoanã ºi ajunge pânã la 655 de lei, dar aici se include ºi cazarea ºi masa acestora”, mai spune instructorul de schi. Anamaria NEDELCOFF
* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.
tate. Astfel, primul este traseul clasic la care se coboarã pe pârtia clasicã, primii 300 de m fiind de dificultate ridicatã. Vorbim apoi de traseul prin pãdure - din vârful pârtiei se pleacã coboarã spre nord traseul ºerpuind prin pãdure ºi urmeazã dupã aproximativ 1000 de metri sã se intersecteze cu traseul 1 la jumãtatea pârtiei, iar ultimul este traseul pe la releu - din vârful pârtiei se pleacã spre nord ca imediat sã se vireze stânga spre nord-vest, apoi la releu ne intersectam cu traseul doi ºi, ulterior cu traseul unu la jumãtatea pârtie. De precizat cã porþiunea de pârtie de la jumãtate spre bazã poate fi folositã ºi pentru schiorii începãtori. Car men COSMAN
Birou de turism la Petroºani M
unicipiul Petroºani va avea un punct de informare turisticã.
Asta anunþã acum primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care spune cã acesta va fi amplasat în partea de Nord a oraºului ºi va fi construit din fonduri nerambursabile. Totul face parte dintr-un proiect naþional ºi turiºtii vor avea ºanse sã afle cât mai multe de la aceste birouri, care pânã acum nu au existat. „Biroul de informare turisticã este prins pe programul Ministerului Dezvoltãrii ºi Turismului. Este vorba despre mai multe astfel de centre în toatã þara. Am primit acordul de la minister în care am fost anunþaþi cã proiectul este eligibil ºi urmeazã sã primim banii. Valoarea este aproximativ de 600 000 de lei, fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeanã”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiului Petroºani Pânã acum la Petroºani nu a existat un astfel de centru de informare turisticã, iar construirea lui a fost absolut necesarã. Diana MITRACHE