Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 58
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 8 februarie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
CNH intrã în
LICHIDARE Pânã în luna septembrie, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani va intra în lichidare, conform acordului încheiat de Guvern cu Fondul Monetar Internaþional. Minele viabile vor fi vândute, însã nu la terþe persoane, ci cãtre viitorul complex energetic. FMI pune lacãtul pe actuala Companie Naþionalã a Huilei , care va intra în lichidare pânã în luna septembrie. Pânã atunci va fi decisã soarta unitãþilor miniere.
PAGINA A 9-A
Groparii Universitãþii din Petroºani Profesori sau conferenþiari ce se apropie de vârsta pensionãrii, inexistenþi pe plan profesional, dar aflaþi de 12 ani la conducerea Universitãþii în cea mai neagrã perioadã din istoria acesteia. Se cunosc între ei ºi cam ºtiu unii despre alþii ºi lucrurile bune, dar ºi cele rele.
>>> PAGINA A 3-A
Sãraci ºi fãrã speranþe κi riscã viaþa pentru un sac de cãrbune dupã care scotocesc în vagoanele de tren. Sunt tineri, nu au muncit niciodatã, cã nu au unde, au copii ºi locuiesc în clãdiri insalubre. >>> PAGINILE 6-7
Merge 14 kilometri pe jos pentru „protestul demnitãþii”! De aproape o lunã, zi de zi, un tânãr de 29 de ani vine pe jos 7 kilometri, prin zãpadã ºi ger, doar pentru a protesta în faþa Primãriei Petroºani.
>>> PAGINILE 6-7
Umbra lui Vochiþoiu bântuie PSD Petroºani În PSD, la nivel local ºi judeþean, existã convingerea cã fostul lider al social democraþilor de la Petroºani, Haralambie Vochiþoiu, nu este strãin de ºicanele de care a avut parte organizaþia în ultima vreme.
>>> PAGINA 11
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 8 februarie 2012
Un nou eveniment de excepþie marca 3D Stage Club lubul 3D Stage din Petroºani vã propune la sfârºitul acestei sãptãmâni o întâlnire de excepþie cu Alessia. Atmosfera se anunþã de departe a fi una incendiarã unde distracþia ºi muzica bunã vor fi la înãlþime.
C
Alessia, este una dintre cele mai proaspete apariþii pe scena muzicii din România. Datoritã calitãþii corzilor vocale ºi datoritã dorinþei sale de ascensiune, Alessia reuºeºte sã ajungã una din cele mai ascultate cântãreþe din þarã. Videoclipulrile ei, strâng peste 5,500,000 de vizionãri pe site-urile de muzicã. Cele mai cunoscute hituri ale
sale sunt: “No More”, este produs de FlyinState ºi i-a adus artistei un contract cu casa de discuri ToCo International, ei urmând sã îi promoveze materialul în peste 70 de þãri. BORO NA SOU PO este unul dintre hiturile verii, atât în þarã cât ºi în afara graniþelor. Piesa a fost semnatã ºi licenþiatã de Toco International, urmând a fi intens promovatã în multe teritorii. În România casa de discuri care se ocupã de promovarea ei este este Red Clover. Loca Por Tu Boca` a fost produsã de & The Kid ºi a fost cântatã în premierã
în cadrul ceremoniei Romanian Top Hits 2011, de anul trecut. Alessia vã aºteaptã, sâmbãtã 11. 02. 2012, ora 22 la 3D Stage Club - Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol, pentru o searã incitatntã. Rezervari la: Tel: 0733782433 (073DSTAGE3) PR. Manager: Petr onela Cerbu
ANUNÞURI
Cronica Vãii Jiului
Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
ANGAJARE S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:
Director:
- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu; Program full time; CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail office@euro-jobs.org . Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679. Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 21:50 Mr. Bean 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 K.I.T.T.
National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Baronii (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 Þocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 Þtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Copii contra pãrinþi 23:30 Conan aventurierul (r) 0:30 În cãutarea fericirii (r) 1:30 Taxi Driver (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Lois ºi Clark (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Trecut întunecat 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 În numele regelui 2 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter - Din vina mea 0:00 În numele regelui 2 (r)
Prima TV 8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Autoforum 10:30 Cireaþa de pe tort (r) Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaþa de pe tort Redifuzare 20:30 100 milioane î.Hr. 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Mediumul 0:30 Focus (r) 1:30 100 milioane î.Hr. (r)
TVR 1 6:00 Sport (reluare) 6:55 Imnul României (muz.) 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat 11:25 Judecã tu! (2010, emisiune informativã) (reluare) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo 14:00 Telejurnal (emisiune informativã) 15:30 Oameni ca noi (rep.) 16:00 Convieþuiri (doc.) 17:00 Telejurnal 17:30 Anna Pavlova - lebãda albã 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Dr. House 22:45 Dincolo de celebritate 22:50 Sushi 23:10 O nouã iubire (sua, 2006, dr. romantic.) (15) 1:00 Agenþia Psych
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 8 februarie 2012
Groparii Universitãþii din Petroºani rofesori sau P conferenþiari ce se apropie de vârsta pensionãrii, inexistenþi pe plan profesional, dar aflaþi de 12 ani la conducerea Universitãþii în cea mai neagrã perioadã din istoria acesteia. Se cunosc între ei ºi cam ºtiu unii despre alþii ºi lucrurile bune, dar ºi cele rele. Vorbesc în mediul academic, dar foarte greu rãzbate afarã, mai ales când la mijloc sunt fapte ce nu îi onoreazã. Dupã cum anunþam în numãrul de luni al Cronicii Vãii Jiului prezentã astãzi “ lista ruºinii” de la Universitatea Petroºani. ªi asta spre disperarea celor care au încercat sã ne opreascã prin tot felul de mijloace, inclusiv a lingãilor (se cunosc ei).
O
scurtã prezentare...
... a conferenþiarului Mitran Ilie trebuie sã înceapã întotdeauna cu cãteva atribute pzozitive: cel mai cordial coleg (este colocvial cu toþi colegii pânã când reuºeºte sã îi arunce din barcã), cel mai iubit de studenþi (a fost
însã respins de ANOSR atunci cãnd s-a pus problema acordãrii titlului de profesor Bologna-vom revenii), dar ºi unul negativ: sã nu fiþi în preajma lui la numeroasele ºpriþuri la care participã. Prietenia cu colegii dureazã, în cazul experimentatului conferenþiar care de peste 20 de ani se strãduieºte sã ajungã profesor, între 1 ºi 4 ani, perioadã dupã care rapacele Mitran iî aruncã pe colegii deveniþi nefolositori peste bord. A reuºit sã scape prin aceste metode de cel puþin 10 profesori care au scris istoria universitãþii în domeniile minier, mecanic ºi electric. În privinþa calitãþilor profesionale, conferenþiarul are o mare putere de muncã ºi dupã 20 de ani în care nu a reuºit sã punã nimic pe hârtie în ultimii 20 de ani, în ultimii 2 ani sprijinit de o echipã pe care ºi-a aservit-o prin teroare ºi promisiuni pe care niciodatã nu ºi le-a respectat, a reuºit sã producã zeci de lucrãri, fãrã a stãpânii nici calculatorul (nu se ºtie dacã a utilizat vreodatã un astfel de echipament) ºi nici limbile
strãine. În anul 2004 pe atunci decan al Facultãþii de ªtiinþe, conferenþiarul Mitran a fost protagonistul unei emisiuni TV de pe un post naþional, în care era acuzat în mod direct de faptul cã sub oblãduirea sa ºpaga a înlocuit cunoºtinþele în facultatea ce o pãstorea de 4 ani. Acest eveniment a împiedicat ºi ANOSR România sã îi acorde titlul de peofesor Bologna, cãci numãrul mare de note de 10 pe care studenþi în mod miraculos le obþin la disciplinele de matematicã pe care prorectorul Mitran le predã, nu pot rezolva orice problemã. O altã problemã la care matematicianul Mitran nu i-a gãsit rezolvare a fost cea în care dupã un ºpriþ prelungit, maºina prodecanului de pe aceea vreme s-a înscris pe ºinele de cale feratã, ºi de unde doar un dosar penal pentru punerea în pericol a siguranþei feroviare l-a mai scos.
ãrã a face nimic poþi ieºi la pensie chiar Rector, dar sã nu încerci asta la volan!
F
Un alt exemplu de profesor care a stat ani de zile în umbra unor personalitãþi puternice, este cel al actualului decan al Facultãþii de Inginerie Mecanicã ºi Electricã Aron Poantã care deºi de 8 ani decan, nu a realizat mari performanþe. Sprijinit de prietenul sãu de pahar anterior prezentat, decanul Poantã încearcã sã ajungã Rector chiar dacã nu a reuºit sã spunã mare
M
lucru în cei aproape 16 ani de când ocupã funcþii de conducere în cadrul universitãþii. Peripeþiile acestui decan care mai are trei ani pânã la pensie, ºi care dacã ar fi ales rector ar putea fi infirmat de MECTS !, sunt mult mai modeste decât ale pãpuºarului Mitran. Este de notorietate faptul cã pe decan nu îl prinde amiaza fãrã o þuiculiþã la bord, fapt care l-a transformat de curând în pieton pentru trei luni. Calitãþile decanului sunt calmul ºi perseverenþa de vânãtor iscusit, calitãþi care îi pot aigura un viitor luminos alãturi de actualul rector care îl va dirija din umbrã ºi de prietenul sãu Mitran care va lua deciziile în locul sãu.
a groapã nu poþi sã mergi fãrã cioclii !
L
Cu acestã conducere bicefalã viitorul Universitãþii din Petroºani se mãsoarã în luni, ºi în nici un caz în ani, pentru cã pensia e tot ce vãd aceºti „dascãli” ce se vor ºi conducãtori. Iar dacã
înmormântarea se apropie cineva trebuie sã arunce ºi o mânã de pãmânt peste coºciuc. Aºa cum v-am promis în numãrul trecut îi vom prezenta pe cioclii trecuþi de 60 de ani, care ies la pensie de mânã cu Mitran ºi Poantã ºi care sunt doriþi de cei doi pe lista senatorilor. E nevoie de Cucu Ioan, Mitran Ilie, Preda Mircea, Pop Maria, Poantã Aron, Arad Victor, Buºe Florian, Matei Aronel, Voin Victor. Pe lângã cei zece ciocli ce mai au 1, 2 sau 3 ani pânã la pensie mai e nevoie ºi de câþiva tineri care sã ridice coºciugul: Fotãu Ion, Marcu Marius, Vereº Ioel ºi lista poate continua.
edia de propagandã
Rectorul Emil Pop a mai reuºit o performanþã notabilã pe perioada mandatului sãu, pe lângã contractele generoase pe care le-a obþinut din partea unor firme private. Astfel, Pop a reuºit sã controleze un post de televiziune ºi unul de radio, respectiv Mondo TV, Mondo FM, prin diferite favoruri pe care le-a fãcut directorului Ionuþ Drãgotesc. Favoruri în sensul cã Drãgotesc nu plãteºte absolut niciun bãnuþ chirie sau alte utilitãþi instituþiei bugetare, pentru spaþiul din cãminul studenþesc unde îºi are studiourile. În schimb la televiziunea Mondo, respectiv pe postul de radio al binecunoscutului realizator de emisiuni, dragelor ºi dragilor, rectorul Emil Pop este omagiat mai ceva ca Ceauºescu. ªi cum grandomania rectorului este arhicunoscutã în mediul academic acestuia nu i-au ajuns laudele doar pe calea undelor ºi de vreo câteva luni gãzduieºte în campus ºi un cotidian, a lui Ramona Roºulescu ºi se pare cã plata este exact pe acelaºi principiu ca ºi în cazul lui Drãgotesc. Adicã, voi mã “spãlaþi” în ziar, iar eu vã „spãl” chiria! P.S: De pe siteul upet.ro s-a evaporat secþiunea “Pagina rectorului”, spre disperarea “fanilor” lui Pop Emil care sunt astfel vãduviþi de plãcerea de a-l vedea pe rector în straiele de vânãtoare, ori culegâng merele din livadã...
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 8 februarie 2012
Primãria Vulcan – între dezbatere ºi aprobare de buget pe 2012 n urmã cu câteva zile reprezentanþii Primãriei Vulcanului sau întâlnit cu cetãþenii care au dorit sã participe la dezbaterea publicã a bugetului local pe 2012.
Î
Conform procedurii legale, dezbaterea nu are doar caracter formal de prezentare a principalelor repere de activitate a administraþiei cãtre opinia publicã localã, ci ºi aceea de cuprindere în programul de activitãþi ºi lucrãri ºi pe acelea venite din partea cetãþenilor, care au impact cât mai mare în comunitate ºi suste-
nabilitate bugetarã. Primarul Gheorghe Ile le-a expus celor prezenþi cam ce doreºte Primãria sã facã pentru acest an, conform listei de investiþii ºi lucrãri publice. Sunt repere care se transferã din bugetul anilor anteriori, încã nedemarate sau nefinalizate din motive financiare (cum este cazul ºcolii nr.7); altele sunt pe lista de prioritãþi cum este ºi cazul anvelopãrii blocurilor, supravegherea cu sisteme video a ºcolilor devastate de infractori în ultimele luni, reabilitarea grãdiniþelor dar ºi începerea construirii celor douã aprobate ca proiect anul trecut. În domeniul achiziþiilor de maºini ºi utilaje sunt pre-
vãzute o maºinã de intervenþii, o autoutilitarã, un excavator nou, o maºinã pentru marcaj rutier. Se intenþioneazã organizarea corespunzãtoare a Serviciului Salvamont în Pasul Vâlcan. Vor fi continuate lucrãrile de amenajare a aleilor dintre blocuri ºi a zonelor verzi. Cetãþenii prezenþi la aceastã întâlnire au avut câteva propuneri pentru edilii Vulcanului: realizarea unui parc în zona de lângã primãrie cunoscutã de vulcãneni cu numele de Baba; amenajarea faþadelor la blocurile din Centrul Vechi al Vulcanului, care au un grad de uzurã avansat; a fost solicitatã susþinerea financiarã mai bunã a activitãþii de la Clubul Sportiv; s-a cerut reabilitarea
staþionarelor de maxi-taxi care sunt devastate parþial; Toate aceste repere de discuþie vor face subiectul dezbaterilor legate de aprobarea
bugetului local pe 2012 al Consiliului Local Vulcan, în cadrul ºedinþei ordinare convocatã de primarul Gheorghe Ile astãzi la ora 17,00.
Tâlhar în Italia, prins în Un nou obstacol pentru Hunedoa ara deponeul de gunoi n bãrbat cãutat de carabinierii italieni pentru tâlhãrie a fost prins de poliþiºtii hunedoreni ºi urmeazã sã fie extrãdat.
U
Cãldãrar Bobi Stoian era cãutat de autoritãþile italiene dupã ce a comis o infracþiune de tâlhãrie în data de 31 octombrie 2007, când, împreunã cu alte trei persoane, a pãtruns într-o locuinþã din Bologna-Italia. Au bãtut-o pe menajera gãsitã în casã ºi au sustras bijuterii ºi alte bunuri în valoare de aproximativ 20.000 de euro. În urma unei acþiuni organizate pentru identificarea persoanelor urmãrite în temeiul legii, poliþiºtii
ãtenii din comuna hunedoreanã Boºorod nu vor ca deponeul de gunoi ce va deservi întregul judeþ Hunedoara sã fie amplasat pe raza acestei localitãþi sau nu pe amplasamentrul stabilit de autoritãþ.
S
Serviciului de Investigaþii Criminale din cadrul IPJ Hunedoara ºi cei ai Formaþiunii de Investigaþii Criminale Haþeg, l-au reþinut pe bãrbatul în vârstã de 30 de ani, din comuna Sântãmãrie Orlea, pe numele cãruia autoritãþile judiciare din Italia au introdus o alertã cu privire la arestarea în
vederea predãrii, în baza unui mandat european de arestare. Bãrbatul a fost prezentat Curþii de Apel Alba-Iulia, care a dispus mãsura arestãrii preventive pe 5 zile, urmând sã fie predat autoritãþilor judiciare italiene în vederea continuãrii cercetãrilor. Car men COSMAN
Pe raza acestei comune de lângã Cãlan urmeazã sã fie amplasat singurul deponeu ecologic de gunoi de pe raza judeþului Hunedoara, dupã ce varianta cu douã gropi de gunoi a cãzut fin cauza opoziþiei consilierilor petrileni. Dar oamenii de aici nu sunt de acord ºi au înaintat deja la APM un tabel cu
circa 400 de semnãturi, reclamând disconfortul creat ºi insuficienta studiere a viitorului amplasament. În celelalte localitãþi unde au avut loc dezbateri de mediu nu au fost probleme. Staþiile de sortare ºi transfer a deºeurilor menajere de la Petroºani pot fi construite fãrã probleme. La sediul Primãriei Municipiului Petroºani a avut loc deja dezbaterea publicã ºi nu au fost întâmpinate dificultãþi. „Au fost discuþii pentru avizarea Planului Urbanistic Zonal pentru staþia de sortare ºi staþia de transfer ce urmeazã sã fie construite,
cu finanþare europeanã, în zona fostei mine Dâlja. Discuþiile au decurs fãrã probleme”, a declarat Georgeta Barabaº, directorul APM Hunedoara. Acum mai urmeazã doar o serie de proceduri interne, pentru ca ulterior sã fie emis avizul de mediu. Cele douã staþii de la petroºani sunt parte componentã a sistemului integrat de management a deºeurilor în judeþul Hunedoara, al cãrui beneficiar final va fi, dupã semnarea contractului, Consiliul Judeþean Hunedoara. Nici la Brãniºca nu au fost semnalate probleme de mediu. Car men COSMAN
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 8 februarie 2012
2012 aduce o noutate pentru boboci ºi bobocei rofesorii din Hunedoara se pregãtesc deja pentru primul an în care încep clasa I mai multe generaþii. Anul ºcolar care va începe în luna septembrie 2012 aduce o noutate, care îi priveºte pe cei ce vor pãºi prima datã la ºcoalã.
P
Fie cã au, 6 sau 7 ani, ei vor fi aºteptaþi de învãþãtori în clase. Acesta va fi singurul an în care pãrinþii vor avea de ales atunci când vor trimite copilul la ºcoalã sau la clasa pregãtitoare, iar profesorii din Valea Jiului spun cã se pregãtesc atât cu amenajarea claselor, cât ºi cu documentaþia de care e nevoie. „Anul ºcolar 2012 – 2013 este primul an în care va exista ºi clasa pregãtitoare ºi clasa I, iar pãrinþii vor putea sã opteze pentru una dintre cele douã variante. Dacã micuþii au 7 ani pânã în data de 31 august 2012, atunci ei vor fi înscriºi în clasa
delegaþie de oameni de O afaceri din China, din Regiunea Autonomã NINGX-
I, dacã au 6 ani pânã la data respectivã, pãrinþii pot opta fie pentru clasa pregãtitoare, fie pentru clasa I, iar în ultima variantã copiii trebuie sã îndeplineascã mai multe condiþii: sã facã dovada cã a urmat clasa pregãtitoare, sau cã au fost evaluaþi psihosomatic. Acest lucru se face la Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Socialã, la specialiºtii din ºcoli, sau la medicii de familie”, spune Elena Gârjob, director ªcoala IG Duca Petroºani.
Pentru înscrierea în clasa I existã un calendar iar prima etapã, cea de recenzare a posibililor boboci se încheie la 19 februarie. „Din 5 pânã în 16 martie vor fi înscriºi copiii care solicitã înscrierea la ºcoala de circumscripþie. Apoi între 20 ºi 27 martie 2012, se înscriu copiii care solicitã înscrierea la o altã ºcoalã, decât cea din circumscripþie, pe locurile rãmase libere, iar 23 pânã în 25 aprilie sunt înscriºi copiii care au solicitat înscrierea la o altã
ºcoalã, dar nu au fost acolo înmatriculaþi. Aceºtia vor fi înscriºi la ºcoala de circumscripþie, dacã mai rãmân locuri. Ultima fazã are loc între 2 ºi 9 mai ºi atunci vor fi înscriºi cei care nu au participat la niciuna dintre etapele precedente”, a precizat Elena Gârjob. Boboceii vor ajunge în septembrie la ºcoalã, în funcþie de opþiunea pãrinþilor lor, iar cei care încep ºcoala în septembrie 2012 vor face 9 clase la gimnaziu. Diana MITRACHE
Administraþiile locale, pregãtite de un nou val de ger unedoara este sub atenþionare de cod galben de ger. Chiar dacã marþi încã mai persistã temperaturi suportabile, de miercuri revine frigul nãprasnic.
H
Cad pe capete
din cauza gerului emperaturile în judeþul Hunedoara au început, din nou, sã scadã ºi, în contra-partidã, creºte numãrul celor care ajung la spital.
T
În numai 24 de ore, Serviciul de Ambulanþã Judeþean Hunedoara a transportat patru persoane afectate de temperaturile scãzute în unitatea de primiri urgenþã de la Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva. De asemenea, alþi ºase oameni fãrã adãpost au cerut ajutorul dupã ce nu au
Oameni de afaceri din China efectueazã o vizitã în judetul Hunedoara
mai îndurat frigul de afarã, dintre care trei persoane la Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva, iar alte trei persoane la Spitalul de Urgenþã Petroºani. Încã o persoanã a fost transportatã cu ambulanþa de la Sanatoriul TBC Geoagiu, unde a cerut adãpost, la Internatul Colegiului Agricol „Alexandru Borza” din Geoagiu. Din data de 27.01.2012, când a fost instituit codul portocaliu de ger, Serviciul de Ambulanþã Judeþean a transportat nu mai puþin de 32 persoane în unitãþile ºi compartimentele de primiri urgenþã, din care 28 au avut nevoie de
îngrijiri datoritã hipotermiei. Totodatã, 25 de persoane fãrã adãpost s-au prezentat singure la unitãþile ºi compartimentele de primiri urgenþã. Pânã în prezent la nivelul judeþului Hunedoara au fost înregistrate douã decese prin hipotermie, persoanele decedate fiind gãsite pe raza municipiului Lupeni respectiv a oraºului Uricani. Car men COSMAN
Judeþul Hunedoara a fost cuprins în atenþionarea de frig persistent, iar gerul se va face simþit din aceastã noapte. Potrivit atenþionãrilor, dupã ce am ieºit din codul galben de ninsori, în tot judeþul va fi ger cumplit pânã la sfârºitul sãptãmânii. Practic, frigul revine miercuri la ora 2,00 ºi vremea se va încãlzi cel mai probabil duminicã, 12 februarie, dupã prânz. Temperaturile vor fi scãzute ºi extrem de scãzute ºi se vorînregistra minime între -12 C ºi – 25 C. Administraþiile locale spun cã sunt pregãtite ºi cã sunt vizaþi mai ales oamenii fãrã adãpost. “Am reuºit sã ducem bãrbatul care a stat o vreme în adãpost la noi pânã în Simeria, iar în fiecare searã vom continua sã adunãm persoanele fãrã adãpost de pe strãzi ºi din clãdirile pãrãsite”, spun reprezentanþii Poliþiei Comunitare. ªi spitalele sunt pregãtite sã primeascã oamenii fãrã adãpost, iar managerii unitãþilor medicale spun cã ºi sãptãmâna trecutã au procedat la fel. (Diana MITRACHE )
IA-HUI, efectueazã o vizitã în judeþul nostru, cu scopul de a iniþia procedurile de constituire a unei societãþi comerciale în domeniul achiziþiei, livrãrii ºi exportului de piei de ovine.
Potrivit preºedintelui CJ Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ delegatia este compusã din Wang Zirong, preºedinte al Consiliului de Administraþie al firmei “Ningxia West China Fur and Leather Company Ltd.”, Wang Shengshan, vice-director general adjunct al firmei “Ningxia West China Fur and Leather Company Ltd.” Regiunea Autonoma NINGXIA HUI din China este înfrãþitã cu Judeþul Hunedoara din 2010, pe baza unui acord de cooperare pe multiple planuri. Ultima vizitã a unei delegaþii oficiale în judeþul nostru a avut loc în perioada 15-17 septembrie 2011.
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 8 februarie 2012
6 Social
Sãraci ºi
E Þ N A R E P S Ã FÃR ºi riscã viaþa pentru un sac de cãrbune dupã care scotocesc în vagoanele de tren. Sunt tineri, nu au muncit niciodatã, cã nu au unde, au copii ºi locuiesc în clãdiri insalubre. Singura lor îndeletnicire e furtul de cãrbune din garniturile de tren care vin de la minele din Vestul Vãii Jiului.
Î
duc viaþa. Ei sunt cetãþeni ai oraºului Aninoasa, peste 260 de suflete, înghesuite în câteva case. Cum trãiesc, ne povestesc chiar ei.
pe un sac trãiesc ºi eu într-o singurã camerã împreunã cu pãrinþii mei ºi suntem toþi grãmadã acolo”, spune o femeie, care avea o gãleatã goalã cu care se pregãtea sã fure cãrbunii. „Nu avem altã alternativã. Nimeni nu ne dã degeaba ºi nici la munci comunitare nu mai suntem chemaþi. Ce sã facem? Supravieþuim cum putem cã suntem cei mai sãraci oameni”, spune o altã femeie. Un tânãr, care spune cã are o fetiþã de un an acasã, îmbrãcat sãrãcãcios ºi foarte murdar tocmai se întoarce cu prada de pe tren. Nu face decât 3 minute pânã sus ºi a
la ºcoalã. Cu ce sã-l îmbrac? Ce sã încalþe? Stãm aºa toþi ºi ne uitãm când vine trenul de cãrbuni, altceva nu ºtim”, spune o femeie. Liderul lor, un bãrbat care locuieºte într-una din casele ce au mãcar uºã ne povesteºte cã toþi oamenii locuiesc în mizerie, îºi fac nevoile pe unde apucã, cã în mijlocul coloniei sunt douã movile uriaºe, acum acoperite de zãpadã, dar care sunt clãdite din gunoi, iar ªtiu cã e pericol, dar dacã nu risc, mor de foame ºi atunci sã mor de foame, sau mai bine electrocutat?”, spune omul.
mâinile goale cãrbunii, apoi îi aduc aici în colonie. O parte îi þin sã fac foc, cã dacã nu avem, punem ºi hainele pe foc,
oamenii au amenzi cu ghiotura. “Ce credeþi? Toþi
învãþat sã fie agil. ªtie cã îºi riscã viaþa ºi chiar povesteºte cum odatã un om din colonie a murit electrocutat. “A urcat acolo ºi nu a fost atent. Odatã a murit.
Alt tânãr ne povesteºte cum el, împreunã cu alþi vreo 30 de inºi atacã trenul care opreºte în staþie. “ªtim când vine trenul. Atunci fugim toþi sus ºi scoatem cu
au sute de milioane amenzi cã îi prinde poliþia ºi le dã amenzi cã furã cãrbuni, iar aici nu vine nimeni sã le dea de lucru mãcar aºa cum au alte oraºe, la munci comunitare”, spune omul. Dupã ce dau nãvala la marfar, cautã sã vândã prada ºi o fac implorând momârlanii din zonã. „Mã rog pe la români cu mâna pe inimã sã mai cumpere un sac de cãrbuni ºi fac 20, 30 de lei.
apoi, 9 oameni, locuiesc într-o singurã încãpere. „Nu mi-am mai dat nici copilul
„Nu avem ce mânca de aia furãm. ªi acum stãteam aici ºi voiam sã plec cã a venit trenul de cãrbuni. Mã urc sus, scormonesc cu mâna ºi încarc. Cu banii care îi iau
Singura lor grijã este ora când opreºte trenul cu cãrbune ºi atunci toþi dau nãvalã în garnitura care se opreºte în dreptul coloniei în care îºi
Social 7
iar o altã parte îi duc pe la românii de aici”, spune tânãrul. O altã femeie ne spune cã nici apã nu au ºi toþi carã de la o ciºmea din zonã, se spalã pe rând în bucãtãrie ºi
Cu ãia cumpãr pâine ºi gata! Mâine, sau mai pe searã, alt tren, altã zi”, spune un tânãr. Comunitatea de rromi din Iscroni a devenit celebrã în lume pentru felul în care trãiesc oamenii de aici, dar cu siguranþã cã nimeni nu le oferã nimic. Mormanele de gunoi sunt acum acoperite de zãpadã, dar numai ei ºtiu cât le e de greu în nopþile în care afarã sunt minus 25 de grade Celsius, iar dimineaþã opresc din nou trenul cu cãrbuni. Diana MITRACHE
Merge 14 kilometri pe jos pentru „protestul demnitãþii”! e aproape o lunã, zi de zi, un tânãr de 29 de ani vine pe jos 7 kilometri, prin zãpadã ºi ger, doar pentru a protesta în faþa Primãriei Petroºani. Nici mãcar rãceala puternicã nu l-a putut þintui la pat ºi nu la- îndepãrtat de ceea ce el numeºte un protest „pentru demnitate”.
D
Dumitru Sorin Morar are 29 de ani ºi dublã calificare. Este zidar, dar ºi mecanic auto. Chiar ºi aºa, acum nu are unde munci. A lucrat peste tot în þarã, acolo unde era nevoie de forþã de muncã, dar ºi în Italia ºi Spania. Ar vrea însã sã îi fie bine aici, la el acasã, unde sunt pãrinþii lui – ambii pensionari – ºi fratele lui mai mic cu trei ani. S-a gândit la propria afacere, dar spune cã pãrinþii lui sunt „îngropaþi” în creditele luate de la bãnci, aºa cã deocamdatã ºi-a luat gândul de la atelierul auto pe care vroia sã-l deschidã. Iar pentru un trai decent protesteazã de 22 de zile neîntrerupt.
Dumitru stã în Dâlja Mare, un fost sat transformat în cartier al Petroºaniului, ºi zilnic parcurge mai bine de 7 kilometri ca sã protesteze în faþa Primãriei Petroºani alãturi de o mânã de oameni, cei mai mulþi tineri, iar apoi pleacã înapoi acasã. Merge pe jos, prin zãpada care pe alocuri ajunge pânã la genunchi, sau pe un ger cumplit de crapã pietrele, dar asta nu îl dezarmeazã. „Vin ca sã îmi exprim punctul de vedere ºi a sta ar trebui sã facã toatã lumea. Sunt momârlan ºi nu mã feresc sã o spun, ºi vin din Dâlja Mare. Sunt cam 7 – 7 kilometri ºi
jumãtate, dar vin ca sã-mi spun of-urile. Sunt prea multe hoþii care se întâmplã. Nu mã mulþumeºte cã a demisionat
Guvernul Boc, noi dorim demisia Preºedintelui”, spune tânãrul.
doar sã trãiascã V rea decent
Pentru el vrea un loc de muncã, plãtit decent, sã nu mai fie nevoie sã plece departe de casã ºi de cei dragi, mai ales cã peste tot sunt acum probleme. „Ne-au vândut toatã industria, aici în Vale, la noi. Ce vor acum sã se mai întâmple cu noi? Nu cedãm pânã când va cãdea inclusiv Bãsescu. Fie iarna cât de grea, noi de-aicea n-om pleca!”, spune Dumitru Morar. Un singur lucru nu poate înþelege: de ce toatã lumea se plânge cã trãieºte greu, dar în stradã ies doar câþiva oameni pentru a-ºi expune nemulþumirile? „Ar trebui sã doarã pe toatã lumea. Mã dezamãgeºte faptul cã suntem tot mai puþini. Mã dezamãgeºte total ºi nu ºtiu ce sã cred”, conchide Dumitru, pe care zãpada mare sau rãceala care l-a lovit dupã zeci de zile de proteste nu îl pot þine în casã. Car men COSMAN
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 8 februarie 2012
6 Social
Sãraci ºi
E Þ N A R E P S Ã FÃR ºi riscã viaþa pentru un sac de cãrbune dupã care scotocesc în vagoanele de tren. Sunt tineri, nu au muncit niciodatã, cã nu au unde, au copii ºi locuiesc în clãdiri insalubre. Singura lor îndeletnicire e furtul de cãrbune din garniturile de tren care vin de la minele din Vestul Vãii Jiului.
Î
duc viaþa. Ei sunt cetãþeni ai oraºului Aninoasa, peste 260 de suflete, înghesuite în câteva case. Cum trãiesc, ne povestesc chiar ei.
pe un sac trãiesc ºi eu într-o singurã camerã împreunã cu pãrinþii mei ºi suntem toþi grãmadã acolo”, spune o femeie, care avea o gãleatã goalã cu care se pregãtea sã fure cãrbunii. „Nu avem altã alternativã. Nimeni nu ne dã degeaba ºi nici la munci comunitare nu mai suntem chemaþi. Ce sã facem? Supravieþuim cum putem cã suntem cei mai sãraci oameni”, spune o altã femeie. Un tânãr, care spune cã are o fetiþã de un an acasã, îmbrãcat sãrãcãcios ºi foarte murdar tocmai se întoarce cu prada de pe tren. Nu face decât 3 minute pânã sus ºi a
la ºcoalã. Cu ce sã-l îmbrac? Ce sã încalþe? Stãm aºa toþi ºi ne uitãm când vine trenul de cãrbuni, altceva nu ºtim”, spune o femeie. Liderul lor, un bãrbat care locuieºte într-una din casele ce au mãcar uºã ne povesteºte cã toþi oamenii locuiesc în mizerie, îºi fac nevoile pe unde apucã, cã în mijlocul coloniei sunt douã movile uriaºe, acum acoperite de zãpadã, dar care sunt clãdite din gunoi, iar ªtiu cã e pericol, dar dacã nu risc, mor de foame ºi atunci sã mor de foame, sau mai bine electrocutat?”, spune omul.
mâinile goale cãrbunii, apoi îi aduc aici în colonie. O parte îi þin sã fac foc, cã dacã nu avem, punem ºi hainele pe foc,
oamenii au amenzi cu ghiotura. “Ce credeþi? Toþi
învãþat sã fie agil. ªtie cã îºi riscã viaþa ºi chiar povesteºte cum odatã un om din colonie a murit electrocutat. “A urcat acolo ºi nu a fost atent. Odatã a murit.
Alt tânãr ne povesteºte cum el, împreunã cu alþi vreo 30 de inºi atacã trenul care opreºte în staþie. “ªtim când vine trenul. Atunci fugim toþi sus ºi scoatem cu
au sute de milioane amenzi cã îi prinde poliþia ºi le dã amenzi cã furã cãrbuni, iar aici nu vine nimeni sã le dea de lucru mãcar aºa cum au alte oraºe, la munci comunitare”, spune omul. Dupã ce dau nãvala la marfar, cautã sã vândã prada ºi o fac implorând momârlanii din zonã. „Mã rog pe la români cu mâna pe inimã sã mai cumpere un sac de cãrbuni ºi fac 20, 30 de lei.
apoi, 9 oameni, locuiesc într-o singurã încãpere. „Nu mi-am mai dat nici copilul
„Nu avem ce mânca de aia furãm. ªi acum stãteam aici ºi voiam sã plec cã a venit trenul de cãrbuni. Mã urc sus, scormonesc cu mâna ºi încarc. Cu banii care îi iau
Singura lor grijã este ora când opreºte trenul cu cãrbune ºi atunci toþi dau nãvalã în garnitura care se opreºte în dreptul coloniei în care îºi
Social 7
iar o altã parte îi duc pe la românii de aici”, spune tânãrul. O altã femeie ne spune cã nici apã nu au ºi toþi carã de la o ciºmea din zonã, se spalã pe rând în bucãtãrie ºi
Cu ãia cumpãr pâine ºi gata! Mâine, sau mai pe searã, alt tren, altã zi”, spune un tânãr. Comunitatea de rromi din Iscroni a devenit celebrã în lume pentru felul în care trãiesc oamenii de aici, dar cu siguranþã cã nimeni nu le oferã nimic. Mormanele de gunoi sunt acum acoperite de zãpadã, dar numai ei ºtiu cât le e de greu în nopþile în care afarã sunt minus 25 de grade Celsius, iar dimineaþã opresc din nou trenul cu cãrbuni. Diana MITRACHE
Merge 14 kilometri pe jos pentru „protestul demnitãþii”! e aproape o lunã, zi de zi, un tânãr de 29 de ani vine pe jos 7 kilometri, prin zãpadã ºi ger, doar pentru a protesta în faþa Primãriei Petroºani. Nici mãcar rãceala puternicã nu l-a putut þintui la pat ºi nu la- îndepãrtat de ceea ce el numeºte un protest „pentru demnitate”.
D
Dumitru Sorin Morar are 29 de ani ºi dublã calificare. Este zidar, dar ºi mecanic auto. Chiar ºi aºa, acum nu are unde munci. A lucrat peste tot în þarã, acolo unde era nevoie de forþã de muncã, dar ºi în Italia ºi Spania. Ar vrea însã sã îi fie bine aici, la el acasã, unde sunt pãrinþii lui – ambii pensionari – ºi fratele lui mai mic cu trei ani. S-a gândit la propria afacere, dar spune cã pãrinþii lui sunt „îngropaþi” în creditele luate de la bãnci, aºa cã deocamdatã ºi-a luat gândul de la atelierul auto pe care vroia sã-l deschidã. Iar pentru un trai decent protesteazã de 22 de zile neîntrerupt.
Dumitru stã în Dâlja Mare, un fost sat transformat în cartier al Petroºaniului, ºi zilnic parcurge mai bine de 7 kilometri ca sã protesteze în faþa Primãriei Petroºani alãturi de o mânã de oameni, cei mai mulþi tineri, iar apoi pleacã înapoi acasã. Merge pe jos, prin zãpada care pe alocuri ajunge pânã la genunchi, sau pe un ger cumplit de crapã pietrele, dar asta nu îl dezarmeazã. „Vin ca sã îmi exprim punctul de vedere ºi a sta ar trebui sã facã toatã lumea. Sunt momârlan ºi nu mã feresc sã o spun, ºi vin din Dâlja Mare. Sunt cam 7 – 7 kilometri ºi
jumãtate, dar vin ca sã-mi spun of-urile. Sunt prea multe hoþii care se întâmplã. Nu mã mulþumeºte cã a demisionat
Guvernul Boc, noi dorim demisia Preºedintelui”, spune tânãrul.
doar sã trãiascã V rea decent
Pentru el vrea un loc de muncã, plãtit decent, sã nu mai fie nevoie sã plece departe de casã ºi de cei dragi, mai ales cã peste tot sunt acum probleme. „Ne-au vândut toatã industria, aici în Vale, la noi. Ce vor acum sã se mai întâmple cu noi? Nu cedãm pânã când va cãdea inclusiv Bãsescu. Fie iarna cât de grea, noi de-aicea n-om pleca!”, spune Dumitru Morar. Un singur lucru nu poate înþelege: de ce toatã lumea se plânge cã trãieºte greu, dar în stradã ies doar câþiva oameni pentru a-ºi expune nemulþumirile? „Ar trebui sã doarã pe toatã lumea. Mã dezamãgeºte faptul cã suntem tot mai puþini. Mã dezamãgeºte total ºi nu ºtiu ce sã cred”, conchide Dumitru, pe care zãpada mare sau rãceala care l-a lovit dupã zeci de zile de proteste nu îl pot þine în casã. Car men COSMAN
COLÞUL LUI DENIS
8 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 8 februarie 2012
Deponeul ecologic s-a împotmolit la Boºorod udeþul Hunedoara riscã sã piardã J finanþarea pentru amenajarea deponeului ecologic de gunoi, dupã ce ºi amplasamentul de la Boºorod a fost contestat vehement de cei care ar urma sã se situeze în vecinãtatea viitoarei gropi de gunoi ce va deservi întregul judeþ. Dezbateri cu scandal, ieri, la Cãminul Cultural din Boºorod, unde peste 100 de oameni, în frunte cu un avocat angajat, au contestat decizia de amplasare a viitorului deponeu ecologic pe raza acestei comune. Oamenii nu au avut nici
mãcar rãbdare sã asculte explicaþiile consultantului – angajat de Ministerul Mediului - ºi i-au huiduit pe oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi cei ai Primãriei Boºorod la scenã deschisã. Argumentele consultantului au fost de prisos în condiþiile în care oamenii susþin cã nici nu vor sã audã de deponeul ecologic, pe motiv cã nu au încredere cã se pot întâmpla ºi lucruri civilizate. Mai mult, avocatul angajat de oameni a ridicat ºi problema juridicã a terenului trecut în proprietatea publicã a comunei, dar care nu ar fi fost identificat corect pe teren ºi ar aparþine altcuiva, care acum ºi-l revendicã. Primarul din Brãniºca,
acolo. (…) Nu am de ce sã-i lãmuresc, pentru cã nu sunt cetãþeni din comunã. Acum e democraþie ºi fiecare poate sã-ºi spunã punctul de vedere”, a declarat edilul. Cât priveºte acuzele aduse de reprezentantul legal al oamenilor, primarul spune cã sunt false, iar terenul este al lor, aºa cum rezultã ºi din înscrisurile de la Cartea Funciarã.
Ioan Grecu, spune, încã, cã oamenii care au protestat nu sunt din comunã, ci din Cãlan ºi satul Grid. „La dezbateri nu au fost cetãþenii din comunã, ci din afarã, din Cãlan ºi din Grid. Spun cã îi deranjeazã amplasamentul, pentru cã sunt vecini,
U
n nou impas
Contractul de finanþare nu este încã semnat ºi, în acest ritm nici nu se va semna prea curând. Georgeta Barabaº, directorul APM Hunedoara, care a fost prezentã la dezbaterile de mediu, a explicat care
sunt paºii ce vor fi fãcuþi în continuare. „Toate obiecþiile ºi recomandãrile cetãþenilor le vom înmâna consultantului angajat de Ministerul Mediului, care va trebui sã gãseascã explicaþii la toate problemele ridicate de oameni. Urmeazã sã le aducem la cunoºtinþã viitoarele explicaþii ale consultantului, sã vedem dacã vom reuºit sã accepte acest deponeu ecologic”, a precizat Barabaº. De precizat cã lucrãrile de amenajare a viitoarei gropi de gunoi ecologice, ce va deservi întregul judeþ, sunt mult întârziate. Iniþial se vorbea despre douã astfel de amplasamente, dar consilierii din Petrila au refuzat sã punã la dispoziþie un teren pentru o nouã groapã de gunoi, fie ea ºi ecologicã. Car men COSMAN
Incinerarea, o soluþie? imitirele din Valea Jiului, situate pe versanþii dealurilor, sunt, pe zi ce trece, tot mai neîncãpãtoare.
C
Recensãmântul schimbã manualele ºcolare levii vor învãþa începând cu anul ºcolar 2012 dupã manuale noi.
E
Toate materialele didactice care conþin date statistice vor trebui schimbate ºi vor fi introduse noile date colectate de Institutul Naþional de Statisticã în urma recensãmântului. Potrivit inspectorului ºcolar general Alexandru Lãutaru, este vorba despre cea mai mare schimbare de materiale didactice din ultimii zece ani ce
are loc la noi în þarã. “În general, e vorba despre materiale didactice ce þin de Geografie, sau de Economie. Hãrþile, tabelele ºi manualele vor trebui revizuite pentru a conþine datele actualizate ce þin de populaþie”, a declarat inspectorul ºcolar general Alexandru Lãutaru, ºeful ISJ Hunedoara. În plus, Lãutaru susþine cã membrii Comisiei Naþionale de Curriculum, care funcþioneazã în cadrul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, vor stabili o readaptare a programei
Gãsitã moartã în zãpadã femeie de 87 de ani, din Lupeni, ºi-a gãsit sfârºitul în zãpadã, iar medicii nu au mai putut sã o salveze.
O
Femeia a fost datã dispãrutã încã de sâmbãtã de rudele ei, iar ieri cineva a gãsit-o ºi a sunat imediat la 112. Un echipaj al Serviciul Judeþean de Ambulanþã s-a deplasat la faþa locului însã, din nefericire, au constatat decesul persoanei. Au anunþat imediat reprezentanþii Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara, respectiv Serviciul Judeþean de Medicinã Legalã Hunedoara ºi urmeazã sã se stabileascã cu exactitate cauzele decesului. Pe lângã persoana gãsitã ieri, pânã în prezent la nivelul judeþului Hunedoara au mai fost înregistrate douã decese prin hipotermie, persoanele decedate fiind descoperite pe raza municipiului Lupeni respectiv a oraºului Uricani. Car men COSMAN
ºcolare, în special la disciplinele care implicã date statistice. Noua “reformã” a manualelor va fi resimþitã ºi în buzunarele pãrinþilor. Acest lucru ar putea atrage o eventualã scumpire a manualelor, al cãror preþ variazã, în prezent, între 10 ºi 18 lei – bucata. Potrivit ºefului ISJ Hunedoara, în judeþul nostru sunt 67.478 ºcolari ºi preºcolari, din care 16.506 fac parte din învãþãmântul gimnazial, iar 21.787 sunt la liceu. Diana MITRACHE
Numai în Cimitirul Central din Petroºani sunt îngropaþi, unii peste alþii, claie peste grãmadã, peste 40.000 de oameni, mai mulþi decât cei 37.000 de locuitori câþi mai are în prezent municipiul de la poalele Parângului. Una dintre soluþii ar fi incinerarea cadavrelor, lucru neagreat însã de Biserica Ortodoxã, de exemplu. „Incinerarea ar putea fi singura soluþie pentru cã în Valea Jiului locurile de veci cam lipsesc. În alte þãri, procedura este aplicatã la scarã largã, dar la noi nu prea este utilizatã”, spunea, cu ceva timp în urmã, fostul administra-
tor al Cimitirului Central Petroºani. Pe de altã parte, mulþi dintre defuncþii îngropaþi în Valea Jiului au drept locuri de veci adevãrate piscine, din cauza numeroaselor izvoare de pe dealuri. Din acest motiv, a apãrut ºi o iniþiativã interesantã, respectiv cea de sãpare a mormintelor în munte, în galerii. Mãcar ar avea unde munci ºi miile de mineri disponibilizaþi de-a lungul anilor... Mir cea NISTOR
Zãpadã bunã ºi (ne)bunã P
otrivit celor precizate de cãtre edilii locali, în Petroºani, îndepãrtarea zãpezii s-a derulat bine, fãrã a fi înregistrate probleme deosebite.
Ce-i drept, spre deosebire de alte localitãþi din þarã, în Petroºani, nici stratul de nea depus nu a fost unul deosebit de gros. Dacã în localitate zãpada le mai dã dureri de cap
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
celor însãrcinaþi cu îndepãrtarea ei, sus în munte, aceasta a fost aºteptatã cu nerãbdare. Nu de alta, dar, în acest week–end, în Parâng, urmeazã a se derula întrecerile „Cupei Telescaunului”, o competiþie ajunsã la ediþia cu numãrul 31. Întrecerile, pentru care Consiliul Local a alocat suma de 2.500 de lei, se vor derula pe pârtia de sub telescaun care are o lungime de 400 de metri ºi un grad de dificultate mediu. Mir cea NISTOR
* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 8 februarie 2012 ânã în luna septembrie, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani va intra în lichidare, conform acordului încheiat de Guvern cu Fondul Monetar Internaþional. Minele viabile vor fi vândute, însã nu la terþe persoane, ci cãtre viitorul complex energetic.
P
FMI pune lacãtul pe actuala Companie Naþionalã a Huilei , care va intra în lichidare pânã
CNH intrã în lichidare în luna septembrie. Pânã atunci va fi decisã soarta unitãþilor miniere. Executivul, prin Ministerul Economiei, a împãrþit cele 7 unitãþi miniere în douã categorii, respectiv cele neviabile ºi cele viabile. Minele neviabile vor fi transferate la ANAF, iar cele viabile vor fi vândute, aspect prevãzut în Memorandumul Tehnic de
Minerii au muncit, nu glumã, în luna ianuarie
2
00.000 tone de cãrbune livrat cãtre Mintia ºi Paroºeni.
Preþul huilei, Gcaloriei, negociat îndelung la ministerul Economiei între SC Electrocentrale Deva SA, SC PEET Electrocentrale Paroºeni SA ºi Compania Naþionalã a Huilei, deºi a fost aprobat la 75 lei/Gcal, nu se aplicã. Metodologia achiziþionãrii cu preþ majorat de cãtre termocentrale spune cã aceastã majorare trebuie aprobatã ce consiliile de administraþie. Deºi, în aceste condiþii, nu existã contracte de livrare a huilei datoritã acestor… bâlbâieli, în cursul anului 2012 CNH a estimat o producþie de 2,06 milioane tone huilã extrasã, repartizatã pe trimestre astfel:
Trim I - 500.000 mii tone Trim II - 400.000 mii tone Trim III - 500.000 mii tone Trim IV - 600.000 mii tone În urma procesului de prelucrare, huila obþinutã va fi livratã în proporþie de 65 la sutã cãtre SC Electrocentrale Deva SA, iar restul cãtre SC PEET Electrocentrale Paroºeni SA. În luna ianuarie 2012, CNH a extras o cantitate de 200.000 mii tone de huilã . Produsele obþinute au fost livrate în proporþie de 61 la sutã cãtre Mintia, iar diferenþa cãtre Electrocentrale Paroºeni . Ileana FIRÞULESCU
Înþelegere cu FMI, semnat dupã ultima vizitã a oficialilor FMI. În categoria minelor neviabile, ce urmeazã sã ajungã la ANAF sunt incluse exploatãrile Petrila, Paroºeni ºi Uricani, iar acestea vor fi închise pânã în 2018. Acestea vor fi gestionate, pânã la închidere de o nouã companie subordonatã Ministerului Eonomiei, ce urmeazã sã fie
înfiinþate ºi pentru ele va fi alocat în continuare, cel puþin teoretic, ajutor de stat.
inele viabile vândute complexului energetic
M
Conform strategiei guvernului, ulterior, acestea ar urma sã
fie executate silit de cãtre Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã în contul datoriilor, la valoarea care a fost stabilitã de un expert autorizat, de circa 50 de milioane de euro. Celelalte patru mine viabile – Lonea, Livezeni, Lupeni ºi Vulcan, vor fi scoase la vânzare, dar nu cãtre terþi, ci cãtre complexul energetic ce urmeazã sã fie înfiinþeze. Practic, dupã cuma epxlicat ºi directorul general al CNH Petroºani, Constantin Jujan, mai întâi este nevoie de fuziunea celor douã termocentrale, Mintia ºi Paroºeni, care vor cumpãra minele performante ale CNH. Cele patru mine viabile au fost evaluate la 110 milioane de euro, iar aceºti bani se vor duce la bugetul de stat, de asemenea în contul datoriilor. Referindu-se la subiectul lichidãrii CNH, directorul Constantin Jujan a declarat cã „este un acord încheiat de Guvern cu FMI, un angajament asumat. Noi va trebui sã urmãm toþi aceºti paºi care vor fi stabiliþi prin aceastã strategie”. Car men COSMAN
Scrisoarea de analizã a iubirii va fi preluatã de noul ministru blond al Economiei are pe care C va iubi/ agrea, în cazul în care blonda ºi frumoasa Andreea Paul Vass va fi validatã ca ministru al Economiei? Întrebarea trebuie sã ºi-o punã liderii de la Sindicatul Muntele. Andreea Paus Vass a fost propusã pentru a fi ministrul Economiei. Prietenã bunã cu Elena Udrea, Andreea Paul Vass este aspirantã la titlul de “doamna de fier” a PDL, este doctor în economie ºi a fost, pe rând, consilier în cadrul Administraþiei Prezidenþiale, consilierul personal al premierului, iar în noiembrie 2010 a devenit consilierul premierului Boc pe probleme economice. Vass ar putea fi validatã ca ministru al Economiei. Vass a fost implicatã într-un scandal, dupã ce a fost numitã de Emil Boc, la 1 februarie 2012, în comisia de privatizare a Hidroelectrica. Mai multe voci, printre
care colega de partid Sulfina Barbu, au declarat cã Vass se aflã în stare de incompatibilitate în urma numirii ei în comisia de privatizare, în condiþiile în care cumnatul acesteia este preºedintele Asociaþiei Brokerilor. Comisia din care face parte Vass urmeazã sã selecteze brokerii care vor intermedia listarea Hidroelectrica. Vass a exclus un eventual conflict de interese în acest caz. Consideratã un bun teoretician, Adreea Paul Vass, va avea probleme mari în viaþa realã a economiei româneºti, spun economiºti cu vechi state.
Având în vedere cã liderii de sindicat din Valea Jiului au cerut, sãptãmâna trecutã, fostului ministru Ion Ariton sã analizeze iubirea guvernanþilor faþã de conducerea CNH ºi dacã aceasta nu este împãrtãºitã, sã o schimbe. Conducerea CNH, nu iubirea… Redãm declaraþia: „În adresa respectivã, remisã ministrului, sindicatul Muntele a cerut sã se analizeze situaþia ºi dacã nu sunt ajutaþi cei din conducere, poate au ceva cu ei, atunci sã punã pe alþii care sunt agreaþi” – a declarat unul dintre liderii de la Sindicatul Muntele, Tiberiu Cozma.
Având în vedere cã a picat chiar ministrul Ariton, cel neiubitor,
ºi va veni, probabil, în locul sãu frumoasa Andreea Paul Vass, cine ºtie! Poate îi va agrea pe cei de la CNH ºi poate ºi pe lideri, cã-s bãieþi frumoºi. Sau având în vedere competeþele sale, va vinde Valea Jiului cu totul! Sigur se va amuza din plin noul ministru blond citind adresa liderilor din Vale, adresã lãsatã ca sarcinã de serviciu neîndeplinitã de cãtre Ion Ariton. Ileana FIRÞULESCU
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 8 februarie 2012 SC EURO JOBS SRL
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna februarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
VÂNZÃRI
ANUNÞ Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.
Nicolae NICOARÃ
HOROSCOP
Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699.
Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264
8 februarie 2012
Vei avea o nesperatã ocazie de a-þi pune în practicã proiectele mai vechi. Discreþia se cere a fi pusã pe primul plan, dar asta nu este o problemã pentru tine. Relaþia cu prietenii te intereseazã parcã mai mult decât în mod obiºnuit. Te bucuri de ocazia de a sãrbãtori împreunã cu aceºtia.
Astãzi ai ºanse mari de a-þi pune în valoare capacitatea. Te poþi implica în noi activitãþi, care sã te stimuleze din punct de vedere intelectual. Lucrãrile pe care le vei avea de fãcut îþi vor pune rãbdarea la încercare, dar pânã la urmã vei ieºi biruitor. Este bine totuºi sã fii mai atent.
Evitã sã te angrenezi ºi în alte activitãþi în afara celor programate, cãci este puþin probabil sã faci faþã. O activitate socialã îþi va aduce un câºtig mai puþin aºteptat. Pãrinþii sau o altã rudã apropiatã te vor sprijini material, dar va trebui sã fii foarte atent cu banii, cãci riºti o pierdere.
Din punct de vedere financiar este posibil sã ai o surprizã mai puþin plãcutã. Este posibil sã fii pus în situaþia de a lua unele decizii la limita legalitãþii. În acest caz mare atenþie, deoarece n-ar fi exclus sã þi se cearã socotealã. Relaþia cu prietenii va evolua mulþumitor.
Popularitatea ta este în creºtere, aºa cã cei din jur te vor aprecia pentru orice vei realiza. În cazul în care pânã acum te-ai confruntat cu o problemã de sãnãtate, ea s-ar putea rezolva sau mãcar ameliora. Unul din proiectele tale secrete ar putea cãpãta contururi reale.
Vei avea de fãcut faþã unor activitãþi dificile, ceea ce te va obosi peste mãsurã, dar cum eforturile îþi vor fi rãsplãtite, nu ai de ce sã te plângi. În dialogul cu colaboratorii dai dovadã de o abilitate deosebitã, ceea ce-þi permite sã-þi impui punctele de vedere.
Farmecul personal te face irezistibil, astfel încât, oriunde te vei duce vei face o bunã impresie. Vei avea ocazia sã faci noi cunoºtinþe, sã îþi lãrgeºti cercul de prieteni, ceea ce îþi va îmbunãtãþi considerabil starea de spirit. Situaþia financiarã va înregistra o uºoarã îmbunãtãþire.
Lucrurile îþi ies destul de uºor, dar nu chiar aºa cum þi-ai dori. Þi-ai programat o mulþime de activitãþi mãrunte astfel încât nu þi-a mai rãmas nici mãcar o clipã pentru tine. Rapiditatea cu care faci conexiunile te ajutã sã duci la bun sfârºit activitãþile mentale într-un timp record.
Starea ta fizicã nu va fi dintre cele mai bune, aºa cã nu este cazul sã te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. Impulsivitatea de care dai dovadã te-ar putea determina sã faci greºeli ce te vor costa destul de mult în viitorul apropiat. Ar trebui sã te ocupi mai mult de propria persoanã.
Atât din punct de vedere fizic cât ºi mental energia ta se aflã la limita superioarã. Poþi sã te implici în activitãþi dintre cele mai dificile, mai mult ca sigur le veþi face faþã cu bine. Din punct de vedere financiar traversezi o perioadã în care ºansa la câºtiguri este mare.
Ai putea obþine o aprobare pentru o cãlãtorie sau actele necesare pentru o deplasare pe care o ai în plan de mai mult timp. Pe acasã vor fi multe de fãcut. Curãþenie, reparaþii, toate se vor aduna ºi îþi vor consuma ceva mai mult timp decât ai fi fost dispus sã aloci acestui sector.
În aceastã perioadã vei fi mai vioi ºi mai dinamic decât de obicei. Dacã pânã acum nu ai avut o realizare în plan familial, este foarte probabil sã ai astãzi. În cazul în care vreuna din rudele tale s-a confruntat cu o problemã de sãnãtate sau de serviciu, mai mult ca sigur aceasta se va rezolva.
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 8 februarie 2012
Umbra lui Vochiþoiu bântuie PSD Petroºani n PSD, la nivel local ºi judeþean, existã convingerea cã fostul lider al social democraþilor de la Petroºani, Haralambie Vochiþoiu, nu este strãin de ºicanele de care a avut parte organizaþia în ultima vreme. Scopul ar fi reîntoarecerea acestuia în partid pentru cã-i expirã, în luna martie, perioada de excludere din formaþiunea politicã.
Î
Luni, preºedintele filialei judeþene a PSD, Laurenþiu Nistor, a fãcut un tur pe la organizaþiile din Valea Jiului. Scopul a fost stabilirea candidaþilor pentru funcþiile de consilieri locali, consilieri judeþeni ºi primari. Negocierile cu Alianþa de Centru Dreapta (PNL ºi PC) se aratã dificile pentru cã liberalii nu vor sã accepte cã într-o zonã industrializatã nu prea sunt bine poziþionaþi în sondaje. Lideri ai liberalilor nu au mult peste 7 la sutã în preferinþele alegãtorilor, în cele mai fericite situaþii.
N
-au candidat pentru primar
La organizaþia PSD de la Petroºani, discuþiile au fost ceva mai tensionate la întâlnirea liderilor locali cu prim vicepreºedintele judeþean, Sorin Vasilescu ºi preºedintele Laurenþiu Nistor. Celor de la Petroºani li s-a pãrut cã preºedintele Nistor a pãrut cã le cautã nod în papurã, pentru cã le-a imputat ca nefãcute lucruri deja fãcute. Probabil comunicarea ºchioapãtã. „Pe mine mã intereseazã doar sã câºtigãm alegerile. Nimic altceva. Avem un culoar favorabil, dar sã fim lãsaþi sã lucrãm” – a declarat prim vicepreºedintele PSD Petroºani, Costel Postolache. „Întâlnirile au avut ca scop alegerile din iunie, adicã stabilirea candidaþilor. La Petroºani este necesar un sondaj de opinie rapid, pentru cã aceºti candidaþi trebuie sã-i avem pânã la începutul lunii martie. Candidatul pentru fotoliul de primar trebuie sã aibã mãcar 20 la sutã în preferinþele cetãþenilor. La Petroºani, discuþiile au fost constructive. Ei s-au organizat foarte bine, doar cã nu au can-
didatul pentru primãrie” – a declarat Sorin Vasilescu, prim vicepreºedinte PSD Hunedoara.
mi beau cafeaua cu
„Îcine vreau”
Dar din discuþii a reieºit cã mulþi au convingerea cã fostul lider al social democraþilor de la Petroºani, Haralambie Vochiþoiu, nu este strãin de ºicanele de care a avut parte organizaþia în ultima vreme ºi chiar atitudinea lui Laurenþiu Nistor au bãnuit-o a proveni din aceeaºi direcþie via Bucureºti. Lideri PSD-iºti mai mici sau mai mari, din plan local ºi judeþean, au susþinut cã Vochiþoiu sigur se va reactiva având în vedere cã în curând se expirã perioada de excludere din PSD. Haralambie Vochiþoiu a fost exclus din partid pe o perioadã de un an, el putând oricând reveni dupã aceastã interdicþie. Liderii mai susþin cã Vochiþoiu are destule relaþii, cultivate de-a lungul celor aproape 10 ani în PSD, chiar la centru, deci are influenþã. Întrebat dacã îºi pãregãteºte revenirea, Vochiþoiu nici nu a
negat, dar nici nu a confirmat. Atitudine de politician… „Eu nu am primit nici o hotãrâre cu termen de excludere. Dar în mod normal, perioada expirã în martie. Nu pregãtesc nici o revenire, dar nici nu pot sã spun cã niciodatã nu voi reveni în PSD. Recunosc cã sunt voci ºi oameni care au pus în discuþie acest lucru. Apoi au fost discuþii amicale ºi cu UNPR, cu PP. Sunt un om liber politic ºi-mi beau cafeaua cu cine vreau. Nu m-am implicat deloc la Petroºani pentru cã nu este treaba mea, dar asta nu
înseamnã cã nu urmãresc cu atenþie ce se întâmplã. Am mai spus-o ºi o repet: ei ar trebui sã-mi câºtige votul pentru cã votul meu înseamnã alte ºi alte voturi” – a declarat Haralambie Vochiþoiu. La Petroºani, vãzând intrãrile ºi ieºirile membrilor de partid, situaþia pare stabilã. De la începutul anului au plecat 15 membri, au fost primiþi 21 ºi sunt înregistrate 23 de cereri de primire. Doar umbra lui Vochiþoiu mai tulburã apele. ªtiu ei ce ºtiu… Ileana FIRÞULESCU
Îndrãgostit „lulea”, încã mai trãieºte! Oficialii de la judeþ, cu ochii pe Þinutul Pãdurenilor D O eºi, în urmã cu vreo douã sãptãmâni de zile, Marius Baldovin anunþa (pe un post de televiziune central) cã–ºi va pune capãt zilelor acesta nu s-a þinut, deocamdatã, de cuvânt. Mai mult, studentul din Petroºani intenþioneazã sã-ºi reia asaltul asupra fiinþei de care spune cã s-a îndrãgostit, o fãtucã devenitã „celebrã” dupã ce a apãrut într-o revistã dedicatã sexului tare. Marius Baldovin a avut, încã de mic, o viaþã grea ºi agitatã. Abandonat în maternitate, el a fost nevoit sã-ºi croiascã singur un drum prin viaþã ºi, se pare, a reuºit. Interpret de muzicã popularã, Marius este acum ºi student la Universitatea din Petroºani dar, are ºi calitatea de „îndrãgostit”. De fapt, iubirea neîmpãrtãºitã este cea care l-a fãcut sã-i încolþeascã în minte gândul sinuciderii. „Mi-a plãcut de ea pentru cã are forme voluptuoase ºi i-am spus cã dacã nu se însoarã cu mine mã
spânzur. Nu am recurs încã la acest gest pentru cã mai sper cã se va întoarce spre mine deºi mi-a spus sã nu o mai deranjez. Ne-am cunoscut la o emisiune de bucãtãrie ºi, de atunci, m-am îndrãgostit de ea. Ea este iubirea mea”, a spus interpretul de muzicã popularã Marius Baldovin. Studentul nesinucis, încã, susþine cã a început sã primeascã, pânã una-alta, mesaje de ameninþare de la iubitul oficial al tinerei de care s-a declarat a fi amorezat. „Am primit câteva mesage telefonice, din partea iubitului ei, prin care mi se cere sã o las în pace. Omul este foarte gelos dar, nu am ce face, eu o iubesc”, a mai spus stu-
dentul din Petroºani. Tânãrul, ai cãrui colegi de facultate s-au oferit sã-l ajute cu o funie ºi cu niºte sãpun, s-a decis sã facã un nou pas înainte în relaþia amoroasã
neîmpãrtãºitã. Mai exact, lucreazã la o piesã de muzicã popularã ce-i va fi dedicatã fiinþei iubite, piesã ce va purta titlul de „Sânziana mea”. Mir cea NISTOR
ficialii Consiliului Judeþean sunt în alertã, din cauza codului galben de ninsori ºi viscol. Deocamdatã nici un drum judeþean nu este blocat, dar situaþia se poate schimba de la o orã la alta.
Þinutul Pãdurenilor este sub nãmeþi, iar codul galben de ninsori ºi viscol instituit de meteorologi poate duce la blocarea cãilor de acces cel puþin cãtre o parte a comunelor din Munþii Poiana Ruscã. Deocamdatã nici un drum judeþean nu este blocat, dar situaþia se poate schimba de la o orã la alta. „La ora la care vorbim, nici un
drum nu este blocat. S-a reuºit ºi deblocarea drumului spre Bunila, ultimul care era blocat de mai multe zile. În Þinutul Pãdurenilor este zãpadã mare, iar meteorologii au anunþat cã va mai ninge”, a declarat Costel Avram, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Din cauza reliefului muntos, în fiecare iarnã oamenii din Þinutul Pãdurenilor sunt troieniþi, iar cãile de acces sunt sistematic blocate de nãmeþi. În aceastã zonã sunt ºapte comune, respectiv Bunila, Cerbãl, Ghelari, Bãtrâna, Lelese, Lunca Cernii ºi Topliþa. Car men COSMAN
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 8 februarie 2012
Munþii ªureanu, unul dintre cele mai energetic încãrcate locuri din România onform teoriilor conspiraþioniste, România este pãmântul sacru, iar un puternic centru energetic al întregului Pãmânt ar fi chiar în judeþul Hunedoara. Din ce în ce mai mulþi autori, nu doar români, vorbesc despre munþi de aur, porþi spre alte lumi, precum ºi despre o încãrcãturã spiritualã fenomenalã. Poate de aceea poporul român este ºi cel mai nãpãstuit dintre toate...
C
”Din punct de vedere esoteric, zãcãmintele masive de aur marcheazã întotdeauna o zonã în care spiritualitatea oamenilor a atins culmi foarte înalte. În masivul ªureanu, din munþii Orãºtiei, nu mai este vorba despre zãcãminte sub forma minereurilor de aur, ci despre un adevãrat munte de aur! Aurul este un metal nobil foarte pur. Nu degeaba a suscitat ºi suscitã un asemenea interes pentru oameni care îi simt ºi îi recunosc vibraþia elevatã, fie numai ºi în mod
inconºtient. Din pãcate, se raporteazã la el ca la un mijloc de a obþine venituri. (...) Metalele nobile ºi pietrele preþioase sunt substanþe care vehiculeazã certe influenþe ºi energii oculte. Valoarea lor ”de piaþã” este doar forma profanã de a recunoaºte aceasta. De ce nu tratezi în acelaºi fel staniul sau fierul? Pentru cã nu se ridicã la acelaºi nivel de vibraþie elevatã. Dintre toate, auruil este considerat cel mai bun concentrator de energie subtilã spiritualã. Într-un mod misterios, spiritualitatea unei populaþii se dezvoltã cu precãdere în zonele unde se gãseºte mult aur, iar în cazul ªureanu avem ceva nemaiîntâl-
nit. Prezenþa acestui munte de aur nu poate fi explicatã geologic. Poate a fost o combinaþie între acþiunea spiritualã ºi cea geologicã. Prin urmare, un concentrator uriaº de energie spiritualã, ca un magnet formidabil al energiilor subtile foarte elevate, susþine în jurul sãu o culturã extrem de avansatã din punct de vedere spiritual, deºi ca manifestare fizicã ea era foarte simplã ºi se ocupã cu agricultura ºi pãstoritul. Datoritã acestei fenomenale concentrãri de energie spiritualã, magnetizatã în ªureanu de cantitatea imensã de aur existentã aici, s-au produs ºi alte fenomene”, scrie Radu Cinamar în Pergamentul
Secret. Ion Feraru, momârlan al Vãii Jiului, spune cã toate aceste fenomene descrise de Radu Cinamar sunt cât se poate de adevãrate. ”Eu din vremea bunicii ºtiam despre multe fenomene de acest gen care au avut ºi au loc în munþii ªureanu ºi în Retezat. Judeþul Hunedoara este una dintre cele mai încãrcate energetic locuri din România. Bunica mea îmi povesteºte cã ºi când era ea micã, umblând prin munþii ªureanu, niºte
oameni ar fi descoperit o peºterã plinã cu aur, aur masiv, nu cum este la Roºia Montanã. Dar aceastã peºterã a fost acoperitã de cãtre cei din serviciile secrete, vor sã îºi pãstreze un fel de rezervã pentru zile negre. Dar România este bogatã, foarte bogatã”, spune bãrbatul. Tanti Floarea, din Câmpu lui Neag, vorbeºte ºi ea despre comorile din ªureanu: ”Sunt acolo lucruri pe care mintea oamenilor nu le poate înþelege. Au fost oameni care au vãzut aºa de mult aur într-o peºterã de acolo, cã au înnebunit. Nimeni nu poate sã-ºi dea seama ce bogãþie este acolo. Din pãcate, oamenii care ºtiau datele exacte ale locurilor, au fost ameninþaþi sau li s-au dat averi mari, ca sã tacã. Aºa unii de prin zona noastrã au ajuns foarte bogaþi”. Anamaria NEDELCOFF