Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 74
Cronica Vãii Jiului Joi, 1 martie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Peste 3.000 de mineri vor fi disponibilizaþi pânã în 2018
u mai puþin de 3.300 de angajaþi ai CNH Petroºani îºi vor pierde locurile de muncã pânã în anul 2018 prin închiderea exploatãrilor miniere necompetitive ce urmeazã sã fie închise, respectiv Petrila, Uricani, Paroºeni.
N
>>> PAGINA A 3-A
1 MARTIE
Mãrþiºorul, între tradiþie ºi legendã... imp de milenii “bune”, în anii în care nãvãlitorii din stepele asiatice încã nu apãruserã pe meleagurile carpato-danubiano-pontice, spaþiul în care a fost edificatã Dacia, minuscul astãzi, a fost Centrul Suprem al Hiperboreeii ºi al lumii. >>> PAGINA PAGINA A 8-A
T
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 martie 2012
ANUNÞURI Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348
ANUNÞURI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi. Nicolae NICOARÃ
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
E-mail: cronicavj@gmail.com
ADRESA NOASTRÃ
Director:
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Aterizare periculoasã 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Burlacul III 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Dragoste otrãvitoare
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Fosta mea iubire (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Poama acrã (r) 0:45 Amazon (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Cele douã lumi (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Crimele din Midsomer Dansând cu moartea 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi - Episod pilot 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Cãdere liberã 1:00 ªtirile Pro TV (r)
Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi Redifuzare 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Despãrþirea
TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare (live) 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:05 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Documentarele Televiziunii Române: Rãzboi pe calea undelor 23:20 Acum, ori niciodatã...! 0:50 Tezaur folcloric (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 martie 2012
Peste 3.000 de mineri vor fi disponibilizaþi pânã în 2018 u mai puþin de 3.300 de angajaþi ai CNH Petroºani îºi vor pierde locurile de muncã pânã în anul 2018 prin închiderea exploatãrilor miniere necompetitive ce urmeazã sã fie închise, respectiv Petrila, Uricani, Paroºeni.
N
Guvernul a aprobat, printr-o Hotãrâre, acordarea ajutorului de stat pentru facilitatea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Companiei Naþionale a Huilei SA Petroºani, pentru anul 2012. Astfel, suma totalã a ajutorului de stat este de 213,085 milioane de lei, fonduri alocate de la bugetul de stat conform
normelor europene în domeniu, pentru acoperirea diferenþei dintre costurile de producþie previzibile ºi veniturile previzibile, precum ºi pentru acoperirea costurilor excepþionale. Mai exact, pentru produsul huilã energeticã livrat de unitãþile în proces de închidere definitivã se acordã ajutor de stat în sumã de 158,379 milioane de lei, fonduri destinate acoperirii pierderilor aferente producþiei curente. Pentru acoperirea costurilor excepþionale, destinate sã acopere cheltuielile ocazionate de programe de reconversie socialã, gratuitãþi pentru pensionarii proveniþi din activitatea minierã ºi mãsuri de sprijin pentru persoanele disponibilizate, se acordã 54,706 milioane de lei. Ministerul Economiei,
Comerþului ºi Mediului de Afaceri va monitoriza nivelul de acordare a ajutorului de stat, astfel încât preþul cãrbunelui livrat de unitãþile producãtoare de cãrbune care beneficiazã de ajutor de stat sã nu fie mai mic decât preþurile cãrbunelui de o calitate similarã, provenitã din terþe þãri. Comisia Europeanã (CE) a aprobat recent acordarea unui ajutor de stat de 1,17 miliarde de lei (circa 270 de milioane de euro) pentru închiderea minelor de cãrbune necompetitive din unitãþile Petrila, Uricani ºi Paroseni ale Companiei Naþionale a Huilei (CNH). Pentru anul 2012, prin Hotãrârea aprobatã, s-a decis acordarea unui ajutor de stat în sumã de 213,085 milioane de lei, urmând ca în urmãtorii ani, pânã în 2018, sã fie acordat
A erupt Vulcanul ! evoltã minereascã la Vulcan. Nemulþumiþi de condiþiile de muncã ºi de salariile mici încasate, aproximativ 50 de mineri de la Vulcan au
R
refuzat sã intre în subteran, miercuri, la schimbul al doilea, dupã ce au primit salariile fãrã creºterea promisã la semnarea Contractului Colectiv de Muncã.
Oamenii s-au îmbarcat într-un autobuz ºi au venit în curtea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani ca sã cearã socotealã administraþiei din mineri. Nemulþumirea minerilor vine de la faptul cã nu au primit sporul de periculozitate majorat, aºa cum li s-a promis ºi cum, de fapt, este stipulat printr-o hotãrâre de Guvern. Oamenii spun cã nu îºi cer decât drepturile, mai ales cã lucreazã în condiþii extrem de grele ºi cu utilaje depãºite fizic ºi moral. „Vrem sã ºtim de ce nu am luat salariile majorate. Ne-au minþit ºi ne trimit ca pe ºobolani
ajutor de stat pânã la suma totalã de 1,17 miliarde de lei. Tot printr-o altã Hotãrâre, Guvernul a aprobat bugetul de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 pentru Compania Naþionalã a Huilei SA Petroºani. Elaborarea bugetului de venituri ºi cheltuieli pentru aceastã companie, pe anul în curs, s-a realizat având în vedere, în principal, urmãtoarele aspecte: • Nivelul estimat al producþiei pentru 2012; • Nivelul estimat al inflaþiei pe anul 2012 la 3,4%; • Demararea executãrii silite de cãtre ANAF pentru a prelua pãrþile neviabile din companie în schimbul obligaþiilor fiscale; • Veniturile aferente ajutorului de stat necesar sunt conform normelor europene în domeniu;
în minã. Doar sã muncim ºi atât”, spunea un miner. „Lucram cu lopatã ºi sapã în minã, habar nu are nimeni în ce condiþii ºi noi trebuia sã primim un milion în plus acum. Banii nu au intrat azi”, spunea un altul. „Suntem nemulþumiþi ºi de aia am venit aici sã ne zicã ei ce au de gând ºi de ce ne mint”, spune un altul. Practic oamenii sunt nemulþumiþi cã li s-a promis o majorare de 10 procente ºi avansurile care s-au dat începând de azi sunt la fel ca ºi cele de luna trecutã. Potrivit Contractului colectiv de muncã ortacii din Valea Jiului trebuiau sã primeascã în plus bani pentru sporul de periculozitate. „Este vorba despre creºterea salarialã promisã de la 600 la 700 de lei privind sporul de periculozitate. În curtea Companiei a venit o parte din schimbul II, pentru cã am asigurat cele necesare, iar acum oamenii se reîntorc la muncã, dar am venit pentru a ne asigura cã lucrurile se vor îndrepta spre o normalitate”, a
• Bugetul de cheltuieli totale pe anul 2012 se pãstreazã la nivelul execuþiei preliminate pe 2011 (100,2%) Având în vedere Decizia CE 787 din 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive, în urma analizei situaþiei tehnico-economice a minelor din cadrul CNH Petroºani, s-a stabilit cã exploatãrile miniere Petrila, Paroºeni ºi Uricani vor fi închise în perioada 20112018. Pentru a accesa ajutorul de stat acordat conform legislaþiei europene, CNH Petroºani a întocmit Planul de închidere ºi documentaþia de finanþare a costurilor de închidere pentru cele trei exploatãri miniere. Aceste documentaþii fac obiectul notificãrii transmise Comisiei Europene. Marius MITRACHE
declarat Ioan Ciubotariu, lider de sindicat la mina Vulcan. O delegaþie a minerilor din Valea Jiului se întâlneºte astãzi cu ministrul Economiei ºi, în funcþie de rezultatul întrevederi se va stabili calendarul unor noi proteste, în cazul în care
doleanþele ortacilor nu se rezolvã. Deºi de aceastã datã nu au venit în curtea CNH, toþi minerii din Valea Jiului sunt solidari cu cei de la Vulcan, pentru cã sunt în aceeaºi situaþie. Car men COSMAN Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 martie 2012
Aºteaptã banii de exproprieri parte a hunedore- exproprierilor. Între O nilor ale cãror timp, Compania terenuri au fost exproNaþionalã de Autostrãzi priate pentru construcþia viitoarei autostrãzi Lugoj – Deva aºteaptã încã banii de despãgubiri în urma
ºi Drumuri Naþionale se pregãteºte sã reliciteze porþiunile de autostradã care nu au încã un executant.
Exproprierile de pe tronsonul Lugoj – Deva se fac în baza unei hotãrâri de Guvern emise încã din primãvara anului trecut de Guvernul României, însã nu toþi banii au ajuns la proprietarii terenurilor ocupate de viitoarea autostradã. Conform actului
Pensionarii mineri cheamã politicienii ensionarii din Liga Pensionarilor Mineri Valea Jiului organizeazã o amplã întâlnire la Petroºani, la care au invitat toþi politicienii. Invitaþia a fost lansatã pentru 9 martie, când în capitala Vãii Jiului sunt aºteptaþi toþi factorii decizionali.
P
Foºtii mineri i-au chemat la sfârºitul sãptãmânii viitoare pe politicienii din Valea Jiului sã le spunã pãsurile lor . Au fost invitaþi, pelângã oamenii politici, trimiºi în Parlament ºi de votul pensionarilor ºi cei de la Compania Huilei sau de la Casa de Pensii a judeþului Hunedoara. “Sunt
chemaþi în 9 martie toþi cei care fac politicã,pentru cã pensionarii mineri vor sã le cearã sfaturi ºi sã gãseascã rãspunsuri la problemele cu care ne confruntãm. Noi cãutãm pe calea dialogului sãle cerem sfaturile ºi sã îi rugãm sãse aplece ºi asupra pronlemelor noastre”, a spus Paul David,
secretar al Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. Pensionarii din minerit au protestat în repetate rânduri pentru drepturile ce le revin ºi acum au chemat la dialog mai mulþi oameni, care au puteri decizionale. Diana MITRACHE
Plãcuþele de aur de la Germisara s-au întors la Deva lãcuþele de aur de la Germisara s-au P întors „acasã”, dupã mai bine de un an ºi jumãtate, de când au fost împrumutate Muzeului Naþional de Istorie a României. Parte importantã a tezaurului dacic cele ºase plãcuþe votive descoperite la Germisara au strãbãtut în aceastã perioadã toatã Europa în cadrul unei expoziþii organizate de Muzeul Naþional de Istorie a României.
Plãcuþele sunt confecþionate din foiþe de aur de 22 de karate, iar cea mai mare are 17 centimetri lungime. Comandanþii romani aruncau aceste plãcuþe în apele termale de la Germisara, în semn de ofrandã adusã nimfelor, despre care se spune cã
încãlzesc apele, oferind, astfel, miracolul vindecãrii. Acum, cele 6 plãcuþe sunt gãzduite, din nou, la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva ºi vor putea fi admirate de vizitatori din toamna acestui an. „Dacã brãþãrile dacice nu vor mai putea fi niciodatã ale muzeului, plãcuþele de la Germisara ne aparþin. De aceea, am þinut foarte mult la întoarcerea lor în judeþul nostru, iar asta nu pentru a le þine închise într-un seif, ci pentru a fi expuse la noi în muzeu. Putem spune cã este o performanþã administrativã ºi managerialã, mai ales pentru cã plãcuþele votive fac parte dintr-un tezaur inestimabil”, a declarat Liliana Þolaº, managerul MCDR Deva Car men COSMAN
normativ, procedurile de expropriere sunt efectuate de cãtre Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România, aflatã sub autoritatea Ministerului Transporturilor ºi Infrastructurii, în calitate de expropriator în numele Statului Român. În total, vorbim despre 3.648 de imobile, pe întregul tronson, aferente unei suprafeþe totale de 7.697.789 mp. Suma globalã estimatã cu titlu de despãgubire, aferentã întregii suprafeþe, conform Executivului, este de 15 de milioane de lei ºi a fost stabilitã în baza rapoartelor de evaluare întocmite de un evaluator autorizat ANEVAR, angajat chiar de cãtre expropriator. Cum s-a întâmplat de fiecare datã în astfel de cazuri au existat ºi nemulþumiri faþã de preþurile acordate diferenþi-
at. Iniþial, valoarea de despãgubirea a fost stabilitã la 1,2 euro/mp, în baza legii 198/2004. Dupã abrogarea acestei legi s-a realizat o revizuire a rapoartelor de evaluare, pe toate unitãþile administrativ – teritoriale, în baza noilor prevederi legale, respectiv Legea 255/2010. Mai mult, unul dintre experþii care a evaluat terenurile de pe traseul viitoarei autostrãzi a explicat cã tariful de despãgubire se face în funcþie de valoare de piaþã a terenului, cota de fertilitate ºi valoarea daunelor. Iar pentru un imobil expropriat, preþurile cresc faþã de cele pentru teren arabil, de exemplu. Deocamdatã se lucreazã doar pe un lot din viitoarea autostradã, în lungime totalã de aproximativ 28 de kilometri. Lotul II urmeazã sã fie licitat. Car men COSMAN
Prime pentru funcþionarele din Vale rizã, crizã, dar doamnele stau la loc de cinste. Asta dacã lucreazã la una din primãriile din Valea Jiului care mai are ºi încasãri. Trei din 5 primãrii dau prime de 8 Martie, dupã 3 ani în care nu au fost bani ºi salariile angajatelor au fost diminuate.
C
Femeile care lucreazã în administraþia localã a Vãii Jiului vor avea parte de un cadou de 8 martie. Ele ar urma sã primeascã, în funcþie de primãria la care sunt arondate, între 130 ºi 150 de lei, ca prime de Ziua Internaþionalã a Femeii. „Meritã femeile sã fie astfel rãsplãtite, mai ales
cã în ultimii trei ani nu am putut sã dãm astfel de facilitãþi”, spune un consilier de la Petrila. În aceastã sãptãmânã, însã, urmeazã sã se stabileascã cu exactitate care vor fi cuantumurile ce le vor fi acordate doamnelor din administraþie. Asta dupã ce consilierii locali vor vota proiectele aflate pe ordinea de zi în ºedinþele locale. Singurii care
spun cã nu vor da prime sunt cei de la Uricani ºi Aninoasa, unde nu au fost trecute pe ordinea de zi. „Poate vor primi flori, dar prime nu, cã nu am trecut aºa ceva prin consiliul local”, spune un consilier de la Uricani. ªi la Aninoasa e crizã ºi viceprimarul Mihãiþã Nistor susþine cã nu sunt bani pentru primele de 8 Martie. Diana MITRACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 martie 2012
Dacã nu cunoaºteþi bine noul Cod al Muncii
Evaluarea obligatorie a angajaþilor poate naºte abuzuri din partea patronilor acã un patron vrea sã renunþe la un angajat - prin noul Cod al Muncii, care obligã evaluarea anualã a personalului o poate face gãsind cã omul este neperformant. Angajatul nu are posibilitatea de a riposta.
D
Noul Cod al Muncii a introdus evaluarea personalului ºi la angajatorii privaþi, pe lângã cei din sistemul de stat. Pentru cã evaluarea nu o face oricine, au apãrut ca ciupercile dupã ploaie firme autorizate pentru acest lucru, care poate dezechilibra un buget privat, dacã de exemplu trebuie evaluaþi 100 de amgajaþi. Preþul pe angajat este între 60 ºi 70 lei, iar evaluãrile se fac anual.
u existã limitãri în stabilirea criteriilor de performanþã
N
Din vara anului trecut au intrta în vigoare modificãrile
aduse Codului Muncii. Cea mai disputatã este, evident, cea legatã de obligativitatea angajatorilor de a stabili obiective ºi criterii de performanþã ºi de a le comunica angajaþilor. Motivul este lipsa de experienþã în domeniu, datoratã lipsei de interes. ªi pânã acum angajatorii aveau dreptul sã facã acest lucru, doar cã acum sunt obligaþi. Legea se aplicã ºi în cazul contractelor individuale de muncã aflate deja în derulare. Noile prevederi obligã introducerea în contractul individual de muncã a criteriilor, dar nu ºi a obiectivelor de performanþã, dar vor fi incluse în procedura de evaluare . Obiectivele pot fi trecute doar în regulament sau/ºi în contractul colectiv, ceea ce este absurd, þinând cont de faptul cã obiectivele pot avea o paletã largã de personalizare în comparaþie cu criteriile. Mai mult, nu existã limitãri ale legii în stabilirea obiectivelor ºi criteriilor de performanþã. Angajatorul are mânã liberã în stabilirea acestora, aºa
cum angajatul are aceeaºi mânã liberã în a nu le accepta, dar riscã sã nu fie angajat sau sã-ºi piardã locul de muncã. Deci, dacã un patron vrea sã renunþe la un angajat, cu acest sistem o poate face gãsind cã omul este neperformant.
valuarea poate fi motiv pentru desfacerea contractului de muncã
E
Ce spune un angajator care are circa 100 de angajaþi? ”Aceastã evaluare introdusã de Codul Muncii în toate domeniile de activitate se face la un an, cel mult la doi ani. Aceastã evaluare poate fi motiv pentru desfacerea contractului de muncã fãrã sã mai aparã conflictele de muncã. În momentul când un angajat îþi pleacã, ultima evaluare þine loc de scrisoare de recomandare eliminând astfel acele recomandãri mincinoase. Dacã nu faci aceste evaluri, firma poate fi sancþionatã de Inspectoratul teritorial de Muncã. Au apãrut foarte repede ºi firmele autorizate pentru asta, dar au
Disponibilizaþii cer în scris un rãspuns inerii care s-au disponibilizat anul trecut de la minele din Valea Jiului au cerut miercuri dimineaþã un rãspuns scris din partea respon-
M
sabililor Ministerului Economiei. Ei vor sãli se dea un document scris din care sã rezulte când e ziua când le intrã în cont sumele restante.
Potrivit lui Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, care a solidarizat cu disponibilizaþii, dacã nu va veni un rãspuns, atunci foºtii
preþuri mari. Oferta lor este de 67 de lei/angajat, ceea ce este mult la 97 de angajaþi ai firmei. Eu am norocul cã am fãcut un curs ITM contracost ºi pot face acest lucru cu respectarea unei proceduri stricte, plecând de la ºefii de magazin, apoi un supervizor ºi abia la final ajunge la mine. Notele sunt de la -1, la 3. Pe de altã parte ºi reprezentanþii angajaþilor pot negocia Contractul Colerctiv pe Ramurã, chiar dacã nu existã sindicat. Discuþia porneºte de la minimul legal, iar de acolo se poate negocia. Practic asta înseamnã o adaptare la specificul activitãþii fiecãrui compartiment, dar oamenii trebuie sã fie informaþi” – a declarat Constantin Fulga, proprietar a cinci magazine de carmangerie în Valea Jiului.
ot duce la ridicarea calitãþii muncii
P
Ispectoratul Teritorial de Muncã vede cu ochi buni aceste evaluãri, care duc la bunul mers al unei afaceri, la
mineri reiau protestele. “Miercuri dimineaþã am trimis la Minister un document ºi am discutat cu Sorin Gîman de la Ministerul Economiei, care este ºi preºedintele Consiliului de Administraþie al CNH, despre faptul cã oamenii vor sã ºtie data exactã ºi cã vor în scris acest lucru. Cerem un document oficial din care sã reiasã cã oamenii îºi vor primi banii, dar mai ales din care sã rezulte când va fi ziua aceea”, a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. Foºtii mineri au prote-
ridicarea calitãþii muncii. ”Aceste evaluãri pot fi fãcute de firme autorizate, de personal angajat sau prin specializãri ale celor existenþi. Sunt binevenite, în opinia mea, pentru cã nu mai existã riscul de a avea personal necorespunzãtor, angajatirul putând sã-i ºcolarizeze, sã-i perfecþioneze pentru bunul mers al afacerii. Noi controlãm dacã aceste evaluãri existã ºi mergem pe prevenþie fãcând recomandãri ºi dând termene de îndeplinire. Dacã acest lucru nu se respectã, se poate merge pânã la amenzi. Interesul nostru nu este sancþiunea, ci aplicarea legii” - a declarat Cristian Moise, ºef Corp Control pe Relaþii de Muncã Petroºani. Intrarea în linie dreaptã a acestor prevederi poate schimba mentalitãþi cu privire la calitatea muncii, dar lipsa de informare a angajaþilor poate duce ºi la abuzuri din partea angajatorilor, care pot schimba oamenii din firma sa ca pe ciorapi, fãrã ca angajatul sã mai poatã riposta. Ileana FIRÞULESCU
stat în mai multe rânduri pentru a-ºi primi drepturile promise, iar acum speranþele lor sunt legate de acordarea subvenþiei. Din aceºti bani ar putea sã fie plãtitã ºi cea
de a treia tranºã pe care oamenii o aºteaptã din decembrie 2011. Fiecare fost miner mai are de primit cam 7.000 de lei. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 martie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Voyeurism-ul, perversiune sau plãcere? in toate statisticile reiese cã, în plin secol XXI, suntem o societate interesatã în primul rând de toate practicile sexuale, mai mult sau mai puþin obiºnuite, în funcþie de preferinþele ºi ”deschiderea mentalã” a unora. Mãrturie stau, pe lângã practica propriu-zisã, zecile de mii de site-uri cu conþinut sexual, vizitate de milioane de oameni din întreaga lume.
D
România încã nu a ajuns la stadiul în care sã poatã vorbi despre tot felul de obiceiuri sexuale pe faþã. Unii ar spune cã încã suntem încorsetaþi de prejudecãþi, în timp ce alþii sunt de pãrere cã sexul trebuie sã aibã loc acasã, între patru pereþi, fãrã ºtirea vecinilor. În alte þãri însã, practicile sexuale sunt mediatizate pe toate gardurile. Români care poate în þarã nu ºi-au descoperit propria identitate sexualã, îºi fac de cap prin Franþa sau Olanda, cea de-a doua þarã fiind cea mai puþin conservatoare dintre toate. O practicã ce se poate traduce ºi printr-o tulburare psihicã, este voyeurism-ul. Termenul vine din francezul ”voir” care înseamnã a privi ºi constã în obþinerea plãcerii sexuale prin urmãrirea unui act sexual realizat de un cuplu, sau a unor oameni când se dezbracã sau fac duº. Fenomenul este mai frecvent la bãrbaþi decât la femei. Voyeurism-ul, conform tratatelor de psihologie, este
o afecþiune asemãnãtoare cu parafilia, care se traduce prin ”perversiune caracterizatã prin cãutarea plãcerii sexuale printr-un obiect sau situaþie bizarã, neobiºnuitã”. Totodatã, fascinaþia de a-i urmãri pe alþii în ipostaze sexuale, când fac duº, se dezbracã sau probeazã lenjerie intimã, intrã în categoria fetiºurilor, dar ºi fetiºul este considerat perversiune sau tulburare psihosexualã, îndeosebi atunci când persoana urmãritã nu ºtie cã este spionatã, fiind transformatã în victimã. Din pãcate, acest mod de
comportament îþi poate afecta viaþa de cuplu pentru totdeauna. Roxana, de 28 de ani, este de 10 ani în Olanda. A ºtiut întotdeauna cã este altfel, cã îi place sã urmãreascã femei în locul bãrbaþilor ºi a decis sã plece în Olanda. ”ªi pentru un trai mai bun, dar ºi pentru cã aveam dorinþa de a mã autoverifica într-un loc în care nu mã cunoaºte nimeni. Valea Jiului nu este o zonã tocmai potrivitã pentru a spune cã îmi plac femeile sau îmi provoacã o deosebitã plãcere sã le vãd dezbrãcându-se. Mama a
avut impresia cã este ceva în neregulã cu mine, m-a dus la psihiatru ºi pânã ºi acel medic m-a judecat. Nu putem scãpa de prejudecãþile înrãdãcinate în noi în era comunistã”, mãrturiseºte ea. Roxana – lesne de înþeles de ce nu îi dãm numele complet – a lãsat Vulcanul pentru Olanda. ªi bine a fãcut, crede ea, întrucât ºi-a deschis un local în inima Amsterdamului, dupã ani întregi de muncã ºi îi merge foarte bine. Mamei, care nu înþelegea foarte multe din comportamentul sexual, i-l prezintã anual, când este vizitatã, pe Abdul – un turc travestit, ce ºi-a gãsit ºi el în Olanda scãparea dintr-o societate conservatoare, care-l adorã pe Mahomed. ”Este sinistru sã joc teatru în faþa mamei, când eu am iubitã ºi am ºi tot felul de fetiºuri, însã îmi place sã o ºtiu liniºtitã. Când mama vine în vizitã, Abdul apare pe la mine, eu pe la el ºi ne comportãm ca un cuplu mai vechi, chiar dacã eu locuiesc cu iubita mea, despre care mama ºtie cã e cea mai bunã prietenã a mea. Nu am remuºcãri, pentru cã mama nu ar înþelege ce se întâmplã. Nu este pregãtitã pentru aºa ceva”, povesteºte Roxana. Cât despre preferinþele ei sexuale, tânãra mãrturiseºte cã nu le considerã ciudate. ”Îmi place sã-mi vãd iubita îmbrãcatã într-un capot sexy ºi neapãrat încãlþatã cu tocuri, atunci mã dezlãnþui. O pun sã-mi danseze, sã îmi spunã tot felul de vorbe, îmi place sã o urmãresc în timp ce se dezbracã, ce face duº ºi nu am nevoie neapãrat de un act sexual pentru a mã simþi bine. Îmi place s-o vãd
ºi când face dragoste cu un bãrbat, pentru cã ea este bisexualã. Ce mai, îmi place cã sunt într-o þarã care îmi permite sã fiu cine sunt cu adevãrat. Dupã felul în care te uiþi la mine, dezaprobator, ºtiu cã România nu e pentru mine, oricât de deschisã a-i încerca sã pari”, îmi spune, Roxana, râzând. Din ce spune ea, ºtiu cã are dreptate, chiar dacã îmi impun de multã vreme sã nu judec pe nimeni, fiindcã fiecare îºi conduce viaþa dupã cum îi place. Însã natura umanã e plinã de slãbiciuni ºi atenþia la paiul din ochiul vecinului e mai mare ºi mai tentantã. O mare problemã, spun psihologii, este în momentul în care actul sexual propriu-zis nu îi mai atrage în comparaþie cu activitatea de voaior. Roxana se încadreazã în tendinþe rezonabile, spune ea. ”Mie îmi place ºi sã fac sex ºi sã privesc, în funcþie de starea pe care o am. Îmi place ºi sã-i privesc pe alþii, sunt nenumãrate cluburi în Amsterdam care îþi oferã o asemenea oportunitate. Mai grav ar fi numai dacã m-aº uita sau poate ar fi mai sãnãtos, cine ºtie? Din punctul meu de vedere,
adevãraþii dereglaþi sunt pedofilii, nu noi, cei care privim ºi atât”, spune Roxana. Ce spun oamenii Vãii Jiului, crescuþi ºi educaþi aici? Marea majoritate nu sunt de acord, li se pare clar o dereglare psihicã, însã, cu cât sunt mai tineri, par parcã mai deschiºi în faþa unor astfel de experienþe. Georgeta T., de 57 de ani, din Vulcan, nu are cuvinte de laudã pentru voyeuri: ”Ce întrebare! Sunt niºte nebuni, niºte psihopaþi. Astfel de lucruri se fac acasã, în pat, cu bãrbatul tãu, nu femei cu femei sau bãrbaþi cu bãrbaþi. Ce naiba, ne-am tâmpit chiar toþi? Þara arde, pensiile sunt mici ºi noi ne uitãm la alþii cum fac sex. Spune ºi tu dacã nu suntem un popor de nebuni ºi dupã aceea ne plângem cã râde lumea de noi. Dacã aº avea un asemenea copil, l-aº interna la psihiatrie, dar înainte de asta l-aº bate de l-aº usca, sã nu-i mai trebuiascã pornoºaguri. Sexul este pentru a face copii, pentru a te iubi cu perechea ta, nu sã te holbezi la alþii”. Claudia Sandu, de 22 de ani, din Petroºani, pare mai permisivã: ”Atâta timp cât pe mine nu mã afecteazã, sã
facã ce vor. Dacã m-ar urmãri pe mine cineva aºa, atunci ar fi o problemã. Avea frate-meu un coleg care când veneam de la ºcoalã venea pe la noi ca sã mã urmãreascã când mã dezbrac. L-am bãtut odatã zdravãn ºi i-a trecut, de atunci nici mãcar nu mã mai priveºte când ne întâlnim pe stradã”. Ioan Stelea, de 30 de ani, din Lupeni, este de acord, dar sã fie numai femei goale, nu ºi bãrbaþi: ”Mi se pare interesant sã vãd douã femei care se iubesc, goale puºcã, în faþa mea. Dar la un moment dat ar trebui sã intervin între ele. ªi, desigur, niciuna dintre cele douã femei sã nu fie iubita mea, cã atunci se schimbã foaia. E ca ºi cum aº privi un film porno, dar pe viu. Cred cã e miºto”. Anamaria NEDELCOFF
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 martie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Voyeurism-ul, perversiune sau plãcere? in toate statisticile reiese cã, în plin secol XXI, suntem o societate interesatã în primul rând de toate practicile sexuale, mai mult sau mai puþin obiºnuite, în funcþie de preferinþele ºi ”deschiderea mentalã” a unora. Mãrturie stau, pe lângã practica propriu-zisã, zecile de mii de site-uri cu conþinut sexual, vizitate de milioane de oameni din întreaga lume.
D
România încã nu a ajuns la stadiul în care sã poatã vorbi despre tot felul de obiceiuri sexuale pe faþã. Unii ar spune cã încã suntem încorsetaþi de prejudecãþi, în timp ce alþii sunt de pãrere cã sexul trebuie sã aibã loc acasã, între patru pereþi, fãrã ºtirea vecinilor. În alte þãri însã, practicile sexuale sunt mediatizate pe toate gardurile. Români care poate în þarã nu ºi-au descoperit propria identitate sexualã, îºi fac de cap prin Franþa sau Olanda, cea de-a doua þarã fiind cea mai puþin conservatoare dintre toate. O practicã ce se poate traduce ºi printr-o tulburare psihicã, este voyeurism-ul. Termenul vine din francezul ”voir” care înseamnã a privi ºi constã în obþinerea plãcerii sexuale prin urmãrirea unui act sexual realizat de un cuplu, sau a unor oameni când se dezbracã sau fac duº. Fenomenul este mai frecvent la bãrbaþi decât la femei. Voyeurism-ul, conform tratatelor de psihologie, este
o afecþiune asemãnãtoare cu parafilia, care se traduce prin ”perversiune caracterizatã prin cãutarea plãcerii sexuale printr-un obiect sau situaþie bizarã, neobiºnuitã”. Totodatã, fascinaþia de a-i urmãri pe alþii în ipostaze sexuale, când fac duº, se dezbracã sau probeazã lenjerie intimã, intrã în categoria fetiºurilor, dar ºi fetiºul este considerat perversiune sau tulburare psihosexualã, îndeosebi atunci când persoana urmãritã nu ºtie cã este spionatã, fiind transformatã în victimã. Din pãcate, acest mod de
comportament îþi poate afecta viaþa de cuplu pentru totdeauna. Roxana, de 28 de ani, este de 10 ani în Olanda. A ºtiut întotdeauna cã este altfel, cã îi place sã urmãreascã femei în locul bãrbaþilor ºi a decis sã plece în Olanda. ”ªi pentru un trai mai bun, dar ºi pentru cã aveam dorinþa de a mã autoverifica într-un loc în care nu mã cunoaºte nimeni. Valea Jiului nu este o zonã tocmai potrivitã pentru a spune cã îmi plac femeile sau îmi provoacã o deosebitã plãcere sã le vãd dezbrãcându-se. Mama a
avut impresia cã este ceva în neregulã cu mine, m-a dus la psihiatru ºi pânã ºi acel medic m-a judecat. Nu putem scãpa de prejudecãþile înrãdãcinate în noi în era comunistã”, mãrturiseºte ea. Roxana – lesne de înþeles de ce nu îi dãm numele complet – a lãsat Vulcanul pentru Olanda. ªi bine a fãcut, crede ea, întrucât ºi-a deschis un local în inima Amsterdamului, dupã ani întregi de muncã ºi îi merge foarte bine. Mamei, care nu înþelegea foarte multe din comportamentul sexual, i-l prezintã anual, când este vizitatã, pe Abdul – un turc travestit, ce ºi-a gãsit ºi el în Olanda scãparea dintr-o societate conservatoare, care-l adorã pe Mahomed. ”Este sinistru sã joc teatru în faþa mamei, când eu am iubitã ºi am ºi tot felul de fetiºuri, însã îmi place sã o ºtiu liniºtitã. Când mama vine în vizitã, Abdul apare pe la mine, eu pe la el ºi ne comportãm ca un cuplu mai vechi, chiar dacã eu locuiesc cu iubita mea, despre care mama ºtie cã e cea mai bunã prietenã a mea. Nu am remuºcãri, pentru cã mama nu ar înþelege ce se întâmplã. Nu este pregãtitã pentru aºa ceva”, povesteºte Roxana. Cât despre preferinþele ei sexuale, tânãra mãrturiseºte cã nu le considerã ciudate. ”Îmi place sã-mi vãd iubita îmbrãcatã într-un capot sexy ºi neapãrat încãlþatã cu tocuri, atunci mã dezlãnþui. O pun sã-mi danseze, sã îmi spunã tot felul de vorbe, îmi place sã o urmãresc în timp ce se dezbracã, ce face duº ºi nu am nevoie neapãrat de un act sexual pentru a mã simþi bine. Îmi place s-o vãd
ºi când face dragoste cu un bãrbat, pentru cã ea este bisexualã. Ce mai, îmi place cã sunt într-o þarã care îmi permite sã fiu cine sunt cu adevãrat. Dupã felul în care te uiþi la mine, dezaprobator, ºtiu cã România nu e pentru mine, oricât de deschisã a-i încerca sã pari”, îmi spune, Roxana, râzând. Din ce spune ea, ºtiu cã are dreptate, chiar dacã îmi impun de multã vreme sã nu judec pe nimeni, fiindcã fiecare îºi conduce viaþa dupã cum îi place. Însã natura umanã e plinã de slãbiciuni ºi atenþia la paiul din ochiul vecinului e mai mare ºi mai tentantã. O mare problemã, spun psihologii, este în momentul în care actul sexual propriu-zis nu îi mai atrage în comparaþie cu activitatea de voaior. Roxana se încadreazã în tendinþe rezonabile, spune ea. ”Mie îmi place ºi sã fac sex ºi sã privesc, în funcþie de starea pe care o am. Îmi place ºi sã-i privesc pe alþii, sunt nenumãrate cluburi în Amsterdam care îþi oferã o asemenea oportunitate. Mai grav ar fi numai dacã m-aº uita sau poate ar fi mai sãnãtos, cine ºtie? Din punctul meu de vedere,
adevãraþii dereglaþi sunt pedofilii, nu noi, cei care privim ºi atât”, spune Roxana. Ce spun oamenii Vãii Jiului, crescuþi ºi educaþi aici? Marea majoritate nu sunt de acord, li se pare clar o dereglare psihicã, însã, cu cât sunt mai tineri, par parcã mai deschiºi în faþa unor astfel de experienþe. Georgeta T., de 57 de ani, din Vulcan, nu are cuvinte de laudã pentru voyeuri: ”Ce întrebare! Sunt niºte nebuni, niºte psihopaþi. Astfel de lucruri se fac acasã, în pat, cu bãrbatul tãu, nu femei cu femei sau bãrbaþi cu bãrbaþi. Ce naiba, ne-am tâmpit chiar toþi? Þara arde, pensiile sunt mici ºi noi ne uitãm la alþii cum fac sex. Spune ºi tu dacã nu suntem un popor de nebuni ºi dupã aceea ne plângem cã râde lumea de noi. Dacã aº avea un asemenea copil, l-aº interna la psihiatrie, dar înainte de asta l-aº bate de l-aº usca, sã nu-i mai trebuiascã pornoºaguri. Sexul este pentru a face copii, pentru a te iubi cu perechea ta, nu sã te holbezi la alþii”. Claudia Sandu, de 22 de ani, din Petroºani, pare mai permisivã: ”Atâta timp cât pe mine nu mã afecteazã, sã
facã ce vor. Dacã m-ar urmãri pe mine cineva aºa, atunci ar fi o problemã. Avea frate-meu un coleg care când veneam de la ºcoalã venea pe la noi ca sã mã urmãreascã când mã dezbrac. L-am bãtut odatã zdravãn ºi i-a trecut, de atunci nici mãcar nu mã mai priveºte când ne întâlnim pe stradã”. Ioan Stelea, de 30 de ani, din Lupeni, este de acord, dar sã fie numai femei goale, nu ºi bãrbaþi: ”Mi se pare interesant sã vãd douã femei care se iubesc, goale puºcã, în faþa mea. Dar la un moment dat ar trebui sã intervin între ele. ªi, desigur, niciuna dintre cele douã femei sã nu fie iubita mea, cã atunci se schimbã foaia. E ca ºi cum aº privi un film porno, dar pe viu. Cred cã e miºto”. Anamaria NEDELCOFF
COLÞUL LUI DENIS
8 Cultura
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 martie 2012
Zilele Babei, Zilele Moºilor, Zãpada mieilor (1-9 martie) rima parte a lunii martie poartã numele de Zilele Babei, care sunt în numãr de 9. Ziua Mãrþiºorului, la 1 martie, este prima zi din Zilele Babei.
P
Acestea antreneazã sufleteºte marea majoritate a oamenilor, în sensul cã fiecare îºi alege câte o zi din cele de la 1 la 9 martie, când vremea
e capricioasã ºi, deci, imprevizibilã, pentru a ºti ce fel de an va avea, cãci aceste zile sunt considerate premonitorii: cum va fi ziua aleasã, aºa va fi anul: bun sau rãu, vesel sau mohorât. Toþi ºtiu cã Zilele Babei sunt legate de numele Babei Dochia, chiar dacã nu toþi cunosc legenda ei: „O legendã povesteºte cã odatã, demult, trãia Dochia, o femeia cam rea la suflet. Într-una din
ultimele zile ale iernii, ºi-a trimis nora la munte sã culeagã fragi, deºi afarã era încã zãpadã ºi frig. Cu ajutorul unei minuni a lui Dumnezeu, fata a putut îndeplini porunca soacrei ºi s-a întors acasã cu fragi ºi nevãtãmatã de frigul iernii. Crezând cã a venit primãvara, baba Dochia a început sã urce cu oile la munte. ªi-a luat pe ea 9 cojoace. Luna Martie a început prin câteva zile calde, iar baba a renunþat
treptat în fiecare zi la câte un cojoc. Dar, dupã ce a pierdut ºi ultimul cojoc, a venit din nou o zi rece. Dezbrãcatã, Dochia, a îngheþat împreunã cu oile sale ºi s-a transformat în stâncã. (…) În mentalitatea popularã, cele 9 zile numite Zilele Babei (Babele), sunt între 1-9 martie, perioadã care face trecerea de la iarnã la primãvarã.” (Teodora Cosac, Martie – Zilele
Babelor, Moºilor ºi Mucenicii) Moartea Babei Dochia simbolizeazã moartea anotimpului friguros ºi începutul celui cãlduros, însã vremea fiind capricioasã, acesta se instaleazã treptat. Dupã Zilele Babei se zice cã încep Zilele Moºilor, (care în general, dar mai puþin aici, poartã numele de zile împrumutate). Se ºtie cã acestea vin dupã zilele babei, cã
sunt tot în numãr de 9, se întind de la cei 40 de Mucenici pânã la Alexii, în 17 martie, ºi cã moºii sunt buni, ei alungã frigul, de aceea vremea este în general frumoasã, chiar dacã se mai întâmplã sã cadã, în aceste zile sau chiar mai târziu, Zãpada mieilor, numitã astfel întrucât în aceastã perioadã încep oile sã aducã pe lume mieii. Ioan DAN BÃLAN ºi Elisabeta BOGÃÞ BOGÃÞAN
Mãrþiºorul, între tradiþie ºi legendã... imp de milenii “bune”, în anii în care nãvãlitorii din stepele asiatice încã nu apãruserã pe meleagurile carpatodanubiano-pontice, spaþiul în care a fost edificatã Dacia, minuscul astãzi, a fost Centrul Suprem al Hiperboreeii ºi al lumii.
T
Aici a apãrut ºi Mãrþiºorul care, astãzi, se mai regãseºte doar la români ºi la populaþiile româneºti aflate de jur-împrejurul României mici de astãzi. În urma sãpãturilor arheologice efectuate pe teritoriul a ceea ce a mai rãmas din vechea Dacie, precum ºi pe cel al al Ungariei, Bulgariei, Serbiei, Ucrainei, Croaþiei, Slovaciei (ºamd) au fost gãsite mãrþiºoare cu o vechime mai mare de 8.000 de ani. Acestea se prezentau sub forma unor mici pietre de râu, vopsite în alb ºi roºu, care erau purtate la gât. Aceste douã culori au rãmas, de-a lungul mileniilor, un simbol al sexelor, ele fiind regãsite în ºnurul mãrþiºorului sau al bradului de nuntã.
M
ãrþiºoarele, anterioare creºtinis-
mului Anul Nou, la geto-daci, începea pe data de 1 martie, luna martie fiind, la toate popoarele latine, prima lunã a anului. Cu ocazia primei zile a lunii martie, mãrþiºorul era oferit, laolaltã cu urãrile strãvechi de “bine”, “sãnãtate”, “bucurie” sau
“dragoste”. În Europa de vest, debutul noului an la data de 1 ianuarie a fost adoptat abia în anul 1691, iar în þãrile “vlahe” abia dupã câteva sute de ani. Prin urmare, de aproape 300 de ani, românii sunt singura populaþie europeanã care sãrbãtoreºte de douã ori Anul Nou. O datã dupã calendarul oficial ºi internaþional ºi încã o datã dupã calendarul popular ºi, strãvechi, geto-dac...
T
radiþia popularã
Dupã cum va fi vremea din prima zi a lui Martie, aºa va fi toatã primãvara… Dar, ºi vara, iar cel care poartã mãrþiºorul va fi sãnãtos ºi va avea noroc în viaþã. Mãrþiºorul se poartã pânã când înfloresc viºinii sau trandafirii iar atunci firul roºu se lasã pe o ramurã de viºin sau trandafir. În unele regiuni locuite de români mãrþiºorul este purtat atâta timp cât dureazã zilele Babelor sau pânã la Florii, când este scos ºi agãþat de crengile unui copac. Dacã pomul va da rod, atunci ºi omul va avea noroc. Talismanul este aruncat apoi, în mod simbolic, dupã o zburãtoare, pentru ca purtãtorul sã devinã uºor ca pasãrea. Potrivit unei alte tradiþii, în ziua de 1 martie, fetele trebuie sã se spele cu apã obþinutã din zãpadã, pentru a avea tenul luminos ºi curat. În satele din Transilvania, mãrþiºorul era agãþat, cândva, ºi pe la porþi, ferestre, în coarnele animalelor sau la toarta gãleþilor, pentru a îndepãrta deochiul ºi spiritele rele. În alte zone ale mãrþiºorul era purtat, la încheietura mâinii, toatã luna martie iar, în
pieptul fetei ºi, crezând cã a venit primãvara, ºi-a luat oile ºi a plecat la munte. În vârful muntelui i-a apãrut în faþã Mãrþiºor care a adus cu el viscolul iar Baba Dochia a fost transformatã, împreunã cu oile ei, în stane de gheaþã.
ãrã strãmoºii românilor nu exista nici mãrþiºorul
F ultima zi, fetele îl înodau de trunchiul unui pom sau îl puneau într-un arbust de trandafir, sperând cã toate dorinþele li se vor împlini.
M
ãrþiºorul dac
Dacii confecþionau amulete din fire de lânã albã ºi roºie, rãsucite de 365 de ori, atât câte zile avea anul. Pe acestea erau, apoi, înºirate pietricele albe ºi roºii sau scoici mai închise ºi mai deschise la culoare, în funcþie de zona în care trãiau. Firele albe ºi roºii reprezentau binele ºi rãul, bucuria ºi tristeþea, naºterea ºi moartea, începutul ºi sfârºitul. Pietricelele reprezentau ziua ºi noaptea iar piatra roºie însemna renaºterea ºi reluarea ciclului vieþii. Mai târziu, între acestea, s-a introdus un bãnuþ de argint sau de aur, în funcþie de rangul social, acesta transformându-se, în zilele noastre, în trifoiul cu patru foi sau în coºar. Mãrþiºorul era oferit de cãtre pãrinþi copiilor, în dimineaþa zilei de 1 martie, ºi se purta, doar, legat la mânã. ªnurul ºi pietricele îi apãrau, pe cei care le purtau, de boli, de deochi ºi de blesteme.
O
legendã mai târzie
O legendã apãrutã ceva mai târziu, cea a Babei Dochia, a schimbat istoria obiceiului mãrþiºorului. Se spune cã, la sfârºitul iernii, când gerul era încã în toi, Baba Dochia i-a dat fiicei sale vitrege, pe care nu o iubea, o bucatã de pânzã murdarã pe care a trimis-o sã o spele pânã se va face albã ca zãpada. Copila a încercat dar nu a reuºit ºi, încet-încet, a îngheþat în gerul de afarã. Atunci a apãrut un flãcãu, pe numele lui Mãrþiºor, care i-a prins în piept o floare roºie ºi i-a spus sã nu mai plângã. Ajunsã acasã fãtuca, Baba Dochia a vãzut floarea din
Povestea “mãrþiºorului” a fost preluatã de la primii locuitori ai Europei, respectiv de la cei care astãzi se numesc “români”, ºi de alte popoare. Inclusiv de cãtre romanii care, deºi rude de sânge, i-au cotropit ºi furat pe daci, urmaºii populaþiei bãºtinaºe din Europa. În prezent, însã, pietricele roºii ºi albe, ºnurul de lânã sau bãnuþii de argint au fost înlocuiþi cu tot felul de brãþãri, pandantive, broºe sau coliere, mai mult sau mai puþin scumpe, dar, cu toatele niºte kitsch-uri. Dacã acum, multe mii de ani înainte, mãrþiºorul reprezenta renaºterea ºi credinþa în puterea vieþii, în prezent, acesta a ajuns un fel un fel de prilej de etalare a bogãþiei ºi a ierarhirei sociale. Mir cea NISTOR
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 martie 2012
În 2012, ºosea de centurã la Petrila ânã la finalul acestui an, Oraºul Petrila va avea P ºosea de centurã. Primele douã tronsoane au fost finalizate la sfârºitul anului trecut, iar acum s-a început organizarea de ºantier ºi pregãtirea celui de-al treilea.
„Zilele acestea, constructorii au reînceput munca prin mãsurãtori ºi sãpãturi, lucrãri care se pot desfãºura ºi în condiþiile de iarnã”, a declarat Constantin Ramaºcanu, viceprimarul Oraºului Petrila . Însã, aceastã lucrare, conform edililor, nu va fi la fel de simplã ca celelalte douã, aºa cã va dura mai
mult. “Acest al treilea tronson este ºi cel mai greu. Lucrãrile, fiind începute abia la sfârºitul anului trecut, vor mai necesita cel puþin 6 luni. Acolo sunt foarte multe ziduri de sprijin care trebuie realizate ºi inclusiv un pod rutier”, a mai precizat Ramaºcanu. Luiza ANDRONACHE
La Petrila, anul ºi termenul D e mai bine de un an ºi jumãtate, se vorbeºte îndelung despre faptul cã la Petrila se va construi primul hotel din oraº, la iniþiativa unui om de afaceri local.
trecute cã se începe construcþia, asta dupã discuþii cu proprietarul în prealabil, pânã acum nu se vede nimeni. Administratorul public mai face încã o estimare ºi dã un nou termen… “Pot sã vã spun cã de data aceasta s-a depus documentaþia pentru obþinerea autorizaþiei de construcþie.
Urmeazã ca în primãvara acestui an, când timpul permite, sã se apuce ºi de lucrãrile de execuþie”, ne-a declarat Dorin Curtean, city managerul Oraºului Petrila. Locaþia hotelului în cauzã este la intrarea în Oraºul Petrila, dupã Blocul ANL. Luiza ANDRONACHE
Încã de la începutul primãverii lui 2011 ºi pânã în prezent au fost avansate nenumãrate termene de începere a lucrãrilor efective, însã pânã acum, nimic! Dupã ce, încã odatã, reprezentanþii administraþiei locale afirmau cu vehemenþã la începutul verii
Altã firmã, acelaºi obiectiv nul trecut, firma din Sibiu care a contractat lucrãrile de construcþie a piscinei ºcolare din Aeroport, a dat faliment, astfel cã cei de la Compania Naþionalã de Investiþii au trebuit sã facã o altã licitaþie a cãrui rezultat a fost anunþat de curând.
A
„S-a desemnat câºtigãtorul, este o altã firmã, de data aceasta una din Valea Jiului. Din momentul în care vremea o va
permite, ei vor intra în teren ºi vor continua lucrãrile. Am vorbit la Minister ºi anul acesta vom avea finanþare pentru finalizarea piscinei ºcolare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul
Municipiului Petroºani Acest obiectivul se construieºte lângã sediul ªcolii generale Spiru Haret, fosta ºcoalã nr. 5 din Cartierul Aeroport. Se realizeazã prin Compania Naþionalã
de Investiþii ºi este primul de acest fel din Valea Jiului. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a mai precizat cã anul acesta, lucrãrile se vor finaliza. Luiza ANDRONACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 martie 2012
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
1 martie 2012
Se întrevede o zi foarte agitatã. Dimineaþa sunteþi nevoit sã îi spuneþi unui prieten care vã viziteazã cã nu aveþi timp de el. Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie ºi vã enervaþi pe mãsurã ce constataþi câte lucruri vã lipsesc. Nu uitaþi cã la nervi se iau cele mai proaste decizii!
Oboseala acumulatã vã face sã fiþi foarte agitat. Ar trebui sã vã odihniþi mai mult. Fiþi foarte prudent, pentru cã existã riscul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie! S-ar putea sã izbucnescã o ceartã cu o persoanã mai în vârstã din familie. Nu vã lãsaþi pradã impulsivitãþii.
Vã simþiþi excelent, sunteþi relaxat ºi nimic nu vã poate tulbura. Mai mult, reuºiþi sã calmaþi o persoanã foarte agitatã. S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã sunteþi indiferent ºi cã nu vã ocupaþi îndeajuns de problemele familiei. Asistaþi la o întâmplare neplãcutã.
Aveþi o zi foarte încãrcatã, cu multe probleme de rezolvat. Dimineaþa sunteþi puþin agitat ºi încercaþi sã rezolvaþi mai multe treburi deodatã. Faceþi-vã un plan detaliat ºi acceptaþi ajutorul familiei. Spre searã, vã liniºtiþi ºi simþiþi nevoia sã vã întâlniþi cu prietenii.
Dimineaþa sunteþi obosit ºi nervos, dupã un drum lung. Ar fi bine sã vã stãpâniþi ºi sã evitaþi discuþiile în contradictoriu, pentru cã riscaþi sã declanºaþi un conflict. Nu mergeþi în vizite, chiar dacã partenerul de viaþã insistã. Odihniþi-vã ºi recuperaþi orele de somn pierdute!
Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtorie foarte importantã, din care este posibil sã vã întoarceþi cu o mare sumã de bani. Pe drum, vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere. Evitaþi discuþiile pe un ton ridicat ºi nu vã susþineþi opiniile cu încãpãþânare. Ar fi bine sã vã abþineþi de la speculaþii.
Un prieten vã propune sã plecaþi într-o excursie, dar faptul cã nu aveþi bani vã face sã fiþi irascibil ºi sã cãutaþi cearta cu lumânarea. Nu îi cãutaþi nod în papurã persoanei iubite! Fiþi atent la volan. Existã riscul sã aveþi un accident cu maºina. Pãstraþivã calmul.
Din cauza stresului, sunteþi predispus la probleme de sãnãtate sau chiar accidente. Nu faceþi eforturi fizice sau intelectuale deosebite. Ar fi bine sã evitaþi cãlãtoriile lungi ºi petrecerile, pentru cã sunteþi destul de obosit. Nu vã lãsaþi enervat de lucruri mãrunte!
Nu aveþi rãbdare sã vã analizaþi proiectele ºi vã grãbiþi sã le puneþi în practicã. Nu vã ambiþionaþi sã vã rezolvaþi singur toate problemele. Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul prietenilor. O persoanã mai în vârstã vã oferã sfaturi utile pentru a aplana un conflict.
Începeþi ziua foarte agitat, alergând dupã un împrumut urgent. Pãstraþivã calmul, pentru cã sunteþi predispus la accidente cerebrale sau infarct. Aveþi rãbdare! Dupã-amiazã, ajutorul va veni de la cineva apropiat. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþia partenerului de viaþã.
Încercaþi sã nu vã asumaþi riscuri! Nervozitatea vã poate crea mari probleme. Evitaþi sã conduceþi maºina! Sunteþi predispus la accidente. Nu este momentul sã provocaþi discuþii în contradictoriu. Nu e momentul pentru a fi irascibil ºi impulsiv.
Dimineaþa s-ar putea ca un coleg sã vã dea o veste care vã tulburã. Nu vã exteriorizaþi, ca sã nu le transmiteþi ºi celor din jur starea de nervozitate. Menajaþi-vã sãnãtatea ºi evitaþi eforturile intense! Existã pericolul sã faceþi un accident cerebral sau un infarct.
* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 martie 2012
Cruce pe Liga lui Miron Cozma atoriile acumulate încã de pe timpul mineriadelor ar putea arunca, în scurt timp, Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului în insolvenþã. Reprezentanþii Ligii mai aºteaptã doar finalul procesului intentat Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, de la care au de recuperat 1,2 milioane de lei.
D
Înfiinþatã de fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, Liga Sindicatelor Miniere valea Jiului ar putea deveni, în scurt timp, istorie. Reprezentanþii actuali ai Ligii se gândesc sã intre în insolvenþã, din cauzã cã organismul sindical este îngropat în datorii. De exemplu, LSMVJ trebuie sã achite cãtre stat datorii de peste 1,1 milioane de lei, suma reprezentând daune produse economiei naþionale în timpul mineriadelor, când Liga era condusã de altcineva ºi îngloba mult mai mulþi sindicaliºti. Practic, penalitãþile ºi majorãrile de întârziere depãºesc cu mult datoria în sine. Astfel, valoarea efectivã a sumei de platã este de 68.602 lei, iar diferenþa o reprezintã penalitãþile ºi majorãrile de întârziere. Deºi li s-au blocat conturile din cauza acestei datorii, liderii LSMVJ spun cã nu au cum sã o achite. LSMVJ s-a dezmembrat ºi o mare parte a sindicatelor au pãrãsit organismul sindical pentru a adera la „Muntele”, iar banii strânºi din cotizaþii sunt foarte puþini. „Nu am mai plãtit nimic, pentru cã nu avem cum. Funcþionãm strict din cotizaþiile membrilor sindicatelor afiliate. În luna ianuarie, suma colectatã a fost mai micã de 2.000 de lei”, a explicat
900 de disponibilizaþi “ rezolvaþi”, peste 7.000 de mineri nu au noroc… inerii din Valea Jiului nu au noroc la creºteri salariale.
M
Deºi reprezentanþii Ministerului Economiei au fost de acord cu punctul de vedere al administraþiei Companiei Naþionale a Huilei în privinþa majorãrii salariului cu 10 procente, cei de la Ministerul Finanþelor nu au fost de acord ºi nu au validat în buget aceastã majorare. Potrivit unor surse de încredere decizia celor de la Ministerul Finanþelor de a nu aproba majorarea salarialã a angajaþilor companiei s-a bazat pe unele argumente de ordin economic, mai exact instabilitatea surselor de venit. Compania Naþionalã a Huilei salariul minim pe economie nu a mai fost actualizat de prin anul 2007, iar acum nu era
preºedintele LSMVJ, Zoltan Lacataº, care nu încaseazã nici un leu pentru aceastã funcþie, fiind voluntar. ªi nu sunt singurele datorii. LSMVJ mai are salarii restante, contribuþiile aferente la bugetul de stat –adicã aºa numitul stopaj la sursã, precum ºi concediile neefectuate ºi neplãtite pentru anul trecut. Aºa cã, reprezentanþii LSMVJ se gândesc serios la varianta insolvenþei, dar mai întâi aºteaptã finalul procesului intentat Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, pentru neplata pe anii 2010 - 2011 a cotei de 3,8 la mie din fondul de salarii, stabilitã prin contractul colectiv de muncã.
cer banii în Î ºiinstanþã
„Avem de recuperat 12 miliarde de lei de la Companie, conform articolului 212 din CCM, suspendat unilateral de conducerea CNH ºi de reprezentanþii Consiliului de Administraþie ºi care, din punct de vedere legal, nu putea fi suspendat decât cu acordul pãrþilor. Am acþionat în instanþã Compania naþionalã a Huilei Petroºani ºi avem termen în data de 13 martie”, a declarat
Lacataº. El spune cã ºi de la sindicatele care au pãrãsit Liga mai au de recuperat 120.000 de lei, reprezentând cotizaþiile neachitate ºi pentru recuperarea banilor le va intenta un nou proces. Dacã îºi vor recupera banii în instanþã aceºtia vor avea ca destinaþie plata datoriilor curente. ªi cum datoriile vechi nu pot fi achitate, iar Liga nu are nici un patrimoniu care sã poatã fi înstrãinat, urmãtorul pas ar fi intrarea în insolvenþã. Zoltan Lacataº a precizat cã va rãmâne în fruntea Ligii, aºa cum a promis, pânã la rezolvarea problemelor financiare ale acestei organizaþii. Car men COSMAN
Bebe Nica, protejeazã oare un agresor? in subteranele minei Lupeni am primit o informaþie care dacã se confirmã ar trebui sã se lase cel puþin cu desfacerea unui contract de muncã.
D
Sursele noastre spun cã ºeful de brigadã Pârºã l-ar fi bãtut zdravãn în subteran, undeva în zona fluxului de benzi, pe Matei, un miner. Matei, la ieºirea din subteran, s-a prezentat direct la preºedintele Sindicatului Muntele, Bebe Nica, pentru a-i spune despre agresiune. Din neferire pentru ortac, Pârºã este unul dintre apropiaþii lui Nica, ºi astfel liderul de sindicat l-a îndrumat cel bãtut sã spunã cã a suferit un accident de muncã ºi sã uite de bãtaia încasatã. vorba de o creºtere salarialã Ortacul Matei, mai spune sursa noastrã ar fi efectivã ci doar de o aliniere a fost ºi ameninþat de Nica sã îºi vadã de treaba acestuia conform deciziei Guvernului din luna decembrie lui dacã mai vrea sã lucreze la minã. Problema privitoare la creºterea salariului este cã muºamalizarea acestui incident pune minim pe economie de la 600 CNH la platã, pe de o parte, iar pe de altã parte se pare cã lovirea unei persoane în subde lei la 670 de lei. În altã teran se sancþioneazã cu desfacerea contractului ordine de idei, reprezentanþii de muncã. Poate ar fi bine dacã responsabilii Companiei Naþionale a Huilei au fost nevoiþi sã accepte, fãrã din cadrul CNH ar face o verificare a “accidenalte negocieri, bugetul impus de tatului” Matei de la Lupeni. Bineînþeles cã, în încercarea de a afla ce Ministerul Finanþelor, din cauza spune Bebe Nica despre acest incident, care ar presiunii disponibilizaþilor, o fi avut loc zilele trecute, dar despre care abia altã problemã nerezolvatã de ieri au început unii mineri sã povesteascã, am guvernanþi ºi lãsatã în “cârca” reuºit doar sã auzim tonul telefonului liderului CNH. Numai cã, în timp ce maxim. Dom’ Bebe, în cazul în care vreþi sã 900 de oameni vor fi spuneþi cã nu v-a sunat nimeni verificaþi la “rezolvaþi”, peste 7.000 nu au apeluri pierdute, cel de la ora 13.09 FIX! noroc... Marius MITRACHE Marius MITRACHE
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 1 martie 2012
Dublu vernisaj în vreme de crizã ”
ºa cum trupul are nevoie de hranã, spiritul are nevoie de culturã ºi dacã spiritul este bolnav, trupul þi se va prãbuºi”
A
Cultura are o viaþã grea în vremuri de crizã, dar mai ales când susþinãtorii considerã cã altele sunt prioritãþile. ªi totuºi… Asociaþia Cultulalã ”Les Amis de la France” din Petrila, cu eforturi
deosebite, îºi împlineºte menirea. A adunat în jurul sãu copii ºi tineri de excepþie cu care a uimit pe fraþii noºtri latini – francezii. Pentru aceastã sãptãmânã Asociaþia a pus la cale o expoziþie de artã fotograficã. De fapt douã, într-una. Este vorba de ”Ipostaze” surprinse de tânãrul Vald Theodor Ciontescu ºi ”Apa&Iarna”. Autori: Ioana-Alexandra Brãtescu, Vlad-Theodor Ciontescu, Denisa Aura Cretescu,
Kristina Monika Fodor, Dragoº Terteci Popescu, Alerxandra Ramona Rusu, Cosmin Stanciu ºi Ioana Victoria Szocs. ”Aici, în sediul asociaþiei, nu sunt “niºte perechi de papuci - într-o salã de clasã...” Ieri, am rãbdat de foame împreunã, da’ am pus la cale un dublu vernisaj foto... A meritat vorba cronicarului osârdia... Nu ne credeþi??? Veniþi la vernisaj” - a declarat Ionel Zmãu, preºedintele fondator al
Cãsãtorii ºi divorþuri bisecte 9 februarie este o zi potrivitã pentru a face ceva memorabil. O cãsãtorie sau chiar un divorþ sunt evenimente care sunt de þinut minte toatã viaþa, iar dacã au loc ºi în aceastã zi, atunci sunt de povestit.
2
În aceastã datã trecutã în calendar odatã la 4 ani, ieri, la Petrila nu s-a unit ºi nici nu s-a despãrþit nimeni. “Astãzi (ieri n.r.) 29 februarie, la primãria Petrila nu avem nici-un divorþ ºi nicio cãsãtorie. De la începutul anului ºi pânã în prezent nu au fost înregistrate divorþuri, în schimb am avut 16 cãsãtorii ºi 3 adopþii”, ne-a declarat Daniela Dobricã, ªef Serviciul Evidenþa Persoanelor Petrila. La Petroºani, nimeni nu a divorþat în 29, însã un cuplu s-a cãsãtorit. “Pentru data de 29 februarie 2012, avem depuse actele pentru încheierea unei cãsãtorii, iar în ceea ce priveºte divorþul prin acordul soþilor, nu avem depusã nicio cerere. La Petroºani, de la începutul anului a fost încheiat un numãr de 12 cãsãtorii, cea de-a 13-a urmând a fi
încheiatã cu data de 29 februarie. Au fost eliberate douã certificate de divorþ ºi a fost întocmit un referat de clasare”, a declarat Claudia Vãduva, ofiþer de Stare Civilã la Petroºani. De menþionat este cã de Dragobete, în data de 24, un cuplu a vrut sã divorþeze, însã s-a rãzgândit. La Lupeni, ieri 29 februarie, nu s-a cãsãtorit ºi nici nu a divorþat cineva. Situaþia a fost aceeaºi la Vulcan ºi Aninoasa. Luiza ANDRONACHE
Asociaþiei Culturale LES AMIS DE LA FRANCE Petrila. Expoziþia va avea loc vineri, 2 martie 2012, ora 16,00, la Mediateca Francofonã Jean Monnet Petrila. Ileana FIRÞULESCU