2012-3-14

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 83

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 14 martie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

”Tauri, la mirosit flori” sau în scaun cu rotile

Scoºi din sistem de tineri, 45 de ani, unii mineri disponibilizaþi se simt inutili, nu-ºi gãsesc locul în societate ºi ajung în secþiile spitalelor de psihiatrie. ªi mai rãu, alþii cad în patima bãuturii astfel destrãmându-se familii, sau ajung ”legume” în scaune cu rotile… Este înalt ca bradul, cu atitudine de sportiv ºi la cei 47 de ani aratã ca unul de 35.

PAGINILE 6-7

Peºterile, Clubul Sindicatelor Valea Jiului – tãrâmul din Vulcan a ajuns isteriei vampirismului raiul braconierilor de fosile ai mulþi pãrinþi Vânzãtorii de istorie din Valea Jiului M “vacã de muls” se plâng cã odraslele lor de fosile ale unor animale preistorice, pentru liderii sindicali S ute ce hãlãduiau prin pãdurile Retezatului vor sã fie vampiri, din lubul sindicatului de la mina Vulcan nu mai este de ani buni o gazdã primitoare a artei ºi culturii locale.

C

>>> PAGINA A 3-A

cauza faptului cã vizioneazã prea multe filme de acest gen.

>>> PAGINILE 6-7

acum peste 600 de milioane de ani au fost vândute pe piaþa neagrã cu zeci de mii de euro, poate chiar sute de mii.

>>> PAGINA 12

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 14 martie 2012

PEPE va cuceri inimile petroºãnencelor cu un Super Show Latino la Club 3D Stage

P

iubire. Familia lui este responsabilã pentru numele lui de scenã, fiind alintat în copilãrie “bebe”, “bebiþã”, “pepe”, “pepita”. A muncit foarte mult ca sã ajungã artist, ºi este mândru cã a fost printre primii care au cântat Flamenco în România. În copilãrie cea mai mare dorinþã a lui a fost sã devinã cunoscut ºi sã cânte muzicã latino. Pepe a fãcut cinci ani de canto clasic ºi ºi-a fãcut debutul în 1996 la Ploieºti, la un festival de muzicã uºoarã unde a obþinut premiul trei. ªi-a început cariera muzicalã cântând în trupa “Latin Expres” fiind solistul formaþiei. Cu Latin Expres a debutat la Mangalia, în 1999 au lansat primul album “Pasiune”.

e scurt despre Pepe:

Nume: Ionuþ Nicolae Pascu Alias: Pepe Data naºterii: 20 Iulie 1979 Zodie: Rac Locul naºterii: Bucureºti, România Culoarea ochilor: Cãprui Culoarea pãrului: Brunet Greutate: 65 kg Naþionalitate: Român Copii: Nu are Studii: Curs de canto clasic sub îndrumarea profesorului, criticului muzical ºi compozitorului D-na Camelia Dãscãlescu. Pepe s-a nãscut în Bucureºti pe 20 Iulie 1979, a fost înconjurat de multã

D

D e ce ne place Pepe?

Pepe a cucerit publicul prin talentul sãu, mai ales prin faptul cã a fost primul care a introdus muzica latino în România, fiind unul dintre cei mai apreciaþi cântãreþi de muzicã latino din þarã care a cucerit multe dintre persoanele sexului frumos, prin muzica lui. Concertul va avea loc sâmbãtã, 17.03.2012, ora 22 la Club 3D Stage - Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol. Rezervari la: Tel: 0733782433 (073DSTAGE3) Email:facebook.com/3DStageClub

e ce este faimos Pepe?

Pepe este unul dintre cei mai cunoscuþi cântãreþi de muzicã latino din România, care a cunoscut faima încã de pe vremea când cânta în formaþia Latin Expres. Acesta rãmas în atenþia publicului din ultimii ani mai mult datorita relaþiei controversate cu Oana Zãvoranu, relaþie ce a fost foarte mediatizatã.

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi. Nicolae NICOARÃ

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Plasa de stele (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 21:50 Mr. Bean 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:00 Nu suntem blonde 14:00 Nu suntem blonde 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Fosta mea iubire (r) 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Lois ºi Clark (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Crime dupã scenarii bizare 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Academia de poliþie 3 0:30 Pro Motor (r) 1:00 Apropo TV (r)

Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii - Mârlanu’, fotomodel 23:15 Focus Monden 23:45 Zile la Moscova, nopþi în L.A. 1:30 Focus (r)

TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Judecã tu! (r) 12:20 Fabrica de staruri 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (doc.) 17:00 Telejurnal 17:30 Tunel spre libertate 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Fabrica de staruri 21:15 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: Chelsea - Napoli (live) 23:50 Rezumatele zilei UEFA Champions League (live) 0:40 Tunel spre libertate (r) 1:35 La vie en rose (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 14 martie 2012 lubul sindicatului de la mina Vulcan nu mai este de ani buni o gazdã primitoare a artei ºi culturii locale. Pe vremuri, aici erau organizate spectacole culturale ºi artistice, serbãri ºcolare, expoziþii de artã, iar biblioteca era un izvor de culturã pentru mii de cetãþeni ai Vulcanului, de toate vârstele.

C

Ani de-a rândul, Clubul Sindicatului a fost gazdã ºi coorganizator al multor manifestãri din programul “Nedeii vulcãnene”. Toate acestea, au devenit, de cîþiva ani încoace, o simplã amintire. Clubul sindicatului de la Vulcan nu mai are azi nimic din strãlucirea de altãdatã. Singurele activitãþi “culturale” care se mai desfãºoarã aici sunt chefurile ºi mesele organizate la sala de nunþi. O activitate, este adevãrat, de tradiþie, care aducea pe vremuri bani fru-moºi Sindicatului minerilor de la Vulcan, în proprietatea cãrora se aflã imobilul. De câþiva ani însã, nici aceastã activitate nu mai produce nimic, ea fiind “externalizatã” cãtre o firmã aflatã sub coordonarea liderului sindical Sorin Rosmenteniuc, liderul sectorului TESA de la mina Vulcan. Între timp, aproape jumãtate din spaþiile de la Clubul sindicatului au fost preluate ca anexã la activitatea de la sala de nunþi. Dacã vã imaginaþi însã cã ortacii sau organizaþia sindicalã a acestora au avut ceva de câºtigat din închirierea acestor spaþii, vã înºelaþi. De altfel, un e-mail primit pe adresa redacþiei în urmã cu câteva zile, ne informeazã cã, deºi Sindicatul EM Vulcan ar fi trebuit sã încaseze lunar câte 100 de euro pentru închirierea sãlii de nunþi cãtre firma liderului Sorin

Clubul Sindicatelor din Vulcan a ajuns “vacã de muls” pentru liderii sindicali Rosmenteniuc, în conturile organizaþiei nu a intrat niciodatã, din aceastã direcþie, nici un ºfanþ. În schimb, contul personal al lui Sorin Rosmenteniuc s-a rotunjit, potrivit propriei sale declaraþii de avere postatã pe situl Primãriei Vulcan (unde liderul sindical este ºi consilier local, din partea PNL), cu 18.000 de euro. Iar în faþa blocului preºedintelui Sindicatului de la mina Vulcan a apãrut, deja de câþiva ani, un frumos autoturism marca Renault. Desigur, nu avem în acest moment nici un motiv sã ne îndoim de faptul cã averile liderilor sindicali au fost dobândite absolut legal. Ne îndoim însã de motivaþia gestului acestora de a refuza constant solicitarea Primãriei din Vulcan, care de ani buni ºi-a exprimat intenþia de a prelua în proprietate Clubul sindicatului de la Vulcan, pentru a-l reda ºi exploata în scopul pentru care acesta a fost construit, ºi anume pentru promovarea actelor de culturã localã. Solicitarea primarului Gheorghe Ile în acest sens, fãcutã Sindicatului de la mina Vulcan, dateazã încã din 2008, ºi a fost fãcutã

Alegeri în 10 iunie ai sunt trei luni ºi vom M fi chemaþi la vot. Alegerile locale vor avea loc în acest an pe data de 10 iunie. Decizia a fost luatã în ºedinþa de Guvern de marþi. Asta înseamnã cã politicienii sunt gata de campanie. Asta în condiþiile în

dupã ce liderul sindical Ionuþ Ciubotaru a declarat public cã organizaþia sindicalã nu mai dispune de fondurile necesare pentru întreþinerea Clubului ºi plata salariilor pesonalului de aici. Bunele intenþii ale primarului au fost însã refuzate de Ciubotaru, pe motiv cã nu poate înstrãina patrimoniul sindicatului. Între timp, clãdirea care adãpostea inima culturalã a oraºului a continuat sã se degradeze continuu. Sala de spactacole a fost lãsatã în paraginã, iar biblioteca municipalã riscã sã devinã doar un depozit de hârtie mucegãitã. Parte din activitãþile culturale destinate tinerilor talentaþi ai Vulcanului, care se desfãºurau aici au fost salvate din fericire de Primãrie, prin mutarea lor la centrul “ªansa”. Pânã de curând, singura activitate culturalã care mai era gãzduitã într-o anexã a Clubului sindicatului era legatã de repetiþiile ºi depozitarea instrumentelor fanfarei municipale din Vulcan. Din aceastã sãptãmânã, ºi aceastã activitate s-a mutat, graþie intervenþiei primarului Gheorghe Ile, într-un spaþiu adecvat, pus la dispoziþia fanfarei

care luna mai va fi dedicatã acestor acþiuni. La sfârºitul anului trecut,

de cãtre administraþia publicã localã. Minerii se tem însã cã, în noile condiþii, nu vor mai benecifica nici mãcar de gratuitatea serviciilor fanfarei, în cazul unor evenimente funerare ale familiei, aºa cum cere tradiþia. Asta deoarece, potrivit celor de la fanfarã, Sindicatul de la mina Vulcan nu are încheiat vreun contrat cu fanfara ºi nu a mai acordat nici mãcar tradiþionalele sponsorizãri anuale cãtre fanfarã de foarte multã vreme. În ultima vreme, de altfel, participarea fanfarei la diverse servicii funerare a fost fãcutã doar la rugãmintea directorului exploatãrii, a reprezentanþilor autoritãþilor publice locale sau a familiilor celor decedaþi. Membri de sindicat de la mina Vulcan se tem acum cã ºi spaþiul rãmas liber la Club dupã plecarea fanfarei va fi dat în administrare fie tot lui Rosmenteniuc sau va fi închiriat fãrã ca

Sindicatul sã încaseze vreun leu din acest tip de afaceri. Oamenii sunt nemulþumiþi de felul în care liderii sindicali au gestionat activitatea de la Clubul din Vulcan, în mod suspect, fãrã ca aceasta sã aducã vreun beneficiu organizaþiei. În e-mailul primit la redacþie, oamenii ne scriu cã “toatã lumea cunoaºte la minã de-desubturile afacerilor pe care le fac Ciubotaru ºi Rosmenteniuc la Club. Acolo, nici o petrecere, nici o nuntã sau vreun botez nu se desfãºoarã fãrã ca oamenii sã fie taxaþi pentru salã ºi cu toate acestea Sindicatul nu are bani nici pentru ajutoare sociale, nici pentru organizarea competiþiilor tradiþionale sportive ºi nici mãcar pentru abonamentele la presã, care fãceau parte din drepturile noastre.” În faþa unei astfel de realitãþi, minerii se îndoiesc tot mai mult de buna credinþã a liderilor sindi-

heorghe Ile spune cã a fãcut, în repetate rânduri, solicitãri cãtre conducerea Sindicatului de la mina Vulcan pentru a prelua în totalitate administrarea sau proprietatea Clubului, însã de fiecare datã a întâmpinat un refuz categoric din partea liderilor de sindicat.

G

Guvernul ºi-a angajat rãspunderea în Parlament pentru comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, dar Curtea Constituþionalã a decis, în luna ianuarie, cã organizarea alegerilor locale ºi parlamentare la aceeaºi datã determinã încãlcarea dreptului de a fi ales. Alegerile parlamentare se vor desfãºura spre sfârºitul lui noiembrie, probabil, iar cele prezidenþiale au ca termen vor avea loc în 2014. (Diana MITRACHE)

cali în administrarea patrimoniului colectiv al organizaþiei. Ei spun cã pentru a elimina suspiciunile pe marginea acestui subiect, conducerea Sindicatului ar trebui sã accepte fie vânzarea, fie închirierea spaþiului cãtre Primãria din Vulcan, pentru cã aceasta pe de o parte nu poate face plãþi “la negru” iar pe de altã parte ar avea posibilitatea de a reda în circuitul firesc una din clãdirile emblematice ale Vulcanului ºi singura salã de spectacole din acest oraº. În faþa unei astfel de realitãþi, suspiciunile pe care ni le transmit membri de sindicat de la mina Vulcan în misiva electronicã primitã pe adresa redacþiei, nasc evidente semne de întrebare. “Oare Sindicatul, prin conducerea lui actualã, a batut palma cu Rosmenteniuc Sorin sã-i dea toate spaþiile din Club moca ? Sau alte interese, cunoscute numai de cei doi lideri, stau în spatele acestei afaceri pãguboase pentru organizaþia noastrã ?” Iatã doar câteva dintre întrebãrile la care nu doar sindicaliºtii de la Vulcan aºteaptã un rãspuns pertinent, ci ºi locuitorii Vulcanului care sunt vãduviþi de ani de zile de posibilitatea de a mai avea parte de un spectacol, o serbare, un recital artistic în frumoasa salã de spectacole de la Clubul sindicatului din Vulcan. Le rãspunde cineva? Solicitãm public intervenþia imediatã a organelor abilitate de control ºi sã ne transmitã un punct de vedere oficial în urma controlului. Tiberiu VINÞAN VINÞAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 14 martie 2012

L-a accidentat asfaltul n bãrbat de 50 de ani, din Hunedoara, a fost gãsit zãcând lat pe marginea drumului, chiar lângã bicicleta sa.

U

Lot masiv de falsificatori, trimis în judecatã u mai puþin de 167 N de persoane, dintre care 7 în stare de arest preventiv, au fost trimise în judecatã de procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia. Membrii grupãrii sunt acuzaþi de constituirea unei asocieri infracþionale în vederea sãvârºirii infracþiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, fals privind

identitatea ºi înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave. „În fapt, se reþine cã liderii grupãrii, inculpaþii Toma Constantin ºi Coasian Sabin, împreunã cu ceilalþi membri ai grupãrii au acþionat pe raza judeþelor Alba, Bihor, Cluj, Arad, Hunedoara, Maramureº, Satu Mare, Teleorman, precum ºi pe raza municipiului Bucureºti, fiind specializaþi în falsificarea de dosare de pensie, falsificarea de diplome de studiu ºi alte acte oficiale”, se aratã în comunicatul remis ieri de DIICOT. De fapt, aceºtia au realizat

acte de studii falsificate diplome de bacalaureat, de licenþã, de master, certificate de calificare profesionalã pentru 67 de persoane, în baza acestor diplome, beneficiarii exercitând diverse profesii pentru care nu aveau calificarea necesarã. În sarcina inculpaþilor se mai reþine cã au falsificat cãrþi de muncã, adeverinþe ºi alte acte folosite la întocmirea dosarelor de pensionare, pentru un numãr de 138 de persoane, pentru ca acestea sã poatã beneficia în mod nelegal de pensie pentru vechime în

Zeci de sancþiuni pentru protestatarii anti-Bãsescu

u cerut în stradã demisia lui Bãsescu, iar acum suportã consecinþele legii. Zeci de hunedoreni care au participat la mitingurile neautorizate de protest au primit acasã sancþiuni contravenþionale de la jandarmi.

A

Pânã în prezent au fost aplicate 38 de sancþiuni contravenþionale pentru fapte

comise pe timpul desfãºurãrii manifestaþiilor de protest în judeþul Hunedoara, în perioada ianuarie-februarie 2012. Alþi doi hunedoreni au dosare penale pentru fapte mult mai grave. Unul din cauzã cã a participat la o adunarea publicã având asupra sa un spray cu substanþã iritant lacrimogenã, iar altul pentru cã a „protestat” cu toporul. „În ambele cazuri jandarmii au întocmit acte de constatare care au fost înaintate pentru continuarea cercetãrilor instituþiilor competente”, a precizat Nicolae

muncã. Astfel, au fost prezentate Caselor Judeþene de Pensii un numãr de 95 de dosare de pensie conþinând înscrisuri falsificate, 49 dintre acestea fiind introduse la platã. „Acþionând în aceastã manierã, membrii grupãrii au produs bugetului de stat un prejudiciu de 2.400.000 lei, reprezentând sumele achitate cu titlul de pensie pentru vechime in muncã. Cauza a fost trimisã spre competentã soluþionare Tribunalului Alba”, se mai aratã în comunicat. Car men COSMAN

Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. Dar lucrurile nu se opresc aici, iar jandarmii anunþã cã, pe mãsurã ce vor fi identificaþi ºi alþii vor fi sancþionaþi. „Jandarmii au sancþionat persoane participante la adunãrile publice, care s-au fãcut vinovate de sãvârºirea unor fapte de naturã contravenþionalã ºi care au fost indentificate pânã în prezent. Pe mãsurã ce vor fi indentificate ºi alte persoane care se fac vinovate de fapte contravenþionale, vor fi aplicate sancþiunile corespunzãtoare. n conformitate cu OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor, termenul pentru aplicarea sancþiunilor contravenþionale este de 6 luni de la data sãvârºirii faptei”, a mai spus Rãducu. De precizat cã principalele fapte constatate ºi sancþionate contravenþional de jandarmi au tulburarea, fãrã drept, a liniºtii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigãte sau larmã ºi organizarea ºi desfãºurarea de adunãri publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise. O parte a celor care au primit sancþiunile prin poºtã spun cã nu s-au mirat ºi chiar se aºteptau la aºa ceva. „Nu m-a mirat deloc. Mi s-a spus chiar direct, în faþã, sã nu mai particip la mitinguri, de orice fel, pentru cã risc sã fiu amendat. Nu m-a legitimat nimeni, dar nu le era greu sã afle cine sunt”, povesteºte unul dintre protestatarii care au primit avertisment scris. Car men COSMAN

Poliþiºtii hunedoreni încearcã acum sã afle ce a pãþit bãrbatul, care nu a putut oferi nici un amãnunt din cauzã cã se afla într-o avansatã stare de ebrietate.

Poliþiºtii Biroului Rutier Deva s-au sesizat din oficiu cã pe D.J.687, în zona Macon, pe banda I a sensului de mers Hunedoara - Deva, se aflã cãzut un bãrbat, iar alãturi de el se afla o bicicletã. Poliþiºtii au reuºit imediat sã-l identifice, dar nu au reuºit sã afle ce anume a pãþit. „Poliþiºtii au identificat persoana, cu care nu s-a putut coopera întrucât se afla într o vãditã stare de ebrietate, lucru confirmat de echipajul de la Ambulanþã, care a transportat bãrbatul la secþia UPU a Spitalului Judeþean Deva, unde i s-a stabilit diagnosticul TCC acut închis, plagã escoriatã frontal stânga”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În urma cercetãrii efectuate la faþa locului, nu au fost gãsite probe sau indicii din care sã rezulte cã bãrbatul a fost implicat în vreun accident rutier, iar bicicleta acestuia nu prezenta urme de avariere. Cel mai probabil, bãrbatul a cãzut ºi a dat cu capul de asfalt, dar oamenii legii continuã cercetãrile în acest caz. Car men COSMAN

Accidentatã grav pe trecerea de pietoni tânãrã de 19 ani, din Vulcan, a ajuns la spital cu rãni grave, dupã ce a fost lovitã în plin de un autoturism.

O

Accidentul s-a produs pe strada Nicolae Titulescu din Vulcan, la intersecþie cu strada Preparaþiei. Fata intenþiona sã traverseze strada, pe trecerea de pietoni semnalizatã corespunzãtor, însã un ºofer în vârstã de 42 de ani nu i-a acordat prioritate. „În cauzã a fost întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men Cosman

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 14 martie 2012

Campanie de înfrumuseþare a municipiului Petroºani A

utoritãþile locale de la Petroºani pregãtesc oraºul de anotimpul cald. Angajaþii de la SPADPP au început cosmetizarea pomilor ºi curãþarea strãzilor de mizerie lãsatã de anotimpul rece. Totul a început în zona centralã ºi pe ºoseaua de centurã, unde în ultima vreme s-au adunat tone de deºeuri. Oamenii angajaþi pe servicii comunitare spun cã au adunat munþi întregi de deºeuri, care au fost aruncate peste iarnã prin zonele verzi. Acum munca este una uriaºã ºi la mãturã sunt zeci de angajaþi. „Am considerat cã s-a topit zãpada ºi e timpul sã facem curãþenie. Avem foarte mult de lucru ºi am început cu zona de spaþii verzi de pe centura municipiului. Am gãsit foarte multã mizerie ºi numai bani nu am gãsit, în rest orice”, spune Vasile Tulbure, angajat pe servicii comunitare în

cadrul Primãriei Petroºani. Locuitorii din Petroºani privesc cu ochi buni acþiunea de înfrumuseþare a oraºului demaratã de autoritãþi ºi faptul cã toate gunoaiele de pe strãzi ºi din parcuri dispar. Primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi spune cã este vorba de o campanie de curãþenie dupã sezonul de iarnã, iar odatã finalizatã acþiunea oraºul va avea o altã faþã. „Lucrãm cu oamenii noºtri de la SPADPP, iar oamenii vor simþi aceste schimbãri. Acum suntem prin cartiere unde vom amenajarea zonelor verzi ºi cosmetizãm pomii în cartiere ºi urmeazã sã amenajãm pãrculeþele ºi zonele verzi”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi.

Locuitorii sunt încântaþi de acþiunea celor de la primãrie, dar susþin cã ar fi cazul sã se apuce ºi de repararea drumurilor pentru cã strãzile s-au stricat în perioada rece. „De vreo câþiva ani încoace cei de la primãrie s-au pus pus pe treabã. Este un lucru bun cã se face curãþenie, iar oraºul îºi schimbã cât de cât aspectul. Totuºi încã este mult praf”, declarã un localnic. Autoritãþile locale susþin cã în perioada imediat urmãtoare prioritare sunt lucrãrile la infrastructurã care au ºi demarat deja, dupã care vor urma ºi investiþiile pe termen mai lung din turism sau mediu care vor duce la schimbarea nivelului de trai al locuitorilor din zonã. Marius MITRACHE

Pachete promoþionale interjudeþene rimarul din Uricani vrea sã lege o colaborare cu reprezentanþii din judeþul Mehedinþi. O datã cu darea în folosinþã a drumului naþional care leagã Valea Jiului de Herculane, edilii au tot felul de planuri mãreþe. Astfel, Dãnuþ Buhãescu, vrea ca sã realizeze un pachet turistic pentru legarea celor douã judeþe.

P

“Mã gândeam sã dezvoltãm un parteneriat cu cei din Mehedinþi pentru a oferi un pachet turistic celor care tranziteazã zonele. Astfel, la Herculane existã acele bãi, iar la noi muntele”, afirmã Dãnuþ Buhãescu. Drumul care face legãtura între Valea Jiului ºi Herculane mai poartã

Ghiseu.ro încã nu funcþioneazã ncã nu putem plãti la Petroºani impozitele online. De vinã este sistemul informatic, iar responsabilii din primãrie spun cã în aceste zile se lucreazã la perfectarea sistemului.

Î

Locuitorii din Valea Jiului nu pot plãti de acasã impozitul de maºinã ori apartament, chiar dacã vor. Ei sunt nevoiþi sã meargã la birouri ca ºi pânã acum ºi sã aºtepte cuminþi la rând. Sistemul de platã on line a impozitelor ºi taxelor locale care a fost iniþiat în urmã cu un an nu funcþioneazã nici acum. Încã se fac pregãtiri ºi încã nu e gata sistemul de operare, iar edilii locali spun cã va funcþiona în curând. „Deocamdatã nu este funcþional sistemul informa-

denumirea ºi Drumul lui Bãsescu. În cursul acestui an, acesta a primit avizul de mediu. Potrivit unei adrese a Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România, deºi s-a depus documentaþia completã la Agenþia de Protecþia Mediului Bucureºti, pânã la mijlocul lunii noiembrie 2010 nu a fost emisã decizia de obþinere a acordului de mediu pentru acest obiectiv, motiv pentru care nu se poate promova o hotãrâre de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici, iar proiectul nu poate fi inclus în lista obiectivelor de finanþare de la bugetul de stat. Drumul Câmpu lui Neag-Herculane a fost clasificat în anul 1999 printr-o hotãrâre de guvern ca drum naþional, pânã atunci fiind în evidenþã Regiei Naþionale a Pãdurilor ca drum forestier. Întreg traseul de drum naþional, în lungime de 35,6

tic. Se fac ultimele modificãri ºi se introduc ºi datele necesare, iar mai apoi va fi operaþional ºi la Petroºani acest sistem. Deocamdatã, însã, nu putem înainta un termen exact pânã la care sã fie posibilã plata on line a impozitelor”, a precizat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Sistemul a fost lansat în luna martie a anului trecut ºi la un an de la lansarea platformei naþionale de plãþi pe internet cu cardul, doar 60 de primãrii din cele 3200 din þarã sunt înrolate în acest sistem, iar dintre acestea numai jumãtate au sisteme funcþionale ºi permit plãþi. În schimb, “ghiseu.ro” are fan club pe Facebook ºi aproape 600 de cetãþeni au dat like aplicaþiei aproape nefuncþionalã. Diana MITRACHE

km, a fost etapizat în vederea modernizãrii în trei sectoare, respectiv primul sector în lungime de 6,84 km finalizat în iulie 2002, al doilea sector, în lungime de 10,16 km, finalizat în noiembrie 2008, ºi cel de-al treilea, Câmpu lui Neag-Cerna, în lungime de 18,6 km, pentru care studiul de fezabilitate a fost elaborat în 2006. Acest al treilea sector se aflã pe raza judeþului Gorj ºi, con-

form caracteristicilor tehnice, va traversa un pod, va avea 7 viaducte ºi 108 podeþe. Lucrãrile la DN 66A Câmpu lui Neag-Herculane, cunoscut ºi sub denumirea de “Drumul lui Bãsescu”, s-au desfãºurat sub ameninþãrile ºi protestele activiºtilor ecologiºti, care susþin cã afecteazã ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climã temperatã a Europei. Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 14 martie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

”Tauri, la mirosit flori” sau Valea Jiului – tãrâmul isteriei vampirismului

în scaun cu rotile

coºi din sistem de tineri, 45 de ani, unii mineri disponibilizaþi se simt inutili, nu-ºi gãsesc locul în societate ºi ajung în secþiile spitalelor de psihiatrie. ªi mai rãu, alþii cad în patima bãuturii astfel destrãmându-se familii, sau ajung ”legume” în scaune cu rotile…

S

Este înalt ca bradul, cu atitudine de sportiv ºi la cei 47 de ani aratã ca unul de 35. Octavian Viorel Iancu s-a disponibilizat de la Exploatarea Minierã Petrila. Provine dintr-o familie în care bãrbaþii au lucrat în minerit. Tatãl sãu a fost miner ºi ºef de echipã la front, unchiul artificier, alt frate al tatãlui - tot artificier, un altul bãieº în Apuseni. De la majorat ºi Viorel a lucrat tot la minã, la front, apoi la investiþii, obþinând rând pe rând categoriile pânã la miner plin, apoi lãcãtuº ºi electrician. ”Asta am fãcut toatã viaþa ºi am fãcut-o bine, pentru cã în ciuda a ceea ce se spune, mie mi-a plãcut mina. Am trãit ºi trãiesc cu convingerea cã este o muncã de bãrbat adevãrat, ºi nu mã refer doar la munca fizicã. Am învãþat acolo sã fiu curajos, sã iau decizii rapide ºi în cunoºtinþã de cauzã. Asta însemna sã cunoºti bine mina ºi mineritul, sã-i simþi reacþiile. Adicã mina mi-a ascuþit simþurile. Am fost nevoit sã mã disponibilizez conform legilor care se referã la mineri, dar este o prostie. Am încercat sã mã orientez, sã fac ceva pentru cã înnebunesc sã stau ºi sã vãd doar de gospodãrie. Am încercat sã lucrez ºi în strãinãtate, la ominã în Ungaria, dar prioritate au oamenii lor. ªi pentru cã nu pot doar sã mã aflu în treabã, am renunþat dupã douã luni. Acum cã a trecut iarna, încep sã caut din nou de lucru” – povesteºte Relu, cum îi zic prietenii. L-am întrebat dacã a încercat sã-ºi facã o echipã pentru amenajãri interioare sau construcþii, în general. ”Am habar de astea, dar de la a avea habar pânã la a ºti cu adevãrat e cale lungã. Nu pot sã-mi bat joc de oameni. Asta-i rãu la noi în România, cã ne pricepem la toate ºi la nimic ca lumea. Gãsesc eu ceva pânã la urmã. Mã duc vreo lunã la þarã sã pun la punct tot ce trebuie, aºa cum se face primãvara, dar e ca ºi când a-i trimite un taur la mirosit de flori. Dupã ce trece perioada asta, doar n-o sã stau sã privesc cum creºte holda. Trebuie sã gãsesc ceva. Vedeþi, cum sã laºi oameni în putere sã orbecãie dupã muncã atunci când în þara asta e atâta de

lucru ºi nu te lasã? Aºa prostie mare numai la noi vezi. ªi cum sã mã duc paznic, când eu sunt bun de muncã? ” – spune supãrat Viorel Iancu. Ca el sunt mulþi cei care nu se pot accepta ca fiind… inutili la o vârstã când sunt experimentaþi, când încã energia e la cote înalte ºi mai ales când din adolescenþã au fãcut doar minerit. Unii îºi pierd minþile, iar secþiile psihiatriilor au mulþi pacienþi din rândul celor care nu au loc de muncã. La alþii intervine degradarea prin alcool ºi de aici destrãmarea familiei. Sau ºi mai rãu… Este cazul altui miner, Constantin C., tot din Petrila. Cu mult timp în urmã a avut un accident în minã. Pe când bãtea

cu pikamerul, roca s-a desprins ºi a fãcut pârghie cu unelta. Capul i-a fost prins între tavanul jos al locului de muncã ºi mânerul pikamerului. A fost practic spânzurat. Pânã ortacii au reuºit sã-l dea jos, i-au fost afectaþi, parþial, unii centri nervoºi din cauza neoxigenãrii ºi nervul unui braþ, pe care nu-l putea miºca. Cu greu, în timp, ºi-a revenit. A muncit în minã alþi ani buni. Apoi a fost disponibilizat la 45 de ani. S-a simþit inutil ºi marginalizat ºi a cãzut în patima bãuturii, de care nu avea voie sã se atigã din cauza acelui accident. Acum este o legumã, paralizat ºi o povarã pentru ce a mai rãmas din familia sa. Ileana FIRÞULESCU

ai mulþi pãrinþi din Valea Jiului se plâng cã odraslele lor vor sã fie vampiri, din cauza faptului cã vizioneazã prea multe filme de acest gen. Seria Twilight si Jurnalele vampirilor reprezintã doar douã exemple în acest sens, care i-au adus pe adolescenþi în pragul isteriei.

M

În timp ce copiii lor îºi doresc din suflet sã fie vampiri, aºa cum vãd ei în filme, pãrinþii înþeleg abia acum rostul bulinelor care reglementeazã programele tv. ”Fiicã-mea vrea sã fie vampir, e îndrãgostitã pânã peste cap de niºte actori, unul e vampir ºi celãlalt e vârcolac. Am citit în jurnalul ei, cã prea scria cu foc, cã nu se poate hotãrî pe care sã aleagã, pe vampir sau pe vârcolac. La început am crezut cã e amuzant, dar are 16 ani ºi nu vrea sã aibã nici un prieten, îmi tot spune ce interesant ar fi dacã ar fi sã vinã un vampir sã o transforme. Îmi este teamã, ar trebui s-o duc la psiholog, dar îmi este ºi ruºine. Vreau sã cred cã este doar o pasã trecãtoare, nimic mai mult”, spune Mariana

Munteanu, mama unei tinere din Uricani. De acelaºi ”sindrom”, dacã-i putem spune aºa, suferã ºi fata unei prietene de-a Marianei. ”Fie-mea vrea sã fie vampir, sã fie tânãrã ºi frumoasã o viaþã întreagã. I se pare romantic sã sugã sânge, de animal, cã cicã protejeazã umanitatea. ªi nu o pot scoate din casã, s-o conving cã nu este normal ce se întâmplã. Îi spun sã iasã pe afarã, cu prietenii, ea stã în casã ºi se uitã la filme cu vampiri ºi se minuneazã cât sunt de frumoºi ºi de tineri. Nu vrea sã conºtientizeze cã cei din film sunt actori, nu sunt vampiri adevãraþi. Îmi tot spune cã ea simte cã vampirii existã”, declarã ºi Steluþa Andrei, tot din Uricani.

Adolescenþii însã nu vãd nici un pericol în a visa, iar pãrerile sunt împãrþite. În timp ce unii spun cã nu are nici un rost sã viseze la cai verzi pe pereþi, alþii cred în vampiri, aºa cum sunt convinºi cã existã ºi fantome. ”Dacã nu vezi ceva, nu înseamnã cã nu existã. Cine l-a vãzut pe Dumnezeu? A venit El în pieþe sã se arate? Nu. Aºa ºi cu vampirii. Existã! Altfel nu ar fi fãcute atâtea filme dupã ei. ªi fantome existã, sunt foarte mulþi oameni care cred în ele, aºa cum existã ºi vampiri. De asta se fac ºi atâtea filme”, ne mãrturiseºte Daniela, o tânãrã de 16 ani. ”Dacã ar exista ºi dacã ar arãta ca în filme, frumoºi ºi veºnic tineri, parcã ºi eu aº vrea sã

devin unul dintre vampiri. Dar numai dacã se aratã partea romanticã prezentatã în filme, nu

cruzimea de animal a criminalilor. Eu aº vrea sã fiu vampir numai dacã aº ºti cã nu fac rãu celorlalþi oameni ºi cã voi fi veºnic tânãrã ºi frumoasã. Dar pânã voi descoperi un vampir sau un vârmuturi de aproape 3 miliarde de lei ºi colac, intenþionez nu vorbim de sume mari, ci de foarte sã-mi trãiesc viaþa mulþi solicitanþi. ªi pentru cã se cât se poate de fruapropie Paºtele, se aºteaptã un nou val de cereri din partea pensionarilor care au ieºit cu greu din iarnã, iar acum trebuie sã se pregãteascã aºa cum se cuvine. Car men COSMAN

Pensionarii din Valea Jiului, sufocaþi de sãrãcie ituaþie alarmantã. Pensionarii din Valea Jiului mor pe capete, iar numãrul deceselor este în continuã creºtere. Dupã ce au rãmas fãrã gratuitãþile la energie electricã ºi termicã, bãtrânii nu au mai fãcut faþã gerului de peste iarnã ºi au cedat unul câte unul.

S

Ne mor bãtrânii pe capete, iar acest lucru se observã extrem de bine în ajutoarele de înmormântare plãtite de asociaþiile pensionarilor. Anul trecut, pensionarii din minerit ºi familiile lor au rãmas fãrã cota de energie termicã ºi electricã subvenþionatã de stat. Unii dintre ei au ales sã trãiascã în frig, iar organismele lor ºi aºa ºubrezite de munca grea din subteran au cedat. Alþii au plãtit utilitãþile, dar au rãmas fãrã bani de medicamente. Din pãcate, ºi în acest caz rezultatul a fost acelaºi. „Într-adevãr a crescut numãrul deceselor. În anul 2011 au fost 246 de decese din rândul membrilor asociaþiei, faþã de 184 cu un an

în urmã, dar pe întreaga Vale a Jiului sunt mult mai mulþi. Ajutoarele de deces acordate numai în luna februarie sunt de aproximativ 235 de milioane de lei. Criza financiarã a afectat ºi sãnãtatea oamenilor”, a declarat Iuliu Pavel, preºedintele Asociaþiei Pensionarilor din Petroºani. Vorbim, practic, despre cifre record în ceea ce priveºte acordarea ajutoarelor de deces, dar ºi a împrumuturilor de la Asociaþia Pensionarilor.

bani de pâine ºi C ermedicamente

De când s-au sistat gratuitãþile pensionarilor care au lucrat în minerit, cererile de acordare de împrumuturi aproape s-au dublat ºi de cele mai multe ori bãtrânii au nevoie de bani pentru spitale, de medicamente sau chiar de hranã. „Oamenii sunt foarte necãjiþi. Au cerut împrumuturi ba pentru lemne, ba pentru a merge la spital sau pentru medicamente. Am avut o persoanã cãreia i-am dat 50 de lei pentru a-ºi cumpãra de urgenþã niºte medicamente. Sunt oameni care nu

au ce mânca ºi cer bani împrumut pentru a-ºi asigura strictul necesar”, explicã Iuliu Pavel. Un alt bãrbat a cerut 46 lei împrumut de la CAR pentru cã nu avea nici bani de pâine, dupã ce îºi plãtise facturile la întreþinere. Într-o singurã lunã, adicã în februarie, de la CAR-ul pensionarilor din Petroºani s-au acordat împru-

mos”, spune Bianca Matei, de 16 ani, din Lupeni. Forumurile sunt ºi ele

pline de rugãminþile unor copii disperaþi dupã filmele cu fiinþe supranaturale, înfrumuseþate de Hollywood. ”Eu de mic am fost fascinat, am visat sã ºtiu despre vampiri… m-am uitat la tot felul de documentare ºi filme, iar acum sincer, dupã atâþia ani de cãutat, chiar aº

vrea sã fiu unul dintre ei. Poate este imposibil sau posibil, dar eu sper sã se poatã. Dacã este vreun vampir pe site dornic sã mã transforme, îl aºtept nerãbdãtor”, scrie Sidonis pe un site de profil. ”Eu ºi prietena mea vrem sã fim vampiri, sã fim mereu tinere, sã fim mereu frumoase ºi sã avem puteri nelimitate. Dacã pe site este vreun vampir, vrem sã ne întâlnim cu el, sã ne transforme. Nici nu ºtiþi cât de mult vrem sã fim vampire”, lanseazã douã adolescente din Petroºani un strigãt de ajutor. Pânã la vederea unui vampir în carne ºi oase, tinerii români poate ar trebui sã ºtie cã ultimul caz de vampirism cunoscut în România a avut loc la începutul anilor 90. ”Vampirul” în cauzã se numea Pavel Vîlcu, era schizofrenic ºi spinteca morþii tineri sã le bea sângele, dar nu în Valea Jiului, ci în Constanþa. Anamaria NEDELCOFF

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 14 martie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

”Tauri, la mirosit flori” sau Valea Jiului – tãrâmul isteriei vampirismului

în scaun cu rotile

coºi din sistem de tineri, 45 de ani, unii mineri disponibilizaþi se simt inutili, nu-ºi gãsesc locul în societate ºi ajung în secþiile spitalelor de psihiatrie. ªi mai rãu, alþii cad în patima bãuturii astfel destrãmându-se familii, sau ajung ”legume” în scaune cu rotile…

S

Este înalt ca bradul, cu atitudine de sportiv ºi la cei 47 de ani aratã ca unul de 35. Octavian Viorel Iancu s-a disponibilizat de la Exploatarea Minierã Petrila. Provine dintr-o familie în care bãrbaþii au lucrat în minerit. Tatãl sãu a fost miner ºi ºef de echipã la front, unchiul artificier, alt frate al tatãlui - tot artificier, un altul bãieº în Apuseni. De la majorat ºi Viorel a lucrat tot la minã, la front, apoi la investiþii, obþinând rând pe rând categoriile pânã la miner plin, apoi lãcãtuº ºi electrician. ”Asta am fãcut toatã viaþa ºi am fãcut-o bine, pentru cã în ciuda a ceea ce se spune, mie mi-a plãcut mina. Am trãit ºi trãiesc cu convingerea cã este o muncã de bãrbat adevãrat, ºi nu mã refer doar la munca fizicã. Am învãþat acolo sã fiu curajos, sã iau decizii rapide ºi în cunoºtinþã de cauzã. Asta însemna sã cunoºti bine mina ºi mineritul, sã-i simþi reacþiile. Adicã mina mi-a ascuþit simþurile. Am fost nevoit sã mã disponibilizez conform legilor care se referã la mineri, dar este o prostie. Am încercat sã mã orientez, sã fac ceva pentru cã înnebunesc sã stau ºi sã vãd doar de gospodãrie. Am încercat sã lucrez ºi în strãinãtate, la ominã în Ungaria, dar prioritate au oamenii lor. ªi pentru cã nu pot doar sã mã aflu în treabã, am renunþat dupã douã luni. Acum cã a trecut iarna, încep sã caut din nou de lucru” – povesteºte Relu, cum îi zic prietenii. L-am întrebat dacã a încercat sã-ºi facã o echipã pentru amenajãri interioare sau construcþii, în general. ”Am habar de astea, dar de la a avea habar pânã la a ºti cu adevãrat e cale lungã. Nu pot sã-mi bat joc de oameni. Asta-i rãu la noi în România, cã ne pricepem la toate ºi la nimic ca lumea. Gãsesc eu ceva pânã la urmã. Mã duc vreo lunã la þarã sã pun la punct tot ce trebuie, aºa cum se face primãvara, dar e ca ºi când a-i trimite un taur la mirosit de flori. Dupã ce trece perioada asta, doar n-o sã stau sã privesc cum creºte holda. Trebuie sã gãsesc ceva. Vedeþi, cum sã laºi oameni în putere sã orbecãie dupã muncã atunci când în þara asta e atâta de

lucru ºi nu te lasã? Aºa prostie mare numai la noi vezi. ªi cum sã mã duc paznic, când eu sunt bun de muncã? ” – spune supãrat Viorel Iancu. Ca el sunt mulþi cei care nu se pot accepta ca fiind… inutili la o vârstã când sunt experimentaþi, când încã energia e la cote înalte ºi mai ales când din adolescenþã au fãcut doar minerit. Unii îºi pierd minþile, iar secþiile psihiatriilor au mulþi pacienþi din rândul celor care nu au loc de muncã. La alþii intervine degradarea prin alcool ºi de aici destrãmarea familiei. Sau ºi mai rãu… Este cazul altui miner, Constantin C., tot din Petrila. Cu mult timp în urmã a avut un accident în minã. Pe când bãtea

cu pikamerul, roca s-a desprins ºi a fãcut pârghie cu unelta. Capul i-a fost prins între tavanul jos al locului de muncã ºi mânerul pikamerului. A fost practic spânzurat. Pânã ortacii au reuºit sã-l dea jos, i-au fost afectaþi, parþial, unii centri nervoºi din cauza neoxigenãrii ºi nervul unui braþ, pe care nu-l putea miºca. Cu greu, în timp, ºi-a revenit. A muncit în minã alþi ani buni. Apoi a fost disponibilizat la 45 de ani. S-a simþit inutil ºi marginalizat ºi a cãzut în patima bãuturii, de care nu avea voie sã se atigã din cauza acelui accident. Acum este o legumã, paralizat ºi o povarã pentru ce a mai rãmas din familia sa. Ileana FIRÞULESCU

ai mulþi pãrinþi din Valea Jiului se plâng cã odraslele lor vor sã fie vampiri, din cauza faptului cã vizioneazã prea multe filme de acest gen. Seria Twilight si Jurnalele vampirilor reprezintã doar douã exemple în acest sens, care i-au adus pe adolescenþi în pragul isteriei.

M

În timp ce copiii lor îºi doresc din suflet sã fie vampiri, aºa cum vãd ei în filme, pãrinþii înþeleg abia acum rostul bulinelor care reglementeazã programele tv. ”Fiicã-mea vrea sã fie vampir, e îndrãgostitã pânã peste cap de niºte actori, unul e vampir ºi celãlalt e vârcolac. Am citit în jurnalul ei, cã prea scria cu foc, cã nu se poate hotãrî pe care sã aleagã, pe vampir sau pe vârcolac. La început am crezut cã e amuzant, dar are 16 ani ºi nu vrea sã aibã nici un prieten, îmi tot spune ce interesant ar fi dacã ar fi sã vinã un vampir sã o transforme. Îmi este teamã, ar trebui s-o duc la psiholog, dar îmi este ºi ruºine. Vreau sã cred cã este doar o pasã trecãtoare, nimic mai mult”, spune Mariana

Munteanu, mama unei tinere din Uricani. De acelaºi ”sindrom”, dacã-i putem spune aºa, suferã ºi fata unei prietene de-a Marianei. ”Fie-mea vrea sã fie vampir, sã fie tânãrã ºi frumoasã o viaþã întreagã. I se pare romantic sã sugã sânge, de animal, cã cicã protejeazã umanitatea. ªi nu o pot scoate din casã, s-o conving cã nu este normal ce se întâmplã. Îi spun sã iasã pe afarã, cu prietenii, ea stã în casã ºi se uitã la filme cu vampiri ºi se minuneazã cât sunt de frumoºi ºi de tineri. Nu vrea sã conºtientizeze cã cei din film sunt actori, nu sunt vampiri adevãraþi. Îmi tot spune cã ea simte cã vampirii existã”, declarã ºi Steluþa Andrei, tot din Uricani.

Adolescenþii însã nu vãd nici un pericol în a visa, iar pãrerile sunt împãrþite. În timp ce unii spun cã nu are nici un rost sã viseze la cai verzi pe pereþi, alþii cred în vampiri, aºa cum sunt convinºi cã existã ºi fantome. ”Dacã nu vezi ceva, nu înseamnã cã nu existã. Cine l-a vãzut pe Dumnezeu? A venit El în pieþe sã se arate? Nu. Aºa ºi cu vampirii. Existã! Altfel nu ar fi fãcute atâtea filme dupã ei. ªi fantome existã, sunt foarte mulþi oameni care cred în ele, aºa cum existã ºi vampiri. De asta se fac ºi atâtea filme”, ne mãrturiseºte Daniela, o tânãrã de 16 ani. ”Dacã ar exista ºi dacã ar arãta ca în filme, frumoºi ºi veºnic tineri, parcã ºi eu aº vrea sã

devin unul dintre vampiri. Dar numai dacã se aratã partea romanticã prezentatã în filme, nu

cruzimea de animal a criminalilor. Eu aº vrea sã fiu vampir numai dacã aº ºti cã nu fac rãu celorlalþi oameni ºi cã voi fi veºnic tânãrã ºi frumoasã. Dar pânã voi descoperi un vampir sau un vârmuturi de aproape 3 miliarde de lei ºi colac, intenþionez nu vorbim de sume mari, ci de foarte sã-mi trãiesc viaþa mulþi solicitanþi. ªi pentru cã se cât se poate de fruapropie Paºtele, se aºteaptã un nou val de cereri din partea pensionarilor care au ieºit cu greu din iarnã, iar acum trebuie sã se pregãteascã aºa cum se cuvine. Car men COSMAN

Pensionarii din Valea Jiului, sufocaþi de sãrãcie ituaþie alarmantã. Pensionarii din Valea Jiului mor pe capete, iar numãrul deceselor este în continuã creºtere. Dupã ce au rãmas fãrã gratuitãþile la energie electricã ºi termicã, bãtrânii nu au mai fãcut faþã gerului de peste iarnã ºi au cedat unul câte unul.

S

Ne mor bãtrânii pe capete, iar acest lucru se observã extrem de bine în ajutoarele de înmormântare plãtite de asociaþiile pensionarilor. Anul trecut, pensionarii din minerit ºi familiile lor au rãmas fãrã cota de energie termicã ºi electricã subvenþionatã de stat. Unii dintre ei au ales sã trãiascã în frig, iar organismele lor ºi aºa ºubrezite de munca grea din subteran au cedat. Alþii au plãtit utilitãþile, dar au rãmas fãrã bani de medicamente. Din pãcate, ºi în acest caz rezultatul a fost acelaºi. „Într-adevãr a crescut numãrul deceselor. În anul 2011 au fost 246 de decese din rândul membrilor asociaþiei, faþã de 184 cu un an

în urmã, dar pe întreaga Vale a Jiului sunt mult mai mulþi. Ajutoarele de deces acordate numai în luna februarie sunt de aproximativ 235 de milioane de lei. Criza financiarã a afectat ºi sãnãtatea oamenilor”, a declarat Iuliu Pavel, preºedintele Asociaþiei Pensionarilor din Petroºani. Vorbim, practic, despre cifre record în ceea ce priveºte acordarea ajutoarelor de deces, dar ºi a împrumuturilor de la Asociaþia Pensionarilor.

bani de pâine ºi C ermedicamente

De când s-au sistat gratuitãþile pensionarilor care au lucrat în minerit, cererile de acordare de împrumuturi aproape s-au dublat ºi de cele mai multe ori bãtrânii au nevoie de bani pentru spitale, de medicamente sau chiar de hranã. „Oamenii sunt foarte necãjiþi. Au cerut împrumuturi ba pentru lemne, ba pentru a merge la spital sau pentru medicamente. Am avut o persoanã cãreia i-am dat 50 de lei pentru a-ºi cumpãra de urgenþã niºte medicamente. Sunt oameni care nu

au ce mânca ºi cer bani împrumut pentru a-ºi asigura strictul necesar”, explicã Iuliu Pavel. Un alt bãrbat a cerut 46 lei împrumut de la CAR pentru cã nu avea nici bani de pâine, dupã ce îºi plãtise facturile la întreþinere. Într-o singurã lunã, adicã în februarie, de la CAR-ul pensionarilor din Petroºani s-au acordat împru-

mos”, spune Bianca Matei, de 16 ani, din Lupeni. Forumurile sunt ºi ele

pline de rugãminþile unor copii disperaþi dupã filmele cu fiinþe supranaturale, înfrumuseþate de Hollywood. ”Eu de mic am fost fascinat, am visat sã ºtiu despre vampiri… m-am uitat la tot felul de documentare ºi filme, iar acum sincer, dupã atâþia ani de cãutat, chiar aº

vrea sã fiu unul dintre ei. Poate este imposibil sau posibil, dar eu sper sã se poatã. Dacã este vreun vampir pe site dornic sã mã transforme, îl aºtept nerãbdãtor”, scrie Sidonis pe un site de profil. ”Eu ºi prietena mea vrem sã fim vampiri, sã fim mereu tinere, sã fim mereu frumoase ºi sã avem puteri nelimitate. Dacã pe site este vreun vampir, vrem sã ne întâlnim cu el, sã ne transforme. Nici nu ºtiþi cât de mult vrem sã fim vampire”, lanseazã douã adolescente din Petroºani un strigãt de ajutor. Pânã la vederea unui vampir în carne ºi oase, tinerii români poate ar trebui sã ºtie cã ultimul caz de vampirism cunoscut în România a avut loc la începutul anilor 90. ”Vampirul” în cauzã se numea Pavel Vîlcu, era schizofrenic ºi spinteca morþii tineri sã le bea sângele, dar nu în Valea Jiului, ci în Constanþa. Anamaria NEDELCOFF

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 14 martie 2012

8 Culturã

Puterea Destinului otto: Se spune la M nemþi (ºi la noi?!) cã puterea adevãratã este aceea care leagã fapta de cuvânt. - Sã trãiþi, domn’ profesor! - Sunt de acord. Rãspunse liniºtit la salutul Tiricului, chiar dacã era cu nervii adunaþi pachet în timpul cãlãtoriei cu autobuzul supraaglomerat, pe distanþa Primãrie – Cap linie Cimpa. Stãtuse în picioare, cu rucsacul burduºit cu de toate între picioare, echipat ca sã nu sufere în gerul nãprasnic al iernii din jumãtatea deceniului ’80, transpirase ºi numai de aºa ceva nu ducea lipsã. La coborâre simþi cã i se lipesc nãrile ºi cã transpiraþia din barbã i se transformã în þurþuri. Tiricul era în sanie, adãpostit în cojoace, cu hãþurile în mâini, zâmbea ºi clãtina capul dezaprobator. Puse rucsacul ºi alpenºtocul pe sanie, apoi strânse mâna fierbinte, proaspãt scoasã din mãnuºa uriaºã, mitenã din piele de miel. - Adicã sunt de acord sã trãiþi ºi dumneavoastrã, bine, asta însemnând sã aveþi cu cine, cu ce, unde, ºi sã aveþi ºi un motiv sãnãtos s-o faceþi; hai noroc ºi Doamne-ajutã! Cu faþa înroºitã de ger, omul de pe sanie era salutat ºi saluta la rându-i cetãþenii care treceau în sus ºi în jos, lunecând pe gheaþã ºi pe zãpada îngheþatã, lustruitã de sãnii ºi pneuri. Îl privea cu ochi de cer senin, cer de început de an, cer de gerar crunt. - Urcã, dom’le, da’întâi sã loveºti cu bocancul în tãlpica saniei, a îngheþat ºi mi-e sã nu tragã prea tare caii, sã nu ne arunce pe spate, aºa, hai voinicii lui tata, Dii! O luarã în sus, cãtre izvoarele Voievodului. Tãianul admira grãdinile momârlanilor, cu pomii înveºmântaþi în zãpadã îngheþatã ºi cerceta curþile, observând gospodarii care tre-

bãluiau la animale ºi pãsãri, la magaziile de lemne, ca dupã sãrbãtoarea mare a trecerii peste an. Soarele trecuse cu puþin peste Munþii Caprei ºi întocmea sclipiri dureroase pentru ochi, sãgeta feþele. Simþi transpiraþia rece ºi se gândi cã, vorba unora vârstnici, dacã viaþa se crede a fi mai frumoasã ºi mai dreaptã decât moartea, omul gãseºte întotdeauna, vrând-nevrând, ceva care sã o strâmbe, sã o urâþeascã, o situaþie neghioabã sau o condiþie criminalã de transport… - Moarte curatã pe autobuz, Pãtrule, tune Sânt Ilie în AUTLP-ul lor, pe sanie ai împãrãþie curatã, numai cã gerul îmi rãceºte transpiraþia pe corp, ce mai noutãþi acuma, dupã Anul Nou? Tiricul trase tohoarca de pe picioare, o împinse cãtre Tãian. - Pune-o repede pe spate, o sã te încãlzeascã imediat, sã nu rãceºti, noutãþile sunt tot alea de le ºtim cu toþii… da’ mai bine rãmâi la noi câteva zile, nu cred cã putem ajunge la cabanã, ucidem caii, li se taie pielea-n gheaþã de-asupra copitelor, ce zici? - Mulþam fain, da’ mi-am dat cuvântul cã în data de doi gerar voi fi la cabanierul Rudy, mi-e prieten, s-o fi pregãtit, ºi... Trecuserã de ºcoalã, de Cãminul cultural ºi se salutarã cu pãdurarul Chirilã la Canton, spãrgea gheaþa din faþa casei cu târnãcopul. Urcau cu râul Voievodului în stânga, în albia cãruia se fãcuserã trepte uriaºe, multicolore de gheaþã, fluturând mâinile ºi strigând „Sãnãtate ºi La Mulþi Ani!” pentru momârlanii din dreapta, ai lui Paraschiv sau Bolog, Marioane, Basarabã, Burdea… Caii mergeau în trap uºor, mare parte din zãpada uriaºã fusese tãiatã de lama unui buldozer, mai ieºiserã s-o cureþe ºi oamenii; ºi tot aºa, discutând despre crai ºi piþãrãi, despre

cerb ºi urs, despre brondoºi, urãtori ºi cei cu capra, trecurã de mica aºezare a Tiricilor. În curtea Pãtrului se lucra de zor, se fãcea focul la cazane, se lucra carnea pe mese mari de brad. La puntea din faþa casei, pe unde oamenii puteau ieºi în drum, caii se oprirã ºi omul sãri dintre cojoace. - Un minut, dascãle, am tãiat animale ascunse de cei de la Primãrie, nu vin ei în control acuma, se dreg dupã cheful Revelionului, s-aduc pomana porcului ºi viþelului, cã altfel nu are carnea gust ºi cârnaþii nu cer þuicã fiartã, vin imediat! Milu nu protestã, ºtia obiceiul. Privi în jur, pe Copãcioasa cãtre Frunþi, apoi spre Mãgura ºi Vârful lui Pãtru, trecu în revista privirii codrii desenaþi în verde închis ºi alb, era ger tãios ºi se auzeau pocnete de gheaþã care crãpa, de crengi care se rupeau sub greutatea zãpezii. Pãtru purta cãciulã scurtã, cu douã „roate”, de astrahan, cojocel scurt, pantaloni „achiziþionaþi” de la vânãtorii de munte, ca ºi bocancii sãnãtoºi, bâta înverigatã, cu þeapã în partea de jos. S-a întors repede, bocãnind blãnile groase ale punþii, cu o straiþã momârlãneascã, în care avea „porcãrii” proaspete ºi o sticlã de un litru cu þuicã fierbinte, opãritã cu piper ºi îndulcitã. A scos dopul de lemn, ºi: - Am fãcut þuica sus, în Muncel, e numai din prune poroabe, am avut grijã la butoaie când o cãzut „patul” de deasupra, e fainã rãu, sãnãtate bunã ºi La Mulþi Ani! Trase o duºcã, o dãdu Tãianului. Milu spori urãrile, lãudã lichidul ºi felicitã Tiricul, care era dejà pe sanie þi îndemna caii suri. Au „îndemnat” din sticlã ºi la cai pânã în dreptul Staþiei de captare ºi filtrare a apei pentru mina Lonea, unde l-au zãrit, sus, la fereastra de la etaj, pe Ionicã Mãgar, care spunea tuturor cã „dacã din cal

se spune cã s-a fãcut mãgar, el e singurul Bou care a devenit Mãgar, dupã numele de fatã al soþiei, din motive de avere, cã familia lui, numele lui era Bou.” Cel de pazã din staþie n-a coborât, n-a vrut ori nu a putut, a deschis doar fereastra ºi a strigat cã toatã lumea care a serbat Revelionul la cabanã a coborât cu „mijloacele” partidului ºi sindicatului, „asearã ºi azi în zori au coborât, suntem în data de doi ianuarie, unii sunt de serviciu, sus a rãmas Ambruº cu nevastã-sa ºi prãpãditu’ ãla de Tetere-Petere, ºtiu c-am fost ºi eu acolo ºi încã nu mi-o trecut „dregeala”, cã la pãmântul ud nu-i trebã apã multã, da’ caii sã-i întorci aici, mai sus buldozerul nu o curãþat, sã nu-i omori!” De altfel, ceea ce spunea Mãgar se vedea în faþa lor, zãpada necurãþatã era mare, de peste jumãtate de metru ºi Tiricul s-a conformat. A scos din straiþã „porcãriile”, „sunt din toate felurile câte o bucatã, erau calde, numai bine s-au rãcit ºi s-au întãrit, ia ºi sticla cu cât o rãmas, sã te încãlzeºti la drum, n-ai fricã, lupii or sã dea spre searã ºi acum încã nu-i de prânz, mai mergi pe picioare vreo câþiva kilometri, nu te supãra, dar vezi cã nu se poate, poate urcã vreun TAF, vreun tractor ºi ai noroc, sã fii sãnãtos, spor la treabã, la scris ºi

distracþie plãcutã, sã ne vedem cu bine!” Milu a coborât, i-a mulþumit frumos, ºi-a potrivit curelele rucsacului pe umeri, a pipãit buzunarul cu petarde militare ºi bricheta Zippo proaspãt încãrcatã ºi verificatã, apoi a cãlcat pe zãpada îngheþatã, ruptã icicolo de utilajele puternice, bucurându-se cã poate merge pe deasupra, cã nu i se înfundã picioarele, fapt care i-ar fi îngreunat nespus mersul. Mergea cu spor, ochind adânciturile lãsate de pneurile mari, în care se adunase zãpadã grunjoasã, alunecatã de pe versantul muntelui din dreapta sa, din pãdure, mirându-se foarte de uriaºele aglomerãri de sloiuri ºi „trepte” ale gheþii din albia râului Voievodul. Cu tot soarele puternic, aburii rãsuflãrii i se adunau þurþuri în barbã, dar rãcoarea de pe spate îi dispãruse, greutatea rucsacului plin cu de toate îl încãlzea plãcut ºi omul se bucura, în mers, de frumuseþea celor din jur, de curãþenia imaculatã a zãpezii, de atmosfera sãnãtoasã prin care înainta (în Petrila zãpada era neagrã de la centralele termice…), adicã de aerul tare, uºor ozonat. Într-un fel, ascultând scârþâitul paºilor, chiar îi plãcea mersul pe zãpadã… VA URMA Ioan DAN BÃLAN

Actualitate 9

Din nou pe schele upã mai multe D întreruperi ºi reporniri ale activitãþii, luna martie a adus o nouã reluare a lucrãrilor de construire ale grãdiniþei din centrul municipiului Petroºani. Deºi lucrãrile au demarat în urmã cu câþiva ani buni, din lipsa fondurilor necesare care au venit cu þârâita de la Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, acestea au fost sistate de mai multe ori ºi nu au fost încheiate nici pânã în prezent. Acum constructorul s-a apucat de lucru deºi nu a primit niciun ban. “Deocamdatã nu au mai venit bani dar, firma respectivã a reluat lucrãrile pentru cã nu mai ninge ºi doreºte ca în termen de o lunã de zile sã

finalizeze acoperiºul”, a declarat Marian Popescu, director Primãria Petroºani. Pentru finalizarea lucrãrilor ar mai fi nevoie de încã, aproximativ, 12 miliarde de lei vechi. „Este o sumã mare, nu ºtiu când ne va mai repartiza ministerul ºi alte fonduri dar, sperãm ca lucrãrile sã fie finalizate pânã la debutul viitorului an ºcolar”, a mai spus Marian Popescu. În urmã cu vreo 4 ani, în Petroºani, a început, simultan, construirea a douã noi unitãþi destinate preºcolarilor. Una dintre grãdiniþe a fost inauguratã în luna septembrie a anului trecut, firma constructoare finalizând construcþia din bani proprii, în timp ce mai are de încasat de la minister încã, aproximativ, 5 miliarde de lei vechi. Mir cea NISTOR

Le bat, dar se împacã iolenþa domesticã nu este o necunosV cutã în judeþul Hunedoara, ori în Valea Jiului. Zilnic, zeci de femei sunt agresate, iar asta recunosc ºi poliþiºtii. Din pãcate, însã, puþine sunt femeile care depun plângere ºi mai puþine sunt cazurile când vinovaþii sunt mãcar amendaþi ori

trimiºi în judecatã. Bogdan Gabriel Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara,spune cã anul trecut, poliþiºtii hunedoreni au avut în lucru zeci de dosare de lovire ºi alte violenþe domestice între soþi. “Poliþiºtii au avut de soluþionat 80 de dosare în care au fost cercetate diferite persoane în 2011 pentru lovire ºi alte violenþe domestice, 3 vãtãmãri corporale ºi 46 de

Norocul, þi-l Renaºte „7 Noiembrie” C faci cu mâna ta

uperstiþioºi sau nu, românii cred cã unele lucruri se întâmplã cu un anumit scop. Aºa se face cã unii considerã cã marþea este una dintre zilele în care se pot întâmpla lucruri rele. Dacã mai este ºi 13 atunci situaþia se complicã.

S

De puþine ori pe an se întâmplã cã cifra 13 sã corespundã cu ziua de marþi. Aºa s-a întâmplat ºi ieri. Dacã unele persoane considerã cã acest interval este unul cu ghinion, pentru alþii trece neobservat. “Cred cã norocul ºi-l face fiecare cu mâna lui. Nu sunt o persoanã superstiþioasã ca sã cred în aºa ceva”, spune unul dintre petroºãneni. În schimb, un alt cetãþean spune cã e ghinion cã în ziua de marþi sã îþi iese pisica în cale. “Dacã e ºi marþi ºi 13 e clar o zi cu ghinion. Aceastã stare se amplificã dacã îþi iasã mâþa în cale. Dacã, de exemplu o persoanã pleacã la cumpãrãturi într-o zi de marþi, sau 13 ºi uitã acasã portofelul, pune aceastã problemã pe seama zilei ºi mai puþin pe faptul cã este distrat ºi are mintea ocupatã cu altceva. Oamenii se considerã ghinioniºti din fire ºi îºi trãiesc viaþa dupã aceste coordonate negative. Iar când ºi superstiþiile îºi fac bine simþitã prezenþa în aproape orice familie de români, viaþa noastrã se schimbã în funcþie de ziua din calendar, de culoarea blãnii unui animal sau de momentul din zi”, spune un alt cetãþean. Superstiþiile s-au nãscut din simple coincidenþe, neputinþa sau uneori voinþa, a omului de a-ºi explica anumite pierderi, eºecuri, nereuºite pe care le pune pe seama ghinionului. ªi dacã, de exemplu, de pisica neagrã trecem sau scãpãm cu bine ºi de ziua de 13, ce ne facem când avem de-a face cu Marþi 13? Aceastã datã îi face pe mulþi sã tremure, unii oameni evitând chiar sã iasã din casã. Marþea sunt trei ceasuri rele. Dacã mai combinãm ºi cu data de 13, numãr cu ghinion pentru multe culturi, atunci “reþeta” insuccesului este garantatã. Raul IRINOVICI

inematograful „7 Noiembrie” va fi resuscitat. Una dintre puþinele clãdiri vechi rãmase în picioare, în Petroºani, este cea în care, timp de câteva zeci de ani, ºi-a desfãºurat activitatea un cinematograf cu un nume inspirat din istoria sovietelor.

Dupã Revolta din Decembrie 1989, însã, numãrul spectatorilor a scãzut în fiecare an, între timp apãrând video-urile, televiziunea prin cablu sau internetul. Dupã ce ºi-a pierdut spectatorii cinema-ul a ajuns salon de bingo iar apoi a fost închis definitiv. Clãdirea, ajunsã în prezent o ruinã, urmeazã, însã, a fi resuscitatã, aici urmând a fiinþa un cinematograf modern. Dacã se va dovedi, sau nu, o investiþie rentabilã acest lucru rãmâne de vãzut. Principal, însã, este faptul cã imobilul va fi repus pe

picioare iar centrul localitãþii va scãpa de focarul de infecþie în care s-a transformat, în ultimii ani, cinematograful cu un nume adus de marele prieten din rãsãrit. În parantezã fie spus, în prezent, în Valea Jiului mai funcþioneazã doar un singur cinematograf, în Petroºani. Aceasta, în condiþiile în care înainte de ultima revoluþie, numai în Capitala Vãii existau 3 astfel de instituþii. Mir cea NISTOR

Poºtaºii hunedoreni ies în stradã eci de angajaþi Z de la Poºta Românã din judeþul Hunedoara vor picheta vineri sediul Prefecturii Hunedoara. Asta chiar dacã azi, la nivel naþional, în mai multe judeþe au avut loc astfel de manifestãri. Liderul de sindicat zonal spune cã abia vineri sunt îndeplinite pentru Hunedoara condiþiile legale pentru protest. Potrivit lui Ioan Pavel poºtaºii din întreg judeþul Hunedoara, inclusiv Valea Jiului vor sã nu mai fie concedieri ºi sã nu mai

lucreze în plus fãrã sã fie plãtiþi. Liderul de sindicat din Hunedoara spune cã lunar, angajaþii Poºtei au douã zile libere neplãtite ºi, dacã nu ajung la serviciu, nu înseamnã cã le face altcineva treaba. În plus, nici concedierile de personal nu sunt bine vãzute de sindicaliºti, care susþin cã pânã acum 12 oameni din Hunedoara ºiau pierdut posturile,în timp ce la nivel naþional sute de angajaþi ai Poºtei Române au rãmas ºomeri. “Sunt multe nemulþumirile noastre ºi vineri este termenul legal când putem protesta în faþa Prefecturii. Atunci vom organiza la Deva un miting în care sã facem publice problemele

noastre”, a spus Ioan Pavel,lider de sindicat al angajaþilor din poºta Românã Hunedoara. Angajaþii Companiei Naþionale Poºta Românã au început de marþi o serie de acþiuni de protest, care vor culmina cu un miting în Capitalã. Lucrãtorii din Compania Naþionalã Poºta Românã vor protesta în faþa sediilor prefecturilor din toatã þara deoarece doresc sã atragã atenþia

opiniei publice ºi a factorilor politici decidenþi cu privire la problemele cu care se confruntã compania ºi angajaþii ei. Diana MITRACHE

ameninþãri. Plângerile au venit din partea femeilor ºi de cele mai multe ori, victimele au sesizat poliþia din oraºul în care locuiesc”, a precizat Bogdan Gabriel Niþu. Din pãcate, însã, poliþiºtii spun cã au mereu surpriza sã constate cã, dupã zile ºi luni de lucru la un astfel de dosar, cele douã pãrþi se împacã ºi victima îºi retrage plângerea. Diana MITRACHE