2012-3-22

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 89

Cronica Vãii Jiului Joi, 22 martie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Petrila, oraºul pe car e numai un nebun se aventureazã sã-l conducã

ªah mat la poliþiºtii lui Liviu Dumitru A

PADOR – CH a dat ºah – mat comandantului IPJ Hunedoara, comisarul ºef Liviu Gabriel Dumitru. Asociaþia pentru Apãrarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki a obþinut în instanþã dreptul de a primi informaþii de interes public solicitate încã din luna mai 2011 ºi pe care IPJ Hunedoara a refuzat sã le punã la dispoziþie.

>>> PAGINA A 3-A

Clubul Keops transformat în ring de K1 Keops din Petroºani nu mai este de multã C lubul vreme un loc unde tinerii sã vinã sã se distreze fãrã sã-ºi facã griji cã vor ajunge în spital.

>>> PAGINA A 3-A

etrila este catalogatã ca fiind zona unde numai un nebun se aventureazã în a o conduce, având în vedere rãzboiele interminabile între ”gicã contra” – PSD, ”aroganþii” – PNL ºi ”rãul de la putere” – PDL. Doar cã ”gicã contra” ºi ”aroganþii” trebuie acum sã se iubeascã pe tunurile rãboielor lor ºi nu le iese.

P

PAGINILE 6-7

Începe lupta în instanþã pentru „Drumul lui Bãsescu” de mediu au reuºit sã urgenteze procedurile în A ctiviºtii instanþã, dupã ce au atacat decizia de acordare a avizului de mediu pentru ultimul tronson din DN 66A, cunoscut sub numele de „drumul lui Bãsescu”.

>>> PAGINA 12

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 22 martie 2012

Andreea Bãnicã în concert la Club 3D Stage, sâmbãtã 24 martie sarul ei, Lucian Mitrea, dupa o relaþie de 13 ani. Cariera sa muzicalã trece pe locul doi în 2009, deoarece aºteaptã venirea pe lume a fiicei sale. Deºi nimeni nu se aºtepta sã lanseze ceva înainte sã nascã, artista lanseazã la jumatatea lunii martie un videoclip la piesa „Le Ri Ra”. În august 2009 lanseazã la Callatis un nou single: „Samba”, în colaborare cu Date generale Dony. despre Andreea Bãnicã În 2010, Nume: Andreea Bãnicã la RMA, Data naºterii: 21 Iunie 1978 Andreea Înãlþime: 1,70m câºtigã “Best video” pentru Greutate: 57kg Dimensiuni: 92-60-93

Cine este Andreea Bãnicã? Andreea Bãnicã este nãscutã la data de 21 iunie 1978 în Eforie Sud ºi cântã de la patru ani. Andreea spune despre ea cã este o persoanã foarte sincerã ºi loialã. Studii muzicale : doi ani de pian la ªcoala de artã ºi patru ani de canto. Actorii ei preferaþi sunt Pierce Brosnan ºi Anthony Hopkins. A fãcut parte din trupa Exotic, apoi a cântat alãturi de Cristina Rus în trupa Blondy. În prezent Andreea se bucurã de succesul carierei sale solo. S-a cãsãtorit chiar de ziua ei, când a împlinit 30 de ani, pe 21 iunie 2008, cu prietenul ºi împre-

clipul Samba. Tot în 2010 are o serie de concerte în Bulgaria, în cadrul unui turneu care o propulseazã în rândul celor mai cunoscuþi ºi apreciaþi artiºti de la sud de Dunãre. Drept urmare, Samba devine cea mai difuzatã piesã a anului 2010 în Bulgaria. La începutul lui 2011 Andreea lanseazã albumul Best Of – un mix al celor mai importante piese din carierã ºi un nou single – Sexy. În cadrul premiilor RRA 2011, piesa “Love in Brasil” este desemnat cel mai bun cântec latino-dance. Concertul va avea loc sâmbãtã, 24.03.2012, ora 22 la Club 3D Stage - Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol.

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Te pui cu blondele? (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Burlacul III

22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Eu sunt sfârºitul

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Poama acrã (r)

0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi (r) 1:00 În cãutarea fericirii (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Sãrutul care ucide (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:15 Crimele din Midsomer - Concert mortal 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi

21:30 Zonã de impact 23:30 ªtirile Pro TV 0:00 Vânãtoarea lui Octombrie Roºu

Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect

12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 M-a fãcut mama artist 22:15 Trãsniþii - Balul mascat 23:15 Focus Monden 23:45 Odisee chinezeascã

TVR 1 8:00 România, zi de zi! - Prima parte 9:00 România, zi de zi! - Partea a doua 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 12 mese (r) 12:00 Bebe magia 12:25 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului - Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului - Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente (magazin cult.) 16:50 Lozul cel mare (live) 17:40 Legendele palatului - Gyebaek 18:20 Legendele palatului - Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 20:50 Fabrica de staruri 21:10 Zona Zero 22:40 Exclusiv Documentarele Televiziunii Române: O crimã la Chicago 23:50 Ca la carte

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Joi, 22 martie 2012

ªah mat la poliþiºtii lui Liviu Dumitru PADOR – CH a dat ºah A – mat comandantului IPJ Hunedoara, comisarul ºef Liviu Gabriel Dumitru. Asociaþia pentru Apãrarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki a obþinut în instanþã dreptul de a primi informaþii de interes public solicitate încã din luna mai 2011 ºi pe care IPJ Hunedoara a refuzat sã le punã la dispoziþie. În luna mai 2011, Asociaþia pentru Apãrarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR –

CH) a formulat cereri de informaþii de interes public cãtre toate inspectoratele de poliþie din þarã, printre care ºi IPJ Hunedoara, IGPR ºi Direcþia Generalã de Poliþie Bucureºti. Cei de la APADOR – CH solicitau date statistice privind numãrul de persoane conduse la secþiile de poliþie în anii 2009 ºi 2010, precum ºi procedura de înregistrare a acestor persoane la secþii. „Dacã s-ar fi respectat procedura, ar fi trebuit sã aibã un registru separat pentru persoanele conduse la secþie. Am primit un rãspuns, numit de noi <<copy - paste>>, dupã cel comunicat

de IGPR, care spunea cã nu au indicatori statistici. Este în continuare o secretomanie legatã de activitatea Ministerului de Interne ºi o lipsã flagrantã de comunicare », a declarat sociolog Nicoleta Andreescu, expert de drepturile omului.

I

nstanþa le-a dat dreptate

În consecinþã, asociaþia s-a adresat instanþei de judecatã ºi a chemat la barã inspectoratele de poliþie care au refuzat sã le punã datele solicitate la dispoziþie, inclusiv IPJ Hunedoara, reprezentatã de comisarul ºef

Liviu Dumitru. Procesul pe fond, judecat la Tribunalul Bucureºti, a fost pierdut de APADOR – CH, dar reprezentanþii Asociaþiei au atacat sentinþa cu recurs, la Curtea de Apel Bucureºti, unde au avut câºtig de cauzã, iar sentinþa pronunþatã luna aceasta este irevocabilã. Conform deciziei, magistraþii de la Curtea de Apel Bucureºti „obligã pârâtul sã comunice reclamantei informaþiile de interes public solicitate prin cererea nr. 87804/16.05.2011, dupã cum urmeazã: - informaþiile

solicitate la punctul 1 al cererii, - informaþiile necomunicate de la punctul 2, anume copie a registrului cu rubricatura aferentã ºi sã comunice dacã se mai întocmesc ºi alte documente în afara celor indicate în adresa de rãspuns, în caz afirmativ urmând a fi comunicate în copie ºi eventualele formulare tipizate ale acestora, în termen de maxim 30 de zile de la pronunþarea prezentei decizii”. APADOR – CH are în lucru un proiect prin care se încearcã modificarea Legii Poliþiei. Car men COSMAN

Administrator cercetat Clubul Keops transformat în ring de K1 Petroºani ºi Petrila a fost una persoanelor implicate în scandal. lubul Keops din pentru evaziune spontanã, declanºatã pe fondul În cauzã a fost întocmit dosar dministratorul A unei societãþi comerciale din

Hunedoara a intrat în vizorul organelor de cercetare penalã, dupã ce a fost descoperit cã nu a plãtit statului mai bine de 320.000 de lei. În fapt, poliþiºtii Serviciului de Investigare

a Fraudelor au stabilit cã administratorul, în vârstã de 48 ani, în perioada iunie– decembrie 2011, a efectuat achiziþii intracomunitare de materiale de construcþii pe care nu le-a înregistrat în evidenþele contabile ale firmei, sustrãgându-se de la plata taxelor ºi impozitelor datorate statului cu suma de 320.000 lei. În cauzã s-a întocmit un dosar penal în care se efectueazã cercetãri sub supravegherea Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de evaziune fiscalã. Marius MITRACHE

C

Petroºani nu mai este de multã vreme un loc unde tinerii sã vinã sã se distreze fãrã sã-ºi facã griji cã vor ajunge în spital. Bãtãile sunt aici la ordinea zilei, iar clubul Keops s-a transformat din ring de dans, un fel de ring de K1.

Ultimul scandal s-a petrecut chiar miercuri dimineaþa, în jurul orei 2.25, când aici s-au întâlnit douã grupuri de scandalagii, din Cimpa ºi din Petrila. Cã doar unde sã-ºi dea întâlnire dacã nu la Keops... ªi cum s-au întâlnit, beþi fiind, s-au ºi luat la bãtaie. “La faþa locului s-au deplasat imediat mai multe patrule formate din poliþiºti de ordine publicã, care au identificat o parte dintre persoanele implicate în scandal. Tinerii scandalagii care erau în stare de ebrietate ºi au refuzat sã se legitimeze au fost conduºi la sediul Poliþiei, unde au fost identificaþi ºi sancþionaþi contravenþional”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au stabilit cã altercaþia, la care au participat 8 tineri din

consumului de bãuturi alcoolice. Ulterior, patru dintre tinerii implicaþi în scandal, cu vârste cuprinse 20 ºi 30 de ani, din Petroºani, s-au prezentat la Spitalul din Petroºani, unde au primit îngrijiri medicale de specialitate. Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani, în urma cercetãrilor efectuate în cursul nopþii, au reuºit identificare tuturor

penal în care se desfãºoarã cercetãri sub coordonarea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de încãierare, urmând ca în funcþie de probele administrate în cauzã sã se stabileascã participaþia celor implicaþi ºi sã fie luate mãsurile legale care se impun. Marius MITRACHE

4 Actualitate u se mai fac proiecte pentru anveloparea blocurilor. Cel puþin aºa stau lucrurile în Valea Jiului, unde edilii aºteaptã noi reglementãri în domeniu. Nici cei care fac asta pe cheltuiala lor nu sunt încã lãmuriþi ºi mai e nevoie de legi locale ca sã fie ºi scutiþi de taxe.

N

Lucrãrile de izolare termicã au fost sistate cel puþin deocamdatã. Chiar dacã asociaþiile ar strânge banii necesari, primãriile

Cronica Vãii Jiului |Joi, 22 martie 2012

Fãrã anvelopãri ºi deconturi de taxe încã nu pot face lucrãri, pentru cã aºteaptã noi fonduri. Acum nu mai sunt bani în buget ºi singurele fonduri pe care se bazeazã edilii sunt cele europene. “La Primãria Municipiului Petroºani nu a sosit nicio informaþie privind posibilitatea anvelopãrii blocurilor pe fonduri europene. A fost doar o discuþie, care încã nu

s-a concretizat la nivel guvernamental”, spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al acestei instituþii. Nici cei care au pus mânã de la mânã ºi ºi-au izolat singuri blocul nu sunt mai fericiþi. Ei ar putea sã-ºi recupereze banii, dacã nu vor mai plãti impozit, dar nici asta nu e încã stabilit. „Cei care ºi-au

Mii de hectare de teren distruse de incendiile necontrolate Inspectoratului pentru Situaþii de pe raza localitãþilor Deva, Urgenþã au intervenit pentru lichi- Hunedoara, Orãºtie, Petroºani, darea a 37 arderi de vegetaþie Brad, Geoagiu, Orãºtioara, Ilia, uscatã, suprafaþa totalã afectatã Dobra, Râu de Mori ºi Baru. Diana MITRACHE de aceste incendii fiind de 339 hectare, dintre care 54,5 hectare litierã de pãdure. Pentru descurajarea fenomenului de folosire a Potrivit reprezentanþilor focului deschis, în scopul Inspectoratului pentru Situaþii de igienizãrii terenurilor, unt peste 40 de cereri Urgenþã al judeþului Hunedoara autoritãþile locale au decis de la începutul acestei luni, nesoluþionate la primãria sã organizezã patrule pompierii hunedoreni au interPetroºani din partea tinerilor, mixte formate din pomvenit pentru lichidarea a 448 pentru acordarea unor terenuri, pieri, reprezentanþi ai incendii de vegetaþie uscatã ce aºa cum prevede legea. ocoalelor silvice ºi ai s-au manifestat pe aproximativ primãriilor, care vor aplica 2619 hectare, dintre care mai În ultimele luni ale anului trecut, admisancþiuni cuprinse între bine de 450 de hectare sunt nistraþia localã, din fondul sãu, a acordat litierã de pãdure. 1.000 ºi 2.500 de lei Viorel Demean, inspector ºef fermierilor care utilizeazã 25 de terenuri, însã pentru cã nu s-au apucat de construit pe ele, o condiþie ISU spune cã numai pe parcursul acest procedeu. obligatori de altfel, multe familii au rãmas zilei de marþi angajaþii Patrulele vor acþiona fãrã aceste pãmânturi. „Au fost acordate 16 parcele de teren pentru tineri în vederea construirii de locuinþe, mai sunt 43 de cereri înregistrate la primãria Petroºani, iar la 9 dintre cei care au primit teren în folosinþã, le-a fost retras dreptul de construire”, ne-a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt la primãria Petroºani. Deocamdatã, la primãrie deºi sunt zeci de cereri înregistrate, nu se mai repartizeazã parcele de teren. De altfel, nu a fost datã niciuna de la începutul anului ºi pânã acum. “În acest moment nu existã terenuri disponibile pânã la finalizarea Planului Urbanistic General, care se aflã în stadiul de avize”, a mai spus Taºcã. Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera Luiza ANDRONACHE

este 2.600 de hectare de teren din judeþul Hunedoara au fost distruse numai în aceastã lunã de incendiile necontrolate de vegetaþie.

P

Terenuri date ºi luate

S

anvelopat singuri blocurile pe cheltuiala proprie nu pot deocamdatã sã fie scutiþi de plata impozitelor locale. Acest lucru va fi posibil dupã adoptarea unei hotãrâri de consiliu, dar deocamdatã nu s-a luat acest lucru în discuþie”, a mai spus Nicu Taºcã. Anul trecut primãria din Petroºani a reuºit sã finanþeze izolarea termicã a mai multor blocuri ºi construirea acoperiºurilor la alte câteva. Lucrãrile au fost finalizate în toamna trecutã ºi de atunci nimeni nu a mai depus proiecte. Diana MITRACHE

Ziua Mondialã a Apei, ediþia XX n mileniul III, când omenirea a evoluat într-atât încât putem face lucruri aproape imposibil de imaginat acum 20, 30 de ani, din pãcate, constatãm, cã suntem din ce în ce mai limitaþi.

Î

Limitaþi din punct de vedere ar resurselor. Apa, un bun de la Dumnezeu ºi oferit nouã prin minunea naturii, deºi pare ceva la care nu ne gândim niciodatã, ar trebui totuºi sã ne îngrijoreze. Resursele, deºi regenerabile, trebuie protejate ºi nu risipite cum din pãcate facem acum. Este greu de crezut, dar în timp ce mulþi dintre noi uitãm apa curând la robinet, în lume sunt câteva milioane de oameni însetaþi, care ar face orice pentru o picãturã din ceea ce ne þine în viaþã. Astãzi, 22 martie, se celebreazã pentru a XX-a oarã Ziua Mondialã a Apei. Manifestãrile dedicate acestei zile, în toatã lumea se organizeazã sub sloganul “Omenirea este însetatã din cauza nevoilor de hranã”, pentru a conºtientiza opinia publicã în privinþa risipei resurselor de apã, a importanþei acestor resurse pentru securitatea alimentarã ºi implicit pentru sãnãtatea populaþiei. Apa reprezintã o resursã regenerabilã, dar cu potenþial finit ce trebuie protejat azi pentru a lãsa ºanse la viaþã ºi generaþiilor viitoare. Pentru a marca Ziua Mondialã a Apei, în acest an, Sistemul Hidrotehnic Petroºani desfãºoarã astãzi acþiuni educative cu aceastã tematicã la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi din Petrila ºi la ªcoala Generalã nr. 7 din Petroºani. Ziua Mondialã a Apei se sãrbãtoreºte la iniþiativa Organizaþiei Naþiunilor Unite din anul 1992. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Joi, 22 martie 2012

Încep exproprierile pe tronsonul Lugoj – Deva uvernul a decis declanºarea G procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentul autostrãzii Lugoj – Deva.

Buhãescu vrea cea mai tare Casã de Culturã din Valea Jiului a Uricani, de reabilitarea ºi modernizarea Casei de Culturã se vorbeºte de câþiva ani, însã fãrã niciun rezultat pânã acum. Aceastã clãdire, în urmã cu câþiva ani a trecut prin câteva reparaþii, însã minime.

L

În prezent, edificiul are nevoie de o reabilitare serioasã, în special în interior. Primarul Dãnuþ Buhãescu este optimist vizavi de acest proiect. “Pentru Casa de Culturã de la Uricani ne-a venit ºi nouã rândul. Cei de la INSEMEX au realizat proiectul tehnic ºi urmeazã sã se þinã licitaþia, la Agenþia Naþionalã pentru Zonele Miniere ºi ar trebui ca în vara aceastã sã înceapã lucrãrile. Finanþarea nerambursabilã este de 17 miliarde de lei vechi, iar noi am depus într-un cont partea noastrã de con-

tribuþie de vreun miliard ºi douã sute de milioane de lei vechi, însã s-ar putea sã mai fie nevoie de încã vreo 3 miliarde. Am spus cã, pentru a nu tãia nimic din lucrãrile necesare, oricât ar fi în plus, am fi dispuºi sã suportãm din bugetul local. Casa de culturã, în condiþiile în care am executa toate lucrãrile prinse în proiect, ar fi întradevãr cea mai modernã din Valea Jiului, cu siguranþã”, a afirmat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani.

Pardon, de Moº Crãciun. Dar unde ar exista culturã mai profund, aºa?! Eu cred cã ar trebui sã apreciaþi fenomenul acesta, faptul cã administraþia de la Uricani face eforturi ºi investeºte în culturã ºi sport în comparaþie cu alte administraþii care au bani cu sacii ºi care se zgârcesc. Sã întrebaþi câþi bani alocã celelalte adminis-

eabilitare, reabilitare, dar cultura?

R

Vorbim de necesitatea reabilitãrii unei instituþii de culturã, însã întrebarea este, la fel ca ºi în cazul celorlalte oraºe, aici se mai face culturã? L-am întrebat astfel pe primarul Buhãescu, când s-a organizat ultimul spectacol… “De Zilele Oraºului…

traþii caselor de culturã, dacã le mai au sau dacã nu le-au privatizat…”, a mai declarat Dãnuþ Buãescu. Dar, asta nu este tot. Primarul de la Uricani are ºi o viziune proprie despre actul cultural, fãcând o paralelã cu imaginea zonei. “În Valea Jiului, ºtiþi foarte bine cã am fost blamaþi. Minerii, doar ºpriþuri , doar scandaluri….Ori când cineva încearcã sã þinã steagul în sus pentru a încerca sã sprijine actul de culturã, în special cu adresabilitate la cei mici, pentru cã ei trebuie sã fie sprijiniþi, iar timpul sã le fie ocupat cu sport ºi culturã….Oricum, dom’le, omul decât sã meargã la cârciumã sau sã facã alte prostii…Copiii trebuie sã fie ajutaþi sã-ºi ocupe timpul liber cu asemenea activitãþi. Dar, nu este obligatoriu, recunosc”, a mai afirmat Buhãescu. Luiza ANDRONACHE

Hotãrârea de Guvern creeazã cadrul necesar continuãrii dezvoltãrii infrastructurii rutiere din România, cu impact asupra judeþului Hunedoara, dupã cum spune secretarul general al Guvernului, Attila Dezsi.

De asemenea, a fost adoptatã hotãrârea pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier naþional de cãtre Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România S.A., a unei suprafeþe de 16,4 ha, proprietate publicã a statului, în vederea realizãrii obiectivului „Execuþie autostrada Orãºtie – Sibiu”. “Hotãrârile adoptate astãzi sunt deosebit de importante pentru judeþul Hunedoara, întrucât creeazã cadrul necesar legãrii tronsonului de autostradã ce se construieºte în judeþul Hunedoara de tronsonul Lugoj - Timiºoara – Arad – Nãdlac precum ºi continuarea, cu respectarea graficului de execuþie, a lucrãrilor de construcþie a autostrãzii, a precizat Attila Dézsi. Car men COSMAN

Cãsuþele minerilor, pierdute la ruleta datoriilor ompania Naþionalã a Huilei Petroºani pierde cãsuþele minerilor de la Eforie, din cauza datoriilor istorice.

C

Cãsuþele aparþin Exploatãrii Miniere Paroºeni ºi vor fi date în platã odatã cu celelalte active ale minelor intrate pe program de închidere.

Cele 30 de cãsuþe de vacanþã din Eforie Nord aparþin minei Paroºeni ºi au fost puse sub sechestru asigurator în anul 2004 de Direcþia Generalã a Finanþelor Publice, în contul datoriilor la bugetul de stat, alãturi de alte active al Companiei. De-a lungul timpului CNH a fãcut demersuri pentru scoaterea de sub sechestru ºi

preluarea în custodie a cãsuþelor de vacanþã, însã fãrã nici un rezultat. În 2006, au fost scoase la vânzare de Administraþia Finanþelor Publice Eforie, dar reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani au contestat licitaþia pe motiv cã preþul stabilit iniþial, de 165.000 lei, este mult mai mic decât valoarea realã a acestora. Instanþa a acceptat contestaþia ºi printr-o reevaluare a fost stabilit preþul de pornire al licitaþiei la 360.000 de lei. Numai cã nici aºa CNH nu a fost de acord cu vânzarea lor, atât din cauzã cã nu le-a putut achiziþiona, cât ºi a situaþiei juridice a terenului pe care sunt construite. Dupã plimbarea lor prin instanþã, cãsuþele ortacilor de la Paroºeni vor ajunge direct la Ministerul Economiei. „Cãsuþele de la Paroºeni vor fi date în

platã ca active ale minei Paroºeni. Sechestrul de la AVAS a fost mutat la ANAF ºi vor fi date îna dministrarea Ministerului Economiei ºi Comerþului”, a declarat directorul general al CNH, Constantin Jujan. Potrivit datelor oficiale, datoria la bugetul de stat a celor trei mine neviabile ce intrã pe program de închidere – Paroºeni, Petrila ºi Uricani – este de 490 de milioane de euro. În acelaºi timp, valoarea activelor celor trei sub-

unitãþi este de numai 60 de milioane de euro, ceea ce înseamnã cã suma totalã nu se va putea recupera niciodatã. Dar, conform deciziei Executivului, bunurile identificate le ia ANAF, în contul datoriei, iar diferenþa se ºterge. În aceste condiþii, noua societate ce va fi înfiinþatã dupã jumãtatea acestui an pentru administrarea subunitãþilor extractive intrate în program de închidere va scãpa de datoriile istorice. Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului |Joi, 22 martie 2012

6 Politic

Politic 7

Petrila, oraºul pe care numai un nebun se aventureazã sã-l conducã etrila este catalogatã ca fiind zona unde numai un nebun se aventureazã în a o conduce, având în vedere rãzboiele interminabile între ”gicã contra” – PSD, ”aroganþii” – PNL ºi ”rãul de la putere” – PDL. Doar cã ”gicã contra” ºi ”aroganþii” trebuie acum sã se iubeascã pe tunurile rãboielor lor ºi nu le iese.

P

Înverºunarea se transmite, se pare, din generaþie în generaþie la PSD Petrila. Ca ºi în alte zone ale þãrii, existã o ”duºmãnie” ridicatã la rang de virtute. Dar a fi consecvent, statornic în relaþiile interumane de orice fel, chiar ºi politice, înseamnã ºi a nu evolua ºi a persista, uneori, în greºealã. Petrila este catalogatã ca fiind zona unde numai un

nebun se aventureazã în a o conduce, având în vedere rãzboiele interminabile între ”gicã contra” – PSD, ”aroganþii” – PNL ºi ”rãul de la putere” – PDL. Doar cã ”gicã contra” ºi ”aroganþii” trebuie acum sã se iubeascã pe tunurile rãboielor lor, conform deciziei de la centru, ºi nu le iese. Inima zice nu ºi nu în PSD. Motivul este alianþa fãcutã de PDL Petrila ºi PNL imediat dupã alegerile locale trecute, drept pentru care Constantin Ramaºcanu, liderul local al PNL este viceprimar, secundul lui Ilie Pãducel – PDL. Dar ºi opiniile diferite în adoptarea unor hotãrâri ale consiliului local sunt... cuiele lui Pepelea. Fostul preºedinte liberal Gheorghe Cioarã, tot din vechea gardã ca ºi cei de acum, animat de aceeaºi respingere faþã de Ilie Pãducel, a consemnat în protocolul de înfiinþare a USL – cu omul Pãducel, niciodatã colaborare! Aceeaºi înverºunare ºi lipsa de viziune a lui Gh. Cioarã a fost sancþionatã, liderii judeþeni orin Sanda, contracandiscoþându-l pe tuºã. datul lui Dãnuþ Mai tânãrul Constantin Buhãescu la Primãria oraºului Ramaºcanu, cel care i-a luat Uricani din partea PPDD, locul lui Cioarã, este din altã a fost dat în judecatã chiar de generaþie ºi ca urmare s-a primul om al urbei, din cauzã orientat pe ce vrea poporul. cã ºi-a permis sã-ºi spunã ªi poporul, în majoritate, îl vrea, încã, pe Ilie Pãducel – opiniile într-o emisiune momârlanul tenace, care a televizatã. rezolvat multe cu agenda sub braþ, pe la uºile Bucureºtiului. În plângerea înaintatã magistraþilor Ca urmare, Ramaºcanu a petroºeneni, Buhãescu se plânge cã lucrat, fãrã sã recunoascã, în i-au fost lezate demnitatea ºi onoare, sensul atragerii lui Pãducel ºi a onoare pe care a stabilit-o la suma de voturilor sale cãtre PNL, lucru 25.000 de lei. ”În cursul lunii februarie, postul de ce ar fi adus USL-ului un viitor primar fãrã prea mari eforturi. televiziune TV Parâng a difuzat emisiunea ”Analizã finalã” moderatã de cãtre numitul Andrei Vlad, emisiune în care cei doi pârâþi (invitaþii emisiunii, Sorin Sanda ºi Fane Bãutu – n.r.) mi-au adus o serie de acuzaþii grave, nefondate ºi care sunt în mãsurã sã-mi lezeze demnitatea ºi onoarea. Toatã emisiunea abundã în susþineri nereale, se foloseºte un limbaj tendenþios lãsând sã se creadã cã uricãnenii au la conducere o persoanã coruptã, care nu urmãreºte decât bunãstarea lui ºi a familiei sale în detrimentul intereselor care m-au ales”, aratã Buhãescu în tânguirea kilometricã înaintatã instanþei. Totodatã, Buhãescu a reacþionat ºi la afirmaþiile lui Sorin Sanda, din timpul emisiunii, legate de faptul cã familia primarului se înfruptã din bani publici. ”Eu nu am cuvinte sã-l cataloghez pe acest individ. Cum poþi sã îþi pui viitorul socru consilier personal… Sunt bani publici ºi vin gratis, sunt mai buni decât cei munciþi… În casã, nu ºtiu cum se adreseazã, doamna consilier?”, se întreba în cadrul aceleaºi emisiuni Sorin Sanda, care atrãgea atenþia cã nu e normal sã îþi pui socrul ºi soþia pe post de consilieri personali, plãtiþi din banii uricãnenilor.

S

PSD Petrila recunoºte cã deºi s-a constituit uniunea cu PNL ºi PC, aceastã Uniune Social Democratã existã doar pe hârtie, pentru cã ”PSD are destule cadre dintre care sã desemneze un candidat fãrã sã importe (…) noi ne-am pãstrat poziþia”, a declarat Gheorghe Bobar, lidelul social democraþilor de la Petrila. Adicã aceeaºi atitudine de pe vremea conducerii lui Dumitru Rãscolean, când tensiunile între PSD ºi primarul în funcþie erau la maxim. Gh. Bobar a motivat ”pãstrarea poziþiei” prin faptul cã aceiaºi oameni, în mare parte, se aflã ºi acum în echipa de conducere a PSD. Adicã aici sângele nu a fost împrospãtat, deci nici viziunea despre viaþã ºi lume. În timp ce liberalul Ramaºcanu declarã cã: ”noi suntem dispuºi sã ne aliniem USL. Din presã am aflat cã PSD Petrila a luat aceastã hotãrâre de a candida separat. Ar fi trebuit sã discutãm clar. Dar dacã asta este dorinþa PSD, noi ne vom concentra pe organizaþia nostrã”, social democratul Gh. Bobar este

Cu Buhãescu

COLÞUL LUI DENIS

despre prostia omeneascã… Dar Buhãescu s-a simþit lezat de afirmaþiile legate de aceastã stare anormalã a lucrurilor, nu de imoralitatea în care se zbate de ani buni. ”Atacurilor furibunde ale lui Sorin Sandalã nu au scãpat nici familia subsemnatului. Astfel se fac referiri la socrul meu ºi soþia acestuia, încercându-se acreditarea ideii cã aceºtia îmi oferã paravanul perfect pentru a-mi justifica achiziþia maºinii personale, cã socrul meu ia bani publici în mod gratis fãrã sã munceascã pentru ei, toate

atacurile culminând cu referiri la soþia mea la modul în care ne adresãm unul altuia la noi în casã etc. Acest gen de exprimãri, care lovesc în familie îmi lezeazã în mod evident atât onoarea ºi demnitatea, cât ºi dreptul la intimitatea vieþii private, eu ca persoanã publicã putând fi criticat pentru ceea ce fac în calitatea mea de primar. Viaþa mea particularã nu poate face obiectul nici unei batjocoriri din partea nimãnui iar prin aceastã acþiune, instanþa de judecatã este chematã sã ia atitudine cu privire

la astfel de comportamente ºi sã le sancþioneze”, mai spune Dãnuþ Buhãescu. În replicã, Sorin Sanda, preºedintele PPDD Uricani, spune cã în urma emisiunii, Buhãescu a reacþionat aºa cum a vrut el. ”Buhãescu întotdeauna face numai cum vreau eu, e foarte previzibil. Eu voiam sã mã dea în judecatã, pentru cã aºa puteam pune mâna pe contractele de achiziþii de care am vorbit în emisiune, contracte pe care altfel refuzã sã le dea. Instanþa îl va obliga sã mi le dea, fiindcã ce a dat el pânã acum nu sunt contractele cu preþuri finale. Mã amuzã cât de previzibil este omul acesta, îi ºtiu fiecare vorbã, fiecare gest, mã amuzã dar într-un fel îmi este ºi milã de el. Reacþioneazã ca un iepure fricos, simte cã i se clatinã scaunul. Nu îi este comod cã în ultimul sondaj a ieºit sub nivelul partidului”, a declarat Sorin Sanda. Cât despre acuzaþiile legate de lezarea demnitãþii ºi onoarei familiei lui Buhãescu, Sorin Sanda precizeazã cã familia lui Buhãescu se ghiftuieºte pe bani publici. ”Eu plãtesc taxe ºi impozite de milioane la Primãria Uricani sã-i fac bugetul lui Buhãescu ºi nevestei lui, cu socru, cu cãþel, cu purcel, toþi angajaþi ai Primãriei Uricani, pe banii uricãnenilor. Iar el cu minunata lui nevastã mi-au trimis controale pe cap, care au plecat aºa cum au venit, cã nu au gãsit nereguli. Când nici planul privind închiderea firmelor mele nu a mers, m-a dat în judecatã, crezând cã mã þine ocupat. Nici nu ºtie ce serviciu mi-a fãcut. Mie mi-ar fi ruºine sã mã dau împuºcat în aripã, când de fapt mi-am pus nevasta ºi socrul con-

intransigent, chiar rigid. ”USL nu a funcþionat niciodatã la Petrila. Noi ne-am vãzut de treabã… Nici pe vremea lui Rãscolean nu am colaborat cu Ilie Pãducel, nici acum prin PNL” – a precizat Gheorghe Bobar. Deºi PNL ºi PSD filialele judeþene au încercat sã explice cã rigiditatea nu foloseºte îndemnând cele douã formaþiuni locale ” Iubiþi-vã pe tunuri! / Iubiþi-vã pânã le veþi hodorogi”, social democraþii petrileni sunt încremeniþi în hotãrâre. Nici conducerea lor centralã nu au reuºit sã-i convingã de faptul cã se pierd bani grei europeni ºi venituri la bugetul local dacã persistã sã se împotriveascã deponeului ecologic de sus, de pe dealurile Petrilei, unde acum gunoiul stã împrãºtiat, primejdios ºi infecþios, pe suprafeþe mari. ªi au pierdut petrilenii. Ideile constructive ar trebui susþinute, indiferent de culoarea politicã ºi mai ales, petrilenii au nevoie de oameni cu minþi deschise în fruntea urbei. Ileana FIRÞULESCU

silieri personali, care câºtigã o grãmadã de bani într-un oraº cu câteva mii de locuitori. Sã nu vorbeascã Buhãescu despre demnitate ºi onoare, cã el nu ºtie ce înseamnã. Cel care de ani de zile îmi atacã neîncetat familia ºi copiii este el, iar ei nu sunt persoane publice, ci contribuabili sã le fie lui ºi nevestei lui bine. ªi toatã lumea ºtie cum vorbeºte acest rebut genetic despre familia mea, este cel mai josnic personaj pe care eu l-am cunoscut vreodatã. Mie îmi place dacã mã lupt, sã mã lupt cu cineva pe mãsura mea, nu cu unul care are un neuron ce se zbate disperat într-o dentritã ºi un axon. E drept cã am învãþat cã un prost poate fi periculos, cã are mintea odihnitã, dar când vine vorba de Buhãescu nu este cazul, cã are ºi sfãtuitori foarte proºti, care-l sug de bani ºi îmi creeazã mie avantaje întotdeauna”, mai spune Sorin Sanda. Anamaria NEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului |Joi, 22 martie 2012

6 Politic

Politic 7

Petrila, oraºul pe care numai un nebun se aventureazã sã-l conducã etrila este catalogatã ca fiind zona unde numai un nebun se aventureazã în a o conduce, având în vedere rãzboiele interminabile între ”gicã contra” – PSD, ”aroganþii” – PNL ºi ”rãul de la putere” – PDL. Doar cã ”gicã contra” ºi ”aroganþii” trebuie acum sã se iubeascã pe tunurile rãboielor lor ºi nu le iese.

P

Înverºunarea se transmite, se pare, din generaþie în generaþie la PSD Petrila. Ca ºi în alte zone ale þãrii, existã o ”duºmãnie” ridicatã la rang de virtute. Dar a fi consecvent, statornic în relaþiile interumane de orice fel, chiar ºi politice, înseamnã ºi a nu evolua ºi a persista, uneori, în greºealã. Petrila este catalogatã ca fiind zona unde numai un

nebun se aventureazã în a o conduce, având în vedere rãzboiele interminabile între ”gicã contra” – PSD, ”aroganþii” – PNL ºi ”rãul de la putere” – PDL. Doar cã ”gicã contra” ºi ”aroganþii” trebuie acum sã se iubeascã pe tunurile rãboielor lor, conform deciziei de la centru, ºi nu le iese. Inima zice nu ºi nu în PSD. Motivul este alianþa fãcutã de PDL Petrila ºi PNL imediat dupã alegerile locale trecute, drept pentru care Constantin Ramaºcanu, liderul local al PNL este viceprimar, secundul lui Ilie Pãducel – PDL. Dar ºi opiniile diferite în adoptarea unor hotãrâri ale consiliului local sunt... cuiele lui Pepelea. Fostul preºedinte liberal Gheorghe Cioarã, tot din vechea gardã ca ºi cei de acum, animat de aceeaºi respingere faþã de Ilie Pãducel, a consemnat în protocolul de înfiinþare a USL – cu omul Pãducel, niciodatã colaborare! Aceeaºi înverºunare ºi lipsa de viziune a lui Gh. Cioarã a fost sancþionatã, liderii judeþeni orin Sanda, contracandiscoþându-l pe tuºã. datul lui Dãnuþ Mai tânãrul Constantin Buhãescu la Primãria oraºului Ramaºcanu, cel care i-a luat Uricani din partea PPDD, locul lui Cioarã, este din altã a fost dat în judecatã chiar de generaþie ºi ca urmare s-a primul om al urbei, din cauzã orientat pe ce vrea poporul. cã ºi-a permis sã-ºi spunã ªi poporul, în majoritate, îl vrea, încã, pe Ilie Pãducel – opiniile într-o emisiune momârlanul tenace, care a televizatã. rezolvat multe cu agenda sub braþ, pe la uºile Bucureºtiului. În plângerea înaintatã magistraþilor Ca urmare, Ramaºcanu a petroºeneni, Buhãescu se plânge cã lucrat, fãrã sã recunoascã, în i-au fost lezate demnitatea ºi onoare, sensul atragerii lui Pãducel ºi a onoare pe care a stabilit-o la suma de voturilor sale cãtre PNL, lucru 25.000 de lei. ”În cursul lunii februarie, postul de ce ar fi adus USL-ului un viitor primar fãrã prea mari eforturi. televiziune TV Parâng a difuzat emisiunea ”Analizã finalã” moderatã de cãtre numitul Andrei Vlad, emisiune în care cei doi pârâþi (invitaþii emisiunii, Sorin Sanda ºi Fane Bãutu – n.r.) mi-au adus o serie de acuzaþii grave, nefondate ºi care sunt în mãsurã sã-mi lezeze demnitatea ºi onoarea. Toatã emisiunea abundã în susþineri nereale, se foloseºte un limbaj tendenþios lãsând sã se creadã cã uricãnenii au la conducere o persoanã coruptã, care nu urmãreºte decât bunãstarea lui ºi a familiei sale în detrimentul intereselor care m-au ales”, aratã Buhãescu în tânguirea kilometricã înaintatã instanþei. Totodatã, Buhãescu a reacþionat ºi la afirmaþiile lui Sorin Sanda, din timpul emisiunii, legate de faptul cã familia primarului se înfruptã din bani publici. ”Eu nu am cuvinte sã-l cataloghez pe acest individ. Cum poþi sã îþi pui viitorul socru consilier personal… Sunt bani publici ºi vin gratis, sunt mai buni decât cei munciþi… În casã, nu ºtiu cum se adreseazã, doamna consilier?”, se întreba în cadrul aceleaºi emisiuni Sorin Sanda, care atrãgea atenþia cã nu e normal sã îþi pui socrul ºi soþia pe post de consilieri personali, plãtiþi din banii uricãnenilor.

S

PSD Petrila recunoºte cã deºi s-a constituit uniunea cu PNL ºi PC, aceastã Uniune Social Democratã existã doar pe hârtie, pentru cã ”PSD are destule cadre dintre care sã desemneze un candidat fãrã sã importe (…) noi ne-am pãstrat poziþia”, a declarat Gheorghe Bobar, lidelul social democraþilor de la Petrila. Adicã aceeaºi atitudine de pe vremea conducerii lui Dumitru Rãscolean, când tensiunile între PSD ºi primarul în funcþie erau la maxim. Gh. Bobar a motivat ”pãstrarea poziþiei” prin faptul cã aceiaºi oameni, în mare parte, se aflã ºi acum în echipa de conducere a PSD. Adicã aici sângele nu a fost împrospãtat, deci nici viziunea despre viaþã ºi lume. În timp ce liberalul Ramaºcanu declarã cã: ”noi suntem dispuºi sã ne aliniem USL. Din presã am aflat cã PSD Petrila a luat aceastã hotãrâre de a candida separat. Ar fi trebuit sã discutãm clar. Dar dacã asta este dorinþa PSD, noi ne vom concentra pe organizaþia nostrã”, social democratul Gh. Bobar este

Cu Buhãescu

COLÞUL LUI DENIS

despre prostia omeneascã… Dar Buhãescu s-a simþit lezat de afirmaþiile legate de aceastã stare anormalã a lucrurilor, nu de imoralitatea în care se zbate de ani buni. ”Atacurilor furibunde ale lui Sorin Sandalã nu au scãpat nici familia subsemnatului. Astfel se fac referiri la socrul meu ºi soþia acestuia, încercându-se acreditarea ideii cã aceºtia îmi oferã paravanul perfect pentru a-mi justifica achiziþia maºinii personale, cã socrul meu ia bani publici în mod gratis fãrã sã munceascã pentru ei, toate

atacurile culminând cu referiri la soþia mea la modul în care ne adresãm unul altuia la noi în casã etc. Acest gen de exprimãri, care lovesc în familie îmi lezeazã în mod evident atât onoarea ºi demnitatea, cât ºi dreptul la intimitatea vieþii private, eu ca persoanã publicã putând fi criticat pentru ceea ce fac în calitatea mea de primar. Viaþa mea particularã nu poate face obiectul nici unei batjocoriri din partea nimãnui iar prin aceastã acþiune, instanþa de judecatã este chematã sã ia atitudine cu privire

la astfel de comportamente ºi sã le sancþioneze”, mai spune Dãnuþ Buhãescu. În replicã, Sorin Sanda, preºedintele PPDD Uricani, spune cã în urma emisiunii, Buhãescu a reacþionat aºa cum a vrut el. ”Buhãescu întotdeauna face numai cum vreau eu, e foarte previzibil. Eu voiam sã mã dea în judecatã, pentru cã aºa puteam pune mâna pe contractele de achiziþii de care am vorbit în emisiune, contracte pe care altfel refuzã sã le dea. Instanþa îl va obliga sã mi le dea, fiindcã ce a dat el pânã acum nu sunt contractele cu preþuri finale. Mã amuzã cât de previzibil este omul acesta, îi ºtiu fiecare vorbã, fiecare gest, mã amuzã dar într-un fel îmi este ºi milã de el. Reacþioneazã ca un iepure fricos, simte cã i se clatinã scaunul. Nu îi este comod cã în ultimul sondaj a ieºit sub nivelul partidului”, a declarat Sorin Sanda. Cât despre acuzaþiile legate de lezarea demnitãþii ºi onoarei familiei lui Buhãescu, Sorin Sanda precizeazã cã familia lui Buhãescu se ghiftuieºte pe bani publici. ”Eu plãtesc taxe ºi impozite de milioane la Primãria Uricani sã-i fac bugetul lui Buhãescu ºi nevestei lui, cu socru, cu cãþel, cu purcel, toþi angajaþi ai Primãriei Uricani, pe banii uricãnenilor. Iar el cu minunata lui nevastã mi-au trimis controale pe cap, care au plecat aºa cum au venit, cã nu au gãsit nereguli. Când nici planul privind închiderea firmelor mele nu a mers, m-a dat în judecatã, crezând cã mã þine ocupat. Nici nu ºtie ce serviciu mi-a fãcut. Mie mi-ar fi ruºine sã mã dau împuºcat în aripã, când de fapt mi-am pus nevasta ºi socrul con-

intransigent, chiar rigid. ”USL nu a funcþionat niciodatã la Petrila. Noi ne-am vãzut de treabã… Nici pe vremea lui Rãscolean nu am colaborat cu Ilie Pãducel, nici acum prin PNL” – a precizat Gheorghe Bobar. Deºi PNL ºi PSD filialele judeþene au încercat sã explice cã rigiditatea nu foloseºte îndemnând cele douã formaþiuni locale ” Iubiþi-vã pe tunuri! / Iubiþi-vã pânã le veþi hodorogi”, social democraþii petrileni sunt încremeniþi în hotãrâre. Nici conducerea lor centralã nu au reuºit sã-i convingã de faptul cã se pierd bani grei europeni ºi venituri la bugetul local dacã persistã sã se împotriveascã deponeului ecologic de sus, de pe dealurile Petrilei, unde acum gunoiul stã împrãºtiat, primejdios ºi infecþios, pe suprafeþe mari. ªi au pierdut petrilenii. Ideile constructive ar trebui susþinute, indiferent de culoarea politicã ºi mai ales, petrilenii au nevoie de oameni cu minþi deschise în fruntea urbei. Ileana FIRÞULESCU

silieri personali, care câºtigã o grãmadã de bani într-un oraº cu câteva mii de locuitori. Sã nu vorbeascã Buhãescu despre demnitate ºi onoare, cã el nu ºtie ce înseamnã. Cel care de ani de zile îmi atacã neîncetat familia ºi copiii este el, iar ei nu sunt persoane publice, ci contribuabili sã le fie lui ºi nevestei lui bine. ªi toatã lumea ºtie cum vorbeºte acest rebut genetic despre familia mea, este cel mai josnic personaj pe care eu l-am cunoscut vreodatã. Mie îmi place dacã mã lupt, sã mã lupt cu cineva pe mãsura mea, nu cu unul care are un neuron ce se zbate disperat într-o dentritã ºi un axon. E drept cã am învãþat cã un prost poate fi periculos, cã are mintea odihnitã, dar când vine vorba de Buhãescu nu este cazul, cã are ºi sfãtuitori foarte proºti, care-l sug de bani ºi îmi creeazã mie avantaje întotdeauna”, mai spune Sorin Sanda. Anamaria NEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului |Joi, 22 martie 2012

8 Actualitate

Valea Jiului, neinteresantã!?

De ce ne taie Europa fondurile

ªapte ani de aºteptãri pentru avizarea proiectelor pe bani europeni C

oar Petrila ºi Lupeniul au luptat între patru ºi ºapte ani pentru aprobarea proiectelor din fonduri europene. Situaþia este generalã, drept pentru care Comisia Europenã pentru Politici Regionale declarã cã UE ne va tãia fondurile. Pentru a nu se întâmpla acest lucru România trebuie sã absoarbã sãptãmãnal 30 milioane euro, în 2012.

D

Birocraþia sau lipsa de interes a instituþiilor, care se ocupã cu evaluarea ºi avizarea proiectelor venite din teritoriu pentru finanþãri din fonduri europene, a dus la punerea în pericol a acordãrii acestor bani. Dupã ameninþãrile Comisiei Europene pentru Politici Regionale - cã este posibil sã pierdem finanþãrile pentru cã nu absorbim bani europeni în ritmul stabilit, în timp ce alte þãri sãrace au imperioasã nevoie de acest ajutor - s-a încercat, prin crearea unui minister special, accelerarea acestui proces, dar în zadar. Birocraþia stufoasã, lipsa de personal, bâlbâiala, fac drumul acestor proiecte sã devinã lung cât o viaþã de… douã guverne. Decalaraþia de sãptãmâna aceasta a comisarul UE pentru Politicã Regionalã, Johannes Hahn, a fost halucinantã. România trebuie sã absoarbã sãptãmânal o sumã uriasã pentru a se încadra în condiþiile acceptate de comun acord. “Doar pentru acest an ar fi necesar sã primiþi plãþi de peste 30 milioane euro sau 131 milioane lei pe sãptãmânã, pânã la finele anului 2012, pentru a îndeplini toate criteriile”, a precizat Johannes Hahn.

- ºapte ani penP SD tru ºase proiecte

Doar în douã localitãþi din Valea Jiului, una condusã de un primar PDL, alta – de un pri-

mar PSD, se luptã de ani buni pentru a nu lãsa sã treacã pe lângã ei aceastã oportunitate, de finanþare europeanã în condiþiile în care respectivele localitãþi nu ar fi dispus de aceºti bani niciodatã. La Lupeni, au fost depuse 22 de proiecte, cele mai multe având o vechime de circa ºapte ani. Acestea se aflã în diferite stadii de parcurs al drumului lung ºi greu cãtre banii europeni. ªase dintre aceste proiecte sunt aprobate, dar ºi dupã aprobare mai sunt necesare avize ºi avizuleþe, apoi licitaþiile pentru lucrãri, licitaþiile pentru ºantier, care la rândul lor au nevoie de alte avize ºi totul manâncã timp. La lupeni, este vorba de finanþarea a 13 drumuri ºi douã poduri, refacerea Palatului Cultural, reconstrucþia centrului vechi, sisteme de supraveghere, termoizolarea unor blocuri etc. Un amplu proiect privind construirea a 10.000 de km drumuri - în care erau cuprinse ºi drumurile judeþene, deci ºi cel spre staþiunea Straja Lupeni – a fost stopat de instituþiile abilitate. ”De ºapte ani am întocmit ºi am depus aceste proiecte ºi abia de un an s-au mai miºcat lucrurile. Existã aprobãrile pentru finanþare, dar pânã acolo mai sunt multe de fãcut ºi metodologia este greoaie. De exemplu la cele aprobate, licitaþiile de ºantier au fost din nou amânate ºi amânãrile astea înseamnã timp preþios. Pe urmã, pentru Palatul Cultural ne-au anulat, cei de la ADR, demersurile de trei ori, pentru cã ei sunt obligaþi sã dea rãspunsul în 15 zile pentru ca noi sã trecem la etapa urmãtoare. Dar pentru cã sunt puþini, nu au timpul necesar ºi atunci trimiþi din nou pânã nimereºti momentul când îþi poate vedea documentaþia ºi pentru a-þi rãspunde. Foarte greu ºi foarte stufos sistemul acesta ºi uite cã pierdem bani ºi timp”- a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

a PDL, ceva mai L repejor – între patru ºi doi ani La Petrila, lucrurile se miºcã ceva mai repejor comparativ cu Lupeniul, având în vedere cã localitatea este pãstoritã de un primar PDL. Doar cã ºi acesta ºi-a tocit opincile pânã la avizul final. Pentru cã priomarul Ilie Pãducel se afla la momentul documentãrii chiar la uºa Ministerului Dezvoltãrii, viceprimarul Constantin Ramaºcanu ne-a vorbit despre proiectele europene ºi parcursul lor. ”Unele proiecte se aflã în diverse stadii de evaluare tehnicã ºi economicã, altele aprobate se deruleazã, altele s-au încheiat” – a declarat Ramaºcanu. Durata medie de la

cerere pânã la semnarea contractelor este de circa patru ani, deci ceva mai scurt timpul, cu vreo trei ani, comparativ cu Lupeniul PSD-ist. Proiectul privind costrucþia ºi mobilarea strãzii Republicii, a fost depus în anul 2008, în iulie 2009 a fost revizuit ºi ulterior aprobat în prezent este finalizat. Altul, modernizarea de strãzi ºi parcãri cap de linie Petrila-cap de linie Lonea, în care este cuprinsã ºi Colonia Lonea, este în plinã implementare, proict pentru care s-a semnat contractul în 2010. Apoi, un alt proiect depus în 2010, se aflã în evaluare tehnicã, urmând o alta – economicã. Este vorba de reabilitarea Ambulatoriului (Policlinica veche). Se mai aflã pe traseul cãtre banii europeni reabilitarea ªcolii ”Ana Colda” Lonea ºi Centrul cultural ”Ion D.Sîrbu”. Deci Petrila a avut o soartã mai bunã în ceea ce priveºte timpul aprobãrilor pentru aceste finanþãri europene. Specialiºtii spun cã drumul acestor priecte spre aprobare ar trebui sã dureze cel mult un an de zile pentru ca România se se poatã încadra în criteriile stabilite pentru finanþare. Dar cum sistemul este deficitar pe acest palier - este foarte greu de pus la punct astfel încât sã s absoarbã 30 milioane de euro sãptãmânal - este posibil sã ne luãm adio de la finanþãrile europene. Ileana FIRÞULESCU

apitala României a gãzduit, în cea de-a doua decadã a lunii martie, un târg de turism. La manifestare au fost prezente toate agenþiile de turism importante din þarã dar ºi reprezentanþii celor din Valea Jiului. În timp ce aceºtia au încheiat contracte care vizeazã deplasarea grupurilor de turiºti din Vale în þarã sau în strãinãtate, ofertele pentru vizitarea Vãii ori au lipsit ori nu au prezentat interes pentru agenþiile româneºti sau strãine. „Noi, de exemplu, nu am încheiat niciun contract cu vreo firmã din strãinãtate sau din þarã în ceea priveºte aducerea grupurilor de turiºti în Valea Jiului. Poate, astfel de contracte au fost încheiate, separat, de pensiunile sau cabanierii care funcþioneazã în Vale dar, colaborarea dintre noi nu funcþioneazã. Fiecare este pe cont propriu. Mai exact, cabanierii din Vale nu vin la noi sã-ºi prezinte ofertele ºi nici sã-i reprezentãm la târgurile de turism”, a declarat reprezentantul unei agenþii turistice cu seiul în Valea Jiului. Dupã cum au mai precizat managerii agenþiilor de turism din Valea Jiului se simte, acut, lipsa unui centru de informare care ar trebui sã aibã ca domeniu de activitate prezentarea atracþiilor turistice ale Vãii. Un astfel de centru urmeazã, însã, a fi realizat, chiar în acest an, în municipiul Petroºani. Mir cea NISTOR

Actualitate 9

Complexul Energetic Hunedoara, pãreri ºi pãreri ecretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri (MECMA), Karoly Borbely, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, cã trebuie susþinutã înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara.

S

”Soluþiile în domeniul energetic pentru judeþul Hunedoara nu sunt foarte multe în acest moment, iar soluþia idealã este înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara în toamna acestui an”, spune Borbely, ca urmare a faptului cã sunt sindi-

caliºti care au stopat în instanþã înfiinþarea CEH. ”Planul nostru de înfiinþare a CEH este benefic pentru Valea Jiului, pentru mineritul Vãii Jiului, pentru judeþul Hunedoara.

Primii fermieri amendaþi pentru incendii rimii fermieri Pentru lichidarea 450 de hectare sunt Brad, una în zona P care au dat foc incendiului au intervenit litierã de pãdure. Haþeg ºi o alta în miriºtilor ºi au lãsat douã echipaje de pomPentru descurajarea Hunedoara. „Valoarea focul necontrolat au fost miercuri sancþionaþi pentru fapta lor. 11 oameni au primit amenzi din aceastã cauzã,pentru cã peste 2.600 de hectare de pãºuni ºi pãduri au ars în câteva zile. Pompierii hunedoreni au aplicat 11 sancþiuni fermierilor care au utilizat focul deschis în scopul igienizãrii terenurilor. Nouã amenzi au fost aplicate proprietarilor de terenuri din zona

fiecãrei sancþiuni contravenþionale este de 1.000 de lei. Fermierii sancþionaþi au fost prinºi în flagrant sau au recunoscut, în momentul apelãrii numãrului unic de urgenþã 112, cã sunt autorii arderii scãpate de sub control”, spune Viorel Demean, comandant ISU Hunedoara. Tot miercuri o casã de vacanþã ºi o magazie situate la marginea municipiului Deva au luat foc din cauza unui incendiu de vegetaþie scãpat de sub control.

„Iona”, pe scena Teatrului de Artã din Deva eatrul de Artã Deva invitã toþi pasionaþii de teatru la spectacolul ”Iona”, reprezentaþie care va avea loc în data de 23 martie, la ora 19:00.

T

Inspiratã din mitul biblic al omului înghiþit de un peºte, drama “Iona” dã naºtere, la intrebãri existenþiale privitoare la viaþã, moarte, singuratate, destin. Spectacolul aparþine categoriei teatrului de idei, devenind un adevãrat poem dramatic al neliniºtii. Un spectacol al dilemelor umane, speranþelor, întrebãrilor ºi rãspunsurilor pe care un om ºi le exprimã necondiþionat în faþa destinului.

Cei care au acþionat împotriva înfiinþãrii acestui complex nu fac bine, întrucât Valea Jiului, cele douã termocentrale ºi mii de familii vor avea de suferit. Dacã aceºti sindicaliºti îºi urmãresc

Monodrama este interpretatã într-o manierã excepþionalã de cãtre faimosul actor Ilie Gheorghe. Biletele sunt puse in vânzare la Agenþia de Bilete a teatrului din Strada 1 Decembrie, nr 15, Deva ºi pot fi cumparate la preþul de 16 lei –preþ întreg sau 10 lei preþ cu reducere.

pieri de la Detaºamentul din Deva cu autospeciale de lucru cu apã ºi spumã. Echipele de intervenþie au reuºit stingerea incendiului, în aproximativ o jumãtate de orã, stopând extinderea arderii la alte locuinþe aflate în apropiere. De la începutul acestei luni, pompierii hunedoreni au intervenit pentru lichidarea a 448 incendii de vegetaþie uscatã ce s-au manifestat pe aproximativ 2.619 hectare, dintre care mai bine de

fenomenului de folosire a focului deschis, în scopul igienizãrii terenurilor, se organizezã patrule mixte formate din pompieri, reprezentanþi ai ocoalelor silvice ºi ai primãriilor, care vor aplica sancþiuni cuprinse între 1.000 ºi 2.500 de lei fermierilor care utilizeazã acest procedeu. Patrulele vor acþiona pe raza localitãþilor Deva, Hunedoara, Orãºtie. Diana MITRACHE

interesele proprii ºi atât, nu este bine”, susþine Karoly Borbely. Legat de o parte dintre revendicãrile sindicaliºtilor care se opun înfiinþãrii CEF – e vorba de Federaþia Naþionalã a Muncii,

condusã de Constantin Creþan ºi Valter Cojman – secretarul de stat în MECMA spune cã s-ar putea rezolva. ”Legat de ºtergerea datoriilor istorice ale Companiei Naþionale a Huilei, existã un plan. Termenul corect este cã aceste datorii se vor stinge prin procedura de dare în platã. De asemenea, planul nostru este sã pãstrãm locurile de muncã ale oamenilor. Existã momente când trebuie sã iei decizii importante, dar doar de dragul de a face agitaþie nu poþi acþiona. Eu ºtiu cã anul acesta este campanie electoralã ºi toatã lumea promite, dar CEH este o realitate”, mai spune Karoly Borbely. Anamaria NEDELCOFF

Locuri de muncã total neinteresante pentru ºomeri E xistã o categorie de locuri de muncã total neinteresante pentru ºomerii hunedoreni. Anunþate periodic, acestea rãmân mereu neocupate, deºi nu ne putem plânge de lipsa celor fãrã un loc de muncã. Numai în Petroºani sunt vreo 30 de astfel de oferte pentru care nu s-au gãsit persoane interesate.

Rândul ºomerilor s-a îngroºat anul trecut dintr-un foc cu 900 de persoane. Este vorba despre minerii care în octombrie 2011 au ales sã pãrãseascã sistemul ºi au primit, al schimb, salarii compensatorii ºi un carnet de ºomaj nou – nouþ. Dintre cei 900, doar 2 sau 3 s-au angajat, însã majoritatea aºteaptã sã împlineascã vârsta de pensionare. „Sunt 2 sau 3 care s-au angajat, dar cei mai mulþi aºteaptã sã iasã la pensie. Deja sunt 400 ieºiþi prin pensionare”, a declarat Iudith Babþan, ºeful Agenþiei Locale de Ocupare a Forþei de Muncã Petroºani. E drept, nici oferta nu este foarte generoasã pentru minerii plecaþi de la subunitãþile extractive, chiar dacã sãptãmânal sunt câteva zeci de locuri de muncã vacante raportate oficial. Aproximativ 30 dintre acestea sunt anunþate mereu ºi mereu numai la ALOFM Petroºani, dar nu prezintã nici un interes. Pe de o parte vorbim despre lipsa de calificare a ºomerilor, iar pe de altã parte de condiþiile de muncã sau de salariile total neatractive. Lipsesc specialiºtii, ori salariile sunt neatractive De exemplu, UPSROM Petroºani cautã strungari calificaþi, însã nu existã ºomeri care sã corespundã cerinþelor cerute de angajator. Mai sunt cele din confecþii, de asemenea greu de ocupat, deºi o firmã din Valea Jiului anunþã de multã vreme cã are nevoie de personal ºi a venit chiar ºi la bursele organizate de AJOFM Hunedoara pentru recrutarea de persoane neocupate. În aceeaºi categorie intrã ofertele firmelor de asigurãri, dar în acest caz vorbim despre lipsa unui contract ferm de muncã, ci numai de comision din poliþele încheiate, aspect care nu îi încântã deloc pe ºomerii aflaþi în cãutarea unui loc de muncã. „În unele cazuri, unde nu se ocupã locurile de muncã anunþate periodic, probabil cã este o problemã ºi cu angajatorul, însã numai ITM poate sã stabileascã acest lucru”, a mai precizat Iudith Babþan. De exemplu, în ceea ce priveºte o firmã hunedoreanã de confecþii, ºomerii nici nu vor sã audã de acest angajator, despre care spun cã se poartã extrem de urât cu personalul, iar salariile sunt invers proporþionale cu volumul de muncã prestat. Aºa cã, ofertele de angajare ale societãþii în cauzã rãmân fãrã nici un ecou în rândul celor fãrã loc de muncã. ªi tot la capitolul oferte de muncã fãrã cãutare o putem nota pe cea de bucãtar de sushi, cunoscãtor de limbã englezã, ori ghid turistic pentru Norvegia, cunoscãtor al istoriei acestei þãri. Nici mãcar o persoanã nu s-a interesat de condiþiile ocupãrii posturilor, deºi oferta era avantajoasã din punct de vedere financiar. Car men COSMAN