Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 90
Cronica Vãii Jiului Vineri, 23 martie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Rugãciune sau terapie?
Tactici de ”rãzboi” electoral, la USL Petroºani umoare ºi vânzolealã în rândul celor care urmãresc mica scenã politicã a Vãii Jiului. În urma ºedinþei de miercuri a PSD, în care s-a semnat pentru liste separate, s-a nãscut întrebarea: ºi Petroºaniul rupe USL-ul precum Petrila?
R
>>> PAGINILE 6-7
Sondaj pentru Voicescu ingura localitate din Valea Jiului în care USL nu ºi-a desemnat candidatul pentru fotoliul de primar este Petroºaniul. În discuþie au intrat Costel Postolache, care ar accepta doar în anumite condiþii candidatura, ºi Benor Voicescu, omul care ar putea fi ”distrus” a doua oarã fiind desemnat în al 12-lea ceas.
S
>>> PAGINILE 6-7
e ajutã mai mult în cazul pacienþilor cu depresii grave ºi tulburãri de comportament, rugãciunea sau terapia? Psihologii spun cã fãrã Dumnezeu nu se poate face nimic, iar preoþii spun cã terapia ajutã ºi nu prea.
C
PAGINA A 3-A
Ziua apei, printre zoaie ºi gunoaie iua Mondialã a Apei a fost marcatã ºi în Valea Jiului, zonã în care apele curgãtoare dar ºi lacurile sunt înecate de mizerii ºi gunoaie. >>> PAGINA 11
Z
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 23 martie 2012
Concert Andreea Bãnicã la Club 3D Stage ndreea Bãnicã ºi videoclipul, pentru single-ul ‘’Electrified’’.
hotarat ca ‘’Electrified’’ sã fie cadoul meu pentru ei’’, spune Andreea Bãnicã Singleul ‘’Electrified’’ este compus de Laurenþiu Duþã ºi pãstreazã stilul provocator ºi al artistei. Vã invitãm sâmbãtã 24 martie la un Mega Concert alãturi de Andreea Bãnicã. Va fi o searã de neuitat, Andreea Bãnicã va face senzaþie alãturi de dansatoarele ei ºi va cânta 100% live. Organizatorii spectacolului ne promit o ºedinþã foto alãturi de
A
Clipul a fost regizat de Tom Boxer. Bãnicã a intrat în pielea unei doctoriþe sexy, care trateazã, aparent, câþiva “nebuni”. “Pot sã vã spun cã am lucrat cu o echipã foarte bunã, iar scenariul mi-a plãcut din prima. Am vãzut reacþiile prietenilor mei de pe Facebook, dupã ce le-am aratat cãteva poze de la filmari ºi am
artistã ºi postere cu autografe pentru fani. Iar pentru a menþine atmosfera încinsã vom avea parte de multe oferte promoþionale. Concertul va avea loc sâmbãtã, 24.03.2012, ora 22 la Club 3D Stage - Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol. Descoperã o bãuturã la preþ promoþional în fiecare searã la Club 3D Stage . Rezervãri la: Tel: 0733782433 (073DSTAGE3) Email: facebook.com/3DStageClub
ANUNÞURI
Cronica Vãii Jiului
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
ADRESA NOASTRÃ
Director:
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Burlacul III (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Grãnicerul 22:20 În puii mei! Xtra Show 23:45 Umbra vulturului 1:45 Observator (r)
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Spion din greºealã 22:15 Misiuni periculoase 0:45 Spion din greºealã (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Crimele din Midsomer (r) - Concert mortal 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Dansul vieþii 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 23:15 Plaja 1:30 Dansul vieþii (r)
Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r)
TVR 1
8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 10:30 Medium (r) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Teleshopping 11:30 Cu ochii’n 4 (r) 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:25 Fabrica de staruri 12:30 Nimeni nu-i perfect 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 13:00 Teleshopping 14:00 Jurnalul TVR 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:45 e-Forum (rep.) 13:45 Teleshopping 15:15 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 16:00 Parlamentul României 15:00 Totul despre mame (r) 16:50 La vie en rose 16:00 Odisee chinezeascã (r) 17:40 Legendele palatului 18:00 Focus 18 Gyebaek 18:20 Legendele palatului 19:00 Focus Sport Gyebaek 19:30 Cireaºa de pe tort 18:53 Jurnalul TVR 20:30 Iubiri secrete (r) 20:00 Jurnal plus 21:30 Iubiri secrete (r) 20:50 Fabrica de staruri 21:00 O datã-n viaþã - Prima 22:30 Iubiri secrete (r) parte 23:15 Aterizare imposibilã 22:00 O datã-n viaþã - Partea 1:00 Trãdaþi în dragoste a doua Redifuzare 23:10 Bandele din New York
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 23 martie 2012 e ajutã mai C mult în cazul pacienþilor cu depresii
A
În ultimele sãptãmâni, tot mai mulþi oameni se plâng de lipsa tonusului, de scãderea formei fizice, de o stare de rãu care nu poate fi definitã, iar asta se întâmpla chiar dacã ne supunem unor examene medicale ºi obþinem rezultate perfect normale. Auzim peste tot de astenie, acea stare de slãbiciune generalizatã cauzatã de schimbãrile de temperaturã si de lumina în exces, pe care le
grave ºi tulburãri de comportament, rugãciunea sau terapia? Psihologii spun cã fãrã Dumnezeu nu se poate face nimic, iar preoþii spun cã terapia ajutã ºi nu prea. nde ne tratãm, la preot sau la psiholog?
U
Zeci, sute de oameni ajung în ultima vreme în situaþia în care au nevoie de ajutorul cuiva pentru a depãºi anumite probleme sau stãri de depresivitate. Aºa se face cã la uºa psihologilor sau a psihiatrilor este coadã în fiecare zi. Oamenii conºtientizeazã cã au o problemã destul de târziu, iar atunci vindecarea este o sarcinã ºi mai dificilã pentru terapeut. “Primul pas ar trebui sã fie spre rezolvare, gãsirea de soluþii, nu lamentarea în problemã. Noi greºim prin faptul cã ne constatãm starea, dar constatarea stãrii nu înseamnã decât adâncirea problemei în care suntem, astfel cã trebuie sã facem pasul spre gãsirea de soluþii”, declarã Silvana Capriº, psiholog specialist.
stenie sau depresie?
Rugãciune sau terapie? Asta înseamnã cã atunci când avem o atitudine diferitã faþã de noi ºi faþã de ceilalþi, deopotrivã, ideal ar fi sã nu zãbovim în starea de depresie, ci sã cãutãm consiliere. Un bun terapeut este cel care provoacã întrebãri ºi rãspunsuri în mintea pacientului, fãcându-l sãºi regãseascã echilibrul ºi pofta de viaþã. Însã, în aceastã situaþie apare o întrebare veche ºi totul mereu actualã. Credinþa ºi rugãciunea pot suplini
Statul dator la stat. INSEMEX lucreazã pe datorie ercetãtorii Institutului Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INCD INSEMEX) Petroºani lucreazã pe datorie.
C
Chemaþi sã expertizeze cauzele unor explozii produse în diverse localitãþi din þarã, reprezentanþii INSEMEX Petroºani au de recuperat peste 37.000 de lei pe diverse expertize efectuate. Unii beneficiari au plãtit doar parþial contravaloarea expertizei tehnice ºi existã datorii vechi de un an ºi jumãtate. Cea mai mare sumã de platã este de 18.500 de lei ºi trebuie achitatã de Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Bacãu. Conform datelor oficiale, costurile unei expertize tehnice sunt cuprinse între 20.000 de lei ºi 80.000 de lei, în funcþie de complexitatea ei, de probele care au fost expertizate sau de natura evenimentului produs. „De la începutul anului ºi pânã acum avem cinci solicitãri de realizare a expertizelor tehnice de la Poliþia Românã, procurori sau chiar de la Inspecþia Muncii”, a declarat Constantin Lupu, directorul INCD INSEMEX Petroºani. Astfel, aceºtia trebuie sã stabileascã cu exactitate cauzele producerii unor explozii în Sighetu Marmaþiei, Alba, Galaþi, Bucureºti ºi Iaºi.
terapia? Oamenii îºi gãsesc rezolvarea pro blemelor interioare doar mergând la bisericã sau nu? Preoþii au ºi ei o pãrere vizavi de acest lucru. “Spaþiul psihologiei ºi al terapiei medicale ajutã, dar pânã la urmã lasã omul tot într-o condiþie trecãtoare, de tragedie ºi de crizã. Ceea ce ne poate ajuta cu adevãrat este viaþa duhovniceascã, respectiv viaþa Duhului Sfânt ºi lucrarea lui Dumnezeu în om. Aºa cã, indiscutabil,
rugãciunea ºi postul sunt cele care reaºeazã ºi refac firea omeneascã”, ne spune cu convingere preotul Vasile Vlad, ºeful Catedrei de Moralã de la Facultatea de Teologie din Arad. Despre necesitatea de a merge la bisericã ºi de a ne ruga ºi psihologii vorbesc, însã în cazul unor pacienþi cu tulburãri grave de comportament, din pãcate, asta nu este de ajuns pentru vindecare. “Nimic nu se face fãrã Dumnezeu, absolut
nimic. Dar, asta este în funcþie de credinþa pe care fiecare o are. Dacã nu existã o culturã spiritualã, o credinþã în Dumnezeu, atunci asta nu ajutã. Sigur, ajutã sã te rogi, iar psihoterapeutul face apel la anumite practici de acest gen ºi îl încurajeazã pe cel pe care îl consiliazã, însã doar dacã se potriveºte. Dacã acesta este un ateu, nu merge oricât de tare ar vrea psihologul”, a mai afirmat psihologul Silvana Capriº.
aduce cu ea primãvara. Ceea ce puþini dintre noi ºtiu însã este cã, de multe ori, în locul asteniei se instaleazã depresia, o afecþiune mult mai serioasã. Terapeuþii din Valea Jiului vorbesc de faptul cã aceastã creºtere a celor care au nevoie de ajutor pentru a depãºi anumite stãri, este una ºocantã. Tendinþele de automutilare în multe dintre cazuri, însoþesc simptomele care duc la diagnosticare. Din pãcate, media de vârstã la care pacienþii cu tulburãri grave de comportament ajung la psiholog, este din ce în ce mai scãzutã. Luiza ANDRONACHE
Unii mai mult, alþii, mai puþin n Petroºani, unii dintre cei care aveau dreptul sã primeascã alimente “europene” au beneficiat de douã ori de acest drept. Astfel, de o cantitate dublã de alimente au beneficiat 556 de persoane, altele primind, doar, o
Î
parte din produsele venite ca ajutor din partea Uniunii Europene. Nu este vorba, însã, despre nicio neregulã în distribuirea mãlaiului sau laptelui praf ci despre o redistribuire a alimentelor. Dintre cei 3.440 de ben-
eficiari ai ajutorului european cei mai mulþi ºi-au ridicat cantitãþile repartizate de alimente. Alþii, însã, nu au fãcut acest lucru… Uniunea Europeanã a oferit ca ajutor, familiilor cu probleme, fãinã, orez, biscuiþi, mãlai, lapte praf ºi paste fãinoase. Mir cea NISTOR
Strãzi stropite de praf
început curãþeania de primãvarã ºi pentru cã mãturãtorii creeazã Car men COSMAN adevãraþi munþi de praf, în urma lor vin ºi maºinile care stropesc strada.
A
La Petroºani o astfel de maºinã este folositã pentru a mai domoli din efectul pe care îl are mãturatul materialului antiderapant care a fost folosit în iarna care a trecut. “ªi aceastã acþiune face parte din curãþenia de primãvarã. ªi adminis-
traþia localã a decis sã punã în funcþiune aceastã maºinã care vine în urma celor care mãturã. Ea va funcþiona atât timp cât va fi necesar”, a declarat
Nicu Taºcã,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Zeci de angajaþi pe lucrãri comunitare au fost cooptaþi în aceste zile sã îndepãrteze praful ºi
deºeurile rezultate în urma iernii. Asta în timp ce alte câteva zeci de angajaþi curãþã ºi toaleteazã copacii. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 23 martie 2012
Nu se înghesuie sã-ºi schimbe cauciucurile de iarnã oferii nu se înghesuie sã îºi schimbe cauciucurile de iarnã cu cele de varã, chiar dacã se apropie data de 31 martie, adicã termenullimitã de folosinþã a celor de iarnã.
ª
Nici faptul cã îºi pun singuri viaþa în pericol nu îi motiveazã pe proprietarii de autoturisme, aºa cã destul de puþini sunt cei care trec pe la service-uri sã facã schimbul. „Nu mi-am schimbat cauciucurile de iarnã, mai ales cã eu nici nu circul
mult. Fac cam 10.000 de kilometri pe an ºi nu se justificã aceastã cheltuialã”, explicã un ºofer, iar ca el gândesc mulþi alþii, mai ales cã nimeni nu îi sancþioneazã dacã nu îºi schimbã cauciucurile cu cele de varã. Reprezentanþii service-urilor cred cã de vinã este sãrãcia ºi, din acest motiv ºoferii preferã sã circule cu anvelopele de iarnã ºi chiar ºi pe timpul verii. „Se vede sãrãcia. Vin oameni cu câte o problemã la o roatã ºi tot nu ºi le schimbã, deºi le explicãm de ce ar trebui schimbate anvelopele de iarnã”, a declarat Ioan Pãdurariu, reprezentantul unui service din
Petroºani. El a precizat cã acest procedeu este periculos chiar pentru ºoferi, din cauzã
cã, vara, anvelopele de iarnã, nu au suficientã aderenþã ºi, în consecinþã, sistemul de frânare
nu mai acþioneazã corespunzãtor. În funcþie de diametrul cauciucurilor, schimbarea variazã între 60 ºi 180 de lei. Oricum, clienþii nu merg în primul service pentru a schimba cauciucurile ºi mai întâi se intereseazã de preþ, iar mulþi merg pe varianta second-hand. În ultima sãptãmânã lucrurile parcã s-au mai dezmorþit, dar la unitãþile de profil nu mai regãsim aglomeraþia care era la finele lunii noiembrie, când, speriaºi de amenzi,ºoferii se înghesuiau sã îºi achiziþioneze anvelope de iarnã. Car men COSMAN
Tichete pentru sãraci ersoanele P nevoiaºe din municipiul Petroºani vor primi tichete (în valoare de câte 50 de lei) în vederea achiziþionãrii de alimente.
Se întorc la þevile calde amenii fãrã adãpost se O întorc pe strãzi. Nu
acum revin pe þevile de termoficare.
mai funcþioneazã adãpostul pe care îl aveau pusla dispoziþie în Petroºani de administraþia localã la centrul de asistenþã socialã ºi
Mai mulþi oameni ai strãzii au ajuns din nou sã trãiescã între blocuri peþevile de termoficare. Ei stau cât e ziua de lungã în jurul acestora ºi se încãlzesc,ori chiar îºi
petrec nopþie acolo. “Nu avem unde sã ne ducem. Nici la adãpost nu ne mai primeºte. De acum stãm pe strãzi”, spune unul dintre ei. Adãpostul de la Petroºani a funcþionat pe timpul cât afarã au fost temperaturi extrem de
scãzute. Atunci au locuit acolo cu rândul 4, sau 5 aomeni fãrã adpost. Tot acolo au primit ºi câte o masã caldã zilnic, însã, odatã cu încãlzirea vremii adãpostul a fost închis. Diana MITRACHE
Tichetele sunt acordate cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori ale Paºtelui iar condiþiile necesare pentru a beneficia de acestea sunt ca oamenii sã fie beneficiari ai Venitului Minim Garantat, ai Cantinei Sociale sau ai alocaþiilor pentru susþinerea familiei. De asemenea, tichetele sociale vor fi acordate ºi pensionarilor ale cãror venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe
þarã, persoanelor cu handicap grav sau accentuat sau ºomerilor indemnizaþi. Listele cu persoanele care vor beneficia de acest nou ajutor alimentar sunt întocmite, în prezent, de cãtre angajaþii Serviciului Local de Asistenþã Socialã din Petroºani. Mir cea NISTOR
Mii de copii trãiesc fãrã pãrinþi iaþa grea ºi lipsa tate, iar aproape 24.000 unui loc de muncã dintre ei au rãmas acasã V i-a determinat pe mulþi fãrã niciunul dintre români sã ia calea strãinãtãþii,iar acum mii de copii locuiesc la rude. Statistic, peste 83.000 de copii au cel puþin un pãrinte plecat sã munceascã în strãinã-
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
pãrinþi. Potrivit Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, aproape 60.000 de familii, în care sunt în total 83.658 de copii, au cel puþin un membru plecat la muncã în strãinãtate.
În 16.550 dintre familii ambii pãrinþi au ales sã munceascã în afara þãrii, ei lãsând acasã 23.924 de copii. Aproape toþi sunt în îngrijirea rudelor pânã la gradul IV, fãrã mãsurã de protecþie, iar doar 1.020 se aflã în sistemul de protecþie specialã, centre de plasament, la asistenþi maternali ºi la rude de pânã la gradul IV. Diana MITRACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 23 martie 2012
Sãtenii din Banpotoc ºi Pricaz schimbã planurile pentru autostrada Deva – Orãºtie onstrucþia autostrãzii Deva – Orãºtie s-a poticnit la finele anului trecut, în urma contestaþiilor depuse de sãtenii din Banpotoc ºi Pricaz. Ambii constructori, Strabag ºi Straco, au fost nevoiþi sã refacã planurile de mediu, iar acum lucrãrile pot continua.
C
Problemele au apãrut la finele anului trecut ºi, în urma contestaþiilor venite de la localnicii din Banpotoc ºi Pricaz, Agenþia pentru Protecþia Mediului (APM) Hunedoara a notificat constructorii tronsonului de autostradã sã opreascã
lucrãrile de excavaþii pentru materialele de umplere. Sãtenii din Banpotoc au cerut ca pe terenul exploatat de Strabag pentru materiale de construcþii sã fie realizate o bazã sportivã ºi spaþii verzi. La Pricaz, oamenii au reclamat cã Straco a exploatat prea mult pãmânt din perimetrul aprobat, motiv pentru care terenul nu ar mai putea fi redat circuitului agricol. „Cei de la Strabag au refãcut planurile de mediu, ne-au adus ºi planºe, iar Primãria Hãrãu ºi-a spus punctul de vedere pentru ce urmeazã sã fie pregãtit terenul. Solicitarea cetãþenilor nu era ca Strabag sã realizeze baza sportivã, ci doar sã taseze terenul”, a declarat Georgeta Barabaº, directorul APM Hunedoara. Practic, acolo sunt
douã tipuri de lucrãri. Una prevede excavarea propriu-zisã a materialului de umpluturã, iar cea de a doua reprezintã lucrãrile de refacere a zonei de unde a fost excavat materialul, lucru care se va întâmpla pânã în toamna acestui an. În ceea ce priveºte problemele apãrute la Straco, Georgeta Barabaº a precizat cã ºi aici lucrurile s-au rezolvat, cel puþin pentru moment, iar acum se excaveazã lângã locul pentru acre au existat contestasþii. Tronsonul Deva - Orãºtie, de pe traseul autostrãzii Nãdlac - Timiºoara - Lugoj - Deva Sibiu - Piteºti - Bucureºti Constanþa, beneficiazã de o finanþare în valoare de 177,92 milioane de euro fãrã TVA, din care contribuþia Comisiei Europene se ridicã la 108,91
Beat la volan a lãsat Petrila în beznã oferul unui camion a lãsat o parte din locuitorii oraºului Petrila în beznã. Incidentul a avut loc miercuri searã ºi nimeni nu a mai avut acces la internet, curent electric sau semnal la televizor.
ª
Asta dupã ce omul a trecut cu camionul sãu ºi a rupt toate cablurile. Acum poliþia îl cerceteazã ºi pentru fapta sa ºi pentru cã era bãut. „În data de 21.03.2012, în jurul orelor 20:30, Poliþia Oraºului Petrila a fost sesizatã cu privire la faptul cã pe strada Horea, din Petrila, un
autocamion a rupt cablurile de televiziune, internet ºi energie electricã. În urma cercetãrilor efectuate, în jurul orei 22:00, poliþiºtii l-au identificat pe conducãtorul autocamionului, un bãrbat de 42 de ani, din Petrila, care, fiind testat cu aparatul alcoolscop, s-a constatat cã avea o concentraþie
alcoolicã de 0,61 mg/l, alcool pur în aerul expirat”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. ªoferul s-a ales cu dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice având alcoolemie peste limita legalã.
Diana MITRACHE
milioane de euro, iar cea a Guvernului României este de 69 de milioane de euro, fãrã TVA. Lungimea tronsonului este de 32,5 kilometri, cu douã benzi pe sens. Pe traseu vor fi construite 21 de poduri ºi pasaje, cel mai mare fiind podul peste râul Mureº, care
va avea o deschidere de 720 de metri. Termenele de finalizare a lucrãrilor sunt august 2012 pentru segmentul Simeria Orãºtie ºi februarie 2013 pentru sectorul Deva - Simeria. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 23 martie 2012
6 Politic
Sondaj pentru Voicescu ingura localitate din Valea Jiului în care USL nu ºi-a desemnat candidatul pentru fotoliul de primar este Petroºaniul. În discuþie au intrat Costel Postolache, care ar accepta doar în anumite condiþii candidatura, ºi Benor Voicescu, omul care ar putea fi ”distrus” a doua oarã fiind desemnat în al 12-lea ceas.
S
Nici pânã acum nu a ieºit din cãciula PSD-istã de la Petroºani candidatul pentru fotoliul de primar la alegerile din luna iunie. Singura localitate care încã mai bâjbâie hehotãrâtã a rãmas actuala ogradã administratã de Tiberiu Iacob Ridzi. Pentru Valea Jiului s-au fãcut comunicãrile cãtre populaþie cine va intra în cursa electoralã. Astfel, PDL prin preºedintele filialei judeþene, Dorin Gligor, a comunicat candidaþii, dupã cum urmeazã: la Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi, la Vulcan - Gheorghe Ile, la Lupeni - Constantin Brânduºe, la Aninoasa - Ilie Botgros, la Petrila - Ilie Pãducel, la Uricani - Ilie Pârvan. Despre candidaþii USL, se ºtie cã la Uricani candideazã pentru un nou mandat Dãnuþ Buhãescu, iar la Lupeni – Cornel Resmeriþã, amândoi din PSD conform algoritmului din alianþã. Chiar ºo PP-DD ºi-a lansat candidaþii pentru Valea Jiului. La PSD Petroºani, dupã
douã sondaje de opinie, plus cel al PNL, care este relevant ºi pentru PSD, firesc ar fi ca Ioan Rus sã fie candidatul USL, conform opþiunilor electoratului. Doar cã aici încã mai existã ”reziduurile” scandalului Vochiþoiu ºi ale alegerilor pe acest fond, în urma cãrora au mai rãmas câþiva frustraþi care nu se lasã, deºi sondajele abia dacã-i menþioneazã. Ca urmare, ”marginalizaþii”, cum se considerã ei, au fãcut o scrisoare cãtre conducerea centralã în care pârâciunea ieftinã a fost jenantã chiar ºi pentru conducãtorii destinatari. Dincolo de tulburãrile de acest gen, inerente în traiectoria PSD Petroºani, dar care erodeazã partidul, Ioan
Ilie Matei, candidatul PP-DD, la Petrila reºedintele organizaþiei judeþene a PPDD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu, la nominalizat pe Ilie Matei ca fiind candidatul partidului la funcþia de primar pentru alegerile din luna iulie.
P
“Organizaþia de la Petrila este una dintre cele mai puternice din judeþ, iar Ilie Matei este candidatul nostru. Cu aceastã precizare vreau sã dezmint toate zvonurile cum cã la Petrila candidatul nostru ar fi Dorin Curtean”, a declarat Haralambie Vochiþoiu. Recent, administratorul public Dorin Curtean a declarat cã va candida pentru funcþia de primar la alegerile locale din iunie, iar printre variantele politice nu a exclus nici Partidul Poporului Dan Diaconescu. (Diana MITRACHE)
Rus se pare cã nu vrea sã candideze. Astfel, s-a luat în discuþie Costel Postolache, care se situeazã în sondaje la un procent-douã dupã Ioan Rus, doar cã acestuia nu-i surâde ideea de a fi luat pe nepregãtite având în vedere cã pânã în prezent nu s-a discutat aceastã variantã. ”Diferenþa între mine ºi domnul Rus este de un procent, dar cu mine, personal, nu s-a discutat nimic. Discuþii
s-au ivit ºi în ceea ce-l priveºte pe dl. Benor Voicescu. Eu nu voi candida decât în anumite condiþii, acum, înainte cu douã luni pânã la alegeri” – a declarat Costel Postolache, prim vicepreºedinte PSD Petroºani. Dorinþa unora de a-l activa pe ultima sutã de metri pe Benor Voicescu, nu pare una fericitã. Ar însemna sã-l ”distrugã” din nou pe Benor Voicescu, un om de calitate, care a mai fost folosit în 2004, tot în al 12-lea ceas, ºi imaginea sa a avut grav de suferit. De atunci nici un candidat al PSD nu a mai avut parte de reuºitã la fotoliul de primar al Petroºaniului. În ce îl priveºte pe Benor Voicescu s-a propus încã un sondaj de opinie care sã-l… reevaluze pe inginerul minier, fost director de minã. Datoritã faptului cã nu a mai activat de peste ºase ani, Benor Voicescu a pierdut foarte mult din notorietate, lipsã la care se adaugã momentul 2004. Nehotãrârile din PSD Petroºani nu ajutã partidul, dimpotrivã! Vãzut de afarã pare o formaþiune care nu ºtie ce vrea. Ileana FIRÞULESCU
icepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Costel Avram, a sãrbãtorit Ziua Mondialã a Apei la Bucureºti, la Palatul Parlamentului, alãturi de alte oficialitãþi din România. Despre manifestãrile care au avut loc cu acest prilej, într-un interviu acordat cotidianului Cronica Vãii Jiului
V
Tactici de ”rãzboi” electoral, la USL Petroºani umoare ºi vânzolealã R în rândul celor care urmãresc mica scenã politicã a Vãii Jiului. În urma ºedinþei de miercuri a PSD, în care s-a semnat pentru liste separate, s-a nãscut întrebarea: ºi Petroºaniul rupe USL-ul precum Petrila? Liderii USL Petroºani, respectiv ai PSD ºi PNL filialele municipale, s-au consultat ºi au cãzut de acord cã dacã s-ar merge, la agerile locale, pe liste separate ale candidaþilor la fotoliile de consilieri locali, uniunea în ansablul ei ar fi mai câºtigatã. În interiorul USL, conform acordului, este permis acest lucru, dar cei de la Petroºani susþin cã acestã tacticã va trebui aprobatã de conducerea judeþeanã, în urma unei analize temeinice. ”Ruperea” USL pe liste separate a creat rumoare în rândul celor care au aflat de ºedinþa de miercuri a PSD, printre care s-a discutat ºi acest lucru, ba mai mult, acordul sau dezacordul pentru aceastã strategie nu s-a fãcut prin vot, ci prin semnãturã. S-a crezut cã ºi Petroºaniul a luat-o razna, disensiunile în cadrul uniunii zdruncinând încrederea electoratului simpatizant.
Lideri ai celor douã partide au explicat raþiunea acestei hotãrâri. ”Noi, cei din USL Petroºani comunicãm foarte bine. Am avut discuþii în ceea ce privesc variantele cele mai bune, iar concluzia comunã a fost cã listele separate aduc avantaje. De exemplu dacã PSD ar obþine, sã zicem, 9 consilieri, din redistribuirea voturilor ar mai putea prinde încã unul. La fel ºi PNL, dacã vor avea 4 consilieri, din redistribuire, la fel, vor mai
-Vom reuºi sã ducem la bun sfârºit proiectele europene începute în Valea Jiului? -În Palatul Parlamentului l-am auzit pe dl. Petru Filip, vicepreºedintele Senatului, cã în graba de a propune proiecte ºi de a consuma banii alocaþi, ne-am trezit cã am realizat reþele de apã fãrã consumatori
obþine încã unul. Existã ºi posibilitatea sã nu câºtigãm din redistribuire, dar pânã nu încerci, n-ai cum sã câºtigi. Apoi, fiecare cât va munci, atât va avea. Sigur, materialele de campanie le vom face împreunã ºi tot ce þine de armonizare între noi. În plus mai putem beneficia de câte un observator în secþiile de votare, ceea ce nu este lucru puþin. Noi aºa ne-am înþeles. Dar vom vedea dacã aceastã soluþie va fi acceptatã de conducerea
În acest interviu, Costel Avram vã povesteºte…
O întâmplare cu Mandinga ºi cu un cubanez foarte mândru cã reprezintã România civilizaþiei: apa (ºi, implicit, sãpunul), canalizarea ºi drumurile. Noi ºtim asta de 2000 de ani dar avem, mereu ºi mereu, alte prioritãþi. -Ce face un ºef de partid, în Capitalã, când nu participã la ºedinþe ºi dezbateri oficiale? Am fost, desigur, la noul sediu al partidului nostru aflat, aºa cum ºtiþi, în Piaþa Rosetti. Am avut nevoie de carnete de partid pentru cã, în ultima vreme, sunt o mulþime de oameni care vor sã se înscrie înscrie în partidul nostru ºi vor sã aibã actele în regulã. Din pãcate, nu am putut sã obþin un numãr suficient de carnete de partid. Aºa cã, în urmãtoarea perioadã, îi vom primi în partid doar pe cei mai buni dintre cei mai buni. Oricum, pânã la alegeri, Bucureºtiul va mai suplimenta, inevitabil, tirajul de carnete. Aº putea sã vã spun ºi ce face un ºef de partid când merge ºi se întoarce de la Capitalã...
-Aþi fost, recent, la Bucureºti la manifestãrile prilejuite de Ziua Mondialã a Apei. Ce înseamnã aceastã zi pentru noi, românii? -Noi suntem una din þãrile lumii care, acum, avem apã din belºug ºi nu ºtim cum este sã nu ai deloc sau sã o drãmuieºti zi de zi, pentru cã o obþii greu. De aceea ne ºi comportãm ca atare, ca niºte oameni care par a nu avea grija zilei de mâine. Chestiunea care trebuie sã ne preocupe este cum sã facem ca abundenþa de astãzi sã se regãseascã ºi în zestrea generaþiei urmãtoare. Dacã acum nu realizãm infrastructura necesarã pe bani europeni, mâine va trebui sã o facem singuri, doar pe banii noºtri. Europa îþi oferã banii dar nu þi-i vârã ºi-n sac...
Politic 7
finali. Dl. Filip ºtia ce spune pentru a fost primarul Oradiei. Sau cã, odatã cu alternanþa la putere, noi iniþiem o „dezvoltare” dupã modelul dinþilor de fierãstrãu. Adicã, unul duce un proiect pe un drum ascendent iar celãlalt, care vine dupã el, revine la punctul iniþial ºi începe un alt plan de dezvoltare. Pentru a fi ºi el, la rândul lui, primul. Istoria noastrã e plinã de ziduri începute ºi neisprãvite...
-Cunoaºteþi ºi alte modele de dezvoltare la români? -Nu neaparat la români cât la romani, din care suntem atât de mândri cã ne tragem. Ei au cucerit lumea ºi datoritã faptului cã au captat ºi transportat apa pânã la beneficiar ºi au realizat canalizãrile aºezãrilor pe care le-au ridicat peste tot în lume. Lumea nu se cucereºte numai cu arta rãzboiului ci ºi cu armele
-M-aþi fãcut curios. Spuneþi-mi... -Un ºef al unei filiale judeþene de partid se va întâlni întotdeauna cun un alt ºef de filialã. M-am cunoscut cu dl. Nuicã, ºeful filialei judeþene Râmnicu Vâlcea a PRM, la sedinþele de la Bucureºti, ºi am rãmas prieteni. E un om tonic, care lucreazã de dimineaþã pânã seara pentru el ºi pentru cei 87 de angajaþi ai sãi dar îºi face timp ºi pentru lupta politicã. Dacã era la un partid mai mare ar fi fost poate doar un
judeþeanã” – a declarat prim vicepreºedintele PSD Petroºani, Costel Postolache. ”La nivelul organizaþiilor filialelor locale din USL Petroºani am discutat despre acest lucru considerând cã este o soluþie tacticã mai bunã. Dar nu vrem sã fim altã oaie neagrã ºi vom vedea dacã ideea este agreatã de conducerea judeþeanã. Dacã nu, vom avea maturitatea politicã pentru a trece peste orgolii ºi vom merge pe liste comune. Subliniez cã cele douã conduceri ale PSD ºi PNL am hotãrât sã facem paºii în acest sens, dar aºteptãm pânã la începutul sãptãmânii urmãtoare pentru a vedea dacã aceastã strategie este acceptatã. Eu cred cã folosind aceastã tacticã, am fi mult mai câºtigaþi. USL este un vehicul politic, este o construcþie solidã pentru a demonta caracatiþa puterii ºi nu trebuie sub nici o formã sã bulversãm electoratul. Linia noastrã trebuie sã fie clarã ºi transparentã” - a declarat preºedintele PNL Petroºani, Alin Simota. În concluzie, cei care ºi-au pus speranþe în USL pot sta liniºtiþi. Liderii de la Petroºani nu s-au certat, alianþa funcþioneazã ”ca unsã”, dupã spusele lor, ºi nici vorbã sã se repete situaþia de la Petrila. Ileana FIRÞULESCU
om politic important. Aºa, el arã, seamãnã, face pâine, creºte animale, dã de mâncare la oameni ºi, cu toate cã nu îºi mai vede capul de treburi îºi face timp ºi pentru politica localã. Vrea, ca ºi mine, sã-ºi dubleze numãrul de consilieri, vrea sã aibã viceprimari ºi chiar primari. Întâlnirile cu el sunt foarte tonice ºi extrem de mobilizatoare. -Amândoi, ºi dv. ºi dl. Nuicã, aþi constatat cã sunteþi liderii unui partid mic. Lumea mai spune cã PRM e ºi un partid naþionalist. Cum comentaþi aceste afirmaþii? - Da, e un partid mic dar cu ambiþii ºi cu potenþial mare. Suntem siguri cã la alegeri aceste afirmaþii ale mele se vor confirma întocmai. Cât despre naþionalism, daþi-mi voie sã vã povestesc o întâmplare petrecutã recent. Într-una din serile trecute, acolo a concertat Mandinga. La un moment dat, un cubanez înalt, membru din trupã, s-a dus la toaletã. Acolo a fost bruscat de neamurile unui manelist din zonã. „Cine eºti tu, mã, sã nu ne dai întâietate la intrare?” s-au rãþoit la el maneliºtii. Cubanezul, mândru, le-a spus doar: „Mã, eu o sã reprezint România la Eurovision! Voi ce aþi fãcut pentru þara noastrã?” Þara noastrã, adicã România. Noi îi iubim pe aceºti oameni care vãd România ca pe propria lor þarã ºi sunt mândri cã sunt români. ªi nu îi avem la suflet pe cei care trãiesc în România ºi se comportã ca ºi cum aceasta e o povarã ºi nu o mândrie. -În concluzie? -Deºi haina face pe om aº propune un amendament: Nu te uita întotdeauna la haine ci ºi la ce este în haine.
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 23 martie 2012
6 Politic
Sondaj pentru Voicescu ingura localitate din Valea Jiului în care USL nu ºi-a desemnat candidatul pentru fotoliul de primar este Petroºaniul. În discuþie au intrat Costel Postolache, care ar accepta doar în anumite condiþii candidatura, ºi Benor Voicescu, omul care ar putea fi ”distrus” a doua oarã fiind desemnat în al 12-lea ceas.
S
Nici pânã acum nu a ieºit din cãciula PSD-istã de la Petroºani candidatul pentru fotoliul de primar la alegerile din luna iunie. Singura localitate care încã mai bâjbâie hehotãrâtã a rãmas actuala ogradã administratã de Tiberiu Iacob Ridzi. Pentru Valea Jiului s-au fãcut comunicãrile cãtre populaþie cine va intra în cursa electoralã. Astfel, PDL prin preºedintele filialei judeþene, Dorin Gligor, a comunicat candidaþii, dupã cum urmeazã: la Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi, la Vulcan - Gheorghe Ile, la Lupeni - Constantin Brânduºe, la Aninoasa - Ilie Botgros, la Petrila - Ilie Pãducel, la Uricani - Ilie Pârvan. Despre candidaþii USL, se ºtie cã la Uricani candideazã pentru un nou mandat Dãnuþ Buhãescu, iar la Lupeni – Cornel Resmeriþã, amândoi din PSD conform algoritmului din alianþã. Chiar ºo PP-DD ºi-a lansat candidaþii pentru Valea Jiului. La PSD Petroºani, dupã
douã sondaje de opinie, plus cel al PNL, care este relevant ºi pentru PSD, firesc ar fi ca Ioan Rus sã fie candidatul USL, conform opþiunilor electoratului. Doar cã aici încã mai existã ”reziduurile” scandalului Vochiþoiu ºi ale alegerilor pe acest fond, în urma cãrora au mai rãmas câþiva frustraþi care nu se lasã, deºi sondajele abia dacã-i menþioneazã. Ca urmare, ”marginalizaþii”, cum se considerã ei, au fãcut o scrisoare cãtre conducerea centralã în care pârâciunea ieftinã a fost jenantã chiar ºi pentru conducãtorii destinatari. Dincolo de tulburãrile de acest gen, inerente în traiectoria PSD Petroºani, dar care erodeazã partidul, Ioan
Ilie Matei, candidatul PP-DD, la Petrila reºedintele organizaþiei judeþene a PPDD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu, la nominalizat pe Ilie Matei ca fiind candidatul partidului la funcþia de primar pentru alegerile din luna iulie.
P
“Organizaþia de la Petrila este una dintre cele mai puternice din judeþ, iar Ilie Matei este candidatul nostru. Cu aceastã precizare vreau sã dezmint toate zvonurile cum cã la Petrila candidatul nostru ar fi Dorin Curtean”, a declarat Haralambie Vochiþoiu. Recent, administratorul public Dorin Curtean a declarat cã va candida pentru funcþia de primar la alegerile locale din iunie, iar printre variantele politice nu a exclus nici Partidul Poporului Dan Diaconescu. (Diana MITRACHE)
Rus se pare cã nu vrea sã candideze. Astfel, s-a luat în discuþie Costel Postolache, care se situeazã în sondaje la un procent-douã dupã Ioan Rus, doar cã acestuia nu-i surâde ideea de a fi luat pe nepregãtite având în vedere cã pânã în prezent nu s-a discutat aceastã variantã. ”Diferenþa între mine ºi domnul Rus este de un procent, dar cu mine, personal, nu s-a discutat nimic. Discuþii
s-au ivit ºi în ceea ce-l priveºte pe dl. Benor Voicescu. Eu nu voi candida decât în anumite condiþii, acum, înainte cu douã luni pânã la alegeri” – a declarat Costel Postolache, prim vicepreºedinte PSD Petroºani. Dorinþa unora de a-l activa pe ultima sutã de metri pe Benor Voicescu, nu pare una fericitã. Ar însemna sã-l ”distrugã” din nou pe Benor Voicescu, un om de calitate, care a mai fost folosit în 2004, tot în al 12-lea ceas, ºi imaginea sa a avut grav de suferit. De atunci nici un candidat al PSD nu a mai avut parte de reuºitã la fotoliul de primar al Petroºaniului. În ce îl priveºte pe Benor Voicescu s-a propus încã un sondaj de opinie care sã-l… reevaluze pe inginerul minier, fost director de minã. Datoritã faptului cã nu a mai activat de peste ºase ani, Benor Voicescu a pierdut foarte mult din notorietate, lipsã la care se adaugã momentul 2004. Nehotãrârile din PSD Petroºani nu ajutã partidul, dimpotrivã! Vãzut de afarã pare o formaþiune care nu ºtie ce vrea. Ileana FIRÞULESCU
icepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Costel Avram, a sãrbãtorit Ziua Mondialã a Apei la Bucureºti, la Palatul Parlamentului, alãturi de alte oficialitãþi din România. Despre manifestãrile care au avut loc cu acest prilej, într-un interviu acordat cotidianului Cronica Vãii Jiului
V
Tactici de ”rãzboi” electoral, la USL Petroºani umoare ºi vânzolealã R în rândul celor care urmãresc mica scenã politicã a Vãii Jiului. În urma ºedinþei de miercuri a PSD, în care s-a semnat pentru liste separate, s-a nãscut întrebarea: ºi Petroºaniul rupe USL-ul precum Petrila? Liderii USL Petroºani, respectiv ai PSD ºi PNL filialele municipale, s-au consultat ºi au cãzut de acord cã dacã s-ar merge, la agerile locale, pe liste separate ale candidaþilor la fotoliile de consilieri locali, uniunea în ansablul ei ar fi mai câºtigatã. În interiorul USL, conform acordului, este permis acest lucru, dar cei de la Petroºani susþin cã acestã tacticã va trebui aprobatã de conducerea judeþeanã, în urma unei analize temeinice. ”Ruperea” USL pe liste separate a creat rumoare în rândul celor care au aflat de ºedinþa de miercuri a PSD, printre care s-a discutat ºi acest lucru, ba mai mult, acordul sau dezacordul pentru aceastã strategie nu s-a fãcut prin vot, ci prin semnãturã. S-a crezut cã ºi Petroºaniul a luat-o razna, disensiunile în cadrul uniunii zdruncinând încrederea electoratului simpatizant.
Lideri ai celor douã partide au explicat raþiunea acestei hotãrâri. ”Noi, cei din USL Petroºani comunicãm foarte bine. Am avut discuþii în ceea ce privesc variantele cele mai bune, iar concluzia comunã a fost cã listele separate aduc avantaje. De exemplu dacã PSD ar obþine, sã zicem, 9 consilieri, din redistribuirea voturilor ar mai putea prinde încã unul. La fel ºi PNL, dacã vor avea 4 consilieri, din redistribuire, la fel, vor mai
-Vom reuºi sã ducem la bun sfârºit proiectele europene începute în Valea Jiului? -În Palatul Parlamentului l-am auzit pe dl. Petru Filip, vicepreºedintele Senatului, cã în graba de a propune proiecte ºi de a consuma banii alocaþi, ne-am trezit cã am realizat reþele de apã fãrã consumatori
obþine încã unul. Existã ºi posibilitatea sã nu câºtigãm din redistribuire, dar pânã nu încerci, n-ai cum sã câºtigi. Apoi, fiecare cât va munci, atât va avea. Sigur, materialele de campanie le vom face împreunã ºi tot ce þine de armonizare între noi. În plus mai putem beneficia de câte un observator în secþiile de votare, ceea ce nu este lucru puþin. Noi aºa ne-am înþeles. Dar vom vedea dacã aceastã soluþie va fi acceptatã de conducerea
În acest interviu, Costel Avram vã povesteºte…
O întâmplare cu Mandinga ºi cu un cubanez foarte mândru cã reprezintã România civilizaþiei: apa (ºi, implicit, sãpunul), canalizarea ºi drumurile. Noi ºtim asta de 2000 de ani dar avem, mereu ºi mereu, alte prioritãþi. -Ce face un ºef de partid, în Capitalã, când nu participã la ºedinþe ºi dezbateri oficiale? Am fost, desigur, la noul sediu al partidului nostru aflat, aºa cum ºtiþi, în Piaþa Rosetti. Am avut nevoie de carnete de partid pentru cã, în ultima vreme, sunt o mulþime de oameni care vor sã se înscrie înscrie în partidul nostru ºi vor sã aibã actele în regulã. Din pãcate, nu am putut sã obþin un numãr suficient de carnete de partid. Aºa cã, în urmãtoarea perioadã, îi vom primi în partid doar pe cei mai buni dintre cei mai buni. Oricum, pânã la alegeri, Bucureºtiul va mai suplimenta, inevitabil, tirajul de carnete. Aº putea sã vã spun ºi ce face un ºef de partid când merge ºi se întoarce de la Capitalã...
-Aþi fost, recent, la Bucureºti la manifestãrile prilejuite de Ziua Mondialã a Apei. Ce înseamnã aceastã zi pentru noi, românii? -Noi suntem una din þãrile lumii care, acum, avem apã din belºug ºi nu ºtim cum este sã nu ai deloc sau sã o drãmuieºti zi de zi, pentru cã o obþii greu. De aceea ne ºi comportãm ca atare, ca niºte oameni care par a nu avea grija zilei de mâine. Chestiunea care trebuie sã ne preocupe este cum sã facem ca abundenþa de astãzi sã se regãseascã ºi în zestrea generaþiei urmãtoare. Dacã acum nu realizãm infrastructura necesarã pe bani europeni, mâine va trebui sã o facem singuri, doar pe banii noºtri. Europa îþi oferã banii dar nu þi-i vârã ºi-n sac...
Politic 7
finali. Dl. Filip ºtia ce spune pentru a fost primarul Oradiei. Sau cã, odatã cu alternanþa la putere, noi iniþiem o „dezvoltare” dupã modelul dinþilor de fierãstrãu. Adicã, unul duce un proiect pe un drum ascendent iar celãlalt, care vine dupã el, revine la punctul iniþial ºi începe un alt plan de dezvoltare. Pentru a fi ºi el, la rândul lui, primul. Istoria noastrã e plinã de ziduri începute ºi neisprãvite...
-Cunoaºteþi ºi alte modele de dezvoltare la români? -Nu neaparat la români cât la romani, din care suntem atât de mândri cã ne tragem. Ei au cucerit lumea ºi datoritã faptului cã au captat ºi transportat apa pânã la beneficiar ºi au realizat canalizãrile aºezãrilor pe care le-au ridicat peste tot în lume. Lumea nu se cucereºte numai cu arta rãzboiului ci ºi cu armele
-M-aþi fãcut curios. Spuneþi-mi... -Un ºef al unei filiale judeþene de partid se va întâlni întotdeauna cun un alt ºef de filialã. M-am cunoscut cu dl. Nuicã, ºeful filialei judeþene Râmnicu Vâlcea a PRM, la sedinþele de la Bucureºti, ºi am rãmas prieteni. E un om tonic, care lucreazã de dimineaþã pânã seara pentru el ºi pentru cei 87 de angajaþi ai sãi dar îºi face timp ºi pentru lupta politicã. Dacã era la un partid mai mare ar fi fost poate doar un
judeþeanã” – a declarat prim vicepreºedintele PSD Petroºani, Costel Postolache. ”La nivelul organizaþiilor filialelor locale din USL Petroºani am discutat despre acest lucru considerând cã este o soluþie tacticã mai bunã. Dar nu vrem sã fim altã oaie neagrã ºi vom vedea dacã ideea este agreatã de conducerea judeþeanã. Dacã nu, vom avea maturitatea politicã pentru a trece peste orgolii ºi vom merge pe liste comune. Subliniez cã cele douã conduceri ale PSD ºi PNL am hotãrât sã facem paºii în acest sens, dar aºteptãm pânã la începutul sãptãmânii urmãtoare pentru a vedea dacã aceastã strategie este acceptatã. Eu cred cã folosind aceastã tacticã, am fi mult mai câºtigaþi. USL este un vehicul politic, este o construcþie solidã pentru a demonta caracatiþa puterii ºi nu trebuie sub nici o formã sã bulversãm electoratul. Linia noastrã trebuie sã fie clarã ºi transparentã” - a declarat preºedintele PNL Petroºani, Alin Simota. În concluzie, cei care ºi-au pus speranþe în USL pot sta liniºtiþi. Liderii de la Petroºani nu s-au certat, alianþa funcþioneazã ”ca unsã”, dupã spusele lor, ºi nici vorbã sã se repete situaþia de la Petrila. Ileana FIRÞULESCU
om politic important. Aºa, el arã, seamãnã, face pâine, creºte animale, dã de mâncare la oameni ºi, cu toate cã nu îºi mai vede capul de treburi îºi face timp ºi pentru politica localã. Vrea, ca ºi mine, sã-ºi dubleze numãrul de consilieri, vrea sã aibã viceprimari ºi chiar primari. Întâlnirile cu el sunt foarte tonice ºi extrem de mobilizatoare. -Amândoi, ºi dv. ºi dl. Nuicã, aþi constatat cã sunteþi liderii unui partid mic. Lumea mai spune cã PRM e ºi un partid naþionalist. Cum comentaþi aceste afirmaþii? - Da, e un partid mic dar cu ambiþii ºi cu potenþial mare. Suntem siguri cã la alegeri aceste afirmaþii ale mele se vor confirma întocmai. Cât despre naþionalism, daþi-mi voie sã vã povestesc o întâmplare petrecutã recent. Într-una din serile trecute, acolo a concertat Mandinga. La un moment dat, un cubanez înalt, membru din trupã, s-a dus la toaletã. Acolo a fost bruscat de neamurile unui manelist din zonã. „Cine eºti tu, mã, sã nu ne dai întâietate la intrare?” s-au rãþoit la el maneliºtii. Cubanezul, mândru, le-a spus doar: „Mã, eu o sã reprezint România la Eurovision! Voi ce aþi fãcut pentru þara noastrã?” Þara noastrã, adicã România. Noi îi iubim pe aceºti oameni care vãd România ca pe propria lor þarã ºi sunt mândri cã sunt români. ªi nu îi avem la suflet pe cei care trãiesc în România ºi se comportã ca ºi cum aceasta e o povarã ºi nu o mândrie. -În concluzie? -Deºi haina face pe om aº propune un amendament: Nu te uita întotdeauna la haine ci ºi la ce este în haine.
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 23 martie 2012
8 Culturã
Auºeii otto: ªoimul, þipând, încercã sã spunã cã moartea cea mai jalnicã este prin foame, fapt pe care oamenii ar trebui sã-l ºtie încã de la Homer.
M
Oamenii, în momentele când funcþioneazã cu adevãrat legea necesitãþii, îºi pun mintea la contribuþie cu repeziciune, pentru a-ºi acoperi lipsurile; cel puþin aºa o fi normal într-o societate care e mereu în cãutare de mijloace ºi metode pentru a asigura concetãþenilor o viaþã decentã. Pãsãrile, animalele recurg la mãsuri, acte extreme, ucid pe cele slabe ori rãnite, se omoarã între ele. Oamenii, uneori, sunt pãsãri rãpitoare ºi faptele lor nu sunt fãcute numai pentru a acoperi lipsurile.... xxx Milu nu înþelegea nicicum þipãtul repetat al ºoimului. Trecuserã în lungul vãii, zburând în umbra pãdurii, corbi ºi ulii, mierle ºi coþofene, alte pãsãri mari ºi mijlocii, în perechi. ªoimul era singur, þipa cãtre momârlan de pe Cleanþul Cantonului, apoi se muta pe stâncãriile Urzicarului, Poienilor ºi mai sus, la Chiciura. Ziua era frumoasã, o zi dintr-acelea mult aºteptate, când omul sãtul de frig se roagã Înaltului sã termine cu iarna, nãprasnica de adusese atâta
zãpadã ºi atâta ger de ajungea pentru mai mulþi ani... Ziua era frumoasã, o zi care se desfãºura aparte, cea de dupã visul cu roata înþelepþilor din Kogayon; era primul vis nãvãlit peste urmaºul dac la început de primãvarã, când viaþa nouã se cautã prin ea însãºi, rãvãºind. Milu ieºise cu dulãul la plimbare. Drumul Auºelului se curãþa de gheþuri, dezgolind rupturi ºi cratere adânci. Soarele se rostogolea fierbinte pe senin, încet, între culmile Birãonilor ºi cele ale Tãienilor. În lumina lui strãlucitoare zãpada grunjoasã pârâia curios, transmiþând semnale tip morse în natura care se dezbrãca frenetic, îºi curãþa frunzele uscate ºi seminþele rãmase pe ramuri, întru cãutarea ºi folosirea hainei celei noi de verde acriºor. În lumina lui strãlucitoare, fagii uriaºi din coasta Poienilor Dobrãii încercau comunicarea vieþii lor cu tristeþe maronie, uneori închisã pânã la negru : seceta ucigãtoare din vara ºi toamna trecute rãsucise ireal frunze ºi capsule de jir uscat pe crenguþe, echipament pe care arborii îl purtaserã toatã iarna ca pe o pedeapsã aplicatã unor nevinovaþi. Tãianul încerca sã înþeleagã þipãtul repetat al ºoimului, era un singur semnal. Albu, dupã ce se roti de câteva ori în jurul stãpânului, atinse cu laba lemnul de corn al alpenºtocului celui
zdravãn ºi scânci, privindu-l. - Ce-i, bãtrâne, þi se pare ºi þie cã ceva e în neregulã? Plãcutã, plimbarea dinspre miezul zilei devenea interesantã, omul deveni mai atent. Pe drum era liniºte, apa se auzea în curgere normalã, de timp cu vânt uºor, brizã care usca. Omul ºi
câinele mergeau cãtre amonte, ici-colo sãgetau piþigoi, cinteze ºi scatii, pe lângã râu îºi legãnau cozile lungi, stând câteva clipe pe pietre, ochiul-boului ºi fântânari. Mirosea a pãmânt de flori udat ºi încãlzit, a bulbi de ghiocei ºi brânduºe, a rãdãcini înviorate de podbal ºi brusture.
xxx Norul multicolor fãcu aerul sã vibreze grav, tãind calea omului ºi dulãului care se oprirã, surprinºi. Apoi, dupã o ridicare îndelungã spre zenit, mii ºi mii de auºei gãlãgioºi se prãbuºirã peste fagul uriaº de lângã fâneaþa lui Matei, arbore care se
decupa întunecat pe zãpada luminatã. Erau coloraþi care mai de care, vorbeau pe limba lor ºi se miºcau rapid dintr-un loc în altul, schimbând la fracþiuni de secundã culorile pe coroana bogatã a fagului de lângã pãºune, ce se întinsese nu numai în înãlþime, precum brazii ºi molizii pe verticalã, ci ºi în lãþime, mai corect arborele putându-se lãuda cu o coroanã rotundã, mare ºi destul de deasã. Încântat, momârlanul zâmbea în barbã urmãrind fenomenul, câinele privea ºi el atent. Clipã de clipã neaua de sub fag se înnegrea, auºeii desprindeau de pe ramuri frunzele rãsucite ºi jirul uscat. Celelalte pãsãri mici ºi colorate luarã ca þintã pata întunecatã de sub copac, unde gãseau insecte ºi viermuºi, bucãþi de jir pãstrat în stare comestibilã, pe care le consumau þipând alãturi de minusculii auºei, care preþ de câteva minute ºi-au vãzut de treabã fãrã sã bage în seamã imixtiunea... Apoi, ca la un semn fãcut din înalt, norul de auºei pãrãsi arborele, se ridicã la fel ca prima datã ºi se lãsã vertiginos pe alt fag suferind de îmbrãcãminte vinovatã. Fagul pãrãsit devenise luminos ºi îºi lustruia ramurile în soare, pregãtindu-se de rod ºi haine noi. Numai piþigoii ºi cintezele, vrãbiile ºi scatiii sãgetau de pe crengile curate pânã jos, pe covorul plin de hranã, de unde luau fãrã grijã, mâncând ºi ciripind ca la ospãþul gratuit. xxx ªoimul a lovit fulgerãtor ºi s-a ridicat spre Cleanþ cu o pãsãricã în gheare. Încã din zbor (Milu ºi
Blagoveºtenia (Bunavestire, Ziua cucului) ãrbãtoritã la 25 S martie, Bunavestire este o sãrbãtoare creºtinã. Cu toate acestea, i-au fost asociate multe datini ºi credinþe precreºtine. „Buna - Vestire (Blagoveºtenia) simbolizeazã începutul omenesc. În aceastã zi, i-a binevestit zãmislirea lui Mesia, cel de veacuri aºteptat. În calendarul ortodox este zi de dezlegare la peºte. La romani exista credinþa cã pânã ºi cel mai sãrac om trebuie sã mãnânce peºte, ca sã fie sãnãtos ºi iute ca peºtele tot anul. Dar exista ºi credinþa de a lua întâi anafura de la bisericã ºi a merge apoi la pescuit, unde se zice cã pescarul va prinde mult peºte. Se mai spune cã, aºa cum e vremea de Bunavestire, va fi ºi la Paºti.” (Iuliana Bãncescu, Obiceiuri de Sfintele Paºti). Niculiþã Voronca trans-
mite credinþa cã atunci când în martie e vânt mare cu ger e semn cã se ceartã ºi se bat Mart (martie) cu februarie, pentru cã Mart a luat de la Faur douã zile. Blagoveºtenia este consideratã ºi momentul de trezire a vegetaþiei. ªi, cum cucul este consideratã prima pasãre care vesteºte primãvara, aceastã zi mai este denumitã ºi ziua cucului, „care toatã iarna a fost uliu, iar la Bunavestire se preface iarãºi în cuc”, dupã cum înregistreazã Antoaneta Olteanu. Se considerã de asemenea cã în aceastã zi se dezleagã limba tuturor pãsãrilor pentru a cânta. Cântecul cucului nu numai cã vesteºte primãvara, dar este specific primãverii, cãci el va cânta numai pânã la Sânziene sau Sânpetru când, conform unei credinþe înregistrate de S.Fl.Marian „se îneacã cu orz ºi nemaiputând cânta se preface iarãºi în uliu. Bunavestirea este ºi ziua când sosesc rândunelele.
Legat de cântatul cucului existã mai multe credinþe, ºi anume cã e bine sã fii spãlat pe faþã când auzi primul cântat al cucului, altfel „te-a spurcat cucul”, ºi îþi merge rãu tot anul, e bine sã nu fii flãmând când auzi primul cântat al cucului, altfel vei fi flãmând tot anul, ºi sã ai bani în buzunar în acel moment, altfel „vei fi calic tot anul”. De asemenea, nu e bine „sã auzi primul cântat al cucului decât pânã la amiazã”, altfel e semn rãu. Cu cât îl auzi cântând de mai multe ori, cu atât mai mulþi ani vei avea de trãit. Existã de asemenea credinþa, adusã, poate, de prin alte pãrþi, dar pãstratã de cei trãitori în Valea Jiului, cã pentru a face cucul sã cânte, e bine sã se dea foc în ziua de Bunavestire grãmezilor de frunze ºi crengi uscate adunate în ajun de prin grãdini (curãþare de altfel necesarã pentru un nou sezon agricol). „deci spãlat ºi curat, sãteanul dã foc grãmezii de paie ºi frunze,
Actualitate 9 dulãul vedeau totul cu stupoare!), penele smulse din trupul sfârtecat arãtau cã ºoimul era înfometat ºi cã þipãtul lui avea sunetul aparte poate ºi din asemenea cauzã. Dupã câteva secunde ºoimul atacã din nou ºi un alt piþigoi muri sãtul, sãturând la rându-i, ºoimul cel înfometat. Abia dupã al doilea atac pãsãrile „beneficiare” ale muncii norului de auºei îºi luarã zborul de-acolo, intrând în cotloanele, adãposturile pãdurii. ªi, cum era de aºteptat, ºoimul a þipat încã o datã, pe altã tonalitate, þipãt mai lung ºi nu a mai aºteptat ca pãsãrile sã se adune la ospãþ sub coroana celui de-al doilea fag curãþat de auºei; a sãgetat dincolo de Cleanþul Tãienilor ºi nu l-a mai bãgat în seamã pe momârlanul care începuse sã-ºi punã mintea în miºcare, sã filozofeze asupra vieþii ºi morþii, asupra legilor care erau „utile” în guvernãrile naturale. Oricum, reflecþia chinezilor cum cã viaþa e ca o lumânare în vânt îl fãcu sã se întoarcã din drum: lãsase pe sobã mâncarea de prânz sã fiarbã ºi Paul Valery îi aducea aminte, prin nu-ºi mai amintea ce scriere, cã în politica vieþii trebuie sã þii cont de faptele cu drept de cetate ºi-n cer, cã realitatea are un cuvânt greu de spus, chiar dacã întotdeauna este în opoziþie. Prin urmare, cum sã înþelegi þipãtul ºoimului flãmând? Timpul se cãuta pe sine prin meandrele calde, pline de viaþã spectaculoasã ca primãvara, iar aceasta cânta poetic, enigma ºi armonia ei, perpetue... (fragment de roman) Ioan Dan Bãlan
Abatoare pentru toate oraºele P entru prima datã în Valea Jiului aproape fiecare oraº va avea abator pentru sacrificat mieii de Paºti. Inspectorii DSV spun cã acum fac toate demersurile aºa încât mieii sã fie sacrificaþi doar în locuri special amenajate ºi asomaþi. Inspectorii sanitar-vetrerinari au ca misiune sã verifice modul în care administraþiile din Valea Jiului se pregãtesc de Paºti, iar cel mai important obiectiv îl reprezintã abatoarele. Pentru prima datã aici vor funcþiona abatoare la Petrila, Petroºani, Vulcan ºi Lupeni ºi toate animalele vor fi sacrificate dupã
desigur cã e mai mult fum decât foc, de fapt asta se ºi doreºte, sã fie fumul cât mai înalt, spre înaltul cerului, sã se vadã din depãrtare. (…) Se zice cã dacã nu se face acest ritual, cucul pleacã ºi-n acea varã nu va mai cânta peste acele meleaguri. ªi în zilele noastre, aproape în fiecare gospodãrie, se practicã aceste datini, adicã „afumatul ºerpilor” ºi „afumatul cucului”. (Nicolae Bumbea, Saveta Ititesc. Datini, obiceiuri, superstiþii). Cum Bunavestire e prag de primãvarã, existã mai multe credinþe legate ºi de alte pãsãri „primãvãratice”: „Tot de acum începe sã cânte ºi o altã pasãre: pupãza. Primul cântat al ei se supune aceloraºi credinþe ca ºi cântatul cucului. De la Bunavestire se aºteaptã ºi sosirea rândunelelor. Legat de acest fapt, la sate se spune cã este bine sã vezi pentru prima datã un numãr par de rândunele sau sã nu fi singur, ci într-un grup, pentru a nu fi singur tot anul. În credinþa popularã se zice cã aºa cum va fi vremea
normele europene. „Avem în plan astfel de pregãtiri absolut necesare, iar mieii vor fi sacrificaþi dupã normele europene. Deschidem în preajma sãrbãtorilor abator ºi la Petrila ºi la Lupeni ºi la Vulcan. În fiecare astfel de abator mieii vor fi sacrificaþi fie cu aparat de asomare, fie cu pistol cu tijã”, a spus dr. Gheorghe Cristea, ªef DSVSA Valea Jiului. Toate animalele sacrificate de Paºti vor fi apoi verificate sanitar veterinar, iar inspectorii care fac asta vor recolta de la fiecare animal splina pe care o vor incinera. ªi cei care aduc miei gata sacrifi-
la Bunavestire, aºa va fi ºi în prima zi de Paºti.” – consemneazã Dumitru GãlãþanJieþ, în Tradiþii ºi obiceiuri în satele din Estul Vãii Jiului. Pe Jiul de Est existã credinþa cã e bine sã numeri ouãle de Bunavestire, ca sã ai noroc la pãsãri în acel an spun Ionica ºi Ion Androne, locuitori pe Jiul de Est, Taia, Petrila. Dar în alte pãrþi se crede cã „ouãle strânse din cuibar de Bunavestire nu sunt bune. Nu pot fi atinse, mâncate si nici puse la clocit (…). Se ºtie cã, de Buna Vestire, Fecioara Maria a fost anunþatã cã va avea un copil. ªi cum nimic nu este mai important faþã de acest eveniment, în aceastã zi nimic pãmântesc nu este demn sã-ºi anunþe naºterea. (http://pentrufamilie.ro/20 07/12/04/cat-tine-postulpastelui). De asemenea, se crede cã pentru a avea belgug în casã, e bine ca în ziua de Blagoveºtenie, de dimineaþa pânã seara, masa sã fie plinã. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan
caþi în pieþe vor trebui sã aducã acte doveditoare sanitar-veterinare ºi certificatul de analize al acestora. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 23 martie 2012
8 Culturã
Auºeii otto: ªoimul, þipând, încercã sã spunã cã moartea cea mai jalnicã este prin foame, fapt pe care oamenii ar trebui sã-l ºtie încã de la Homer.
M
Oamenii, în momentele când funcþioneazã cu adevãrat legea necesitãþii, îºi pun mintea la contribuþie cu repeziciune, pentru a-ºi acoperi lipsurile; cel puþin aºa o fi normal într-o societate care e mereu în cãutare de mijloace ºi metode pentru a asigura concetãþenilor o viaþã decentã. Pãsãrile, animalele recurg la mãsuri, acte extreme, ucid pe cele slabe ori rãnite, se omoarã între ele. Oamenii, uneori, sunt pãsãri rãpitoare ºi faptele lor nu sunt fãcute numai pentru a acoperi lipsurile.... xxx Milu nu înþelegea nicicum þipãtul repetat al ºoimului. Trecuserã în lungul vãii, zburând în umbra pãdurii, corbi ºi ulii, mierle ºi coþofene, alte pãsãri mari ºi mijlocii, în perechi. ªoimul era singur, þipa cãtre momârlan de pe Cleanþul Cantonului, apoi se muta pe stâncãriile Urzicarului, Poienilor ºi mai sus, la Chiciura. Ziua era frumoasã, o zi dintr-acelea mult aºteptate, când omul sãtul de frig se roagã Înaltului sã termine cu iarna, nãprasnica de adusese atâta
zãpadã ºi atâta ger de ajungea pentru mai mulþi ani... Ziua era frumoasã, o zi care se desfãºura aparte, cea de dupã visul cu roata înþelepþilor din Kogayon; era primul vis nãvãlit peste urmaºul dac la început de primãvarã, când viaþa nouã se cautã prin ea însãºi, rãvãºind. Milu ieºise cu dulãul la plimbare. Drumul Auºelului se curãþa de gheþuri, dezgolind rupturi ºi cratere adânci. Soarele se rostogolea fierbinte pe senin, încet, între culmile Birãonilor ºi cele ale Tãienilor. În lumina lui strãlucitoare zãpada grunjoasã pârâia curios, transmiþând semnale tip morse în natura care se dezbrãca frenetic, îºi curãþa frunzele uscate ºi seminþele rãmase pe ramuri, întru cãutarea ºi folosirea hainei celei noi de verde acriºor. În lumina lui strãlucitoare, fagii uriaºi din coasta Poienilor Dobrãii încercau comunicarea vieþii lor cu tristeþe maronie, uneori închisã pânã la negru : seceta ucigãtoare din vara ºi toamna trecute rãsucise ireal frunze ºi capsule de jir uscat pe crenguþe, echipament pe care arborii îl purtaserã toatã iarna ca pe o pedeapsã aplicatã unor nevinovaþi. Tãianul încerca sã înþeleagã þipãtul repetat al ºoimului, era un singur semnal. Albu, dupã ce se roti de câteva ori în jurul stãpânului, atinse cu laba lemnul de corn al alpenºtocului celui
zdravãn ºi scânci, privindu-l. - Ce-i, bãtrâne, þi se pare ºi þie cã ceva e în neregulã? Plãcutã, plimbarea dinspre miezul zilei devenea interesantã, omul deveni mai atent. Pe drum era liniºte, apa se auzea în curgere normalã, de timp cu vânt uºor, brizã care usca. Omul ºi
câinele mergeau cãtre amonte, ici-colo sãgetau piþigoi, cinteze ºi scatii, pe lângã râu îºi legãnau cozile lungi, stând câteva clipe pe pietre, ochiul-boului ºi fântânari. Mirosea a pãmânt de flori udat ºi încãlzit, a bulbi de ghiocei ºi brânduºe, a rãdãcini înviorate de podbal ºi brusture.
xxx Norul multicolor fãcu aerul sã vibreze grav, tãind calea omului ºi dulãului care se oprirã, surprinºi. Apoi, dupã o ridicare îndelungã spre zenit, mii ºi mii de auºei gãlãgioºi se prãbuºirã peste fagul uriaº de lângã fâneaþa lui Matei, arbore care se
decupa întunecat pe zãpada luminatã. Erau coloraþi care mai de care, vorbeau pe limba lor ºi se miºcau rapid dintr-un loc în altul, schimbând la fracþiuni de secundã culorile pe coroana bogatã a fagului de lângã pãºune, ce se întinsese nu numai în înãlþime, precum brazii ºi molizii pe verticalã, ci ºi în lãþime, mai corect arborele putându-se lãuda cu o coroanã rotundã, mare ºi destul de deasã. Încântat, momârlanul zâmbea în barbã urmãrind fenomenul, câinele privea ºi el atent. Clipã de clipã neaua de sub fag se înnegrea, auºeii desprindeau de pe ramuri frunzele rãsucite ºi jirul uscat. Celelalte pãsãri mici ºi colorate luarã ca þintã pata întunecatã de sub copac, unde gãseau insecte ºi viermuºi, bucãþi de jir pãstrat în stare comestibilã, pe care le consumau þipând alãturi de minusculii auºei, care preþ de câteva minute ºi-au vãzut de treabã fãrã sã bage în seamã imixtiunea... Apoi, ca la un semn fãcut din înalt, norul de auºei pãrãsi arborele, se ridicã la fel ca prima datã ºi se lãsã vertiginos pe alt fag suferind de îmbrãcãminte vinovatã. Fagul pãrãsit devenise luminos ºi îºi lustruia ramurile în soare, pregãtindu-se de rod ºi haine noi. Numai piþigoii ºi cintezele, vrãbiile ºi scatiii sãgetau de pe crengile curate pânã jos, pe covorul plin de hranã, de unde luau fãrã grijã, mâncând ºi ciripind ca la ospãþul gratuit. xxx ªoimul a lovit fulgerãtor ºi s-a ridicat spre Cleanþ cu o pãsãricã în gheare. Încã din zbor (Milu ºi
Blagoveºtenia (Bunavestire, Ziua cucului) ãrbãtoritã la 25 S martie, Bunavestire este o sãrbãtoare creºtinã. Cu toate acestea, i-au fost asociate multe datini ºi credinþe precreºtine. „Buna - Vestire (Blagoveºtenia) simbolizeazã începutul omenesc. În aceastã zi, i-a binevestit zãmislirea lui Mesia, cel de veacuri aºteptat. În calendarul ortodox este zi de dezlegare la peºte. La romani exista credinþa cã pânã ºi cel mai sãrac om trebuie sã mãnânce peºte, ca sã fie sãnãtos ºi iute ca peºtele tot anul. Dar exista ºi credinþa de a lua întâi anafura de la bisericã ºi a merge apoi la pescuit, unde se zice cã pescarul va prinde mult peºte. Se mai spune cã, aºa cum e vremea de Bunavestire, va fi ºi la Paºti.” (Iuliana Bãncescu, Obiceiuri de Sfintele Paºti). Niculiþã Voronca trans-
mite credinþa cã atunci când în martie e vânt mare cu ger e semn cã se ceartã ºi se bat Mart (martie) cu februarie, pentru cã Mart a luat de la Faur douã zile. Blagoveºtenia este consideratã ºi momentul de trezire a vegetaþiei. ªi, cum cucul este consideratã prima pasãre care vesteºte primãvara, aceastã zi mai este denumitã ºi ziua cucului, „care toatã iarna a fost uliu, iar la Bunavestire se preface iarãºi în cuc”, dupã cum înregistreazã Antoaneta Olteanu. Se considerã de asemenea cã în aceastã zi se dezleagã limba tuturor pãsãrilor pentru a cânta. Cântecul cucului nu numai cã vesteºte primãvara, dar este specific primãverii, cãci el va cânta numai pânã la Sânziene sau Sânpetru când, conform unei credinþe înregistrate de S.Fl.Marian „se îneacã cu orz ºi nemaiputând cânta se preface iarãºi în uliu. Bunavestirea este ºi ziua când sosesc rândunelele.
Legat de cântatul cucului existã mai multe credinþe, ºi anume cã e bine sã fii spãlat pe faþã când auzi primul cântat al cucului, altfel „te-a spurcat cucul”, ºi îþi merge rãu tot anul, e bine sã nu fii flãmând când auzi primul cântat al cucului, altfel vei fi flãmând tot anul, ºi sã ai bani în buzunar în acel moment, altfel „vei fi calic tot anul”. De asemenea, nu e bine „sã auzi primul cântat al cucului decât pânã la amiazã”, altfel e semn rãu. Cu cât îl auzi cântând de mai multe ori, cu atât mai mulþi ani vei avea de trãit. Existã de asemenea credinþa, adusã, poate, de prin alte pãrþi, dar pãstratã de cei trãitori în Valea Jiului, cã pentru a face cucul sã cânte, e bine sã se dea foc în ziua de Bunavestire grãmezilor de frunze ºi crengi uscate adunate în ajun de prin grãdini (curãþare de altfel necesarã pentru un nou sezon agricol). „deci spãlat ºi curat, sãteanul dã foc grãmezii de paie ºi frunze,
Actualitate 9 dulãul vedeau totul cu stupoare!), penele smulse din trupul sfârtecat arãtau cã ºoimul era înfometat ºi cã þipãtul lui avea sunetul aparte poate ºi din asemenea cauzã. Dupã câteva secunde ºoimul atacã din nou ºi un alt piþigoi muri sãtul, sãturând la rându-i, ºoimul cel înfometat. Abia dupã al doilea atac pãsãrile „beneficiare” ale muncii norului de auºei îºi luarã zborul de-acolo, intrând în cotloanele, adãposturile pãdurii. ªi, cum era de aºteptat, ºoimul a þipat încã o datã, pe altã tonalitate, þipãt mai lung ºi nu a mai aºteptat ca pãsãrile sã se adune la ospãþ sub coroana celui de-al doilea fag curãþat de auºei; a sãgetat dincolo de Cleanþul Tãienilor ºi nu l-a mai bãgat în seamã pe momârlanul care începuse sã-ºi punã mintea în miºcare, sã filozofeze asupra vieþii ºi morþii, asupra legilor care erau „utile” în guvernãrile naturale. Oricum, reflecþia chinezilor cum cã viaþa e ca o lumânare în vânt îl fãcu sã se întoarcã din drum: lãsase pe sobã mâncarea de prânz sã fiarbã ºi Paul Valery îi aducea aminte, prin nu-ºi mai amintea ce scriere, cã în politica vieþii trebuie sã þii cont de faptele cu drept de cetate ºi-n cer, cã realitatea are un cuvânt greu de spus, chiar dacã întotdeauna este în opoziþie. Prin urmare, cum sã înþelegi þipãtul ºoimului flãmând? Timpul se cãuta pe sine prin meandrele calde, pline de viaþã spectaculoasã ca primãvara, iar aceasta cânta poetic, enigma ºi armonia ei, perpetue... (fragment de roman) Ioan Dan Bãlan
Abatoare pentru toate oraºele P entru prima datã în Valea Jiului aproape fiecare oraº va avea abator pentru sacrificat mieii de Paºti. Inspectorii DSV spun cã acum fac toate demersurile aºa încât mieii sã fie sacrificaþi doar în locuri special amenajate ºi asomaþi. Inspectorii sanitar-vetrerinari au ca misiune sã verifice modul în care administraþiile din Valea Jiului se pregãtesc de Paºti, iar cel mai important obiectiv îl reprezintã abatoarele. Pentru prima datã aici vor funcþiona abatoare la Petrila, Petroºani, Vulcan ºi Lupeni ºi toate animalele vor fi sacrificate dupã
desigur cã e mai mult fum decât foc, de fapt asta se ºi doreºte, sã fie fumul cât mai înalt, spre înaltul cerului, sã se vadã din depãrtare. (…) Se zice cã dacã nu se face acest ritual, cucul pleacã ºi-n acea varã nu va mai cânta peste acele meleaguri. ªi în zilele noastre, aproape în fiecare gospodãrie, se practicã aceste datini, adicã „afumatul ºerpilor” ºi „afumatul cucului”. (Nicolae Bumbea, Saveta Ititesc. Datini, obiceiuri, superstiþii). Cum Bunavestire e prag de primãvarã, existã mai multe credinþe legate ºi de alte pãsãri „primãvãratice”: „Tot de acum începe sã cânte ºi o altã pasãre: pupãza. Primul cântat al ei se supune aceloraºi credinþe ca ºi cântatul cucului. De la Bunavestire se aºteaptã ºi sosirea rândunelelor. Legat de acest fapt, la sate se spune cã este bine sã vezi pentru prima datã un numãr par de rândunele sau sã nu fi singur, ci într-un grup, pentru a nu fi singur tot anul. În credinþa popularã se zice cã aºa cum va fi vremea
normele europene. „Avem în plan astfel de pregãtiri absolut necesare, iar mieii vor fi sacrificaþi dupã normele europene. Deschidem în preajma sãrbãtorilor abator ºi la Petrila ºi la Lupeni ºi la Vulcan. În fiecare astfel de abator mieii vor fi sacrificaþi fie cu aparat de asomare, fie cu pistol cu tijã”, a spus dr. Gheorghe Cristea, ªef DSVSA Valea Jiului. Toate animalele sacrificate de Paºti vor fi apoi verificate sanitar veterinar, iar inspectorii care fac asta vor recolta de la fiecare animal splina pe care o vor incinera. ªi cei care aduc miei gata sacrifi-
la Bunavestire, aºa va fi ºi în prima zi de Paºti.” – consemneazã Dumitru GãlãþanJieþ, în Tradiþii ºi obiceiuri în satele din Estul Vãii Jiului. Pe Jiul de Est existã credinþa cã e bine sã numeri ouãle de Bunavestire, ca sã ai noroc la pãsãri în acel an spun Ionica ºi Ion Androne, locuitori pe Jiul de Est, Taia, Petrila. Dar în alte pãrþi se crede cã „ouãle strânse din cuibar de Bunavestire nu sunt bune. Nu pot fi atinse, mâncate si nici puse la clocit (…). Se ºtie cã, de Buna Vestire, Fecioara Maria a fost anunþatã cã va avea un copil. ªi cum nimic nu este mai important faþã de acest eveniment, în aceastã zi nimic pãmântesc nu este demn sã-ºi anunþe naºterea. (http://pentrufamilie.ro/20 07/12/04/cat-tine-postulpastelui). De asemenea, se crede cã pentru a avea belgug în casã, e bine ca în ziua de Blagoveºtenie, de dimineaþa pânã seara, masa sã fie plinã. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan
caþi în pieþe vor trebui sã aducã acte doveditoare sanitar-veterinare ºi certificatul de analize al acestora. Diana MITRACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 23 martie 2012
Trupa Night Passage la Club 3D Stage R
azvan Slama n-a trecut de-alungul anilor prin multe trupe. Mai precis a iniþiat douã. Au fost pe rând “Prima Linie” iar acum [sã-i zicem] proiectul “Night Passage”. Creativitatatea lui ºi a întregului grup este [poate paradoxal], conservatoare. Adicã ei îºi doresc , o tradiþie romanticã sã rãmânã artiºti care exprimã ceea ce le dicteazã inima ºi cugetul.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
Cu tot harul ºi cunoºtinþele tehnice native ori dobândite de-alungul câtorva decenii de muzicã, ar fi putut foarte bine sã confecþioneze melodioare vandabile ºi sã trãiascã “un binemeritat confort social ºi financiar”- ar fi putut spune cronicarul... Rãmas un dilematic, un cãutãtor de drumuri ºi limbaje, el a coagulat dealungul anilor elemente sonore aparþinãtoare unor genuri extrem de felurite. Dacã acu-i de bonton sã vari colea un acordeon sample-at, colea o chitarã flamenco mercenarã sau un saxofon închiriat peste fondul digital de “tzanga-tzanga”, aºa de dragul variaþiei ºi acum când iniþialele cãutãri ritmico-armonice din zona “ethno” au ajuns gãselniþe sonore atotprezente în mediul sonor înconjurãtor, încã în anii ’80 virtuþile timbrale ale taragotului într-un grup ce fuziona rock-ul progresiv cu punk-ul ºi jazz-ul electric,
totul pigmentat cu niscaiva folclor ºi oarece elemente preclasice. In loc sã-ºi câºtige cuminte pâinea gestionând maºinãrii ºi sisteme, ca un inginer ce este, Razvan, de-a lungul încãpãþânatelor sale peripluri s-a gãsit cu cei trei muzicieni din Serbia - toþi cu antecedente muzicale importante în Serbia ºi toþi deopotrivã de neadecvaþi realitaþii cotidiene. Împreunã cu un viitor arhitect – ultimul venit în echipã, au devenit pãrtaºi la demersul exploratoriu care se initituleazã “Night Passage”. Aºadar, formula curentã a proiectului se constituie din [foºti membri ai grupurilor Musky’s ºi Vlafunk] Dejan Kotarcic la bas electric, percuþionistul Ranko Varga ºi Vukasin Komlenic la chitarã – pe partea dreaptã a Dunãrii împreunã cu Rãzvan Slama la felurite chitare ºi tânãrul claviaturist Lucian Ciuciu [amândoi ex Prima Linie], pe cealalta parte. Cred cã nici ei nu ºtiu precis [darãmite ascultãtorul] ce este la capãtul trecerii din aceastã noapte plinã de necunoscut care este “Night Passage”. Locul sonor în care vor ajunge nu va fi decât un nou început, o etapã pentru alte cãutãri a cãror fertilitate va plãsmui fructe numai bune de degustat de cãtre cei înfometaþi de insolit. Raul Dubyk Concertul va avea loc duminicã, 25.03.2012, ora 22 la Club 3D Stage - Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol.
23 martie 2012
Vei avea parte de o zi destul de liniºtitã ºi poate tocmai de accea o vei considera cam plictisitoare. O întâlnire cu o cunoºtinþã mai veche îþi va permite sã depeni amintiri plãcute. Este posibil sã-þi facã o promisiune pentru viitorul apropiat, dar nu este cazul sã mizezi prea mult.
O întâlnire cu familia îþi va ocupa o bunã parte din zi. Se vor dezbate probleme de interes comun ºi nu îþi va fi uºor sã te faci ascultat. S-ar putea sã ai de fãcut cuiva un cadou, sau, oricum, va trebui sã cheltuieºti niºte bani. Þine legãtura cu prietenii aflaþi pe alte meleaguri.
Nu reuºeºti sã te odihneºti aºa cum ai dori, cãci trebuie sã pui la punct unele chestiuni familiale, apãrute peste noapte. O ºuetã cu prietenii, la care vei afla lucruri interesante ºi îmbucurãtoare, te va face sã te simþi cât se poate de bine. În rest, nu este cazul sã exagerezi.
O zi plinã de surprize, plãcute, din fericire. Dialogul cu cei din jur îþi dã ocazia sã aflii tot felul de lucruri noi ºi interesante. Programul pentru timpul liber va înregistra unele schimbãri, pânã vei vei gãsi care sã îþi convinã. Starea ta generalã nu este nemaipomenitã.
Cu ocazia unei întâlniri cu mai multe cunoºtinþe, calitãþile tale vor ieºi din nou în evidenþã, popularitatea ta atingând cote maxime. În orice faci, discreþia trebuie pusã pe primul plan, altfel riºti sã ai neplãceri. Relaþia cu partenerul de suflet te interesazã în mod special.
Dialogul cu cei din jur se va dovedi fructuos cu condiþia sã îþi stãpâneºti impulsivitatea. Dacã aºtepþi o veste sau un rãspuns, acesta va veni mai târziu, dar te va satisface. Þi se va da o idee asupra cãreia meritã sã te apleci. Ai putea avea mai multã încredere în cei din jur.
Eºti într-o dispoziþie de zile mari; vei fi mai entuziast decât te-au vãzut vreodatã cei ce te cunosc. Ieºirea la o plimbare sau întâlnirea cu prietenii va putea fi un prilej suplimentar de a te destinde. Cineva îþi va face o promisiune, dar ar fi bine sã nu crezi chiar tot ce þi se spune.
Te aºteaptã o zi ceva mai calmã, fãrã surprize deosebite. Eºti puþin cam neatent ºi de aceea ai face bine sã nu te implici în activitãþi care necesitã un mare efort de concentrare. Persoana iubitã îþi va face o surprizã deosebit de plãcutã legatã de pertecerea timpului liber.
Este foarte posibil sã fii pus în faþa unei situaþii a cãrei rezolvare se va lãsa aºteptatã ceva timp. Din fericire, acest lucru nu-þi va încurca planulrile pentru ziua de azi. Vei discuta cu prietenii ultimele evenimente din viaþa ta ºi le vei cere pãrerea. N-ar strica sã le asculþi sfaturile.
Dacã vei avea ocazia sã ieºi în afara oraºului, sunt ºanse sã te simþi excelent. N-ar fi exclus nici sã te întâlneºti cu niºte cunoºtinþe mai vechi Discuþiile pe care le vei avea astãzi, vor scoate în evidenþã unele lucruri, pe care le-ai putea folosi în activitãþile în care eºti implicat.
Calitãþile de care dai dovadã te fac foarte apreciat de cei din jur. Vei avea astãzi ocazia sã îþi lãrgeºti cercul de prieteni, ceea ce este în conformitate cu dorinþele tale. Vei gãsi chiar pe cineva care îþi va promite un ajutor substanþial, dar nu este cazul sã iei în serios toate afirmaþiile.
Prietenii îþi vor face o invitaþie care te tenteazã, dar s-ar putea sã nu mai finalizezi ceea ce þi-ai propus. Profitã de ocazie, pentru a face cunoºtinþã cu alte persoane, cu care ai putea avea o discuþie interesantã. În anturajul tãu apropiat vor exista unele animozitãþi, dar nu este cazul sã intervii.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 23 martie 2012
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Campania de (a)semãnãturi de primãvarã Primãvarã, vreme schimbãtoare I(anus) – personaj multiplu
ã fie clar! Fãrã politicã! Dar dacã tot mai cautã unul Lumbago pe-acasã (ºi nu mai gãseºte, fiindcã a venit, de-a binele, primãvara, m-a apucat aºa o astenie.
S
În loc sã am revelaþii erotice, am (pe invers) câte un sentiment de dispreþ faþã de ceva–oarece personaje. Întrucât e vremea sondajelor, eu îndrãznesc sã pun pariuri. Pun pariu cã nu ghiciþi despre ce personaj e vorba în poezeaua de mai jos. Deºi, cum îi cunosc eu pe cititorii acestei rubrici, sigur o sã-l desemneze. Deºi, de parveniþi, de trãdãtori ºi de tupeiºti e plinã þara (ºi Valea!) ãsta e mic. Cine a trãdat odatã, o va mai face. Curva-i curvã pânã moare! Serviþi:
De ce te uiþi la mine precum la o amendã? De ce mã citeºti încruntat, precum într-o adendã? De ce amenda ta, de la ANAF, sau de la Sanepid Mã face sã fiu trist, ºi inodor, ºi insipid? De ce te dai rotund, când eºti colþos? De ce mã sudui, când eu te alint? De ce-mi iei bucuria de-a-mbãtrâni frumos? ªi mã determini sã mã-nvãþ sã mint? De De De De
ce ce ce ce
te rupi în fiþe, deºi nu eºti fiþos? aspiri sã fii ce n-ai fost niciodatã? dintr-o veºnicã slugã, vrei sã devi boss? vrei sã mã vezi cu flori pe piept ºi-n nas cu vatã?
Ziua apei, printre zoaie ºi gunoaie
n fiecare an, în data de 22 martie, este celebratã Ziua Mondialã a Apei.
Î
Sãrbãtorirea acestei zile are drept scop “aducerea în atenþia opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejãrii cantitative ºi calitative a apelor ºi de a pune în adevãrata luminã rolul, îndatoririle ºi responsabilitãþile celor ce au atribuþii în întreþinerea, valorificarea ºi protejarea surselor de apã”. Ziua Mondialã a Apei a fost marcatã ºi în Valea Jiului,
zonã în care apele curgãtoare dar ºi lacurile sunt înecate de mizerii ºi gunoaie. Cel puþin pârâul Maleia, care traverseazã municipiul Petroºani, reprezintã o dovadã despre cum nu ar trebui sã arate o apã curgãtoare “europeanã”. “De vinã suntem cu toþii, pentru cum aratã albia Maleii, dar, în special, cei care locuiesc în amonte. Ãia îºi aruncã în apã toate zoaiele ºi gunoaiele”, a spus un cetãþean domiciliat în apropierea sediului INSEMEX. “Când eram copil pescuiam în Maleia pãstrãvi. Acuma pot sã mai pescuiesc doar PET-uri ºi
izmene”, a declarat un altul. “Nu-i vorba cã se aruncã sticle de plastic, plase sau haine. Problema este cã mulþi îºi spalã maºinile sau deverseazã în pârâu apa cu detergenþii folosiþi la spãlarea rufelor. Astea omoarã tot ce înseamnã faunã acvaticã”, a precizat o femeie. Decizia instituirii sãrbãtorii dedicate “Zilei Mondiale a Apei” a fost luatã, în anul 1992, cu ocazia Conferinþei Naþiunilor Unite pentru Mediu ºi Dezvoltare. În România, aceastã zi este celebratã cu începere din anul 1992. Mir cea NISTOR
Ziua mondialã anti-TBC ata de 24 martie marcheazã în fiecare an “Ziua Mondialã de Luptã Împotriva Tuberculozei”. Ziua are rolul de a conºtientiza populaþia asupra faptului cã TBC-ul a rãmas o epidemie care încã nu poate fi controlatã în totalitate.
D
În 24 martie este marcatã ziua în care dr. Robert Koch a anunþat, în anul 1882, cã a descoperit cauza tuberculozei, descoperirea acestuia deschizând drumul cãtre diagnostic ºi tratament. Tuberculoza este o boalã contagioasã produsã de un microb numit bacilul Koch. Microbii îºi gãsesc cele mai prielnice condiþii de viaþã în plãmâni, unde se înmulþesc cel mai uºor, dar boala poate sã aparã ºi în alte organe respectiv în rinichi, creier, oase, articulaþii sau ochi.
În ultimii 10 ani, în judeþul Hunedoara, cel mai mare numãr de cazuri de îmbolnãvire cu TBC a fost înregistrat în anul 2004, respectiv 592 de cazuri. Totuºi, demn de semnalat, este faptul cã, în ultimul an, a fost constatatã o scãdere a numãrului de bolnavi. Astfel, în 2011 figurau ca bolnavi de TBC 344 de oameni, comparativ cu 389 în anul 2010. Mir cea NISTOR
De ce mã-ntrebi de ce te-ntreb mereu, la fel? Cum de te-ngraºi ca porcul, când cei mai mulþi slãbesc, Cum de ce pui pe burtã scade din cerebel ªi toþi cei ce te ºtiu spun cã eºti prost, anost, grotesc... E primãvarã ºi degeaba te întreb. Eºti mut ºi surd. Te situezi la graniþa dintre posibil ºi absurd!
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 23 martie 2012
Hunedorenii riscã amenzi usturãtoare din cauzã cã nu au locuri pentru picnic tenþie hunedoreni unde ieºiþi al picnic A pentru cã legea a fost promulgatã de Preºedintele Traian Bãsescu ºi a intrat deja în vigoare. Nu la fel de rapide au fost autoritãþile, care nu au apucat sã amenajeze spaþiile special destinate.
Vremea caldã de afarã îi îndemnã pe oameni sã iasã deja la picnic, dar riscã amenzi usturãtoare dacã fac grãtare în alte locuri decât cele special amenajate. În judeþul Hunedoara problema este cã autoritãþile nu au avut timpul necesar, ori bani, sã amenajeze astfel de spaþii, aºa cum prevede legea promulgatã încã de sãptãmâna trecutã de ºeful statului. De exemplu, primarul municipiului Hunedoara, Ovidiu Hada, spune cã nu au putut sã stabileascã locurile pentru picnic, pentru cã ele trebuie amenajate. Pe de altã parte, nu au bani pentru amenajarea lor, din cauzã cã bugetul a fost aprobat fãrã aceastã nouã cheltuialã, apãrutã ulterior. În consecinþã, spune Hada, „conform ultimei legi date de guvernarea actualã, hunedorenii nu au unde sã
iasã la picnic. Trebuie sã aºteptãm rectificarea bugetarã, dar, tot conform legii, numai în iulie o putem face. Aºa cã, acum avem o problemã. Au dat legea, fãrã sã se asigure cã o putem respecta sau cã putem satisface nevoile cetãþenilor”. Nici al Lupeni nu existã spaþii special amenajate, iar aici oamenii trebuie sã se mulþumeascã cu ograda proprie, oricum cu frumuseþile naturii. „Nu existã în momentul de faþã ceva strict, în sensul legii, dar existã posibilitãþi de recreere. În Lupeni este zona de la punctul de pornire a telescaunului sau ºtrandul din Lupeni. Þinând cont ºi de specificul zonei, mulþi îºi fac grãtarele în curtea casei”, a declarat Gabriel Lungu, city-manager al municipiului. Iar la Petroºani, situaþia este similarã. Aici
autoritãþile cautã locaþiile potrivite pentru aceste activitãþi.
C
e spune legea
De precizat cã Legea privind desfãºurarea activitãþii de picnic, promulgatã de Traian Bãsescu, stabileºte amenzi de pânã la 5.000 de lei pentru ieºirile la iarbã verde în alte zone decât cele special amenajate. Legea a fost adoptatã pe 21 februarie de Camera Deputaþilor, principala prevedere fiind cã este interzisã organizarea picnicurilor în alte zone decât cele special amenajate dotate cu facilitãþi ºi utilitãþi. Potrivit legii, vor fi special amenajate pentru picnic, pe domeniul public sau privat al statului sau al unitãþilor administrativ-teritoriale, zone care vor fi dotate cu util-
itãþi ºi facilitãþi pentru aceastã activitate ºi în care aprinderea focului este permisã. Aceste zone vor fi indicate în parcuri ºi în zonele limitrofe ale pãdurilor situate în intravilanul localitãþilor. Persoanele care vor merge la picnic nu au voie sã spele obiectele folosite la aceastã activitate în apele din vecinãtatea zonei speciale amenajate ºi trebuie sã pãstreze liniºtea ºi sã nu deranjeze comunitãþile locale, sã arunce deºeurile doar în locurile special amenajate, sã aprindã focul doar în locurile special amenajate ºi sã-l supravegheze permanent. Nerespectarea prevederilor acestei legi se va pedepsi cu amenzi cuprinse între 100 ºi 5.000 de lei. . Car men COSMAN
Lucrãrile îngheþate în Parâng
ãpada încã mare de la Z munte, þine îngheþate lucrãrile la proiectul de Amenajare a Domeniului Schiabil din Masivul Parâng.
Cabane multe ºi încã ilegale în Pasul Vâlcan abanierii din Pasul C Vâlcan n-au mai putut de frica Ministerului Turismului sau a inspectorilor care au venit în control, anul trecut înainte de Crãciun, iar asta s-a vãzut prin miserumpismul de care au dat ºi dau dovadã în continuare. Atunci, ei au fost într-un fel somaþi sã intre în legalitate autorizându-ºi cabanele, însã inspectorii au spus, ei au auzit. “ Sã-ºi facã fiecare o societate pentru a fi autorizatã cabana respectivã ºi sã
poatã primi turiºti în Pasul Vulcan. Foarte mulþi au pus pe internet ofertele ºi au fost vãzuþi deºi nu erau autorizaþi, Ministerul a intervenit ºi a solicitat acest lucru din partea cabanierilor. Pânã în prezent, doar douã cabane sunt autorizate”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Cele douã cabane autorizate din Staþiunea Pasul Vâlcan, din cele 61 existente, aparþin una omului de afaceri ºi investitorului Emil Pãrãu, iar cealaltã proiectantului vulcãnean, Gheorghe Roman. Primarul Gheorghe Ile spune cã cei care vor fi prinºi cu turiºti în cabanã de Paºte, vor fi sancþionaþi, iar amenzile în acest caz nu sunt deloc de neglijat. Luiza ANDRONACHE
Astfel se face cã reluarea investiþiei derulatã de Primãria Petroºani cu bani de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, ar putea fi fãcutã, cel mai devreme, în luna aprilie. „Lucrãrile în Masivul Parâng vor fi reluate imediat ce zãpada se va topi, în funcþie de vreme. Specialiºtii estimeazã cã la munte, grosimea zãpezii este de minim un metru”, ne-a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Bani în conturile primãriei sunt deja, iar cea mai mare parte a proiectului de anul acesta se va concentra pe finalizarea lucrãrilor începutul anul trecut. “Existã bani ºi urmeazã sã se înceapã cu finalizarea telescaunului TS3 ”, a mai spus Taºcã. Luiza ANDRONACHE