2012-3-26

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 91

Cronica Vãii Jiului Luni, 26 martie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Mircia Muntean, “bufonul” partidului de trãdãtori ºi-a început campania electoralã

Mircia Muntean îºi „asfalteazã” cu ciocolatã drumul spre Consiliul Judeþean rimarul Devei, Mircia Muntean – candidatul Miºcãrii Populare (PDL + UNPR) la Consiliul Judeþean – a furat startul campaniei electorale, fãrã nicio teamã… legislativã.

P

>>> PAGINA A 3-A

Ora de varã risc de infarct ºi sinucideri stãzi, cardiacii riscã infarctul, iar depresivii au tendinþe de suicid în urmãtoarele douã sãptãmâni.

A

>>> PAGINILE 6-7

Noua lege a taximetriei va falimenta serviciile de gen din Valea Jiului n aceastã sãptãmânã, urmeazã sã fie supusã dezbaterii Parlamentului noua lege a taximetriei, lege care a suscitat multe nemulþumiri în rândul firmelor de taxi, ce vor fi nevoite sã scoatã mulþi bani pentru dotarea maºinilor.

Î

>>> PAGINILE 8-9

PAGINA A 3-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 martie 2012

ANUNÞ Pentru acordarea gratuitãþilor reprezentând energie termicã ºi diferenþã preþ la energie electricã, pensionarii din sistemul minier care au beneficiat de aceste drepturi sunt rugaþi sã se prezinte, pânã în data de 06.04.2012, la sucursalele unde ºi-au desfãºurat activitatea, cu un dosar care sã cuprindã urmãtoarele acte în original: PENSIONARI: ultimul cupon de pensie, buletine/carte de identitate soþ, soþie, contract locuinþã, decizie pensie, certificat cãsãtorie, carte de muncã.

URMAª AL PENSIONARULUI: ultimul cupon de pensie, buletine/carte de identitate soþ, soþie(dupã caz), contract locuinþã, decizie pensie urmaº, certificat cãsãtorie, certificat deces, carte de muncã. În cazuri exceptionale se vor mai prezenta ºi certificat naºtere copil, buletin copil, certificat de handicap copil, etc.

Pentru desfãºurarea în bune condiþii a acestei acþiuni, pensionarii se vor prezenta la subunitãþi astfel: în sãptãmâna 26-30.03.2012 persoanele al cãror nume începe cu litera A pânã la litera M; în sãptâmãna 2-6.04.2012 persoanele al cãror nume începe cu litera N pânã la litera Z.

ANUNÞ PUBLIC Spitalul municipal Lupeni, cu sediul în localitatea Lupeni, str. Pãdurarilor, nr.2, judeþul Hunedoara, anunþã depunerea solicitãrii pentru eliberarea autorizaþiei de mediu pentru obiectivul Spitalul Municipal Lupeni, str.

Pãdurarilor, nr.2, jud. Hunedoara.

Informaþii se pot obþine la sediul APM Hunedoara, din Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25, de luni pânã vineri (orele 8-16).

Eventualele sesizãri ºi reclamaþii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrãtoare de la data publicãrii anunþului.

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului).

Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Întâmplãri hazlii (r) 12:00 Lege ºi ordine: Brigada specialã 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Duºmanul duºmanului meu 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Duºmanul duºmanului meu (r)

National TV

PRO TV

9:00 Baronii (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Suflete pereche (r) 10:00 Ghinionista (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 12:00 Grupul Vouã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, 13:30 Apropo TV (r) Gadgeturi 14:30 Serviciul Român de 12:45 Grupul Vouã (r) Comedie (r) 13:15 Taxi Driver (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 14:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Dragoste dulce-amarã 17:45 Happy Hour 18:30 ªtiri Naþional TV 19:00 ªtirile Pro TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:30 Pariu cu viaþa (s) 20:15 Suflete pereche 21:30 Pariu cu viaþa (s) 21:15 Destinul regelui 22:30 ªtirile Pro TV 22:45 Joker (r) 23:00 Spartacus: Nisip 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, însângerat Gadgeturi (r) 0:00 Las fierbinþi (r)

Prima TV 8:00 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Mondenii 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:15 Trãsniþii - Sfãtuitorul secret 23:15 Focus Monden 23:45 Refugiul 1:30 Focus (r)

TVR 1 8:00 România, zi de zi! Prima parte 9:00 România, zi de zi! Partea a doua 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Presã ºi putere (r) 12:25 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Bruno ºi Benny 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Prim Plan 20:50 Fabrica de staruri 21:00 Henric al VIII-lea 22:10 Omul ºi timpul (live) 23:30 Replay 0:50 Nocturne

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Politicã 3

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 martie 2012

ILEGAL

Mircia Muntean, “bufonul” partidului de trãdãtori ºi-a început campania electoralã zintã, al TRÃDÃTORILOR, unde imoralitatea, ori legalitatea înseamnã de fapt minciunã, corupþie, jaf.

Acest “bufon al regelui”, s-a gândit sã îi cumpere pe “amãrâþii” din Valea Jiului cu... ciocolatã ieftinã ºi de proastã calitate! Mircicã are probabil impresia cã noi, cei din Valea Jiului, suntem niºte milogi, niºte sãrãntoci, ºi cã nu avem un leu sã ne cumpãrãm o ciocolatã. ªi, ca sã le stea oamenilor ciocolata în gât, Mircia Muntean a început sã le promitã cã le asfalteazã el drumul dintre

NPR nu este decât un partid de trãdãtori, oportuniºti ºi profitori, care nu îºi urmãresc decât propriul interes, nu au niciun fel de scrupule, iar pentru a le fi bine sunt în stare sã calce ºi peste cadavre.

U

Toþi membrii UNPR, cu Gabriel Oprea în frunte, sunt trãdãtori, unii chiar cu grade ºi care sunt penibili când vorbesc de interesului naþional.

Tocmai trãdãtorii sã le vorbeascã românilor de interesul naþional...

Curat, murdar, moncher!

Dar, defapt, UNPR nu este, nu-i aºa?, decât un trist PSD reºapat!

UNPR, crede fostul preºedinte Ion Iliescu, va avea soarta defunctei Alianþe pentru România, desprinsã în 1997 din fostul PDSR, aflat la vre-

mea aceea tot în Opoziþie, ºi va dispãrea de pe scena politicã pentru cã este formatã din trãdãtori, oportuniºti, din niºte indivizi lipsiþi de vert icalitate ºi care în faþa electoratului nu vor avea

Înscrieri masive în PP-DD, la Petroºani

Petroºani ºi Uricani, ori Petroºani - Deva. Adicã, “bufonul” Mircicã, dacã ajunge preºedinte de Consiliu Judeþean, asfalteazã ºi drumurile judeþene.

Eºti un mare MINCINOS! Bufonule, vezi cã în Valea Jiului þi-ai început campania electoralã cu stângul! În altã ordine de idei, nu ºtiu cum or sã se simtã locuitorii din Deva când or sã audã cã, în Valea Jiului, Mircia Muntean le-a spus oamenilor cã pe el nu îl mai intereseazã Deva, cã acolo deja ar curge lapte ºi miere, cã devenii au “ di tãtii” ºi cã, pentru el,

ºanse.

Dar, sã revenim pe plan local. Mircia Muntean, a pornit deja cu mita electoralã. Gestul lui Mircia Muntean este explicabil având în vedere partidul pe care îl repre-

Mircia Muntean îºi „asfalteazã” cu ciocolatã drumul spre Consiliul Judeþean

rimarul Devei, Mircia este 100 de persoane s-au înscris sâmbãtã în Partidul Poporului-Dan Diaconescu, în Muntean – candidatul cadrul unei manifestãri publice, prima de când Miºcãrii Populare (PDL + noul preºedinte, Haralambie Vochiþoiu UNPR) la Consiliul a preluat conducerea organizaþiei judeþene.

Judeþean – a furat startul

P

P

campaniei electorale, fãrã nicio teamã… legislativã.

Toþi cei care au devenit membri ai PP-DD au fost prezenþi ºi au semnat adeziunile de intrare în partid.

“Astãzi (nr: sâmbãtã) avem prima întâlnire publicã ºi este momentul zero. De acum înainte trebuie sã facem tot ce putem ca sã câºtigãm alegerile. Avem misiunea sã câºtigãm alegerile, sã salvãm România.

Suntem deciºi sã câºtigãm alegerile în toate localitãþile din Valea Jiului. Eu sunt candidatul partidului la preºedinþia Consiliului Judeþean ºi cred cã vom face o figurã frumoasã. Nu suntem ruda sãracã de pe scena politicã a judeþului Hunedoara ºi o sã ne prezentãm în campanie cel puþin la fel de bine ca ºi celelalte partide politice”, a declarat Haralambie Vochiþoiu.

Preºedintele PP-DD, Haralambie Vochiþoiu a þinut sã le transmitã noilor membri cã vor avea o misiune foarte grea în perioada imediat urmãtoare ºi cã înainte de a cere de la partid ceva trebuie, fiecare în parte, sã se gândeascã ce poate da acestui partid.

Marius MITRACHE

Valea Jiului e prioritatea numãrul unu.... ªi încã nici nu a început oficial ºi legal campania electoralã!

Noi, cei de la Cronica Vãii Jiului îi avertizãm pe toþi politicienii, indiferent de partidul pe care-l reprezintã, cã vom fi cu ochii pe ei ºi nu vom menaja nicio abatere sau derapaj, cu atât mai mult cu cât se încalcã ºi legea.

Nu în cele din urmã, solicitãm public organelor de poliþie sã facã verificãrile legale ºi sã aplice sancþiunile de rigoare pentru încãlcarea legii electorale.

Marius MITRACHE

Pentru cã în zona Devei este arhicunoscut, Muntean a profitat de vremea frumoasã de afarã ºi a plecat, sâmbãtã, în turneu electoral în Valea Jiului, pe care a strãbãtut-o de la Vest la Est, împreunã cu o serie de membri ai UNPR. Iar ca prezenþa lui sã nu treacã neobservatã, maºinile din coloanã au purtat în geamuri fotografia vizibilã a edilului devean, iar susþinãtorii lui au împãrþit trecãtorilor ciocolatã „din partea primarului Devei, Mircia Muntean”, spre nedumerirea totalã a beneficiarilor.

Iar ca tacâmul sã fie complet, candidatul UNPR & PDL la

Consiliul Judeþean nu s-a sfiit sã recunoascã faptul cã a venit în zonã dupã voturile oamenilor, chiar dacã mai este mult pânã la startul oficial ºi legal al campaniei electorale pentru localele din 10 iunie. „Am venit aici la Drumul Crucii ºi la toate sãrbãtorile importante. La sãrbãtorile din Deva am pus autobuze gratis pentru cei din Valea Jiului, am dat la oameni strictul necesar, am premiat copiii la concursurile de schi, iar acum am venit sã le cer votul ºi sã le spun cã eu voi fi un preºedinte (nr: de Consiliul Judeþean) mai bun. Nu e posibil ca dupã 9 ani de

preºedenþie la Consiliul Judeþean sã nu asfaltezi drumul Petroºani, Uricani ºi sã vezi sate între Bãtrâna ºi Feredei, unde mai stau 16 oameni, asfaltate de “ginericã” ºi mai cine ºtie el preºedintele actual al CJ Hunedoara.

Nu a început campania, dar când anul trecut am venit ºi i-am ajutat pe oameni, a întrebat cineva de campanie? Nu! Eu am venit ºi acum cu aceeaºi inimã deschisã”, a declarat Muntean. ªi ce vor primi, la schimb, localnicii din Valea Jiului? Exact ce promite toatã lumea în campania electoralã: drumuri asfaltate, de la Petroºani la Uricani, chiar dacã unele porþiuni sunt în administrarea consiliilor locale, iar altele în administrarea CNADRN. Chestionat în privinþa faptului cã a început, cam prea repede, campania electoralã, Mircia Muntean a încercat sã o dea la întors: „Nu a început, eu nu discut de campanie”. În schimb, se pare cã ºi-a gãsit un nou slogan, de care este foarte mândru: „Porumbul creºte dacã aude sapa”!

Pe tot parcurusul vizitei sale în Valea Jiului, Mircia Muntean a împãrþit ciocolatã cu cremã de viºine trecãtorilor ºi a dat mâna cu oamenii miraþi sã constate cã deja a început campania electoralã. “Nu ºtiu ce se întâmplã, dar am primit o ciocolatã de la primarul din Deva.

Poate a început deja campania electoralã”, spuneau oamenii din Petroºani.

Car men COSMAN

4 Social

eci de copii care trãiesc în blocurile de locuinþe sociale din Colonia Petroºani riscã în fiecare zi sã moarã înecaþi în dejecþii.

Administraþia localã cautã soluþii, pentru cã blocul este în proprietatea primãriei.

Z

Copiii oamenilor de aici riscã oricând sã

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 martie 2012

Zeci de copii de la periferia Petroºaniului riscã sã se înece în dejecþii moarã înecaþi în apa care a refulat din canalizarea blocului.

Adânciturile sunt pline ochi cu apã ºi dupã ce au ajuns în jurul blocului, copiii îºi riscã pur ºi simplu vieþile. Ultimul caz a avut loc acum douã zile ºi doar o minune a fãcut ca un copil de numai 3 ani

sã scape cu viaþã. „Acum douã zile am scãpat de la înec un copil. Era în apropiere ºi s-a urcat pe o bucatã de plastic care plutea pe canal. Am þipat ºi a sãrit un copil mai mare ºi l-a scos cã altfel murea”, spune o femeie de aici.

“Copilul meu a cãzut

acum câteva zile înauntru.

Norocul lui a fost cã a alunecat ºi cu un picior a rãmas afarã ºi l-a prins repede unul mai mare ºi l-a tras afarã. Acum s-a încãlzit ºi toþi ies la joacã afarã, nu avem ce face, decât sã ne uitãm sã nu ajungã aici”, spune o altã mãmicã.

În zonã sunt zeci de copii, pentru cã fiecare familie are cel puþin 3 micuþi. Cât e ziua de lungã ei stau în jurul blocului ºi se joacã afarã, iar acum cã s-a încãlzit pãrinþii lor au intrat în panicã. Ei au cerut sprijin primãriei pentru cã se tem pentru copiii lor. „Nu am ºtiut de exis-

tenþa acestor canale neacoperite. Vom lua legãtura cu cei de la Societate Apa Serv ºi vom vedea ce mãsuri trebuie luate ca sã evitãm accidentele nedorite”, spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Oamenii care locuiesc în acest loc sunt foarte sãraci ºi îºi duc existenþa de pe o zi pe alta din ajutorul social.

Diana MITRACHE

Bloc gata sã se prãbuºeascã

osta garnizoanã miliF tarã din Petroºani stã sã se prãbuºeascã. Hoþii de fier vechi au sãpat în pereþi ºi au scos fierul din beton, iar autoritãþile locale aveau în plan transformarea imobilului în locuinþe sociale.

Acum, însã, totul e o ruinã.

De aici s-a furat bucatã cu bucatã fiecare perete care conþinea beton, iar acum structura ºubrezitã de la temelie stã sã cadã. În tot acest timp, în clãdire intrã oameni care încã sparg pereþii pentru o bucãþicã de fier ºi îºi riscã viaþa. „Vin oameni ºi sapã dupã fier, iar noi ne pãzim copiii sã nu ajungã

înãuntru cã oricând se poate prãbuºi peste ei”, spun oamenii care locuiesc în apropiere.

Administraþia localã, care avea în plan sã reconstruiascã clãdirea spune acum cã nu a avut bani sã plãteascã pazã. Iar jandarmii, care privesc de peste gard nu fac nimic, tocmai fiindcã nu au contract de pazã al obiectivului. „Blocul acela a fost prins pentru reabilitare ºi transformare în locuinþe sociale.

Proiectul a fost depus la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, dar, din pãcate, pânã în acest moment nu avem date cã acest lucru se va întâmpla. În ce priveºte paza, este imposibil pentru primãrie sã

punã acolo oameni, întrucât numãrul poliþiºtilor locali este insuficient”, spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani.

Situaþia nu este singularã, ci mai multe clãdiri stau sã se prãbuºeascã sau chiar s-au prãbuºit, dupã ce hoþii de fier au sãpat în pereþi. Numai în toamna trecutã,un bãrbat a fost prins pe jumãtate sub un perete de câteva tone ºi a scãpat ca prin minune cu viaþã. Cu toate acestea nimeni nu demoleazã ºi nimeni nu investeºte în reconstrucþia acestor imobile.

Diana MITRACHE

A început „DOSARIADA” gratuitãþilor ei aproape 16.000 de pensionari C minieri din Valea Jiului au început sã depunã dosarele cu actele solicitate pentru reprimirea gratuitãþilor.

Dosarele care trebuie sã conþinã decizia de pensionare, ultimul cupon de pensie, copii dupã buletine, certificat de cãsãtorie, contrac-

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

tul locuinþei, cartea de muncã sau facturile de la Enel, pot fi depuse la unitãþile miniere de la care omul a ieºit la pensie. „De sãptãmâna trecutã cei 15.620 de pensionari minieri ºi urmaºii celor care au lucrat în cadrul CNH îºi pot depune dosarele cu actele cerute pentru reobþinerea gratuitãþilor la energie electricã ºi cãrbune. În ceea ce priveºte facturile de la Enel, pentru cã mulþi le-au aruncat, pot solicita de la distribuitorul de energie electricã sã le facã o serie de copii”, a declarat Ion Hortopan, preºedinte LSPMVJ Petroºani.

Foºtii mineri au dreptul la 3.000 de KW (plãtiþi cu preþ redus) ºi la 3 bonuri de cãrbune (a câte 700.000 de lei vechi), pe an.

Mir cea NISTOR

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 martie 2012

Românii poartã haine second -hand

Primãvara schimbãrilor la Lupeni L A a începutul lunii aprilie, la Lupeni va începe reamenajarea oraºului. Asta înseamnã cã întreaga urbe va trece printr-un lifting facial, care dura un an, doi, însã la final, rezultatul va fi unul conform aºteptãrilor.

Odatã cu startul lucrãrilor la Palatul Cultural Minerul, aici se va începe ºi proiectul privind dezvoltarea infra-

structurii ce cuprinde reabilitarea totalã a 13 strãzi din localitate, inclusiv a ºoselei de centurã, plus douã poduri, podul ce merge spre Mina Lupeni ºi podul ce face intrarea spre strada Tusului.

“Valoarea totalã a proiectului este de 300 de miliarde de lei vechi, iar într-un an de zile cred cã va fi totul gata, pentru cã se doreºte sã se înceapã pe mai multe strãzi odatã.

Licitaþia s-a terminat, totul este în regulã, iar pânã acum s-a aºteptat sã

se îndrepte vremea, pentru a nu îngreuna circulaþia rutierã ºi pietonalã”, ne-a declarat Gabriel Lungu, city managerul Municipiului Lupeni.

Tot conform reprezentanþilor administraþiei locale, aceºti bani vin din fonduri europene. În aceastã perioadã se mai demareazã o serie de lucrãri, cum ar fi cele de supraveghere video. La Lupeni urmeazã sã se monteze 41 de camere video pe strãzi ºi în intersecþii, care vor costa în jur de 7 miliarde de lei

vechi.

De asemenea, în scurt timp, aici va începe reabilitarea, modernizarea ºi dotarea ambulatoriului.

S-a dat OK-ul pentru contractul de finanþare, iar acum edilii aºteaptã sã semneze contractul în valoare de 200 de miliarde de lei vechi. Acest proiect, în afarã de modernizarea clãdirii în sine, prevede ºi achiziþionarea de medicamente plus un tomograf computerizat, un aparat dupã ultimele standarde.

Luiza ANDRONACHE

BERD vrea sã descâlceascã iþele deponeului ecologic comisie de la Banca Europeanã pentru reconstrucþie ºi Dezvoltare este aºteptatã în judeþul Hunedoara pentru a descâlci iþele deponeului ecologic.

O

Asta dupã ce firma angajatã de Ministerul mediului nu a reuºit sã-i convingã nici pe sãtenii din Grid, de lângã Boºorod, cum nu a putut nici la Petrila, de beneficiile amplasãrii gropii ecologice de gunoi în imediata vecinãtate a caselor lor.

90 de miliarde de lei, fãrã TVA. Atât a încasat pe contractul de asistenþã, conform informaþiilor noastre, firma de consultanþã angajatã de Ministerul Mediului pentru a gãsi viitorul amplasament al deponeului ecologic de gunoi al judeþului Hunedoara. Asta în timp ce judeþul riscã sã piardã finanþarea nerambursabilã de 70 de milioane de euro, tocmai pentru cã încã nu putem vorbi despre acel amplasament. Altfel spus, banii au intrat degeaba în conturile respectivei societãþi. Iniþial se vorbea despre douã deponee ecologice, unul pe Valea Jiului, iar celãlalt pe Valea Mureºului, dar consilierii PSD din Petrila – unde urma sã fie amenajatã noua groapã de gunoi, au fost de neînduplecat când a fost vorba sã punã terenul la dispoziþie. Aºa

cã s-a mers pe ideea unui singur deponeu, la Boºorod, dar aici a intervenit opoziþia celor din Grid, de lângã Cãlan. Ei spun cã groapa de gunoi, fie ea ºi ecologicã, se va construi sub nasul lor ºi nu sunt de acord în ruptul capului, deºi au avut mai multe runde de discuþii purtate de reprezentanþii firmei de consultanþã, ai Agenþiei de Protecþie a Mediului Huendoara ºi ai Consiliului Judeþean, în calitate de beneficiar final al investiþiei. „Ar fi trebuit sã se stabileascã mai multe amplasamente, iar la final sã se aleagã varianta optimã, varianta cea mai puþin contestatã dintre toate”, a explicat directorul APM Hunedoara, Georgeta Barabaº, modalitatea normalã de lucru pe care trebuia sã meargã firma de consultanþã angajatã de Ministerul Mediului. În schimb, aceºtia s-au cramponat luni în ºir de amplasamentul de la

Boºorod, chiar dacã pentru acesta existã ºi mai multe acþiuni juridice. ªi cum riscãm sã pierdem finanþarea, la începutul lunii aprilie este aºteptatã o comisie BERD care sã descâlceascã iþele afacerii total pãguboase pentru judeþul Hunedoara, care riscã sã rãmânã fãrã finanþare. Asta înseamnã costuri sufocante pentru administraþiile publice locale pentru închidere ºi ecologizarea gropilor de gunoi existente ºi taxe suplimentare pentru transportul ºi depozitarea deºeurilor menajere în judeþele unde deponeele ecologice au putut fi amenajate fãrã astfel de piedici.

Car men COSMAN

venit primãvara ºi de mai bine de o sãptãmânã ne-am schimbat ºi garderoba.

Trecerea de la hainele groase de iarnã la cele mai subþiri de primãvarã impune ca în fiecare an, cei mai mulþi dintre noi sã facem o rearanjare a dulapului ºi mai ales o reînoire pe ici pe acolo, dupã cum ne permite buzunarul.

Cei mai mulþi oameni din Valea Jiului, însã, nu-ºi permit sã facã asta pe bani mulþi, ci au noroc cu magazinele de haine second-hand, care în ultimii ani au rãsãrit aproape pe fiecare stradã, ca ciupercile dupã ploaie.

Astfel, chiar pe bulevardele principale, este imposibil sã nu dai de cel puþin douã magazine de acest fel, în care mai mereu sunt clienþi. În unele zile, în faþa acestora sunt chiar cozi, mai ales când se primeºte marfã nouã sau invers, când este lichidare de stoc, iar totul se vinde cu 1, 2 sau 3 lei, cel mult. “ Am avut marfã nouã la începutul sãptãmânii, iar în primele douã zile totul s-a vândut la preþ întreg. Dupã aceea am început treptat reducerile. Mai întâi cu 50 %, iar dupã alte douã zile am dat totul la 3 lei bucata” , a spus vânzãtoarea unui magazin de profil. În ultimii ani, oamenii cumpãrã tot mai mult produse la mâna a doua ºi nu doar haine. La aceste magazine se pot gãsi ºi alte lucruri pentru casã, cum ar fi covoare, perdele, draperii, etc. Când vine vorba de haine, însã, surprinzãtor sau nu, dar tinerii sunt cei care vin cel mai des aici, mai ales cã deja ºtiu zilele când se primeºte marfã. “Îmi cumpãr multe haine de aici, pentru cã sunt mai de calitate decât dacã le-aº lua dintr-un magazin cu haine noi. Preþurile la început, recunosc, sunt mai mari, adicã pe o pereche de jeansi dai ºi 30 de lei, dar meritã”, a declarat o clientã. Însã, zilnic, pragul acestor magazine este cãlcat de oameni de toate vârstele, care cautã mãcar un chilipir pentru casã. De cele mai multe ori au noroc., “ Am venit sã-mi cumpãr niºte perdele ºi am gãsit unele chiar frumoase. Îmi place cã sunt din material rezistent ºi sunt ieftine faþã de ce gãsesc în magazinele cu perdele noi.

Am aºteptat reducerile pentru cã banii sunt tot mai puþini, iar cheltuielile tot mai multe ”, ne-a declarat o altã clientã.

Magazinele second hand au început sã aparã în Valea Jiului la mijlocul anilor 90. Mai timid la început, aceastã afacere, dupã nici zece ani a înflorit, astfel cã acum nu doar cã este profitabilã, dar magazinele de acest fel sunt cele mai vizitate de clienþi în ultimi ani.

Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 martie 2012

6 Actualitate

Ora de varã - risc de infarct ºi sinucideri de iarnã la cel de varã“ - a declarat medic psiholog Carmen Violeta Popa.

stãzi, cardiacii riscã A infarctul, iar depresivii au tendinþe de suicid în urmãtoarele douã sãptãmâni.

Toate aceste cauze au determinat þãri din lume sã renunþe la aceste aceste schimbãri ale orei de iarnãvarã, iar altele nici sã nu aplice acest program, principala cauzã invocatã fiind faptul cã mai mult se pierde decât se câºtigã economic ºi social, dar mai ales se bulverseazã populaþia fãrã vreun motiv care sã merite.

Ileana FIRÞULESCU

Trecerea la ora de varã a bulversat ºi ceasul bilologic al unora, schimbare care se suprapune peste astenia de primãvarã când organismul este destul de afectat dupã o iarnã grea.

Specialiºtii spun cã o parte bunã a populaþiei resimt acut aceastã trecere.

Conform studiilor, schimbarea orei creºte riscul de infarct miocardic.

Acest risc a crescut cu 5-10 la sutã în urmãtoarerle trei zile dupã trecerea la ora de varã ºi timp de o zi dupã trecerea la ora de iarnã. Explicaþia este efectul deprivãrii de somn asupra sãnãtãþii cardivasculare, iar riscul de infarct este mai mare astãzi, luni, durata somnului fiind mai micã.

Majoritatea persoanelor se adapteazã uºor la modificarea orei, însã nu toþi au un ceas biologic rapid adaptabil.

Alãturi de cardiaci ºi cei ce suferã de depresie sunt vulnerabili de a li se agrava boala în primele zile dupã schimbarea orei. Studiile au arãtat creºterea gradului de suicid în primele sãptãmâni dupã trecerea la ora de varã. Alte efecte negative ale acestei schimbãri sunt scãderea puterii de muncã, tulburãri de concetrare, memorie ºi somn. „Dincolo de faptul cã persoanele care obiºnuiesc sã adoarmã la ore tîrzii se vor trezi extrem de obosite în aceastã perioadã, devenim mai irascibili, mai nervoºi ºi apare ºi astenia de primãvarã. Persoanele care au un stil de viaþã echilibrat pot trece destul de uºor peste aceastã modificare a fusului orar, comparativ cu persoanele care sunt adepte ale unui stil sedentar ºi dezechilibrat din punct de vedere alimentar, acestea fiind ºi predispuse la depresii.

Din cauza simptomelor de obosealã accentuatã, anxietate, insomnie, cefalee, palpitaþii, lipsã de interes pentru activitãþile de zi cu zi, creºtere sau scãdere în greutate, lipsa concentrãrii, astenia poate fi confundatã cu afecþiuni

mai grave. Nu trebuie sã uitãm cã primãvara este anotimpul tranziþiei bioritmului, cînd organismul îºi accelereazã procesele de detoxifiere pentru a face faþã unui nou ciclu biologic.

Este ideal sã consumãm în aceastã perioadã peºte, în special pãstrãv sau ton, carne de miel ºi de iepure. Sînt singurele surse de proteinã animalã recomandate în aceastã perioadã. Pentru a pãcãli, într-o oarecare mãsurã, schimbarea orei, am recomandat sã adormim cu o orã mai devreme ºi sã ne trezim mai devreme. De asemenea, sunt eficiente ºi suplimentele pe bazã de vitamine sau minerale, iar hidratarea are ºi ea un rol foarte important în reglarea bioritmului. Ceea ce trebuie sã þineþi cont este faptul cã, de regulã, organismul are nevoie de cincisprezece zile pentru a se acomoda cu trecerea de la orarul

Actualitate 7

κi vând bonurile de cãrbune, ca sã aibã cãldurã ºi apã caldã în case rimesc bonuri de cãrbune degeaba, pentru cã nu au ce face cu ele. Singura lor ºansã este sã încalce normele în vigoare ºi sã le vândã, deºi ºtiu cã ar dacã sunt prinºi ar putea sã suporte rigorile legii.

P

Pensionarii minieri din Petrila, Uricani ºi o bunã parte din Lupeni primesc degeaba bonurile de cãrbune primite de la CNH. Conform normelor legale, pensionarii din domeniul minier beneficiazã de o cotã de 3.000 de KW anual ºi câte 3 bonuri de cãrbune, în valoare de 800 de lei/ bon, care pot fi folosite atât pentru achiziþionarea de huilã, dacã stau la casã, cât ºi pentru plata facturilor cãtre societãþile de termoficare. La Petrila ºi La Uricani, însã, precum ºi în mare parte la Lupeni,

pensionarii minieri beneficiazã degeaba de aceste facilitãþi, dacã nu locuiesc la casã. Astfel, la Petrila ºi la Uricani societãþile de termoficare sau centralele termice de cartier s-au desfiinþat de ani de zile.

La Uricani, spune primarul Dãnuþ Buhãescu, societatea de termoficare este istorie din 2006, când s-a închis, iar acum oamenii se încãlzesc cum pot, mulþi cu gaz sau energie electricã. Nici la Petrila nu mai funcþioneazã centralele termice de cartier pe bazã de cãrbune, prea poluante ºi deloc rentabile.

Dorin Curtean, city – managerul de la Petrila, spune cã cei de la blocuri au, în marea majoritate a cazurilor, centrale proprii, pe bazã de gaz. Dar cu bonurile de cãrbune nu pot fi folosite pentru plata facturilor cãtre Eon, foºtii mineri au ajuns sã încalce legea cu bunã ºtiinþã. κi

vând bonurile primite de al unitãþile miniere unde au lucrat, cu preþuri mai mici decât cele reale, aºa încât sã acopere impozitul pe care sunt nevoiþi sã-l plãteascã, dar ºi o parte a facturilor la gaz ori energie electricã. „Încercãm ca aceste gratuitãþi de la încãlzire sã fie transferate cãtre societatea de gaz, ori la energie electricã. Sã vedem cum putem sã face acest lucru”, a precizat Ion Hortopan, preºedintele Ligii Pensionarilor Minieri din Valea Jiului.

Car men COSMAN

Cerºetorul cu licenþã, supãrat pe concurenþa neloialã a indienilor ingurul „cerºetor” cu autorizaþie din Petroºani, sau „liber profesionist” cum îi place sã-ºi spunã, este supãrat nevoie mare pe indienii care au venit în Petroºani imediat cum vremea a început sã se încãlzeascã.

S

Jan Drosu, un bãrbat din Petrila care cântã, zi de zi, la acordeon pe strãzile din Petroºani ca sã îºi întreþinã familia, e supãrat tare din cauza celor care îi fac concurenþã, adicã pe amerindienii care s-au instalat în faþa magazinului Jiul din Petroºani. În timp ce Jan Drosu cântã „la rece”,

Prime pentru minerii Vãii Jiului u stat în grevã, iar acum iau prime de paºti. Minerii din Valea Jiului vor primi tichete cadou în luna aprilie.

A

Angajaþii Companiei Naþionale a Huilei din Petroºani primesc bani

în plus de Paºti, sub forma unor tichete valorice în funcþie de locul în care îºi desfãºoarã activitatea.

Astfel, cei care lucreazã în subteran iau tichete cadou în valoare de 400 de lei, iar cei de la suprafaþã în valoare de 250 de lei.

Responsabilii din Compania Huilei spun cã adaosul

salarial de Paºte este prevãzut în Contractul Colectiv de Muncã al minerilor ºi vine dupã ce minerii au reuºit, în urma grevei de la începutul lunii martie, când au primit alte tichete-cadou.

Pentru luna februarie, minerii au primit tot tichete-cadou in valoare de 300 de lei, iar din

luna martie, de cate 200 de lei, pânã în luna iunie. În luna iunie se asteaptã divizarea CNH în cele douã societãþi: mine viabile ºi mine neviabile, iar atunci bugetele vor fi altele.

Diana MITRACHE

indienii, cum sunt numiþi aceºtia în sens generic, au staþie, aºa cã acoperã melodiile trubadurului local. „Nu e corect aºa.

Sã cânte ºi ei fãrã staþie, dacã pot, dacã sunt în stare. Normal cã sunt

supãrat. ªi apoi, la nunþi, la botezuri, oamenii vor sã asculte melodii de-ale noastre, româneºti, nu astea din….sãlbãticie, ale indienilor”, spune bãrbatul, în vârstã de 40 de ani. De fapt, omul se sperie cã rãmâne ºi fãrã puþinii bãnuþi pe care îi strânge zilnic în cutia de carton pusã pe trotuar, în care fiecare trecãtor pune cât poate sau cât îl lasã inima. În urmã cu câþiva ani, bãrbatul ºi-a scos autorizaþie de

liber profesionist pentru a putea cânta pe strãzi, ca nu cumva sã se creadã cã cerºeºte. Ideea i-a venit dupã ce a afost luat la puricat de autoritãþi când a apãrut pe strãzile din Petroºani cu acordeonul în braþe, iar acum cântã fãrã teama cã va fi amendat. Într-o zi de muncã obþine aproximativ 10 lei, bani cu care cumpãrã mâncare copiilor.

Car men COSMAN

COLÞUL LUI DENIS

Denis la salonul de primãvarã Pe simezele galeriei Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani, în cadrul Salonului de Primãvarã, sunt expuse ºi mai multe lucrãri ale colegului nostru, micul Michelangelo - Denis Rus. Vizitatorii expoziþiei au, ºi cu aceastã ocazie, plãcerea sã facã cunoºtinþã cu operele lui Denis, un copil de 10 ani. Denis Rus se aflã la cea de-a treia expoziþie ºi promite cã nu se va opri aici.

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 martie 2012

6 Actualitate

Ora de varã - risc de infarct ºi sinucideri de iarnã la cel de varã“ - a declarat medic psiholog Carmen Violeta Popa.

stãzi, cardiacii riscã A infarctul, iar depresivii au tendinþe de suicid în urmãtoarele douã sãptãmâni.

Toate aceste cauze au determinat þãri din lume sã renunþe la aceste aceste schimbãri ale orei de iarnãvarã, iar altele nici sã nu aplice acest program, principala cauzã invocatã fiind faptul cã mai mult se pierde decât se câºtigã economic ºi social, dar mai ales se bulverseazã populaþia fãrã vreun motiv care sã merite.

Ileana FIRÞULESCU

Trecerea la ora de varã a bulversat ºi ceasul bilologic al unora, schimbare care se suprapune peste astenia de primãvarã când organismul este destul de afectat dupã o iarnã grea.

Specialiºtii spun cã o parte bunã a populaþiei resimt acut aceastã trecere.

Conform studiilor, schimbarea orei creºte riscul de infarct miocardic.

Acest risc a crescut cu 5-10 la sutã în urmãtoarerle trei zile dupã trecerea la ora de varã ºi timp de o zi dupã trecerea la ora de iarnã. Explicaþia este efectul deprivãrii de somn asupra sãnãtãþii cardivasculare, iar riscul de infarct este mai mare astãzi, luni, durata somnului fiind mai micã.

Majoritatea persoanelor se adapteazã uºor la modificarea orei, însã nu toþi au un ceas biologic rapid adaptabil.

Alãturi de cardiaci ºi cei ce suferã de depresie sunt vulnerabili de a li se agrava boala în primele zile dupã schimbarea orei. Studiile au arãtat creºterea gradului de suicid în primele sãptãmâni dupã trecerea la ora de varã. Alte efecte negative ale acestei schimbãri sunt scãderea puterii de muncã, tulburãri de concetrare, memorie ºi somn. „Dincolo de faptul cã persoanele care obiºnuiesc sã adoarmã la ore tîrzii se vor trezi extrem de obosite în aceastã perioadã, devenim mai irascibili, mai nervoºi ºi apare ºi astenia de primãvarã. Persoanele care au un stil de viaþã echilibrat pot trece destul de uºor peste aceastã modificare a fusului orar, comparativ cu persoanele care sunt adepte ale unui stil sedentar ºi dezechilibrat din punct de vedere alimentar, acestea fiind ºi predispuse la depresii.

Din cauza simptomelor de obosealã accentuatã, anxietate, insomnie, cefalee, palpitaþii, lipsã de interes pentru activitãþile de zi cu zi, creºtere sau scãdere în greutate, lipsa concentrãrii, astenia poate fi confundatã cu afecþiuni

mai grave. Nu trebuie sã uitãm cã primãvara este anotimpul tranziþiei bioritmului, cînd organismul îºi accelereazã procesele de detoxifiere pentru a face faþã unui nou ciclu biologic.

Este ideal sã consumãm în aceastã perioadã peºte, în special pãstrãv sau ton, carne de miel ºi de iepure. Sînt singurele surse de proteinã animalã recomandate în aceastã perioadã. Pentru a pãcãli, într-o oarecare mãsurã, schimbarea orei, am recomandat sã adormim cu o orã mai devreme ºi sã ne trezim mai devreme. De asemenea, sunt eficiente ºi suplimentele pe bazã de vitamine sau minerale, iar hidratarea are ºi ea un rol foarte important în reglarea bioritmului. Ceea ce trebuie sã þineþi cont este faptul cã, de regulã, organismul are nevoie de cincisprezece zile pentru a se acomoda cu trecerea de la orarul

Actualitate 7

κi vând bonurile de cãrbune, ca sã aibã cãldurã ºi apã caldã în case rimesc bonuri de cãrbune degeaba, pentru cã nu au ce face cu ele. Singura lor ºansã este sã încalce normele în vigoare ºi sã le vândã, deºi ºtiu cã ar dacã sunt prinºi ar putea sã suporte rigorile legii.

P

Pensionarii minieri din Petrila, Uricani ºi o bunã parte din Lupeni primesc degeaba bonurile de cãrbune primite de la CNH. Conform normelor legale, pensionarii din domeniul minier beneficiazã de o cotã de 3.000 de KW anual ºi câte 3 bonuri de cãrbune, în valoare de 800 de lei/ bon, care pot fi folosite atât pentru achiziþionarea de huilã, dacã stau la casã, cât ºi pentru plata facturilor cãtre societãþile de termoficare. La Petrila ºi La Uricani, însã, precum ºi în mare parte la Lupeni,

pensionarii minieri beneficiazã degeaba de aceste facilitãþi, dacã nu locuiesc la casã. Astfel, la Petrila ºi la Uricani societãþile de termoficare sau centralele termice de cartier s-au desfiinþat de ani de zile.

La Uricani, spune primarul Dãnuþ Buhãescu, societatea de termoficare este istorie din 2006, când s-a închis, iar acum oamenii se încãlzesc cum pot, mulþi cu gaz sau energie electricã. Nici la Petrila nu mai funcþioneazã centralele termice de cartier pe bazã de cãrbune, prea poluante ºi deloc rentabile.

Dorin Curtean, city – managerul de la Petrila, spune cã cei de la blocuri au, în marea majoritate a cazurilor, centrale proprii, pe bazã de gaz. Dar cu bonurile de cãrbune nu pot fi folosite pentru plata facturilor cãtre Eon, foºtii mineri au ajuns sã încalce legea cu bunã ºtiinþã. κi

vând bonurile primite de al unitãþile miniere unde au lucrat, cu preþuri mai mici decât cele reale, aºa încât sã acopere impozitul pe care sunt nevoiþi sã-l plãteascã, dar ºi o parte a facturilor la gaz ori energie electricã. „Încercãm ca aceste gratuitãþi de la încãlzire sã fie transferate cãtre societatea de gaz, ori la energie electricã. Sã vedem cum putem sã face acest lucru”, a precizat Ion Hortopan, preºedintele Ligii Pensionarilor Minieri din Valea Jiului.

Car men COSMAN

Cerºetorul cu licenþã, supãrat pe concurenþa neloialã a indienilor ingurul „cerºetor” cu autorizaþie din Petroºani, sau „liber profesionist” cum îi place sã-ºi spunã, este supãrat nevoie mare pe indienii care au venit în Petroºani imediat cum vremea a început sã se încãlzeascã.

S

Jan Drosu, un bãrbat din Petrila care cântã, zi de zi, la acordeon pe strãzile din Petroºani ca sã îºi întreþinã familia, e supãrat tare din cauza celor care îi fac concurenþã, adicã pe amerindienii care s-au instalat în faþa magazinului Jiul din Petroºani. În timp ce Jan Drosu cântã „la rece”,

Prime pentru minerii Vãii Jiului u stat în grevã, iar acum iau prime de paºti. Minerii din Valea Jiului vor primi tichete cadou în luna aprilie.

A

Angajaþii Companiei Naþionale a Huilei din Petroºani primesc bani

în plus de Paºti, sub forma unor tichete valorice în funcþie de locul în care îºi desfãºoarã activitatea.

Astfel, cei care lucreazã în subteran iau tichete cadou în valoare de 400 de lei, iar cei de la suprafaþã în valoare de 250 de lei.

Responsabilii din Compania Huilei spun cã adaosul

salarial de Paºte este prevãzut în Contractul Colectiv de Muncã al minerilor ºi vine dupã ce minerii au reuºit, în urma grevei de la începutul lunii martie, când au primit alte tichete-cadou.

Pentru luna februarie, minerii au primit tot tichete-cadou in valoare de 300 de lei, iar din

luna martie, de cate 200 de lei, pânã în luna iunie. În luna iunie se asteaptã divizarea CNH în cele douã societãþi: mine viabile ºi mine neviabile, iar atunci bugetele vor fi altele.

Diana MITRACHE

indienii, cum sunt numiþi aceºtia în sens generic, au staþie, aºa cã acoperã melodiile trubadurului local. „Nu e corect aºa.

Sã cânte ºi ei fãrã staþie, dacã pot, dacã sunt în stare. Normal cã sunt

supãrat. ªi apoi, la nunþi, la botezuri, oamenii vor sã asculte melodii de-ale noastre, româneºti, nu astea din….sãlbãticie, ale indienilor”, spune bãrbatul, în vârstã de 40 de ani. De fapt, omul se sperie cã rãmâne ºi fãrã puþinii bãnuþi pe care îi strânge zilnic în cutia de carton pusã pe trotuar, în care fiecare trecãtor pune cât poate sau cât îl lasã inima. În urmã cu câþiva ani, bãrbatul ºi-a scos autorizaþie de

liber profesionist pentru a putea cânta pe strãzi, ca nu cumva sã se creadã cã cerºeºte. Ideea i-a venit dupã ce a afost luat la puricat de autoritãþi când a apãrut pe strãzile din Petroºani cu acordeonul în braþe, iar acum cântã fãrã teama cã va fi amendat. Într-o zi de muncã obþine aproximativ 10 lei, bani cu care cumpãrã mâncare copiilor.

Car men COSMAN

COLÞUL LUI DENIS

Denis la salonul de primãvarã Pe simezele galeriei Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani, în cadrul Salonului de Primãvarã, sunt expuse ºi mai multe lucrãri ale colegului nostru, micul Michelangelo - Denis Rus. Vizitatorii expoziþiei au, ºi cu aceastã ocazie, plãcerea sã facã cunoºtinþã cu operele lui Denis, un copil de 10 ani. Denis Rus se aflã la cea de-a treia expoziþie ºi promite cã nu se va opri aici.

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 martie 2012

8 Culturã um la munte colþul ierbii dã mai târziu, oile sunt duse la ºes pânã când iarba e bunã de pãºunat ºi la munte. Desigur, locurile pentru transhumanþa de primãvarã rãmâneau aceleaºi perioade lungi de timp, zeci de ani:

C

Începutul transhumanþei de primãvarã este marcat de Blagoveºtenia (Bunavestire, Ziua cucului) de la 25 martie, odatã cu cântatul cucului ºi cu sosirea primelor berze, cu apariþia fluturilor. „Odatã cu sosirea cocostârcilor ºi cu apariþia fluturilor, ciopoare mari de o sutã-douã, chiar de trei sute de oi pleacã la þarã în zbieretul disperat al mieilor ce nu-ºi regãsesc cu uºurinþã mamele în noul vãlmãºag. Turmele poposesc la

Transhumanþa de primãvarã câmp, prin Gorj ºi zona Hunedoarei ºi a Iliei, ori altele chiar prin Banat. Aici ele pãºuneazã pe izlazurile luate în arendã, fiindcã iarba creºte mai repede la deal ºi la câmpie. La munte fiind încã frig, perioada de vegetaþie începe mai târziu,

iar iarba de prin ogrãzi este pãstratã pentru vaci, care nu pot fi duse departe de gospodãrii de la începutul primãverii.” - spune Ioan Lascu (Primãvara în satele de sub munþi).

Indicaþii interesante privind transhumanþa momârlanilor întâlnim în atlasul etnografic întocmit de colectivul condus de Nicolae Dunãre: „Pãstoritul ºi creºterea vitelor a constituit o ocupaþie strãveche a jienilor, ca ºi a strãmoºilor acestora din Þara Haþegului. (s.n.) Din acest punct de vedere, Valea Jiului se integreazã în marele þinut pastoral al Carpaþilor Meridionali, ºi anume dintre Banat ºi Olt. (…pãstoritul jienilor este mult mai dezvoltat, în comparaþie cu celelalte zone etnografice hune-

dorene, în multe privinþe asemãnãtoare cu cel al poienarilor cu care strãbat adesea drumuri de transhumanþã comune.

R.Vuia).

Un interes deosebit (…) îl prezintã faptul cã unele colinde pãcurãreºti dau indicaþii precise despre transhumanþa oierilor de aici pânã la Dunãre ºi pânã la þãrmurile Mãrii Negre.

Noi înºine am întâlnit la Iscroni, Livezeni, Jieþ ºi Cimpa locuitori care au însoþit turmele de oi pânã la Dunãre în Oltenia sau în Muntenia ºi pânã la Marea Neagrã în Dobrogea, în intervalul dintre cele douã rãzboaie mondiale.

Cercetarea noastrã a îmbrãþiºat oieritul ºi creºterea vitelor din raza localitãþilor Câmpul lui Neag ºi Uricani, de pe Jiul apusean ºi Cimpa

(Petrila) ºi Livezeni de pe Jiul rãsãritean, precum ºi cele din douã sate din Þara Haþegului: Livadia de Câmp ºi Uric. (…)

Zonele în funcþie de care, la anumite anotimpuri, avea loc cunoscuta miºcare a populaþiei pastorale, se delimiteazã astfel: a) culmile înalte acoperite cu bogatele pãºuni alpine, b) zona fânaþelor de pãdure (Jiul rãsãritean), c) zona fânaþelor de sub pãduri ºi d) terenurile din cuprinsul satului. (…) În afarã de miºcarea pendulatorie între sat ºi zonele pastorale vecine, ciopoarele de oi regrupate dupã vãrat ºi dupã iernat trebuiau sã plece ºi pe la „þarã”, în Oltenia, mai rar în Muntenia, foarte des în Banat sau în pãrþile Devei, pe valea Mureºului. Pãstorii de aici ºi spuneau cã „se duc…pe þãri, unde gãsesc iarbã pe urma bucatelor”. „Dintre „drumurile oilor” în Oltenia în cazul transhumanþei de primãvarã, cel mai obiºnuit este urmãtorul: Livezeni (sud) – Surduc pe Valea Jiului – Bumbeºti – Corneºti – Ciaur – Buguhala – Tãlpãºeºti – Tepleºti – Teleºti ºi înapoi în sens invers spre Livezeni.” (Ioachim Lazãr, Ion-Pilu Tãmaº, Monografia comunei Baru Mare).

Dupã întoarcerea oilor din transhumanþa de primãvarã, odatã cu ducerea oilor la munte, la pãºunat, are lor „mãsuratul oilor”.

Ioan DAN BÃLAN ºi Elisabeta BOGÃÞ BOGÃÞAN

Strigãturi / minciuni de ciobãnie Vã las, munþilor, cu drag, Cã eu plec pe alt meleag ; Te las, stâna mea, cu dor Pân’la anul viitor !

Eu cobor cãtre câmpie Unde iarna întârzie, Nu vine aºa degrabã Cum vine-n Parâng, la Groapã. ªi, cu lacrimi pe obraz, Eu îmi iau un „bun rãmas” ªi vã zic la toþi : „Cu bine, Pân’la vara care vine !” x x x Se duc, oile, se duc Mai la vale, spre uluc ªi se duc ºi se-ntorc iarã Doar la dalba primãvarã...

Rãmân stâni fãrã stãpâni, Strunguþe fãrã bãciþe ; Munþii-albesc de dorul lor, De dorul ciobanilor . x x x Foaie verde, flori mãrunte, Urc cu mândra sus, la munte,

x x x

Cucule, de ce nu cânþi Sã rãsune vãi ºi munþi, Pânã stau codrii-nfrunziþi ªi pasc oi lângã molizi ?

Cucule, peanã galbãnã, Eu mã culc, tu mã leagãnã...

Cã-s cioban mândru-nvãþat Sã mã culc tot legãnat !

ne dau ei banii, ”Dacã sau ne scutesc de

impozite vreun an, pentru a putea face îmbunãtãþirile care le cer, poate reuºim. Dar nu cred cã legea asta poate fi aplicatã curând. Asta înseamnã sã defiinþezi taximetriºtii”- Gherghe I., taximetrist autorizat, staþia Petroºani Nord. În aceastã sãptãmânã, urmeazã sã fie supusã dezbaterii Parlamentului noua lege a taximetriei, lege care a suscitat multe nemulþumiri în rândul firmelor de taxi, ce vor fi nevoite sã scoatã mulþi bani pentru dotarea maºinilor.

Fiecare taximetru urmeazã sã fie dotat cu un buton de panicã, buton care sã fie conectat direct

ea de a 26-a ediþie a prestigiosului concurs interjudeþean de matematicã „Traian Lalescu” s-a desfãºurat la Petroºani, unde sau întrecut câte 20 de elevi din patru judeþe din vestul þãrii.

C

ªi la caº de frãmântat ªi la dulce sãrutat...

Cã nu-i caºul prea de soi De nu se frãmântã-n doi !

x x x

Noua lege a taximetriei va falimenta serviciile de gen din Valea Jiului la 112 ºi la dispeceratul firmei, ºi un geam securizat care sã despartã ºoferul de clienþi, interiorul trebuie sã fie unul mult îmbunãtãþit ºi foarte curat, care sã confere clienþilor confort, iar ºoferii vor trebui sã fie îmbracaþi corespunzãtor, fãrã tricouri, pantaloni scurþi sau ºlapi. Dacã vor deranja clienþii intervenind în discuþii, sau vor fuma în maºinã, aceºtia pot fi reclamaþi ºi pot fi sancþionaþi pânã la scoaterea din circuit. Avizul psihologic va fi obligatoriu pentru taximetriºti, potrivit proiectului legislativ care vizeazã creºterea siguranþei în activitatea de taximetrie.

Cum în Valea Jiului taximetriºtii funcþioneazã la limita subzistenþei, aceastã lege îi va scoate din circuit pe mulþi taximetriºti. Conform unora dintre aceºtia legea este bunã, dar pentru a fi aplicatã au nevoie de circa 5.000 de euro pentru a-ºi

dota maºina confirm acestei legi. ”Dacã ne dau ei banii, sau ne scutesc de impozite vreun an pentru a putea face îmbunãtãþirile pe care le cer, poate reuºim.

Dar nu cred cã legea asta poate fi aplicatã curând. Asta înseamnã sã defiinþezi taximetriºtii. ªi firmele mari de taxi vor da faliment, cã vã daþi seama câte maºini au aia ºi câþi bani le trebuie pentru a le dota cum spune legea. Cel puþin 5.000 de euro de maºinã. Nu ºtiu ce sã zic, dar nu acum trebuie asta, când noi, ºoferii, abia de ne scoatem pâinea. Cu respectul clientului au dreptate, cã unii nu sunt chiar cum trebuie” – a declarat Gheorghe I., taximetrist autorizat, care a fost susþinut în declaraþii de colegii sãi din staþia de taxi din Petroºani Nord.

Taximetriºtii se tem cã dacã se aplicã noua lege în vremurile astea grele când oamenii sunt

Cei mai buni matematicieni, s-au întrecut la Petroºani

La oiþe bãlãioare, Sã mã-ntrec la mulgãtoare

De-aº trãi pânã la varã, Sã mã urc la munte iarã, S-aud apa uzuind ªi vântul prin brazi trecând, Sã miros la floricele ªi sã þuc mândrele mele, Sã-mi petrec ziua cu ele În desiº, printre nuiele !

Actualitate 9

Ziua Mondialã a Apei marcatã de elevii ªcolii Generale „I. G. Duca” Petroºani iua de 22 martie - Ziua Mondialã a Apei, a fost marcatã de elevii ªcolii „I. G. Duca” Petroºani printr-o serie de activitãþi menite sã ne aminteascã importanþa acestei resurse naturale pe cât de vitalã pe atât de

Z

afectatã de noile schimbãri climatice.

Astfel, doamnele profesoare de la clasa a II-a Step by Step, Marinescu Simona ºi Stoica Anca, iniþiatoarele proiectului ”Apa, sursã de viaþã”, desfãºurat în parteneriat cu S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani, au organizat o expoziþie de lucrãri

artistice ale elevilor de la ciclul primar cu tema „Apa – folosim, nu risipim”, prin care elevii au atras atenþia asupra importanþei economisirii apei.

O altã activitate desfãºuratã de elevii acestei clase a fost distribuirea de fluturaºi cu tema „Apa – izvor de sãnãtate” locuitorilor oraºului în scopul de a-i informa cu privire

la modalitãþi simple de economisire a apei. În final, elevii au vizitat Staþia de Epurare a Apei Dãnuþoni din Iscroni, unde dl. director tehnic Florin Donisã le-a explicat întregul proces de curãþare a apelor menajere ºi reziduale ºi importanþa acestui proces pentru sãnãtatea naturii.

Competiþia se adreseazã celor mai buni matematicieni din fiecare judeþ, iar participanþii sunt mai ales olimpicii la matematicã.

Lucrãrile celor 80 de elevi participanþi au fost evaluate de o comisie formatã din profesori universitari de la Petroºani ºi Timiºoara,

specialiºti în matematicã, dar din comisie a fãcut parte ºi primul elev care a câºtigat acest concurs în urmã cu 26 de ani. „Este un concurs cu tradiþie de nivel naþional ºi este foarte important pentru noi toþi. Vreau sã mulþumesc domnului primar Tiberiu Iacob Ridzi pentru cã ne-a sprijinit în organizarea acestui concurs, el este þinut pentru a treia oarã în Valea Jiului, dar ºi Consiliului Judeþean pentru cã ne-a ajutat financiar. Acest concurs nu are învingãtori ºi învinºi, iar pentru a ajunge aici sã concurezi, este un lucru extraordinar”, a declarat inspectorul general al ISJ

Hunedoara, Alexandru Lãutaru. La buna desfãºurare a concursului au contribuit Primãria municipiului Petroºani ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. „Este o onoare pentru Petroºani sã fie gazda celor mai buni elevi, iar aceºti copii pasionaþi de matematicã meritã apreciere. Este mult mai uºor în ziua de astãzi pentru un elev sã gãseascã alte modalitãþi facile de a-ºi petrece timpul liber, un exemplu ar fi calculatorul.

Tinerii aceºtia aleg ca metodã de relaxare matematica ºi cred cã este extraordinar”, a precizat ºi primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.

Car men COSMAN

sãraci, va dispãrea o activitate necesarã populaþiei ºi în loc sã devenim o þarã civilizatã, aºa cum vor cei de la putere, vom deveni o þarã bananierã, fãrã servicii de acest gen.

Ca urmare, Asociaþia Profesionalã a Transportatorilor

în Regim de Taxi ºi Închiriere (APTRTI) ºi Federaþia Operatorilor Români de Transport (FORT) au anunþat cã vor protesta pe 27, 28 ºi 29 martie împotriva acestui proiect de lege din domeniul taximetriei.

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 martie 2012

8 Culturã um la munte colþul ierbii dã mai târziu, oile sunt duse la ºes pânã când iarba e bunã de pãºunat ºi la munte. Desigur, locurile pentru transhumanþa de primãvarã rãmâneau aceleaºi perioade lungi de timp, zeci de ani:

C

Începutul transhumanþei de primãvarã este marcat de Blagoveºtenia (Bunavestire, Ziua cucului) de la 25 martie, odatã cu cântatul cucului ºi cu sosirea primelor berze, cu apariþia fluturilor. „Odatã cu sosirea cocostârcilor ºi cu apariþia fluturilor, ciopoare mari de o sutã-douã, chiar de trei sute de oi pleacã la þarã în zbieretul disperat al mieilor ce nu-ºi regãsesc cu uºurinþã mamele în noul vãlmãºag. Turmele poposesc la

Transhumanþa de primãvarã câmp, prin Gorj ºi zona Hunedoarei ºi a Iliei, ori altele chiar prin Banat. Aici ele pãºuneazã pe izlazurile luate în arendã, fiindcã iarba creºte mai repede la deal ºi la câmpie. La munte fiind încã frig, perioada de vegetaþie începe mai târziu,

iar iarba de prin ogrãzi este pãstratã pentru vaci, care nu pot fi duse departe de gospodãrii de la începutul primãverii.” - spune Ioan Lascu (Primãvara în satele de sub munþi).

Indicaþii interesante privind transhumanþa momârlanilor întâlnim în atlasul etnografic întocmit de colectivul condus de Nicolae Dunãre: „Pãstoritul ºi creºterea vitelor a constituit o ocupaþie strãveche a jienilor, ca ºi a strãmoºilor acestora din Þara Haþegului. (s.n.) Din acest punct de vedere, Valea Jiului se integreazã în marele þinut pastoral al Carpaþilor Meridionali, ºi anume dintre Banat ºi Olt. (…pãstoritul jienilor este mult mai dezvoltat, în comparaþie cu celelalte zone etnografice hune-

dorene, în multe privinþe asemãnãtoare cu cel al poienarilor cu care strãbat adesea drumuri de transhumanþã comune.

R.Vuia).

Un interes deosebit (…) îl prezintã faptul cã unele colinde pãcurãreºti dau indicaþii precise despre transhumanþa oierilor de aici pânã la Dunãre ºi pânã la þãrmurile Mãrii Negre.

Noi înºine am întâlnit la Iscroni, Livezeni, Jieþ ºi Cimpa locuitori care au însoþit turmele de oi pânã la Dunãre în Oltenia sau în Muntenia ºi pânã la Marea Neagrã în Dobrogea, în intervalul dintre cele douã rãzboaie mondiale.

Cercetarea noastrã a îmbrãþiºat oieritul ºi creºterea vitelor din raza localitãþilor Câmpul lui Neag ºi Uricani, de pe Jiul apusean ºi Cimpa

(Petrila) ºi Livezeni de pe Jiul rãsãritean, precum ºi cele din douã sate din Þara Haþegului: Livadia de Câmp ºi Uric. (…)

Zonele în funcþie de care, la anumite anotimpuri, avea loc cunoscuta miºcare a populaþiei pastorale, se delimiteazã astfel: a) culmile înalte acoperite cu bogatele pãºuni alpine, b) zona fânaþelor de pãdure (Jiul rãsãritean), c) zona fânaþelor de sub pãduri ºi d) terenurile din cuprinsul satului. (…) În afarã de miºcarea pendulatorie între sat ºi zonele pastorale vecine, ciopoarele de oi regrupate dupã vãrat ºi dupã iernat trebuiau sã plece ºi pe la „þarã”, în Oltenia, mai rar în Muntenia, foarte des în Banat sau în pãrþile Devei, pe valea Mureºului. Pãstorii de aici ºi spuneau cã „se duc…pe þãri, unde gãsesc iarbã pe urma bucatelor”. „Dintre „drumurile oilor” în Oltenia în cazul transhumanþei de primãvarã, cel mai obiºnuit este urmãtorul: Livezeni (sud) – Surduc pe Valea Jiului – Bumbeºti – Corneºti – Ciaur – Buguhala – Tãlpãºeºti – Tepleºti – Teleºti ºi înapoi în sens invers spre Livezeni.” (Ioachim Lazãr, Ion-Pilu Tãmaº, Monografia comunei Baru Mare).

Dupã întoarcerea oilor din transhumanþa de primãvarã, odatã cu ducerea oilor la munte, la pãºunat, are lor „mãsuratul oilor”.

Ioan DAN BÃLAN ºi Elisabeta BOGÃÞ BOGÃÞAN

Strigãturi / minciuni de ciobãnie Vã las, munþilor, cu drag, Cã eu plec pe alt meleag ; Te las, stâna mea, cu dor Pân’la anul viitor !

Eu cobor cãtre câmpie Unde iarna întârzie, Nu vine aºa degrabã Cum vine-n Parâng, la Groapã. ªi, cu lacrimi pe obraz, Eu îmi iau un „bun rãmas” ªi vã zic la toþi : „Cu bine, Pân’la vara care vine !” x x x Se duc, oile, se duc Mai la vale, spre uluc ªi se duc ºi se-ntorc iarã Doar la dalba primãvarã...

Rãmân stâni fãrã stãpâni, Strunguþe fãrã bãciþe ; Munþii-albesc de dorul lor, De dorul ciobanilor . x x x Foaie verde, flori mãrunte, Urc cu mândra sus, la munte,

x x x

Cucule, de ce nu cânþi Sã rãsune vãi ºi munþi, Pânã stau codrii-nfrunziþi ªi pasc oi lângã molizi ?

Cucule, peanã galbãnã, Eu mã culc, tu mã leagãnã...

Cã-s cioban mândru-nvãþat Sã mã culc tot legãnat !

ne dau ei banii, ”Dacã sau ne scutesc de

impozite vreun an, pentru a putea face îmbunãtãþirile care le cer, poate reuºim. Dar nu cred cã legea asta poate fi aplicatã curând. Asta înseamnã sã defiinþezi taximetriºtii”- Gherghe I., taximetrist autorizat, staþia Petroºani Nord. În aceastã sãptãmânã, urmeazã sã fie supusã dezbaterii Parlamentului noua lege a taximetriei, lege care a suscitat multe nemulþumiri în rândul firmelor de taxi, ce vor fi nevoite sã scoatã mulþi bani pentru dotarea maºinilor.

Fiecare taximetru urmeazã sã fie dotat cu un buton de panicã, buton care sã fie conectat direct

ea de a 26-a ediþie a prestigiosului concurs interjudeþean de matematicã „Traian Lalescu” s-a desfãºurat la Petroºani, unde sau întrecut câte 20 de elevi din patru judeþe din vestul þãrii.

C

ªi la caº de frãmântat ªi la dulce sãrutat...

Cã nu-i caºul prea de soi De nu se frãmântã-n doi !

x x x

Noua lege a taximetriei va falimenta serviciile de gen din Valea Jiului la 112 ºi la dispeceratul firmei, ºi un geam securizat care sã despartã ºoferul de clienþi, interiorul trebuie sã fie unul mult îmbunãtãþit ºi foarte curat, care sã confere clienþilor confort, iar ºoferii vor trebui sã fie îmbracaþi corespunzãtor, fãrã tricouri, pantaloni scurþi sau ºlapi. Dacã vor deranja clienþii intervenind în discuþii, sau vor fuma în maºinã, aceºtia pot fi reclamaþi ºi pot fi sancþionaþi pânã la scoaterea din circuit. Avizul psihologic va fi obligatoriu pentru taximetriºti, potrivit proiectului legislativ care vizeazã creºterea siguranþei în activitatea de taximetrie.

Cum în Valea Jiului taximetriºtii funcþioneazã la limita subzistenþei, aceastã lege îi va scoate din circuit pe mulþi taximetriºti. Conform unora dintre aceºtia legea este bunã, dar pentru a fi aplicatã au nevoie de circa 5.000 de euro pentru a-ºi

dota maºina confirm acestei legi. ”Dacã ne dau ei banii, sau ne scutesc de impozite vreun an pentru a putea face îmbunãtãþirile pe care le cer, poate reuºim.

Dar nu cred cã legea asta poate fi aplicatã curând. Asta înseamnã sã defiinþezi taximetriºtii. ªi firmele mari de taxi vor da faliment, cã vã daþi seama câte maºini au aia ºi câþi bani le trebuie pentru a le dota cum spune legea. Cel puþin 5.000 de euro de maºinã. Nu ºtiu ce sã zic, dar nu acum trebuie asta, când noi, ºoferii, abia de ne scoatem pâinea. Cu respectul clientului au dreptate, cã unii nu sunt chiar cum trebuie” – a declarat Gheorghe I., taximetrist autorizat, care a fost susþinut în declaraþii de colegii sãi din staþia de taxi din Petroºani Nord.

Taximetriºtii se tem cã dacã se aplicã noua lege în vremurile astea grele când oamenii sunt

Cei mai buni matematicieni, s-au întrecut la Petroºani

La oiþe bãlãioare, Sã mã-ntrec la mulgãtoare

De-aº trãi pânã la varã, Sã mã urc la munte iarã, S-aud apa uzuind ªi vântul prin brazi trecând, Sã miros la floricele ªi sã þuc mândrele mele, Sã-mi petrec ziua cu ele În desiº, printre nuiele !

Actualitate 9

Ziua Mondialã a Apei marcatã de elevii ªcolii Generale „I. G. Duca” Petroºani iua de 22 martie - Ziua Mondialã a Apei, a fost marcatã de elevii ªcolii „I. G. Duca” Petroºani printr-o serie de activitãþi menite sã ne aminteascã importanþa acestei resurse naturale pe cât de vitalã pe atât de

Z

afectatã de noile schimbãri climatice.

Astfel, doamnele profesoare de la clasa a II-a Step by Step, Marinescu Simona ºi Stoica Anca, iniþiatoarele proiectului ”Apa, sursã de viaþã”, desfãºurat în parteneriat cu S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani, au organizat o expoziþie de lucrãri

artistice ale elevilor de la ciclul primar cu tema „Apa – folosim, nu risipim”, prin care elevii au atras atenþia asupra importanþei economisirii apei.

O altã activitate desfãºuratã de elevii acestei clase a fost distribuirea de fluturaºi cu tema „Apa – izvor de sãnãtate” locuitorilor oraºului în scopul de a-i informa cu privire

la modalitãþi simple de economisire a apei. În final, elevii au vizitat Staþia de Epurare a Apei Dãnuþoni din Iscroni, unde dl. director tehnic Florin Donisã le-a explicat întregul proces de curãþare a apelor menajere ºi reziduale ºi importanþa acestui proces pentru sãnãtatea naturii.

Competiþia se adreseazã celor mai buni matematicieni din fiecare judeþ, iar participanþii sunt mai ales olimpicii la matematicã.

Lucrãrile celor 80 de elevi participanþi au fost evaluate de o comisie formatã din profesori universitari de la Petroºani ºi Timiºoara,

specialiºti în matematicã, dar din comisie a fãcut parte ºi primul elev care a câºtigat acest concurs în urmã cu 26 de ani. „Este un concurs cu tradiþie de nivel naþional ºi este foarte important pentru noi toþi. Vreau sã mulþumesc domnului primar Tiberiu Iacob Ridzi pentru cã ne-a sprijinit în organizarea acestui concurs, el este þinut pentru a treia oarã în Valea Jiului, dar ºi Consiliului Judeþean pentru cã ne-a ajutat financiar. Acest concurs nu are învingãtori ºi învinºi, iar pentru a ajunge aici sã concurezi, este un lucru extraordinar”, a declarat inspectorul general al ISJ

Hunedoara, Alexandru Lãutaru. La buna desfãºurare a concursului au contribuit Primãria municipiului Petroºani ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. „Este o onoare pentru Petroºani sã fie gazda celor mai buni elevi, iar aceºti copii pasionaþi de matematicã meritã apreciere. Este mult mai uºor în ziua de astãzi pentru un elev sã gãseascã alte modalitãþi facile de a-ºi petrece timpul liber, un exemplu ar fi calculatorul.

Tinerii aceºtia aleg ca metodã de relaxare matematica ºi cred cã este extraordinar”, a precizat ºi primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.

Car men COSMAN

sãraci, va dispãrea o activitate necesarã populaþiei ºi în loc sã devenim o þarã civilizatã, aºa cum vor cei de la putere, vom deveni o þarã bananierã, fãrã servicii de acest gen.

Ca urmare, Asociaþia Profesionalã a Transportatorilor

în Regim de Taxi ºi Închiriere (APTRTI) ºi Federaþia Operatorilor Români de Transport (FORT) au anunþat cã vor protesta pe 27, 28 ºi 29 martie împotriva acestui proiect de lege din domeniul taximetriei.

Ileana FIRÞULESCU

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 martie 2012

Scrisoare de la primarul Ridzi pentru Petroºani iberiu Iacob Ridzi, priT marul din Petroºani le scrie locuitorilor din Petroºani. În scrisoarea anualã, realizatã într-o graficã de excepþie, edilul capitalei Vãii Jiului le aratã în imagini celor pe care îi reprezintã, care au fost investiþiile realizare în ultimele luni.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

Scrisoarea anualã a fost distribuitã în acest week-end în cutiile poºtale ale celor care locuiesc în Petroºani. În 12 pagini, realizate într-o graficã bunã,pe hârtie de calitate ºi un fond verde –crud, în ton cu primãvara de afarã,Tiberiu Iacob Ridzi li se adreseazã celor l-au votat cu: “Dragii mei”, ori “Dragi locuitori ai municipiului Petroºani” ºi le mulþumeºte pentru sprijin ºi susþinere. “Cu sinceritate pot afirma cã încrederea cu care m-aþi investit, m-a încurajat enorm ori de câte ori vreunul dintre proiectele pe care le-am iniþiat pentru oraºul nostru a fost încetinit de sistemul birocratic învechit. ªtiindu-vã aproape, am perseverat spre a realiza ceea ce v-am propus. Astãzi oraºul Petroºani este mai curat ºi aratã civilizat datoritã dumneavoastrã ºi, în calitate de edil, mã simt onorat sã vã am alãturi în obiectivele pe care mi

le-am asumat odatã cu funcþia de Primar al Municipiului”, se aratã în scrisoarea adresatã celor din Petroºani de primarul Tiberiu Iacob Ridzi.

Scrisoarea cuprinde fotografii de la diferite evenimente din viaþa oraºului, imagini cu arterele modernizate, cu obiectivele finalizate, dar ºi cu Munþii parâng, acolo unde se va realiza unul dintre cele mai mari proiecte în turism din þarã. În plus, Tiberiu Iacob Ridzi vine ºi pune pe hârtie ºi obiectivele investiþionale pe care le are în plan pentru perioada urmãtoare ºi îºi încheie scrisoarea cu „aºa sã ne ajute Dumnezeu!”.

Diana MITRACHE

26 martie 2012

Dorinþa ºi capacitatea de a te manifesta în societate vor face ca popularitatea ta sã atingã un maxim în aceastã perioadã. Vei avea nenumãrate ocazii de a-þi face noi prieteni sau de a obþine susþinerea necesarã pentru punerea în practicã a proiectelor pe care le ai în vedere.

Starea ta generalã este bunã, dar totuºi, atenþie, cãci suprasolicitarea îþi poate crea probleme de sãnãtate pe fond nervos. Activitãþile practice îþi vor da posibilitatea sã te mai relaxezi într-o oarecare mãsurã, dar nici aici nu este cazul sã exagerezi. Încearcã sã-þi faci un program echilibrat.

Comunicarea cu cei din jur îþi face mare plãcere. Aþi putea face câteva drumuri în afara localitãþii, ocazie cu care vei cunoaºte o persoanã ce þi-ar putea da sfaturi importante. Interesul pentru relaþia cu rudele mai îndepãrtate va creºte simþitor în aceastã perioadã.

În aceastã perioadã vei avea posibilitatea sã comunici cu persoane aflate pe alte meleaguri. Informaþiile pe care le vei primi de la ºi despre prieteni te vor ajuta sã priveºti viaþa într-un mod mai optimist. Va fi nevoie sã faci câteva drumuri la rugãmintea prietenilor.

Interesul pentru activitãþile sociale va fi peste nivelul obiºnuit în aceastã zi.

Vei primi o invitaþie, cãreia ar fi bine sã-i dai curs; nu de alta dar într-un astfel de context ai putea cunoaºte pe cineva care îþi va fi de un real folos în viitorul apropiat. Unul dintre prieteni îþi va anunþa o realizare.

Eºti dornic sã ieºi în societate, iar ocaziile nu se vor lãsa prea mult aºteptate. Întâlnirea cu prietenii îþi va face mare plãcere, cãci vei afla veºti dintre cele mai plãcute. N-ar fi exclus ca cineva din anturajul apropiat sã îþi facã o promisiune, care sã însemne mult pentru tine în viitorul apropiat.

Din punct de vedere fizic vei funcþiona excelent. Vei fi dinamic, iar reacþiile rapide îþi vor permite sã te descurci cu situaþii dintre cele mai diverse. Mintea ta produce idei excelente aºa cã, poþi sã te implici în tot felul de activitãþi intelectuale. Relaþia cu prietenii evolueazã.

Te aºteaptã o zi în care te vei vedea cu multã lume. Relaþia cu cei din jur va evolua excelent, ceea ce îþi va permite sã te bucuri din plin de aceastã zi. Dacã þi se va propune sã faci câþiva paºi pe jos, nu ai de ce sã refuzi; va fi o bunã ocazie de a te mai debarasa de surplusul de energie.

Entuziasmul tãu este la limita superioarã, ceea ce te va aduce în centrul atenþiei anturajui. Astãzi eºti ceva mai sensibil decât în mod obiºnuit ºi þi-ar prinde bine sã-þi pãstrezi câteva ore în compania partenerului de suflet. Ar fi de dorit sã nu consumi în mod excesiv cafea, alcool sau þigãri.

Pentru cãlãtoriile pe care le ai în plan, conjunctura astralã te va avantaja în în mod special în aceastã perioadã. Vei putea pleca la drum singur sau cu prietenii, pentru divertisment sau pur ºi simplu pentru a te vedea cu rudele. Oricum, nu vor lipsi ocaziile de a îmbina plãcutul cu utilul.

Lucrurile îþi ies destul de greu, dar asta ºi din cauza faptului cã eºti cam obosit. Ar trebui sã dai dovadã de un plus de prudenþã, mai ales în dialogul cu pãrinþii sau superiorii ierarhici. Vei fi tentat sã te implici în activitãþi deosebite, care sã-þi satisfacã dorinþa de nou.

Te vei simþi ceva mai relaxat decât în ultimile zile, dar cum capacitatea de a-þi concentra energiile spre un singur scop este destul de scãzutã, ar fi bine sã nu te implici în activitãþi deosebite. În familie vor avea loc evenimente care îþi vor face plãcere, care îþi vor îmbunãtãþi starea de spirit.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 martie 2012

VORBA LU` BUJI

contrazici? Ce viaþã de Mircea BUJORESCU frumoasã. Sã mãnânci banii unui patron de echipã... Numai sã fi deºtept ºi sã nu þi-i mãnânce þie piþipoancele... din Dealul Institutului are loc o Lãsând gluma la o parte, ca competiþie dedicatã unul care m-am ocupat multã „fotbaliºtilor” de 10 – 12 ani. vreme (ºi) de sport, apreciez Zicea cã ar fi interesant sã-i vãd faptul cã mai existã pãrinþi care pe nãpãrstoicii ãºtia care aspirã vor sã-ºi dea copiii la fotbal. la glorie.

Miºcarea, spiritul de echipã, Acum 30 – 40 de ani, când o anume disciplinã sunt lucruri nãºtea o femeie, se ruga care conteazã în devenirea (fi„Fã-mi-l, Doamne, inginer”. zicã ºi intelectualã) a unui copil.

Acum s-a schimbat: „Fã-mi-l, La fel de beneficã mi se pare Doamne, fotbalist!” Dacã-l preocuparea unor cluburi, care întrebi pe unul care intrã în folosesc foºti jucãtori pentru a clasa zero pregãtitoare ce vrea pregãti grupe de copii. Este sã se facã el când o fi mare, adevãrat, se bucurã ºi de spriîþi rãspunde sec „Vreau sã mã jinul „logistic” al pãrinþilor. fac Messi!” ... Ca sã n-o mai lungesc, Cum fotbalul a devenit, în azi, duminicã, mã duc la statimpurile astea, religie, cum sã-i

Mieluºeii berbecuþilor de altãdatã...

Pe vremuri, era un cântec de petrecere, care suna cam aºa: „Astãzi e duminicã/Mama-i la bisericã/Tata-i beat în cârciumã/Ia-mã-n braþe, strânge-mã!”.

Cum pãrinþii mei au plecat demult Dincolo, iar despre strâns în braþe, la vârsta asta, nici nu poate fi vorba, ce sã fac eu duminca asta, pânã când – fiind dezlegarea la peºte – fierb sarmalele de-acasã (ha, ha, ha, ce-mi plac glumele mele)?

Altãdatã, mai mergeam la un meci de fotbal, când în Valea Jiului mai era fotbal. Mai o bere, mai o sãmânþã („Ia de

floare, de dovleac, bãieþii, bomboane agricole, bãieþii!) mai la o caterincã, mai la un protocol cu arbitrii, în fine...

Acum, acum ce sã faci în sfânta zi de duminicã? Unde te duci, unde te-ntorci, toatã lumea face politicã. Dai drumul la televizor, toþi vorbesc despre deputatul ãla, Boldea, care a tãiat-o-n Congo, la safari, iar pe-aici toatã lumea dã-n fiert sã-l aresteze. ªi nici mãcar n-a fost ales Bombo, ca sã fugã ãsta-n Congo! ... Cum stãteam aºa pe gânduri, un vechi amic îmi spune cã sus, la Brãdet, pe stadionul

dion sã-i vãd pe „mieluºeii” berbecuþilor Militaru, Sedecaru, Henzel, Ghiþan, Huza, Tâlvescu, Moldovan (Jiul), Homan, Stelescu, Gabriel Niþu (ªtiinþa), Corpadi, Bulgaru (Minerul Lupeni) ºi pe Puyol al lui Dan Petrescu (nu antrenorul ci Damian Anastasie, antreprenorul!).

La ora când ziarul pleacã la tipar, competiþia e în toi. Nu ºtiu cum o sã mã descurc (n-am mai scris despre fotbal de când era lupul cãþel ºi Loredana Juglea era în clasa zero ºi visa sã ajungã Nadia Comãneci!) dar – în numãrul de miercuri – vã promit un amplu fotoreportaj de la aceastã competiþie.

Mãcar în semn de recunoaºtere pentru pãrinþii copiilor ºi pentru antrenorii lor.

Hai ai noºtri!

Coadã la peºte fost nebunie, ieri dimineaþã la pescãriile ºi magazinele care au avut la vânzare peºte ºi diferite preparate din peºte.

Sãrbãtoarea Bunei Vestirii, fiind prima dezlegare la peºte din Postul Paºtelui, care este unul lung ºi aspru, a adus comercianþilor profituri frumuºele.

A

Oamenii din Valea Jiului, fie cã au þinut post, fie cã nu, ieri tot au mâncat peºte, aºa, din tradiþie. Cei mai prevãzãtori ºi-au cumpãrat totul cu o zi douã înainte, însã cei mai mulþi au lãsat asta chiar pentru

ziua de ieri. Aºa se face cã în Vulcan spre exemplu, în jurul orei 11, la magazine de-abia mai gãseai peºte de cumpãrat, fie el ºi banalul macrou. Cea mai mare trecere au avut-o, trunchiul de cod, merluciu, pangasius file ºi, bineîneinþeles pãstrãvul. “ De douã zile vindem peºte cât nu am dat în ultimele douã luni. Am dat, cred cã, zeci de kilograme, aproape o sutã. Acum nu mai am decât un file de cod ºi niºte macrou congelat”, a spus vânzãtoarea unui magazin. ªi la Petroºani a fost coadã la peºte. La pescãria din Piaþa Centralã, unde clientul poate cumpãra peºtele proaspãt, în ultimele douã zile, vânzãrile au crescut considerabil.

Luiza ANDRONACHE

Lucrãri de investiþii, aprobate de Guvern uvernul a adoptat trei hotãrâri pentru aprobarea indicatorilor tehnicoeconomici aferenþi unor lucrãri de intervenþii – consolidare poduri din judeþul Hunedoara.

G

Obiectivele de investiþii sunt cuprinse în Proiectul de eliminare a efectelor inundaþiilor ºi mãsuri de prevenire a acestora ºi vor fi finanþate

ªcolile hunedorene, verificate de ISJ eºi existã deficienþe care trebuie remediate urgent, în ºcolile hunedorene este puþin probabil sã se poatã produce un incident similar celui din judeþul Dâmboviþa, unde o elevã de gimnaziu a murit sufocatã în haznaua ºcolii.

D

Toate unitãþile de învãþãmânt de pe raza

judeþului Hunedoara au fost minuþios verificate de cãtre reprezentanþii Inspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara, dupã tragedia produsã într-o comunã dâmboviþeanã, unde o elevã a murit dupã ce a cãzut în haznaua ºcolii.

Inspectorul ºcolar general, Alexandru Lãutaru, a precizat cã în zece unitãþi de învãþãmânt au fost descoperite deficienþe ºi s-au fãcut notificãri cãtre consiliile locale de care

aparþin pentru remedierea lor. „Evaluãri am fãcut încã de anul trecut ºi avem zece cazuri însã ele nu au fose septice ºi nu prezintã pericol de accident pentru ºcolari. Am luat legãtura cu consiliile locale pentru a rezolva problemele ºi dacã nu vor avea fonduri, încercãm sã le sprijinim ca sã obþinã finanþare de la guvern pentru aceste investiþii”, a declarat Lãutaru.

Car men COSMAN

din Împrumutul contractat de la Banca Europeanã de Investiþii.

Astfel, au fost aprobate lucrãrile, în valoare de 2.571 mii lei, la podul pe DN 66 km 2 + 178, peste râul Jiul de Vest Aninoasa ce constau în lucrãri de reparaþii, reabilitãri ºi consolidãri. De asemenea, a fost aprobatã intervenþia, în valoare de 469 mii lei, la podul pe DN 68 km 48 + 905, de la Zeicani, ce constã în lucrãri de consolidare ºi reabilitare.

Nu în ultimul rând a fost aprobatã suma de 1.164 mii lei pentru consolidarea podului pe DN 74 km 10 + 323, ce constã în reabilitarea structurii de traversare la podul de la Zdrapþi.

“Aprobarea acestor lucrãri de investiþii este deosebit de importantã pentru judeþul Hunedoara, întrucât prin aceste lucrãri se consolideazã infrastructura rutierã pe cãile de comunicaþie ce leagã judeþul Hunedoara de judeþele vecine. Astfel, reabi-

litarea podului de la Aninoasa se înscrie în eforturile de deschidere a Vãii Jiului pe axa rutierã est-vest.

Deasemenea, podul de la Zeicani este important pentru calea de comunicaþie HaþegCaransebeº, iar reabilitarea podului de la Zdrapþi este beneficã în vederea modernizãrii cãii de acces cãtre judeþul Alba, respectiv Cluj”, a declarat secretarul general al Guvernului, Attila Dezsi.

Car men COSMAN

12 Turism

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 martie 2012

Zeci de milioane de euro pentru staþiunea Straja eci de milioane de euro se investesc în staþiunea montanã Straja în urmãtorii doi ani, timp în care administraþia localã sperã sã-i convingã ºi pe cabanieri sã intre în legalitate din toate punctele de vedere.

Z

Cu 45 de milioane de euro, Straja ar trebui sã recunoascã o dezvoltare demnã de o staþiune montanã din Elveþia, dupã cum spune city-managerul

municipiului Lupeni, Gabriel Lungu. ”45 de milioane de euro este investiþia totalã, care constã în construcþia a trei telescaune, teleschiuri, telegondolã, lac de acumulare pentru tunurile de zãpadã, ºase ratracuri, sediu administrativ Salvamont ºi Jandarmerie montanã, o bancã, salã de sport, un circuit de mountain-bike de 50 de km. În doi ani va fi totul gata, am început lucrãrile de anul trecut, s-a fãcut 80% din acel lac de acumulare, s-au adus trei

Jandarmii înarmeazã presa nspectoratul de Jandarmi al Judeþului ITotulHunedoara le dã arme cu foc ziariºtilor. face parte din concursul anual intitulat Cupa Presei la tir cu pistolul ºi ziariºtii au ºansa sã demonstreze cã sunt buni cu orice armã.

tunuri de zãpadã ºi un ratrac”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, Gabriel Lungu.

Alte ºase milioane de euro aºteaptã sã intre în drumul spre Straja, necesar ºi el pentru atragerea turiºtilor. ”Infrastructura este importantã ºi dorim s-o dezvoltãm. Avem un proiect în care este prins drumul cãtre Straja, într-un program naþional.

Valoarea lui este de ºase milioane de euro care vor intra în 8,3 km în munte, drum realizat cu toate zidurile de sprijin”, mai spune Lungu. Însã o mare problemã o reprezintã cabanierii care nu ºi-au rezolvat problemele de mediu, care pot afecta sãnãtatea oamenilor.

Peste 100 de cabane din Straja nu ºi-au rezolvat încã problema legatã de canalizare ºi de apã potabilã.

Apa încã mai este adusã în Straja în butoaie, în timp

ce fose septice sunt foarte puþine. Iar cei care nu au fose îºi varsã mizeria în pãdure, prin niºte þevi care pornesc din cabanele lor.

Referitor la acest aspect, principalul investitor din Straja, Emil Pãrãu, a vrut sã tragã un semnal de alarmã. ”Oamenii trebuie sã înþeleagã faptul cã nu poþi dezvolta ceva dacã nu te pui la punct. Sunt cabane care au fose septice, dar vidanja nu ajunge la ele, din cauza aglomeraþiei. Iar problemele legate de neexistenþa foselor septice trebuie rezolvate ºi ele, oamenii aceºtia trebuie sancþionaþi în vreun fel”, a declarat Emil Pãrãu.

Gabriel Lungu spune însã cã sancþiunile vor veni, dar dupã ce se vor realiza proiectele importante în Straja. ”Noi, ca administraþie localã, am vrut în principal sã dãm exemplul propriu.

Nu am cerut unui agent economic sã îºi rezolve

problemele legate de apã ºi canalizare pânã nu le rezolvãm noi, cã ar putea sã ne aducã reproºuri.

Dezvoltãm staþiunea, facem infrastructura, iar dupã aceea branºamentul

ºi-l fac ei. Iar dacã nu ºi-l fac, existã legislaþie care poate sã meargã pe sancþionarea lor”, explicã Gabriel Lungu.

Anamaria NEDELCOFF

Ambasadorul Austriei s-a plimbat cu ratracul în Straja Toþi jurnaliºtii hunedoreni sunt aºteptaþi în poligon sãptãmâna viitoare. Jandarmeria din judeþ a fãcut invitaþie publicã, în urma cãreia va desemna cei mai buni ziariºti care au talent ºi cu arma cu glonþ. “Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Hunedoara ºi Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara a lansat invitaþia la „Cupa Presei la Tir”. Evenimentul este organizat în preajma Zilei Jandarmeriei Române ºi face parte din manifestãrile dedicate acestei sãrbãtori. Competiþia se va desfãºura marþi, 27 martie 2012, începând cu ora 12.00, în poligonul din localitatea Bãlata”, a declarat purtãtorul de cuvânt al IJJ Hunedoara, Nicolae Rãducu. La aceastã competiþie sunt invitaþi sã participe jurnaliºti ºi jurnaliste. Fiecare post de televiziune ori de radio sau ziar va fi reprezentat de o echipã mixtã formatã dintr-un bãrbat ºi o femeie.

La finalul competiþiei vor fi întocmite clasamente la individual feminin, individual masculin, dar ºi un clasament pe echipe.

Diana MITRACHE

mbasadorul Austriei la Bucureºti a fost în Straja sã vadã cum s-a dezvoltat staþiunea montanã în ultimii ani.

Oficialul va reveni ºie ste posibil sã atragã ºi investitori în aceastã regiune.

A

S-a plimbat cu ratracul pentru a admira mai bine frumuseþile zonei ºi a avut o seri de întâlniri cu oficialii primãriei Lupeni, reprezentanþii Salvamont Straja, dar ºi cei de la Crucea Roºie Lupeni.

Ambasadorul Austriei, Michael Schwarzinger, a vrut sã vadã cu ochii lui cum s-a dezvoltat Straja în ultimii ani, þinând cont cã master planul staþiunii a fost întocmit de

un reprezentant al landului Austria de Jos. „Primãria Lupeni are o veche colaborare cu landul Austria de Jos, ale cãrei baze au fost puse în urmã cu 11 ani. Aceºtia ne-au ajutat sã punem bazele dezvoltãrii Staþiunii Straja, prin faptul cã în anul 2005 au întocmit master planul pentru dezvoltarea staþiunii”, a declarat administratorul public al municipiului Lupeni, Gabriel Lungu. În vizita fãcutã la Lupeni, ambasadorul Austriei a fost însoþit

ºi de consilierul economic al Ambasadei, care a vrut sã identifice posibilitãþile de investiþii în municipiul Lupeni. „Vor veni din nou la varã pentru a încerca sã gãsim, împreunã, soluþii pentru dezvoltarea turismului de varã. Noi intenþionãm sã amenajãm ºi un traseu de mountainbike, cu o lungime de 50 de kilometri, cuprins în acest proiect de dezvoltare a staþiunii”, a mai precizat sursa citatã anterior.

Car men COSMAN